DIANA LUCIA VASILE

INTRODUCERE N PSIHOLOGIA FAMILIEI I PSIHOSEXOLOGIE

Tuturor studenilor mei

Invitaie la lectur i studiu Atunci cnd deschizi un manual de psiholo ia !amiliei "i psihose#olo ie a"tepi pro$a$il ca %ntre$&rile pe care i le pui despre tine "i propria !amilie s& %"i &seasc& r&spunsul' Am a"teptat "i eu( student& !iind( r&spunsurile mele' )i ele au *enit' Dar o dat& cu ele s+au n&scut "i numeroase alte %ntre$&ri pe care le+am purtat de+a lun ul anilor ce au urmat' ,&spunsuri ce m& satis!&ceau( dar "i r&spunsuri ce %mi creau con!uzii "i mai mari' Sau alte %ntre$&ri' A"a pro$a$il o s& se %ntmple "i cu tine( dac& te apleci asupra acestui domeniu' Sunt con"tient& c& te *a interesa nu doar ca student-&. %n psiholo ie( ci "i ca om' De aceea( pro*ocarea de a scrie un ast!el de manual este !oarte mare' Cum a" putea %m$ina latura de practician din acest domeniu -de psihoterapeut al persoanelor cu di!icult&ilor !amiliale.( cu peda o ul care are sarcina de a transmite cuno"tinele %n modul cel mai e!icient cu putin&/ Dup& %ndelun i analize( am decis s& renun la stilul o!icial( numit uneori academic( dar %n realitate !orat "i di!icil de %neles de c&tre studeni de cele mai multe ori' Am pre!erat s& a$ordez un stil mai 0umanizat1( !olosind un lim$a2 mai aproape de cel zilnic( natural' Cred c& acest lucru te *a a2uta s& %nele i mai $ine pro$lematica psiholo ic& a !amiliei "i psihose#olo iei "i( mai mult dect att( s& %i plac& s& %l studiezi' 3ns&"i domeniul pe care %l a$ordez este !oarte uman "i natural' 4amilia este una dintre cele mai *echi !orme de comunitate uman&' 3n cadrul ei( !iecare se descoper& pe sine( c&ci acolo cre"tem( ne maturiz&m( e*olu&m "i tot de acolo plec&m %n lume' Acolo ne a*em r&d&cinile "i $azele pro!unde ale !iinei noastre' )i tot acolo tindem s& re*enim atunci cnd !orm&m( mai trziu( propria !amilie' Iar dac& nu reu"im acest lucru( %mplinirea personal& nu pare a !i deplin&' A"a c& manualul pe care %l cite"ti acum are ca principal scop s& %i trezeasc& interesul pentru aria psiholo iei !amiliei' Alt!el( %n*&area *a !i nepl&cut& "i an*eoioas&' Iar dac& i+a trezit interesul( atunci drumul c&tre cuno"tine este pe 2um&tate !&cut' Am ales de asemenea( cu riscul de ri oare de a !i criticat& "i considerat& 0insu!icient de documentat& sau "tiini!ic&1( s& nu %i %ncarc memoria cu prea multe cuno"tine( ci s& surprind %n special conceptele "i mecanismele de $az& din cadrul !amiliei' Acestea sper s& te a2ute ulterior s& studiezi orice alte materiale scrise din acest domeniu' 5ricum( plec de la premisa c& un manual nu este neap&rat o colecie de te#te "i in!ormaii( ct mai ales o cale de accedere la in!ormaie' De aceea( prezentarea multitudinii de cuno"tine din domeniile psiholo iei !amiliei "i psihose#olo iei este un scop secundar' 6oate c& *a p&rea ciudat "i nepotri*it acest lucru celor a*izi de cuno"tine "i r&$ii s& cunoasc& adncimile psiholo ice ale !amiliei sau celor care a"teapt& s& li se dea informaia' Dar cred cu con*in ere c& ceea ce are ne*oie un student este s nvee s caute informaia, s o recunoasc i s o foloseasc n viaa sa( s& poat& !ace di!erena %ntre in!ormaiile utile "i cele redundante( "i nu doar s& primeasc& in!ormaia' 3n plus( consider c& atitudinea !a& de %n*&are este %n curs de schim$are "i %n ,omnia( nu doar %n statele mai a*ansate( care pun accentul pe dez*oltarea responsa$ilit&ii pentru propria pre &tire' Ast!el( ceea ce *ei &si %n acest manual *a !i doar rampa de lansare "i hidul pentru a*entura cuno"terii psiholo iei !amiliei "i psihose#olo iei' A*entura o *ei urma sin ur( al&turi de mine "i ali pro!esioni"ti din domeniu( dac& *ei dori "i cnd *ei dori' A"a am !&cut "i eu "i a !ost o e#perien& minunat& "i e#trem de util&' A"a c& sunt !ericit& c& acum am ocazia s& %i a2ut "i pe alii s& se $ucure de ea' 7ai am "i o moti*aie personal& pentru acest lucru' Cred c& am a2uns la un echili$ru destul de $un %ntre cuno"tinele teoretice "i cele practice( a"a c& a" *rea s& %i o!er mai mult din ultima cate orie' Cred c& ele !aciliteaz& asimilarea cuno"tinelor teoretice( mai de ra$& dect in*ers' 3n plus( sunt mult mai e!icient& %n prezent&rile orale dect %n cele scrise' Ast!el( te in*it la cursurile "i 8

seminariile mele pentru a $ene!icia de ceea ce nu poate !i transmis prin scris "i de e!ectul trans!ormati* al e#erciiilor !olosite ca modalitate e#perienial& de %n*&are -unele dintre ele *or !i prezentate %n manual.' De asemenea( %nainte de a pleca la drum %mpreun&( a" *rea s& %i prezint cte*a dintre persoanele care au contri$uit !oarte mult la !ormarea mea "i( prin urmare( la ela$orarea acestui manual' Lor le port o mare recuno"tin& pentru ceea ce mi+au o!erit' )i datorit& lor acest manual e#ist& acum %n minile tale' Este *or$a %n primul rnd de Iolanda Mitrofan( pro!esor uni*ersitar( doctor %n psiholo ie( care *a r&mne pro$a$il pentru mult& *reme cel mai important cercet&tor "i practician din acest domeniu %n ,omnia' Este deschiz&toare de drumuri %n psiholo ia "i psihoterapia de !amilie de la noi din ar&' De asemenea( %i port o mare a!eciune "i admiraie deoarece este "i persoana care mi+ a insu!lat interesul "i mi+a stimulat potenialul de lucru psihoterapeutic de orientare e#perienial& cu cuplurile "i !amiliile' Este o onoare "i o $ucurie pentru mine s& %i pot !i al&turi la %m$o &irea lucr&rilor din psiholo ia romneasc& re!eritoare la psiholo ia !amiliei' Ali doi psiholo i au !ost importani %n !ormarea mea ca terapeut al persoanelor cu di!icult&i !amiliale "i al !amiliilor' Este *or$a de 4rancis 7acna$ "i ,a9 :a;<s( doi psihoterapeui australieni care timp de un an m+au a2utat s& p&trund tainele traumelor umane "i ale inter*eniilor psihoterapeutice pentru indi*izi "i !amilii' Franci Macna! este directorul Institutului Cairnmillar din 7el$ourne( Australia( doctor %n psiholo ie "i coordonatorul pro ramului de trainin %n Consilierea "i 6sihoterapia Traumei' Este !oarte aproape de su!letul meu prin tot ce a reprezentat ca pro!esionist "i ca om' Ra" Ha#$ mi+a !ost !ormator %n Terapii de 4amilie( !iind coordonatorul acestui pro ram din cadrul aceluia"i institut' 6&strez pentru totdeauna %n amintire "i apreciez stilul lui delicat "i pro!und uman cu care lucra "i preda' A" *rea s& %l menionez "i pe pro!esorul uni*ersitar( doctor( Pant%li&on Gol'( deoarece a !ost cel care( pentru prima dat&( m+a hidat %n uni*ersul !ascinant la relaiilor interpersonale "i al rupurilor mici' Lui %i datorez "i primii pa"i %n cariera didactic&( unde spri2inul s&u a !ost e#traordinar "i %l apreciez din toat& inima' De asemenea( %n !ormarea mea un rol e#trem de important l+a 2ucat( e*ident "i fa&ilia &%a( !iind creuzetul %n care a a*ut loc trans!ormarea mea ca om( dar "i %ntr+o anumit& m&sur&( ca pro!esionist' Am a*ut parte de un real "i total spri2in %n urmarea scopurilor personale "i %n %nele erea !enomenelor pe care propria mea !amilie le+a tra*ersat' Le mulumesc mult pentru tot' Acest manual e#ist& %n !orma aceasta "i datorit& numeroaselor dialo uri e#trem de incitante "i interesante pe care le+am a*ut cu col%(ii t)i *+i t'd%n,ii &%i- din anii trecui' Lor le mulumesc pentru interesul "i respectul pe care l+au mani!estat la cursuri "i seminarii( precum "i pentru participarea lor deschis& care a !acilitat un schim$ !oarte util de idei "i pentru ei "i pentru mine' Am a*ut de %n*&at unii de la alii( ceea ce este !iresc( de alt!el s& se %ntmple %n procesul educati*' Sunt con*ins& c& acest lucru reprezint& un model "i pentru tine( care creezi acum o relaie cu mine "i cu aria psiholo iei !amiliei "i psihose#olo iei' Las la !inal( de"i sunt la !el de importani( pe col%(ii +i .ri%t%nii &%i( cu care am a*ut schim$uri minunate de idei "i materiale $i$lio ra!ice' Dintre ei o menionez acum doar pe El%na An(/%l( cu care am cola$orat mai strns( "i pe care o *ei &si %n pa inile acestui manual cu cte*a idei "i e#erciii !oarte potri*ite scopului nostru' Acum %ns& este momentul s& ne %ndrept&m spre scopurile pe care le+am menionat' A"a c& te in*it s& iei un creion "i s& %ncepi s& lecturezi acest manual( !&cnd semne pe mar inea lui' Ele te *or a2uta s& accentuezi in!ormaia important&( s& notezi neclarit&ile "i %ntre$&rile care %i apar' Apoi *ino cu ele la %ntlnirile noastre "i ele *or constitui $aza cola$or&rii dintre noi' Voi !i

$ucuroas& s& %i pot r&spunde sau hida( sau( de ce nu( s& c&ut&m %mpreun& r&spunsuri sau noi direcii de analiz& "i cercetare' Spor la lucru> Diana Vasile Septem$rie 8??@

C'.rin 0 Ca.itol'l 1 Introducere 1' Clari!ic&ri conceptualeB cuplu( c&s&torie( !amilie( psihose#olo ie' 8' ,elaia domeniului psiholo iei !amiliei "i psihose#olo iei cu alte "tiine ,ezumatul capitolului Closar de termeni !olosii E#erciii "i teme pentru seminar Di$lio ra!ie suplimentar& Ca.itol'l 2 Caracterizarea sistemului !amilial 1' 4amilia ca sistem 23 Structura sistemului !amilial =' 4unciile !amiliei 43 Tipurile de !amilii @' ,olurile !amiliale ,ezumatul capitolului Closar de termeni !olosii E#erciii "i teme pentru seminar Di$lio ra!ie suplimentar& Ca.itol'l 5 Caracteristicile *ieii de !amilie 1' Etapele *ieii de !amilie 8' 6rocesele !amiliale =' Dimensiunea a!ecti*& a !amiliei A' A$ordarea trans eneraional& a !amiliei ,ezumatul capitolului Closar de termeni !olosii E#erciii "i teme pentru seminar Di$lio ra!ie suplimentar& Ca.itol'l 4 Stres "i traume !amiliale 1' E*enimente stresante "i e*enimente traumatizante 23 E*enimentele traumatizante !amiliale =' Trauma psihic& A' e!ectele traumelor !amiliale ,ezumatul capitolului Closar de termeni !olosii E#erciii "i teme pentru seminar Di$lio ra!ie suplimentar& Ca.itol'l 6 4uncionarea !amiliei 1' 4amilii !uncionale "i !amilii dis!uncionale 8' E*aluarea !amilial& ,ezumatul capitolului Closar de termeni !olosii E#erciii "i teme pentru seminar Di$lio ra!ie suplimentar& Ca.itol'l 7 6sihose#olo ia 1' Scurt istoric al studiilor despre se#ualitatea uman& 8' Teorii cu pri*ire la se#ualitatea uman& @

,ezumatul capitolului Closar de termeni !olosii E#erciii "i teme pentru seminar Di$lio ra!ie suplimentar& Ca.itol'l 8 Dez*oltarea psihose#ual& de+a lun ul *rstelor 1' Caracteristicile dez*olt&rii se#uale la copii "i preadolesceni 8' Caracteristicile dez*olt&rii se#uale la adolescent =' Caracteristicile psihose#uale ale adultului A' Caracteristicile psihose#uale ale *rstnicului ,ezumatul capitolului Closar de termeni !olosii E#erciii "i teme pentru seminar Di$lio ra!ie suplimentar& Ca.itol'l 9 S&n&tatea *ieii se#uale' Tul$ur&rile psihose#uale 1' S&n&tatea *ieii se#uale 8' Tul$ur&rile psihose#uale ,ezumatul capitolului Closar de termeni !olosii E#erciii "i teme pentru seminar Di$lio ra!ie suplimentar& Ca.itol'l : 7etode de cercetare %n psiholo ia !amiliei "i psihose#olo ie 1' Desenul !amiliei 8' Ceno rama ,ezumatul capitolului Closar de termeni !olosii E#erciii "i teme pentru seminar Di$lio ra!ie suplimentar& Ca.itol'l 1; 5ptimizarea relaiilor de !amilie 13 Educaia pentru *iaa de !amilie' Educaia se#ual&' 23 Consilierea "i terapia de cuplu "i !amilie ,ezumatul capitolului Closar de termeni !olosii E#erciii "i teme pentru seminar Di$lio ra!ie suplimentar& <i!lio(rafi%

CAPITOLUL 1 Introd'c%r% E"ti o persoan& matur&' E"ti %ntr+un moment %n care te nde"ti ce curs *a lua *iaa ta' 6oate c& te nde"ti dac& s& te c&s&tore"ti sau nu( s& ai acum copii sau s& %i termnini mai %nti !acultatea' Sau poate c& ai "i !amilie "i copii "i te+ai decis s& studiezi psiholo ia pentru a schim$a ce*a la tine sau la *iaa ta' 5ricare ar !i situaia ta( ai cu si uran& ce*a e#perien& practic& din traiul %ntr+o !amilie -!ie m&car "i prin lipsa ei> F dac& ai crescut %n a!ara unei !amilii.' Dac& ai p&strat ce*a "i din ceea ce ai studiat pn& acum %n !acultate( %nseamn& c& e"ti pre &tit s& a$ord&m %mpreun& !amilia( dar de data aceasta din perspecti*& psiholo ic&' 13 Clarific)ri conc%.t'al%0 c'.l'= c) )tori%= fa&ili%= . i/o %>olo(i%3 3ncercarea de a de!ini cuplul nu este tocmai u"oar&' Sunt implicate att de multe tr&iri( nduri( *alori c& aproape c& !iecare ar putea &si o proprie de!iniie a ceea ce %nseamn& a !orma un cuplu erotic' Este cunoscut !aptul c& un cuplu erotic presupune dou& persoane( de re ul& de se#e di!erite( -de"i nu este o$li atoriu. care au pentru o *remeB + sentimente de a!eciune unul pentru cel&lalt -iu$ire( ata"ament( respect etc. + atracie se#ual& care duce -sau nu. la relaii se#uale + scopuri comune + timp petrecut %n comun -unul cu cel&lalt dar "i %n s!era social&.G + dorina de a !i %mpreun& pe o perioad& mai %ndelun at&' Totu"i( !iecare dintre noi cunoa"tem cupluri( !ie ele c&s&torite sau nu( care nu %ndeplinesc una sau mai multe dintre aceste caracteristici' E#ist&( de e#emplu( cupluri care nu mai au nici atracie se#ual& "i nici relaii se#uale( dar %nc& %mp&rt&"esc sentimente de a!eciune unul !a& de cel&lalt( sau cupluri care pentru o perioad&( nu mai locuiesc %mpreun& "i nici nu mai petrec timp %mpreun& dect tele!onic( deoarece sunt separai de an a2amente pro!esoiale sau personale -e#emplul celor care pleac& s& lucreze sau s& studieze %n str&in&tate pe perioade lun i de timp.' Din punct de *edere psiholo ic( Iolanda 7itro!an -1HHI( p'1A. o!er& o de!iniie mai comple#& cuplului: 0o structur& $ipolar&( de tip $iopsihosocial( $azat& pe interdeterminism mutual -partenerii se satis!ac( se stimuleaz&( se dez*olt& "i se realizeaz& ca indi*idualit&i $iolo ice( a!ecti*e "i sociale( unul prin intermediul celuilalt.' Iolanda Mitrofan este pro!' uni*' dr' la 4acultatea de 6siholo ie "i )tiinele Educaiei( Uni*ersitatea din Ducure"ti' A lucrat timp de 8? de ani ca cercet&tor "tiini!ic - r' I. "i psihoterapeut %n domeniul clinic la Institutul Naional de E#pertiz& 7edical& "i ,ecuperare a Capacit&ii de 7unc& unde a c"ti at o $o at& e#perien& de lucru cu cuplurile "i !amiliile' 7unca sa a !ost in!luenat& de orientarea e#eprienial&( estaltist&( somato+analitic&' A ela$orat Terapia E#perienial& a Uni!ic&rii cu multiple aplicaii %n lucrul cu cuplurile "i !amiliile' Autor "i coautor a peste 1?? de studii( *olume pe teme de cuplu "i !amilie( articole "tiini!ice "i teme de cercetare Iolanda 7itro!an conduce sta ii de !ormare "i J

super*izare %n terapia cuplului "i !amiliei' Cnd aceste elemente sunt statuate "i prin le e( atunci cuplul erotic se trans!orm& %n cuplu con2u al prin intermediul c&s&toriei' Cstoria este de!init& de c&tre Dicionarul E#plicati* al lim$ii romne ca !iind uniunea le al&( li$er consimit& %ntre cei doi parteneri( pentru %ntemeierea unei !amilii' 7ai este denumit& "i mariaj' Tot DEK+ul ne mai spune c& maria2ul reprezint& o con*enie %ncheiat& printr+un act de stare ci*il& %ntre un $&r$at "i o !emeie -la noi %n ar&( c&ci %n unele state ale lumii ea poate !i %ncheiat& "i %ntre dou& persoane de acela"i se#. care "i+au luat o$li aia s& tr&iasc& %mpreun&' Din perspecti*& psiholo ic&( cstoria %nseamn& o Lrelaie psiholo ic&L %ntre doi oameni con"tieni( ea !iind Lo construcie complicat&( alc&tuit& dintr+o serie %ntrea & de date su$iecti*e "i o$iecti*e( a*nd indiscuta$il o natur& !oarte etero en&L -C'C' Mun ( 1HHA( p' E=.' Ea este 0un proces interpersonal al de*enirii "i maturiz&rii noastre ca personalit&i( de con"tientizare( redirecionare "i !ructi!icare a tendinelor( pulsiunilor "i a!init&ilor incon"tiente( de autocunoa"tere prin intercunoa"tere' Scopul ei este cre"terea personal& prin e#periena con2u alit&ii "i parentalit&ii1 -I' 7itro!an( 1HHI( p'1E.' Cu alte cu*inte( a tr&i %n cuplu( !ie el c&s&torit sau nec&s&torit implic& mani!estarea dar "i dez*oltarea nostr& ca !iine' Suntem pro*ocai pe multiple paliere ale psihicului nostruB ale sentimentelor noastre( ale con*in erilor "i credinelor noastre( de la cele mai super!iciale( la cele mai pro!unde( precum "i ale comportamentelor nostre' 3n cuplu %n*&&m ce este iu$irea erotic&( ce %nseamn& intimitatea cu o alt& !iin&( total str&in& de noi( %n*&&m ce este iertarea( tolerana dar %n*&&m "i s& ne mani!est&m "i emoiile ne ati*eB !uria( mnia( !rustrarea( ura( dez ustul etc' Tot %n cuplu( ne %mplinim se#ualitatea' De aceea( cred c& a tr&i %n cuplu este o mare pro*ocare pentru !iecare om' Este o pro*ocare pentru autodez*oltare "i autoe*oluie' Nici o relaie( !ie ea de c&s&torie sau nu( nu anuleaz& di!erenele dintre parteneri( ci dimpotri*&( atunci cnd relaia este !oarte pro!und& "i satis!&c&toare( aceste di!erene se completeaz& reciproc' E drept c& pn& se a2un e la aceast& completare( se trece prin perioade de sup&r&ri( dezam& iri( certuri( con!licte( momente de separare emoional& "i re*eniri' 5rice relaie presupune s& a2un i "i 0pe culmile raiului i n adncurile iadului1 -6' 4errini( 8??8( p' 1=?.' De alt!el( a$ilit&ile de relaionare sunt cele care permit oamenilor s& !ormeze un cuplu erotic' Aceste a$ilit&i se !ormeaz& de timpuriu( %nc& din uterul matern( %n !uncie de atitudinea p&rinilor( %n special a mamei( !a& de !&t' Apoi se dez*olt& !oarte mult %n prima copil&rie "i se de!initi*eaz& %n adolescen& "i tineree' A2uns la tineree sau *rsta adult&( de re ul& noi ne %ndrep&m spre a sta$iliza un cuplu' Adic& apare( la cei mai muli dintre noi( ne*oia de a petrece timpul "i a tr&i al&turi de o sin ur& persoan&' Cea care urmeaz& a !i martorul *ieii noastre "i care ne permite a !i martorul *ieii lui' De re ul&( aceast& hot&rre duce la o!icializarea relaiei( adic& la c&s&torie "i( ast!el( la %ntemeierea !amiliei' Familia reprezint& 0o !orm& de comunitate uman& alc&tuit& din doi sau mai muli indi*izi( unii prin le &turi de c&s&torie "iNsau paterne( realiznd( mai mult sau mai puin latura $iolo ic& "iNsau cea psihosocial&1 -I' 7itro!an( C' Ciuperc&( 1HHI( p'1J.' Acest lucru presupune c& e#ist& doi parteneri( cu sau !&r& copii( sau un partener cu unul sau mai muli copii proprii' Cred %ns& c& merit& su$liniat& !uncia !undamental& a !amiliei de a !orma personalitatea copiilor ap&rui %n cadrul ei' 3n cadrul !amiliei( !iecare dintre noi do$ndim caracterisicile care ne *or de!ini ca persoane' Aici %n*&&m "i ne dez*olt&m identitatea sexual( e#primat& prin sex-roluri( adic& acel set coerent de comportamente care deri*& din condiia noastr& de $&r$at sau !emeie "i la care ceilali se a"teapt&( tocmai datorit& apartenenei noastre la un se# sau altul' I

Dac& arunc&m o scurt& pri*ire la !amilile care ne %ncon2oar&( o$ser*&m o mare di*ersitate de structuri "i mani!est&ri !amiliale' 7ult mai mare dect e#ista acum @? sau 1?? de ani' Acest lucru se datoreaz& ctor*a schim$&ri pe toate planurile societ&iiB economic( social( psiholo ic( spiritual' Iat& care sunt cele mai semni!icati*e dintre aceste schim$&ri care au a*ut e!ect inclusi* asupra !amilieiB dezvoltarea material a societii( care a trans!ormat omul %ntr+un indi*id centrat pe acumulare "i mai puin pe e#isten&' Acum oamenii se de!inesc mai mult prin ceea ce au( dect prin ceea ce !ac sau sunt' Valorile personale "i sociale au cunoscut o $ul*ersare semni!icati*&G de aceea e#ist& tendina oamenilor de a se responsa$iliza mai puin pentru dez*oltarea "i %mplinirea emoional&( ct mai mult pentru cea material&' depersonalizarea omului( care deri*& destul de direct din caracteristica de mai sus' La aceasta se mai adau & "i tendina de a *aloriza mai de ra$& indi*idul unic( dect !amilia sau rupul' Ast&zi se !olose"te mai mult 0eu1( dect 0noi1' Se pune accent pe dez*oltarea indi*idual&( dect pe cea %mpreun&' Asta in!lueneaz& "i cre"terea *rstei la care se c&s&toresc tinerii( la cre"terea *rstei la care !emeile ale s& de*in& mame' creterea ritmului de via i a variantelor de petrecere a timpului ( att %n zona pro!esional&( ct "i %n cea personal&( ceea ce a a*ut ca e!ect apariia unor noi ne*oi care se cer satis!&cute' 7erit& %ns& s& ne %ntre$&m dac& aceste ne*oi sunt reale sau sunt 0create1 de mintea noastr& sau de societate -care de*ine din ce %n ce mai presant& cu toate in*eniile "i ariti!icialit&ile ei.' contientizarea dezavantajelor ale familiilor tradiionale( care puneau accent pe sta$ilitatea !amilial&( "i mai puin pe satis!acia reciproc& a mem$rilor ei' Ast&zi tinerii sunt mult mai orientai spre satis!acia marital&( spre %mplinirea emoional& %n cuplu( dect s& urm&reasc& cu orice pre lon e*itatea cuplului sau a !amiliei' pozitivarea atitudinii fa de femei( de la $um+ul !eminismului( la %ncerc&rile actuale de echili$rare a atitudinii !a& de cele dou& se#e' relaxarea atitudinii !a& de sarcinile "i copiii pro*enii din a!ara relaiile de cuplu sta$ile sau !a& de adopiiG deschiderea !a& de metodele contraceptive "i !olosirea lor pe scar& lar &( care a dus la controlul sarcinilor "i deci la controlul *rstei maria2ului "i a tipului de relaie de cuplu dorit de cei doi parteneriG schim area mentalitii( din una sti matizatoare %n una de acceptare( "i toleran& !a& de modelele noi de *ia& !amilial&( cum ar !i !amilia cu un sin ur p&rinte( cuplurile a!late %n concu$ina2( cuplurile "i c&s&toriile %ntre parteneri de acela"i se#( adolescenii care de*in p&rini etc'( dar "i !a& de !enomene precum di*orul( separarea( locuitul %mpreun& %naintea c&s&toriei' tendina la li ertinaj( inclusi* -sau mai ales. se#ual "i de a !i !urai de modelele !amiliale 0la mod&1( cum ar !i( de e#emplu concu$ina2ul "i cuplul homose#ual' relaxarea presiunii isericii asupra relaiilor se#uale "i instituiei !amiliei' Dincolo de aceste schim$&ri( pe noi ne intereseaz& s& %nele em ce se %ntmpl& %n interiorul !iec&rei !amilii' De aceea( psiholo ia !amiliei se centreaz& mai de ra$& pe unicitatea !iec&rei !amilii( innd %ns& cont de toate in!luenele e#ercitate asupra ei' Dar pentru a a2un e s& p&trundem %n uni*ersul interior al !amiliei( cred c& te a2ut& o incursiune %n celelalte domenii ale "tiinei care %i pot !acilita %nele erea "i studiul mecanismelor psiholo ice speci!ice !amiliei' A"a c& te in*it s& mer i mai departe( la urm&torul su$capitol'

23 R%la,iil% do&%ni'l'i . i/olo(i%i fa&ili%i +i . i/o %>olo(i%i c' alt% +tiin,% !siholo"ia familiei este unul dintre domeniile care se studiaz& %n ultimii ani de studiu la toate !acult&ile de pro!il' Este !iresc acest lucru deoarece el necesit& cuno"tine acumulate din primii ani de studiu "i este !oarte le at de multe alte arii ale psiholo iei' #omeniul psiholo"iei familiei se ocup de studiul teoretic i aplicativ al mecanismelor psiholo"ice ale constituirii, meninerii i disoluiei familiei, precum i al proceselor i fenomenelor care au loc n cadrul unei familii' 6entru aceasta este necesar s& d&m atenie att la elementele comune !amiliilor( ct "i celor care di!ereniaz& !amiliile %ntre ele' Ast!el( nici a$ord&rile nomotetice( nici cele idio ra!ice nu sunt !ertile luate indi*idual( ci doar %mpreun&' !sihosexolo"ia este un domeniu !oarte strns le at de psiholo ia !amiliei' Cu toate acestea( se poate *or$i de o e#isten& independent& a sa( al&turi de celelate ramuri ale psiholo iei' Din punctul de *edere al Iolandei 7itro!an -1HHJ( p' I.( psihose#olo ia este domeniul de studiu al 0particularitilor comportamentale ale celor dou sexe n sta ilirea, funcionarea i dezvoltarea relaiilor interpersonale erotico-sexuale, interactive i de intercunoatere1' Dup& aceea"i autoare( acest domeniu %"i propunse s&B e#plice "i e*alueze din punct de *edere psihosocial e#perienele de comunicare( comuniune( coe*oluie "i coe#isten& din cuplu -erotic "iNsau con2u al. "i din !amilie( s& a$ordeze dia noza "i terapia st&rilor dis!uncionale ale cuplului din persepcti*a intimit&ii' 6sihose#olo ia este un domeniu $ine delimitat( constituit la rania dintre medicin& "i psiholo ie' El are o istorie destul de scurt&( %n sensul c& a ap&rut mai trziu ca psiholo ia "i medicina ca arie indi*idual&' Cuno"tinele de psihose#olo ie e#ist& %ns& de mult( e*ident' 0$ultiplele interferene interdisciplinare%%%i consolideaz i justific domeniul1( a"a cum a!irm& Constantin En&chescu %n &ratatul s&u de psihosexolo"ie -8??=( p' 1J.' Tot acest autor consider& c& o$iectul de studiu al psihose#olo iei este reprezentat de instinctul sexual i comportamentele le"ate de el -8??=( p' 1I.' E*ident( psiholo ia !amiliei "i psihose#olo ia !olosesc multe dintre conceptele "i modalit&ile de analiz& ale celorlalte ramuri ale psiholo iei' De aceea( pentru a putea %nele e aceste dou& arii de care ne *om ocupa %n acest manual este necesar ca in!ormaiile pe care le+ai studiat anii anteriori s& !ie $ine asimilate' Iat& care sunt domeniile psiholo ice "i non+psiholo ice cu care psiholo ia !amiliei "i psihose#olo ia sta$ile"te relaiiB !siholo"ia "eneral + de aici a*em numeroase in!ormaii despre procesele psihice "i sistemul de personalitate( cu prec&dere la !ormarea lor( deoarece( dup& cum $ine este cunoscut( acestea se modeleaz& %n mare m&sur& %n interiorul !amiliei' 4amilia este cea care pune $azele personalit&ii indi*idului( mai ales %n ceea ce pri*e"te caracterul s&u "i stimularea "i dez*oltarea aptitudinilor sale' !siholo"ia social + este ramura psiholo iei din care a iz*ort practic psiholo ia !amiliei' Ea ne *or$e"te despre relaiile dintre oameni( despre diade sau cupluri( despre rupurile mici( iar !amilia este un ast!el de rup' De asemenea( psiholo ia social& se ocup& de studiul proceselor "i !enomenelor psihosociale cum ar !iB cunoa"terea interpersonal&( comunicarea( con!lictele( competiia( cooperarea( atracia interpersonal&( !ormarea coaliiilor( !enomenul atri$uirii( manipulare( ne ociere etc' Toate aceste !enomene sunt re &site "i %n cadrl cuplurilor "i !amiliilor' De aceea( o $un& cunoa"tere a psiholo iei sociale presupune "i o $un& $az& de plecare %n cunoa"terea "i %nele erea psiholo iei !amiliei'

1?

!siholo"ia vrstelor sau a dezvoltrii + se ocup& de e*oluia "i dez*oltarea persoanei de+a lun ul etapelor de *ia&' )i cum o mare parte din aceast& *ia& o petrecem %ntr+o !amilie( !ie ea cea %n care ne+am n&scut( !ie cea pe care o !orm&m( climatul !amilial "i tot ce se %ntmpl& %n !amilie *a a*ea un impact !oarte important asupra e*oluiei "i !uncion&rii noastre %n toate ariile *ieii' Ast!el( dac& ai asimilat in!ormaiile din acest domeniu( atunci cu si uran& psiholo ia !amiliei "i psihose#olo ia *& *or !i la %ndemn& "i *& *or stimula curiozitatea mai departe' V& in*it s& *& aducei aminte de teoria ata"amentului a lui Do;l$9( de stadiile de dez*oltare psihose#ual& ale lui S' 4reud( de etapele de dez*oltare psihosocial& ale lui E' Eri<son( asta ca s& amintesc doar de o parte dintre noiunile care *& *or !i utile de acum %ncolo' !sihanaliza + este domeniul care ne introduce %n analiza apro!undat& a dez*olt&rii noastre psihose#uale( a dinamicii dintre instanele psihicului uman -con"tient( incon"tient "i su$con"tient sau sine( eu "i supraeu.( a relaiilor dintre p&rini "i copii "i %n special a modului %n care !uncionarea psihic& la maturitate este puternic in!luenat& de relaiile pe care noi le a*em cu p&rinii %n timpul copil&riei' !sihoterapia i consilierea psiholo"ic + sunt ramuri ale psiholo iei care !olosesc !oarte mult in!ormaiile din psiholo ia !amiliei "i din psihose#olo ie pentru a putea a2uta persoanele( cuplurile sau !amiliile a!late %n impas e#istenial' 'europsiholo"ia + se %nrude"te mai ales cu psihose#olo ia( deoarece %i o!er& acesteia in!ormaii cu pri*ire la mecanismele de le &tur& %ntre psihic "i corp( mai ales dintre psihic "i creier' $edicina + mai ales prin aria ei denumit& medicina de !amilie( se a!l& %n stns& le &tur& cu psiholo ia !amiliei( deoarece %nele erea modului de !uncionare a unei !amilii determin& "i %nele erea mecanismelor ei de !uncionare !izic&( a $olilor "i transmiterea lor trans eneraional& -mai multe detalii *ei a!la cnd *ei studia capitolul despre a$ordarea trans eneraional& "i cel despre eno ram&.' De asemenea( aria medicinii numit& se#olo ie reprezint& o alt& surs& !oarte $o at& de in!ormaii( %n special pentru psihose#olo ie' (ntropolo"ia + prin studiile ei pri*ind di*ersele culturi umane( ea !urnizeaz& psiholo iei !amiliei "i psihose#olo iei in!ormaii cu pri*ire laB di!erenele dintre !amiliile aparinnd altor culturiG di!icult&ile care apar %n !amiliile mi#te -cu parteneri pro*enind din culturi di!erite.G ritualurile ce sunt !olosite de !amilie %n momentele sale importante de e*oluie -e#' ritualurile de trecereB $otezul( nunta( %nmormntarea.G mani!est&rile impulsului "i al comportamentelor se#uale din di!erite culturi' )ociolo"ia + %ndeose$i sociolo ia !amiliei( studiaz& "i ea !amilia( dar ca instituie social& "i %n relaie cu societatea' Ast!el( in!ormaiile ei *in s& %m$o &easc& cuno"tinele despre !amilie( dar o!er& "i spri2in %n %nele erea !uncion&rii se#uale a persoanei( dac& inem cont de practicile se#uale considerate ca !iind accepta$ile pentru o societate dat&' #reptul + %n special cel al !amiliei( se $azeaz& mult pe datele psiholo iei !amiliei pentru a putea ela$ora "i aplica le i cu pri*ire la protecia !amiliei "i a mem$rilor ei( precum "i cu pri*ire la mani!estarea se#ual& a mem$rilor societ&ii'

R%?'&at'l ca.itol'l'i 3n acest capitol am urm&rit s& %i o!er in!ormaiile de $az& despre cuplu( !amilie( c&s&torie' Te ro ( pune accent pe perspecti*a psiholo ic& a de!inirii lor' Closarul de 2os te *a a2uta %n acest sens' Sper c& am reu"it "i s& %i mai stimulez "i interesul pentru studiul domeniului' 7+am centrat 11

"i pe cte*a su estii de materii studiate de tine %n anii trecui de unde ai mai putea a*ea sau lua in!ormaii depre !amilie "i indentitate se#ual&' Deci re*ezi cuno"tinele din 6siholo ia eneral&( 6siholo ia social&( 6siholo ia *rstelor( Neuropsiholo ie( Sociolo ie( 6sihoterapie( Consiliere psiholo ic&' E*ident( nu te ope"te nimeni s& cite"ti "i din medicin& -se#olo ie>. sau drept> 7i+a" dori s& r&mi cu principalele in!ormaii "i de!iniii re!eritoare la conceptele de $az& -la e#amen aceste concepte pot !i *izate %n mod direct.' De asemenea( %n !inal( *ei &si cte*a su estii $i$lio ra!ice pe care le+ai putea consulta( %n cazul %n care *rei s& %i e#tinzi $a a2ul de cuno"tine' Glo ar d% t%r&%ni folo i,i C'.l' 0o structur& $ipolar&( de tip $iopsihosocial( $azat& pe interdeterminism mutual -partenerii se satis!ac( se stimuleaz&( se dez*olt& "i se realizeaz& ca indi*idualit&i $iolo ice( a!ecti*e "i sociale( unul prin intermediul celuilalt.1 -I' 7itro!an 1HHI( p'1A. 0un proces interpersonal al de*enirii "i maturiz&rii noastre ca personalit&i( de con"tientizare( redirecionare "i !ructi!icare a tendinelor( pulsiunilor "i a!init&ilor incon"tiente( de autocunoa"tere prin intercunoa"tere' Scopul ei este cre"terea personal& prin e#periena con2u alit&ii "i parentalit&ii1 -I' 7itro!an( 1HHI( p'1E. 0o !orm& de comunitate uman& alc&tuit& din doi sau mai muli indi*izi( unii prin le &turi de c&s&torie "iNsau paterne( realiznd( mai mult sau mai puin latura $iolo ic& "iNsau cea psihosocial&1 -I' 7itro!an( C' Ciuperc&( 1HHI( p'1J. domeniul al psiholo iei care se ocup& de studiul teoretic "i aplicati* al mecanismelor psiholo ice ale constituirii( meninerii "i disoluiei !amiliei( precum "i al proceselor "i !enomenelor care au loc %n cadrul unei !amilii' domeniul "tiini!ic medico+psiholo ic de studiu al instinctului se#ual "i a comportamentelor le ate de mani!estarea acestuia

C) )tori%

Fa&ili% P i/olo(ia fa&ili%i P i/o %>olo(i%

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar 1' De!inii ce %nseamn& pentru *oi cuplul "i !amilia' 8' Discutai %n rupuri de cte patru persoane di!erenele "i asem&n&rile dintre de!iniiile date cuplului "i !amiliei' =' Sta$ilii "i ar umentai care ar !i *rsta potri*it& pentru a %ntemeia o !amilie( pentru $&r$ai "i pentru !emei' Discutai %n rupuri mici *ariantele *oastre' 4acei un mic studiu printre cunoscuii *o"tri de alte *rste "i comentai di!erenele ap&rute' A' C&utai %n sursele $i$lio ra!ice su erate e#emple de studii sau lucr&ri care s& demonstreze le &turile psiholo iei !amiliei "i psihose#olo iei cu celelalte "tiine sau domenii ale psiholo iei' <i!lio(rafi% '.li&%ntar) CIU6E,CO( C'( Cuplul modern * ntre emancipare i disoluie, Ed' Tipoale#( Ale#andria( 8???' D,UPO( 4'( !sihosociolo"ia familiei, Ed' Didactic& "i 6eda o ic&( Ducure"ti( 1HHI'

18

7IT,54AN( I'( Cuplul conju"al * armonie i dizarmonie( Ed' )tiini!ic& "i Enciclopedic&( Ducure"ti( 1HIH' 7IT,54AN( I' 7IT,54AN( N'( Familia de la ( la +( Ed' )tiini!ic&( Ducure"ti( 1HH1' 7IT,54AN( I'( !siholo"ia relaiilor dintre sexe( Ed' Alternati*e( Ducure"ti( 1HHJ' 7IT,54AN( I'( CIU6E,CO C'( ,ntroducere n psihosociolo"ia i psihosexolo"ia familiei( Ed' Alternati*e( Ducure"ti( 1HHJ' T544LE,( A'( (l treilea val( Ed' 6olitic&( Ducure"ti( 1HI1( 1HI='

1=

CAPITOLUL 2 Caract%ri?ar%a i t%&'l'i fa&ilial 3n acest capitol %ncepem s& sond&m pro!unzimile !amiliei' Vom *edea ce are de spus teoria eneral& a sistemelor despre !amilie( *&zut& ca sistem( dup& care *om studia structura !amiliei( a"a cum o concepe Sal*ador 7inuchin' Vom trece %n re*ist& !unciile !amiliei( descrise de 7aria Voinea "i *om descrie "i analiza principalele tipuri de !amilie e#istente' Nu uita c& "i aici e#periena din propria ta !amilie *a !i !oarte $un& pentru a %nele e materialul pe care l+am ales s& i+l prezint' La !inalul parcur erii acestui capitol( m& a"tept de la tineB + s& cuno"ti caracteristicile sistemului !amilialG + s& !aci di!erena %ntre su$sistemeG + s& %nele i !unciile !amiliei "i s& le aplici unui caz concretG + s& poi identi!ica tipurile de !amilie "i s& le caracterizezi din punct de *edere psiholo ic' 13 Fa&ilia ca i t%&3 3n psiholo ia !amiliei( teoria eneral& a sistemelor "i ci$ernetica -prin Nor$ert Qiener( Lud;i *on Dertalan!!9. au a*ut un cu*nt important de spus( ca "i %n alte domenii "tiini!ice' Ast!el( a !ost preluat& ideea de sistem( de!init ca ansam$lu de elemente a!late %ntr+o ordine non%ntmpl&toare( care !uncioneaz& pe $aza unor re uli "i dispune de homeostazie -echili ru.' Dertalan!!9 a lansat ideea con!orm c&reia un sistem este mai mult dect suma p&rilor lui( deci( cu alte cu*inte( aplicat la !amilie( !amilia este mai mult dec&t suma mem$rilor ei componeni' Adic&( ceea ce conteaz& %n a$ordarea !amiliei este "i interaciunea dintre ace"ti mem$ri( care se realizeaz& dup& anumite re uli( a*nd anumite !uncii "i c&utnd s& %"i mein& un anumit echili$ru' E#ist& sisteme %nchise -care nu comunic& cu mediul( nu !ac schim$ de resurse cu mediul %ncon2ur&tor. "i sisteme deschise -care comunic& cu mediul( !ac schim$ de resurse cu mediul %ncon2ur&tor.' Dup& acest model( !amiliile pot a*ea rade di!erite de deschidere c&tre mediul %ncon2ur&tor( alc&tuit din prieteni( rude( *ecini( "coal&( alte instituii( etc' Ast!el familiile pot fiB mai nchise( a*nd puine relaii sau chiar deloc cu mediul( !uncionnd dup& re ulile "i principiile proprii( acestea a*nd un mare rad de ri idizare "i !iind !oarte rezistente la schim$areG de e#emplu !amilii care au !oarte puini prieteni( la care nu *in %n *izit& rude( *ecini( prieteni( care %"i educ& copiii doar dup& propriile principii( ne!iind prea disponi$ili la noi idei sau modalit&i de !uncionareG mai deschise( cele cu multe relaii de preietenie care presupun *izite reciproce( preocup&ri pentru modi!icarea re ulilor "i a concepiilor prin o$ser*area altor !amilii' 6e de alt& parte( ci$ernetica( ca "tiin& care se ocup& de studiul mecanismelor de !eed$ac< ale sistemelor cu autore lare a contri$uit la a$ordarea !amiliei prin conceptul de ucl de feed ac- F mecanism prin care sistemul preia in!ormaia pentru a+"i re la starea( scopul !inal !iind echili$rul "i sta$ilitatea lui' 4amilia !olose"te "i ea mecanisme de !eed$ac< prin care %"i menine sta$ilitatea "i echili$rul dinamic' Feed ac-+ul poate !i de dou& !eluriB pozitiv F este mecanismul prin care in!ormaia semnaleaz& ne*oia de a modi!ica sistemul( pentru a+l !ace s& e*olueze' ne"ativ F in!ormaia semnaleaz& ne*oia de a reechili$ra sistemul( datorit& unei pertur$&ri' 1A

3n cazul !amiliilor( mecanismele de !eed$ac< poziti* sunt reprezentate de aciunile pe le %ntreprind( de e#emplu( cnd copilul mer e la r&dini& sau la "coal&' 3n !uncie de reaciile copilului "i caracteristicile r&diniei sau "colii( p&rinii %"i *or reor aniza stilul de *ia&B pro ramul zilnic de munc&( timp li$er( timpul dedicat leciilor( tipurile de acti*it&i e#tra"colare etc' Tot un e#emplu de !eed$ac< poziti* este "i !enomenul autopro!eiei %mplinite -pe care %l cunoa"tei de la psihoterapie.' 7ecanismele de !eed$ac< ne ati* sunt pedepsirea( %n*ino*&irea( umilirea( cearta( simptomele( $&taia( !olosite pentru a corecta comportamentele re"ite ale mem$rilor' 23 Str'ct'ra i t%&'l'i fa&ilial C%nd ne re!erim la structura sistemului !amilial( a*em %n *edere pe Sal*ador 7inuchin' Sal@ador Min'c/in este un psihiatru ar entinian care a crescut %ntr+o !amilie !oarte numeroas&' Acest !apt a dus la o %nele ere !oarte $un& a conte#tului social "i !amilial %n care !uncioneaz& oamenii' Cndirea "i stilul de munc& au !ost !oarte mult in!luenate de lucrul s&u %n Israel cu !amiliile minoritare( cu !amiliile a*nd *enituri reduse din Ne; Ror< "i cu !amiliile pacienilor psihosomatici' El a dez*oltat o a$ordare psihoterapeutic& pentru !amilii e#trem de cunoscut& "i uzitat& %n toat& lumea' A$ordarea sa a primit in!luene din partea concepiilor lui Al!red Adler( Cre or9 Dateson "i 5rte a 9 Casset' Sal*ador 7inuchin de!ine"te structura familial ca !iind setul invizi il de cerine funcionale ce or"anizeaz modurile n care mem rii familiei interacioneaz' 5 !amilie este un sistem ce opereaz& prin intermediul pattern+urilor tranzacionale' &ranzaciile repetate sta ilesc pattern-urile le"ate de cum, cnd i cine cu cine se relaioneaz' 6attern+urile tranzacionale pot !i *er$ale sau non*er$ale( cunoscute sau necunoscute' Dar !uncia lor este de a re la comportamentul mem$rilor !amiliei' 3n !elul acesta( unicitatea !iec&rei !amilii este dat& de tranzaciile repetiti*e care construiesc pattern+uri de !uncionare a respecti*ei !amilii' Aceste pattern+uri sunt meninute prin dou& tipuri de constrn eriB 1' Unul "eneric, re!eritor la re ulile uni*ersale care u*erneaz& or anizarea !amiliei' De e#emplu( e#ist& %n cadrul !amiliei o ierarhie a puterii "i o complementaritate a !unciilor -copii nu au acelea"i ni*eluri de autoritate ca p&rinii( iar ace"tia din urm& au ne*oie de o interdependen& pentru a aciona ca o echip&.' 8' Unul idiosincratic, re!eritor la e#pectaiile reciproce ale unor mem$rii particulari ai !amiliei' Aceste e#pectaii se construiesc %n timpul numeroaselor ne ocieri( implicite sau e#plicite( dintre mem$rii !amiliei "i de re ul& apar %n mici e*eniemnte zilnice' 4iecare dintre mem$rii !amiliei contri$uie la dez*oltarea "i %nt&rirea acestor a"tept&ri' 7inuchin consider& c& structura !amilial& are ne*oie de !le#i$ilitate( deoarece ea tre$uie s& reziste la schim$are -pn& la un anumit ni*el.( dar s& se "i adapteze atunci cnd circumstanele o cer( pentru a+"i putea menine inte ralitatea "i !uncionalitatea' Acest lucru se realizeaz& prin intermediul su sistemelor familiale3 1@

Su$sistemele !amiliale sunt reprezentate !ie de indi*izii sin uri( !ie de diade -e#emplu mam& F copil( so F soie.' Ele se pot !orma dup& criterii precumB eneraia c&reia mem$rii aparin( se#( interese( !uncii' Cele mai importante "i mai des %ntlnite su$sisteme !amiliale suntB 1' )u sistemul adulilor F uneori acesta este denumit "i su$sistemul marital sau al soilor( deoarece include( de re ul&( diada soilor' ,olul preponderent este cel de a modela intimitatea "i an a2amentul' 6rincipalele a$ilit&i necesare pentru a+"i %ndeplini acest rol sunt complementaritatea "i acomodarea reciproc&' Complementaritatea permite !iec&rui so s& participe la *iaa !amilial&( s& So!ere1 !&r& a considera c& prin aceasta Spierde1 ce*a' Adic& am$ii soi simt c& pot !i independeni( dar %n acela"i timp "i c& sunt %mpreun&' Di!icult&ile de relaionare pot ap&rea de e#emplu( atunci cnd unul dintre soi insist& %n urm&rirea propriilor scopuri( l&snd %n urm& scopurile diadei ca %ntre ' Acest su$sistem poate de*eni un re!u iu !a& de stresul e#tern( "i o matrice pentru contactul cu alte sisteme sociale' El poate stimula %n*&area( creati*itatea "i cre"terea( ceea ce poate duce la acomodarea reciproc&( adic& la susinerea aspectelor poziti*e ale partenerului "i la actualizarea aspectelor creati*e ale acestuia( aspecte ce erau inacti*e pn& atunci' Su$sistemul marital are ne*oie "i de protecie !a& de cerinele "i ne*oile altor sisteme( mai ales %n situaia cuplurilor cu copii( pentru a+"i o!eri unul altuia suport emoional' 8' )u sistemul parental apare atunci cnd se na"te primul copil "i de re ul& cuprinde p&rinii( dar poate include "i mem$rii ai !amiliei e#tinse -e#emplu F $unica.' ,esponsa$ilitatea lor este mai ales de a cre"te copiii( de a+i hida( de a sta$ili limitele "i de a+i disciplina' Acum apar de multe ori di!icult&i( deoarece adulii de*in %n acela"i timp partener pentru cel&lalt mem$ru al diadei maritale( dar "i p&rinte pentru copil "i nu %ntotdeauna aceste dou& tipuri de !uncii sunt e!icient %ntrep&trunse' Asta poate duce la desta$ilizarea cuplului marital( prin atra erea unui copil %n interiorul acestui su$sistem sau la izolarea copilului de c&tre cuplul marital -mai rar.' 5rice in!luen& e#terioar& asupra copilului sau modi!icare %n e*oluia acestuia *a a*ea e!ecte "i asupra acestui su$sistem( chiar "i asupra celui marital' =' )u sistemul fratriilor include copiii din !amilie "i le o!er& acestora primul rup social %n care sunt cu toii e ali' 3n acest su$sistem copiii %n*a& ne ocierea( cooperarea( competiia( su$misi*itatea( suportul reciproc( ata"amentul !a& de prieteni' Ei preiau di!erite roluri "i poziii %n !amilie( iar de multe ori acestea de*in semni!icati*e pentru e*oluia lor ulterioar& %n *ia&' 3n !amiliile cu muli copii e#ist& o di!ereniere a rolurilor "i mai accentuat&( cel mic %nc& acionnd %n aria securit&ii( %n ri2irii "i a hid&rii( timp %n care cel mare de2a e#perimenteaz& contactele "i contractele cu mediul e#tra!amilial' 4iecare su$sistem are ne*oie de "ranie clare( dar "i !le#i$ile pentru a se prote2a de cerinele "i ne*oile celorlalte su$sisteme( dar "i pentru a !i capa$il s& ne ocieze "i s& interacioneze cu acesta' .raniele reprezint& un concept !undamental al orient&rii structuraliste' Ele reprezint& re uli care de!inesc cine particip& "i cum' ,olul ranielor este de a prote2a di!erenierea su$sistemelor' 4iecare dintre acestea are !uncii speci!ice "i anumite cerine de la mem$rii s&iG dez*oltarea a$ilit&ilor interpersonale %n interiorul acestor sisteme se repercuteaz& asupra li$ert&ii su$sistemului respecti* !a& de celelalte' Natura ranielor *a a*ea un puternic impact asupra !uncion&rii !iec&rui su$sistem( dar "i al !amiliei ca %ntre ' 7inuchin descrie trei tipuri de ranie care se %ntind pe un continuum de la !oarte ri ide la !oarte di!uzeB - .raniele ri"ide sunt cele care permit o interaciune "i o comunicare minimal& %ntre su$sisteme' Indi*izii pot !i izolai sau !orai s& acioneze autonom' Ele permit mem$rilor ma#imum de 1E

independen& "i o interaciune minim& cu ceilai mem$rii' Su$sistemele -adic& indi*izii sau diadele. pot de*eni ast!el separate de restul !amiliei' - .ranie clare F se a!l& la mi2locul continuumului dintre ri id "i di!uzG sunt cele care promo*eaz& comunicarea deschis& "i intimitatea su$sistemelor( ast!el %nct acestea pot opera li$er pentru %ndeplinirea !unciilor lor %n cadrul !amiliei' - .ranie difuze F sunt caracterizate prin de!inirea *a & a !unciilor "i a mem$rilor care !ac parte din su$sisteme' Ele permit o intimitate minim& "i o interaciune ma#im&' Nu este clar cine are responsa$ilitatea "i autoritatea( iar mem$rii !amiliei pot !i mult in!luenai unul de cel&lalt' 3n ali termeni( relaiile dintre mem$rii sunt suprapuse' 53 F'nc,iil% fa&ili%i E#ist& mai muli autori care au descris pe lar !unciile pe care le %ndepline"te o !amilie' 5 prezentare clar& "i detaliat& o poi &si la 7aria Voinea( %n cartea ei 0Sociolo ia 4amilei1 -1HH=.' Eu am pre!erat aici o scurt& trecere %n re*ist& a principalelor !uncii ale !amiliei' Acestea suntB Funcia economic F presupune a asi ura resursele materiale( !inanciare necesare e#istenei !amiliei -locuin&( hran&( haine( etc'.' Aceast& !uncie este !oarte important&' Dac& ea este realizat& corespunz&tor( atunci !amilia se poate concentra "i poate %ndeplini "i celelalte !uncii' Aceast& !uncie este realizat& de am$ii soi prin aducerea *eniturilor -ca urmare a e#ercit&rii unei pro!esii( cel mai des.( prin procurarea "i producerea hranei( a o$iectelor de %m$r&c&minte "i de trai( prin transmiterea pro!esiei "iNsau susinerea copiilor %n ale erea pro!esiei' Funcia de socializare F presupune a transmite cu scopul asimil&rii de c&tre copii( mai ales( dar "i de c&tre toi mem$rii !amiliei( a atitudinilor( *alorilor( principiilor( modelelor de comportament caracteristice unui anumit rup social' Cu alte cu*inte( este *or$a de !uncia de educare' Scopul acesteia este inte rarea %n societate a persoanei -copilului.' Educaia se mani!est& la toate ni*elurileB material( !izic( psiholo ic( moral( spiritual' E*ident( !amiliile au di!erite rade de mani!estare a acestei !unciiB unele se preocup& !oarte mult de educarea mem$rilor s&i( %n timp ce altele mai deloc' Funcia de solidaritate F presupune a asi ura unitatea "i sta$ilitatea !amiliei' Ea implic& mani!estarea sentimentelor de a!eciune( de respect( de apartenen& la rupul !amilial( a %ncrederii mem$rilor unii %n alii( a a2utor&rii "i a susinerii reciproce de+a lun ul timpului( a dez*olt&rii intimit&ii' Se o$ser*& c& %n ultima *reme aceast& !uncie pare din ce %n ce mai sla$ %ndeplinit&( !apt do*edit de cre"terea ratei di*orurilor "i a %nmulirii relaiilor de concu$ina2( a celi$atarilor "i a !amiliilor monoparentale' Funcia sexual-reproductiv F presupune ca cei doi soi s& se ssatis!ac& se#ual reciproc "i s& dea na"tere la copii' Aceste dou& componente ale acestei !uncii sunt %ndeplinite di!erit( %n sensul c& %n unele !amilii accentul se pune pe %mplinirea se#ual&( %n timp ce %n alte !amilii( se acord& o importan& mai mare na"terii copiilor' E*ident acest lucru este dependent de cultura din care !ac parte !amiliile( de radul "i tipul de educaie a*ut( de credinele reli ioase( de dorina "i caracteristicile !izice "i psiholo ice ale celor doi soi -parteneri.' Actualmente( %n societ&ile mai a*ansate economic cuplurile "i !amiliile tind tot mai mult s& pun& %n prim plan %mplinirea a!ecti*+se#ual&( dup& care cea reproducti*&'

1J

43 Ti.'ril% d% fa&ilii Literatura de specialitate o!er& o multitudine de tipolo ii re!eritoare la !amilii' 4&cnd o sintez& a lor( *om lua %n considerare cte*a dintre criteriile pe care le consider a !i cele mai importante pentru identi!icarea "i %nele erea tipurilor de !amiliiB criteriul numrului de parteneri care !ormeaz& !amiliaB - familii poli"ame( la rndul lor de dou& tipuriB familii poliandrice + unde e#ist& mai muli parteneri $&r$ai( !emeia a*nd dreptul s& se c&s&toreasc& cu mai muli $&r$aiG familii poli"inice + unde e#ist& mai multe partenere !emei( adic& $&r$aii au dreptul de a+"i ale e mai multe soii' De re ul&( num&rul de copii %n ast!el de !amilii este mai mare' 6oli amia este %ntlnit& la unele popoare "i are rolul de a prote2a societatea prin promo*area se#ului masculin sau !eminin( dup& caz' + familii mono"ame( %n care un $&r$at sau o !emeie are dreptul s& se c&s&toreasc& doar cu un sin ur partener' La rndul ei( mono"amia( ca !orm& !amilial&( poate !i serial( adic& %n cazul decesului partenerului sau al di*orului partenerul r&mas se poate rec&s&tori( sau mono amie strict( atunci cnd partenerul nu mai are dreptul s& se rec&s&toreasc&' Societatea este cea care con!er& dreptul de c&s&torie cu unul sau mai muli parteneri' Societatea romneasc& este( dup& cum se "tie( o societate care promo*eaz& mono amia serial&' Tot %n cadrul mono amiei putem di!erenia alte dou& tipuri de !amiliiB + familii nucleare + !ormate din cei doi soi "i copiii lor nec&s&torii' Acest tip de !amilie este cel mai %ntlnit "i mai dorit %n toate societ&ile( deoarece el permite o le &tur& mai strns& %ntre mem$rii !amiliei( relaii democrate "i sta$ilirea propriilor re uli de !uncionare !amilial&' Ast!el( %ntr+o !amilie nuclear& radul de intimitate este mai mare( iar "ansele de a !i satis!&cute ne*oile se#ual+a!ecti*e( de si uran& "i sta$ilitate cresc' + familii extinse + !ormate din mai muli mem$ri ai !amiliei care locuiesc %n acela"i spaiu "i care reprezint& dou& sau trei eneraiiB !rai( p&rini( $unici( copii "i nepoi' Acest tip de !amilie su$ordoneaz& !amilia nuclear& "i de cele mai multe ori este !ormat din dou& !amilii nucleare' De e#emplu( doi soi cu unul sau doi copii care locuiesc %mpreun& cu p&rinii unuia dintre soi -sau doar cu un p&rinte.' Sau o !amilie nuclear& care locuie"te cu un !rate sau o sor& c&s&torit& sau nu( cu sau !&r& copii' Acest tip este !oarte %ntlnit %n societ&ile tradiionale( dar nu numai' El se caracterizeaz& prin conser*atorism al re ulilor "i tradiiilor !amiliale' Cu alte cu*inte( !amilia cea mai %n *rst& *a tinde s& impun& re ulile de or anizare "i !uncionare "i celorlalte !amilii' De re ul&( se p&streaz& o$iceiul ca cel mai %n *rst& $&r$at s& !ie considerat capul !amiliei( cel care ia deciziile importante sau care cel puin *a !i consultat atunci cnd tre$uie luate hot&rri importante' De e#emplu( doi soi care locuiesc cu p&rinii *or tinde s& adopte acelea"i comportamente ca "i p&rinii( indi!erent dac& sunt sau nu de acord cu ele "i pot s& se raporteze la dorina p&rinilor lor ori de cte ori doresc s& %ntreprind& ce*a' De aceea( datorit& acestei tendine la conser*area pattern+urilor de *ia& "i de relaionare( deseori tn&rul cuplu intr& %n con!lict cu cuplul parental cu care con*ieuie"te( ceea ce determin& sc&derea intimit&ii "i a satis!aciei maritale' Nu de puine ori se poate a2un e chiar la disoluia cuplului nou constituit datorit& imi#tiunii p&rinilor %n relaia acestuia sau prin tendina prea ri id& de p&strare a *echilor o$iceiuri' 3n alte cazuri( cuplul tn&r este cel care pertur$& cuplul parental prin re*olt& sau pertur$are a relaiilor e#istente( ceea ce poate duce la tensiuni( con!licte sau chiar dezor anizarea *ieii !amiliale' Alteori( relaiile dintre !amiliile 1I

nucleare ce !ormeaz& !amilia e#tins& se pot deteriora doar dup& apariia copiilor -nepoilor.' Cnd $unicii preiau un rol conduc&tor al !amiliei( ei tinznd s& de*in& p&rini att pentru nepoi( ct "i pentru p&rinii acestora -copilul propriu "i soul sau soia aecstuia. se poate a2un e la neclarit&i "i con!uzii de rol att pentru p&rini( ct "i pentru copii( ace"tia din urm& nemai"tiind de cine s& asculte "i cnd' Totu"i( acest tip de !amilie are "i cte*a avantaje semni!icati*e' 3n primul rnd( !aptul c& e#ist& mai muli mem$ri %nseamn& "i o mai mare *arietate de modele de comportament care pot !i adoptate de copii' 4iecare mem$ru al !amiliei este di!erit "i poate o!eri o educaie di!erit&' De asemenea( !amilia e#tins& asi ur& puternice sentimente de apartenen& "i si uran& care sunt eseniale pentru $una dez*oltare psihic& a copiilor' Este mult mai u"or s& e#iste mai multe persoane care s& permit& un $un ata"ament al copiilor( !apt deose$it de important %n dez*oltarea lor emoional&( mai ales la ni*elul %ncrederii %n sine "i a a$ilit&ilor de relaionare cu ceilali' Totodat&( %ntr+o !amilie e#tins& este mult mai u"or s& se !ac& !a& sarcinilor ospod&re"ti( crizelor !amiliale "i s& se %ndeplineasc& !unciile !amiliei' A*anta2ele sunt cu att mai mari "i mai e*idente cu ct !iecare mem$ru %"i cunoa"te "i %"i duce la $un s!r"it rolul pe care %l are "i respect& ne*oile "i relaiile celorlali( %n special intimitatea' 6e ln & !amilia nuclear& "i cea e#tins& se mai *or$e"te %n literatur& "i de familia de ori"ine( care este reprezentat& de !amilia %n care s+a n&scut cine*a( adic& p&rinii "i !raii unei persoane' criteriul numrului de prini care !ormeaz& !amiliaB + familii iparentale( %n care e#ist& am$ii p&riniG la rndul lor( acestea pot !i formate din prinii naturali ai copilului -copiilor. sau pot !i familii mixte sau reconstituite( dac& p&rinii au mai !ost c&s&torii "i au di*orat sau "i+au pierdut partenerul' Ei *in cu proprii copii %n noua c&s&torie( dar pot a*ea "i copii comuni' 4amiliile reconstituite %ntmpin& o serie de di!icult&i pe care *or tre$ui s& le dep&"easc& "i care pro*in din pierderile su!erite anterior !orm&rii lor' Cele mai !rec*ente o$stacole sau pro$leme %ntlnite de !amiliile reconstituite suntB neacceptarea p&rintelui *itre de c&tre copil -copii. din simplul !apt c& %l percepe ca L%nlocuind+ulL pe cel naturalG aceast& neacceptare este %nsoit& adesea de sentimente de respin ere( !urie( ur&( elozie' Aceste sentimente sunt %ns& destul de !ire"ti pentru copil( dar ele pot s& se diminueze %n timp' La aceast& situaie pot contri$ui "i atitudinile sau re"elile de comportament ale p&rinilor( cum ar !i de*alorizarea p&rintelui *itre %n !aa copiilor( retra erea dreptului de a educa sau admonesta copilul( tehnicile educati*e dure sau pur "i simplu di!erite pe care p&rintele *itre le !olose"te etc' copilul poate considera c& p&rintele s&u natural %i o!er& mai puin& atenie "i iu$ire dup& rec&s&torire( mai ales dac& p&rintele nu e#plic& di!erena dintre iu$irea parental& "i cea con2u al&' neacceptarea copilului de c&tre p&rintele *itre ' Este uneori !oarte di!icil pentru p&rintele *itre s& mani!este a!eciune pentru copilul partenerului( mai ales dac& acesta %l respin e sau chiar se re*olt& "i lupt& %mpotri*a sa' De multe ori( p&rintele este cel care are ne*oie s& %"i a2usteze comportamentul ast!el %nct s& poat& s& !ac& !a& acestei situaii' con!licte !raterne dintre copiii proprii ai celor doi parteneri "iNsau copiii pro*enii din c&sniciile lor anterioare' Copiii din c&s&toriile anterioare se pot simi mai puin

1H

importani( mai puin dorii sau iu$ii dect noul copil al cuplului' Sau se pot considera deza*anta2ai sau mai pedepsii atunci cnd re"esc dect !ratele sau sora lor *itre &' familii monoparentale( %n care unul dintre p&rini nu e#ist&( copilul sau copiii !iind crescui doar de un sin ur p&rinte' Lipsa unui p&rinte se poate datora decesului acestuia( di*orului( sau ale erii unei persoane de a de*eni p&rinte unic( prin na"terea unui copil conceput prin !ertilizare in *itro sau cu un partener care nu *a lua parte la cre"terea copilului( sau prin adopia unui copil' Cele mai multe !amilii monoparentale se datoreaz& di*orului p&rinilor "i decesului unui partener' 3n plus( cele mai multe !amilii monoparentale sunt cele !ormate din mam& "i copil -copii.( att din moti*e naturale( ct "i din raiuni culturale -tri$unalele %nc& consider& mamele p&rini mai potri*ii pentru copii( de"i nu %ntotdeauna este a"a.' Dar %n ultima *reme asist&m la tot mai multe !emei care %"i asum& rolul de mam& sin ur&( prin na"terea unui copil sau prin adopie' Tocmai pentru c& rolul de p&rinte sin ur nu este tocmai con!orta$il "i u"or de realizat !inanciar( persoanele care %"i asum& aceast& postur& !ac parte din cele cu *enituri peste medie "i ni*el crescut de educaie' De asemenea( acestea *or e#perimenta mai puine di!icult&i comparati* cu cele cu *enituri mici "i ni*el sc&zut de educaie' 6&rinii sin uri sunt pu"i %n situaia de a educa sin uri copilul( dar de re ul& ei apeleaz& "i la persoane din !amilia e#tins& -$unici( alte rude( $one etc'.' E#ist& %ns& o di!eren& %ntre mamele sin ure "i taii sin uri' 7amele sin ure tind s& nu apeleze la !el de mult la alte persoane pentru a2utor( a2un nd de aceea la suprasolicitare "i tensiuni interioare care se pot trans!orma %n simptome( att la ele( ct "i la copii' De asemenea( ele tind s& preia "i rolul tat&lui( ceea ce se %ntmpl& !oarte rar %n cazul $&r$ailor p&rini sin uri' 3n aceste !amilii este !oarte e*ident&B modi!icarea re ulilor + de e#emplu( mamele sin ure au uneori tendina de a de*eni mai autoritare( mai ri ide %n aplicarea re ulilor( %ncercnd s& suplineasc& lipsa tat&luiG taii( dimpotri*&( au unoeri tendina de a de*eni mai delicai( mai a!ectuo"i( dar "i mai restricti*i %n unele re uli -de e#emplu( *enirea acas& seara a !etelor.G modi!icarea ranielor dintre mem$rii "i su$sisteme F de e#emplu raniele dintre p&rinte "i copilul unic sau copilul cel mare tind s& de*in& di!uze( trans!ormnd relaia lor !ie %n una de prietenie e#a erat&( !ie %n una de parteneriat' Acest lucru *a modela atitudinea ulterioar& a copilului de*enit adult !a& de partener "i proprii copii' modi!icarea %ntre ii structuri !amiliale F adic& su$sistemul adulilor este redus la un sin ur adult' De aceea *or e#ista lacune %n modelarea intimit&ii erotico+ se#uale( ceea ce *a determina di!icult&i %n mani!estarea intimit&ii la copii atunci cnd ei se *or implica %ntr+o relaiei de parteneriat "i %n *iitoarea lor !amilie' 6entru copiii din aceste !amilii se pune pro$lemaB cum se !ormeaz& identitatea lor se#ual&/ Cine reprezint& modelul !eminin "i cine cel masculin/ Cum *or introiecta ei modelul mamei "i cel al tat&lui/ Iat& de ce prezena am$elor modele( indi!erent de radul de rudenie( este !oarte necesar( chiar dac& *or r&mne %nc& unele lacune %n identitatea se#ual& a copilului "i %n a$ilit&ile lui de mani!estare a intimit&ii'

criteriul numrului de copiiB + !amilia fr copii( adic& un cuplu c&s&torit care nu are %nc& sau nu *a a*ea niciodat& copii' 3n zilele noastre sunt din ce %n ce mai multe cupluri !&r& copii' Apare un !enomen de a %ntrzia momentul na"terii unui copil %n cuplu din mai multe moti*eB partenerii doresc s&

8?

se $ucure de intimitatea lor mai mult timpG doresc s& %"i testeze sta$ilitatea relaiei pn& se adapteaz& unul la cel&lalt( pentru a nu cre"te "ansele o!eririi e#perienei de di*or *iitorului copilG doresc s& %"i consolideze statutul economic( !ianciar -achiziia unei locuine( o$inerea unui ser*iciu $ine remunerat( sau si urana pro!esional&.G unul sau am$ii parteneri se tem de responsa$ilit&ile parentale -datorit& unei imaturit&i emoionale( a unor di!icult&i e#perimentate atunci cnd erau copii( a ne%ncrederii %n a$ilit&ile parentale( a ne%ncrederii %n sine.G partenerii doresc o mai mare li$ertate de presiunile !amiliei de ori ine cu care poate "i locuiesc' E#ist& "i cte*a elemente sociale care !aciliteaz& %ntrzierea apariiei unui copilB !olosirea pe scar& lar & a metodelor contracepti*eG con"tientizarea re"elilor educati*e !&cute de p&rinii partenerilor care !ormeaz& cuplul actualG cre"terea ratei di*orialit&iiG accentul pus pe %mplinirea pro!esional& a tinerilorG cre"terea timpului petrecut la ser*iciu care are impact direct asupra radului de stres( ceea ce duce la sc&derea capacit&ii reproducti*e "i a intimit&ii %n cupluG in!luenele !eminismului( ceea ce duce la reorientarea !emeilor c&tre *iaa personal& "i pro!esional& "i amnarea rolului matern' De re ul&( !amiliile care dintr+un moti* sau altul r&mn !&r& copii se caracterizeaz& printr+o intimitate !oarte mare( o !oarte strns& le &tur& emoional& %ntre parteneri' De multe ori se a2un e la o similaritate accentuat&( att psiholo ic&( ct "i !izic&' + !amilia cu un sin"ur copilG este un model !oarte %ntlnit acum la !amiliile tinere de la noi' Este tipul de !amilie care %mpline"te ne*oia de paternitate a partenerilor( dar "i pre*ine suprasolicitarea economic& "i psiholo ic& determinat& de prezena mai multor copii' Dac& !amilia este !uncional&( echili$rat&( atunci copilul se dez*olt& "i el normalG de re ul&( el *a simi ne*oia unui !rate sau sor&' Dac& nu *a a*ea un *&r care s& in& loc de !rate( atunci el %"i *a dori prieteni' Ast!el( %n !uncie de caracteristicile sale personale *a de*eni timid( izolat( sau dimpotri*&( socia$il' Copilul se simte %n atenia am$ilor p&rini( ceea ce este un lucru $un( dar cresc "ansele r&s!&ului "i a centr&rii e#cesi*e pe sine' 6oate( datorit& suprain*estiiei emoionale a p&rinilor( s& r&mn& %n starea de copil pentru mult& *reme( de"i( !izic( este un adult' 6entru c& tr&ie"te mai mult %ntre aduli( copilul interiorizeaz& u"or tr&irile acestora( ceea ce poate duce la con!licte interioare "i la %ntrzierea sau accelerarea maturiz&rii' Are multe "anse de a se dez*olta( deoarece $ene!iciaz& de toate resursele !amiliei' Dar dac& intimitatea %ntre parteneri are de su!erit -relaiile de a!eciune s+au r&cit( e#ist& con!licte sau $oli( etc'.( copilul unic este u"or atras %n coaliii cu unul dintre p&rini %mpotri*a celuilalt' Se %ntlnesc ast!el numeroase !amilii %n care mama se coalizeaz& cu copilul %mpotri*a tat&lui( datorit& rolului timpuriu pe care %l are mama %n relaionarea cu copilulG *arianta in*ers& este mai rar %ntlnit&( de"i se %ntlne"te %n cazul mamelor cu pertur$&ri ma2ore de comportamente -de e#emplu( datorate unor $oli !izice "i psihice.' Ast!el( copilul poate su$stitui rolul de partener sau de con!ident( %n !uncie de se#ul copilului "i de ne*oile ne%mplinite ale p&rintelui' De aceea( copilul poate dez*olta o loialitate e#a erat& !a& de p&rinte -sau p&rini.( ceea ce *a determina di!icult&i %n asumarea rolului de partener %n *iitoarele sale relaii' Loialitatea poate !i amestecat& cu sentimente de *in& pentru ne!ericirea p&rintelui( sentimente de neputin&( ne%ncredre %n sine' + !amilia cu doi copiiG este un model de !amilie !oarte apreciat "i !oarte %ntlnit' 7arele a*anta2 este c& !raii %n*a& s& se accepte( s& se iu$easc&( s& cola$oreze( s& ne ocieze' 0 )e au unul pe altul1 se spune deseori( accentund !aptul c& oricnd se pot a2uta "i spri2ini' ,olurile %n cas& sunt %mp&rite pe se#e "i %n ordinea apariiei -sau ordinea %n !ratrie.' Apare %ntre ei "i !enomenul competiiei( mai ales pentru dra ostea p&rinilor "i pentru resursele 81

materiale' Competiia este mai e*ident& la !raii apropiai ca *rst&' Aceast& competiie nu este ne ati*&( este chiar de dorit( pentru c& ea stimuleaz& a$ilit&ile de ne ociere "i de a !ace !a& societ&ii unde copilul *a %ntlni !oarte muli e ali( nu doar unul' Conteaz& "i se#ul copiilor %n mani!estarea a!eciunii( dar "i a con!lictelorB dac& sunt de acela"i se#( a!eciunea poate !i mai de ra$& camaradereasc&( dar "i contri$uie la !ormarea unor tendine homose#ualeG dac& sunt de se#e di!erite( atunci uneori a!eciunea poate !i amestecat& "i cu sentimente erotice( reprimate de ta$u+ul incestului sau nu -depinde de atitudinea p&rinilor.' Apar des coaliii( cele mai %ntlnite !iind %ntre mam& "i copii( sau mama cu un copil "i tat&l cu cel&lalt' + !amilia cu trei sau mai muli copiiG %n aceste !amilii( !raii au mari "anse s& se !ormeze unul dup& cel&lalt( s& se creasc& unul pe cel&lalt' Dac& resursele materiale ale !amiliei sunt insu!iciente( de multe ori( mai ales %n !amiliile tradiionale( primul copil *a a*ea sarcini similare cu cele ale p&rinilor( adic& de a ine ospod&ria( de a a2uta la cre"terea celorlali copii( de a lucra atunci cnd cre"te mai mare' Cu alte cu*inte( *a de*eni ceea ce se nume"te copil parental' 5ricare dintre copiii din !ratriile numeroase poate de*eni parental( dar cele mai mari "anse le au primii' Acest rol de copil parental poate !i adaptati* F dac& apare %n !amiliile numeroase "i duce la o mai $un& !uncionare a !amiliei F sau neadaptati*( cnd p&rintele renun& la rolul s&u "i copilul tre$uie s& %l preia' Cei care au !ost copii parentali %n !amiliile de ori ine p&streaz& acest pattern de %n ri2ire "i mai trziu( inclusi* !a& de proprii parteneri %n !amiliile pe care le *or constitui' Un alt !enomen destul de des %ntlnit este ca cel din mi2locul !ratriei s& se simt& i norat emoional( ne li2at( s& dez*olte sentimente de !rustrare( ne%ncredere %n sine( !urie' Acest lucru poate determina tul$ur&ri de comportament "i alte simptome -inclusi* $oli( insuccese "colare "i pro!esionale( di!icult&i de relaionare.' criteriul orientrii sexuale a celor doi parteneriB + familii heterosexuale + %n care am$ii parteneri sunt heterose#uali' Este !amilia cea mai %ntlnit& %n lume "i asupra ei ne centr&m dominant "i noi interesulG + familii homosexuale + %n care cei doi parteneri sunt homose#uali sau les$iene' Ei pot a*ea sau nu copii( pro*enii din c&s&torii anterioare cu parteneri heterose#uali( sau prin adopie sau !ertilizare in *itro' Este un tip de !amilie mai puin %ntlnit( nou ap&rut %n aria tipolo iilor !amiliale' E#ist& doar cte*a state europene care au acceptat c&s&toriile dintre partenerii homose#uali( dar %ncepe s& !ie din ce %n ce mai acceptat de c&tre alte state' Deocamdat&( sunt mai acceptate cuplurile homose#uale( !&r& a !i le alizate %ntr+o c&s&torie' ,ela#area mentalit&ii %n ceea ce pri*e"te orientarea homose#ual& a determinat apariia acestui tip de !amilie' Totu"i( homese#ualii "i les$ienele pre!er& %nc& s& r&mn& cupluri( "i mai puin s& %ntemeieze !amilii' Ei pun un accent !oarte mare pe li$ertatea personal& "i a e#prim&rii se#ualit&ii' criteriul apartenenei culturale al partenerilorB + !amilii %n care partenerii aparin aceleiai culturiG este tipul cel mai !rec*ent %ntlnit' + !amilii mixte( %n care partenerii aparin unor culturi diferite' Este un tip de !amilie care de*ine din ce %n ce mai o$i"nuit o dat& cu multiplele posi$ilit&i de c&l&torie dintr+o zon& %n alta a lumii( datorit& dez*olt&rii tehnicii de comunicare prin tele!on( !a#( internet' 7ulte cupluri din ziua de ast&zi se !ormeaz& %n urma primelor contacte a*ute prin internet'

88

A*anta2ul este c& internetul !aciliteaz& punerea %n contact a oamenilor( !iind un ade*&rat a2utor pentru cei !oarte ocupai cu cerinele pro!esionale sau cei mai izolai social' 5 ast!el de !amilie mi#t& are %n !a& numeroase pro*oc&ri( %n special acelea de a armoniza "i di!erenele de cultur&( de tradiii( al&turi de cele personale care e#ist& %n orice !amilie' 3n ,omnia cele mai !rec*ente cazuri de !amilii mi#te sunt cele realizate %ntre romni "i un uri( %ntre romni "i nemi( %ntre romni "i rromi( dup& care urmeaz& celelalte tipuri de com$inaii' Cei care realizeaz& cupluri "i !amilii mi#te cultural dau do*ad& de o mai mare deschidere mental& "i spiritual&( mai puin a!ectai de pre2udec&i "i mai !le#i$ili %n ndire "i comportament' Tocmai de aceea( sunt total de acord cu Ana Tucioc*+Do dan care spunea %n cartea pe care a coordonat+o 0Vocaia !amiliei %n dez*oltarea comunic&rii interetnice %n ,omnia -studii "i cercet&ri.1 c&B !amiliile tinere etnic mi#te dein un potenial remarca$il "i resurse poziti*e %n a dep&si pre2udec&ile "i st&rile tensionale inter+ etnice "i c& ele pot contri$ui la dez*oltarea unor relaii poziti*e %ntre mem$rii di!eritelor naionalit&i1 -1HHE( p' IJ.' 63 Rol'ril% fa&ilial% ,olurile sunt seturi coerente de comportamente a"teptate de la o persoan& %n *irtutea poziiei pe care o are %ntr+un sistem( rup( societate' Dac& *or$im de !amilie( atunci rolul familial reprezint& setul coerent de comportamente pe care mem rii familiei l ateapt de la fiecare cellalt mem ru n funcie de poziia pe care o ocup n sistemul familial' Ast!el( putem identi!ica urm&toarele tipuri de roluri !amilialeB ,ol con2u al -de partener( de soNsoie. F *izeaz& relaionarea cu soulNsoiaG ,ol parental -de p&rinte. F *izeaz& relaionarea cu copiiiG ,ol !ratern -de !rate. F *izeaz& relaionarea cu !raii' 6ro$lema este c& nu e#ist& comportamente clare( sta$ilite "i acceptate de toat& lumea pentru !iecare dintre aceste roluri' 4iecare dintre noi consider& c& anumite comportamente tre$uie s& e#iste la un partener( la un p&rinte( la un !rate' Totu"i( putem e#tra e cte*a elemente comuneB ,ol con2u al Cunoa"terea de sine "i a parteneruluiG Satis!acerea reciproc& a ne*oilor a!ecti* F se#uale( a intereselor "i aspiraiilor re!eritoare la *iaa de cupluG Susinere reciproc& %n urm&rirea sarcinilor "i !unciilor !amilieiG 7odelarea intimit&ii "i a *ieii de cuplu pentru copiiG Stimularea !uncion&rii cuplului prin !olosirea tuturor resurselor personale' Cre"terea "i educarea copiilorG 4ormarea identit&ii se#uale a copiilorG Stimularea e*oluiei "i dez*olt&rii personalit&ii la copii' 3n*&area traiului al&turi de e ali -prin a!eciune( ri*alitate( solidaritate( competiie( con!lict( ne ociere.G Completarea identit&ii de sine "i a celei se#ualeG Susinerea a!ecti*& "i comportamental& %n di!erite situaii'

,ol parental

,ol !ratern

3n unele !amilii pot e#ista carene %n %ndeplinirea rolurilor !amiliale' Acestea pot consta %nB 8=

exacer area rolului( adic& de e#emplu( soul sau soia s& se dedice e#clusi* rolului con2u al( ceea ce poate duce la sentimente de su!ocare( de culp& "i control %n partener "i la i norarea copiilorG e#a erearea rolului parentalB se %ntmpl& des ca mamele s& !ac& acest lucru( !&cnd din maternitate scopul de a e#ista( un scop %n sine( punnd totul( chiar "i pe ele( pe planul doi %ntotdeaunaG hipertro!ierea rolului !ratern apare %n situaiile %n care un !rate %"i poate %ndrepta %ntrea a atenie( ri2& "i *ia& spre !raii s&i( i nornd propriile ne*oi "i scopuri -de e#emplu la copii parentali.' minimalizarea rolului !amilialG de e#emplu( minimalizarea rolului con2u al "i %ndreptarea spre relaii e#tracon2u ale( acti*it&i pro!esionale( rol parental sau !ratern( etc'G minimalizarea rolului parental duce la ne li2area copiilor sau pri*area acestora de ri2a( atenia "i satis!acerea ne*oilor pe care sin uri nu "i le pot %ndeplini( ceea ce las& urme %n dez*oltarea personalit&ii lorG acest !enomen apare la p&rinii imaturi( la cei cu $oli !izice "i psihice ra*e( la cei care %"i respin propria se#ualitate -mame care %"i respin !eminitatea( tai care nu mani!est& masculinitate.( p&rinii dependeni -de alte persoane F p&rini sau parteneri( de su$stane etc'.( p&rini dominatori "i a resi*i( p&rini insta$ili' 7inimalizarea rolului !ratern apare atunci cnd !raii se i nor& unii pe alii( sau e#ist& multiple tensiuni "i con!licte %ntre ei'

R%?'&at'l ca.itol'l'i 3n acest capitol am prezentat !amilia ca sistem( adic& am pus accent pe interaciunea mem$rilor !amiliei( pe structura acestui sistem !amilial( pe !unciile "i rolurile !amiliale' Ast!el( sper s& reii c&B structura !amiliei( a"a cum o %nele e Sal*ador 7inuhin este alc&tuit& din su$sisteme F cel al adulilor( cel parental "i cel al !ratriei F "i dispune de ranie F ri ide( !luide "i di!uzeG e#ist& patru mari !uncii ale !amilieiB economic&( de socializare -sau educare.( de solidaritate "i se#ual+reproducti*&G c& !amiliile iau mai multe !orme sau tipuri( clasi!icate dup& mai multe criteriiG cele mai semni!icati*e pentru noi acum sunt !amiliileB poli ame( mono ame( nucleare( e#tinse( monoparentale( mi#te sau reconstruite( mi#te etnic sau cultural( homose#uale( sau %n !uncie de num&rul de copii' C& rolurile !amiliale sunt de tip con2u al( parental "i !ratern "i c& ele( de"i teoretic au un anumit coninut( la ni*el practic( pentru !iecare persoan&( iau o !orm& speci!ic&' ,olurile pot !i %ndeplinite e#cesi* sau insu!icient' Glo ar d% t%r&%ni folo i,i Si t%& fa&ilial F%%d!ac$ Str'ct'ra fa&ilial) S'! i t%& rupul !amilial *&zut ca interaciunea dintre mem$rii s&i componeni( dup& anumite re uli "i %ndeplinind anumite !uncii care au ca scop meninerea echili$rului !amiliei' mecanism prin care un sistem -deci "i !amilia. preia in!ormaii pentru a+"i re la starea( scopul !inal !iind echili$rul "i sta$ilitatea sistemului' setul in*izi$il de cerine !uncionale ce or anizeaz& modurile %n care mem$rii !amiliei interacioneaz& -S' 7inuchin.G caracteristicile permanente ale rupului !amilial -7' Voinea.' mem$rii !amiliei sin uri sau %n diade care se pot !orma dup& criterii 8A

fa&ilial Grani,% Ti. d% fa&ili% Co.il .ar%ntal Rol fa&ilial

precumB eneraia c&reia mem$rii aparin( se#( interese( !uncii "i care %ndeplinesc anumite !uncii "i roluri -S' 7inuchin.' re uli care de!inesc cine "i cum se comport& "i care au rolul de a prote2a di!erenierea su$sistemelor -S' 7inuchin.' mod speci!ic de or anizare al unei !amilii' copil care are responsa$ilit&i de p&rinte( al&turi sau nu de p&rini( %n special s& creasc& ceilali !rai' setul coerent de comportamente pe care mem$rii !amiliei %l a"teapt& de la !iecare cel&lalt mem$ru( %n !uncie de poziia pe care o ocup& %n sistemul !amilial

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar 1' C&se"te %n e#periena ta de *ia& !amilial& e#emple de !eed$ac< poziti* "i ne ati*' 8' Caracterizeaz& su$sistemele !amiliei din care !aci parte "i tipul de ranie dintre ele' =' Caracterizeaz& su$sistemele !amiliei p&rinilor t&i -$unicii cu p&rinii. "i tipul de ranie dintre ele' 5$ser*& di!erenele care apar dintre cele dou& tipuri de !amilii' Comenteaz& cu un cole ceea ce ai descoperit' 43 Celi$atul constituie un tip de !amilie/ Ar umenteaz&( indi!erent dac& r&spunzi cu DA sau NU' @' Cum se %ndeplinesc !unciile %ntr+o !amilie monoparental&/ Discut& cu o cole & di!erenele care apare din acest punct de *edre %ntre !amiliile monoparentale cu mam& "i cele cu tat&' E' Caracterizeaz& relaiile !amiliale din urm&toarea !amilieB o mam& cu o !at& de J ani este c&s&torit& de 8 ani cu un $&r$at care *ine %n aceast& c&s&torie cu o alt& !at& de 1? ani' J' Consideri c& ar tre$ui inclus %n tipurile de !amilie "i concu$ina2ul -numit "i uniune li$er&./ Cum ai ar umenta acest lucru/ I' Care sunt( %n opinia ta( comportamentele care intr& %n rolul con2u al al soiei "i care sunt cele care intr& %n rolul con2u al al soului' E#ist& di!erene/ Ce !el de di!erene/ :3 Cum ai descrie relaiile dintre !rai( dac& %ntr+o !amilie ar e#ista urm&toarea !ratrieB un $&iat de 1J ani( o !at& de 1@ ani( o !at& de H ani "i un alt $&iat de A ani/ 1?' Care ar !i principalele pro*oc&ri ale unei c&s&torii %ntre o romnc& "i un american/ Dar %ntre un romn "i o americanc&/ <i!lio(rafi% '.li&%ntar) 7INUC:IN( S'( Families and Famil/ &herap/( Cam$rid e( 7A'( :ar*ard Uni*ersit9 6ress( 1HJA' 7INUC:IN( S'( 4IS:7AN( :'C'( Famil/ &herap/ &echni0ues( Cam$rid e( 7A'( :ar*ard Uni*ersit9 6ress( 1HI1' 7IT,54AN( I'( Cuplul conju"al * armonie i dizarmonie( Ducure"ti( Ed' )tiini!ic& "i Enciclopedic&( 1HIH' 7IT,54AN( I'( !siholo"ia relaiilor dintre sexe( Ducure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ' 7IT,54AN( I'( CIU6E,CO C'( ,ntroducere n psihosociolo"ia i psihosexolo"ia familiei( Ducure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ' 7IT,54AN( I'( VASILE( D'( &erapii de familie( Ed' S6E,( Ducure"ti( 8???( 8??A

8@

NIC:5LS( 7'( SC:A,TT( ,'( &erapia de familie * concepte i metode, traducere "i pu$licare autorizat& de Asociaia de terapie !amilial&( 8??@( ori inal pu$licat& de All9n U Dacon( 8??A' 5STE,,IET:( 6'( Copilul i familia, Ed' Didactic& "i 6eda o ic&( Ducure"ti( 1HJ=' TUCIC5V+D5CDAN( A'( -coord'.( 1ocaia familiei n dezvoltarea comunicrii interetnice n 2omnia( 4undaia 0A,75NIA1 pentru !amiliile etnic mi#te din ,omnia( Ducure"ti( 1HHE' VINCENT( ,'( Cunoaterea copilului( Ed' Didactic& "i 6eda o ic&( Ducure"ti( 1HJ8' V5INEA( 7'( )ociolo"ia familiei, Tipo ra!ia Uni*ersit&ii Ducure"ti( Ducure"ti( 1HH='

8E

CAPITOLUL 5 Caract%ri ticil% @i%,ii d% fa&ili% 3n acest capitol plec de la premisa c& !amilia este un sistem dinamic( ea cunoa"te trans!orm&ri permanente' 7em$rii ei se dez*olt&( e*olueaz& %mpreun& "i adau & noi elemente care %m$o &esc *iaa !amilial&' 3i *oi prezenta cte*a dintre concepiile re!eritoare la ciclul *ieii !amiliale( cte*a procese !amiliale semni!icati*e "i m& opresc mai mult la a$ordarea trans eneraional& a !amiliei -a lui 7urra9 Do;en. pe care o consider e#trem de interesant& "i de util& %n %nele erea psiholo iei !amiliei' 7i+a" dori ca la !inalul studiului acestui capitol s& cuno"tiB + care sunt principalele etape prin care trece o !amilie "i care sunt caracteristicile speci!ice !iec&rei etapeG + s& caracterizezi procesul comunic&rii %n !amilieG + s& %nele i de ce este a$ordarea lui 7urra9 Do;en att de important&G + s& poi de!ini "i pune %n practic& noiunea de di!ereniere a sinelui "i toate celelalt concepte ale orient&rii trans eneraionaleG + s& poi construi "i interpreta sumar o eno ram&G 13 Eta.%l% @i%,ii fa&ilial% 4amilia este un sistem deschis( *iu( cu in!luene multe "i di*erse din partea mediului "i numeroase tipuri de interaciuni cu acesta' Sistemul !amilial niciodat& nu r&mne la !elG el se schim$& de la un moment la altul %n !uncie de e*enimentele care apar %n interiorul "i e#teriorul !amiliei' El tre$uie s& se restructureze "i reor anizeze %n !uncie deB apariia sau dispariia unora dintre mem$rii ei -na"terea copiilor a nepoilor( decesul( c&s&toria copiilor( re*enirea dup& un di*or a copilului %n cui$ul !amiliei de ori ine.G cre"terea "i dez*oltarea mem$rilor -copilul mic( adolescentul( con"ietentizarea rolului parental de c&tre p&rinte( %naintarea %n *rst& etc'(.G apariia unor e*enimente a"teptate sau nea"teptate -intrarea copilului la r&dini& sau "coal&( di*orul( pensionarea p&rinilor( o$inerea unui loc de munc& pentru p&rinte( o $oal& etc'.G Deci( o schim$are %ntr+o eneraie determin& schim$&ri "i %n celelalte eneraii' Trans!orm&rile care au loc %ntr+un sus$sistem !amilial in!lueneaz& "i celelalte su$sisteme' Important este s& reii c& schim$&rile prin care trece o !amilie nu se !ac %n mod lin( ci( dimpotri*&( %n salturi( unoeri presupunnd chiar z uduiri( care pot !i pl&cute sau dureroase( dar aproape %ntotdeauna stresante' De e#emplu( atunci cnd copilul mer e la "coal&( toi ceilali mem$rii ai !amiliei %"i *or schim$a pro ramul( atitudinile "i comportamentele unul !a& de altul' De asemenea( pro$lemele de comunicare "i relaionale pe care o !at& adolescent& de 1@ ani le are cu p&rinii s&i se pot datora interaciunii mai multor !actoriB adapt&rii ei la adolescen&G crizei de A? de ani a tat&luiG %n ri2or&rii mamei sale pentru o $oal& proprie sau a unui p&rinte' Sau( dup& plecarea copiilor de acas& "i resta$ilirea echili$rului "i a *ieii %n doi a p&rinilor( ei pot !i con!runtai cu %ntoarcerea copilului %n urma unui di*or "i asta *a presupune o nou& "i di!icil& sarcin& parental&'

8J

3n !elul acesta( a ap&rut ideea ciclului de *ia& !amilial&( care presupune parcur erea mai multor stadii sau etape' Sal*ador 7inuchin identi!ic& patru stadii de dez*oltare care apar %n ma2oritatea !amiliilorB 1' Constituirea cuplului F diada marital& !ormeaz& un sistem !uncional prin ne ocierea ranielor -interaciunea cu socrii.( reconciliind stilurile de *ia& di!erite "i dez*oltnd re uli re!eritoare la con!lict "i cooperare' 8' Familia cu copii mici F sistemul marital se reor anizeaz& atunci cnd apar copiii pentru a se adapta cerinelor cerute de parentalitate' =' Familia cu copii colari i adolesceni * !amilia interacioneaz& acum "i cu sistemul "colar' 6e m&sur& ce copiii de*in adolesceni( !amilia tre$uie s& se adapteze la pro$leme ca in!luena prietenilor( pierderea parial& a controlului parental( emanciparea copiilor( etc' A' Familia cu copii mari * ace"tia de*in de2a aduli( ast!el c& relaia dintre p&rini "i copii tre$uie modi!icat& pentru a de*eni relaie de tip adult F adult' Sociolo ii E@%l"n D'@al "i R%'!%n Hill au aplicat un cadru de dez*oltare !amiliilor din anii 1HA?( prin sta$ilirea unor etape discrete ale dez*olt&rii rupului !amilial( cu sarcini ce tre$uie %ndeplinite pentru !iecare dintre ele' Acestea suntB Etapa cuplului !&r& copii Etapa !amiliei cu copii de *rst& "colar& Etapa !amiliei cu copii de*enii aduliG Etapa !amiliei omului sin ur -*&du*ia.' Terapeuii de !amilie <%tt" Cart%r "i Monica McGr%(or -1HI?( 1HHH. au %m$o &it acest cadruG ei au apelat la orientarea multi eneraional&( recunoscnd patternurile culturale di*erse "i a*nd %n *edere "i etape care nu sunt neap&rat speci!ice( cum ar !i di*orul "i rec&s&toria' Este de alt!el( considerat& cea mai cuprinz&toare "i demonstrat& clinic etapizare( or anizat& pe "ase etape distincteB a. iniiati*a tn&rului adult $. c&s&toria c. !amiliile cu copii mici d. !amiliile cu adolesceni e. iniiati*ele copiilor "i p&r&sirea c&minului !. !amilia la $&trnee' Te ro ( studiaz& "i ta$elul de mai 2os %n care sunt prezentate mai detaliat etapele con!orm concepiei autorilor menionai mai sus -dup& Nichols "i Sch;artz( 8??@( p' 18E+ 18J.' E*ident( nu e#ist& nici o *ersiune standard a etapelor *ieii de !amilie' Nu numai c& !amiliile au o di*ersitate de tipuri( a"a cum ai *&zut %n capitolul anterior( dar aceste tipuri pot a*ea norme "i re uli !oarte di!erite pentru etape di!erite' Valoarea conceptului de ciclu de *ia& const& %n a recunoa"te c& !amiliile( adesea( dez*olt& pro$leme la tranziiile de la o etap& la alta datorit& ina$ilit&ii sau temerilor mem$rilor "i a sistemului !amilial de a !ace tranziia de la o etap& la alta' De aceea( te+a" ru a s& nu le !olose"ti pentru a sta$ili "i a 2udeca ce este normal sau de a"teptat %n anumite etape %ntr+o !amilie' Eta.%l% cicl'l'i Proc% 'l %&o,ional al Sc/i&!)ri d% (rad'l doi An 8I tat't'l

@i%,ii d% fa&ili% 6&r&sirea adulii sin uri

tran?i,i%i0 Princi.i'l c/%i%

caseiB Acceptarea responsa$ilit&ii tineri emoionale "i !inanciare

4ormarea An a2area %n noul sistem !amiliilor prin c&s&torieB noul cuplu 4amilii cu copii Acceptarea noilor mem$rii %n a. Adaptarea sistemului marital pentru a mici sistem !ace loc copiilorG $. 3mp&rirea sarcinilor pri*ind cre"terea copilului( a sarcinilor !inanciare "i ospod&re"tiG c. ,ealinierea relaiilor cu !amilia e#tins& pentru a include rolurile p&rinilor "i $unicilorG 4amilia cu 7&rirea !le#i$ilit&ii a. Schim$area relaiei p&rinte+copil pentru a adolesceni ranielor !amiliei pentru a putea permite adolescentului s& se mi"te %n putea permite independena interiorul "i %n a!ara sistemuluiG copiilor "i sl&$iciunile $. ,e!ocalizarea asupra pro$lemelor $unicilor maritale de la mi2locul *ieii "i asupra cariereiG c. 3nceputul schim$&rii spre %n ri2irea eneraiei mai *rstnice' Lansarea copiilor "i plecarea' Lansarea copiilor Acceptarea multitudinii de a. ,ene ocirea sistemului marital ca o "i plecarea lor de ie"iri "i intr&ri %n sistemul diad&G acas& !amiliei $. Dez*oltarea relaiilor adult+adultG c. A !ace !a& diza$ilit&ilor "i morilor p&rinilor -$unicilor.G

fa&ili%i c%r't% .%ntr' a contin'a d%?@oltar%a a. Di!erenierea sinelui %n le &tur& cu !amilia de ori ineG $. Dez*oltarea relaiilor intime e aleG c. Sta$ilirea sinelui %n le &tur& cu munca "i independena !inanciar&G a. 4ormarea sistemului maritalG $. ,ealinierea relaiilor cu !amiliile e#tinse "i prietenii pentru a include soulNsoiaG

4amilii trzie

%n

*iaa Acceptarea schim$&rii a. 7eninerea !uncion&rii "i intereselor rolurilor eneraionale proprii "i Nsau ale cuplului %n !aa declinului psiholo icB e#plorarea noilor opiuni ale rolului !amilial "i socialG $. Spri2in pentru un rol mai central al eneraiei de mi2locG c. 4le#i$ilizarea sistemului !amilial datorit& %nelepciunii "i e#perienei celor mai %n 8H

*rst&( spri2inind eneraia mai *rstnic& !&r& suprasolicitarea lorG d. Declan"area mecanismelor de copin pentru a !ace !a& pierderii soului( copiilor "i a altor perechi "i pre &tirea pentru moarte' 23 Proc% %l% fa&ili%i 3n cadrul !amiliei au loc numeroase procese "i !enomene !amiliale( cum ar !i intercunoa"terea( comunicarea( cooperarea( con!lictul( competiia( ne ocierea( !ormarea unor coaliii( manipularea( etc' 7+am ndit s& !ac o prezentare succint& doar a intercunoa"terii "i comuniic&rii( pe care le consider !undamentale( l&sndu+te pe tine s& le apro!undezi pe acelea care %i strnesc interesul( !olosind $i$lio ra!ia suplimentar& de la s!r"itul capitolului' Int%rc'noa+t%r%a Al&turi de comunicare( acest proces de intercunoa"tere st& la $aza !orm&rii "i e*oluiei cuplului "i !amilei' Cei doi parteneri se %ntlnesc( se plac( se %ndr& ostesc -de cele mai multe ori. "i hot&r&sc s& se cunoasc&' Dup& ce consider& c& se cunosc su!icient( dac& e#ist& "i dorina de a !orma un cuplu sta$il( de a r&mne %mpreun&( de re ul& se c&s&toresc' Dar procesul intercunoa"terii nu s+a %ncheiat( ci dimpotri*&( a$ia acum se mani!est& plenar' 5 dat& ce partenerii %ncep s& locuiasc& %mpreun&( s& realizeze sarcinile casnice %mpreun&( s& !ac& !a& in!luenelor e#terne( ei se cunosc din ce %n ce mai mult( pe di*erse !aete ale personalit&ii' Ast!el intercunoa"terea este un proces att voluntar( contient( ct "i involuntar, automat' 6artea *oluntar& const& %n aciuni directe de autodezvluire "i dezvluire reciproc' 6artea in*oluntar& const& %n comportamentele o$i"nuite "i automate pe care !iecare pertener le realizeaz& "i %n urma c&rora partenerul poate cule e in!ormaii reprezentati*e despre cel&lalt' Uneori( acest tip de intercunoa"tere este i norat sau minimalizat %n unele cuplui( partenerii $azndu+se mai mult pe ceea ce a!irm& dect pe ceea ce !ac' De e#emplu( %ntr+o !amilie cu un partener alcoolic sau neimplicat emoional( cel&lalt partener poate minimaliza comportamentele de a$uz de alcool sau cele lipsite de a!eciune( creznd c& 0ntr-o zi se va schim a1( pentru c& 0aa spune1' Asta *a duce la o !als& intercunoa"tere "i la un !enomen de autoiluzionare' Totu"i( a"a cum cred c& "tii "i tu( !aptele caracterizeaz& omul cel mai $ine' Autodez*&luirea "i dez*&luirea reciproc& a2ut& !oarte mult la sta$ilirea intimitii %n cuplu "i !amilie' Att cei doi parteneri( ct "i p&rinii "i copiii sta$ilesc relaii mai $une( mai deschise "i mai calde tocmai prin intermediul autodez*&luirii' Tot ea !aciliteaz& stimularea dra ostei erotice( dar mai ales cea pro!und&( matur&' Dar nu este u"or "i nici la %ndemn& s& te dez*&lui "i s& asculi dez*&luirea altei persoane( nici chiar a soului sau copilului t&u' Iat& care sunt cte*a dintre arajele intercunoa"teriiB Teama de a nu l&sa pe cel&lalt s& a!le presupusele de!ectele propriiG Teama de respin ere sau pierdere care ar putea urma -%n mod real sau doar !antasmat. dac& cel&lalt cunoa"te ceea ce tu apreciezi ca !iind urt( nepotri*it( de!ect( etc'G Tendina de a 2udeca propria dez*&luire sau ceea ce dez*&luie partenerul-a.G Tendina de a te ar&ta superior partenerului -ceea ce !alsi!ic& intercunoa"terea.G =?

7itul con!orm c&ruia 0partenerul tre uie s i dea sema cum eti, dac te iu ete suficient de mult1G Deprinderi re"ite de comunicare -*ezi mai 2os( la $loca2ele comunic&rii.

E*ident( %ns&( ceea ce !aciliteaz& intercunoa"terea este autocunoaterea "i ncrederea n sine' Ele a2ut& att %n primele momente ale dez*&luirii( ct "i mai trziu( la apro!undarea intercunoa"terii' Ele a2ut& la estionarea temerilor "i la eliminarea sau reducerea $ara2elor' Co&'nicar%a Comunicarea este !oarte strns le at& de intercunoa"tere( !iind mi2locul prin care aceasta din urm& se realizeaz&' De aceea( o $un& comunicare *a stimula intercunoa"terea( care la rndul ei *a contri$ui la satis!acia "i %mplinirea comunic&rii' Cred c& de2a cuno"ti cele dou& !orme !undamentale de comunicare uman&( cea ver al "i cea nonver al( a"a c& nu am s& insist asupra lor' 7enionez doar c& am$ele sunt !olosite "i !oarte utile %n cuplu "i !amilie' Ele pot a2uta la re larea relaiilor !amiliale "i la reechili$rarea sistemului !amilial' 5 alt& clasi!icare a tipurilor de comunicare( util& celor care studiaz& !amilia este cea a lui Cre or9 Dateson' El %mparte comunicarea %nB Comunicarea di"italG

Comunicarea analo"ic'
3n comunicarea di"ital( !iecare mesa2 are doar un referent( aparine doar unui tip lo ic "i const& %n semne ar$itrare -Dateson "i Mac<son( 1HEI.' De e#emplu( cu*ntul Smas&1 nu desemneaz& nimic altce*a dect o pies& de mo$ilier' Din punctul de *edere al comunic&rii di itale( o durere de cap este o durere de cap "i nimic altce*a' 3n comunicarea analo"ic( mesa2ul are mai mult dect un re!erent( putnd e#prima di!erite rade' De e#emplu( strn erea unui pumn este %n acela"i timp un semn pentru un anumit tip de comportament -e#' ameninare( opoziie( !rustrare( a resi*itate.( dar( totodat&( este "i o parte a acestui comportament' 3n anumite culturi( mani!est&ri ca plnsul( ipatul( ruperea hainelor( smul erea p&rului( lo*irea capului de un zid e#prim& %n mod analo di!erite rade de disperare' Un mesa2 analo ic poate !i decodi!icat doar prin luarea %n considerare a altor mesa2e' A"a de pild&( o durere de stomac nu este doar o durere de stomac( ci( concomitent( e#primarea dez ustului( un mod de a te sustra e de la a !ace o trea$&( sau o cerere de a!eciune' S#urerea de stomac1 comunicat& cui*a ca mesa2 analo ic *a depinde de situaia "i de conte#tul %n care mesa2ul analo ic a !ost emis -7adanes.' Ast!el( simptomele care apar %n !amilie sunt de !apt mesa2e comunicate celorlali mem$ri cu scopul de a schim$a ce*a %n sistemul !amilial' De e#emplu( o soie !rustrat& de lipsa de atenie a soului s&u preocupat de alte pro$leme %i poate comunica $rusc o durere de stomac( %n timpul cinei' 7esa2ul are mai multe semni!icaii' El poate %nsemna intenia de a+l deturna pe so de la pro$lemele lui( ne*oia de a+i capta atenia "i a!eciunea "i( totodat&( o stare !izic& lo ic& de discon!ort epi astric' Sau S(m o durere de cap31( comunicat& %n momentul pre &tirii de culcare poate %nsemna mai mult dect o stare intern&( deteriorarea relaiilor se#uale sau re!uzul acestora'

=1

De asemenea( stilul "i modalit&ile de comunicare se %n*a& %n primul rnd %n !amilie' Apoi ele sunt modelate %n rupuri "i societate' De aceea( inclusi* $loca2ele %n comunicare *or !i preluate din !amilie "i !olosite %n *iitoarele relaii de cuplu "i de !amilie ale copiilor' Elementele care faciliteaz o $un& comunicare suntB Sentimentele de a!eciune autentic& ale mem$rilor !amilieiG A$ilit&ile de estionare ale sentimentelor care se nasc %n procesul comunic&riiG 5nestitatea "i promo*area ade*&rului %n orice comunicareG Deschiderea la "i preuirea mesa2elor -*er$ale "i non*er$ale. care *in de la ceilali mem$rii( ca urmare a con"tientiz&rii !aptului c& acestea a2ut& la p&strarea echili$rului !amilialG 5!erirea unui timp "i spaiu special pentru comunicare( mai ales a ceea ce este important( delicat( sensi$ilG 4olosirea unui stil adec*at partenerului de comunicare( tocmai pentru a te asi ura c& ceea ce ai transmis a "i !ost recepionat corect de c&tre partener' Cele mai !rec*ente locaje ale comunic&rii %n cuplu "i !amilie suntB Deprinderile re"ite de comunicareB lipsa ascult&rii( %ntreruperea discursului celuilalt( realizarea unor alte acti*it&i %n timpul discuiei cu partenerul( a"ezarea pe o poziie superioar& cum ar !iB 0tiam asta1( 0exact asta voiam s spun i eu1( 0eu tiu mai ine, nu tre uie s mi spui tu1( i norarea a ceea ce spune partenerul sau copilul( atitudinile de autoritate de enul 0eu tiu cel mai ine ce e ine pentrun tine1 etcG Timiditatea( 2ena de a spune( de a e#prima propriile opiniiG Teama de a se e#prima( de reaciile partenerului( p&rintelui sau copiluluiG 7iturile F de e#emplu 0nu e frumos s vor eti despre sex4despre defectele celuilalt1( 0nu tre uie s i spun asta5 ar tre ui s i dai sin"ur67 seama dac stai cu mine i spui c m iu eti1( 0dac ne simim ine n pat nu mai tre uie s i vor im1 etc' 53 Di&%n i'n%a af%cti@) a fa&ili%i 4amilia "i relaiile !amiliale reprezint& principalul iz*or al *ieii a!eti*e a omului' ,elaia a!ecti*& a copilului cu mama "i tat&l s&u *or !i modelul de $az& al dez*olt&rii sentimentelor !a& de sine "i ceilali' Acest lucru este !rumos "i !oarte clar surprins de Doroth9 La; Nolte %n poemul s&u 0Copiii nva ceea ce triesc1 -1H@A. pe care am s& i+l o!er aici' #ac triesc n critic i cicleal, copiii nva s condamne5 #ac triesc n ostilitate, copiii nva s fie a"resivi5 #ac triesc n team, copiii nva s fie anxioi5 #ac triesc nconjurai de mil, copiii nva autocomptimirea5 #ac triesc nconjurai de ridicol, copiii nva s fie timizi5 #ac triesc n "elozie, copiii nva s simt invidia5 #ac triesc n ruine, copiii nva s se simt vinovai5 #ac triesc n ncurajare, copiii nva s fie ncreztori5 #ac triesc n toleran, copiii nva r darea5 #ac triesc n laud, copiii nva preuirea5 #ac triesc n acceptare, copiii nva s iu esc5

=8

#ac triesc n apro are, copiii nva s se plac pe sine5 #ac triesc nconjurai de recunoatere, copiii nva c este ine s ai un el5 #ac triesc mprind cu ceilali, copiii nva s fie "eneroi5 #ac triesc n onestitate, copiii nva respectul pentru adevr5 #ac triesc n corectitudine, copiii nva s fie drepi5 #ac triesc n unvoin i consideraie, copiii nva respectul5 #ac triesc n si"uran, copiii nva s ai ncredere n ei i n ceilali5 #ac triesc n prietenie, copiii nva c e plcut s trieti pe lume% Te in*it %ns& s& %i cite"ti cartea 0Cum se !ormeaz& copiii no"tri1 -Ed' :umanitas( 8??1.( scris& %mpreun& cu ,achel :arris( pentru a putea a!la mai multe "i %nele e mecanismele prin care copiii asimileaz& tot ce se %ntmpl& %n *iaa !amilial& "i %n special %n *iaa a!ecti*&' De asemenea( ar putea s& %i l&r easc& "i cuno"tinele re!eritore la rolurile parentale' Am decis s& %i prezint aici doar cte*a lucruri despre iu$ire( cel mai important sentiment din !amilie( care st& la $aza dez*olt&rii noastre ca !iine umane "i despre intimitate care reprezint& caracteristica !uncdamental& a *ieii de cuplu "i de !amilie' ,estul te pro*oc pe tine s& caui %n $i$lio ra!ia pe care i+o su erez la !inalul capitolului "i %n alte c&ri la care eu nu m+am ndit sau nu le+am citit sau nu au ap&rut %nc&> I'!ir%a Iu$irea este sentimentul puternic de a!eciune( atracie "i unire a celor doi parteneri care !ormeaz& cuplul -marital sau nu.' Actualmente iu$irea este principala moti*aie pentru trans!ormarea cuplurilor erotice %n cupluri con2u ale -c&s&torie.' E' Qheat -1HI?( apud I' 7itro!an( 1HHJ( p' 1JJ. descrie cinci !orme de mani!estare a iu$iriiB 1' 8pithumia + se re!er& la dorina !izic& puternic&( reciproc e#primat& prin dra oste se#ual& plin& de satis!acie' Satis!acia se#ual& este un indicator si ur al s&n&t&ii c&sniciei( chiar dac&( dup& Qheat( relaiile se#uale nu sunt aspectul cel mai important al c&s&toriei' 8' 8ros + este !orma de dra oste ce implic& cel mai mult romantismul' Eros presupune mai ales ideea de contopire( uni!icare( !uziune cu !iina iu$it&( dar "i dorina de a o poseda total -!izic( mental( spiritual.' De aici + romantismul' Este o iu$ire pasional& "i sentimental& "i reprezint& cel mai adesea punctul de plecare %n c&s&torie' =' )tor"e + este o !orm& de dra oste( descris& ca relaie con!orta$il&( care %n lo$eaz& o a!eciune natural& "i sentimentul de apartenen& reciproc&' Se $azeaz& pe loialitate mutual& "i se mani!est& %n relaiile dintre soi( p&rini "i copii( !rai "i surori( realiznd sentimentul de apartenen& la un rup unit' A' Fileo + este enul de iu$ire care preuie"te pe cel iu$it mani!estnd+se cu in &"ie( dar a"teptnd %ntotdeauna un r&spuns' Se traduce prin prietenie( reciprocitate' 4ileo creeaz& prieteni( %n strns& apropiere' Ei %"i m&rturisesc "i %mp&rt&"esc nduri( planuri( sentimente( atitudini( *isuri( pro$leme intime( pe care nu le+ar putea %ncredina altcui*a' Ei %"i %mpart timpul "i interesele( ceea ce con!er& c&s&toriei si uran&( atracti*itate "i recompense' Chiar dac& e#ist& mult& pasiune %n se#ualitate( a$sena lui 4ileo %nne ureazV c&s&toria "i o !ace neinteresant&' @' ("ape + este dra ostea complet&( lipsit& de e oism( care are capacitatea de a se o!eri continuu( !&r& a a"tepta nimic %n schim$' Ea preuie"te "i slu2e"te necondiionat( spre deose$ire de 4ileo care presupune reciprocitate' Este modelul iu$irii Christice( dincolo de emoii "i sentimente pasionale( !iind pro!und in!uzat& spiritual( rod al unei opiuni con"tiente( al unei ale eri li$ere' ==

Este de!init& "i ca o dra oste a aciunii( presupunnd a2utorare( a !ace $ine( a a*ea compasiune pentru cel&lalt( !iind mai curnd o atitudine "i un comportament moti*at spiritual( "i aproape deloc emoie' Dincolo de aceste modalit&i( putem di!erenia %ntre o dra oste sau iu$ire imatur& "i una matur&' ,u irea imatur se caracterizeaz& printr+o intenistate mare( printr+un amestec de dependene "i deci de a"tep&ri ca partenerul s& satis!ac& mult din ne*oile personaleG este de !apt dra ostea !uzional&( despre care *or$e"te 7' Do;en "i D' Schnarc<( cel care a aplicat concepia $o;enian& la relaiile erotice se#uale ale cuplurilor' Ast!el( dra ostea imatur& este speci!ic& adolescenilor "i tinerilor' 5 dat& cu maturizarea emoional&( cu dez*&luirea reciproc& a partenerilor "i dez*oltarea %ncrederii %n sine "i %n partener( apare "i dras ostea matur&' #ra"ostea matur este mai puin intens& -nu %i 0d& !luturi %n stomac1.( dar este mult mai pro!und&G implic& %ncredere( respect "i acceptarea partenerului a"a cum este el -!&r& tendine de a+l schim$a( a+l controla sau manipula.G presupune a te $izui pe partener( %n orice situaie( indi!erent dac& este sau nu de acord cu tine( dac& %i place sau nuG "tii c& este acolo "i te *a a2uta %n ceea ce !aciG presupune "i admiraie "i *alorizarea partenerului a"a cum este el' Dineneles( la o ast!el de dra oste a2un persoanele care se iu$esc "i pe sine( persoane cu un eu $ine di!ereniat( care pot s& !ie autonome "i totu"i s& !ie implicate emoional %n relaia cu partenerul' 7ulte relaii de cuplu trec de la dra ostea imatur& la cea matur&' Altele se destram& %n aceast& tranziie din cauza incapacit&ii unuia sau am$ilor parteneri de a iu$i matur' Trecerea nu se !ace u"or( ci dimpotri*& cu con!licte( su!erine adapt&ri' De alt!el( Erich 4romm considera c& iu$irea este o art&( un mod de a tr&i %n art&1 "i milita pentru %n*&area acestei arte a"a cum se procedeaz& %n oricare art& -muzic& pirctur& etc'.' Ccea ce a2ut& %ns& la transformarea iu irii imature n iu ire matur( dup& 4romm suntB #isciplina F adic& an a2area responsa$il& a timpului "i eu+lui personalG Concentrarea F asupra partenerului( pentru a+l putea cunoa"te "i %nele eG 2 darea F e ne*oie de e#erciiu( %n timp "i treptat( pentru a %n*&a s& iu$e"tiG )ensi ilitatea F le at& mult de con"tientizarea propriilor erori( !luctuaii de sentimente "i auto+controlG #epirea narcisismului F ie"irea din propriul eu( din propriile pl&ceri( din e ocentrism "i e oism "i a mani!esta modestie "i disponi$ilitate %n relaie' De alt!el( toi cei care au a2uns la dra ostea matur& a!irm& c& satis!acia marital& este mult mai crescut&( c& intimitatea "i satis!acia se#ual& sunt incompara$il mai pl&cute "i pline de satis!acii dect %n timpul %ndr& ostirii sau la tineree' Inti&itat%a Dennis Da arozzi( doctor %n psiholo ie "i consilier care a lucrat cu cupluri mai $ine de =? de ani( %n cartea sa 0Stimularea intimit&ii maritale1 pu$licat& %n 8??1 pleac& %n studiul s&u asupra intimit&ii %n cuplu de la de!iniia dat& de Dicionarul ,andom :ouse al lim$ii en leze' Acesta de!ine"te intimitatea ca 0relaie personal apropiat, familar i de re"ul afectuoas sau de dra"oste cu o alt persoan care presupune o cunoatere detaliat sau o nele"ere profund a celeilalte persoane, precum i o exprimare activ a "ndurilor i sentimentelor ce ofer o az pentru familiaritate9 -apud D' Da arozzi( 8??1( p' @.' Da arozzi concluzioneaz& c& intimitatea este 0un proces interactiv care conine o serie de componente ine structurate i interrelaionate1 =A

%n centrul acestora stau 0cunoaterea, nele"erea, acceptarea celuilalt i aprecierea modului unic al partenerului de a vedea lumea1 -D' Da arozzi( 8??1( p' @E.' Acela"i autor menioneaz& ca intimitatea este o ne*oie uman& de $az&( ce deri*& din ne*oia !undamental& de supra*ieuire( de ata"ament' Acest lucru poate !i o$ser*at cu relati*& u"urin& la persoanele care au !ost pri*ate %n perioada imediat dup& na"tere de un ata"ament $un !a& de mam& "i care de*enite adulte( au di!icult&i de dez*oltare a intimit&ii -Ains;orth( Dlehar( Qaters( Qall( 1HJI( Do;l$9( 1HEH( 1HJ=( 1HII( :orner( 1HIA.' Ne*oia de intimitate poate !i conceptualizat&( din punctul de *edere al dez*olt&rii( ca o mani!estare mai matur&( mai di!ereniat& "i mai a*ansat& a ne*oii $iolo ice uni*ersale de apropiere( de contact cu o alt& !iin& uman&' De aceea( aceast& ne*oie de intimitate *a *aria %n intensitate de la o persoan& la alta( ast!el %nct( %n !iecare cuplu( partenerii *or a*ea ne*oi de intimitate di!erite att per lo$al( ct "i pe !iecare component& a intimit&ii %n parte' D' Da 1' 8' =' A' @' E' J' I' H' arozzi -8??1( p' E+1A. *or$e"te de nou& componente ale intimit&iiB intimitate emoional& intimitate psiholo ic& intimitate intelectual& intimitate se#ual& intimitate !izic& -non+se#ual&. intimitate spiritual& intimitate estetic& intimitate social& "i recreaional& intimitate temporal&

,ntimitatea emoional reprezint& ne*oia de a comunica "i %mp&rt&"i cu partenerul toate sentimentele( att pe cele poziti*e( ct "i pe cele ne ati*e' E#ist& cte*a limite care pot in!luena mani!estarea acestui tip de intimitateB credina c& numai sentimentele poziti*e tre$uie mani!estate( sau dimpotri*& c&( doar cele ne ati*e( pentru a "ti ce tre$uie s& %m$un&t&e"tiG credina c& doar anumite tipuri de sentimente poziti*e sau ne ati*e pot !i e#primate( de e#( doar $ucuria "i iu$irea( dar nu "i !ericirea sau e#citarea( sau doar tristeea "i !rustrarea( dar nu "i !uria sau ura' ,ntimitatea psiholo"ic reprezint& ne*oia de a comunica( %mp&rt&"i "i conecta cu o alt& !iin& uman& prin dez*&luirea caracteristicilor propriului sine( caracteristici semni!icati*e "i !oarte personale( cum ar !i speranele( *isele( !anteziile( aspiraiile( dar "i propriile %ndoieli( nemulumiri( temeri( pro$leme( insecurit&i( con!licte interioare cu partenerul' Acest tip de intimitate necesit& o mare putere interioar& a celui care %mp&rt&"e"te( deoarece el de*ine %n ast!el de momente !oarte *ulnera$il( dar "i o mare capacitate de susinere a celui care ascult& pentru a nu+l r&ni pe partenerul s&u' De aceea( %ncrederea reciproc& este !oarte important& pentru ca aceast& !orm& de intimitate s& se mani!este' ,ntimitatea intelectual este ne*oia de a comunica "i %mp&rt&"i cu cel&lalt ideile importante( ndurile( credinele' Ea nu presupune intelectualizare sau raionalizare -cele dou& mecanisme de ap&r&re incon"tiente.( or oliu sau demonstrarea superiorit&ii( sau cererea de laud&( recunoa"tere sau adulaie' Toate acestea *or crea distan& %ntre parteneri "i %n nici un caz intimitate' Dimpotri*& ea presupune capacitatea unui partener de a *edea lumea prin ochii celuilalt( indi!erent dac& este sau nu de acord cu aceast& perspecti*&' 6utem spune c& este *arianta co niti*& a empatiei' ,ntimitatea sexual reprezint& ne*oia de a comunica( %mp&rt&"i "i e#prima cu partenerul acele nduri( sentimente( dorine "i !antezii de natur& senzual& "i se#ual&' Ea duce la trezirea dorinei =@

se#uale( dar nu e o$li atoriu s& se a2un & la actul se#ual' Acest tip de intimitate presupune s&ruturi( %m$r&i"&ri( atin eri( dans( 2ocuri erotice( %m$&ierea %mpreun& etc' e*ident( ea este conectat& pro!und cu dra ostea erotic&( nu cu cea p&rinteasc&( !ratern&( amical& sau cea narcisic&' De asemenea( a"a cum spuneam "i mai sus( dra ostea erotic& tre$uie s& a2un & la maturitate pentru a !acilita intimitatea se#ual&' ,ntimitatea fizic -nonse#ual&. reprezint& ne*oia de apropiere !izic& de partener( !&r& a a*ea *reo tent& se#ual&' 6resupune atin ere sau simple %m$r&i"&ri( mersul de mn&( dans( masa2e nonse#uale etc' ,ntimitatea spiritual presupune ne*oia de a %mp&rt&"i partenerului ndurile( sentimentele( credinele "i e#perienele re!eritoare la reli ie( supranatural "i aspectele spirituale ale e#istenei( *ia& moarte( *alori morale( etc' Spiritualitatea este o chestiune !oarte personal&' De aceea( este ne*oie de o mare deschidere din partea am$ilor parteneri pentru a a2un e la acest tip de intimitate( deoarece ea nu %nseamn& c& cei doi %mp&rt&"e"sc acelea"i *alori( idei( practici' ,ntimitatea estetic reprezint& ne*oia "i dorina de a %mp&rt&"i cu partenerul sentimentele( ndurile( credinele( *alorile( e#perienele pe care persoana le consider& !rumoase( la care su!letul rezoneaz& sau inspir&' 7inunile naturii( simple -un !ul de nea. sau comple#e -cosmosul.( pot !i $aza unei asemenea intimit&i' Alte e#emple sunt muzica( poezia( literatura( pictura( sculptura arhitectura si alte !orme de e#presie artistic&' Acest tip de intimitate nu se asociaz& "i nu este preludiu pentru nici un alt tip de intimitate' Este o e#perien& care se tr&ie"te( se %mpline"te prin ea %ns&"i' ,ntimitatea social i recreaional este ne*oia de a se an a2a %n acti*it&i "i e#periene pl&cute "i de 2oc cu partenerul' Include acti*it&i precumB schim$ul de lume "i po*estiri haioase( %mp&rt&"irea e*enimentelor curente de *ia&( luatul meselor %mpreun&( practicarea de sporturi "i 2ocuri( dansatul de pl&cere etc' aceste acti*it&i pot include "i prieteni comuni sau rude' ,ntimitatea temporal implic& timpul pe care !iecare partener *a dori s& %l petreac& zilnic cu cel&lalt pentru acti*it&i intime' Aceast& cantitate de timp *a !i di!erit& pentru cei doi parteneri' 6entru unele persoane 1@+8? de minute pot !i su!iciente( %n timp ce pentru altele dou& ore nu *or !i su!iciente' Comunicarea( cum spuneam "i mai de*reme( poate stimula sau diminua intimitatea cuplului' Stimulati*& este co&'nicar%a dir%ct) a ne*oilor "i dorinelor !iec&rui partener( adic& atunci cnd mesa2ele sunt clare( directe "i sincere' Inhi$iti*e suntB mesa2ele mincinoase + partenerii pot mini !ie ca s& se apere de e*entualele re!uzuri sau con!licte( !ie pot a*ea tul$ur&ri de caracter' 3n am$ele cazuri %ns& minciunile erodeaz& sentimentele de %ncredere "i iu$ire dintre cei doi' mesa2ele confuze + cnd mesa2ele sunt neclare( putnd a*ea mai multe %nelesuri' De e#emplu( dac& soul %i spune soiei sale %ntr+o zi :;n sfrit mi-au dat o prim consistent% (cum ne permitem s ne facem de cap9 F %n acest caz( soia nu *a "ti cu e#actitate dac& el se re!er& la mult+*isata c&l&torie de la s!r"itul s&pt&mnii despre care au tot *or$it sau la a+"i cump&ra !ri iderul de care au ne*oieG mesa2ele paradoxale F sunt cele care e#prim& dou& idei opuse %n acela"i timp' De e#emplu( un so dominator "i a resi* care %i cere soiei s& %"i e#prime mai clar "i mai des opiniile proprii sau o soie care pln e %n urma unei certe cu soul %i spune acestuia s& nu in& cont de plnsul ei' mesa2ele a resi*e F sunt cele care 2i nesc( ridiculizeaz&( critic&( mesa2ele incon ruente

=E

Cerard Leleu *or$e"te "i el clar "i pe %neles despre intimitatea %n cuplu( care de alt!el se constituie ca !undament pentru intimitatea !amilial&G merit& s& menionez aici ceea ce el consider& condiii pentru o $un& intimitate psihic&B autocunoa"tereaG %ncrederea %n sine "i intimitatea cu sineG a tr&i %n prezent( adic& 0aici "i acum1G %ndep&rtarea $arierelor !izice -mirosuri nepl&cute( atmos!er& neprielnic&( eliminarea sau diminuarea comple#elor corporale etc'.G %ndep&rtarea $arierelor psihice -%n special temerile.G crearea cadrului pentru dez*oltarea "i mani!estarea senzualit&ii' 7ai multe detalii suplimentar&.' &se"ti citind c&rile sale ap&rute la Editura Trei -*ezi $i$lio ra!ia

43 A!ordar%a tran (%n%ra,ional) a fa&ili%i 3n cadrul acestor a$ord&rilor trans eneraionale( locul cel mai important %l ocup& teoria lui 7urra9 Do;en( denumit&( dup& numele s&u( teoria -"i terapia. $o;enian&' M'rra" <o#%n( medic cu specializare %n psihiatrie( "i+a !&cut rezidena la !aimoasa clinic& 7ennin er -7ennin er Clinic.( recunoscut& pentru orientarea sa psihanalitic&' Aici( Do;en a de*enit din ce %n ce mai nesatis!&cut de conceptele psihanalitice care nu puteau !i *alidate prin metode "tiini!ice acceptate %n mod con*enional' Ca urmare( el a %nceput s& dez*olte o nou& teorie 0 conceput s corespund n mod precis cu principiile evoluiei i cu omul ca fiin evolutiv 1 -Werr U Do;en( 1HII( p' =E?.' Do;en "i+a per!ecionat teoria "i dup& mutarea sa la Institutul Naional pentru S&n&tate 7ental& -INS7. %n Dethesda( 7ar9land( %n 1H@A' La INS7( Do;en a admis !amilii %ntre i %n secia de cercetare psihiatric&' Cercetarea acestor !amilii a !ost hidat& de teoria $o;enian&( "i( ast!el( teoria a !ost e#tins& "i modi!icat& de !iecare dat& cnd speciali"tii se con!runtau cu in!ormaii noi sau incompati$ile' 3n timpul celor cinci ani la INS7( cercetarea lui Do;en s+a centrat pe !amiliile cu copii schizo!reni( "i %n particular pe relaia sim$iotic& o$ser*at& %ntre mame "i copiii lor' 3n !inal( teoria s+a dez*oltat pentru a include %ntrea a !amilie( adresndu+se "i altor tipuri de !amilii' Esena teoriei $o;eniene este alc&tuit& din opt concepte !undamentale' Aceste concepte interrelaionate construiesc 0piatra de temelie1 -Qalsh( 1HHE. a teoriei( "i anume sistemul emoional ' Sistemul emoional include 0!ora pe care $iolo ia o de!ine"te ca instinct( reproducere( acti*itate automat& controlat& de sistemul ner*os autonom( st&ri emoionale su$iecti*e "i sentimente "i !orele care u*erneaz& sistemele de relaieX 3n termeni lar i( sistemul emoional u*erneaz& Ydansul *ieiiZ %n toate lucrurile *ii1' -Do;en( 1HJ@( p' =I?.' =J

Un alt termen+cheie de la %nceputul muncii lui Do;en este masa de e"o familial nedifereniat' Acesta se re!er& la 0unitatea emoional& intens& %ntr+o !amilie care produce emoionalitate ce inter!ereaz& cu ndirea "i %mpiedic& di!erenierea indi*idului de !amilie1' -Do;en( 1HJI.' :all noteaz& c& Do;en nu mai utilizeaz& aceast& terminolo ie( termenul de 0!uziune1 !iind cel pre!erat %n mod curent' Ast!el( teoria $o;enian& !ace o distincie %ntre indi*izii care sunt !uzionai "i cei care sunt di!ereniai' Caracteristica pre!erat& este cea de di!ereniere' 6rezent&m mai 2os cele opt concepte eseniale ale teoriei $o;eniene( %n care di!erenierea sinelui este considerat& !oarte important&' 1' #iferenierea sinelui ' 3n conte#tul unui sistem emoional( di!erenierea sinelui reprezint& "radul relativ de autonomie pe care un individ l pstreaz, n timp ce rmne n relaie semnificativ cu ceilali ' Ace"ti indi*izi pot transcede nu doar propriile emoii( ci "i cele ale sistemului lor !amilial' De asemenea( ast!el de persoane di!ereniate sunt mai !le#i$ile( adapta$ile "i mai autonome' Ca urmare( ele %"i tr&iesc propriile emoii "i( de"i nu sunt lipsite de con"tiina emoiilor celor din 2urul lor( sunt capa$ile s& menin& un rad de o$iecti*itate "i distan& emoional& !a& de pro$lemele emoionale proprii sau ale altora' De aceea( se consider& c& indi*izii nalt difereniai au un eu solid -0solid sel!1. , mai inte"rat% Acesta reprezint& pentru Do;en conceptul de eu care este "hidat n principal de intelect ( adic& persoana poate aciona sau lua decizii pe $aza unor 2udec&i raionale' Indi*izii cu nivele sczute de difereniere tind s& !ie mult mai ri izi "i mai dependeni emoional de alii( comportamentul !iind direcionat mai de ra$& de emoii' Ei sunt hidai preponderent de pseudo-eul -0pseudo+sel!1. lor' Acesta este un concept de eu care este ne"ocia il cu alii ( sensi$il la emoii "i mai puin la 2udec&ile raionale' Ast!el de persoane *or lua decizii $azate pe sentimente( nu pe principii lo ice( raionale' De aceea( deciziile luate %n momente di!erite de timp *or !i inconsistente unele cu altele( dar indi*izii cu pseudo+eu nu sunt con"tieni de aceast& inconsisten&' Do;en -1HJE. descrie pseudo+eu+ul ca un eu pretins( adic& un eu !als( dup& cum ar spune Qinnicott( pe care persoana %l poate simi ca !iind real( de"i nu este' 3n terapia de !amilie $o;enian& se urm&re"te radul di!erenierii sinelui la !iecare mem$ru al !amiliei( "i %n special al copiilor -mai ales dac& ace"tia sunt adolesceni sau chiar maturi.' Este mult mai pro$a$il ca persoanele cu un rad mic de di!ereniere a sinelui !a& de mem$rii !amiliei care dez*olt& anumite simptome s& prezinte "i ele( la rndul lor( alte( sau chiar acelea"i( simptome( comparati* cu persoanele cu un rad mare de di!ereniere' De aceea( unul dintre scopurile terapeutice *a !i cre"terea radului de autonomie a mem$rilor !amiliei( unii !a& de alii' 7ai mult( conceptele de di!ereniere "i !uziune sunt !oarte importante pentru Do;en -ca "i pentru oricare alt terapeut. "i %n ceea ce pri*e"te ipotezele inter"eneraionale sau trans"eneraionale ' Do;en consider& c& persoanele care p&r&sesc !amilia de ori ine cu un pseudo+eu sau cele care sunt !uzionate cu !amiliile lor de ori ine tind s& se c&s&toreasc& cu persoane cu care *or putea( de asemenea( s& !uzioneze' Ast!el( dou& persoane nedi!ereniate tind s& se &seasc& unele pe altele' ,ezultatul *a !i separarea emoional de !amilia de ori ine "i !uzionarea soilor' Asta presupune c& pseudo+eul unuia dintre soi se *a $aza pe pseudo+eul celuilalt( adic& se *or uita unul la cel&lalt pentru a detecta di!erite indicii pentru a ale e modul de reacie emoional& "i de luare a deciziilor' 3n !elul acesta( 0 procesele

=I

familiale neproductive trec de la o "eneraie la urmtoarea prin astfel de mariaje 1' -Dec*ar "i Dec*ar( 1HHE.' 8' !rocesul emoional familial nuclear ' Acest concept descrie "ama de pattern-uri relaionale emoionale din sisteme, dintre prini i copii ' E#ist& patru mecanisme utilizate de !amilie pentru a !ace !a& an#iet&ii cnd aceasta de*ine prea intens& %n !amilia nucleu' Toate cele patru mecanisme pot !i !olosite( dar( de re ul&( o !amilie( mai ales dac& este !uzional&( utilizeaz& %n mod predominant unul sau mai multeB #istana emoional' 3ntr+un sistem familial fuzional cu nivele nalte de anxietate, un mem ru al familiei poate mri distana interpersonal atunci cnd el sau ea nu mai poate face fa reactivitii emoionale -Do;en( 1HJI.' 4rec*ent( aceasta poate determina o distan& mai mare dect dore"te( de !apt( indi*idul' Conflictul marital ' Cantitatea de conflict ntr-un mariaj este o funcie a "radului de fuziune din relaie i a intensitii anxietii corespunztoare' -6apero( 1HH1.' 6oate a*ea loc un proces ciclic %n care con!lictul este urmat de distan& emoional&( o perioad& de apropiere cald&( apoi o cre"tere a tensiunii care precipit& un alt con!lict "i( ast!el( ciclul se perpetueaz&' &ransmiterea sau proiecia pro lemei ctre copil ' De multe ori( pro lemele dintre soi i anxietatea acestora tind s fie evitate prin concentrarea lor pe unul sau mai muli copii ' Cel mai comun pattern este ca mama s&+"i concentreze o mare parte din ener ia sa emoional& pe un copil -a2un ndu+se chiar la !enomenul de !uziune sim$iotic& %ntre mam& "i copil.( %n timp ce tat&l se distaneaz& "i este e*itat %n acela"i timp' Copilului pe care p&rintele se concentreaz& %i sporesc reacti*itatea "i !uziunea sistemului intelectual "i emoional' De aceea( el este cel mai *ulnera$il la dez*oltarea unor simptome' #isfuncia ntr-un so ' 3n cazul unui cuplu cu un mem$ru inadec*at sau dis!uncional( iar cel&lalt %n mod deschis adec*at cu scopul de a compensa( se pot dez*olta roluri reciproce' Acest pattern poate lua amploare "i poate de*eni solid dac& un mem$ru al !amiliei dez*olt& o maladie !izic& sau mental& cronic&' =' &riun"hiurile sau trian"ularea ' Acest concept este mult le at de cel al proieciei unei pro$leme asupra unuia sau mai multor copii' Un triun hi este unitatea de az a interdependenei n sistemul emoional familial' 6entru Do;en( o diad&( adic& un sistem de dou& persoane( este sta$il& att timp ct ea este calm&' Dac& apar !actori stresori care determin& cre"terea ni*elului de an#ietate( diada poate r&mne sta$il&( dar cnd an#ietatea %ntr+o diad& atin e un ni*el mai ridicat( o a treia persoan& *a !i atras& %n cmpul emoional al celor doi' De e#emplu( na"terea primului copil determin& apariia unui triun hi !ormat din cei doi p&rini "i copil' Sau( atunci cnd e#ist& un con!lict %ntre soi( soia poate apela la mama sa pentru a+"i reduce an#ietatea( implicnd+o "i pe aceasta %n con!lictele cu soulG %n !elul acesta apare triun hiul !ormat din so( soie "i mama soiei' Triun hiurile %ntr+o !amilie pot !i latente "i s& nu se mani!este %n mod deschis' Totu"i( aceste triun hiuri pot !i acti*ate -"i se acti*eaz& !rec*ent. %n timpul perioadelor de stres' Dine%neles( ni*elul stresului sau al an#iet&ii necesar pentru desta$ilizarea diadei este %n strns& le &tur& cu radul de di!ereniere al celor doi' A' !rocesul proiectiv al familiei ' Acest proces se re!er& la !aptul c& nivelul de difereniere al prilor trece mai departe la unul sau mai muli dintre copiii lor ' 3n mod o$i"nuit( un copil dintr+o !amilie *a a*ea o implicare emoional& crescut& cu

=H

@'

E'

J'

I'

unul dintre p&rini' Aceast& supraimplicare poate *aria de la p&rintele care e %n mod e#cesi* %n ri2orat de ce se %ntmpl& cu copilul pn& la p&rintele care este e#trem de ostil aciunilor copilului' Dinamica aceasta deterioreaz& capacitatea copilului de a !unciona e!icient %n conte#te sociale' Cradul de di!ereniere al p&rinilor "i ni*elul de stres %n !amilie determin& intensitatea procesului proiecti* al !amiliei' ;ntreruperea 6distanarea7 emoional' 3n %ncercarea de a !ace !a& !uziunii "i a$senei di!erenierii %n relaiile lor interne( mem rii familiei sau se mente ale sistemului e#tins se pot distana unul de altul i pot deveni separai emoional -:all( 1HI1.' De"i indi*idul care %ntrerupe poate p&rea c& !ace !a& relaiei cu !amilia( indi*idul r&mne mai *ulnera$il la alte relaii intense' Werr -1HI1. su ereaz& c& ntreruperea emoional indic& o pro$lem& + !uziunea dintre eneraii +( rezol*& o pro$lem& + scade an#ietatea asociat& cu contactul !amilial + "i creeaz& o pro$lem& + izoleaz& indi*izii care ar putea $ene!icia de contact' Ca rezultat al separ&rii emoionale( indi*idul r&mne prins %n sistemul emoional al !amiliei "i poate !i mai puin capa$il s& r&spund& e!icient la situaiile de rezol*are a pro$lemelor' Dis!uncia consec*ent& se poate mani!esta "i %n alte moduri( cum ar !i relaii super!iciale( $oal& !izic&( depresie "i comportamente impulsi*e -Qalsh( 1HI?.' !rocesul de transmitere multi"eneraional' &endina puternic de a repeta patternurile disfuncionale ale conduitei emoionale n "eneraii succesive culmineaz cu nivele sczute de difereniere a eului pentru anumii mem ri ai "eneraiilor mai tinere -:all( 1HI1.' Do;en consider& c& indi*izii la ni*eluri echi*alente de di!ereniere( deci !ie di!ereniai( !ie !uzionai( se &sesc unul pe altul "i se c&s&toresc "i pot a*ea unul sau mai muli copii cu ni*eluri mai sc&zute de di!ereniere' De aceea( ne putem a"tepta ca aceste ata"amente sau distan&ri s& !ie mai accentuate la copii dect au !ost la p&rinii lor' Deoarece pattern+ul repetiti* determin& %n mod succesi* ni*ele mai sc&zute de di!ereniere la eneraiile urm&toare( procesul culmineaz& cu un ultim ni*el de dis!uncie( adic& ata"amentele -adic& !uziunile. sau distan&rile emoionale care determin& apariia di!eritelor simptome care !ac ca persoana sau !amilia s& recur & la terapie' !oziia de frate sau sor' Vrsta mai mare "i distri$uia pe se#e %ntre !rai %n acelea"i eneraii au o puternic& in!luen& asupra comportamentului -:all( 1HI1.' Cercet&rile lui Qalter Toman -1HEH. descriu roluri di!erite pe care indi*izii le mani!est& ca rezultat al poziiei lor %n !amiliile de ori ine( cum ar !i copilul cel mai mare( sora mai mic&( cel mai mic copil' De e#emplu( %ntr+o !amilie cu muli copii( ultimul copil( cel mai mic( poate s& !ie cu totul i norat din punct de *edere a!ecti*( din cauza preocup&rii "i stresului p&rinilor pentru asi urarea hranei "i securit&ii !amiliei' Do;en su era( de asemenea( c& pattern+ urile interacti*e dintre cuplurile maritale pot !i le ate de rolurile indi*izilor din !amiliile lor de ori ine' !rocesul emoional al societii 6re"resia social7' Acest concept+cheie al lui Do;en are %n *edere !aptul c& procesele caracteristice !amiliilor pot !i o$ser*ate "i %n interaciunile la ni*el social' De e#emplu( deoarece e#ist& o an#ietate crescut& "i un stres continuu cauzate de crim&( "oma2 "i poluare( e#ist& "i o tendin& social& c&tre reacti*itate emoional& "i o pro$a$ilitate sc&zut& a indi*idului de a+"i utiliza e!icient procesele emoionale' Do;en o$ser*a c& istoria recent& a societ&ii noastre pare s& re!lecte acest tip de re resie( adic& societatea poate !ace !a& cu succes unor !actori stresori situaionali acui( dar e"ueaz& cnd !actorii stresori se cronicizeaz&' Din pricina stresului cronic( att societatea( ct "i

A?

!amilia pierd contactul cu principiile sistemului lor intelectual "i *or aciona %n *irtutea sistemului emoional( pierzndu+"i o$iecti*itatea' R%?'&at'l ca.itol'l'i Acest capitol l+am dedicat ctor*a elemente de *ia& !amilial&' Am ales s& %i *or$esc despreB etapele *ieii de !amilieB etapa adultului tn&r( etapa cuplului nou( c&s&torit( etapa !amiliei cu copii mici( etapa !amiliei cu copii adolesceni( etapa cui$ului 0 ol1 cnd copii p&r&sesc !amilia de $az&( etapa !amiliei cu p&rinii %n *rst&' procesele !amiliei( unde m+am oprit asupra a dou& dintre eleB intercunoa"terea "i comunicarea( punnd accent pe !actorii !acilitatori "i inhi$itori ai lor "i pe importana lor %n mani!estarea "i p&strarea intimit&ii' a$ordarea trans eneraional& a lui 7urra9 Do;en( una dintre cele mai cuprinz&toare a$ord&ri psiholo ice ale !amiliei' Pi+am prezentat conceptele !undamentale ale acestei orient&ri "i o s& ne !olosim de ele "i cnd *om studia metodele de cercetare %n psiholo ia !amiliei( unde eno rama reprezint& un instrument e#trem de util' A"a c& te in*it s& dai mare importan& acestui capitol' 6entru a apro!unda ceea ce i+am prezentat %i recomand cu c&ldur& c&rile din $i$lio ra!ia suplimentar&' Glo ar d% t%r&%ni folo i,i Coali,i% Co&'nicar% analo(ic) Co&'nicar% di(ital) Dif%r%n,i%r%a in%l'i alian& %ntre dou& persoane %mpotri*a unei a treia' Atunci cnd se realizeaz& %ntre un p&rinte "i un copil( *or$im de coaliie trans eneraional&' comunicare %n care mesa2ul are mai multe sensuri' comunicare %n care mesa2ul are un sin ur re!erent'

radul relati* de autonomie pe care un indi*id %l p&streaz&( %n timp ce r&mne %n relaie semni!icati*& cu ceilali( capacitatea de a+"i tr&i propriile emoii "i de a p&stra o$iecti*itatea !a& de pro$lemele emoionale proprii sau ale altora' Eta.) d% @ia,) perioad& din e#istena !amiliei caracterizat& printr+un anumit tip de fa&ilial) or anizare "i care se con!runt& cu pro*oc&ri speci!ice' F'?i'n% stare a eului opus& di!erenierii' Estomparea ranielor dintre sine "i alii( a celor dintre sistemele emoional "i intelectual' Inti&itat% relaie personal& apropiat&( !amilar& "i de re ul& a!ectuoas& sau de dra oste cu o alt& persoan& care presupune o cunoa"tere detaliat& sau o %nele ere pro!und& a celeilalte persoane( precum "i o e#primare acti*& a ndurilor "i sentimentelor' I'!ir% sentimentul puternic de a!eciune( atracie "i unire a celor doi parteneri care !ormeaz& cuplul( dar "i %ntre p&rini "i copii' Proc% 'l .roi%cti@ transmiterea ni*elului de di!ereniere de la p&rini la unul sau mai muli al fa&ili%i copii A1

S%.arar% %&o,ional) Tran &it%r% tran (%n%ra,ional) Trian('lar%

mecanism de distanare !izic& "iNsau emoional& prin care un mem$ru al !amilie !ace !a& an#iet&ii crescute din !amilie tendina puternic& de a repeta pattern+urile dis!uncionale ale conduitei emoionale %n eneraii succesi*e culmineaz& cu ni*ele sc&zute de di!ereniere a eului pentru anumii mem$ri ai eneraiilor mai tinere -:all( 1HI1. proces prin care o a treia persoan& este atras& %n cmpul emoional al unei diade( pentru a diminua an#ietatea( dar nu pentru a o rezol*a'

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar 1' Caracterizeaz& !iecare stadiu prin care a trecut !amilia %n care ai crescut' Stai de *or$& cu un cole "i %mp&rt&"ii+*& caracteriz&rile' 5$ser*ai similarit&ile "i di!erenele dintre e#perienele din !iecare stadiu aparinnd celor dou& !amilii' 8' Ia+i cte*a minute pentru a *iziona( %n plan interior( !ilmul e*enimentelor importante din *iaa !amiliei tale' 5$ser*& cu atenie acele resurse ale !amiliei care au !acilitat des!&"urarea e*enimentelor pl&cute "i dep&"irea cu succes a celor nepl&cute sau mai puin pl&cute' Listeaz& resursele !amiliei tale pe o !oaie de hrtie' Discut& cu cole ul sau cole a ta de $anc& resursele identi!icate "i rupai+le dup& urm&toarele criteriiB resurse umane( resurse non+umane( resurse comunitare' Sta$ilii( %n rupuri de cte A( care sunt principalele caracteristici ale resurselor !amiliale' ,ealizai un poster cu aceste caracteristici' -e#erciiu realizat de Elena An hel( psiholo "i consilier "colar'. =' Sta$ile"te stadiul %n care te a!li acum cu !amilia pe care i+ai !ormat+o "i menioneaz& care sunt pro*oc&rile pe care le %ntmpini' 43 ,ealizeaz& o diad& cu un cole -o cole &.' Stai de *or$& despre orice timp de @ minute !iecare( dar cnd *or$e"te cel&lalt( tu doar ascult& "i o$ser*& procesul de comunicare' Adic& urm&re"te att CE spune( mesa2ul *er$al( ct "i CU7 spune( tonul( in!le#iunile( pri*irea( esturile( poziia corpului' Comentai ulterior %mpreun& care elemente ar putea !acilita relaiile *oastre de cuplu "i care le+ar putea $loca' @' Tu ce !el de dra oste mani!e"ti !a& de partenerul -partenera. ta/ Ar umenteaz&' E' E*alueaz& cele nou& tipuri de intimitate -descrise de D' Da arozzi. din cuplul t&u sau al unui cuplu pe care %l cuno"ti $ine' J' Care crezi c& este propriul t&u ni*el de di!ereniere a sinelui/ Ar umenteaz&' Apoi %mp&rt&"e"te acest lucru cu unul dintre cole ii cu care te+ai simi con!orta$il !&cnd asta' 3i spune ce*a ceea ce simi "i !aci %n %mp&rt&"ire despre a$ilit&ile "i modul %n care te dez*&lui/ I' 3n ce situaii te+ai distanat emoional de mem$rii !amiliei tale "i %n ce momente ai !uzionat/ H' Ce consecine au decurs din poziia ta %n !ratrie/ <i!lio(rafi% '.li&%ntar) DECVA,( D'S'( DECVA,( ,'M'( Famil/ &herap/% ( )/stemic ,nte"ration( All9n U Dacon( Doston( 1HHE' D5QEN( 7'( Famil/ therap/ in clinical practice( Mason Aronson( Ne; Ror<( 1HJI'

A8

D5QEN( 7'( Famil/ therap/ after <= /ears' 3n S' Arieti -Ed.( (merican hand oo- of ps/chiatr/, 1ol% =( Dasic Doo<s( Ne; Ror<( 1HJ@' CIU6E,CO( C'( ,ADU+CENC( L'( $anipularea "ndirii i comportamentului * profeii care se automplinesc, Ed' S6E,( Ducure"ti( 8??1' 4,577( E'( (rta de a iu i, Ed' Anima( Ducure"ti( 1HI@' LELEU( C'( Cum s fim fericii n cuplu% ,ntimitate, senzualitate, sexualitate%, Ed' Trei( Ducure"ti( 8??A' LELEU( C'( Cum s fim fericii n cuplu% ;ntre fidelitate i infidelitate%, Ed' Trei( Ducure"ti( 8??=' LIEDE,( 6'( 7U,6:R( C'( SC:QA,TT( A'7'( Copii aduli, prini aduli, Ed' Niculescu( Ducure"ti( 8???' 7IT,54AN( I'( CIU6E,CO C'( ,ntroducere n psihosociolo"ia i psihosexolo"ia familiei( Ducure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ' 7IT,54AN( I'( VASILE( D'( &erapii de familie( Ed' S6E,( Ducure"ti( 8???( 8??A ,e*ista de 6sihoterapie E#perienial&( Ed' S6E,( Ducure"ti NIC:5LS( 7'( SC:A,TT( ,'( &erapia de familie * concepte i metode, traducere "i pu$licare autorizat& de Asociaia de terapie !amilial&( 8??@( ori inal pu$licat& de All9n U Dacon( 8??A'

A=

CAPITOLUL 4 Str% +i tra'&% fa&ilial% Capitolul acesta prezint& teme !a& de care eu am un interes deose$it( datorit& specializ&rii mele ca terapeut -%n terapia traumei "i terapia de cuplu "i !amilie.' Am %ncercat totu"i s& nu %i %ncarc memoria cu prea multe lucruri( de"i tentaia( recunosc( a e#istat' )i asta mai ales c&( deseori( oamenii mani!est& reineri( pre2udec&i( tot !elul de mecanisme de ap&rare %n !aa su!erinei umaneG totu"i( ele se asociaz& empatiei "i dorinei de a a2uta' Sunt con*ins& c& toate acestea e#ist& "i %n tine' Sunt con*ins&( de asemenea( c& "i %n !amilia ta au e#istat e*eniment stresante sau chiar traumatizante -"i poate tocmai datorit& lor te a!li la aceast& !acultate( studiind acum psiholo ia !amililei>.' Ele *or !i de a2utor acum( cnd *ei ad&u a o nou& lumin& asupra e!ectelor lor asupra ta "i a !amiliei tale' Cnd *ei termina de parcurs capitolul( m& a"tept( ca pe ln & %nele erea mai pro!und& a propriei tale e#periene( s& cuno"ti urm&toareleB ce %nseamn& un e*eniment stresant "i e*eniment traumaticG ce %nseamn& traum& psihic&G care sunt traumele !amilialeG care sunt cele "ase traume centrale "i !azele prin care trece persoana "i !amilia %n urma traumatiz&riiG s& descrii principalele e!ecte asupra mem$rilor "i asupra !amiliei ale traumelor !amilialeG 13 E@%ni&%nt% tr% ant% +i %@%ni&%nt% tra'&ati?ant% 4amilia se dore"te a !i( la momentul constituirii sale( unul dintre !actorii de echili$ru ai persoanei( poate chiar cel mai important' De+a lun ul timpului( %n numeroase cazuri( acest !apt se trans!orm& %n realitate( dar %n altele( prea multe chiar( !amilia se trans!orm& %n iz*or al su!erinei "i al izol&rii indi*idului' 5rice !amilie tra*erseaz& momente di!icile care necesit& reor aniz&ri( renun&ri la unele pattern+uri de comportament "i ela$orarea altora' Aceste momente reprezint& surse de stres pentru !amilie' S' 7inuchin -1HJA. consider& c& e#ist& patru surse de stres pentru sistemul !amilialB 1' Contactul stresant al unui mem ru al familiei cu fore extraconju"ale% De e#emplu( dac& unul dintre soi este stresat din cauza pro$lemelor de la ser*iciu( el poate %ncepe s&+"i critice partenerul sau chiar s& deturneze con!lictul spre copii( atacndu+i pe ace"tia( cu sau !&r& moti*' Acest !apt poate duce la izolarea mem$rului tensionat prin aliana celuilalt mem$ru cu copiii( ca reacie de ap&rare !a& de stres' Sau dac& un copil are di!icult&i de inte rare %n mediul "colar( p&rinii e posi$il s& reacioneze di!erit -mama poate e#a era pro$lema( %n timp ce tat&l o poate minimaliza. ceea ce !ace ca rania %n su$sistemul marital s& se ri idizeze' 8' Contactul stresant al ntre"ii familii cu fore extrafamiliale% Un sistem !amilial poate !i puternic a!ectat de e!ectele unei recesiuni economice( de mutarea %ntr+un alt ora" sau alt& ar&( mecanismele de rezisten& ale !amiliei sunt ameninate semni!icati* de s&r&cie sau de discriminare' =' )tresul n perioada de tranziie din familie% E#ist& multe !aze %n e*oluia natural& a unei !amilii( iar ele necesit& o ne ociere a unor noi re uli( ceea ce duce la con!licte' Acestea o!er& mem$rilor !amiliei( dar "i !amiliei ca %ntre ( ocazii pentru o nou& cre"tere' Dac& aceste con!licte nu se rezol*& ele duc %n timp la alte di!icult&i' E#emplul este cel al tranziiei

AA

copilului spre adolescen&' Adolescena presupune multe contacte ale copilului cu lumea e#tra!amilial&( iar statusul lui %n aceast& perioad& se schim$&' ,elaiile cu p&rinii se modi!ic&( el a*nd ne*oie de mai mult& autonomie "i responsa$ilitate' Tranzaciile su$sistemului parental cu adolescentul *or tre$ui schim$ate de la p&rini F copil la p&rini F aduli tineri' Ast!el( rezultatul *a !i o adaptare reu"it&' 3n unele cazuri mama( de e#emplu( poate rezista schim$&rilor relaiei ei cu !iul N !iica adolescent&( pentru c& asta ar presupune schim$&ri %n relaia ei cu soul' Ast!el( %n loc s&+"i modi!ice atitudinea( ea poate ataca adolescentul "i su$mina autoritatea lui' Dac& tatal intr& %n con!lict de partea copilului( se !ormeaz& o coaliie cros+ eneraional& nepotri*it& care se poate eneraliza pn& cnd toat& !amilia se a!l& %n con!lict' Dac& nu se produc schim$&ri adaptati*e( *or aparea seturi dis!uncionale ce se *or acti*a ori de cte ori *or e#ista con!licte' A' )tresul cauzat de o pro lem idiosincratic% Un e#emplu de ast!el de situaie este prezena unui mem$ru $olna* cronic sau retardat' Aceste pro$leme idiosincratice pot supra%nc&rca !amilia( resursele "i mecanismele ei de rezisten&( deoarece !unciile mem$rului respecti* tre$uie preluate de ali mem$rii ai !amiliei' Este posi$il( de asemenea( ca %ntr+o anumit& !az& de e*oluie a !amiliei "i a pro$lemei cu care se con!runt& s& e#iste adaptare( dar mai trziu( adaptarea s& !ie %n reunat& de intrarea %ntr+o alt& !az& de e*oluie' De e#emplu( o !amilie cu un copil autist se poate adapta %n perioada %n care este mic( dar poate s& !ie dep&"it& de di!icult&i atunci cnd acesta este mai mare' 7a2oritatea !amiliilor su!er& mari pierderi sau trec prin e*enimente care acioneaz& ne ati* %n structura lor pro!und& "i le %mpiedic& !uncionalitatea normal&' A" denumi aceste e*enimente ca traumatizante' Ele produc traume nu doar %n indi*idul care este martorul sau su$iectul care trece printr+un ast!el de e*eniment( ci "i %n sistemul !amilial( %n toate componentele saleB mem$rii( ranie( !uncii( relaii etc' Ast!el principalele di!erene dintre e*enimentele stresante "i cele traumatizante constau %nB intensitatea lor F cele traumatice sunt mult mai intes resimite de persoan& "i !amiliiG e!ectele lor asupra persoanei sau !amiliei F cele stresante produc dezor anizarea !amiliei pe o perdioad& determinat&( dup& care re*in la starea iniial& de !uncionare( %n timp ce e*enimentele traumatizante persist& mult %n timp( poate pentru totdeauna "i produc schim$&ri de structur& a !amiliei( care nu %ntotdeauna pot !i re!&cute' 5ricum( rania %ntre stresant "i traumatizant este !oarte !in&G ceea ce pentru o persoan& sau !amilie este ce*a stresant( pentru altele poate !i traumatizant -de e#emplu( di*orul.' 8venimentele traumatice sunt de!inite -DS7 III+,( DS7+IV. ca :evenimente care se afl n afara orizontului normal de ateptare i astfel reprezint pentru aproape toi oamenii un stres sever9% Deoarece stresul este se*er "i uneori ast!el de e*enimente au o durat& %ndelun at&( e!ectele pertur$atoare asupra personalit&ii umane sunt de durat& "i la ni*ele pro!unde' Am redat mai 2os din DS7 III+, scala !actorilor sociali de stres la copii -ta$elul 1. "i la aduli -ta$elul 8.' Cod 1 Ta!%l'l 10 Scala factorilor ociali d% tr% la co.ii B 'r a DSM IIIBR Concept E#emple de !actori stresaniB Circumstane de *ia& mai dura$ile E*enimente acute nu e#ist& !actori nu e#ist& e*enimente acute nu e#ist& circumstane de *ia& mai stresani care s& !ie %n relaie cu dura$ile care s& !ie %n relaie cu tul$urarea tul$urarea

A@

8 = A

u"or

@ E ?

a lomeraia %n condiiile de locuit( certuri !amiliale mediu $oala cronic& "i in*alidant& a unui p&rinte( certuri constante ale p&rinilor se*er desp&rirea p&rinilor( sarcin& p&rini se*eri sau represi*i( $oala nedorit&( arest cronic& "i mortal& a unui p&rinte( di!erite intern&ri %n spitale "i sanatorii !oarte se*er a$uz se#ual sau maltratare moartea unui p&rinte a$uz se#ual -e#trem. corporal& repetat sau maltratare corporal& catastro!al moartea am$ilor p&rini $oala cronic& mortal& in!ormaii insu!iciente sau nici o modi!icare a st&rii

desp&rirea de un prieten sau prieten&( schim$area de "coal& e#matriculare( na"terea unui !rate sau a unei surori

Ta!%l'l 23 Scala %@%rit),ii factorilor . i/o ociali d% tr% la ad'l,i B 'r a DSM III BR Cod Concept E#emple de !actori stresaniB Circumstane de *ia& mai E*enimente acute dura$ile 1 nici un !actor Nu e#ist& e*enimente acute nu e#ist& circumstane de *ia& stresant care s& !ie %n relaie cu mai dura$ile care s& !ie %n tul$urarea relaie cu tul$urarea 8 u"or ruperea relaiilor cu un prieten a lomeraie %n condiiile de sau prieten&G %nceperea sau locuitG certuri !amiliale s!r"itul "coliiG copilul p&r&se"te casa p&rinilor = mediu c&s&torie( separarea de partener pro$leme maritale( di!icult&i sau partener&G pierderea locului !inanciare( certuri cu superiorii de munc&G pensionare( a*ort statutul de p&rinte unic spontan A se*er di*or( na"terea primului copil "oma2( s&r&cie @ !oarte se*er moartea partenerului sau maltratare corporal& dura$il& -e#trem. partenerei( dia nosticarea unei sau a$uz se#ual maladii somatice ra*e( starea de *ictim& a unei *iolene( propria maladie cronic& se*er& sau a unui copil E catastro!al moartea unui copil( sinuciderea luarea ca ostatic( prizonieratul partenerului sau partenerei( %ntr+un la &r de concentrare dezastru natural ? in!ormaii insu!iciente sau nici o modi!icare a st&rii AE

Utiliznd cele dou& scale din DS7 III+, am ales urm&toarele e*enimente !amiliale ce pot produce traume att mem$rilor !amiliei( ct "i sistemului !amilial' Iat& mai 2os lista alc&tuit&B Certuri *iolente %n !amilie A$uz !izic -$&t&i !rec*ente. A$uz se#ual al copilului Delic*ena unui p&rinte Separarea p&rinilor Di*orul p&rinilor Insatis!acie pro!esional& pro!und& a unui p&rinte )oma2ul unui p&rinte )oma2ul am$ilor p&rini Situaie material& !oarte precar& Doal& !izic& sau psihic& se*er& "i cronic& a unui p&rinte Doal& !izic& sau psihic& se*er& "i cronic& a unui !rate 7oartea unui p&rinte 7oartea am$ilor p&rini 7oartea unuia dintre !rai Suicidul unui p&rinte Suicidul unui !rate

Sintetiznd aceste e*enimente( putem a2un e la cte*a cate orii de e*enimente care destructureaz& !amiliile "i indi*iziiB A$uzurileB emoional( !izic( se#ualG Delic*ena unui mem$ru( %n special p&rinteG Separarea mem$rilor -prin p&r&sire( di*or.G S&r&cieG )oma2G Decesul unui mem$ruG Doala ra*& a unui mem$ru' Toate aceste e*enimente pot aciona separat sau %mpreun& intensi!icndu+"i %n acest ultim caz !ora de destrucie psiho+social&' Dac& am discutat despre e*enimente traumatizante( consider important "i s& di!ereniez e*enimentul traumatizant -!amilial. de situaia traumatizant% Aceasta din urm& cuprinde "i mediul %n care se a!l& persoana sau !amilia care trece prin e*enimentul respecti*' 03ntr+o *iziune dialectic& a conceptului de situaie( !actorii situaionali se lea & %ntotdeauna de su$iectul care tr&ie"te "i acioneaz&1 -C' 4ischer "i 6' ,iedesser( 1HHI( p' E=.' 6ersoana tr&ie"te o anume situaie traumatic& %n particularitatea ei istoric& "i indi*idual&( ast!el c& %ncerc&rile persoanei de a o dep&"i este pro!und dependent& de aceast& e#perien& indi*idual&' De aceea( %ntotdeauna situaiile traumatizante *or !i di!erite de la indi*id la indi*id( chiar dac& e*enimentul traumatizant *a !i acela"i' Ast!el( !iecare mem$ru al !amiliei *a percepe di!erit "i *a tr&i di!erit acela"i e*eniment'

AJ

De e#emplu( di*orul p&rinilor poate determina la unul dintre cei doi copii ai !amiliei delic*en&( pe cnd la cel&lalt s& nu ai$& e!ecte ne ati*e ma2ore' 3nainte de a *or$i despre e!ectele lor ca situaii traumatizante "i reaciile pe care mem$rii sau !amilia ca %ntre le au la ele( s& descriem %n cte*a rnduri !iecare cate orie %n parte' 23 E@%ni&%nt% tra'&ati?ant% fa&ilial% A!'?'l fi?ic= %&o,ional +i %>'al Cel mai des( termenul de 0a$uz1 se !olose"te %n lim$a2ul 2uridic( dar el apare !rec*ent "i %n lim$a2ul psiholo ic' Dicionarul e#plicati* al lim$ii romne %ncearc& s& ne l&mureasc& a!irmnd c& a$uzul este o 0%nc&lcare a le alit&ii1 sau 0%ntre$uinarea !&r& m&sur& a unui lucru1( dar putem s& %nele em acest termen nuanat atunci cnd ne re!erim la cele trei mari tipuri de a$uzuri de care se ocup& psiholo ii "i mai ales psihoterapeuii F a$uzul !izic( a$uzul emoional "i a$uzul se#ual' 3n primul rnd( cel mai u"or de identi!icat "i de analizat este a uzul fizic' Vor$im de o persoan&( !ie adult( !ie copil( c& este *ictima unui a$uz !izic( dac& acea persoan& su!er& o durere !izic& -%nsoit& de cele mai multe ori "i de su!erin& emoional&. %n urma unor aciuni pro*ocatoare de r&ni !izice cum ar !iB $&t&ile( trasul de p&r( arderea pielii cu i ara sau le atul de mini etc' Desi ur( putem recunoa"te aici unele m&suri a"a+zis 0educati*e1 aplicate de p&rinii mult prea zelo"i %n a %ndrepta comportamentul minorilor sau chiar al adulilor 0c&zui %n re"eal&1' Nu %nseamn& c& a da o palm& peste !und copilului neastmp&rat constituie un a$uz !izic la adresa lui( ci dac& aceste palme se %nmulesc( de*in tot mai !rec*ente( puternice sau *izeaz& "i alte p&ri ale corpului -care e*ident sunt mult mai sensi$ile la atin ere. "i las& urme ca cele$rele *n&t&i( r&ni sau chiar( mai ra*( mutil&ri ale corpului *ictimei se a2un e la situaia de a$uz' Tot %n cate oria a$uzului !izic pot intra suprasolicitarea "colar& "i e#ploatarea prin munc&' Lucrurile nu sunt la !el de clare %n situaia a uzului emoional' De data aceasta( a$uzul este mult mai su$til "i *izeaz& sentimentele "i personalitatea *ictimei' Este *or$a despre comportamente mult mai reu de e*ideniat( deoarece nu las& nici o urm& !izic& F $rutalit&i $ine controlate( comportamente sadice( mani!est&ri de respin ere( ne li2en&( e#i ene disproporionate !a& de *rsta copilului' A$uzul emoional const& %n a pro*oca %n persoana cu care suntem %n relaie sentimente puternice de team&( nesi uran&( *ino*&ie( nelini"te( ru"ine( umilin&( inutilitate( incapacitate( !urie etc' 6e scurt( %nseamn& ca *ictima s& tr&iasc& mult timp su$ aciunea unor emoii ne ati*e( care au e!ecte puternic destructi*e asupra personalit&ii ei' 4ormele su$ care apare cel mai des a$uzul emoional este critica, autoritatea, ameninarea, nencrederea, respin"erea, ne"lijena' 5 persoan& e#cesi* de critic&( sau una care nu accept& alte p&reri sau care mani!est& mai mereu o atitudine de ne%ncredere d& na"tere %n cel cu care este %n relaie la cople"itoare sentimente de in!erioritate( ceea ce $locheaz& mani!estarea a$ilit&ilor persoanei care ar putea duce la a se dez*olta li$er "i armonios' ,eplici ca 0#oamne, ct de nendemnatic poi s fii>1( 0'u-i, dra", facultatea de nasul tu1( sau 0'-am vzut copil mai neastmprat4prost4tmpit etc% n viaa mea>1 sau 0'iciodat nu faci i tu o trea ca lumea>1 su$mineaz& %ncrederea %n sine a copilului sau partenerului care crede( sau a2un e s& cread&( c& a"a este el' Copilul( %n special( nu poate !ace di!erena %ntre cum este el( cum poate fi el "i cum este perceput de p&rinte -sau %n*&&tor( pro!esor etc'.' 3n !elul acesta( el *a de*eni incapa$il s& %"i !ormeze o identitate de sine care s& %l a2ute s& r&z$at& %n *ia& deoarece nu *a a*ea su!icient& %ncredere( putere de a lupta( capacitate de a se autoa!irma ast!el %nct s& se respecte "i pe sine "i pe alii' Va a*ea multe "anse de a de*eni !ie prea o$edient( supus %n permanen& dorinelor

AI

celorlali -pentru el !iind ade*&rate le i.( !ie re$el( a resi*( mereu %mpotri*a tuturor celor ce %ncearc& s& %i impun& anumite norme sau re uli( inclusi* %mpotri*a sa' 4oarte des critca determin& %n persoana care o prime"te sentimentul c& nu este acceptat& a"a cum este' Acest lucru este !oarte aproape de respin ere' Dar uneori se a2un e chiar pn& la a respin e propriul copil sau partener( cu replici de enulB 0$ai ine nu te aveam4ai muri ca s scap de tine1( 0#e cnd te-am nscut, ne-ai adus numai pro leme1( 0&u ai stricat echili rul familiei noastre1( 07ai ine te avortam4nu te adoptam1( 0(cum nele" de ce te-a prsit fostul partener4mama ta1' Ne li2ena presupune a i nora necesit&ile de zi cu zi ale persoanei -de re ul& ale copiilor.G ea poate !i mai de ra$& !izic& ccea ce %nseamn& a nu+l hr&ni( sp&la( a+l pri*a de somn sau de li$ertate( sau mai de ra$& emoional&B a nu+i *or$i( a nu+i o!eri atenie "i dra oste( a pri*a copilul de posi$ilitatea de a se 2uca de a e#plora lumea etc' Dar ele de re ul& se com$in&( pentru c& ne li2ena !izic& duce automat "i la un rad de ne li2are emoional&( innd cont c& atin erea este calea prin care se mani!est& ri2a( dra ostea( tandreea' 3n cazul a uzului sexual( lucrurile se complic&G a*em de a !ace aici cu a resarea celei mai intime p&rii a persoanei( adic& a zonelor sale enitale( anale sau orale( !&r& acordul preala$il al persoanei( %n scopul o$inerii pl&cerii( se#uale sau de alt& natur&' Nu tre$uie neap&rat s& !ie *or$a de un *iolG acesta este doar un tip( !oarte ra*( de a$uz se#ual' Tot %n cate oria a$uzurilor se#uale intr& "i a"a numitele 02ocurile se#uale1 -atin erea %n scopul satis!acerii curiozit&ii sau al o$inerii pl&cerii a zonelor se#uale + sni( *ul*&( penis. care se practic& uneori %ntre copii( sau %ntre un adult "i copii' Unele pot !i inocente( dar atunci cnd se !oreaz&( cnd se trece peste re!uzul persoanei de a participa sau cnd se apeleaz& la mi2loace de pedepsire dac& nu se particip& la ast!el de 2ocuri( putem *or$i de prezena unui a$uz se#ual' 6rintre cele mai ra*e !orme de a$uz se#ual se a!l& !orarea persoanei de a participa la acti*it&i cu caracter se#ual( cum ar !i porno ra!ie( se# %n rup( prostituie' Cel mai ra* tip de a$uz se#ual care poate apare %n cadrul !amiliei este incestul( adic& practicarea de relaii sexuale ntre mem rii unei familii' )i incestul %m$rac& mai multe !orme( %n !uncie de ce relaie de rudenie e#ist& %ntre mem$rii implicai %n relaiile se#ualeB tat&+!iic&( mam&+!iu( $unic&+nepot( *&r+*eri"oar&( etc' Cel mai des %ntlnit este incestul tat&+!iic&' Ar p&rea c& incestul se %ntlne"te doar %n mediile sociale caracterizate prin educaie de!icitar&( imoralitate( condiii socio+culturale de!a*orizate( dar lucrurile nu stau a"a' El apare %n toate tipurile de medii "i su$ di*erse aspecte -tipuri de relaii se#uale.' Centrul Naional pentru A$uz "i Ne li2area Copilului din SUA de!ine"te a$uzul se#ual ca reprezentnd contacte i interaciuni ntre un copil i o persoan adult, n care copilul este folosit pentru stimularea sexual a acelui adult sau a altei persoane3 A$uzul se#ual poate !i comis "i de o persoan& su$ *rsta de 1I ani( dac& acea persoan& este( !ie semni!icati* mai mare dect *ictima -cu cel puin @ ani.( !ie %ntr+o poziie care+i o!er& putere "i control asupra copilului' E*ident( a$uzul se#ual se asociaz& !oarte !rec*ent cu a$uzul emoional "i !izic' A$uzul se#ual las& urme adnci %n personalitatea *ictimei( deoarece se asociaz& cu pro!unde sentimente de neputin -de a !ace !a& situaiei.( de vinovie -c& nu a !ost %n stare s& re!uze sau s& !u & etc'.( de murdrie, de respin"ere a propriei persoane i mai ales a corpului, de team( mai ales c& a$uzatorii "tiu !oarte $ine s& induc& %n mod *oit aceste st&ri' Deseori apar "nduri i tentative de sinucidere cu scopul de a sc&pa de durerea psihic& pricinuit& "i de po*ara secretului F cele mai multe *ictime in ascuns acest !apt de team& c& nu *or !i crezute( c& *or !i sti matizate sau mai r&u acuzate c& ele au pro*ocat %n *reun !el actul respecti*' Alteori( e!ectele sunt att de pro!unde "i sta$ilizate %n personalitatea *ictimelor %nct ele a2un 0*ictime perpetue1 sau a resori' AH

De"i e#ist& mitul con!orm a$uzatorii sunt persoane str&ine( studiile arat& c& persoanele care a$uzeaz& sunt de cele mai multe ori persoane din apropierea *ictimei( persoane pe care *ictima le cunoa"te "i chiar le in*este"te cu un anumit rad de %ncredere' Dac& %n cazul a$uzului !izic "i al celui se#ual a$uzatorul este de cele mai multe ori con"tient de ceea ce !ace( %n cazul a$uzului emoional uneori persoana a$uzi*& nu este con"tient& de e!ectele actelor sale' Ast!el( persoane care au !ost la rndul lor a$uzate de*in a$uzatori cu scopul de se simi puternici( %n control( de a se r&z$una %ntr+un !el' Din practica noastr& "i din literatura de specialitate a!l&m c& cel mai des ast!el de persoane suntB p&rinii( rudele apropiate( concu$inii( cadrele didactice( medicii( preoii( prietenii( "e!ii' Nu doar $&r$aii sunt cei care a$uzeaz&( de"i num&rul lor este semni!icati* mai crescut datorit& !iziolo iei "i educaiei care a e#istat mult& *reme( dar !rec*ent apar !emei care sunt e#perte %n a$uz emoional sau !emei implicate %n a$uzul se#ual' Vrsta nu are nici o importan&( a$uzatorii putnd !i de *rste !oarte di!erite' Toate aceste !orme de a$uz se re &sesc %n denumirea eneric& de &altratatr%' D%lic@%n,a 'n'i &%&!r' Delic*ena unui mem$ru este o situaie care apare de cele mai multe ori %n urma unor acte a resi*e sau contrare le ii' Este o situaie de patolo ie ra*& !amilial&' De aceea( ea este %nc& "i mai dureroas& pentru ceilali mem$rii ai !amiliei( deoarece( pe ln & modelul ine!icient de educaie pe care %l prezint& mem$rul delic*ent( deseori se produce "i pierderea acestui mem$ru prin detenia care urmeaz& actelor sale' Copiii p&rinilor delic*eni au deseori sentimente de 2en& social&( de in!erioritate( an#ietate crescut&( di!icult&i de adaptare "colar& "i social&( la$ilitate "i re resie emoional&( !ra ilitate moral&( tendine e#a erate spre izolare social& sau *iolen& etc' Unul dintre cele mai ra*e e!ecte !amiliale a acestui e*eniment este perpetuarea modelului a resi* sau ile al de comportament' S%.arar%a &%&!rilor .rin .)r) ir% a' di@or, Separarea de partener sau de !amilie este o situaie din ce %n ce mai des %ntlnit& %n societatea noastr&' De"i pare a se $analiza prin !rec*ena de care d& do*ad&( p&r&sirea( !ie c& este le al& sau le al&( prin di*or( antreneaz& o mulime de e!ecte psiholo ice ne ati*e asupra mem$rilor !amilie "i asupra !amiliei care mai r&mne un urma acestui e*eniment' Lisa 6ar<inson -1HH=. de!inea di*orul ca 0un comple# psihosocial %n aceea"i m&sur& %n care este un proces 2uridic1' Ea identi!ic& "ase dimensiuni ale e#perienei de di*orB emoional&( le al&( economic&( parental&( comunitar& "i psiholo ic&' Cuplurile a!late %n di*or pot s& se con!runte cu pro$leme din toate aceste domenii %n acela"i timp( iar con!lictul poate s& se r&spndeasc& repede dintr+un domeniu %n altul' Unele cupluri nu pot s&+"i o!ere unul altuia intimitatea "i distana de care amndoi au ne*oie %n momente di!erite "i rade di!erite' Aceste pro$leme pot conduce la o %nstr&inare permanent&' Iar %nstr&inarea poate mer e pn& la %nstr&inarea de sine %nsu"i' Incapacitatea de a tolera schim$area "i dez*oltarea unuia dintre parteneri poate produce un di*or emoional( !ie c& este sau nu %nsoit de un di*or le al' Con!lictul cu pri*ire la terminarea c&sniciei este asociat cu dispute cu pri*ire la alte pro$leme "i cu o proast& adaptare post di*or' Un indicator !oarte des citat al unui di*or di!icil( "i poate sin urul( este ner&$darea unuia dintre soi de a termina c&snicia cuplat& cu lipsa de dorin& a celuilalt' Ne area !aptului c& "i c&snicia este terminat&( adesea contri$uie la meninerea con!lictului de *reme ce chiar "i o lupt& apri & este pre!era$il& *ariantei de a l&sa partenerul s& @?

plece' Cel care pleac&( la rndul s&u( se poate comporta contradictoriu( %n modalit&i care su ereaz& c& are unele du$ii cu pri*ire la terminarea de!initi*& a relaiei' Aceast& am$i*alen&( poate cuprinde nu numai cuplul care di*oreaz&( dar de asemenea copiii( noii parteneri etc' 6artenerii la care persist& su!erina pro*ocat& de pierderea partenerului au deseori di!icult&i %n implicarea %n relaii "i acti*it&i( !ie ele noi sau o$i"nuite' De multe ori ei tre$uie s& %n*ee s& se descurce !&r& a mai depinde de altcine*a( ceea ce este !oarte reu( dac& nu chiar imposi$il pentru cei care nu au cunoscut un alt model de trai' Acesta implic& auto+cunoa"terea "i auto+*alorizarea ca !iin& uman& interdependent& care reu"e"te s&+"i !ie auto+su!icient& cu sau !&r& a2utor de la prieteni sau rude' 6entru di*orai( aceasta %nseamn& %n*&area de a se descurca cu pro$leme practice de care pn& atunci se ocupa !ostul partener' D&r$aii di*orai tind s& duc& o *ia& mult mai haotic& dect cei c&s&torii( dormind mai puin "i apro*izionndu+se cu di!icultate' 4emeile di*orate de asemenea sunt ata s& se simt& dezorientate "i multe caut& a2utor medical pentru !enomene de depresie "i di!icult&i de somn "i alimentaie( mai ales %n primele !aze ale separ&rii' De"i unii se pot a &a cu ner&$dare de independena care le lipsise anterior( muli simt o !ric& pro!und& de a !i total sin uri' 6ierderea unui partener prin di*or a !ost adesea comparat& cu pierderea prin moarte' E#ist& multe similarit&i %n sentimentele di*orailor "i *&du*ilor de"i !aptul c& partenerul a plecat de $un& *oie( *a l&sa pe unii di*orai mai umilii "i cu mai mult& am&r&ciune dect suport& %n eneral *&du*ii' Cei di*orai tind adesea s& !ie considera$il mai tineri dect *&du*ii "i deci cu o posi$ilitate mai mare s& se c&s&toreasc&( dar neadaptarea este complicat& %n am$ele situaii cnd menin sentimente puternice de mnie( respin ere sau *ino*&ie' Di*orul a!ecteaz& !oarte mult copii' In trecut( %n societ&ile tradiionale( e#ista tendina de sti matizare a copilului ai c&rui p&rini sunt desp&rii( ceea ce ducea la o su!erin& acut& a acestora' 3n societatea modern&( ur$an&( acest aspect aproape c& nu mai conteaz&( de"i unii copii %nc& mai reacioneaz& a resi* !a& de copii din !amiliile 0destr&mate1' De"i di*orul presupune des!inarea c&s&toriei( muli parteneri renun& %n acela"i timp "i la rolul lor de p&rini' Este necesar pentru $una dez*oltare a copilului ca amndoi p&rinii s& !ie implicai %n mod e al %n procesul educati* !amilial' Ei sunt( din acest punct de *edere dar "i din cel al copilului( indispensa$ili e*oluiei psihice a copiilor' De cele mai multe ori( copiii cu p&rini di*orai prezint& di!icult&i de adaptare "colar& "i social&( la$ilitate "i re resie emoional&( !ra ilitate moral&( st&ri de an#ietate( tendine e#a erate spre izolare social& sau *iolen& etc' S)r)ci%= +o&aC Acestea se a!l& pe lista !actorilor stresori se*eri deoarece( de cele mai multe ori( ele se a!l& %n a!ara controlului mem$rilor !amiliei( ei innd mai mult de or anizarea economic& "i social& a societ&ii din care !ace parte !amilia respecti*&' Ele amenin& chiar inte ritatea !izic& a mem$rilor datorit& lipsei de mncare( ap& sau ad&post "i a mi2loacelor !inanciare "i materiale de a !ace rost de ele' Ei se asociaz& cel mai !rec*ent cu $olile ra*e( ast!el c& se creaz& rapid un cerc *icios din care( o dat& prins&( persoana nu mai poate ie"i' Ace"ti !actori sunt cei mai des in*ocai ca !iind responsa$ili de situaia lor de c&tre ma2oritatea persoanelor a!late la mar inea societ&ii( !ie c& sunt delic*eni( *a a$onzi( copii ai str&zii( persoane adulte !&r& ad&post( cer"etori etc' D%c% 'l 'n'i &%&!r'

@1

Dintre toate e*enimentele cu care se con!runt& omul de+a lun ul *ieii( moartea este unul dintre cele mai nedorite( ine#plica$ile( "i teri!iante' El nu produce doar team& pro!und&( ci o su!erin& cu att mai accentuat&( cu ct persoana care decedeaz& este mai semni!icati*& pentru cei r&ma"i' Cu toate acestea( moartea ne pune %n !a& o serie de %ntre$&ri( de pro*oc&ri care ne !oreaz& s& modi!ic&m ce*a %n noi( s& schim$&m "i chiar s& ne dez*olt&m' A pierde pe cine*a sau ce*a -nu doar prin deces. ne o$li & s& ne raport&m di!erit la ceea ce r&mne( s& schim$&m priorit&ile( s& ne continu&m di!erit *iaa( s& e*olu&m' Elementele pe care le consider&m a !i cele mai importante pentru analiza %&nifica,i%i !enomenului morii "i pentru analiza reaciilor de doliu pe care le au indi*izii "i !amiliile suntB (partenena reli"ioas F persoane aparinnd di!eritelor culte reli ioase *or a*ea atitudini "i credine di!erite %n !aa !enomenului morii( "i deci "i comportamente di!erite( ceea ce %nseamn& c& pot inte ra e#periena -%n lim$a2 curent pot trece peste sau i pot reveni. mai rapid sau mai lent' Aici un loc aparte %l au ritualurile de trecere speci!ice !iec&rui cult reli ios -slu2$ele reli ioase( ritualul %nmormnt&rilor( al pomenilor( al ru &ciunilor etc'.' &ipul de cultur "eneral sau profesional F *om o$ser*a( de e#emplu( concepii di!erite despre !enomenul morii la persoanele care dein in!ormaii ma2oritare din domeniul medical -mai ales cele care lucreaz& chiar cu persoane muri$unde. !a& de cele care cunosc mai multe din domeniul tehnic' Acest !apt se *a re!lecta cu si uran& %n reaciile lor la pierderea unei persoane dra i' 'ivelul de educaie F in!lueneaz& "i el semni!icaia pe care persoana o acord& morii( %n strns& le &tur& cu tipul de cultur&' De re ul&( %n societatea noastr& nu prea se *or$e"te despre moarte( aceasta !iind oarecum ne at&( "i deci nu se !ac nici un !el de pre &tiri pentru acest moment important al e#istenei umane' Totu"i( e#ist& comunit&i unde( de"i educaia se rezum& la cea o!erit& de !amilie "i comunitate( se *or$e"te mai mult despre acest !enomen "i se construiesc atitudini speci!ice !a& de el( cu rolul de a a2uta supra*ieuitorii s& %"i continue *iaa' 7oartea este *&zut& ca un alt !enomen natural( ca "i na"terea( de e#emplu( "i ca urmare sunt construite ritualuri speci!ice'

De asemenea( la acordarea unei semni!icaii !enomenului morii( dar "i la e!ectele acesteia asupra mem$rilor !amiliei contri$uie "i cont%>t'l %n care aceasta sur*ine' Conte#tul *a conine aproape %ntotdeauna di!erite elemente care *or aminti de persoana disp&rut& "i *a constitui uneori un moti* pentru rudele sale de a nu reu"i s& inte reze e#periena de pierdere' 3n !elul acesta el r&mne %n trecut( !&r& posi$ilitatea de a se ancora %n prezent' Am identi!icat cel puin A tipuri de conte#te care pot in!luena reaciile supra*ieuitorilorB Fizic F de e#' acas&( la munc&( %n *acan&G &emporal * de e#' dimineaa( seara( noaptea )ocial * sin ur( %n !amilie( cu prietenii )piritual * de s&r$&tori -Cr&ciun( 6a"ti( ziua de na"tereNonomastic&.

La !el de important %n %nele erea !amiliilor %ndoliate este ti.'l &or,ii' 6rin tipul morii %nele em modalitatea prin care a sur*enit moartea mem$rului' 3n literatura de specialitate se &sesc din cnd %n cnd ni"te %ncerc&ri de a tipolo iza pierderile sau decesele' Am %ncercat mai 2os s& !acem o sintez&( ad&u nd %ns& "i credinele populare( care credem c& sunt la !el de

@8

importante %n procesul terapeutic( deoarece oamenii *in la terapie cu propriile concepii -sau teorii implicite. despre moarte "i *ia&' Identi!icarea acestor tipuri( care nu sunt neap&rat independente unul de cel&lalt( a2ut& la nele"erea reaciilor particulare pe care le prezint& supra*ieuitorii "i la sta ilirea unor ipoteze i la "hidarea procesului terapeutic prin e!ectele di!erite pe care !iecare tip le poate a*ea asupra supra*ieuitorilor' ateptate *s' neateptate + de e#' moartea unui p&rinte sau $unic ce su!er& de o $oal& incura$il& este o moarte ateptat( %n timp ce moartea acestuia datorat& unui accident( de circulaie( munc& sau casnic( este una neateptatG fireti *s' nefireti + moartea este un fenomen firesc( care se %ntmpl& !&r& ca noi s& %l putem %mpiedica( dar putem accepta mai u"or acest aspect doar %n cazul oamenilor %n *rst&G dac& moare un copil( oamenii tind s& considere c& aceast& moarte este nefireasc( deoarece este contrar& le ilor !iriiG su ite *s' lente + moartea su it apare( de re ul& %n cazul unei persoane care a !ost de curnd dia nosticat& cu o $oal& incura$il& "i la care procesul decur e e#trem de rapid( %n timp ce dac& procesul decur e %n timp( putem *or$i de mori lente( !apt ce permite o oarecare pre &tire pentru momentul !inalG violente *s' neviolente + dac& moartea sur*ine %n timpul unui accident sau persoana este *ictima unui homicid( se *or$e"te de mori violente( iar %n cazul unei mori care sur*ine %n timpul somnului putem *or$i de o moarte neviolent' :omicidul "i suicidul sunt tipuri de moarte *iolent&( neanticipat& de cele mai multe ori "i ne!ireasc&' 3n aceste cazuri( tre$uie a*ut %n *edere c& reaciile supra*ieuitorilor *or !i o mi#tur& de 6TSD -stres posttraumatic. "i doliu( adic& *a !i *or$a de un doliu complicat' une *s' rele F %n popor se *or$e"te de mori une( atunci cnd ele nu implic& su!erina muri$undului sau cnd persoana moare de $&trnee( %n timp ce acele mori care sunt precedate de su!erin& crescut& sunt catalo ate drept releG dorite *s' nedorite + e#ist& cazuri cnd moartea unui om a!lat %ntr+o mare su!erin& este dorit& de cei din prea2ma sa pentru a curma su!erina tuturor celor implicaiG se lea & mult "i de contro*ersatul su$iect al eutanasiei' Totu"i( tre$uie a*ute %n *edere aici sentimentele de culp& ce apar %ntotdeauna %n ast!el de situaii' De asemenea( acest sentiment este cu att mai prezent atunci cnd moartea este dorit&( mai mult sau mai puin con"tient( "i nu e#ist& cel puin %n prezent nici o condiie care s& duc& la moartea celui %n cauz&G totu"i dac& moartea acestuia sur*ine din cauze independente de cel care a dorit moartea( apare( de re ul&( un *al imens de sentimente "i nduri de autoculpa$ilizare( mai ales %n condiii de imaturitate emoional& cnd reapare ndirea ma ic& de tipul 0eu am cauzat moartea pentru c& a !ost un moment cnd am dorit s& !ie mort1' E*ident( !amiliile *or !i mult mai a!ectate "i mem$rii lor *or putea !i pro!und a!ectai dac& moartea mem$rului de !amilie *a !i *iolent&( sau nea"teptat&( sau ne!ireasc&' E!ectele ne ati*e cele mai puternice se %nre istreaz&( de re ul&( la decesul copiilor' De asemenea( atunci cnd o !amilie pierde un mem$ru al s&u( aceasta nu este sin ura pierdere' La ea se mai adau & "iB 1' 6ierderea *iselor "i speranelor !a& de acea persoan&G 8' 6ierderea unui statut -socialNeconomic.G =' 6ierderea c&minului -sau a ideii de c&min.G A' 6ierderea suportului emoional din partea persoanei decedateG @=

@' 6ierderea unei identit&i !amilialeG E' 6ierderea suportului social -cercului de prieteni.' Literatura de specialitate o!er& = stadii "enerale prin care o persoan& sau o !amilie trece dup& pierderea unei persoane dra iNsemni!icati*e -cu mici di!erene %ntre autori.B 1' ne are U izolare 8' !urie =' construcie U tr uire A' depresie @' acceptare Aceste stadii pot !i %ns& %ntlnite "i %n cazul !amiliilor' 5rdinea lor nu este o$li atorie( uneori persoana re*ine la stadiile anterioare( alteori sare peste unele' Ele sunt %ns& utile deoarece a2ut& la identi!icare situaiei prezente %n care se a!l& persoana sau !amilia' <oala (ra@) a 'n'i &%&!r' Acesta este un alt tip !oarte serios de e*eniment traumatizant prin care poate trece o !amilie( deoarece el produce mutaii pro!unde %n structura !amiliei respecti*e' De multe ori ceilali mem$rii ai !amiliei %"i or anizeaz& %ntrea a *ia& %n 2urul %n ri2irii persoanei $olna*e( !apt care determin& pe ln & a*anta2ele "i meninerea unui echili$ru !amilial "i sentimente de !rustrare( inutilitate( disperare( !urie "i chiar ur& !a& de propria persoan& sau !a& de $olna*' Acest lucru duce uneori la o atmos!er& con!lictual&( la e"ec personal( la destructurarea relaiilor sau sistemului !amilial' Dolile care au poate cele mai puternice e!ecte ne ati*e asupra sistemului !amilial sunt cancerul( SIDA( handicapurile !izice "i mentale se*ere( paraliziile( $olile psihice se*ere' Ele determin& sau se asociaz& !oarte des cu celelalte e*enimente traumatizante enumerate pn& acum( datorit& costurilor materiale "i emoionale implicate' 3n toate cazurile( e*enimentele sau situaiile !amiliale menionate mai sus determin& iniial a"a+numitul stres posttraumatic' Dac& ele persist&( atunci putem( *or$i de constituirea unor traume( %n ade*&ratul sens al cu*ntului' 6entru a de!ini trauma( a*em %n *edere ci*a autori care consider&m c& au contri$uit la clari!icarea termenului' Ace"tia sunt psiholo ii nemi Cott!ried 4ischer "i 6eter ,iedesser "i psiholo ul australian 4rancis 7acna$' 53 Tra'&a . i/ic) Iat& cum de!inesc Cott!ried 4ischer "i 6eter ,iedesser -1HHI( p' JJ. trauma psihic: o experien vital de discrepan ntre factorii situaionali amenintori i capacitile individuale de stpnire, care este nsoit de sentimente de neajutorare i a andonare lipsit de aprare i care duce astfel la o pr uire de durat a nele"erii de sine i de lume' 3n lucrarea sa ap&rut& %n 8???( :&raumas of ?ife and &heir &reatment9, 4rancis 7acna$ a!irm& c& !iecare persoan& traumatizat& prezint& de multe ori mai multe tipuri de traume' De aceea( este important s& !ie sta$ilit& a"a+numita traum& central&' Trauma central& este acea traum& care a!ecteaz& cel mai puternic persoana( deci rana psiholo ic& cea mai adnc& "i mai pertur$atoare' 5 dat& ce trauma central& a !ost identi!icat&( toate celelalte traume( deoarece un @A

e*eniment traumatizant atra e dup& sine mai multe traume( pot !i percepute "i tratate e!ecti* ca !iind secundare' Identi!icarea traumei centrale este *ital& pentru o analiz& conte#tual& a persoanei care a !ost traumatizat& "i pentru toate !ormele de consiliere sau psihoterapii scurte inte rati*e' 5 dat& ce persoana recunoa"te trauma central&( ea sesizeaz& elementele eseniale ale procesului de recuperare( sau dac& se a!l& %ntr+un proces terapeutic *ede cum( pe m&sur& ce terapia asupra traumei centrale a*anseaz&( "i celelalte traume *or de*eni p&ri ale lucrului terapeutic' Iat& cele "ase traume centrale pe care o persoan& le poate e#perimenta %n *ia&( a"a cum au !ost !ormulate ele de 4rancis 7acna$ -8???( p' 8J + =1.B 1' (meninarea la adresa vieii persoanei i a pattern-urilor de trai ' Unele e*enimente traumatizante a!ecteaz& modul de *ia& al persoanei mai puternic dect altele( de"i toate aduc o schim$are $rusc& a pattern+urilor de *ia&' ,&z$oaiele( dezastrele naturale( *iolena( tlh&riile sunt %n acela"i timp amenin&ri speci!ice( dar "i di!uze la adresa *ieii persoanei' Simptomele( a"a cum sunt speci!icate ele %n DS7 IV( pot !i tratate toate( dar ele sunt secundare !a& de ameninarea primar&( deoarece e!ectele %n urma acestor e*enimente a!ecteaz& nu doar persoanele implicate( ci "i relaii interpersonale( instituii( or anizaii ale comunit&ii( mediul de lucru etc' Totu"i( trauma central& este perceperea unei amenin&ri la adresa *ieii "i la adresa inte rit&ii pattern+urilor de trai' 8' (meninarea inte"ritii i coerenei eului' Apare clar %n situaii de in*azie se#ual&( *iol( a$uz' Se re!er& la %ntreruperea dez*olt&rii "i cre"terii( la o discrepan& %ntre 0cine sunt1 "i 0cine m& a"tept s& !iu1' De asemenea( apare %n tul$urarea de stres posttraumatic datorat& torturii' 6ersoana a supra*ieuit( dar a r&mas cu lupta pentru rec"ti area unei coerene de sine dup& umilin&( %ncarcerare( tortur&( "i cu zdruncinarea !ireasc& a mecanismelor de de!ens&( a rezistenelor "i sta$ilit&ii mentale' =' !ierderea unei relaii semnificative' Se produce %n situaii de deces( di*or( separare "i alienare' 6oate apare "i %n situaiile %n care un mem$ru al !amiliei p&r&se"te casa !amilial& pentru a se sta$ili %n alt& parte' 6entru unii( acesta este un !apt normal de *ia&( dar alii %l percep ca pe o rupere ma2or& a le &turilor emoionale' Alte relaii se pot( de asemenea( modi!ica drasticG apar depresii( idei suicidare( comportamente hetero+ "i auto+a resi*e' ,elaia se re!er& att la persoane( ct "i la o$iecte sau animale %nalt semni!icati*e pentru indi*id' A' ;ntreruperea funcionrii normale a persoanei' Se %ntlne"te !oarte des la supra*ieuitorii accidentelor rutiere( casnice "i de munc&' Unele persoane $ene!iciaz& de pe urma r&nilor prin compensaii $&ne"ti( dar pentru altele durerea "i disa$ilitatea persistent& tul$ur& s&n&tatea( !ericirea "i starea de $ine' Cu att mai clar se remarc& aceast& traum& la persoanele care au su!erit modi!ic&ri semni!icati*e ale corpului sau des!i ur&ri' 6rimul scop al acestor persoane este acela de a rec"ti a cel puin ni*elul !uncional de $az&( "i %n cazul lor acceptana "i inte rarea ima inii corporale schim$ate *or !i secundare( c&ci nici an#ietatea re!eritoare la ima inea corporal& nu *a !i dominant&' @' !ierderea viziunii asupra vieii' Apare des la re!u iai( care au trecut prin e*enimente traumatizante ra*e "i pe o perioad& mai lun & de timp' De e#emplu( !emeile croate "i $osniace care au su!erit *ioluri multiple de rupuri de soldai( care au !ost o$li ate s& %"i pri*easc& !iicele %n timp ce erau *iolate "i ele sau au !ost martorele uciderii soilor "i !iilor lor( !&r& case( $ani( identitate au pierdut orice sim al unei lumi drepte' Credina lor %ntr+un sentiment umanitar de $az& a !ost de*astat&' Cnd oamenilor li se distru e att de mult *iziunea asupra *ieii( este de a"teptat s& %ntlnim la ei simptome( ne*oi "i tul$ur&ri care re!lect& dezastrul intern "i catastro!ele sociale' Ei au ne*oie de a2utor terapeutic( dar muli @@

dintre ei %l *or e*ita sau re!uza tocmai datorit& incapacit&ii de a mai acorda un sens e#perienei lor "i de a crede %ntr+o posi$il& perspecti*& poziti*& asupra *ieii "i lumii lor' E' !ertur area expansivitii sufletului n contextul vieii' Se %ntlne"te la persoanele traumatizate se*er care se simt alienate de propriul sistem de credine( de tot ce credeau despre ele c& sunt' Se simt dep&rtate de asemenea de ceea ce le aparineau cnd*a "i pri*ai de surse de suport "i inspiraie' Aceste persoane pot !i cele care au pierdut un mem$ru al !amiliei prin suicid( la cele supuse unor a$uzuri !izice( se#uale( emoionale ra*e %nc& din timpul copil&riei timpurii( la cei care sunt att de de*astai %nct nici un a2utor nu mai pare rele*ant sau nu pot &si o cale de re*enire' 6entru unii speciali"ti( aceast& traum& ar !i un semn al amintirilor reprimate( mai ales %n cazurile unde se suspecteaz& un e*eniment traumatizant %n perioada in!antilit&ii sau a copil&riei' 6rincipalele mani!est&ri ale acestui tip de traum& sunt pierderea simului de a !i *iu( de a !i mo$il( e#pansi*( de a !i parte a lumii %ntre i' Si ur( ne putem %ntre$a( al&turi de 4' 7acna$ dac& nu cum*a sta$ilirea acestor traume centrale nu reprezint& %ncercarea terapeutului de a+"i controla propriile an#iet&i %n !aa inconsistenelor( !ricilor "i destructur&rii cu care se prezint& clienii %n ca$inetG sau poate %ncercarea psiholo ului de a o!eri un sistem de lucru cu situaiile tul$ur&toare la care este martor' Dincolo de aceste %ntre$&ri( cele "ase traume centrale %"i &sesc utilitatea %n procesul de analiz& a patolo iilor indi*iduale( !amiliale "i sociale( dar "i %n procesele terapeutice( prin !aptul c& deschid lar accesul la e#plorarea re!leciilor "i po*e"tilor pe care le dez*&luie clienii' Ele %ncura2eaz& persoana s& con"tientizeze care este trauma ma2or& care st& %n spatele naraiunii sale( pentru ca %n !elul acesta s& %"i construiasc& %mpreun& cu terapeutul un plan de recuperare sau chiar %m$un&t&ire a propriei personalit&i "i a relaiilor cu ceilali' Ast!el( %n haosul creat de e*enimentul traumatizant( terapeutul are "ansa de a %ncura2a contactul clientului( !ie c& este indi*idul( !ie c& este !amilia( cu propriile sale resursele personale( sociale "i spirituale( poate chiar "i cu acelea care ar !i stat ascunse dac& nu ar !i e#istat acea traum&' E*enimentele traumatizante( deci "i cele care se petrec %n sistemele !amiliale( produc reacii care a!ecteaz& urm&toarele ni*eluri ale psihicului umanB Ni*elul de !uncionare -pe plan !izic( psihic si social. Viaa a!ecti*& Ima inea de sine Viziunea asupra *iitorului Sentimentul de %mplinire

Iat& care sunt cele mai importante reacii ce se constituie la traum&( %n detaliu -parial cuprinse %n DS7 IV.B 3n s!era fiziolo"icB amorirea responsi*it&ii enerale -!izic& sau psihic&.( ni*el de e#citare !oarte crescut -arousal sporit.F reacii e#a erate si imediate la stimulii o$i"nuii( insomnie( plns( lipsa apetitului ce duce la sc&derea reut&ii corporale( mani!est&ri neuro*e etati*eB palpitaii( tahicardie( hiperhidroz&( paloare( sc&derea sistemului imunitar -de unde !rec*ena crescut& a di*erselor $oli. etc'

@E

3n s!era emoiilor -aici sunt cele mai puternice reacii.B stare de "oc( temeri( roaz&( di*erse an#iet&i( depresie( disperare( neputin&( nea2utorare( melancolie( re ret( durere( sin ur&tate( tristee( !urie( ur&( *ino*&ie( dezapro$are( ne%mplinire "i ol e#istenialG 3n s!era co"niiilorB amintiri( !lash+$ac<+uri( ruminaii( nduri culpa$ilizatoare( catastro!izante( ne ati*e( co"maruri( tendina de a uita( de a reprima( de a ne a pentru a nu mai simi durerea( depersonalizare( derealizare( scindare( ideaii suicidare' 4oarte semni!icati* este !aptul c& trauma produce o puternic& z uduire a sistemului de *alori "i de credine ale persoanei despre sine( alii "i despre lumeG ea duce la o zdruncinare dura$il& a %nele erii de sine "i a lumii( mai mult sau mai puin cuprinz&toare' Este a!ectat& ima inea "i stima de sine( precum "i capacitatea de a+"i ima ina *reun *iitor' 3n s!era comportamentalB persoana se poate izola de ceilali( poate de*eni a resi*&( pretenioas&( cic&litoare( haotic&( poate renuna la unele acti*it&i( la *iaa social&( poate apela la a$uz de alcool( dro uri( tutun sau poate s& se suprasolicite pro!esional sau !amilial pentru a nu mai a*ea timp "i putere s& simt& durerea' Chiar "i tentati*ele suicidare "i suicidele sunt des %ntlnite'

Din punctul lui 7ardi :oro;itz -apud 4ischer "i ,iedesser( 1HHI( p'IH+H?.( unul dintre primii cercet&tori ai traumelor consider& c& reacia post+e#pozitorie trece prin mai multe !azeG reacia traumatic& este *arianta patolo ic& de r&spuns la e#punerea la e*enimentul traumatizant( iar *arianta normal& este denumit& stres response% 4azele sunt urm&toarele -apud 4ischer "i ,iedesser( 1HHI( p'IH+H?.B Faza expozitorie peri-traumatic F r&spunsul normal este !ormat din ipete( team& doliu( "i reacie de mnie' Starea patolo ic& a e#perienei este desemnat& ca inundare cu impresii cople"itoare' 6ersoana a!ectat& este cuprins& de o reacie nemi2locit& "i se a!l& adesea %nc& mult timp dup& aceea %ntr+o stare de panic&( respecti*( epuizare( care ia !iin& din reaciile emoionale care escaladeaz&' Faza 6respectiv starea7 de ne"are% Cei a!ectai se ap&r& %mpotri*a amintirilor din situaia traumatic&' Varianta patolo ic&B comportament e#trem de e*itare( e*entual susinut de !olosirea de dro uri "i medicamente pentru a nu !i o$li at s& tr&iasc& durerea su!leteasc&' Faza 6respectiv starea7 de invazie a "ndurilor sau ima"inilor mnezice% Varianta patolo ic&B tr&iri cu nduri "i ima ini mnezice ale traumei care se impun' Faza 6respectiv starea7 de perla orare% Aici cei a!ectai se con!runt& cu e*enimentele traumatice "i cu reacia lor personal&' Concluzie relativ 6completion7% Un criteriu este capacitatea de a+"i putea reaminti situaia traumatic& %n cele mai importante p&ri ale sale( !&r& a se ndi compulsi* la acestea'

Variantele patolo ice ale ultimelor dou& !aze sunt frozen statesB st&ri de %ncremenire cu simptome psihosomatice( ca senzaii corporale !alse de di!erite naturi "i pierderea speranei de a putea perla$ora "i concluziona e#periena traumatic&G mai departe( alter&ri de caracter ca o %ncercare de a nu mai tr&i su$iecti* cu e#periena traumatic& imposi$il de st&pnit' Comportamentele de e*itare e#tinse se trans!orm& cu timpul %n tr&s&turi !o$ice de caracter' Tul$urarea capacit&ii de munc& "i tul$urarea de a iu$i pot !i *&zute ca un semn al alter&rii caracteriale pro*ocat& de traum&' 43 Ef%ct%l% tra'&%lor fa&ilial%

@J

A"a cum spuneam mai de*reme( nu doar indi*idul poate su!eri o traum&( ci "i !amilia ca sistem poate !i r&nit& din punct de *edre psiholo ic' Iat& care ar !i reaciile cele mai des %ntlnite ale unei !amilii traumatizateB (lterarea relaiilor dintre mem rii familiei' Acest lucru presupune modi!icarea semni!icati*& a calit&ii relaiilor dintre mem$rii' De e#emplu( se poate trece de la relaii de a2utor "i %nele ere la respin ere( con!licte( izolare' (lterarea ierarhiilor sistemului familial' De e#emplu( %n urma decesului unui mem$ru care ocupa o poziie ierarhic& superioar&( un alt mem$ru s& !ie ne*oit s& %i ia locul( de"i nu are -%nc&. a$ilit&ile necesare' Acest lucru se %ntlne"te !rec*ent %n cazul deceselor tailor din !amiliile tradiionale( cnd mama este cea care r&mne sin urul p&rinte "i de*ine capul !amiliei' 3n alte situaii( !iul( de re ul& cel mare( este cel care preia conducerea !amiliei' Aceast& poziie este %ns& necunoscut& acestui mem$ru al !amiliei "i de aceea a ra*eaz& modi!ic&rile relaiilor intra!amiliale' !atolo"izarea "ranielor familiale' 3n urma e*enimentelor stresante sau traumatizante( raniele !amiliale pot de*eni !ie prea ri ide -su$sisteme sau mem$rii separai( nu %"i mai *or$esc( nu se mai %ntlnesc.( !ie prea di!uze -su$sisteme sau mem$rii suprapu"i( !uzionali( de e#emplu toi su!er& de depresie sau toi mem$rii sunt neputincio"i %n !aa unei mame dominatoare "i a resi*e.( ceea ce pertur$& transmisia adaptati*& de in!ormaii %ntre su$sisteme "i mem$rii !amiliei' !atolo"izarea alianelor dintre mem rii familiei' Se re!er& la relaiile intra!amiliale care pot s& nu ai$& un interes comun' E#ist& dou& tipuri de patolo ie a alianelorB deturnarea con!lictului( sau S &sirea apului isp&"itor1 -de e#emplu( atunci cnd !amilia reduce tensiunea prin acuzarea unui sin ur mem$ru al !amiliei( cum este cazul tat&lui alcoolic.( "i coaliiile cros+ eneraionale neadaptati*e' De e#emplu( mama se asociaz& cu mama ei( $unica( %mpotri*a tat&lui a resi*' @locarea procesului evolutiv al familiei' Acest lucru se poate o$ser*a !oarte des %n cazul %n care un mem$ru al !amiliei decedeaz&G unele !amilii r&mn $locate %n !aza de e*oluie %n care se a!la( de"i ar !i e#istat posi$ilitatea de a mer e mai departe %n acest procesG de e#emplu( copilul nu se mai c&s&tore"te pentru a nu %"i p&r&si p&rintele *&du*' Situaii similare se pot %ntlni "i %n cazul di*orurilor "i al $olilor ra*e ale p&rinilor' #ezmem rarea sistemului familial% Uneori impactul e*enimentului traumatizant poate !i att de puternic %nct determin& pe unul sau mai muli mem$rii ai !amiliei s& se desprind& din sistemul !amilial "i s& se izoleze sau s& creeze un alt sistem !amilial sau de su$stitut' A"a apar cazurile persoanelor !&r& ad&post( a copiilor care pleac& de acas& "i se c&s&toresc doar pentru a sc&pa de su!erina pro*ocat& de !amilial de ori ine( a celor care se ad&postesc pe ln & $iserici "i mn&stiri pentru a+"i &si un sens etc' !ertur area relaiilor familiei cu mediul exterior% 3n cele mai multe cazuri( e*enimentele stresante "i traumatizante prin care trece !amilia pro*oac& %nchiderea sau izolarea sistemului !amilial de celelalte sisteme !amiliale -rude( prieteni sau *ecini.( ceea ce le opre"te accesul la posi$ile resurse de *indecare sau susinere' A"a se %ntmpl& %n cazul *iolenei domestice cnd( de 2en& sau teama c& se *a a!la( mem$rii !amiliei nu *or$esc mai cu nimeni( mint sau chiar %ntrerup relaiile cu cei din 2ur'

@I

Toate aceste reacii traumatice !amiliale !uncioneaz& att %n calitate de e!ecte ct "i de cauz&( meninnd "i a ra*nd cercul *icios al su!erinei "i patolo iz&rii mem$rilor ei "i al sistemului ca ansam$lu' Cred c& merit& menionat c& nu toate persoanele sau !amiliile care trec prin ast!el de situaii traumatizante( !ie ele ra*e sau multiple( r&mn $locate %n patolo ia psihic&' Dimpotri*&( ma2oritatea %"i re*in la o !uncionare normal&( iar o mic& parte chiar $ene!iciaz& %n urma traumelor su!erite' Este *or$a despre persoanele sau !amiliile reziliente( care mo$ilizeaz& %n mod e!icient resursele personale "i sociale ca r&spuns la risc sau ameninare( mo$ilizare ce duce la rezultate mentale sau !izice poziti*e( "iNsau rezultate sociale poziti*e3 Studiul unor ast!el de !amilii sau persoane merit& apro!undat "i dez*oltat pentru a a!la care sunt moti*ele pentru care ele pot s& estioneze un ast!el de proces de mo$ilizare a resurselor( %n *reme ce altele se pierd "i se destructureaz&' R%?'&at'l ca.itol'l'i 3n acest capitol am trecut %n re*ist& caracteristicile e*enimentelor stresante "i traumatizante prin care pot trece !amiliile( insistnd asupra reaciilor mem$rilor !amiliei "i ales sistemului !amilial ca %ntre la acestea' Cele mai semni!icati*e e*enimente traumatizante pe care le+am analizat suntB a$uzul( delinc*ena( decesul( separarea mem$rilor prin p&r&sire sau di*or( "oma2ul( s&r&cia( $oala unui mem$ru' 6rincipalele e!ecte ale traumelor !amiliale suntB alterarea relaiilor dintre mem$rii !amiliei( alterarea ierarhiilor "i a structurii de putere( patolo izarea ranielor "i a coaliiilor( $locarea e*oluiei sistemului !amilial( modi!icarea structurii !amiliei sau dezmem$rarea !amiliei( pertur$area relaiilor !amiliei cu mediul' Glo ar d% t%r&%ni folo i,i E@%ni&%nt tra'&ati?ant Fa&ili% r%?ili%nt) Tra'&) e*enimente care se a!l& %n a!ara orizontului normal de a"teptare "i ast!el reprezint& pentru aproape toi oamenii un stres se*er -DS7 IV+,.' !amilie care mo$ilizeaz& %n mod e!icient resursele personale "i sociale ca r&spuns la risc sau ameninare( mo$ilizare ce duce la rezultate mentale sau !izice poziti*e( "iNsau rezultate sociale poziti*e' pierdere psihic&G ran& psihic&G o e#perien& *ital& de discrepan& %ntre !actorii situaionali amenin&tori "i capacit&ile indi*iduale de st&pnire( care este %nsoit& de sentimente de nea2utorare "i a$andonare lipsit& de ap&rare "i care duce ast!el la o pr&$u"ire de durat& a %nele erii de sine "i de lume -C' 4ischer( 6' ,iedesser( 1HHI( p' JJ.' mem$ru al !amiliei acuzat "i responsa$ilizat pentru pro$lemele !amiliei( de"i responsa$ilitatea este a tuturor mem$rilor'

Da. i .)+itor

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar 1' Analizeaz& un e*eniment stresant prin care a trecut !amilia ta "i sta$ile"te care au !ost modalit&ile de reacie ale mem$rilor !amiliei "i a !amiliei %n ansam$lu' 8' Ai urm&torul cazB o !amilie compus& din mam&( tat&( un $&iat de 1? ani "i o !at& de E ani' Am$ii p&rini au ser*iciu( cu pro ram de la H la 1I' 4etia urmeaz& s& intre "i ea la "coal&' D&iatul trece clasa a IV+a' De doi ani $&iatul mer e sin ur la "coal&( iar %nainte mer ea cu $unica' Dunica %ntre

@H

timp s+a %m$oln&*it ra* "i cei doi soi au an a2at o in!irmier& s& o a2ute' Dunica locuie"te separat( %ntr+un apartament apropiat de cel al !amiliei' Cum credei c& *a !ace aceast& !amilie !a& noii schim$&ri/ =' ,ealizeaz& %mpreun& cu un cole o analiz& comparati*& %ntre e!ectele a$uzului !izic asupra unui copil de 1? ani "i decesul unui p&rinte' A' Care crezi c& ar putea !i e!ectele unui di*or %ntr+o !amilie asupra eneraiilor *iitoare/ <i!lio(rafi% '.li&%ntar) D5LT5( 4'( Cnd prinii se despart% Cum s prevenim suferinele copiilor, ED' T,EI( Ducure"ti 8??= 4ISC:E,( C'( ,IEDESSE,( 6'( &ratat de psihotraumatolo"ie, Ed' Trei( Ducure"ti( 8??1 Aournal of )ocial ,ssues -:2evista de !ro lematici )ociale9.( nr' 8( *ol' @A( editat de Societatea pentru Studiul 6siholo ic al 6ro$lematicilor Sociale 1HHI' 7ACNAD( 4'( &raumas of ?ife and &heir &reatment, Spectrum 6u$lication( 7el$ourne( 8???' 7INUC:IN( S'( Families and Famil/ &herap/( Cam$rid e( 7A'( :ar*ard Uni*ersit9 6ress( 1HJA' 7IT,54AN( I'( DUTDUCEA( D'( !siholo"ia pierderii i terapia durerii, Ed' S6E,( 8??8' 7UNTEAN( A'( 656ESCU( 7'( 656A( S'( 1ictimele violenei domestice( Ed' Eurostampa( Timi"oara( 8??? 6A,WINS5N( L'( )eparation, #ivorce and Families, Dritish Association o! Social Qor<ers( tradus la Ed' Alternati*e( Ducure"ti( 1HH=' 656ESCU( 7'( 7UNTEANU( A'( 1iolena domestic * de la o realitate important la asumarea unei stri de fapt, %n 7ih&ilescu( I'( -coord'.( Bn deceniu det ranziie% )ituaia copilului i a familiei n 2omni, UNICE4( Ducure"ti( 8???' TEDESC:I( ,'( 6A,W( C'( CAL:5UN( L'( !osttraumatic .roCth: !ositve Chan"es in the (ftermath of Crisis, La;rence Erl$aum Associates( 6u$lishers( Ne; Merse9( 1HHI'

E?

CAPITOLUL 6 F'nc,ionar%a fa&ili%i Te a"tepi pro$a$il ca acest capitol s& %i r&spund& la %ntre$area 0ce este o !amilie normal&( s&n&toas&/1 Nu "tiu dac& *ei &si r&spunsurile potri*ite pentru tine( dar te+a" ru a s& %ncerci s& %i eli$erezi mintea de pre2udec&i "i stereotipii re!eritoare la cum ar tre ui s& arate o !amilie normal&' De aceea( *oi *or$i mai de ra$& despre familii funcionale( deoarece !iecare !amilie %"i &se"te propriile mecansime prin care s& %"i menin& echili$rul' Iar normalitatea arat& %n multe !eluri' 3n cele ce urmeaz& am %ncercat s& %i o!er cte*a repere ale unor autori care au sta$ilit cte*a criterii de !uncionare ale !amiliei' Dup& ce parcur i acest capitol a" dori s& cuno"tiB ce %nseamn& !amilie !uncional& din punct de *edere al orient&rii structurale "i al orient&rii trans eneraionaleG care sunt elementele pe care le *ei urm&ri atunci cnd *ei !ace o e*aluare !amilial&' 13 Fa&ilii f'nc,ional% +i fa&ilii di f'nc,ional% A sta$ili radul de !uncionare al unei !amilii este o sarcin& destul de di!icil&' Ct de mult %i poi menine o$iecti*itatea/ Ct de u"or este s& p&strezi opiniile "i *alorile personale pentru tine "i s& nu le impui sau trans!eri( *oluntar sau in*oluntar !amiliei pe care o e*aluezi/ Cele mai clare repere de analiz& ale !uncionalit&ii !amiliei le !urnizeaz& orientarea structuralist&' Sal*ador 7inuchin este recunoscut pentru punctul s&u de *edere *ehement re!eritor la s&n&tatea !amiliei' Claritatea ranielor din !amilie reprezint& un parametru util pentru e*aluarea !uncionalit&ii !amiliei' Nu tre$uie e#a erat %n ceea ce pri*e"te raniele ri ide sau di!uze( deoarece ele se re!er& la stilul tranzacional sau la un tip pre!erat( caracteristic !amiliei( pentru interaciune "i nu la o di!eren& calitati*& %ntre !uncional "i dis!uncional' Deci nu se poate concluziona( dac& %ntlnim %ntr+o !amilie ranie di!uze sau ri ide( c& acea !amilie este dis!uncional&' 7a2oritatea !amiliilor au su$sisteme separate "i su$sisteme suprapuse' De asemenea( depinde de etapa de e*oluie a !amiliei' 3n !amiliile cu copii mici( su$sistemul mam& F copii tinde spre suprapunere( iar tat&l tinde spre separare %n relaia cu copiii mici( dar mai trziu el poate a2un e la suprapunere cu copiii mai mari' Cnd copiii au crescut "i mai mult "i %ncep s& se separe de nucleul !amilial( su$sistemul p&rini F copii tinde spre separare' Totu"i( e#tremele su ereaz& un anumit rad de patolo ie !amilal&' Un su$sistem cu un rad ridicat de suprapunere %ntre mam& "i copii( cu un tat& !oarte separat are ca e!ect su$minarea independenei copiilor( ceea ce poate duce la apariia anumitor simptome la copii( de e#emplu anore#ie( lipsa iniiati*elor( atacuri de panic&( simptome psihosomatice( etc' La !el( un rad crescut de separare %ntre mem$rii !amiliei poate duce la un sentiment puternic de independen&( dar nu stimuleaz& mani!estarea sentimentelor de loialitate "i apartenen&( a celor de a2utor interpersonal "i suport emoional atunci cnd acesta este necesar' De aici pot ap&rea comportamente simptomatice precum *iolen&( depresii dar "i multe tipuri de simptome psihosomatice' Acest lucru este posi$il pentru c& o !amilie cu o sla$& di!ereniere %ntre su$sistemele sale descura2eaz& e#plorarea autonom& "i rezol*area pro$lemelor' De e#emplu( cele dinspre polul ri idit&ii( tolereaz& o mare *arietate de comportamente ale mem$rilor s&i( iar stresul unui mem$ru al !amiliei nu trece de rania ri id&( deoarece numai un ni*el !oarte crescut de stres *a E1

a2un e "i la ceilali mem$rii ai !amiliei' La cap&tul opus( la polul ranielor di!uze( al su$sistemelor suprapuse( dimpotri*&( comportamentul unui mem$ru %i a!ecteaz& puternic "i imediat pe ceilali mem$rii( iar tensiunea psiholo ic&( stresul care acioneaz& asupra unui indi*id( *a re*er$era puternic prin raniele di!uze "i *a a!ecta celelalte su$sisteme' Una dintre !unciile !amiliei este de a+"i susine mem$ri' Atunci cnd unul dintre ei este tensionat( ceilali mem$rii simt ne*oia s& se adapteze acestei schim$&ri( deoarece( ei urm&resc p&strarea inte rit&ii structurii sale( adic& meninerea homeostaziei' 4amilia dis!uncional& *a !i !amilia care %n urma stresului se *a ri idiza' 4iecare mem$ru *a !ace acela"i lucru ca %n etapa anterioar&( adic& se *a petrece un !enomen de re resie' QalshU7cCro; -1HHE. *or$esc de patru elemente de patolo ie care pot a!ecta !uncionalitatea unei !amiliiB D% !atolo"ia "ranielorG <% !atolo"ia alianelor F relaii intra!amiliare care pot s& nu ai$& un interes comunG dou& tipuri de patolo ie a alianelorB a. Deturnarea con!lictului sau &sirea Sapului isp&"itor1G $. Coaliiile transs eneraionale neadaptati*e' E% !atolo"ia triadelor F aran2amentele intra!amiliare insta$ile ce se pot !orma %ntre un mem$ru ce se coalizeaz& cu un altul %mpotri*a unui al treilea mem$ru' F% !atolo"ia ierarhiei F copiii au mai mult& putere decizional& dect p&rintele' Aceste tipuri le putem inte ra %n "ase ariiB 1' Structura !amiliei ca ansam$lu F toate patternurile tranzacionale alternati*eG 8' 4le#i$ilitatea sistemului !amilialG =' ,ezonana sistemului !amilial care re!lect& sensi$ilitatea lui la ne*oile !iec&rui mem$ruG A' Conte#tul *ieii !amiliei respecti*e F !actorii de stres care acioneaz& asupra !amiliei( suportul !amilialG @' Stadiul de dez*oltare %n care se a!l& !amilia respecti*& "i cum !ace !a& pro*oc&rilor "i stadiilor speci!ice !iec&rei etape de dez*oltareG E' Apariia simptomului %n !amilia respecti*& "i modul %n care este meninut' Din punctul de *edere strate ic al lui M' :ale9( simptomul are o !uncie care este aceea de a menine echili$rul !amiliei' Simptomul este o reacie la ce*a' 3n cazul !amiliei dis!uncionale( simptomul aparine %ntre ii !amilii' Ast!el( !amilia !uncional& ar !i !amilia caracterizat& prin deschidere( cea care are raniele $ine conturate( dar !le#i$ile' 4amilia dis!uncional& ar !i !amilia care nea & prezena *reunei pro$leme sau creeaz& pro$leme acolo unde nu e#ist&' Acest tip de !amilie dispune de o structur& ierarhic& necorespunz&toare' 5rice or anizare uman& *a %ntmpina di!icult&i "i *a !i dis!uncional& dac& *or e#ista coaliii %ntre ni*elurile ierarhiei' Dac& se cristalizeaz&( ele enereaz& dis!uncionalit&i' 6e de alt& parte( orice !amilie are ne*oie de re uli "i %n orice !amilie e#ist& un sistem de re uli care o u*erneaz&' Grientarea sistemic, reprezentat& de psihiatrii italieni 7ara Sel*ini+6alazzoli( Lui i Doscolo( Cian!ranco Cecchin "i Cuiliana 6rata( consider& c& orice sistem are ne*oie de o stare de echili$ru' Cnd o !amilie nu mai este %n echili$ru( mecanismele de !eed$ac< *or tinde mereu s& readuc& !amilia la echili$rul iniial' 7etodele prin care se %ncearc& s& se resta$ileasc& echili$rul

E8

pot de*eni ele %nsele pro$leme' Din dorina de a p&stra echili$rul( mem$rii !amiliei i nor& !aptul c& tre$uie s& se schim$e' Dac& a*em %n *edere jocurile dintre mem$rii !amiliei( adic& 0un set de tranzacii complementare ulterioare care %nainteaz& spre un deznod&mnt pre*izi$il "i $ine de!init1 -E' Derne( 8??8( p' =I.( o !amilie dis!uncional& este cea care nu con"tientizeaz& "i nu modi!ic& re ulile 2ocurilor lor( adic& cnd %n interiorul sistemului( al !amiliei e#ist& pattern+uri tranzacionale $locate( ri ide( care aparin !ie eneraiilor anterioare( !ie !amiliei actuale' Analiza tranzacional& este orientarea care &eoria oCenian * 7urra9 Do;en E a!irm& !aptul c& ni*elul de di!ereniere a sinelui *a determina radul de !uncionalitate "i de dis!uncionalitate al !amilieiG %n sistemele !uzionale di!erenierea este mic&( ca urmare( !amilia are "anse mai mari s& !ie dis!uncional&( iar %n sistemele di!ereniate -separate. di!erenierea *a !i mare( ceea ce *a duce la !uncionarea normal& a !amiliei' Un alt element de apreciere a s&n&t&ii !amiliei este modalitatea ei de a !ace !a& stresului' E!orturile !amiliie de a se adapta situaiei pro*ocate de e*enimentele stresante sau traumatizante presupun dou& etape distincte( dar interrelaionateB reacia la cerinele imediate "i practice ale situaiei "i st&pnirea "i estionarea emoiilor enerate de e*enimentul stresant' 6sihiatrul Cerald Caplan -1HEA. a identi!icat J caracteristici ale comportamentului de adaptare -apud 7cCu$$in( Duhl( 1HI@( p' =I@.B 1' E#plorarea acti*& a pro$lemeiG 8' E#primarea deschis& "i li$er& a sentimentelor poziti*e "i ne ati*eG =' C&utarea acti*& -propriu+zis&. a a2utorului de la ceilali( inclusi* prieteni( rude "i cei de la ser*iciile socialeG A' 3mp&rirea pro$lemei %n mai multe aspecte "i analizarea "i rezol*area lor pe rnd( una cte unaG de e#emplu( %n cazul unui adolescent re$el( p&rinii tre$uie s& alea & s& se concentreze pe pro$lemele ma2ore ale *rstei( cum sunt dro urile( acti*itatea "colar&( dect s& se centreze pe pro$leme minore( cum ar !i camera dezordonat&' @' Con"tientizarea st&rii de o$oseal&( a discon!ortului emoional "i a ne*oii de a !ace pauze %ntre e!orturile cui*a' Ast!el( o !amilie cu un copil cu multiple retarduri tre$uie s& accepte !aptul c& este ne*oie de o Spauz&1( departe de cerinele copilului' E' 7ani!estarea !le#i$ilit&ii "i a dispoziiei de a schim$a comportamentul sau de a in*ersa rolurile %n !amilie' J' 6&strarea unei %ncrederi de sine( dar "i !a& de mem$rii !amiliei "i meninerea unei atmos!ere de optimism *iza*i de e*entualele o$stacole "i crize' E!orturile de adaptare pot constitui ele %nsele surse de stres' 0Violena !amilial&( cum ar !i a$uzul asupra copilului sau souluiNsoiei pot !i percepute att ca surs& de stres( ct "i ca modalitate de dep&"ire a pro$lemelor' Cercet&torii su ereaz& c& asemenea *iolen& este de o$icei un r&spuns %n*&at -automatizat. la stres' Un om care se simte 0%mpinsNc&lcat %n picioare1 la ser*iciu( poate !i %n*&at( imitnd comportamentul asem&n&tor al propriului tat&( c& poate !olosi *iolena %mpotri*a soiei sau copilului( pentru a demonstra c& %nc& el este 0"e!ul1 acas&' Aceast& repetare a comportamentului *iolent de la o eneraie la alta este cunoscut& su$ denumirea de 0ciclul a$uzului1 -7cCu$$in( Duhl( 1HI@( p' =I@+=IE.' 5ricum( unele strate ii de adaptare sunt mai !uncionale dect altele' Cel !uncionale sunt acele seturi de aciuni "i atitudini care produc %m$un&t&iri %n situaia a !amiliei' Iat& cte*a dintre cele mai $uneNpoziti*e strate ii de adaptare -7cCu$$in( 1HJH.B E=

1' 7eninerea unit&ii !amiliei F alocarea unei perioade de timp pentru a !ace lucruri %mpreun& cu copiii "i pentru a pl&nui acti*it&i e#tra!amiliale' 8' Dez*oltarea %ncrederii de sine "i respectului de sine F %n*&area unor aptitudini care s& a2ute la adaptarea "i rezol*area unei pro$leme' =' Dez*oltarea suportului social F petrecerea timpului cu prietenii "i !amilia( acceptarea a2utorului acestora( participarea %n clu$uri "i or anizaii comunitare' A' Dez*oltarea unei ndiri poziti*e F r&mnerea %ntr+o s!er& optimist&( chiar "i atunci cnd ne &sim %n !aa unor pro$leme serioase' @' Studierea pro!und& a pro$lemei F citirea de c&ri( %nscrierea la cursuri de specialitate( c&utarea s!atului medical sau de alt& pro!esie' E' ,educerea tensiunii F !ie prin e#erciii !izice( pri*ind la tele*izor( %ntreinnd interesul pentru ho$$9+uri( *or$ind deschis despre lucruri sau pln nd' J' Dozarea e!orturilor de adaptare F !olosind mai multe strate ii de adaptare %ntr+o manier& echili$rat& "i constituind( prin sinteza lor( una sin ur&( %n %ncercarea de a a*ea ri2& de propria persoan& "i de ceilali mem$rii ai !amiliei' 23 E@al'ar%a fa&ilial) 3nele prin e*aluare a !amiliei acel proces de analiz& "i %nele ere a !uncion&rii !amiliei( incluznd rezultatele o$iecti*e ale tehnicilor de studiu a !amiliei( ct "i impresiile su$iecti*e ale cercet&torului -e*aluatorului.' Uneori e*aluarea este considerat& dia noz& !amilial&( de"i termenii nu sunt chiar sinonimiG Luciano L[A$ate -1HHA. !ace o ast!el de precizare( considernd dia noza un proces de etichetare a !amiliei( cum ar !i 0!amilie dezor anizat&1( 0!amilie ri id&1 sau( ca urmare a e#istenei unui simptom $ine de!init( !amilie schizo!renic&1 sau 0!amilie a unui psihopat1' Atunci cnd realiz&m o e*aluare( consider c& *a tre$ui s& lu&m %n seam& urm&toarele elementeB Cum este structurat !amilia( care este componena su sistemelor !amiliei "i cum sunt "raniele dintre eleG Cum sunt %ndeplinite funciile !amiliei "i rolurile !amilialeG cine aduce $ani %n cas& "i cine decide cum sunt cheltuiiG cine determin& ale erea pro!esiei copiilor "i cumG ct& a!eciune e#ist& %ntre mem$ri "i cum este ea mani!estat& %n !amilieG p&rinii mai au raporturi se#uale sau acestea sunt realizate %n a!ara cupului con2u alG cine se ocup& de cre"terea "i educarea copiilor "i cumG Care este structura de autoritate i putere( cine "i cum conduce !amiliaG de e#emplu( deciziile sunt luate de tat&( de mam& sau de copii/ Sau e#ist& o %mp&rire a domeniilor de decizie %ntre cei doi p&rini/ Sau %ntre p&rini "i $unici/ Care sunt re"ulile 0o!iciale1 "i care cele 0nespuse1( dar a"teptateG re ulile o!iciale se pot re!eri laB cine se ocup& de tre$urile casnice( cine duce copiii la "coal&( cine !ace leciile cu ei( cine are ri2& de un p&rinte $olna*( cum "i ct de mult se dez*olt& relaiile cu *ecinii( rudele( prietenii copiilor( cum se petrec s&r$&torile "i cum( etc' ,e ulile 0nespuse1 se pot re!eri la cum se mani!est& emoiile %n !amilie -respectul( iu$irea( !rustrarea( !uria etc'. sau se iniiaz& un act se#ual( cine este pre!eratul "i cine 0apul isp&"itor1( cine sal*eaz& aparenele %n !aa celor din a!ara !amiliei( cine este *ictima( cine este a resorul "i cine sal*atorul !amililei etc'G Care este climatul afectiv al !amilieiG cald( a!ectuos( sau rece( distant( sau con!lictualG EA

Care este nivelul de difereniere a sinelui al mem$rilor !amiliei( %n special al mem$rilor aduli -deoarece ei *or ser*i ca model "i %l *or transmite mai departe copiilor.G de re ul&( ni*elul de di!ereniere al partenerilor -p&rinilor. *a !i similar( iar mi2loacele "i coninutul mesa2elor educati*e *or stimula dez*oltarea la copii a aceluia"i tip de di!ereniereG Cum( cnd( cine cu cine comunic( interacioneaz "i care este coninutul comunic&riiG de e#emplu( %ntr+o !amilie tat&l poate comunica %n special ceea ce este le at de estionarea $anilor( %n timp ce mama *or$e"te cu copiii tot ce este le at de cre"terea "i educarea lorG sau tat&l poate inter*eni %n educarea copiilor doar prin mi2loace puniti*e( %n timp ce mama are rol de o!erire a a!eciunii -sau *ice*ersa.' 3ntr+o alt& !amilie( de e#emplu( unul dintre copii are rolul de a !ace le &tura dintre !rai "i p&riniG sau de e#emplu( doar mama discut& pro$leme le ate de se#ualitate cu copiii( %n timp ce tat&l se centreaz& doar pe su$iecte le ate de "coal&( "'a'm'd'G Cum !ace !a& !amilia stresului "i simptomelor ap&rute %n !amilie( adic& mecanismele de copin" ale familiei' De e#emplu( %n cazul unor e*enimente stresante sau traumatizante mem$rii !amiliei pot ale e s& nu *or$easc& despre e*eniment( s& %"i consume tristeea( !uria sau durerea separai unii de alii sau dimpotri*& s& %"i !ac& timp s& discute( s& pln & %mpreun& sau s& !ac& di*erse ritualuri %mpreun&G pot !i pro+acti*i atunci cnd apare un simptom sau pot !i pasi*i( a"teptnd s& treac& de la sine( odat& cu trecerea timpului sau cu cre"terea copilului( dac& simptomul apare la copil -cum se %ntmpl& %n cazul enurezisului.G pot apela la alcool sau dro uri( pot a*ea relaii e#tracon2u ale( pot pasa responsa$ilitatea altor persoane -rude( medici( pro!esori( $one etc'.'

Toate elementele de mai sus *or putea !i o$ser*ate "i cu a2utorul aplic&rii unor instrumente de studiu "i e*aluare ale !amiliei( cum ar !iB Inter*iurile luate mem$rilor !amiliei re!eritoare la di!erite aspecte ale *ieii !amilialeG Scalele "i chestionareleG Tehnicile proiecti*eB desenul !amiliei "i ale *ariate !ormeB desenul cuplului marital( al !ratriei( modela2ul "i sculptura !amilial& etc'G Tehnicile dramaticeB 2ocul de rol( dramaterapia( psihodramaG Ceno ramaG :arta cronolo ic& a e*enimentelor !amiliale' E#ist& "i alte modalit&i de e*aluare !amiliale' Dintre toate( *oi a$orda %ntr+un capitol separat eno rama "i desenul !amiliei( pe care le consider printre cele mai utile "i rapide modalit&i psiholo ice de dia noz& !amilial&' Acestea ne *or a2uta s& plas&m !amilia pe un continuum de la !uncional la dis!uncional "i s& putem( dac& este cazul( s& recomand&m inter*enii de consiliere sau terapie !amilial&' R%?'&at'l ca.itol'l'i Acest capitol l+am centrat pe ce %nseamn& din punct de *edere psiholo ic !uncionarea unei !amilii' De re ul&( o !amilie !uncional& poate !i numit& "i normal& sau s&n&toas&( de"i( %ntr+un !el sau altul toate !amiliile !uncioneaz&' De aceea nu e#ist& criterii standard de e*aluare a radului de s&n&tate sau normalitate ale unei !amilii' Nici tu nu a" *rea s& !ii ri id %ntr+o ast!el de atitudine !a& de *reo !amilie' 4amiliile se %ntind pe un continuum de la !uncional la dis!uncional'

E@

6rincipalele repere de sta$ilire a !uncionalit&ii !amiliei atunci cnd !aci o e*aluare !amilial& sunt -pe scurt.B 1' Structura !amiliei ca ansam$lu F toate patternurile tranzacionale alternati*eG 8' 4le#i$ilitatea sistemului !amilialG =' ,ezonana sistemului !amilial care re!lect& sensi$ilitatea lui la ne*oile !iec&rui mem$ruG A' Conte#tul *ieii !amiliei respecti*e F !actorii de stres care acioneaz& asupra !amiliei( suportul !amilialG @' Stadiul de dez*oltare %n care se a!l& !amilia respecti*& "i cum !ace !a& pro*oc&rilor "i stadiilor speci!ice !iec&rei etape de dez*oltareG E' Apariia simptomului %n !amilia respecti*& "i modul %n care este meninut&' 6entru mai multe detalii despre 2ocurile psiholo ice dintre mem$rii !amiliei studiaz& analiza tranzacional&' Glo ar d% t%r&%ni folo i,i E@al'ar% fa&ilial) Foc'ri 6roces de analiz& "i %nele ere a !uncion&rii !amiliale( incluznd rezultatele o$iecti*e ale tehnicilor de studiu a !amiliei( ct "i impresiile su$iecti*e ale cercet&torului -e*aluatorului.' Un 2oc este un set de tranzacii complementare ulterioare care %nainteaz& spre un deznod&mnt pre*izi$il "i $ine de!init -E' Derne.'

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar 1' 4&+i o ril& de e*aluare !olosind elementele pe care i le+am su erat mai sus care s& te a2ute s& realizezi rapid o e*aluare !amilial&' 8' ,ealizeaz& o e*aluare !amilial& a !amiliei tale "i a cole ului -cole ii. tale' Apoi !acei schim$ de proiecte "i o$ser*ai "i comentai di!erenele ap&rute' <i!lio(rafi% '.li&%ntar) DE,NE( E'( Aocuri pentru aduli( Ed Amalteea( Ducure"ti( 8??8' 7IT,54AN( I'( VASILE( D'( &erapii de familie( Ed' S6E,( Ducure"ti( 8???( 8??A NIC:5LS( 7'( SC:A,TT( ,'( &erapia de familie * concepte i metode, traducere "i pu$licare autorizat& de Asociaia de terapie !amilial&( 8??@( ori inal pu$licat& de All9n U Dacon( 8??A' NUPO( A'( )ecrete i jocuri psiholo"ice, (naliza tranzacional( Ed S6E,( Ducure"ti( 8???' SELVINIF6ALATT5LI( 7'( D5SC5L5( L'( CECC:IN( C'( 6,ATA( C'( !aradox (nd Counterparadox( Ne; Ror<( Manson Aronson( 1HJI

EE

CAPITOLUL 7 P i/o %>olo(ia 6ro$a$il c& a"tept&rile tale atin punctul culminantB 05are ce am putea studia noi la !acultate despre se#/1 3mi aduc aminte de !iecare curs pe care l+am a*ut cu cole ii t&i din anii anteriori "i de !iecare dat& cnd *or$eam despre di*erse teme de psihose#olo ie e#istau %n sal& chicoteli( comentarii( ro"eli %n o$ra2i( coate date 0semni!icati*1 "i inclusi*( de ce nu/( comentarii cu pri*ire la con*in erile "i comportamentele mele se#uale> Nu e nimic ne!iresc %n aceast& atitudine( innd cont c& ta$u+ul cu pri*ire la discuiile pu$lice serioase despre se# e#ist& %nc&> Iar comentariile "i umorul !ac parte din arsenalul mecanismelor de ap&rare %mpotri*a an#iet&ii crescute $rusc de un asemenea su$iect 0!ier$inte1> Totu"i( a*em ce discuta serios despre se# la acest curs' Am pre!erat ca "i pn& acum s& !iu succint& "i s& te %ndemn s& studiezi mai departe dac& %i trezesc interesul' 3n urm&toarele rnduri mi+am propus s& %i prezint principalele teorii cu pri*ire la se#ualitatea uman&G ast!el( m& a"tept ca dup& ce cite"ti "i studiezi s& cuno"tiB care sunt momentele cele mai importante %n e*oluia studiilor "tiini!ice despre se#ualitateG care sunt principalele teorii re!eritoare la se#ualitatea uman& "i care sunt reprezentanii lorG 13 Sc'rt i toric al t'diilor d% .r% %>'alitat%a '&an) A"a cum menionam "i la %nceputul manualului( de"i ca domeniu de studiu "tiini!ic psihose#olo ia este relati* nou&( cuno"tinele despre se#ualitatea uman& au e#istat de !oarte mult& *reme' Ele au e#istat %n reli ie( moral&( medicin&( psiholo ie( psihanaliz& etc' Actualmente( psihose#olo ia studiaz& instinctul sexual i comportamentele le"ate de el -C' En&chescu( 8??=( p' 1I.' Instinctul se#ual este unul dintre instinctele !undamentale ale omului( el reprezentnd un sistem de tendine naturale care determin& "i diri2eaz& un tip de comportamente( numite se#uale' Comportamentele se#uale sunt cele care au cele mai mari "anse de a produce or asmul( adic& desc&rcarea tensional&' Si mund 4reud suprapunea instinctul se#ual pulsiunii *ieii( numindu+l Eros( "i %l opunea instinctului morii( denumit Thanatos' Este ade*&rat c& datorit& instinctului se#ual se produce actul de procreere "i deci perpetuarea speciei umane' Atunci cnd instinctul se#ual este diminuat( nici reproducerea nu este posi$il&( cel puin pe cale natural&' Instinctul "i comportamentele se#uale au !ost mult& *reme %n atena reli iei' )i ast&zi( %nc&( reli ia estioneaz& *iaa se#ual& a multor indi*izi prin impunrea unor re uli( norme de comportare %n urma stimul&rii se#uale( de"i multe dintre ele sunt %n contradicie cu descoperirile "tiini!ice re!eritoare la se#ualitatea uman&' 6rimele studii "tiini!ice au !ost realizate %n secolul KIK( de c&tre Si(&'nd Fr%'d -1I@E+ 1H=H.' Din concepia sa( reinem acum conceptul de li idou( considerat ener ia se#ual&( a *ieii' Li$idoul e*olueaz& "i se mani!est& di!erit( %n !uncie de *rsta omului' Asta a dus la conturarea a @ stadii de dez*oltare "i maturizare a pulsiunii se#uale( ceea ce duce la modelarea personalit&ii umane' Tot 4reud a pus accentul pe normele sociale care %n r&desc mani!estarea li$idoului' Acest !apt era de alt!el !iresc( innd cont de epoca %n care el tr&ia( epoca *ictorian&( cnd concepiile "i re ulile care u*ernau *iaa se#ual& erau e#trem de ri ide' Unele dintre ele nu au disp&rut

EJ

complet nici ast&zi' 7arele merit al lui 4reud %n se#ualitate este c& a schim$at complet mentalitatea cu pri*ire la instinctul se#ual "i la comportamentul se#ual' Un merit cel puin la !el de mare( de"i nu are aceea"i notorietate ca 4reud( la a*ut medicul en lez H%nr" Ha@%loc$ Elli -1I@H+1H=H.' El a %ncercat s& compileze mai multe studii asupra se#ualit&ii' 3n 1IHE pu$lic& *olumul 0)tudii n psiholo"ia sexului1' A !ost cel mai o$iecti* cercet&tor( mai ales pentru acea perioad&' A considerat "i !emeile ca !iind !iine se#uale( la !el ca "i $&r$aii' De asemenea( a mani!estat deschidere "i %nele ere !a& de de*iaiile se#uale( considerndu+le ino!ensi*e "i a %ndemnat societatea s& le accepte' Un alt cercet&tor important a !ost Ric/ard @on Grafft E!in( -1IA?+1H?8.' El s+a aplecat asupra patolo iilor se#uale( da nu a putu s& se menin& o$iecti* sau s& main!este o atitudine de %nele ere "i acceptare' Ma(n' Hir c/f%ld -1IEI+1H=@. este un cercet&tor erman cu merite deose$ite %n studiile se#uale' El a !ondat primul institut destinat cercet&rilor asupra se#ualit&ii' A realizat "i prima mare cercetare printr+un chestionar cu 1=? de itemi aplicat pe un num&r de 1???? de oameni' Tot el a %n!iinat "i primul centru de consiliere marital& "i s+a implicat %n lupta pentru re!orme le ale pri*ind se#ualitatea' A o!erit spri2in "i consiliere re!eritoare la contracepie "i di!icult&i se#uale' Cu si uran&( interesul s&u a !ost stimulat "i de !aptul c& el %nsu"i era homose#ual "i tra*estit' 3n secolul KK( cele mai importante studii sunt cele ale americanilorB Alfr%d Gin %" "i cole ii s&i !ac %n anii \A? o cercetare masi*& asupra comportamentului se#ual uman( iar Hillia& Ma t%r "i Iir(inia Fo/n on descriu mani!est&rile !iziolo ice implicate %n comportamentul se#ual "i e#ploreaz& dis!unciile se#uale( pentru care ela$oreaz& tehnici terapeutice' Cam %n aceea"i perioad&( e#ist& "i studii %ntreprinse de antropolo i asupra mani!est&rilor se#uale %n alte culturi' Cei mai importani( din acest punct de *edere( sunt Mar(ar%t M%ad "i <roni la# Malino# $i' 23 T%orii c' .ri@ir% la %>'alitat%a '&an) E#ist& trei perspecti*e teoretice care e#ploreaz& "i %ncearc& s& e#plice se#ualitatea uman&B cele e*oluioniste( cele psiholo ice "i cele sociolo ice' 3n cadrul perspectivei evoluioniste e#ist& socio$iolo ia( al c&rei reprezentat de marc& este E' Qilson' )ocio iolo"ia are ca scop %nele erea comportamentelor sociale ale animalelor( deci "i a comportamentului se#ual uman -!iind tot un comportament social al unui animal>.' dou& concepte sunt semni!icati*e %n acdrul acestei teoriiB cel de e*oluie "i cel de selecie natural&' Conceptul de evoluie se re!er& la !aptul c& toate !iinele *ii dein o !orm& actual& care se datoreaz& modi!ic&rilor raduale petrecute de+a lun ul timpului %n materialul enetic al eneraiilor anterioare' Adic& aceste *iet&i au evoluat ast!el pn& au a2uns %n !orma actual&' Termenul de selecie natural reprezint& procesul natural care determin& supra*ieuirea doar a acelor or anisme care s+au adaptat %n timp la mediul %ncon2ur&tor' 6entru %nele erea se#ualit&ii umane( acest lucru arat& ast!elB s+au p&strat acele caracteristici se#uale care au permis reproducerea "i e*oluia speciei umane' De alt!el( multe din emisiunile de pe canalul Disco*er9 despre se#ualitatea uman& au ca e#plicaie aceast& perspecti*& e*oluionist&' Te in*it s& le urm&re"ti cu %ncredere( sunt !oarte intresante "i instructi*e' 3n cadrul perspecti*ei psiholo ice a*em trei tipuri de teoriiB a' teoria psihanalitic& $' teoria co niti*& c' teoriile %n*&arii EI

3n centrul teoriei psihanalitice ela$orat& de Si mund 4reud st& conceptul de li$idou' A"a cum aminteam "i mai de*reme( acesta e*olueaz&( conturnd personalitatea uman&' Stadiile de maturizare se#ual&( de maturizare a li$idoului( dup& 4reud( suntB stadiul oral F perioada cuprins& %ntre na"terea "i %n&rcarea copilului -?+1N8 ani.' 3n aceast& etap&( li$idoul este concentrat %n 2urul ca*it&ii $ucale' Copilul are ne*oie s& su &( dar prin supt o$ine "i senzaia de pl&cereG ast!el( ura este o zon& ero en& F adic& sensi$il& la stimularea se#ual&( la o$inerea pl&cerii + !oarte timpurie "i ea r&mne a"a %ntrea a *ia&' stadiul anal F perioada cuprins& %ntre 1(@ ani "i = ani( cnd li$idoul este or anizat %n 2urul zonei anale' Deci aceast& zon& de*ine predominant ero en& acum' Copilul o$ine pl&cere prin procesul de de!ecare -e#pulzie *s' retenie.' Acum se !ormeaz& tendinele acti*e "i pasi*e( le ate mult de tendinele sado+masochiste' stadiul falic F cuprins %ntre = "i @ ani' 3n aceast& perioad& pulsiunile orale "i anale se uni!ic&( iar li$idoul se concentreaz& %n zona enital&' Copilul %ncepe s& %"i e#ploreze intens or anele enitale' stadiul de laten F perioada cuprins& %ntre @NE ani "i 11N18 ani care !ace trecerea de la se#ualitatea in!antil& la cea adolescentin&' Se mani!est& comple#ele -5edip "i Electra. ceea ce are puternice e!ecte asupra !orm&rii identit&ii psihose#uale a persoanei' stadiul "enital F cuprins %ntre 11N18 ani "i 1IN8? de ani( cnd se de!initi*eaz& or anizarea !unciilor se#uale' Ast!el( persoana de*ine capa$il& de !uncionare se#ual& normal&' A trece prin toate aceste !aze este normal "i de a"teptat' E*ident( ca %n orice etapizare( reperele temporale sunt orientati*e' De asemenea( unele persoane se pot $loca din punct de *edere psihose#ual %n una dintre etapele iniiale' A"a cum pro$a$il %i aduci aminte "i de la psiholo ia eneral& sau cea a *rstelor( 4reud *or$e"te "i de dou& principii opuse cu care opereaz& psihicul umanB principul plcerii "i cel al realitii' Aceste principii hideaz& comportamentul uman di!erit' 6rincipiul plcerii presupune :cutarea de a evacua i de a reduce anumite tensiuni psihice, cutarea plcerii descrcrii pulsionale asociate compulsiei la repetiie a unor experiene1' 6rincipiul realitii 0ia n considerare limitrile, interdiciile, temporizrile necesare pentru ca descrcarea pulsional s nu ai a un aspect distructiv pentru su iect9' Aceste de!iniri %i aparine lui Daniel 7arcelli( %n Tratatul de psihopatolo ia copilului ap&rut %n 8??= -p' A1.' De alt!el( 4reud a sta$ilit !uncionarea psihicului uman pe ni*eluri' El a denumit aceste ni*eluri instane psihice "i le+a etichetat ast!elB id( e o "i supere o' Pi le reamintesc pe scurt' ,d+ul reprezint& sediul instinctelor( al pulsiunilor care se cer satis&cuteG conine necesit&ile pro!und umane a c&ror satis!acere determin& supra*ieuirea uman&' Id+ul este or anizat dup& principiul pl&cerii "i este sursa ener iei psihice' 8"o+ul reprezint& instana or anizat& dup& principiul realit&iiG el !ace trecerea de la instinct la realitate( adic& de la ne*oie( la satis!acerea e!ecti*& a ei' )upere"o+ul este reprezentat de ansam$lul normelor( re ulilor( *alorilor( idealurilor pe care le %n*&&m de la societatea %n care tr&im( adic& de la !amilia noastr&( rupurile din care !acem parte( cultura( reli ia "i tipul de educaie primit&' Tot acest ansam$lu are rolul de a transmite e o+ului condiiile %n care pot !i satis!&cute pulsiunile id+ului' De aceea( %ntre id "i supere o se nasc con!licte care sunt mediate de e o' Unele con!licte sunt !oarte puternice deoarece sunt determinate de un supere o prea puniti*

EH

sau restricti*' Ele se pot menine o *ia& %ntrea &( ducnd la pertur$&ri ale !uncion&rii se#uale( a"a cum se %ntmpl& pentru multe persoane cu educaie se#ual& ri id& sau eronat&' Teoria co niti*& se re!er& la totalitatea modalit&ilor de ndire care in!lueneaz& comportmentul se#ual( modul %n care ndirea in!lueneaz& emoiile implicate %n se#ualitate' E*ident( modul %n care ne !orm&m concepia despre propria se#ualitate( se#ualitatea celorlali( *a in!luena modul %n care ne *om e#prima se#ualitatea' 6lecnd tocmai de la aceast& premis&( psiholo ul Sandra <%& a alc&tuit un in*entar al a"a+numitei scheme se#uale F In*entarul Se#ual Dem %n care apar anumite caracteristici considerate de!initorii pentru se#ul !eminin "i pentru cel masculin' 7ai multe detalii despre acest in*entar &se"ti %n 06siholo ia *ieii de cuplu1( a I' 7itro!a "i C' Ciuperc& -8??8( p' 1=1.' Teoriile %n*&&rii au %n *edere !aptul c& oamenii %n*a& s& %"i mani!este instinctul se#ual "i deci( comportamentele se#uale sunt preluate de la semeni' Trei tipuri de %n*&are sunt importanteB prin condiionare clasic + reprezentati* !iind cercet&torul rus I@an Pa@lo@' Teoria pa*lo*ian& a condiion&rii este util& %n e#plicarea unor !enomene se#uale cum ar !i !eti"ismul sau atracia se#ual& ce apare %n anumite locuri( de e#emplu( doar pentru c& s+a asociat cu tr&irea unei e#citaii %n locul respecti* la un alt moment' prin condiionare operant F reprezentati* !iind psiholo ul american <3F3 S$inn%r' Aceast& condiionare se realizeaz& prin re%nt&rire( !ie poziti*& -recompense.( !ie ne ati*& -pedepse.' 7ulte comportamente se#uale se modeleaz& %n !uncie de modul cum au !ost re%nt&rite' De e#emplu( mastur$area produce pl&cere( ceea ce %nt&re"te comportamentul( dar dac& aceasta este pedepsit& de cine*a important pentru copil( atunci ea *a apare %n condiii modi!icate( %n sensul c& se *a produce pro$a$il %n $aie sau dormitor cu u"a %ncuiat& sau doar atunci cnd este sin ur acas&' An#ietatea produs& %ns& de interdicie sau culpa$ilizare *a duce la intensi!icarea comportamentului mastur$ator datorit& tensiunii care se cere a !i eli$erat& prin or asm' Sau( o !emeie ale c&rei prime e#periene se#uale au enerat durere( *a tinde s& e*ite actul se#ual sau s& e#perimenteze %n continuare discon!ort sau durere' 6rin nvare social F reprezentati* !iind psiholo ul american Al!%rt <and'ra' Aici un !ol determinant %l 2oac& %n*&area prin imitaie "i prin identi!icarea cu cel&lalt' Un concept al lui Dandura e!icient "i %n %nele erea comportamentului se#ual este acela de auto+e!icien&( adic& un sim al competenei %n !olosirea unei a$ilit&i' Aceast& auto+ e!icien& determin& %ncrederea pe care un indi*id o are %n capacitatea sa de a atra e se#ual( de a realiza un act se#ual satis!&c&tor "i de a !i capa$il de intimitate se#ual& cu un partener' !erspectiva sociolo"ic se centreaz& pe modul %n care societatea stimuleaz& sau inhi$& anumite mani!est&ri se#uale' E#ist& trei elemente de $az& ale acestei perspecti*eB 5rice societate *a re la se#ualitatea uman&G Instituiile sociale !undamentale -!amilia( "coala( $iserica etc'. *or crea( in!luena "i determina anumite re uli care *or modela comportamentul se#ual umanG Comportamentele se#uale *or !i considerate normale sau potri*ite %ntr+o cultur&( dar a$erante sau nepotri*ite %ntr+o alt& cultur&' R%?'&at'l ca.itol'l'i

J?

Am de$utat capitolul prin reamintirea o$iectului de studiu al psihose#olo ieiB instinctul se#ual "i comportamentul se#ual' Pi+am prezentat o trecere succint& %n re*ist& a principalilor cercet&tori din domeniul psihose#olo iei "i anume pe Si mund 4reud( :enr9 :' Ellis( ,ichard *on Wra!!t+ E$in ( 7a nus :irsch!eld( Al$ert Winse9( Qilliam 7aster "i Vir inia Mohnson' Apoi am prezentat teoriile care au a*ut impact asupra %nele erii instinctului se#ual( prin prisma a trei perspecti*eB e*oluionist&( psiholo ic& "i sociolo ic&' Am insistat mai mult asupra celor psiholo ice( or aniznd teoriile( din nou( %n trei rupuriB teoria psihanalitic&( teoria co niti*& "i teoriile %n*&arii' Glo ar d% t%r&%ni folo i,i A'toB%fici%n,) simul competenei atunci cnd se e#ecut& anumite comportamente care e#prim& anumite a$ilit&i' Ero pulsiunea *ieii( pulsiunea se#ual&' E@ol',i% !enomen prin care *iet&ile du !orma actual& datorit& modi!ic&rilor raduale %n materialul enetic al predecesorilor' In tinct %>'al sistem de tendine naturale care determin& "i diri2eaz& mani!est&rile se#uale' Li!ido' ener ia *ieii( ener ia se#ual&( Eros' Princi.i'l .l)c%rii c&utarea de a e*acua "i de a reduce anumite tensiuni psihice( c&utarea pl&cerii desc&rc&rii pulsionale asociate compulsiei la repetiie a unor e#periene -D' 7arcelli. Princi.i'l considerarea limit&rilor( interdiciilor( temporiz&rilor necesare pentru ca r%alit),ii desc&rcarea pulsional& s& nu ai$a un aspect distructi* pentru su$iect S%l%c,i% nat'ral) proces prin care suprea*ieuiesc doar acei indi*izi adaptai la mediul %ncon2ur&tor' Socio!iolo(i% studiul comportamentelor sociale ale animalelor' T/anato pulsiunea morii( a -auto.distru erii( opus *ieii' Jon) %ro(%n) parte a orpului mai sensi$il& la stimulare se#ual&' E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar 1' Un $&r$at *ede o !emeie atr& &toare se#ual' Care ar !i mesa2ele pe care le+ar transmite id+ul s&u/ Dar e o+ul s&u/ Dar supere o+ul/ 8' D& e#emple de comportamente se#uale proprii care s+au p&strat datorit& unor recompense "i de comportamente se#uale care s+au stins sau le+ai modelat datorit& pedepselor' =' Descrie %n ma#im =@? de cu*inte concepia ta cu pri*ire la se#ualitatea ta' Dup& ce termin&m cursul( re*ezi descrierea "i analizeaz& dac& apar idei noi sau anumite emoii' A' D&+i cte*a minute %n care s& te a"ezi comod "i s& %i reaminte"ti care au !ost persoanele care au a*ut impact asupra dez*olt&rii tale se#uale' Cine i+a !ost model/ 6e cine ai imitat/ Cu cine te+ ai identi!icat/ @' Cum ai putea e#plica cu a2utorul teoriei e*oluioniste lumele pri*ind atracia se#ual& a $&r$ailor pentru !emeile cu snii mari "i a !emeilor pentru $&r$aii musculo"i/ <i!lio(rafi% '.li&%ntar) ENOC:ESCU( C'( &ratat de psihosexolo"ie, Ed' 6olirom( Ia"i( 8??=

J1

:RDE( M'S'( DELA7ATE,( M'( Bnderstandin" Human )exualit/, 7cCro;+:ill Companies( Inc'( 1HHJ' 7A,CELLI( D'( &ratat de psihopatolo"ie a copilului, Ed' 4undaia Ceneraia( Ducure"ti( 8??=' 7IT,54AN( I'( CIU6E,CO( C'( !siholo"ia relaiilor dintre sexe( Ducure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ' 6ANO( S'( DO,OU( D'( 6ANO( S'( )exualitatea uman, Ed' Uni*ers Enciclopedic( Ducure"ti( 1HHI'

J8

CAPITOLUL 8 D%?@oltar%a . i/o %>'al) d%Ba l'n('l @Kr t%lor 3n acest capitol te in*it s& e#plorezi caracteristicile dez*olt&rii psihose#uale speci!ice !iec&rei *rste' Sunt con*ins& c& dac& ai asimilat materia cursului de 6siholo ia *rstelor( o parte din in!ormaiile din acest capitol %i sunt de2a cunoscute' Ast!el( *ei a!la poate mai multe despre e*oluia identit&ii se#uale de la na"tere "i pn& la $&trnee' De aceea( sper ca la !inalul capitolului s& poi numi "i identi!ica principalele caracteristici "i mani!est&ri psihose#uale ale copiilor( pu$erilor( adolescenilor( adulilor "i *rstnicilor' 13 Caract%ri ticil% d%?@olt)rii %>'al% la co.ii +i .r%adol% c%n,i Nu se poate *or$i despre se#ualitate( %ndeose$i aceea a copilului( !&r& s& ne ndim din nou la S' 4reud' )i asta deoarece 4reud( a a*ut "i un alt mare meritB acela de a aduce la lumin& se#ualitatea in!antil&( adic& de a scrie pu$lic( !&r& ru"ine "i culpa$ilizare( c& se#ualitatea se mani!est& %nc& de la na"tere' Acest lucru era $inecunoscut %naintea sa( dar era considerat un pericol la s&n&tatea copilului' Asta a dus la construirea a numeroase aparate( care mai de care mai in enioase( care s& interzic& atin erea or anelor se#uale' )i %n zilele noastre persist& ideea c& atin erea or anelor se#uale de c&tre copil este periculoas&( de"i nimeni nu a %ntlnit pe cine*a care s+a prostit sau a inne$unit %n urma 2ocului cu or anele enitale' 7ai mult( chiar( descoperirile recente "i posi$ilit&ile de *izualizare a e*oluiei !&tului %n uterul matern au ar&tat c& *iaa se#ual& este dinamic& de la concepie( nu doar de la na"tere' Comportamentul se#ual este( ast!el( prezent %nc& din perioada intrauterin&B $&ieii prezint& erecie( iar la !etie se produce lu$ri!ierea *a inal&' 3n plus( %nc& de atunci( apar primele elemente de le &tur& emoional& %ntre mam& "i copil( a ata"amentului( !apt ce sta la $aza dez*olt&rii capacit&ii de a intra %n relaie cu cine*a( de a crea intimitate' 5ricum( !&tul este di!ereniat se#ual din momentul concepiei' Este necesar s& %i aduci aminte c& e#ist&B se#ul "eneticB comozomii AE KR F pentru se#ul masculin + "i AE KK F pentru se#ul !emininG se#ul "onadicB structura onadelor !eminine "i masculineG se#ul fizic sau corporalB dat de caracterele se#uale primare F or ane se#uale interne "i e#terne F "i caracterele se#uale secundare F sni( musculatur&( constituia corpului( pilozitate( *oce etc'G se#ul trit F se re!er& la identitatea se#ual& pe care persoana simte c& o are( la care consider& c& aparine'

Dazele di!erenierii se#uale suntB Fiziolo"ice F prezena cromozomilor di!erii pentru cele dou& se#e( ceea ce determin& di!erenierea caracterelor se#uale primare "i secundareG !siholo"ice "i sociolo"ice F acestea sunt !oarte numeroase "i sunt predispuse la o analiz& *aloric&( deoarece nu putem i nora c& e#ist& %nc& o tendin& destul de accentuat& a societ&ii de a considera caracteristicile masculine ca !iind mai 0$une1( mai 0potri*ite1 dect cele !eminine( percepute 0ne ati*e1( 0sla$e1 etc' Totu"i( masculinul "i !emininul coe#ist& %n structura noastr& psiholo ic&' Carl Mun a!irm& c& la na"tere Sinele este J=

nedi!ereniat "i herma!rodit' 3n timp( %n el %ncep s& se di!erenieze tendinele masculine "i !eminine' El *or$e"te de e#istena a dou& comple#eB comple#ul eului "i comple#ul contrase#ual' Comple#ul eului se re!er& la eul !eminin sau masculin( con!orm se#ului $iolo ic( %n timp ce comple#ul contrase#ual se !ormeaz& prin acti*area arhetipurilor !eminit&ii( numit Anima( "i al masculinit&ii( numit Animus( %n timpul e#perienelor copilului cu p&rintele de se# opus' Ast!el( !ata *a a*ea un comple# contrase#ual masculin( !ormat %n urma e#perienelor sale cu tat&l( iar $&iatul *a a*ea un comple# contrase#ual !eminin( construit %n urma e#perienelor sale cu mama' Acest proces de !ormare a comple#elor contrase#uale r&mne %n mare m&sur& incon"tient' In!luenele psiholo"ice %n !ormarea identit&ii se#uale %n perioada copil&riei "i preadolescenei se re!er& laB 4ormarea ata"amentelor !a& de !i urile materne "i paterne sau de su$stitutele parentale( a"a cum ne e#plic& teoria ata"amentului a lui Mohn Do;l$9' 7odul %n care se !ormeaz& acum ata"amentul F si ur sau an#ios + *a in!luena pro!und modul %n care persoana *a construi intimitatea erotic& "i psiholo ic& cu partenerul de cuplu' 7odul %n care se realizeaz& atin erea !izic& de c&tre p&riniG aici o mare contri$uie are psihanalistul en lez D' Qinnicott( care *or$e"te de trei roluri ale mameiB unul de de susinere i purtare fizic i emoional a $e$elu"ului care la %nceput depinde de !uncionarea mameiG al doilea de manipulare a copilului( care se re!er& la toate aciunile de %n ri2ire( %m$r&care( mn iere( "i toate tipurile de atin ere F aici putem %ntlni mame care %"i suprasatureaz& copilul de atin eri se#uale( putndu+se mer e pn& la a$uzuri se#ualeG %n !ine( cel de+al treilea rol este cel de prezentare a o iectelor( e#act %n momentul %n care acesta are ne*oie de el( pentru a e*ita lipsirea copilului de e#perimentarea ne*oii -dac& i se da prea repede. sau pentru a nu se simi anihilat de ne*oia "i !uria sa -determinarea suprim&rii dorinei $e$elu"ului dac& o$iectul i se d& prea trziu.' 6rimele mani!est&ri ale copilului din stadiul oral -dup& 4reud.G acum( o$iectul pulsiunii se#uale este snul maternG e#ist& dou& tipuri de mani!est&ri oraleB tendina de a su e "i tendina de a mu"ca snul' Ele se metamor!ozeaz& ulterior %n mani!est&rile se#uale ale adultului %n intimitatea actului se#ual' 7ani!est&rile din timpul stadiului anal "i reacia p&rinilor !aa de eleG e#ist& "i aici dou& !aze -dup& W' A$raham.B una %n care pl&cerea este o$inut& prin e#pulzia materiilor !ecale F !aza sadic anal& F "i cea %n care pl&cerea este pro*ocat& de reinerea materiilor !ecale F !aza de retenie' Aceast& !az& este %nceputul opoziiei !a& de dorinele parentale' Stadiul anal conduce treptat copilul c&tre polarit&i precumB e#pulzare+retenie( acti*ism+pasi*ism( supunere+opoziie' De aceea( aici %"i are ori inea mani!estarea de tip sado+masochist& a unor persoane' 7ani!est&rile copilului din perioada !alic&G acum sursa pulsiunii mi reaz& spre or anele enitale' 0Satis!acia pro*ine din erotismul uretral "i din mastur$are' Erotismul uretral reprezint& in*estirea li$idinal& a !unciei urinare( marcat& iniial de a lsa s cur", iar apoi de cuplul retenie+erecie' 7astur$area( mai %nti le at& direct de e#citaia pro*ocat& de miciune -mastur$are primar&.( reprezint& ulterior o surs& direct& de satis!acie -mastur$are secundar&.1 -D' 7arcelli( 8??=( p' A=.' 5$iectul pulsiunii este penisul( la am$ele se#e' 0Nu este *or$a despre penis %n accepiunea sa de or an enital( ci despre penis ca or an al puterii( al %mplinirii narcisiceB de unde JA

di!erena dintre or an+penis "i !antasm&+!alus( o$iect mitic al puterii "i potenei' Acest o$iect introduce copilul %n dimensiunea !ie a an oasei de castrare -$&iat.( !ie a an oasei de lips& -!at&.B ne area castr&rii a*nd ca scop( pentru !iecare dintre se#e( prote2area copilului %mpotri*a con"tientiz&rii acestui lucru1 -D' 7arcelli( 8??=( p' A=+ AA.' De aceea( atin erea penisului "i a *ul*ei este o e#perien& !oarte comun& la copii( ceea ce necesit& o atitudine natural& "i !ireasc& a p&rintelui' 3n !elul acesta copilul descoper& propriul se# "i acest lucru %l a2ut& s& se poziioneze %n una din rup&rile se#ualeB el este 0!at&1 sau 0$&iat1' 3ncepe s& se contureze se#ul tr&it( adic& identitatea se#ual&' 4ormarea "i rezol*area celor dou& tipuri de comple#eB 5edip "i Electra' Spre !inalul stadiului !alic( o$iectul pulsiunii trece de la penis( la partenerul de se# opus din cuplul parental( sursa pulsiunii !ind %n e#citaia se#ual& c&utat& %n posesia acestui partener' 3i reamintesc( succint( ce reprezint& cele dou& tipuri de comple#e' Complexul Gedip presupune atracia se#ual& a $&iatului !a& de mam&( adic& o$iectul pulsiunii sale este !i ura matern&' 6entru a cuceri mama( $&iatul pune %n 2oc "i li$idoul( dar "i pulsiunea a resi*&' 6entru c& nu o poate poseda %n mod real( $&iatul *a c&uta s& o$in& iu$irea "i stima mamei' Tat&l reprezint& ri*alul( dar "i modelul de comportament potent -*iril( puternic.' Se mani!est& acum o competiie a resi*&( sau prin c&utarea $&iatului s& %i !ie pe plac tat&lui( %n cadrul unei poziii homose#uale pasi*e -oedip in*ersat.' Complexul 8lectra se mani!est& ast!elB 0decepia de a nu !i primit un penis de la mam& o !ace s& se %ndep&rteze de aceasta "i %n consecin& s& schim$e o$iectul li$idinal' Aceast& schim$are a o$iectului li$idinal o conduce pe !eti& c&tre un nou scopB s& o$in& de la tat& ceea ce mama i+a re!uzat' Ast!el( %n *reme ce !etia renun& la penis( ea caut& s& o$in& de la tat& o desp& u$ire su$ !orma unui copilB renunarea la penis nu se nfptuiete dect dup o tentativ de desp"u ire: s o in drept cadou de la tat un copil, s i aduc pe lume un copil' 3n raport cu mama( !etia dez*olt& o ur& eloas&( !oarte %nc&rcat& de *ino*&ie( cu ct mama r&mne o surs& deloc ne li2a$il& a unei p&ri importante din satis!aciile pulsionale pre enitale1 -D' 7arcelli( 8??=( p' AA.' ,ezol*area acestor comple#e se !ace treptat( prin reorientarea li$idoului c&tre alte o$iecte de satis!acie din rupurile din care !ace parte copilul -socializare. "i prin in*estirea proceselor intelectuale' Tot %n 2urul *rstei de A+@ ani( copiii %ncep s& !ie preocupai de relaiile se#uale( de !enomenul na"terii copiilor( de rolurile se#uale( de a"tept&rile celorlali !a& de ei ca urmare a apartenenei la un se# sau cel&lalt' 7ani!est&rile din perioada de laten&G acestea nu au !ost studiate de 4reud' El credea c& acum comple#ul oedipian se diminueaz&' 6u$erul mani!est& o atitudine de respin ere a se#ualit&ii( adic& se comport& de parc& se#ul ar !i ce*a !oarte urt( chiar scr$os' Deseori( auzim preadolescenii 2urnd c& ei nu o s& s&rute niciodat& "i nici nu o sa !ac& se#' Acum apare un soi de homose#ualitate( %n sensul c& prieteniile se or anizeaz& pe se#e -0fetele cu fetele1 "i 0 ieii cu ieii1. "i chiar apare o opoziie( lupt& %ntre se#e'

In!luenele sociolo ice asupra dez*olt&rii se#uale ale copiilor se re!er& la stereotipurile culturale de ndire "i cele atitudinale !a& de cele dou& se#e( modalit&ile di!erite de educare ale copiilor( tipurile de 2uc&rii pentru !etie( respecti*( pentru $&iei etc' 5 descriere !oarte intresant& a socializ&rii di!ereniate a copiilor o &se"ti la Cristian Ciuperc& %n lucrarea sa 01iitorul copiilor sau copiii viitorului1 -Ed' Sper( 8??1.

J@

23 Caract%ri ticil% d%?@olt)rii %>'al% la adol% c%nt 3n aceast& perioad& e#ist& cte*a caracteristici !undamentale ale dez*olt&rii psihose#ualeB Dez*oltarea !izic& a corpului "i a or anelor se#ualeG 3nceputul mani!est&rilor !iziolo ice ale se#ualit&iiG la !ete( asta %nseamn& cre"terea snilor( apariia p&rului a#ial "i pu$ian( a menstrelorG la $&iei( se modi!ic& *ocea( apare pilozitatea( primele poluii' La adolescen& apare !urtuna hormonal&( ceea ce determin& modi!ic&ri de comportament( %n sensul apariiei insta$ilit&ii a!ecti*e la !ete "i a conduitelor a resi*e la $&iei' De asemenea( se accentueaz& tensiune se#ual& care se cere a !i desc&rcat&( !ie prin mastur$are( !ie prin act se#ual' Are loc o intensi!icare a mani!est&rilor mastur$atorii( mai ales la $&ieiG 6rimele relaii se#uale "i primele mani!est&ri ale di!icult&ilor "i patolo iei se#uale' ,elaiile se#uale sunt de re ul& de scurt& durat&( !&r& meninerea pe perioade %ndelun ate a aceluia"i partener( datorit& insta$ilit&ii emoionale speci!ice *rstei' Cei mai muli adolesceni percep actul se#ual ca sport( ca mani!estare a *irilit&ii lor( %n timp ce !etele adolescente tind s& asocieze se#ul cu dra ostea -sau %ndr& ostirea.' Din p&cate( datorit& acestei imaturit&i( a necunoa"terii !iziolo iei "i anatomiei or anelor se#uale "iNsau a metodelor contracepti*e( a carenelor a!ecti*e din !amiliile de ori ine( muli adolesceni se con!runt& cu apariia unor sarcini nedorite sau copii nedorii' Aceast& postur& de p&rinte+adolescent este di!icil&( deoarece cei mai muli dintre ei nu sunt pre &tii pentru acest rolG %n plus( ei sunt pu"i %n situaia de a renuna la *isele lor "i a lua un nou drum de e*oluie personal&' 6articiparea la rupurile de e ali( prieteni "i e#istena modelelor de rol se#ualG 3ncerc&rile de sta$ilire a unui sistem propriu de *alori( inclusi* !a& de se#ualitateG De!initi*area identit&ii psihose#uale( %n care rolul !undamental le re*ine p&rinilor sau su$stitutelor parentale' Voi da mai mult& atenie procesului de consolidare a identit&ii se#uale( deoarece acesta se realizeaz& %n primul rnd %n trinu hiul !amilial' 6entru aceast&( am ales s& %i prezint un material realizat de cole a mea Elena An hel( care este !oarte interesat& de aceast& pro$lematic&( studiind %n special dis!unciile de se#+rol ale adolescenilor' Sunt con*ins& c& ceea ce a scris ea te *a a2uta s& %nele i cum contri$uie interaciunea p&rini+copii la !ormarea se#+rolului' Tri'n(/i'l fa&ilial E f'nda&%nt'l con tr'c,i%i . i/o %>'al% -autor El%na An(/%l. Copilul nu se situeaz& pe o a#& tat& F !iic& sau mam& F !iu' El tr&ie"te %n primul rnd %ntr+un triun hi tat& F mam& F copil "i particip& cu toat& !iina sa la relaia !amilial&' Tr&ie"te %ntr+o sim$ioz& e#trem de puternic& cu cuplul parental %nct se poate simi r&spunz&tor de toate ne%nele erile "i momentele de separare ale acestora' ,ealitatea cuplului parental sim$olizeaz& %n ochii copilului complementaritatea contrariilor ce asi ur& meninerea lumii( moti* pentru care acesta ine !oarte mult la meninerea unit&ii cuplului p&rinilor s&i' 6redispoziia lui natural& pentru adaptarea echili$rat& la mediu( %i permit copilului s&+"i &seasc& %n mod spontan un tat& sau o mam& de su$stitut %n condiiile %n care cei naturali nu r&spund ne*oilor sale !undamentale' ,ezult& deci c& toate !i urile care au participat mai mult sau mai puin la cre"terea copilului JE

particip& "i la !ormarea comple#elor parentale' Un $unic a!ectuos poate compensa !i ura unui tat& insensi$il( reechili$rnd ast!el %nc&rc&tura emoional& a comple#ului patern' Important este s& e#iste cine*a %n prea2ma copilului' Drama multor copii contemporani de aici *ineB sunt lipsii de repere' Cnd amndoi p&rinii lucreaz& de diminea& pn& seara( nu mai au timp "i ener ia necesar& s&+"i petreac& ce*a *reme cu copii lor' Ace"tia cresc %ntr+un !el de *id( iar ima inile parentale poziti*e nici m&car nu au "ansa s& apar&' Identitatea masculin& sau !eminin& a copilului r&mne nede!init&' Un aspect decisi* pentru !ormarea identit&ii psihose#uale este climatul psihic pe care %l creeaz& acas& am$ii p&rini( 0climat care condiioneaz& pro!und procesele arhetipale constelate "i comple#ele !ormate' Succesul sau e"ecul indi*idului %n relaionarea cu mem$rii se#ului opus este %n mare parte determinat de e#periena e#tensi*& tr&it& %n copil&rie prin interaciunile repetate dintre tat&l "i mama sa "i( de asemenea( de relaia indi*idual& a p&rinilor cu copilul lor' 3n acest conte#t( *aloarea personal& atri$uit& de !iecare p&rinte celuilalt este %n mod special semni!icati*& pentru dez*oltarea se#ual& a copilului'1 -7' 7inulescu( 8??1( p' 1JJ+1JI. 04ormarea comple#ului contrase#ual anima este prile2uit& de e#istena %n psihicul o$iecti* a ima inii colecti*e a !emeii( ima ine mo"tenit& care e#ist& %n interiorul $&r$atului( cu a2utorul c&reia %nele e natura !eminin&' De+a lun ul dez*olt&rii( $&iatul %"i reprim& mani!estarea unor calit&i( tr&s&turi !eminine sau %nclinaii naturale( care sunt de!inite cultural ca inaccepta$ile pentru identitatea se#ual& a eului' Toate aceste coninuturi se rupeaz& %n 2urul ima inii arhetipale' La aceste !aete mai contri$uie e#perienele prile2uite de contactele reale pe care $&r$atul le+a tr&it cu !eminitatea %n toate ipostazele ei( %n timpul *ieii sale' Dintre acestea din urm&( desi ur( semni!icati*& este relaia su$iecti*& cu propria mam&' Acela"i lucru este *ala$il "i %n ceea ce pri*e"te ori inea "i sursele comple#ului animus la !emeie' Datele empirice demonstreaz& c&( %n mare m&sur&( caracterul animei este determinat de natura su$iecti*& "i o$iecti*& a relaiilor cu mama' 3n acest sens( dac& mama are o in!luen& ne ati*& asupra $&iatului( anima se *a e#prima prin conduite irepresi$ile %n care se mani!est& irita$ilitate( depresie( incertitudine( insecuritate( suscepti$ilitate' 3n aceea"i ecuaie intr& "i conduite dominate de teama de $oli( de accidente( de dispoziii sum$re "i de idei suicidare' 3n situaia unor in!luene poziti*e "i a unei relaii poziti*e $&iat+mam& Fde care %ns& acesta nu se poate eli$era F anima ast!el structurat& *a in!luena prin sentimentalism( suscepti$ilitate "i *ulnera$ilit&i a!ecti*e( hipersensi$ilitate1' Animus apare ca personi!icare masculin& a incon"tientului !eminin "i este %n mod !undamental in!luenat de relaia real&( dar mai ales su$iecti*& a !etiei cu tat&l ei' Caracteristic pentru o in!luen& parental& ne ati*& este ri iditatea opiniilor du$lat& de un comportament dur( implaca$il( rece( %nc&p&nat( insensi$il' 3n stadiul de identi!icare in!luena animusului ne ati* e *izi$il& %n pasi*itatea "i paralizia tuturor sentimentelor' 3n !aza de proiecie( caracteristic& pentru adolescen&( dar nu numai( identi!icarea incon"tient& a unei alte persoane cu ima inea animeiNanimusului este zdruncinat& %n primul rnd de arti!icialitatea unor atri$uiri care nu au consisten& %n personalitatea !emeiiN$&r$atului respecti*' 6e m&sur& ce proieciile sunt retrase( prin procesul de con"tientizare( relaia tinde s& capete din ce %n ce mai mult atri$utul de autenticitate' 03n acest sens( anima pentru $&r$at "i animusul pentru !emeie au !uncia de a l&r i s!era con"tiinei prin inte rarea unor coninuturi care permit eului schim$&ri de atitudini( noi perspecti*e' Este posi$il&( a"adar( prin con"tientizarea unor elemente ale animei N animusului e#tensia Eului( prin auto+%nele ere "i autocunoa"tere'1 -7' 7inulescu( 8??1( p' @A+ @@.

JJ

Ti.'ril% d% r%la,i% .)rint% B co.il car% A+i .'n a&.r%nta a '.ra for&)rii id%ntit),ii . i/o %>'al% a adol% c%n,ilor + punctul de *edere al unui renumit analist 2un ian( de ori ine canadian&( pro!esor la uni*ersitatea din ]ue$ec( Ca$riel La*allee -1HH=.' -autor El%na An(/%l. Cuplul tat * fiic Tat&l t&cut( tat&l incestuos( tat&l puritan "i tat&l tiranic sunt cele patru *ariante de tai identi!icate de autorul amintit mai sus' ,elaia cu un tat a sent !aciliteaz& idealizarea acestuia de c&tre !iica sa "i determin& !ormarea unei !emei care %ncearc& cu toat& !iina ei s& se !ac& pl&cut&( s& !ie %n centrul ateniei tuturor' De timpuriu( !etia a2un e s& cread& c& tat&l ei nu+i *or$e"te pentru c& nu este destul de !rumoas& sau de inteli ent&( sau destul de $un& pentru a !i iu$it&' A2un e chiar s& se simt& *ino*at& de t&cerea tat&lui "i %ncepe s& se su$minezeB 0Nu sunt interesant&' Nimeni nu m& place' Nimeni nu m& *rea'1 Din acest moment tn&ra %ncepe s&+"i eas& destinul amoros( c&ci( dac& pe de o parte se su$estimeaz&( pe de alta idealizeaz& $&r$atul "i umple olul cu !antasma prinului din po*este' 03ntr+o zi prinul meu *a *eni1 s+ar putea traduce %n multe cazuriB 0%ntr+o zi tat&l meu *a *eni( %mi *a *or$i "i %n s!r"it *oi e#ista ca !emeie'1 Este e*ident c& %n aceast& situaie primele ei relaii *or a*ea un !inal catastro!al( deoarece nici un $&r$at nu *a putea %nlocui o ima ine ideal& de $&r$at' Sentimentul de a nu !i *aloroas& "i de a nu !i niciodat& o !emeie dorit& o *a marca %ntrea a *ia&( iar "ansele ca ea s& ai$& o *ia& de cuplu armonioas& sunt aproape ine#istente' &atl incestuos( este cel care determin&( de asemenea( mari pro$leme %n asumarea "i mani!estarea rolurilor de se# adolescentelor' Victima a$uzurilor se#uale este a!ectat& ra* att %n identitatea ei se#ual& ct "i %n ceea ce pri*e"te sentimentul ei de a e#ista' Acestor persoane le este !oarte reu s& r&mn& %n contact cu propria lor *ieuire "i s& %ntrein& relaii de intimitate cu cei apropiai' Aceast& di!icultate de a e#ista tr&deaz& o preuire de sine care a !ost total distrus& de estul tat&lui s&u' Cnd o !iic& este *ictima unui incest( inte ritatea ei corporal& este e#trem de a!ectat&( %nct riscul de a se o!eri oric&rui $&r$at este !oarte mare' Studiile do*edesc c& ma2oritatea prostituatelor sunt *ictime ale incestului' 6entru c& nu au !ost respectate( nu iz$utesc nici ele %nsele s& se respecte' Adesea %"i ur&sc tat&l "i pe toi $&r$aii care le sunt clieni' 6oate s& de*in& e#hi$iionist&' 6entru a nu+i aparine tat&lui( decide s& se o!ere pri*irii tuturor' Incestul a!ecti* este "i el e#trem de d&un&tor pentru construirea identit&ii psihose#uale a !etei' Tat&l paraziteaz& *iaa se#ual& a !iicei( !iind incapa$il s+o lase s&+"i tr&iasc& sin ur& *iaa proprie' Este cazul copiilor parenti!icai F cei ne*oii s& de*in& p&rinii propriilor p&rini' Ace"ti copii nu se pot separa de p&rini pentru c& se simt culpa$ili dac& i+ar a$andona' ,elaiile pe care le *or a*ea *or !i cu persoane e#trem de dependente( la !el ca "i p&rinii lor' &atl puritan se a!l& la antipodul tat&lui incestuos' Acest puritanism e#acer$at este moti*at de aceea"i dorin& incestuoas&' La tat&l incestuos e#ist& trecerea la act( la tat&l puritan se instaureaz& interdicia sau ne*oia de inhi$iie a actului' 3n marea ma2oritate a cazurilor tat&l nu se atin e de !iica sa adolescent&' Aceast& r&ceal& "i mai ales t&cerea care o %nsoe"te au e!ecte ne!aste asupra !iicei sale' 6rintr+un ast!el de comportament tat&l %i poate pro*oca !etei sale adolescent& prima "i cea mai mare su!erin& din iu$ire' Cnd ea %ncepe s& de*in& !emeie( cnd e mndr& c& %n s!r"it seam&n& mamei( un $&r$at( prin t&cerea lui( %i spune c& atri$utele ei par a !i periculoase' Dou& tipuri de reacii ale !etei putem %nre istra %n acest cazB !ie %"i pune !armecele %n e*iden& pentru a seduce "i a atra e atenia( !ie( dimpotri*&( %ncearc& s& re!uze di!erena se#ual& purtnd *e"minte su!icient de lar i pentru a+"i acoperi rotun2imile "i a+"i ascunde( %n !elul acesta( !eminitatea'

JI

A"adar( erosul patern( cnd se mani!est& %n mod adec*at este un !actor determinant %n e*oluia unei !ete' El a2ut& la dez*oltarea unui animus poziti*( care susine %ncrederea %n sine "i spiritul de iniiati*&' Indi!erent c& este a$sent !izic( a$sent cu ndul( distant( sau de+a dreptul a$uzi*( relaia pe care i+o o!er& !iicei sale o r&ne"te( iar ea *a adopta comportamente reprezentnd reacii la su!erin&( dar care n+o *or *indeca "i nu+i *or o!eri posi$ilitatea s&+"i inte reze o identitate psihose#ual& aduc&toare de satis!acii personale %n *iaa de cuplu' &atl tiranic sau despotic este cel care %"i terorizeaz& !iicele prin ri iditatea re ulilor pe care le impun adolescentelor( din ne*oia de a+"i e#ercita controlul a$solut asupra lor( ndindu+se c& %n acest !el le pot prote2a mai mult' Nu reu"esc %ns& dect s&+i alimenteze or oliul de a st&pni "i de a dispune "i de a s&di %n inima !iicelor lor puternice sentimente de ur& "i dorin& de r&z$unare' Ade*&rate amazoane ele se *or lupta cu stoicism cu toi $&r$aii din *iaa lor( ne+ reu"ind s& se %mplineasc& ca !emei ln & nici unul dintre ei' 6sihanalista american&( ?inda )hierse-?eonard( %n cartea sa 0Fiica tatlui su1 surprinde o serie de atitudini pe care !emeile le adopt& ca reacie la traumele pro*ocate de tat&' Din perspecti*a autoarei !etele pot r&mne 0%t%rn% adol% c%nt%1 sau( dimpotri*&( pot de*enii 0a&a?oan%1 Eternele adolescente sunt acele !iice care( pri*ate de spri2inul patern %n dez*oltarea lor psiholo ic&( r&mn prizoniere ne*oii lor de a pl&cea $&r$ailor sau adopt& o atitudine de re*olt&( construindu+"i o armur& de nep&truns' Ele %i las& pe alii s& le creioneze *iaa' Unei ast!el de !emei %i este !oarte reu s& ai$& iniiati*& "i s& ia hot&rri' 3n loc s& acioneze %n propriul ei interes( pre!er& s& se adapteze la schim$&rile pe care *iaa sau $&r$aii le hot&r&sc pentru ea "i se re!u iaz& %ntr+o lume de !antasme cnd situaia de*ine prea reu de controlat' Linda Shierse+Leonard identi!ic& patru tipuri de %t%rn% adol% c%nt%B ppuica dulce este cea care de"i pare !oarte si ur& pe ea( !iind mndr& "i %ncrez&toare tr&ie"te o permanent& team& de a$andon( an oasa !etei ne li2ate de tat&l ei' De"i se poate re*olta uneori( acuzndu+"i partenerul( ea *a r&mne pasi*& "i dependent&' fata de sticl este cea care se re!u iaz& %n c&ri sau %n lumi ima inare( in*ocnd prete#tul !ra ilit&ii "i hipersensi$ilit&ii "i de*enind %n !elul acesta o !antom& a celei care este' seductoarea este !ata care tr&ie"te din plin $ucuria momentului prezent( re!uznd orice !el de responsa$ilitate "i de o$li aii( de*enind ast!el *arianta !eminin& a lui Don Muan' 3i *ine deci !oarte reu s& se an a2eze %ntr+o relaie dura$il&' 3n relaie cu mama "i tat&l ei( aceast& !emeie nu a c&p&tat simul propriei *alori( iar re*olta o %mpiedic& s& realizeze o relaie ade*&rat& cu $&r$atul care+i place' mar"inala este cea care se identi!ic& cu un tat& a2uns o$iect de ru"ine( care s+a re*oltat %mpotri*a societ&ii sau a !ost respins de aceasta' 4etia a !ost mi"cat& de drama tat&lui "i a r&mas prins& %n ea' 3n orice situaie ea *a simi ne*oia s& critice "i s&+"i a!irme di!erena( !iind com$ati*& dar niciodat& nu *a aciona %n consecin&' Se *a re!u ia %n alcoolism( dro ( prostituie sau sinucidere( !iind e#trem de deprimat&' 6rintre ele se num&r& "i cele a resate se#ual de tat&( !ete care nu mai reu"esc s&+"i capete respectul de sine' Eternele adolescente su!er&( dup& cum s+a putut o$ser*a( de pasi*itate( amazoanele procedeaz& e#act in*ers( !iind hiperacti*e' 5 !emeie care a tr&it teroarea unui tat& tiranic *a %ncerca s& reu"easc& %n lume uznd de aceea"i autoritate despotic&( ea le *a !ace celorlali ceea ce tat&l i+a !&cut ei( le *a impune ceea ce el i+a impus' Amazoanele de*in !emei ale datoriei "i ale principiilor' 3n loc s& caute pri*irea $&r$ailor( cum !ac seduc&toarele( ele respin a*ansurile masculine "i mer uneori pn& la a dispreui toi $&r$aii din lume' 0Amazoana este o !emeie care

JH

a adoptat caracteristicile asociate %n eneral temperamentului masculin "i identi!icate cu puterea masculin&' Simultan( renun& la capacitatea sa de a sta$ili relaii a!ectuoase( capacitate care( de re ul&( a !ost asociat& cu !eminitatea' 3n consecin&( amazoana care preia puterea ne ndu+"i capacitatea de a se le a a!ecti* de alte !iine( r&mne unidimensional& "i de*ine *ictima caracteristicilor pe care a *rut s& le acapareze'1 F ne spune psihanalista Mune Sin er' A&a?oan%l% Lindei Shierse+Leonard suntB femeia superstar este !emeia care %ncearc& s& reu"easc& %n toate( cu riscul %ns& de a pierde orice contact cu emoiile sale su$ po*ara responsa$ilit&ilor "i a o$oselii "i de a c&dea %n depresie' Este !emeia care de cele mai multe ori a a*ut un tat& care o trata ca pe un $&iat "i care a in*estit %n ea propriile am$iii' 3n loc s&+i respecte di!erena se#ual& tat&l i+a hot&rt o *ia& "i un destin masculin' Iar aceast& !emeie *a tr&i perpetuu po*ara temerii de a !i respins& dac& nu de*ine 0$&iatul tatei1 ' fata asculttoare este !emeia datoriei "i a principiilor( cea care a pierdut orice contact cu spontaneitatea "i ori inalitatea ei' femeia martir este cea care se de*oteaz& total soului "i copiilor( unei cauze sau unei reli ii( ca "i cnd n+ar a*ea dreptul s& se ndeasc& "i la sineG dar toate ne*oile re!ulate &sesc( pentru a se e#prima( c&i ocoliteB suspine( toane( t&ceri F ecouri ale unei su!erine pentru care copiii "i cei din 2urul ei *or pl&ti' re"ina rz oinic este cea care se opune cu !or& "i hot&rre iraionalit&ii tat&lui( pe care+l consider& un de eneratG ea %"i *a ne a orice tentati*& de sensi$ilitate "i+i *a interzice chiar s& "i iu$easc&' Toat& *iaa ei este o lupt&( recepti*itatea %ns&"i este con!undat& cu pasi*itatea "i ast!el !emeia pro!und& este suprimat&' Cuplul mam - fiic Atenia tat&lui o con!irm& pe !iic& %n di!erenierea ei se#ual&' 6rezena lui %i permite s& se separe "i s& se di!erenieze de mam&' Tat&l o a2ut& s&+"i c"ti e indi*idualitatea de !emeie' Dar atunci cnd relaiile tat& !iic& nu au !ost satis!&c&toare( sunt a!ectate relaiile mam& F !iic&( aceasta din urm& a*nd sentimente am$i*alente !a& de prima' 03mi iu$esc mama care mi+a dat atenie( dar o ur&sc pentru c& mi+a cerut prea multe1' 3n ast!el de cazuri( cel mai adesea( relaia parental& de cuplu este de!icitar&' 7ama are adesea e#i ene !oarte mari !a& de !iica sa( %ncercnd s&+"i %mplineasc& prin aceasta propriile dorine' Cu alte cu*inte mama *a %ncerca s& !ie totul pentru !iic& s!r"ind prin a de*eni su!ocant&( ceea ce o *a determina pe aceasta s& o respin & "i s& lupte pentru independena sa' 3n aceste condiii !iica %"i *a respin e mama( "i implicit( raie procesului de identi!icare se *a respin e pe sine( identitatea psihose#ual& a ei a*nd de su!erit' 7amele sin ure trans!orm& !iica %ntr+un ade*&rat partener de *ia&( atri$uindu+i rolul de suport emoional su$stituti* al soului a$sent' 3n aceste condiii( con!lictul p&rinte F copil a2un e pn& la a imita con!lictele F maritale ale mamei cu !ostul ei so( !iica( auzind deseori din ura mamei sale( e"ti 0ca taic&+tu'1 3n ast!el de situaii !iica %"i *a respin e mama( respin ndu+"i ast!el propria !eminitate "i *a de*eni e#act ca tata "i *a intra %ntr+o con!uzie de identitate psihose#ual& ce *a a*ea implicaii ne!aste asupra relaiilor ei de cuplu' Cuplul mam * fiu Uneori relaia mam& F !iu poate !ii e#trem de strns& mai ales %n condiiile %n care !emeia %i &se"te raiunea de a tr&i %n rolul matern( uitndu+"i propria !eminitate' 7aternitatea poate

I?

de*eni ast!el un loc de in*estire a ne*oilor de recunoa"tere "i a dorinelor reprimate ale !emeii( $a chiar un prile2 de re*an"& pentru !rustr&rile le ate de ne area *alorii !eminine' 5 !emeie poate hot&r% ast&zi s& nasc& pentru a umple un ol( deci dintr+un de!icit emoional( "i nu din ne*oia !ireasc& de z&mislire a unui copil' Acesta se na"te( iar destinul s&u de2a creionatB s& umple lacunele a!ecti*e ale unei !emei c&reia i+a lipsit tat&l "i c&reia %i lipse"te acum partenerul' )i dac& se %ntmpl& ca acest copil s& !ie $&iat( sim$olic( %nc& de la na"tere este %mpo*&rat cu o 0c&s&torie1( !iind !orat s& !ie de timpuriu $&r$at "i soul propriei mame' Care sunt implicaiile psiholo ice asupra e*oluiei ulterioare a unui ast!el de $&iat sunt lesne de hicit' 4antoma incestului %l *a $ntui %ntrea a *ia& iar a tr&i al&turi de o !emeie ar !i echi*alentul unui prizonierat din care de mult& *reme simte ne*oia s& scape' 5 ast!el de situaie %mpiedic& rezol*area !a*ora$il& a comple#ului lui 5edip( rezol*are ce presupune ca !iul s& cedeze tat&lui s&u pretenia la rolul de so( el urmnd a se orienta spre alte !emei' Cnd tat&l nu este prezent pentru a $ara !iului calea spre mam&( !iul "i mama r&mn unul prizonierul celuilalt adesea pentru tot restul *ieii' Deci separarea mam&+!iu este a$solut necesar&' Dac& aceasta nu se rezol*& !iresc la A F @ ani( comple#ul lui 5edip se *a reacti*a la pu$ertate' 3n acest moment( relaia dintre mam& "i !iu risc& s& se trans!orme %ntr+o lupt& pentru putere' 7area lor iu$ire de*ine $rusc o %nchisoare ce %mpiedic& %n!lorirea indi*idual& a !iec&ruia' Insu!icient a!irmat( lipsit de modele masculine cu care s& se identi!ice( !iul *a %ncerca s& %ncalce le ea matern& pentru a+"i c"ti a propria identitate de $&r$at( de*enind un 0r&z$oinic1 *erita$il' Dac& mamele reu"esc s& %nelea & c& este timpul s&+"i re &seasc& !eminitatea "i s& se ocupe mai mult de ele( r&z$oiul are "anse s& %nceteze' Adolescenii %"i caut& instincti* tat&l tocmai pentru a se putea separa de mam&( "i pentru a+ "i crea o identitate masculin&' 7ama tre$uie s& accepte c& !iul nu+i poate !i nici partener( nici prieten( nici amant' Alt!el e#ist& riscul ca eul $&iatului s& !ie in!laionat de comple#ul contrase#ual( iar identitatea sa psihose#ual& s& ai$& de su!erit' 6siholo ia analitic& susine c& le &turile de tip heterose#ual nu pot !i !ormate sau e"ueaz& datorit& dez*olt&rii patolo ice a comple#ului contrase#ual' 5 ast!el de dez*oltare depinde deci de e#perienele e#isteniale ne!ericite pe care copilul le are %n relaionarea cu p&rintele de se# opus' 6rin intermediul unei intense identi!ic&ri cu p&rintele de se# opus( eul este in!laionat de arhetipul contrase#ual ceea ce duce la e"ecul actualiz&rii principiului se#ual care corespunde enului $iolo ic al indi*idului' Acest !apt *a conduce !ie spre o !emeie dominat& de animus( !ie spre un $&r$at sla$( dominat de anima( care *or s!r"i %n le &turi de tip homose#ual' D&iatul depri*at de mam& sau !ata depri*at& de tat& su!er& de o atro!iere a animei sau animusului( lipsindu+le ast!el or anul psihic pentru !ormarea le &turilor heterose#uale' 5 relaie prea apropiat& de p&rintele de se# opus( poate conduce( de asemenea la o dez*oltare hipertro!iat& a comple#ului contrase#ual "i la o identi!icare a eului cu acesta( mai ales dac& p&rintele de se# opus a !ost a$sent %n perioadele critice ale copil&riei( sau relaia cu el a !ost neimplicat& a!ecti*' D&r$aii de acest tip tind s& !ie capricio"i( cu un comportament reu pre*izi$il( moale( !&r& s& se a!irme' 4emeile dominate de animus sunt a resi*e( do matice( %nc&p&nate' Identi!icarea cu comple#ul contrase#ual poate duce %n aceste cazuri spre transse#ualism' 4undamentndu+se pe presupunerea c& heterose#ualitatea este %ntotdeauna 0!ireasc&1( o$iectele erotice c&tre care se %ndreapt& aceste proiecii tre$uie %ntotdeauna s& !ie o persoan& complementar& enului identit&ii eului( deci 0de se# opus1' Ca proces primar( !emeia percepe

I1

animusul %ntr+un $&r$at concretG este o proiecie se#ualizat&( ast!el c& ceea ce resimte este !ie atracia se#ual& !a& de acest $&r$at( !ie o repulsie se#ual&' La $aza presupunerii c& anima F animus sunt arhetipuri contrase#uale este !aptul c& oricare este enul cu care se identi!ic& persoana ea *a c&uta mereu satis!acie se#ual& %n se#ul opus' 3n situaia unui $&r$at calit&ile de tip animus aparin 0%n mod natural1 identit&ii euluiB orientarea spre scop( cura2ul( acti*ismul( *oina( decizia( capacitatea de a emite opinii etc' 6lani!ic&( e#ercit& *oin&( ndire !ocalizat&( *aloreaz& raiunea( are continuitate lo ic&' 3n situaia unei !emei( calit&ile de tip anima sunt apana2ul identit&ii !eminin eului !emininB sentimente nuanate( e#presi*itate( intuiie( creati*itate' 53 Caract%ri ticil% . i/o %>'al% al% ad'lt'l'i La adult %ntlnim premisele a ceea ce putem numi dez*oltarea se#ual& deplin&( %n sensul c& or anele se#uale a2un la maturitate( !iind apte pentru actul se#ual( dar "i pentru procreere( caracterele se#uale secundare sunt $ine delimitate' Acum identitatea se#ual& este cristalizat&( al&turi de maturitatea emoional&( iar adultul se poate an a2a %n actul se#ual cu totalitatea !iinei sale' Acum se caut& de c&tre am$ele se#e %mplinirea total& prin se#( %mplinirea erotic&( spiritual& "i nu doar desc&rcarea pulsiunii se#uale' Att !emeile( ct "i $&r$aii sunt %nclinai c&tre raporturi se#uale mai sta$ile( "i chiar c&tre relaii erotico+se#uale sta$ile( concu$ina2( lo odn& sau c&s&torie' Totu"i( e#ist& unele di!erene la cele dou& se#e %n ceea ce pri*esc mani!est&rile se#uale %n perioada adult&' D&r$aii au tendina de a mani!esta sentimente de posesiune( e ocentrism( elozie( precum "i ne*oia de a+"i p&stra 0li$ertatea1( de"i este an a2at %n relaii erotico+se#uale sta$ile' La ei impulsul se#ual este mult asociat cu cel a resi*( de unde "i mani!est&rile se#uale lipsite de a!eciune pe acre le au deseori $&r$aii' Ast!el( muli $&r$ai( mai ales cei tineri( tr&iesc ade*&rate con!licte interioare( care duc uneori la di!icult&i se#uale( %n care se ciocnesc ne*oia de a a*ea o relaie sta$il& "i ne*oia de a !i li$er de responsa$ilit&i( ei percepnd relaiile sta$ile ca pe o situaie limitati*&' 3n timp( %ns&( apare sta$ilitatea a!ecti*&( precum "i o mai $un& estionare a nelini"tilor( nesi uranei "i o$i"nuinei' E#ist& %ns& $&r$ai care nu rezol*a acest con!lict interior niciodat&( $alansndu+se %ntre c&s&torie "i relaii adulterine( sau nec&s&torindu+se deloc sau !oarte trziu' La !emei( instinctul se#ual este mult asociat cu maternitatea( "i de aceea( momentul %n care de*ine mam& reprezint& punctul culminant al identit&ii se#uale !eminine' 6articiparea se#ual& a !emeii cere mult& deschidere erotic& din partea acesteia( iar ea se a"teapt& la mani!est&ri emoionale intense' De aceea( se a2un e deseori %n cupluri la con!licte datorate acestor di!erene de !uncionare erotico+se#ual&B !emeia a"teapta a!eciune( %n timp ce $&r$atul a"teapt& dinamismG !emeile sunt mai rapid pre &tite pentru relaii sta$ile( pentru maternitate( %n timp ce $&r$aii pot percepe paternitatea ca pe o a resiune la ne*oia sa de li$ertate' Un alt aspect important( datorat %n mare m&sur& socializ&rii di!ereniate a !etelor "i $&ieilor( este asocierea se#ualit&ii cu morala( mai ales la !emei' Ast!el( dac& pentru un $&r$at este !oarte accepta$il "i chiar de dorit pentru trans!ormarea lui %ntr+un 0$&r$at ade*&rat1 s& ai$& mai multe contacte se#uale( chiar "i cu multiple partenere( acest lucru este total interzis !emeilor( mai ales %n societ&ile tradiionale( ele !iind considerate 0u"oare1( 0prostituate1 "i alte denumiri chiar mai umilitoare' 3n !elul acesta( ele nu pot do$ndi e#periena necesar& o$inerii unei satis!acii erotice depline' De aceea( !emeile adulte cu ast!el de mentalit&i( tr&iesc ade*&rate torturi psihice cnd este *or$a de implicarea %n actul se#ual' )i aceasta cu att mai mult cu ct la !emeie( le &tura dintre psihic "i !izic %n actul se#ual este !oarte strns&' Cu alte cu*inte( ot ce ande"te "i simte o !emeie re!eritor la se# *a stimula sau( dimpotri*&( inhi$a( mani!est&rile se#uale' I8

Act'l %>'al 6entru denumirea actului se#ual se !olosesc mai muli termeniB sex, coit -din su$stanti*ul latinesc coitus, care %nseamn& 0%mpreunare1.( act sau raport sau contact sexual, intercurs, focus, relaie sexual, copulaie' E#ist& cte*a caracteristici ale actului se#ual( care uneori pot !i pri*ite "i ca ni"te condiii pentru %ndeplinirea satis!&c&toare a raporturilor se#uale' Iat& care sunt cele mai importante dintre acestea -dup& S' 6an&( D' D&r&u "i S' 6an& 2r'( 1HHI.B #urata actului se#ual + se m&soar& de la intromisiune pn& la e2aculare' Studii e!ectuate pe o serie de cupluri c&s&torite( citate de 7' 7' Un ureanu( arat& c& =^ dintre $&r$ai au !ost capa$ili s&+"i controleze durata contactului se#ual dup& dorin&G la A?^ durata contactului a !ost de @ minuteG la 1J^ de 1@+8? minuteG la H^ actul se#ual a !ost de =? de minute sau mai lun ' Durata actului se#ual depinde de mai muli !actoriB *rst&( mediul am$iant( st&rile a!ecti*e( radul de implicare al partenerilor( e#periena $&r$atului( poziia coital& etc' 7ulte dintre !emeile chestionate %n pri*ina duratei raportului se#ual con!irm& %n mare m&sur& procentele menionate' Totu"i( pentru o $un& parte dintre ele se pare c& nu este a"a de importan& durata actului se#ual( ci calitatea lui "i a preludiului' ?ocul ideal pentru des!&"urarea actului se#ual este unul care o!er& si uran&( intimitate( con!ort( !iind *or$a de un act de mare intimitate' ,aporturile se#uale e#tracon2u ale( ocazionale nu se petrec %n ast!el de locuri( acuplarea putndu+se !ace oriunde' E#ist& "i alte locuri mai puin adec*ate( cum ar !i mesele sau chiar spaiile pu$lice( acestea crend unora chiar o surs& %n plus de pl&cere' Frecvena raporturilor se#uale' Din punct de *edere $iolo ic( nu e#ist& limite ale num&rului acestora' 4rec*ena depinde de *rst&( starea de s&n&tate( ras&( educaie( reli ie( pro!esie( mediu am$iant' E#ist& de aceea( mari *ariaii indi*iduale' 4rec*ena ma#im& este atins& la tineree( ea sc&znd odat& cu %naintarea %n *rst&' Num&rul mediu statistic este de 8+= raporturi se#uale pe s&pt&mn&( de aceea nu tre$uie luat ca o norm& de per!orman& se#ual&' Dineneles( atunci cnd partenerii sunt mulumii( !rec*ena raporturilor se#uale este normal&' Winse9( 6omero9( 7artin "i Un ureanu arat& c& !rec*ena de =+A raporturi se#uale pe s&pt&mn& se atin e %n 2urul *rstei de 8? de aniG la =? de ani ele se reduc la 8+= pe s&pt&mn&G la A? de ani de dou& ori pe s&pt&mn&( la E? de ani o dat& pe s&pt&mn&' Datele sunt apro#imati*e %n cadrul acestor *rste "i cu mari *ariaii indi*iduale' Se#olo ii menioneaz& anumite zone din A!rica "i Australia unde unii $&r$ai au =+A raporturi se#uale %ntr+o sin ur& noapte' Este e*ident c& sunt mari *ariaii %n pri*ina !rec*enei actului se#ualG ceea ce conteaz& este calitatea actului se#ual "i mai puin !rec*ena sa' Unii autori consider& c& raporturile se#uale nu sunt neap&rat necesare pentru p&strarea echili$rului psihosomatic al indi*idului' Ei aduc e#emple de indi*izi sau cupluri ce+"i p&streaz& un echili$ru per!ect cu o !rec*en& destul de redus& a raportului se#ual' &ipul i poziiile se#uale' Se cunosc trei tipuri de act se#ualB "enital( care presupune penetrarea cu penisul de c&tre $&r$at a *a inului !emeii( !iind !olosit de cuplurile heterose#uale( oral( care presupune stimularea or anelor enitale ale partenerului cu a2utorul urii "i a lim$ii( "i anal( care %nseamn& penetrarea cu penisul de c&tre $&r$at a anusului partenerei sau partenerului' Acestea dou& din urm& sunt !olosite att %n cuplurile heterose#uale( ct "i %n cele homose#uale' Stimularea erotico+se#ual& se poate !ace cu orice parte a corpului partenerului( att timp ct am$ii parteneri sunt de acord "i acest lucru produce pl&cere' E#ist& de asemenea( numeroase poziii %n care se poate realiza actul se#ual( !iecare cuplu e#perimentnd %n ritmul "i stilul propriu' Nici una nu este neap&rat mai $un& ca alta( ele depinznd de ct& satis!acie produc celor doi parteneri ai I=

cuplului' De asemenea( nici %n perioada adult& nu se renuna de!initi* la mastur$are( ea !iind practicat& uneori pentru a compensa lipsa temporar& a actului se#ual -separ&ri( %m$oln&*iri( ra*iditate a*ansat& sau di!icil& etc'.' E#ist& "i posi$ilitatea %n care cei doi parteneri se mastur$eaz& unul pe cel&lalt( acest lucru !acilit&nd o$inerea unei pl&ceri se#uale mai intense' De alt!el( multe persoane a!irm& c& senzaiile de pl&cere cele mai intense sunt o$inute nu doar prin actul se#ual propriu+zis( ct mai ales prin mani!est&rile de mare tandree "i intimitate realizate cu a2utorul mn ierilor ct mai di*erse "i ct mai $o ate %n sentimente pro!unde ale partenerilor unul pentru cel&lalt' Fazele actului se#ual' DS7 FIV+, identi!ic& urm&toarele A etape ale actului se#ual sau !aze ale ciclului de r&spuns se#ual -8??=( p' @=E.B #orina F aceast& !az& const& din !antezii %n le &tur& cu acti*itatea se#ual& "i dorina de a a*ea acti*itate se#ual&' 8xcitaie F aceast& !az& const& din senzaia su$iecti*& de pl&cere se#ual& care acompaniaz& mod!ic&rile !iziolo ice -la $&r$at tumescena penian& "i erecia( iar la !emeie *asocon estia pel*isului( lu$ri!ierea "i e#pansiunea *a inului "i tur escena or anelor enitale e#terne.' Gr"asm F const& %n atin erea culmii pl&cerii se#uale( cu rela#area tensiunii se#uale "i contracii ritmice ale mu"chilor perineali "i ale or anelor de reproducere' La $&r$at( e#ist& senzaia de ine*ita$ilitate a e2acul&rii spermei' La !emeie( e#ist& contracii -nu %ntotdeauna e#perientate ca atare. ale peretelui treimii e#terne a *a inului' La am$ele se#e( s!incterul anal se contract& ritmic' 2ezoluie F !az& ce const& %n senzaia de rela#are muscular& "i de $ine' 3n timpul ei( $&r$aii sunt re!ractari la urm&toare erecie "i or asm o perioad& *aria$il& de timp' Din contr&( !emeile pot !i capa$ile s& r&spund& la o stimulare suplimentar& apropae imediat' Dup& 4' 7acna$ -1HHJ.( %ns&( actul se#ual are E !azeB #orina sexual F poate !i le at& de o persoan&( de o acti*itate e#pectat&( de !anteziile erotice sau de atin erea or asmului' Indicatorii s&i sunt senzaiile corporale "i reprezent&rile mentale' E#ist& multe elemente care pot in!luena dorina se#ual&' 6rintre cele care o inhi$& se num&r& atmos!era creat& %n 2urul actului se#ual( aluziile !izice personale !&cute de partener( st&rile emoionale ne ati*e -an#ietate( depresie( tristee( *ino*&ie etc'.( e#pectaiile partenerilor( credinele reli ioase etc' &rezirea sexual F este o stare mental+corporal& %n care e#periena am$ilor parteneri *ariaz& radual %n pri*ina pl&cerii pentru acti*itatea se#ual&' La $&r$ai semnalul !izic este erecia( iar la !emei lu$ri!ierea "i senzaia de 0tn2ire1 %n *a in( al&turi de cre"terea pulsului( schim$area respiraiei( a e#presiilor !aciale( usc&ciunea urii' Ea poate !i stimulat& de senzaii *izuale sau auditi*e( prin intermediul dansului( tipului de *estimentaie pro*ocator( mi"c&ri sau !ilme porno ra!ice' 8xcitarea sexual F poate !i e#perimentat& %n trei moduriB e#citarea autoerotic& -mastur$are.( contact interpersonal cu o persoan& de se# opus sau de acela"i se#( sau !eti"' E#ist& o !oarte !in& linie de demarcaie %ntre !aza de trezire se#ual& "i cea de e#citaie' 3n aceasta din urm&( indicatorii !izici sunt mult intensi!icai' Gr"asmul * !aza %n care e#citaia a2un e la punctul culminant( crescnd pn& la eli$erarea total&' La $&r$at( indicatorul este e2acularea( respiraia reoaie' La !emeie( apar contraciile musculare scurte( repiraie puternic& "i senzaia de e#taz'

IA

)atisfacia * senzaia scopului realizat( asociat& cu eneralizarea pl&cerii( destindere( rela#are( respiraia rede*enind le2er&( pro!und& "i e al&' !ostludiul - este starea mental+corporal& de con"tientizare a actului realizat' Se caracterizeaz& prin pro!unzime( dar "i re*italizare "i re%nnoire'

Nu %ntotdeauna o$inerea or asmului presupune "i o$inerea satis!aciei' Dac& %n adolescen& "i tineree( partenerii pun accentul pe o$inerea or asmului -a*nd un act se#ual centrat pe or asm. ( la maturitate acest element este dep&"it( actul se#ual !iind centrat pe o$inerea satis!aciei' Satis!acia este !oarte strns le at& de ni*elul emoional "i al intimit&ii din cuplu' De aceea( este necesar ca am$ii parteneri s& !ie con"tieni de acest lucru( deoarece atunci cnd lipsesc sentimentele pro!unde ale partenerilor unul pentru cel&lalt( satis!acia se#ual& se limiteaz& la cea !izic& "i mai puin la cea psiholo ic&' Ast!el se e#plic& de ce o persoan& depresi*& poate a*ea or asm' Aceast& di!eren& %ntre r&spunsul !iziolo ic "i cel psiholo ic( sau cum mai putem spune %ntre or asmul !iziolo ic "i cel psiholo ic( !ace posi$il& "i %nele erea de ce %n cazurile de *iol( !emeile pot a*ea or asm' Asta nu %nseamn& c& *iolul ar produce pl&cere( a"a cum mult& *reme a !ost eronat %neles( ci c& or anismul !emeii r&spunde stimul&rii se#uale %n mod natural( !iresc' 43 Caract%ri ticil% . i/o %>'al% al% @Kr tnic'l'i Aceast& perioad& este caracterizat& de sc&derea %n intensitate a impulsului se#ual( de declinul acti*it&ii se#uale' Atitudinea !a& de sine( de *rst& "i de situaia %n care se a!l& *a in!luena semni!icati* mani!est&rile se#ual& din aceast& perioad&' Se remarc& acum dou& etapeB Etapa de preinvoluie %n care se e#acer$eaz& !uncia erotic& F %ntre A@ "i @@ de ani( at&t la !emei( ct "i la $&r$ai' Etapa de declin sexual( dup& @@ de ani( cnd se mani!est& un *erita$il con!lict %ntre *irilitatea cere$ral& "i diminuarea potenei se#uale' Aceast& etap& se mani!est& di!erit la !emei !a& de $&r$ai' De aceea( *or$im despreB $enopauz, sau climax F la !emei( "i const& %n oprirea de!initi*& a acti*it&ii o*arelor "i deci oprirea de!initi*& a menstruaiei' Este un !enomen !izilo ic natural care apare la !emei %n 2urul *rstei de A@+@@ de ani' Dar oprirea acti*it&ii o*arelor nu presupune "i disapriia posi$ilit&ii de !ace dra oste( de"i unele persoane tind s& cread& acest lucru' 7a2oritatea autorilor descriu trei !aze ale menopauzeiB premenopauza( care poate dura luni sau chiar ani de zile( caracterizat& prin nere ularitatea menstrelor( crize de hipertensiune( st&ri de an#ietate "i depresie( ameeliG menopauza propriu-zis( cnd dispar complet menstrele( "i se pot produce dezechili$r&ri psihice semni!icati*e( dar nu la toate !emeile( ci mai de ra$& la cele predispuse la insta$ilitate emoional&G pot apare irita$ilitatea( suscepti$ilitatea( depresia( !o$ii( tul$ur&ri ale memoriei( sc&deri ale ima inii de sine -datorate modi!ic&rilor !izice induse de oprirea !uncion&rii o*ariene. G postmenopauza, cnd unele !emei se lini"tesc( iar aletele pot a2un e la tul$ur&ri an#ioase( o$sesi*+compulsi*e( !o$ii( idei delirante cu coninut erotic' (ndropauz F reprezint& %ncetarea !unciei se#uale la $&r$at' Se mani!est& %n ma2oritatea cazurilor %n 2urul *rstei de J? de ani -de"i se poate mani!esta %nc& de la =? sau A? de ani( dar aici tre$uie atent di!ereniat de tul$ur&rile depresi*e sau an#ioase care au acela"i e!ect. "i este %nsoit& "i ea de schim$&ri caracteriale "i de comportament' Se poate a2un e la o mani!estare

I@

se#ual& %n e#ces( ceea ce %mpin e deseori $&r$atul la a*enturi erotice sau se#uale( cu persoane tinere' Alteori( impulsul se#ual se poate %ndrepta chiar c&tre copii' De alt!el( "i la $&r$ai "i la !emei se poate %ntlni o pasiune e#a erat& pentru proprii copii( pentru !iice( %n cazul tailor( "i pentru !ii %n cazul mamelor' Acest !apt *a %n reuna desprinderea copilului de cui$ul parental "i mai ales implicarea acestora %n relaii se#uale cu proprii parteneri' Uneori apar con!licte deschise( opoziie !a& de plecarea sau c&s&toria copilului( sau respin erea !&i"& a partenerului sau partenerei propriului copil' Totu"i( nu este o$li atoriu ca aceste de*ieri s& e#iste' 7ulte cupluri sunt echili$rate "i %"i continu& acti*itatea se#ual&( dar cu mult mai mult& implicare emoional& -tandree( mn ieri( %m$r&i"&ri.( stimulnd "i %m$o &ind ast!el intimitatea lor' R%?'&at'l ca.itol'l'i Am prezentat %n acest capitol ce se %ntmpl& cu identitatea se#ual&( cu mani!est&rile se#uale de+a lun ul *ieii( oprindu+m& la !iecare etap& "i descriind ceea ce am considerat a !i mai important "i mai interesant de "tiut despre se#ualitatea uman&' Am %ncercat s& surprind relaia dintre psihic "i !izic %n s!era se#ualit&ii' Ast!el( la etapa copil&riei am accentuat !aptul c& se#ualitatea se mani!est&( "i %nc& !oarte puternicG c& acest lucru este in!luenat de relaiile timpurii ale copilului cu p&rinii( de modul %n care tra*erseaz& etapele dez*olt&rii psihose#uale descrise de 4reud( de modul %n care copilul este socializat' 3n etapa adolescenei( am accentuat procesul cristaliz&rii identit&ii se#uale( su$liniind rolul e#trem de important pe care %l 2oac& aici cei doi p&rini "i tipul de relaie pe care ace"tia %l construiesc cu adolescentul' La adult am *or$it despre di!erenele dintre cele dou& se#e %n mani!estarea emoional& asociat& actului se#ual "i am descris elementele de!initorii ale actului se#ualB durata( !rec*ena( locul( etapele( tipul "i poziiile se#uale' La *rsta atreia( mani!est&rile se#uale se a!l& %n declin( dar poate cre"te ni*elul intimit&ii psiholo ice' Am prezentat cum arat& acest !apt la cele dou& se#e( *or$ind despre menopauz& "i andropauz&( cu mani!est&rile psiholo ice asociate lor' Dac& e"ti interesat s& a!li mai multe( consult& lucr&rile pe care i le su erez %n $i$lio ra!ia suplimentar& de mai 2os' Glo ar d% t%r&%ni folo i,i Co&.l%>'l O%di. Co&.l%>'l El%ctra Co&.l%>'l %'l'i Co&.l%> contra %>'al atracia se#ual& a $&iatului !a& de mam&( adic& o$iectul pulsiunii sale este !i ura matern&G atracia se#ual& a !etei !a& de tat&( adic& o$iectul pulsiunii sale este !i ura patern&( %nsoit& de o elozie puternic& %nc&rcat& de *ino*&ie !a& de mam&G eul !eminin sau masculin( con!orm se#ului $iolo icG se !ormeaz& prin acti*area arhetipurilor !eminit&ii( Anima( "i al masculinit&ii( Animus( %n timpul e#perienelor copilului cu p&rintele de se# opus'

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar

IE

1' Ce presupune( %n concepia ta( a !i !emeie/ Dar $&r$at/ 8' Caracterizeaz& prin trei sau cinci cu*inte !emeile din !amilia ta' Apoi !& la !el pentru $&r$aii din !amilia ta' 5$ser*& dac& e#ist& un anume model !eminin sau un model masculin' Tu te re &se"ti %n el/ =' Te re &se"ti %n *reunul dintre tipurile descrise de Ca$riel La*allee sau Lindei Shierse+Leonard/ A' Ce %i spune acest lucru despre tine( despre modul %n care te implici %n relaiile erotico+se#uale/ @' Care este di!erena dintre o$inerea or asmului "i o$inerea satis!aciei se#uale/ E' Care sunt !actorii care stimuleaz& "i cei care inhi$& acti*itatea se#ual& la adult/ J' Cum %i ima inezi c& *a e*olua *iaa ta se#ual& cnd *ei a2un e la *rsta a treia/ Cum i+ai dori s& !ie/ <i!lio(rafi% '.li&%ntar) AND,E( M'( !sihanaliza i sexualitatea feminin, Ed' Trei( Ducure"ti( 1HHJ' C5,NEAU( C'( 8xist iu iri fericiteI !siholo"ia relaiei de cuplu( Ed' :umanitas( 8???' ENOC:ESCU( C'( &ratat de psihosexolo"ie, Ed' 6olirom( Ia"i( 8??= :RDE( M'S'( DELA7ATE,( M'( Bnderstandin" Human )exualit/, 7cCro;+:ill Companies( Inc'( 1HHJ' MUNC( C' C'( !uterea sufletului( Editura Anima( Ducure"ti( 1HHA' 7INULESCU( 7'( ,ntroducere n analiza jun"hian( Editura Trei( Ducure"ti( 8??1' 7IT,54AN( I'( CIU6E,CO( C'( !siholo"ia relaiilor dintre sexe( Ducure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ' 6ANO( S'( DO,OU( D'( 6ANO( S'( )exualitatea uman, Ed' Uni*ers Enciclopedic( Ducure"ti( 1HHI' ,EIC:( Q'( Funcia or"asmului( Ed' Trei( Ducure"ti( 1HH@' ,UEDEN( D'( &ot ce ai vrut s tii despre sex * dar i-a fost team s ntre i, Ed' Curtea Veche( Ducure"ti( 1HHH' ,UEDEN( D'( Grice femeie poate>, Ed' Curtea Veche( Ducure"ti( 8??8' STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii feminine, Ed' Trei( Ducure"ti( 1HHJ' STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii masculine, Ed' Trei( Ducure"ti( 1HHJ'

IJ

CAPITOLUL 9 S)n)tat%a @i%,ii %>'al%3 T'l!'r)ril% . i/o %>'al%3 Acest capitol l+am conceput pentru a da o ima ine asupra a ce %nseamn& o *ia& se#ual& s&n&toas& "i care sunt principalele tipuri de dis!uncii se#uale de ori ine psiholo ic&' Din nou( !ac apel la p&strarea unei atitudini deschise !a& de persoanele care mani!est& orice tip de dis!uncie( !iind con"tient-&. de !aptul c& oricine poate trece prin momente de dezechili$ru se#ual' 6oate c& acest capitol te *a a2uta s&+i %nele i propriile momente di!icile %ntlnite %n *iaa se#ual& sau s& acionezi %n sensul pre*enirii acestora' 5ricum( sper ca dup& parcur erea capitolului s& cuno"ti care sunt dis!unciile psihose#uale speci!ice !iec&rui se# "i ce cauze le determin&' 13 S)n)tat%a @i%,ii %>'al% S&n&tatea se#ual& se re!er& la mani!estarea !ireasc& a ciclului r&spunsului se#ual( adic& parcur erea complet& a tuturor !azelor actului se#ual' De cele mai multe ori( s&n&tatea se#ual& *a !i %nsoit& "i de sentimentul de %mplinire relaional&( tocmai datorit& le &turii puternice dintre s!era emoional& "i cea se#ual&' De asemenea( s&n&tatea se#ual& presupune "i o claritate a identit&ii se#uale' La *rstele mici( s&n&tatea se#ual& presupune parcur erea !ireasc& a etapelor de dez*oltare psihose#ual&( !&r& %ntrzieri sau pertur$&ri ma2ore' 5ricum( acest concept este pe deplin reprezentat %ncepnd cu perioda adult&( "tiut !iind c& doar atunci identitatea "i maturitatea se#ual& "i cea emoional& sunt de!initi*ate' Ast!el( este !oarte pro$a$il ca la adolescen& s& apar& mani!est&ri se#uale ce par a !i tul$ur&ri( dar ele sunt de !apt consecina dez*olt&rii "i e*oluiei se#ualeG de e#emplu( e2acularea precoce la $&iei( lipsa or asmului la !ete( dureri la contactul se#ual etc' 23 T'l!'r)ril% . i/o %>'al% DS7+IV+, menioneaz& urm&toarele tipuri de tul$ur&ri psihose#ualeB Dis!unciile se#uale Tul$ur&rile de identitate se#ual& 6ara!iliile Tul$ur&ri se#uale !&r& alt& speci!icaie Dis!unciile se#uale presupun pertur area procesului actului sexual sau apariia durerii n timpul actului sexual' 6entru a se pune acest dia nostic( dis!uncia tre$uie s& !ie persistent&( recurent& "i s& !ie %nsoit& de di!icult&i interpersonale ma2ore' Ele pot !i primare( adic& au ap&rut de la primul raport se#ual( sau secundare4do ndite( adic& au ap&rut la un moment dat( dup& o perioad& de !uncionare normal&' De asemenea( pot !i "eneralizate( adic& dis!unciile se mani!est& indi!erent de situaii( de parteneri( de tipurile de stimulare( sau situaionale( dac& dis!unciile sunt limitate la anumite situaii( parteneri( modalit&i de stimulare' Dis!unciile se#uale se pot datora unor !actori psiholo ici( sau unora com$inai -adic& !actori psiholo ici "i or anici ca urmare a unei maladii sau a medicaiei pentru o anumit& $oal&.'

II

5 s& %i prezint aceste dis!uncii separat la !emei( apoi la $&r$ai( dup& care *or !i dis!unciile comune celor dou& se#e' #isfunciile sexuale feminine suntB Va inismul 4ri iditatea Anor asmia

1a"inismul F contracia re!le#& "i in*oluntar& a mu"chilor *a inului "i ai coapselor( ast!el %nct copulaia nu mai este posi$il& sau de*ine e#trem de dureroas& pentru !emeie' 7astter si Mohnson consider& c& principala cauz& a *a inismului o reprezint& teama !emeii %n !aa unui posi$il a resor' 3n mod incon"tient !emeia percepe partenerul ca pe un a resor "i actul se#ual ca pe o a resiune' 7ai pot e#ista "i alte cauzeB amintiri traumatizante reale sau !antasmanteG e#periene anterioare nesatis!&c&toareG erori de identitate se#ual&G *ioluri( a$uzuri se#uale' 4emeile predispuse la *a inism suntB 4ete *ir ineG 4emeile a!late in con!licte maritale( pro!und nesatis!acuteG 4emeile a!late %n declinul enitalG Cele cu traumatismeB *iol( a$uz( inter*enii cirur icale' Fri"iditatea reprezint& incapacitatea !emeii de a simi pl&cere se#ual&' Ali autori( %n special de orientare psihanalitic&( consider& c& !ri iditatea ar reprezenta incapacitatea !emeii de a a2un e la or asm *a inal' Studii recente au demonstrat %ns& c& toate !emeile a2un mult mai u"or la or asmul clitoridian( acesta !iind cele mai des o$inut de c&tre !emei( mai ales la de$utul *ieii se#uale' E#ist& !emei care nu pot !ace di!erena %ntre cele dou& tipuri de or asme( de"i se simt %mplinite "i satis!c&cute se#ual' 6rintre cauzele psiholo ice ale !ri idit&ii suntB teama de actul se#ualG sentimentul de o$li aie de a a*ea raport se#ualG prezena unor con!licte maritale( pro!undeG istorii de *iol( a$uz( inter*enii chirur icale' (nor"asmia F incapacitatea de a a2un e la or asm' 3n prima perioad& a *ieii se#uale anor asmia este considerat& normal&' De re ul& se datoreaz& temerilor ce duc la lipsa de lu$ri!iere a *a inului' #isfunciile sexuale masculine suntB Tul$ur&rile le ate de poten& Tul$ur&rile de e2aculare &ul urrile de poten sau impotena se re!er& la di!icultatea $&r$atului de a+"i controla -a a*ea "i a+"i menine. erecia' Ea poate !i B parial& sau total&' Impotena !uncional& se datoreaz& consumului de dro uri( sedati*e( !umat( tranchilizante' Impotena psiholo ic& apare %n condiii de an#ietate( stres( ne%ncredere %n sine( con!licte interioare etc' &ul urrile de ejaculare se di!ereniaz& %nB e2acularea precoceB normal& %n primii ani de *ia& se#ual&G ea apare la $&r$aii an#io"i care mani!est& teama de a !i 2udecat( de*alorizat( de a nu li se recunoa"te *irilitatea( cu stim& de sine sc&zut& "i di!icult&i de mani!estare a identit&ii se#uale masculine' IH

e2acularea %ntrziat& F cauze or anice B alcoolism( dia$et e2acularea in*oluntar& F poate s& !ie sau nu %nsoit& de erecie( datorat& unor dis!uncii ale sistemului ner*os( sau alte $oliG e2acularea anestezic& F $&r$atul nu simte nimicG cauzeleB a!eciuni ale prostatei( desensi$ilizarea ner*ilor din zona enital&'

Dis!unciile se#uale comune celor dou& se#e sunt dorin sexual diminuat sau ine#istent&( dispareunia "i aversiunea sexual' #iminuarea sau dispariia dorinei sexuale presupune diminuarea sau ine#istena !anteziilor se#uale "i a dorinei de implicare %n acti*it&i se#uale' Ea se poate datora unor con!licte interioare re!eritoare la moralitate( *ino*&ie( con!lictului de rol -de e#emplu %ntre cel de mam& "i cel de soie( sau %ntre cel de soNsoie "i cel de inere sau nor&.( an#ietate sau depresie crescut&' (versiunea sexual presupune sentimente de respin ere "i e*itarea implic&rii %n acte se#uale enitale cu un partener' 6ersoana mani!est& an#ietate( !ric& sau dez ust cnd se a!l& %n situaia de a a*ea contact se#ual' A*ersiunea poate !i !a& de anumite aspecte ale e#perienei se#uale -cum ar !i mirosul( or anul se#ual sau secreiile enitale. sau !a& de toi stimulii se#uali' Cauzele stau de re ul& %n e#periene se#uale ne ati*e -a$uzuri( *ioluri. sau educaie se#ual& e#trem de ri id& "i ne ati*&( inhi$itoare a pulsiunii se#uale' #ispareunia se re!er& la senzaia dureroas& pro*ocat& de raportul se#ual' Cauzele psiholo ice ale dispareuniei suntB teama de actul se#ualG sentimentul de o$li aie de a a*ea raport se#ualG de aici( respin erea partenerului( %nsoit& uneori de culpa$ilizarea acestuiaG nepl&cere( insu!icient& atracie erotic&G teama de o sarcin& nedorit&G istorii de a$uz se#ual' !arafiliile( con!orm DS7+IV+, -8??=( p' @EE. F se caracterizeaz& prin prezena unor !antezii se#uale e#citante intense( recurente( precum "i impulsuri "i comportamente se#uale !a& de o$iecte sau care presupun su!erina sauN"i umilirea proprie sau a partenerului sau implic& copii sua alte persoane care nu consimt la actul se#ual' Toate aceste se mani!est& pe o perioad& de cel puin E luni' Aceste suntB 8xi iionismul + impulsul unui indi*id de a+"i ar&ta or anele enitale %n locuri pu$lice' Se mani!est& aproape e#clusi* la $&r$ai' Fetiismul + ata"amentul erotic !a& de un o$iect -de re ul& len2erie intim& !eminin&( %nc&l&minte etc'. sau !a& de una din p&rile corpului partenerului' 6oate !i e#tins la par!umuri ( $i2uterii( etc' Apare cu prec&dere la $&r$ai' Frotteurismul F atin erea "i !recarea or anelor se#uale de o persoan& care nu consimte la acest lucru' 3n timpul acesta el %"i ima ineaz& o relaie a!ectuoas& cu acea persoan&' !edofilia + atracie se#ual& mani!est& de un adolescent sau adult -peste 1E ani. pentru copii mici -de re ul& su$ 1= ani.( proprii sau ai altora' )adismul F pl&cerea se#ual& este produs& de pro*ocarea su!erinei( Sadicul dore"te s& realizeze actul se#ual prin !or&( prin $rutaliz&ri ( pentru c& aceste scene corespund cu

H?

anomaliile lumii sale l&untrice' Sadicul nu resimte e#citaia se#ual& dect !&cnd r&u unui partener' $asochismul Fpl&cerea se#ual& inter*ine numai %n urma unor dureri !izice( a unor lo*ituri sau maltrat&ri sau umiliri' 1o/erismul F o$inerea satis!aciei se#uale ca urmare a pri*irii unei alte persoane dez$r&cate( %n curs de dez$r&care sau an a2at& %ntr+o acti*itate se#ual&( dar care nu suspecteaz& nimic' Fetiismul transvestic F !anteziile se#uale( pulsiunile sau comportamentele se#uale implic& tra*estirea unui $&r$at %n %m$r&c&minte de !emeie' 0Articolele de %m$r&c&minte !eminine sunt e#citante %n special ca sim$oluri ale !eminit&ii indi*idului "i nu ca !eti"uri cu propriet&i o$iecti*e speci!ice1 -DS7+IV+,( 8??=( p' @JA.' Aceast& tul$urare a !ost descris& doar la $&r$aii heterose#uali' 3n literatur& mai &sim descrise "i alte acti*it&i se#uale atipiceB +oofilia F const& %n raporturi erotice "i se#uale pe care persoana le are cu animale'

'ecrofilia -*ampirism. F atracia se#ual& mani!estat& de indi*id !a& de cada*re' 'uvitism F pl&cerea se#ual& este o$inut& prin aler area dez$r&cat prin parcurile sau
r&dinile unor c&mine sau internate' $oonin"ul F ar&tarea !eselor nude %n pu$lic' 7oonin ul "i nu*itismul in mai mult de educaie "i de o anumit& atitudine de $ra*ad& "i nu de de*iaii se#uale' )catolo"ia tele!onic& F o$sesia dorinei de a+"i e#cita *er$al acti*itatea se#ual&'

,ncestul F semni!ic& o relaie se#ual& %ntre mem$rii aceleia"i !amilii' 1iolul F presupune a a*ea un raport se#ual cu o persoan& care nu "i+a dat acordul pentru
cti*itatea se#ual& %mpreun&'

&ul urrile de indentitate sexual -DS7+IV+,( 8??=( p' @JE+@JJ. presupun identi!icarea puternic& "i persistent& cu se#ul opus( adic& dorina de a !i ori insistena su$iectului c& este de cel&lalt se#( asociat& cu un discon!ort persistent %n le &tur& cu propriul se# atri$uit ori cu un sentiment de inadec*are %n rolul enului acelui se#' Identi!icarea cu cel&lalt se# tre$uie s& nu constea doar dintr+o dorin& de a a*ea $ene!iciile culturale percepute din apartenena la se#ul opus' La $&iei( acest& tul$urare se mani!est& printr+o preocupare semni!icati*& pentru acti*it&i tradiional !eminine( inclusi* 2ocuri "i distracii( pentru %m$r&c&mintea !eminin&' Sunt mai puin a resi*i "i %"i e#prim& dorina de a !i !at&( a!irmnd c& atunci cnd *or cre"te mari *or de*eni !emei' Uneori( a!irm& c& testicolele "i penisul sunt dez ust&toare( c& doresc s& le %nl&ture "i s& ai$& *a in' La !ete( aceast& tul$urare se mani!est& prin re!uzul %m$r&c&minii !eminine( ale erea unor nume mas*uline( a unor eroi de po*este sau !ilm masculini( pre!er& 2ocurile $&ieilor( sporturile competiti*e "i chiar a resi*e' 6ot a!irma c& le *a cre"te penisul "i pot susine c& nu doresc s& le creasc& snii sau s& ai$& menstruaie' Adulii cu tul$urare de identitate se#ual& doresc s& !ie mem$rii ai celuilalt se#' Ca urmare( ei pot adopta rolul social al celuilalt se# sau pot do$ndi aspectul !izic al celuilalt se# prin inter*enii medicamentoase hormonale sau chirur icale' De re ul&( petrec mult timp aran2ndu+"i !izicul pentru a putea trece %n societate drept mem$ru al se#ului opus' 7uli de*in con*in &tori' H1

Acti*itatea se#ual& a acestor persoane cu parteneri de acela"i se# este %n eneral marcat& de pre!erina lor ca partenerii s& nu le *ad& niciodat& or anele se#uale "i nici s& le atin &' R%?'&at'l ca.itol'l'i Pi+am prezentat %n acest capitol ce presupune s&n&tatea se#ual& "i care sunt tul$ur&rile se#uale' Acestea din urm& au !ost %mp&rite %n trei cate orii' 6rima cate orie este cea a dis!unciilor se#ualeB diminuarea sau lipsa dorinei se#uale( a*ersiunea se#ual&( dispareunia -acestea trei !iind prezente att la $&r$ai ct "i la !emei.( *a inismul( !ri iditatea "i anor asmia la !emei( iar la $&r$ai tul$ur&rile de poteni "i cee de e2aculare' A doua cate orie a tul$ur&rilor se#uale o reprezint& para!iliileB e#i$iionismul( !eti"ismul( sadismul( masochismul( !rotteurismul( pedo!ilia( *o9eurismul( !eti"isum trans*estic' A treia cate orie este re&rezentat& de tul$ur&rile de identitate se#ual&' 6entru a a!la mai multe despre toate aceste tul$ur&ri( i+am recomandat mai 2os lucr&ri pe care le &se"ti u"or la $i$lioteci "i chiar li$r&rii' Glo ar d% t%r&%ni folo i,i Di .ar%'nia Frott%'ri & dis!uncie se#ual& care presupune durere %n timpul actului se#ualG atin erea "i !recarea or anelor se#uale de o persoan& care nu consimte la acest lucruG F%ti+i &'l tran @% tic !anteziile se#uale( pulsiunile sau comportamentele se#uale implic& tra*estirea unui $&r$at %n %m$r&c&minte de !emeieG N'ti@i & pl&cerea se#ual& o$inut& prin aler area dez$r&cat prin parcurile sau r&dinile unor c&mine sau internateG Moonin( ar&tarea !eselor nude %n pu$lic' E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar 1' Cum arat& un copil de I ani normal din punct de *edere se#ual/ Dar un adolescent/ 8' Care sunt cauzele dis!unciilor se#uale !eminine/ =' La ce !el de dis!uncie se#ual& ne putem a"tepta %n cazul unui $&r$at cu depresie/ A' Ce sunt para!iliile/ @' Care este di!erena %ntre !eti"ism "i !eti"ismul trans*estic/ E' Care este opinia ta cu pri*ire la operaiile de schim$are a se#ului/ J' Dac& ai a!la c& un prieten de+al t&u ar !i de !apt !emeie( dar "i+a schim$at se#ul( cum ai reaciona/ Ce ai simi cnd *ei da din nou mna cu el( cnd *ei $ea o $ere %mpreun&( cnd *ei !ace lume cu caracter se#ual/ <i!lio(rafi% '.li&%ntar) A7E,ICAN 6SRC:IAT,IC ASS5CIATI5N( #)$-,1-2( Ed' Asociaiei 6sihiatrilor Li$eri din ,omnia( Ducure"ti( 8??=' ENOC:ESCU( C'( &ratat de psihosexolo"ie, Ed' 6olirom( Ia"i( 8??= :RDE( M'S'( DELA7ATE,( M'( Bnderstandin" Human )exualit/, 7cCro;+:ill Companies( Inc'( 1HHJ'

H8

7IT,54AN( I'( CIU6E,CO( C'( !siholo"ia relaiilor dintre sexe( Ducure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ' 6ANO( S'( DO,OU( D'( 6ANO( S'( )exualitatea uman, Ed' Uni*ers Enciclopedic( Ducure"ti( 1HHI' ,UEDEN( D'( &ot ce ai vrut s tii despre sex * dar i-a fost team s ntre i, Ed' Curtea Veche( Ducure"ti( 1HHH' ,UEDEN( D'( Grice femeie poate>, Ed' Curtea Veche( Ducure"ti( 8??8' STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii feminine, Ed' Trei( Ducure"ti( 1HHJ' STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii masculine, Ed' Trei( Ducure"ti( 1HHJ' )ELA,U( 7'( Comportamentul sexual a erant, Ed' 7oldo*a( Ia"i( 1HH='

H=

CAPITOLUL : M%tod% d% c%rc%tar% An . i/olo(ia fa&ili%i +i . i/o %>olo(i% 3i aduci aminte c& %n capitolul despre 4uncionarea !amiliei am *or$it despre modalit&ile de e*aluare a sistemului !amilial/ Iat& c& a *enit momentul s& detaliez dou& dintre eleB desenul !amiliei "i eno rama' Le+am ales tocmai pe aceste deoarece sunt metode psiholo ice( sunt relati* u"or de aplicat "i o!er& !oarte multe ino!rmaii despre dinaminca psiholo ic& a !amiliei' Cred c& *ei !i !oarte interesat de ele "i surprins ct de multe *ei a!la despre propria !amilie> Cred %ns& c& eset ne*oie de mult& maturitate "i responsa$ilitate atunci cnd !olose"ti aceste metode( a"a c& %i recomand cu c&ldur& s& te pre &te"ti temeinic %nainte de a le aplica altora' Asta presupune s& cuno"ti !oarte $ine teoria cu pri*ire la psiholo ia !amiliei( pe care i+am sintetizat+o %n acest manual "i pe care o poi dez*olta !olosind "i alte materiale $i$lio ra!ice' 6ro$a$il c& acum %nele i "i de ce am l&sat acest capitol la !inalul manualului "i de ce el nu o s& !ie !oarte $o at %n in!ormaii' ,estul r&mne %n sarcina ta( dac& *ei !i interesat' 3n plus( deprinderile de interpretare se do$ndesc dup& mult e#erciiu( "i de re ul&( %n cadrul cursurilor postuni*ersitare' 5ricum( mi+ a" dori la !inalul capitolului s& cuno"tiB + modul de aplicare a celor dou& metodeG + principiile de $az& ale interpret&rii' 13 D% %n'l fa&ili%i #esenul familiei reprezint& o pro$& proiecti*& de desen( relati* simpl&( prin care se pot cule e o multitudine de in!ormaii despre mem$rii !amiliei( relaiile dintre mem$rii !amiliei( atmos!era de !amilie' Ea poate !i dat& adulilor "i copiilor( %ncepnd cu *rsta de A ani' Consemnul pentru copil este 0#eseneaz o familie1 sau 0,ma"ineaz-i o familie i deseneaz-o1' Dac& apar ne%nele eri( se poate ad&u a 0#eseneaz tot ce vrei5 persoanele dintr-o familie, dac vrei o iecte, animale'1 Copii *or !i %ncura2ai( indi!erent ce !ac' Dup& desenare( se %ntrea$& numele( rolul %n !amilie( se#ual( *rsta' Se pun patru %ntre$&riB 0Care este cel mai simpatic dintre toi/1( 0Care este cel mai puin simpatic/1( 0Care este cel mai fericitI1 "i 0Care este cel mai puin fericitI1' 6entru !iecare %ntre$are se notaz& "i moti*aia -0De ce/1.' La !inal( copilul este %ntre$at 0&u pe cine preferi din toat familiaI1' Analiza desenului se realizeaz& %n !uncie de elementele de ra!ic& a desenului F modul de desenare( zona de plasare( etc' + "i cele de coninut F aici se pleac& de la premisa c& e#ist& o di!eren& %ntre proiecia !amiliei sale "i dorinele proiectate %n desenG de aceea( se *a compara desenul cu relaitatea' Cele mai importante elemente %n !uncie de care se !ace analiza suntB dimensiunea desenului i a elementelor componente -persoane( o$iecte( animale etc'. F de re ul&( desenele mari su ereaz& e#tra*ersiune a su$iectului( tendina sa de a umple spaiul psiholo ic( iar desenele de dimensiuni reduse indic& tendina a intro*ersiune( u"oar& depresie sau tendina la izolare' De asemenea( *alorizarea persona2elor se *a !ace "i dup& m&rimea lorB cele %nalt *alorizate *or a*ea dimensiuni mai mari dect cele respinse sau ne*alorizate' aezarea n pa"in F aici se respect& re ulile de interpretare a pro$elor proiecti*e de desen( adic&B a"ezarea %n partea de sus a pa inii indic& tendina su$iectului de a raionaliza( de a se orienta spre *iitor( spre ideal( spre dorine( "i deci mai puin le at de

HA

realitate( de tr&ire "i emoionalitate( poate chiar tendina de a !u i de ce*a ce tr&ie"te ca iind dureros' De re ul& !amiliile plasate %n partea superioar& a pa inii indic& o tendina su$iectului de a reprezenta !amilia dorit&' Dac& desenul este plasat %n 2osul pa inii( atunci a*em indicii c& su$iectul este le at de trecut( de partea sa instincti*&( de ceea ce tr&ie"te( %n sensul c& este cuprins de multe emoii puternice re!eritoare la coninutul desenului( %n cazul nostru !amilia' 6rezena desenului %n partea stn & a pa inii su ereaz& o le &tur& emoional& cu latura !eminin&( adic& de e#emplu( relaii intense cu toate persona2ele !eminine( mam&( soie( etc'( dar "i cu ceea ce este reprezentat de caracteristicile !eminine -pasi*itate( emoionalitate( delicatee.' Dimpotri*&( plasarea desenului %n partea dreapt& indic& le &turi emoionale cu latura masculin& -tat&( $unic( etc'. dar "i caractristici masculine -dinamism( dominan&( a resi*itate.' E*ident( desenele a!late %n mi2locul pa inii su ereaz& un echili$ru %ntre aceste tendine' modul de desenare a liniilor F su ereaz& modalitatea %n care su$iectul delimiteaz& persona2ele de mediu sau alte persona2e( inclusi* propriile ranie dintre eu "i lumeB liniile roase( du$late indic& o tendina de retra ere( izolare( rani& ri id& cu lumea( iar liniile !ine( su$iri sau discontinue( o rani& di!uz&( permea$il& la in!luenele celorlali' distana i raportul dintre personaje F de re ul&( su ereaz& calitatea relaiilor dintre mem$rii !amiliei desenai( cei cu relaii apropiate sunt apropiai "i %n desen( cei a!lai %n con!lict sunt separai prin spaiu( linii( o$iecte etc' Tipul de relaie a mem$rilor unii !a& de alii este su erat& prin plasare %n di!erte tipuri de raportB unii deasupra celorlali( %ntor"i unul c&tre cel&lalt( unul %n cas& altul a!ar&( etc' prezena sau a sena unor personaje F de re ul&( omiterea unui mem$ru indic& sentimente de respin ere sau a resi*e -con"tiente sau nu. !a& de acel mem$ru( cum este de e#emplu( a$sena unui tat& *itre ( a unui !rate nou+n&scut' Ad&u area unor persoane care nu !ac parte din !amilie -*ecini( $on&( *&r( prieten propriu sau al p&rintelui. sau aparin !amiliei e#tinse indic& sentimente de a!eciune "i de apartenen&' culorile folosite F indic&( de re ul&( tendina la sentimente poziti*e -culorile calde( intense. sau la cele ne ati*e -culorile %nchise( lipsa culorii sau !olosirea unei sin ure culori.' valorizarea unor personaje sau elemente prin mrime, culoare, detalii etc' F persona2ele !a& de care su$iectul se simte apropiat emoional( pe care %l *alorizeaz& sau cu care se identi!ic& se *a distin e %n desen prin coloristica !olosit&( prin num&rul detaliilor( prin m&rimea dat& person2ului' De asemenea( putem o$ser*a *alorizarea unor o$iecte -de e#emplu( ta$louri de !amilie( mas&( pat( o$iecte de picnic. care au semni!icaia pentru anumite sentimente prezente %n !amilie( de re ul& cele care menin unitatea !amilial&' Valorizarea poate !i "i !a& de animalele de cas& -pisici( cini( p&s&ri etc'. modul de detaliere a personajelor F detalierea poate !i la ni*el corporal sau la ni*elul mediului' 6rea multe elemente de mediu %ndep&rteaz& atenia pri*itorului de la !amilie( ceea ce poate indica o tendin& a su$iectului de a e*ita dez*&luirea despre !amilia sa -oare ce ar dori s& ascund&/ F ce*a considerat de el nepl&cut( dureros( de neacceptat.( prea multe elemente despre !amilie poate !i o atra ere a ateniei c&tre !amilie sau c&tre un anumit persona2' 7odul de desenare al persoanelor din !amilie respect& modalitatea de interpretare a desenului peroanei sau omuleului' identificrile sau diferenierile sexuale F se remarc& prin prezena tipurilor de %m$r&c&minte( accesorii sau aciuni speci!ic !eminine sau masculine' 4emeile *or !i des reprezentate %n !uste( cu p&rul lun ( cu $i2uterii( panto!i cu toc' Ele *or a*ea linii cur$e "i H@

indicii de se#ualitate -sni.' Lispa acestora poate indica percepia con!lictelor re!eritoare la !eminitatea persona2ului resecti*' D&r$aii sunt de re ul& reprezentti %n pantaloni( cu linii drepte( "i accesorii speci!ice -p&l&rii( eni( instrumente de lucru.' De asemenea( pot !i !olosite acelea"i culori( detalii( m&rimi %ntre persoan2ele de acela"i se#' De e#emplu( toate !emeile din !amilie sunt %m$r&cate la !el( cu acelea"i accesoriiG e#ist& desene %n care de e#emplu( !etele sunt %m$r&cate la !el ca taii( su ernd prezena o relaie a!ectuoas& strns& %ntre cei doi( sau dorina !etei de a tra e atenia tat&lui -prezena comple#ului Electra. sau identi!icarea !etei cu tat&l( respin nd propria !eminitate' deplasrile F adic& schim$area se#ului persona2elor( a *rstei( a situaiei persona2ului( trans!ormarea unui persona2 %n animal' Toate aceste indic& un !enomen re resi* datorat unor tre$uine neastis!&cute %n relaie cu respecti*ul persona2' De e#emplu( un copil poate s& reprezinte mama ca !iind o pisic& cu dini pentru a comunica a resi*itatea ei *er$al&' tipurile de detalii F pot indica ne*oi ale su$iectului( sentimente sau tendine' Cele mai %ntlnite detalii sunt casa( pentru a su era ne*oia de sta$ilitate( de unitate !amilial&( de si uran&( soarele( ca sim$ol al c&ldurii( masculinit&ii( puterii( copaci( iar ( flori( ca elemente de %n!rumuseare sau ca ne*oie de rela#are pentru !amilie( de a strn e !amilia laolalt&( mese, paturi, covoare, sol( pentru ne*oia de sta$ilitate( de echili$ru( ap( ca element !eminin suplimentar( nori, ploaie( pentru tendinele depresi*e'

Toate aceste caracteristici ale desenului ne *or da in!ormaii despreB sistemul !amilial( su$sistemele sale( coaliiile din !amilie( tipurile de relaii( de con!licte paterne( !raterne( in!ormaii despre dez*oltarea se#ual& -de e#emplu( identi!ic&rile se#uale( comple#ul 5edip etc'.' Atra %ns& atenia c& am !olosit special de !iecare dat& cu*inte ca 0su ereaz&1 sau 0de re ul&1 deoarece aceste interpret&ri nu tre$uie s& !ie ri ide "i nici luate ca atare' Ele se *or com$ina( se *or con!runta unele cu altele( dar "i desenul cu alte metode de e*aluare a !amiliei( "i a$ia apoi se *a !ace o caracterizare a sistemului !amilial' 3i su erez ca la primile desene pe care le interpretezi s& %i %mpari !oaia %n dou&B %n partea stn & s& notezi caracteristicile desenului( iar %n partea dreapt& scrie toate su estiile pe care le ai cu pri*ire la acea caracteristic&' Ceea ce se *a repeta *a a*ea "anse mult mai mari s& !ie "i ade*&ratG %n plus( nu uita s& corelezi toate in!ormaiile %ntre ele( pentru a !ace sens' Dac& *or$e"ti( de e#emplu despre izolarea unui mem$ru( pentru c& asta reiese din poziionarea lui( acest lucru tre$uie s& !ie %n acord "i cu alte elemente din desen( cum ar !i poate coloratura sa( sau m&rimea' Dac& ele su ereaz& altce*a( atunci poate c& poziionarea lui su ereaz& tendina de a+l scoate %n e*iden& "i de protecie a sa( prin dep&rtarea sa de ali mem$ri' E*ident interpretarea acestor caracteristici ale desenului tre$uie armonizat& "i cu datele o$inute din po*estea su$iectului( cu datele luate de la !amilie "i rezultatele altor teste' Iat& mai 2os interpretarea desenului de la pa ina''''' el aparine unei !etie( s+o numim Clara( de I ani( a!lat& %n clasa a doua' Desenul i+a !ost dat la "coal& de %n*&&toarea ei' Desenul este a"ezat %n partea de 2os a pa inii( ceea ce ne trimite cu ndul spre tendina Clarei de a !i ancorat& %n ce*a din trecut( ce*a ce produce %n acela"i timp mult& emoionalitate' Ceea ce ne mai arat& ea %n desen este un c&rucior %n care se a!l& sora ei( $e$elu"' Deci( Clara ne *or$e"te aici despre e*enimentul na"terii surorii ei "i despre modul cum resimte acst !apt' 6rezena tat&lui %n partea stn &( a !eminit&ii su ereaz& o relaie a!ecti*& cu tataG %n acela"i timp( aparent parado#al( el este cel mai %ndep&rtat de ea' Nici mama nu este aproape( Clara !iind desp&rit& de p&rinii ei de c&rucior' 3n !elul acesta putem

HE

a!irma c& sentimentele pe care le simte Clara sunt cele de %ndep&rtare( separare de p&rini( ceea ce cunoa"tem "i din teorieG atunci cnd apare un !rate sau sor& %n !amilie( primul n&scut tr&ie"te sentimente de tristee( respin ere( elozie( a resiune' Acest lucru este con!irmat "i prin desenarea c&ruciorului( "i nu a persoanei surorii( ceea ce ne indic& !aptul c& su$iectul nostru nu este %nc& pre &tit s& accepte cu totul prezena !iinei surorii sale' 5$ser*&m de asemenea c& toate persona2ele sunt %m$racte aproape la !el( cu elemente de die!reneiere se#ual& -!uste la persona2ele !eminine( pantaloni "i cra*at& la tat&.' Acest lucru ne su ereaz& identi!icarea Clarei cu p&rinii ei( %n %ncercarea "i ne*oia ei de a !i apropiat& de ei( de c"ti area ateniei "i a!eciunii lor' De asemenea( prezena cra*atei la tat&( element de autoritate "i sim$ol !alic %n acela"i timp( ne indic& !aptul c& !etia remarc& "i *alorizeaz& masculinitatea tat&lui( ceea ce ne+ar putea trimite la !aptul c& na"terea surorii ei o !oreaz& s& rezl*e comple#ul Electra( s& ias& din relaia a!ectoas& cu tat&l' Ceea ce nu este deloc comod "i dorit de Clara( acesta !iind un nou moti* pentru neacceptarea surorii sale' Dac& pri*im corpurile persona2elor( o$ser*&m c& doar tat&l are minile desenate( ceea ce su ereaz& percepia !etei asupra dinaminsmului "i aciunilor sale' De asemenea( t&lpile picioarelor tuturor persona2elor sunt $ine accentuate( ceea ce su ereaz& ne*oia Clarei de sta$ilitate( mai ales %n acest moment de restructurare a !amilei -ceea ce con!irm& "i teoria re!eritoare la momentele de restructurare !amilial& care induc mem$rilor ei un sentiment de dezechili$ru.' Lipsa altor detalii arat& centrarea Clarei asupra !amiliei sale( !aptul c& acorda importan& !amiliei ei' Cu alte cu*inte( desenul Clarei ne d& in!ormaii despreB momentul %n care se a!l& sistemul !amilial( despre modul %n care !ata percepe relaiile !amiliale( despre sentimentele pe care le are !a& de mem$rii !amiliei( dar "i despre cum percepe ea caracteristicile mem$rilor %n !uncie de rolul pe care %l 2oac& -de mam&( tat&( sor&.' Este un desen tipic pentru con!lictul !ratern ap&rut la na"terea unui !rate' Ca %n oricare alt caz de deprinderi( "i aici( pentru a$ilitarea %n interpretarea desenelor ai ne*oie de teorie "i mult& practic&' Studiaz& lucr&rile pe care le menionez %n $i$lio ra!ia suplimentar& "i %ncearc& s& !aci analiza ct mai multor desene( cu a2utorul unor cole i mai a*ansai %n acest domeniu( dar !&r& a pune un dia nostic( "i mai ales !&r& a comunica !amiliei rezultatele( cel puin pn& c"ti i e#perien& att %n interpretare( ct "i %n comunicarea rezultatelor -de re ul& ele *or depinde de scopul test&rii "i pre &tirea su$iectului de a auzi rezultatele.' 23 G%no(ra&a .eno"rama reprezint& o reprezentare "rafic a familiei ( o manier& de a realiza ar$orele enealo ic' Ceno rama constituie un instrument-cheie %n teoria "i terapia $o;enian&G ea asi ur&( prin *izualizare( o clari!icare a proceselor emoionale ale !amiliei "i ser*e"te la identi!icarea rapid& "i e!icient& a pattern+urilor comportamentale care se transmit din eneraie %n eneraie' Ceno rama conine in!ormaii despre mem$rii unei !amilii "i relaiile lor re!eritor la cel puin trei eneraii' Ast!el( ea o!er& o ima ine de ansam$lu a modelelor de interaciune !amilial& comple#e' E#ist& trei tipuri de in!ormaii despre !amilie care apar %n eno ram&B 1' informaii de tip demo"rafic F *rsta( data na"terii( datele deceselor( locul unde au tr&it( pro!esia mem$rilor( tipul de educaieG

HJ

8' informaii de tip funcional F modul %n care se mani!est& !iecare mem$ru din punct de *edere medical( emoional( comportamental' Aceste in!ormaii se trec %n dreptul !iec&rui mem$ru( adic& ln & semnul ra!ic care %l reprezint& pe acel indi*id' E#emple de ast!el de in!ormaii suntB consumul e#cesi* de alcool( $olile( modul %n care se comport& persoana %n situaii importante etc' E*ident( aceste in!ormaii *or !i mai de ra$& su$iecti*e( spre deose$ire de in!ormaiile demo ra!ice care sunt o$iecti*e' =' informaii privind evenimentele critice F acele e*enimente care presupun schim$&ri ma2ore %n persoan& "i !amilie( schim$&rile de relaie( e"ecurile( reu"itele etc' 3n mod !rec*ent( eno rama conineB )emne "rafice care indic& se#ul mem$rilor -p&trate pentru $&r$ai "i cercuri pentru !emei.( tipurile de relaii dintre ei -linii orizontale continue pentru c&s&torii( punctate pentru concu$ina2( linii *erticale continue pentru copii etc'.' E#ist& o serie de sim$oluri pentru construirea eno ramei F *ezi sim$olurile de mai 2os' evenimentele nodale sau critice ale familiei F adic& e*enimentele care au schim$at !uncionarea !amiliei( cum ar !i na"teri( a*orturi( di*oruri( separ&ri ale mem$rilor( schim$area locuinei( $oli( accidente( decese' caracteristicile sistemului familial ( cum ar !i triun hiurile "i separ&rile emoionale( ast!el %nct sunt e*ideniate procesele multi eneraionale care au modelat !amilia nuclear&' De e#emplu( cine cu cine *or$e"te mai des( direct sau chiar la tele!on( cine cu cine se ceart&( locul rezidenei -adic& apropierea mem$rilor !amiliei( cine cu cine locuie"te sau se *iziteaz&.( etc' Se in*esti heaz& de asemenea "i relaiile !amiliei cu e#teriorulB prietenii( $iserica( medicii( pro!esorii( toate acele persoane care au semni!icaie pentru !uncionarea !amiliei' caracteristicile eseniale ale mem rilor familiei, care dau in!ormaii despre persoane( dar "i despre modul de reacie( mai ales emoional( al mem$rilor !amiliei %n condiii de stres' Aceste in!ormaii se re!er& la ori inea cultural& "i etnic&( statutul socio+economic( apartenena reli ioas&( pro!esie( ho$$9+uri( dar "i caracteristicile de personalitate care au rele*an& pentru mem$rii !amiliei( re ulile "i c&ile de a !ace !a& con!lictelor "i momentelor tensionante( care cresc ni*elul an#iet&ii( dependenele -de alcool sau de dro .' Este important s& se cear& in!ormaii despre !unciile "i rolurile pe care le au mem$riiG de aceea( merit& dat& atenie "i poreclelor( etichetelor !olosite pentru !iecare persoan&' 8la orarea "eno"ramei Iat& cum poate decur e un proces de ela$orare a eno rameiB *om spune persoanei sau !amiliei c& a*em ne*oie de aceste in!ormaii pentru a %nele e pro$lema lor sau modul %n care ei !uncioneaz&' Tonul *a !i calm( lini"titor( dechiznd spre curiozitatea de a !ace "i a a!la ce*a nou' Etapele sunt urm&toareleB 1' are loc %ntlnirea cu persoana( cuplul sau !amilia "i se cere acordul pentru in*esti areG 8' se reprezint& ra!ic( pe o coal& mai mare de hrtie( cu a2utorul sim$olurilor( !iecare mem$ru al !amiliei "i relaiile dintre eiG

HI

=' se cer in!ormaii despre !iecare mem$ru "i acestea *or !i notate %n apropierea semnului ra!ic corespunz&tor mem$rului' Este de pre!erat s& se %nceap& cu in!ormaiile o$iecti*e "i s& se continue cu cele mai su$iecti*e( l&snd spre !inal cele mai delicate( mai intime' E*ident( %n modul acesta( persoana sau !amilia are timp s& se adapteze procesului' 3ntre$&rile se *or re!eri la !amilia nuclear&( cea e#tins&( la conte#tul !amilial l&r it( la situaia !amilial& actual& "i la situaii trecute' Ele *or !i de enulB !entru informaii o iectiveB + 0S& %ncepem cu !amilia dumnea*oastr&' 7ai a*ei !rai sau surori/1 + 0Unde s+a n&scut mama dumnea*oastr&/1 + 0Unde s+a mutat !ratele t&u dup& di*or/1 + 0Care este ordinea na"terii !railor/1 8venimente nodaleB + 0Cnd a murit $unicul/ Care este cauza decesului/1 + 0Cum s+au %ntlnit p&rinii dumnea*oastr&/ Cum au a2uns s& se c&s&toreasc&/1 + 0Tat&l a mai !ost c&s&torit/ A a*ut copii din aceast& c&s&torie/1 + 0Cnd ai plecat de acas&/ Cum ai !&cut !aa separ&rii de p&rini/1 !entru caracteristicile sistemului familial 6relaii, roluri7B + 0Cum p&strai le &tura cu m&tu"a care este plecat& din ar&/ Ct de des *or$ii sau *& scriei/1 + 0Cum se rezol*au con!lictele %n !amilia %n care ai crescut/1 + 0Cum se e#prima iu$irea -!uria( !rustrarea( tandreea. %ntre p&rini atunci cnd erai mic&/1 + 0Ce se %ntmpl& cu *oi cnd tata *ine $&ut acas&/1 + 0Cum a reacionat mama ta cnd s+a %m$oln&*it $unica din partea tat&lui/1 + 0Cine este *&zut %n !amilie ca !iind puternic/ Sla$/ Lupt&tor/ Cald/ Distant/1 + 0Cine este oaia nea r& a !amiliei/1 !entru caracteristicile mem rilorB + 0Cum l+ai putea descrie succint pe tat&l t&u/1 + 0Care ar !i cele mai importante caracteristici ale $unicii tale( a"a cum ai cunoscut+o tu/1 + 0Cum reacioneaz& tat&l t&u cnd tu iei o not& mic& la "coal&/1 + 0Au !ost pro$leme de natur& le al& %n !amilie/ A !ost cine*a arestat/ Care a !ost moti*ul/1 ,nterpretarea "eno"ramei Dup& ce am completat eno rama cu ct de multe date am reu"it s& a!l&m( *om %ncerca s& identi!ic&m ce patternuri emoionale( relaionale( comportamentale se distin %n sistemul !amilial' 6entru asta( ne *om or aniza interpretarea ast!elB C&ut&m s& o$ser*&m modalit&i repetiti*e de comportareG de re ul&( aceste pot !i e#trase din descrieri similare ale unor persoane' De e#emplu( apare aceea"i caracteristic& sau caracteristici apropiate la tat& "i so( sau mam& "i !iic&( sau unchi "i partener' E#emple de caracteristici suntB am$iios -am$iioas&.( muncitor -muncitoare.( distant-&.( a!ectuos -a!ectuoas&.( ri2uliu - ri2ulie. etc' Acestea sunt mai posi$il s& apar& pe linie masculin& sau !eminin& %n !amilie( adic& $&r$aii s& semene ca mod de a !i sau !emeile s& ai$& acelea"i caracteristici dominante' Acest lucru se o$ser*& !oarte clar %n !amiliile de tip tradiional( unde rolurile %n !amilie sunt stricte "i se transmit direct de la o eneraie la alta' HH

Identi!ic&m modalit&i repetiti*e de !uncionare' Adesea( pro$lemele actuale ale unei !amiliii sau ale mem$rilor ei se re &sesc la eneraiile anterioare' A"a se %ntmpl& cu di*erse simptome precum alcoolismul( incestul( *iolena( e"ecurile pro!esionale( simptomele !izice' ,e &sim des %ntr+o !amilie modele trans eneraionale de succes "i e"ec' De asemenea( &sim !rec*ent modele de succes la o eneraie( urmat de e"ec la urm&toarea' Asta se poate datora mai ales la !amiliile cu renume( deoarece copii pot dez*olta sentimente de in!erioritate "i culpa$ilitate din pricina presiunii e#ercitate de reputaia p&rinilor sau de standardele pe care ace"tia le impun %n educaia lor' C&ut&m modalit&i similare de relaionare de+a lun ul eneraiilor( cum ar !i triun hiuri repetate( -cele mai !rec*ent %ntlnite sunt p&rini+copii( cuplu+soacr&( cuplu+prieten.( coaliii( separ&ri( tipuri de con!lict' De e#emplu( putem o$ser*a c& o $unic& a realizat o coaliie cu !etele sale %mpotri*a $unicului( iar actualmente una din !ete !ace acela"i lucru %n !amilia sa( coalizndu+se cu copilul %mpotri*a soului( ceea ce poate !i un indiciu pentru o identi!icare prea puternic& a !emeii cu mama sa' 6utem identi!ica "i tipul de relaii din !amilieB !uzional&( distant&( ostil&( con!lictual&( etc' C&ut&m coincidene de date( cum ar !i situaia %n care decesul unui mem$ru coincide cu apariia unui simptom la un alt mem$u al !amiliei sau cu producerea unei separ&ri' Aici este *or$a despre aceea"i emoieB sentimentul de a$andon care se repet&' 6oate !i *or$a de un proces de doliu neterminat care se continu& %ntr+o eneraie *iitoare' Sau( %n cazul %n care *rsta la care a de$utat un simptom al unui mem$ru coincide cu *rsta la care un alt simptom a ap&rut la alt mem$ru al !amiliei' Aici poate !i *or$a de un ni*el de di!ereniere !oarte mic( adic& de o identi!icare sau repetiie a unui pattern emoional semni!icati*' C&ut&m modul %n care o schim$are are impact asupra !amiliei "i dac& e*enimentele speci!ice etapei de *ia& !amilial& s+au petrecut %n etapa respecti*& sau au !ost a*ansate sau %ntrziate' De e#emplu( dac& %ntr+o !amilie copiii pleac& de acas& !oarte de*reme( atunci este posi$il ca ei s& doreasc& de !apt s& p&r&seasc& mediul !amilial pe care %l resimt ca !iind ostil sau nestimulati*' Dimpotri*&( dac& ei se desprind prea reu sau trziu de cui$ul !amiliei( atunci ei se pot teme s& !ac& !a& *ieii sin uri( !iind prea dependeni de a2utorul p&rintesc sau sunt reinui de o loialitate !amilial& care poate !i !aada unei temeri a p&rinilor de a !i l&sai sin uri %n !aa unei c&s&torii "u$rede' E#amin&m "i e*enimentele de *ia& stresante sau traumatizante deoarece acestea produc numeroase emoii !oarte puternice care pot s& nu !ie desc&rcate "i inte rate su!icient de mem$rii unei !amilii' Ast!el( aceste emoii pot trece la eneraiile *iitoare( ampli!icndu+ se "i enernd simtome sau comportamente care alt!el nu ar putrea !i 2usti!icate dect super!icial' De e#emplu( e"ecul pro!esional %ntr+o anumit& meserie a unui mem$ru al !amiliei poate !i e#plicat de un con!lict interior %ntre dorina de a urma acea meserie pentru a continua aciunile unui $unic important -care *ine %n slu2$a unei dorine incon"tiente de a !i considerat la rndu+i important "i de a atra e atenia mem$rilor !amiliei. "i dorina mem$rului actual de a %"i urma propria cale pro!esional&( dar care r&mne ne%ndeplinit& din cauza temerii de a !i respins sau criticat de propria !amilie' E#amin&m de asemenea "i reaciile la ani*ers&ri( adic& a"a+numitul 0sindrom ani*ersar1B un mem$ru poate reaciona cu un simptom la !aptul c& este data de ani*ersare a unui e*eniment stresant sau traumatizant' De e#emplu( o persoan& poate a*ea depresii( mi rene sau e"ecuri %n aciunile %ntreprinse de !iecare dat& cnd se apropie data de ani*ersare a unui di*or sau deces'

1??

Lu&m %n calcul "i lipsa sau omisiunea in!ormaiilor' Ele re!lect& de re ul& lipsa contactelor cu acei mem$rii( adic& lipsa emoiilor poziti*e( care s& !a*orizeze le &turile "i cunoa"terea' Dar a$sena in!ormaiilor poate semni!ica "i emoii ne ati*e( cum ar !i respin erea con"tient& sau incon"tient& a mem$rilor respecti*i sau a laturii !amiliale respecti*e' 6unem %n e*iden& contrastele %ntre modelele de echili$ru "i dezechili$ru' De e#emplu( dac& %ntr+o !amilie toi mem$rii reu"esc "i doar unul e"ueaz&( atunci acest dezechili$ru ridic& %ntre$area ce !uncie 2oac& acest e"ec %n sistemul !amilial' Aceasta poate !i de atra ere a ateniei "i ri2ii( de demascare a unei emoii nespuse cum ar !i re2ecia( etc'

Dup& cum se o$ser*&( eno rama !amiliei ser*e"te drept instrument care a2ut& !amilia "i pe cercet&tor sau terapeut s& %nelea & sistemul emoional al !amiliei respecti*e( att %n punctele sale !orte( ct "i %n cele *ulnera$ile' De asemenea( !uncioneaz& ca hid %n terapie "i poate !i %mp&rt&"it !amiliei( discutat cu aceasta( ca o component& a procesului terapeutic' Ast!el sunt !acilitate insi ht+uri re!eritoare la procesele emoionale "i la ni*elul de di!ereniere' Ast!el( mem$rii !amiliei %"i pot %m$un&t&i modul de !uncionare( stimulndu+"i pattern+urile poziti*e de comportament "i ie"ind sau trans!ormnd pattern+urile ri ide sau ne ati*e( con"tiente sau incon"tiente' R%?'&at'l ca.itol'l'i Am surprins %n acest capitol dou& dintre ceel mai uzitate metode de studiu "i de e*aluare ale !amilieiB desenul !amiliei "i eno rama' Desenul !amiliei este o pro$& proiecti*& care ne !urnizeaz& in!ormaii despre or anizarea sistemului !amilial( raniele acestuia( tipurile de relaii dintre mem$ri( con!lictele dintre p&rini "i copii( con!lictele !raterne etc' 6rincipiile de $az& %n interpretare au %n *edere caracteristicile !enomenului proieciei "i se re!er& la urm&toarele caracteristici ale desenuluiB a"ezarea %n pa in&( dimensiune( prezena sau a$sena unor persona2e( distana "i raportul dintre persona2e( *alorizarea persona2elor prin m&rime( culoare( detalii( etc' Ceno rama este un instrument de reprezentare ra!ic& a sistemului !amilial( %n urma c&ruia a!l&m detalii despre sistemul emoional al !amiliei( ni*elul de di!ereniere al sinelui al mem$rilor !amiliei "i putem identi!ica procesul de transmitere trans eneraional& a pattern+urilor emoionale( relaionale "i comportamentale' Glo ar d% t%r&%ni folo i,i G%no(ra&) ,eprezentare ra!ic& a !amiliei pentru a putea identi!ica radul de di!ereniere a sinelui "i procesul de transmitere trans eneraional&

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar 1' Deseneaz& propria ta !amilie' Apoi !& schim$ de desene cu un cole sau o cole &' Interpretai+ *& reciproc desenele' Apoi stai de *or$& despre ceea ce ai a!lat' 8' Analizeaz& un desen al unei persoane necunoscute( dup& care *eri!ic& rezultatele cu cine*a care cunoa"te !amilia respecti*&'

1?1

=' Aminte"te+i o !oto ra!ie a !amiliei tale -cea de ori ine.' 6ri*e"te+i cu atenie cu ochii minii !oto ra!ia' 5pre"te+te pentru cte*a clipe asupra !iec&rei persoane de acolo' Cnde"te+te la ea "i noteaz& toate rolurile pe care le au %n !amilia taB de soieNso( mam&Ntat&( $unicN$unic&( !iuN!iic&( nepotNnepoat&' Noteaz& %n dreptul !iec&rei persoane ce !ace ea %n calitate deB soieNso( mam&Ntat&( $unicN$unic&( !iuN!iic&( nepotNnepoat&' Discut& cu un cole -o cole &.B Care sunt comportamentele pe care le e#ercit&/ Care sunt comportamentele speci!ice !iec&rei persoane din !amilia ta/ Care sunt comportamentele comune "i di!ereniale e#ercitate de persoanele de en !eminin din !amilia ta/ Care sunt comportamentele comune "i di!ereniale e#ercitate de persoanele de en masculin din !amilia ta/ Care dintre aceste comportamente %i sunt caracteristice "i ie/ Cum le+ai 0mo"tenit1 -e#erciiu adaptat dup& un e#erciiu al Elenei An hel( psiholo "i consilier "colar. A' Construie"te+i eno rama -sau ia+o pe cea care ai !&cut+o la capitolul =. "i interpreteaz+o ct de apro!undat poi' Dup& ce ai !&cut tot ce ai putut( roa & un cole s& o interpreteze "i el' Comentai apoi di!erenele de interpretare "i &sii e#plicaii pentru ele' @' ,ealizeaz& eno rama unei persoane cunoscute( dar nu !oarte apropiat& emoional de tine -pentru a+i p&stra o$iecti*itatea "i a putea sesiza pattern+urile transmise trans eneraional.' Care este ni*elul ei de di!ereniere a sinelui/ <i!lio(rafi% '.li&%ntar) M5U,DAN+I5NESCU( C'( LAC:ENCE( M'( #esenul familiei, Ed' 6ro!e#( Timi"oara( 8??=' 7INULESCU( 7'( &este proiective( Ed' Titu 7aiorescu( Ducure"ti( 8??1' 7IT,54AN( I' -coord'.( !sihopatolo"ia, psihoterapia i consilierea copilului( Ducure"ti( Ed' S6E,( 8??1'

1?8

CAPITOLUL 1; O.ti&i?ar%a r%la,iilor d% fa&ili% Iat& c& ai a2uns "i la ultimul capitol al acestui manual> Sper ca ceea ce ai citit pn& acum s& te !i a2utat "i s& %i !i l&r it aria intereselor "i cuno"tinelor tale despre !amilie' Acum( %nainte de a te desp&ri de domeniul acesta( a" *rea s& %i o!er "i cte*a elemente despre modul %n care in!ormaiile despre psiholo ia !amiliei pot !i !olosite pentru a optimiza dez*oltarea noastr& se#ual& "i ca mem$ri ai unei !amilii( oricare ar !i !orma pe care aceasta ar a*ea+o' De asemenea( mi+a" dori ca acest capitol s& alun e m&car o parte dintre inhi$iiile ce stau %n calea apel&rii la un consilier sau terapeut marital sau de !amilie( atunci cnd cuplul sau !amilia tra*erseaz& o criz&' De alt!el( eu militez pentru o mai $un& "i mai consistent& educaie pentru *iaa se#ual& "i cea de !amilie( c&ci %ntotdeeauna pre*enia este mai e!icient&( mai scurt& "i mai !acil& dect tratarea' Ast!el( m& a"tept ca la !inalul parcur erii rndurilor de mai 2os s& "tiiB + care este scopul educaiei pentru *iaa de !amilieG + cum s+ar putea realiza educaia pentru *iaa de !amilieG + ce presupune educaia se#ual&G + de ce a*em ne*oie de educaie se#ual&G + care sunt principalele orient&ri terapeutice pentru !amilii "i care sunt scopurile acestora' 13 Ed'ca,ia .%ntr' @ia,a d% fa&ili%3 Ed'ca,ia %>'al)3 3n condiiile %n care e#ist& tot mai multe dileme cu pri*ire la e*oluia cuplului "i !amiliei( cred c& este !oarte necesar s& se construiasc& state ii creati*e "i atracti*e care s& ai$& ca scop educarea copiilor "i tinerilor pentru *iaa de !amilie "i pentru *iaa se#ual&' Num&rul tot mai mare al di*orurilor dup& o scurt& perioad& de maria2( al sarcinilor adolescentine( al copiilor p&rinilor adolesceni( num&rul mare al a*orturilor "i al $olilor transmisi$ile se#ual( a *ictimelor a$uzurilor se#uale "i ale *iolenei !amiliale cred c& *or$e"te de la sine %n !a*oarea unei ast!el de educaii' Educaia pentru *iaa de !amilie ar a*ea ca scop pre &tirea tinerilor pentru a a*ea o *ia& de !amilie mai satis!&c&torare "i mai sta$il&' Consider c& ea s+ar putea realiza prin' 4ormarea "i dez*oltarea identit&ii psihose#uale a adolescenilorG Autocunoa"terea %n *ederea realiz&rii intercunoa"terii "i intimit&ii satis!&c&toare %n cupluG Con"tientizarea unor patternuri emoionale "i de comportament preluate din !amilia de ori ine "i care ar pute !i un !actor inhi$itor al dra ostei "i intimit&ii %n cuplu "i !amilieG Con"tientizarea a ceea ce presupun rolurile !amiliale "i a modalit&ilor prin care se pot %ndeplini rolurile con2u ale "i parentaleG Do$ndirea unor achiziii psihocomportamentale %n *ederea realiz&rii unei $une intimit&i %n *iaa de !amilieG Stimularea resurselor personale pentru optimizarea a$ilit&ilor de relaionare "i comunicare %n cuplu "i !amilieG 7odalit&i de a$ordare "i estionare a con!lictelor !amiliale( etc' 3n ceea ce pri*e"te educaia se#ual&( a" meniona c& o anchet& 5NU dat& pu$licit&ii %n 1HHI -apud 7' :ic<lin ( 8???( p' I. ar&ta c&B 0Educaia se#ual& tinde s&+i %ncura2eze pe cei care o primesc s& %"i %nceap& *iaa se#ual& mai trziuG 1?=

Ele*ii care $ene!iciaz& de educaie se#ual& au un num&r mai mic de parteneri se#uali( se con!runt& mai rar cu sarcini neplani!icate "i su!er& de mai puine $oli cu transmitere se#ual& dect cei lipsii de acest tip de educaie'1

6e de alt& parte( !aptul c& att copii ct "i adolescenii cunosc elemente de psihose#olo ie %i ap&r& de e*entualele a$uzuri se#uale' S+a constatat c& de re ul&( pedo!ilii %"i ale ca *ictime copiii 0inoceni1( care nu "tiu ce li se %ntmpl&( de*in curio"i "i pot !i mai u"or manipulai "i speriai' Aceast& modalitate de reacie a copilului %n !aa unor a*ansuri se#uale %i comunic& pedo!ilului c& are de a!ace cu un copil neinstruit care nici nu are relaii strnse cu p&rinii( deci "ansele s& di*ul e ceea ce i se %ntmpl& *or !i mai mici' Educaia pentru *iaa de !amilie "i educaia se#ual& tre$uie s& ai$& %n *edere speci!icul *rstei la care se adreseaz&' Ea cuprinde un aspect in!ormaional "i unul !ormati*( re!eritor la deprinderi corecte de *iaa se#ual& "i relaional&' Educaia %ncepe practic de cnd se na"te copilul( ast!el c& nu e#ist& 0o anume *rst&1 la care 0tre$uie s& %ncepi1 s& !aci educaie( mai ales cea se#ual&' Dup& opinia mea "i a altor autori -S' Cerniche*ici( 8??1( 7' :ic<lin ( 8???.( educaia se#ual& ar implica noiuuni "i dez*oltarea a$ilit&ilor deB I ien& personal& "i se#ual&G 4uncionarea se#ual& la am$ele se#eG ,elaiile erotice dinaintea %nceperii raporturilor se#ualeG Actul se#ual completG Aspectele psiholo ice ale relaiilor se#ualeG Aspectele morale ale relaiilor se#uale Di!icult&ile intmpinate %n raporturile se#uale( Dolile transmisi$ile se#ualG 6osi$ilele accidente din timpul acti*it&ii se#ualeG De*iaiile psihose#uale "i tul$ur&rile se#ualeG 5rientarea alternati*& a ase#ualit&ii' Cu alte cu*inte( educaia se#ual& ar a*ea ca scop controlul e!icient -raional "i emoional. al impulsului se#ual( sta$ilirea rolului se#ualit&ii %n dez*oltarea personalit&ii umane "i( mai ales( cre"terea responsa$ilit&ii !a& de sine "i ceilali %n *iaa de !amilie "i se#ual&' 6rincipalele persoane care ar putea realiza att educaia pentru *iaa de !amilie( ct "i educaia se#ual& sunt prinii' De alt!el( toate studiile e!ectuate pe aceast& tem& arat& c& "i copiii "i adolescenii "i+ar dori s& poat& sta de *or$& cu p&rinii pe teme se#uale' T&cerea p&rinilor poate determina la copii an#ietate( tul$ur&ri se#uale( pierderea %ncrederii %n sine( sentimente de 2en&( culp& distanare emoional&( ceea ce se *a repercuta asupra *ieii se#uale proprii a copilului a2uns la maturitate( %n sensul diminu&rii sau chiar ine#istenei satis!aciei erotico+se#uale' Din p&cate( cel puin p&rinii din zilele noastre %ntmpin& di!icult&i %n e#ercitarea acestui drept al lor' De !apt( acesta este "i o datorie' Aceste di!icult&i suntB Nu au nici ei cuno"tine despre se#ualitateG Uit& sau i nor& propriile pro$leme a*ute %n adolescena "i tinereea lorG Consider& c& pro$lemele le ate de se# nu se discut& cu copiiG ei ar tre$ui s& %n*ee doar din e#perien&G

1?A

7ani!est& reinere( 2en&( ru"ine de team& s& nu %"i pierd& autoritatea sau ima inea %n !aa copilului( sau pentru a nu re"iG 7ani!est& temeri c& ar putea pro*oca "oc sau spaim& copiluluiG Ali p&rini( dimpotri*& au un e#ces de zel( dnd copilului prea multe detalii "i e#punnd+ul la multe ima ini "i situaii cu caracter se#ual( !&cnd ast!el un a$uz '

6e ln & p&rini( ali posi$ili educatori sunt pro!esorii( cadrele medicale -medici "i asistente.( psiholo i( peda o i( di!erite or anizaii care au ast!el de preocup&ri' La noi au de*enit $inecunoscute %n special dou& !undaii care promo*eaz& educaia se#ual&B 0Tineri pentru Tineri1 "i 0SECS1' Totu"i !iecare dintre noi putem contri$ui( %n !elul nostru( la locul nostru( la educaia pentru *iaa de !amilie "i *iaa se#ual&( dac& de*enim con"tieni c& %n acest !el ne prote2&m prietenii( cole ii( copiii' 23 Con ili%r%a +i t%ra.ia d% c'.l' +i fa&ili% Consilierea "i terapia de cuplu "i de !amilie !ac parte din acele tipuri de inter*enii cu scop de asistare psiholo ic& a cuplurilor "i !amiliilor a!late %n impas( care %m$in& o anumit& orientare teoretic&( cu un set de metode "i tehnici speci!ice de inter*enie' Di!erena dintre ele( de"i nu toi autorii consider& acest lucru( const& %n !ormularea scopului( durata( e!ectele lorB Consilierea are un scop limitat la o sin"ur pro lem' Aceast& pro$lem& poate !iB 1' a cuplului( cum ar !i relaiile cu !amiliile de ori ine ale partenerilor( sau comunicarea emoiilor ne ati*eG si 8' a !amiliei( cum ar !i %nele erea reaciilor copilului la intrarea %n pu$ertate' 3n consecin&( consilierea dureaz& mai puin( iar e!ectele sunt de cele mai multe ori la acea pro$lem&' &erapia are ca scop restructurarea interaciunii psiholo"ice dintre mem rii cuplului sau familiei cu scopul funcionrii mai une a relaiilor dintre ei' De aceea( de re ul& dureaz& mai mult ca timp( iar e!ectele sunt pe multiple planuri( dat& !iind restructurarea cuplului sau !amiliei' 7erit& menionat c&( de"i mult& lume consider& alt!el( nici consilierea "i nici terapia de cuplu nu presupun ca cei doi parteneri s& r&mn& %mpreun& sau( dimpotri*&( s& se despart&' Scopul este de cele mai multe ori clari!icarea relaiei( a resurselor "i $ara2elor relaionale( "i *a continua atta *reme ct cei doi parteneri doresc acest lucru' Unul din scopurile consilierii "i terapiei maritale este modelarea stilurilor nepotri*ite de comunicare "i relaionare dintre cei doi parteneri "i o$inerea unor stiluri noi "i e!iciente' Acest lucru se o$ine prin clari!icarea "i %nele erea de c&tre cei doi a propriului comportament' Ine*ita$il( cnd intr&m %ntr+o relaie intim&( ne sunt puse la %ncercare *echile modalit&i de comportament pe care le !oloseam zi de zi' Acum %ns&( ele nu ne mai sunt de !olos( deoarece ele erau e!iciente doar pentru noi "i e*entual pentru !amilia din care pro*enim' Cnd doi oameni tr&iesc %mpreun&( se %m$in& de !apt dou& tipuri de concepii despre *iaa de cuplu "i !amilie( !apt care( de cele mai multe ori( d& na"tere la tensiuni "i con!licte( !iecare creznd c& modul s&u de aciune este cel potri*it' Ast!el( consilierul are rolul de hid "i %n acela"i timp de o lind& neutr& a ceea ce se %ntmpl& %ntre parteneri' Consilierul *a a2uta cuplul s& %"i mo$ilizeze resursele( calit&ile pentru a stimula punctele lor tari( ast!el %nct s& &seasc& %mpreun& ct mai multe soluii reale "i posi$ile la di!icult&ile cu care se con!runt&'

1?@

Terapia de !amilie nu presupune neap&rat prezena %n terapie a tuturor mem$rilor !amiliei( dect dac& inter*enia este de a"a natur& %nct solicit& acest !apt' De re ul&( o parte din mem$rii !amiliei particip& la "edin&( dar scopul !iec&rei inter*enii *izeaz& !amilia ca %ntre ' Am realizat mai 2os un ta$el sintetic pri*ind cele mai importante orient&ri %n terapia de cuplu "i %ndeose$i cea de !amilie( sintetiznd scopul lor( tehnicile pe care !iecare dintre ele le !olose"te( precum "i cte*a detalii re!eritoare la speci!icul orient&rii' Ori%ntar%a t%oriaL t%ra.ia Si t%&ic) *M3 + <o#%nSco.'l a2ut& mem$rii !amiliei s& &seasc& pro$lema pentru a se con!runta cu ea "i a e#plora propriile lor roluri din pro$lemele !amilieiG stimuleaz& capacit&ile p&rinilor de a+"i estiona propria an#ietate pentru a de*eni mai capa$ili s& se ocupe de comportamentul copiilor !orti!ic& ni*elul !uncion&rii emoionale a cuplului %m$un&t&e"te concentrarea diminueaz& reacti*itatea emoionale modi!ic& patternurile dis!uncionale -terapia marital&. schim$& r&spunsurile comportamentale ale oamenilor la pro$lemele lor reor anizeaz& structural !amilia( %n special ierarhia acesteia "i raniele inter eneraionale se !ocalizeaz& asupra pro$lemei + + + + + + + T%/nici eno ramele terapia de !amilie multipl& e#perimentele relaionale triun hiul terapiei antrenarea 0poziia EU1 po*e"tile de %nlocuire R%?'ltat% * %@al'ar% -

+ + + +

Strat%(ic)

+ +

+ + + + + +

Str'ct'ral)

+ +

schim$& structura !amilial& + !aciliteaz& cre"terea

+ e#plic& cum s& reducem emoionalitatea "i cum s& ne deplas&m spre un autocontrol matur + centrat& pe indi*id "i relaia sa cu !amilia e#tins&( ne li2nd !amilia nuclear& + nu poate !i considerat& ade*&rat& sau !als&( ci !olositoare sau ne!olositoare + teoriile sistemice sunt su!icient de speci!ice pentru a asi ura strate ii clare de tratament contraintuiti*e + scop terapeutic -de e#emplu clar inter*enii + s+a constatat c& parado#ale. este e!icient& %n !olosirea tratarea rupului directi*elor de delinc*eni( re!ormularea tratarea adiciilor simptomului de heroin& 0%ncerc&rile rele1 conotaia poziti*& ritualurile tehnica %ntre$&rii circulare al&turarea "i + e!icient& %n cazul acomodarea copiilor cu $oal&

1?E

sistemului pentru a rezol*a simptomele %ncura2eaz& cre"terea personal&( p&strnd "i spri2inul reciproc al !amiliei di!erenieaz& indi*izii "i su$sistemele prin %nt&rirea ranielor din 2urul lor

E>.%ri%n,ial)

+ stimuleaz& personal&

cre"terea

P i/analitic)

+ eli$ereaz& mem$rii !amiliei de restriciile incon"tiente + %ncura2eaz& separarea( indi*idualizareaNdi!erenierea

Co(niti@B + elimin& comportamentul co&.orta&%nB nedorit "i %nt&re"te alternati*ele tal) poziti*e a"a cum sunt de!inite de !amilie + determin& %n*&area deprinderilor de comunicare "i de rezol*are a pro$lemelor

Narati@)

+ a2ut& oamenii s& se separe ei %n"i"i de po*e"tile saturate de pro$lem&( pentru a deschide un spaiu unor *ederi noi "i mai constructi*e despre ei %n"i"i

psihosomatic& se*er&( %n cazuri + de anore#ie ner*oas&( %n + tratamentul asmaticilor psihosomatici e!icient& %n + reducerea comunic&rii + ne ati*e( a con!lictelor %ntre + adolesceni( %n tratamentul tul$ur&rilor adolescenei + sculptura !amiliei + centrarea pe indi*id + core ra!ia "i pe e#periena sa + inter*iurile p&pu"ii emoional& -*&zut& !amiliei att ca a*anta2( ct "i + desenele !amiliei ca deza*anta2. unite + 2ocul de rol + ascultarea + indi!erent de + empatia a$ordarea terapeutic&( + interpretarea teoria psihanalitic& nu + neutralitatea tre$uie uitat& analitic& + principiul 6remac< + este !orma cea mai + time+out+ul atent studiat& a + contractarea tratamentului !amiliei %ntmpl&toare + !ocalizarea acestei a$ord&ri asupra modi!ic&rii consecinelor comportamentului pro$lem& 2usti!ic& !ora "i sl&$iciunea acestei a$ord&ri + e#ternalizareaB + a$ordarea narati*& persoana nu este respin e modelul pro$lema ci$ernetic "i nu ine + cine este cont nici de responsa$ilul( caracteristicile persoana sau de!initorii ale terapiei pro$lema/ de !amilie

lucrul cu interaciunea dia nosticul structural scoaterea %n e*iden& "i + modi!icarea interaciunilor + !ormarea competenei sta$ilirea ranielor dezechili$rul

1?J

C%ntrat) ol',i%

.% + rezol*& di!icult&ile prezentate prin a2utarea clienilor s& !ac& ce*a di!erit -%n a"a !el %nct s& de*in& mai satis!&cui de *ieile lor. + a2ut& s& *or$esc& nu numai despre pro$lem&( ct "i despre soluie

+ citirea printre rndurile po*e"tii+ pro$lem& + rescrierea %ntre ii po*e"ti + %nt&rirea noii po*e"ti + demolarea ipotezelor culturale distructi*e + !ormula sarcinii din prima "edin& + %ntre$area de e#cepie + %ntre$area miracol + %ntre$&rile radate + complimentele

+ $aza construcionist + social& a terapiei d& a$ord&rii o !orm& politic& "i nu su$liniaz& dinamica "i con!lictele de !amilie

+ acest tip de terapie este popular %n lumea psihoterapiei + este o a$ordare de scurt& durat& + %ntrune"te "i multe critici( !iind considerat& simplist&

R%?'&at'l ca.itol'l'i Educaia pentru *iaa de !amilie "i pentru *iaa se#ual&( consilierea "i terapia de cuplu "i !amilie( reprezint& ast&zi ni"te necesit&i( datorate num&rului mare de di*oruri( separ&ri( schim$&rii de mentalitate cu pri*ire la rolul !emeii "i $&r$atului %n noua societate( numeroaselor cazuri de sarcini adolescentine "i copii n&scui "i a$andonai( etc' Ca psiholo i( a*em datoria de a ne implica acti* %n cre"terea radului de con"tientizare a acestei ne*oi "i a oportunit&ii pe care educaia "i consilierea le o!er& pentru %m$un&t&irea relaiilor din cadrul !amiliei( pentru o mai $un& dez*oltare "i e*oluie personal& "i !amilial&' Al&turi de noi( medicii( asistenii sociali( p&rinii( pro!esorii pot contri$ui "i ei la acest e!ort de educare' Iar atunci cnd educaia nu mai este e!icient&( consilierea "i terapia pot aduce %m$un&t&iri considera$ile %n relaiile !amiliale' E#ist& mai multe orient&ri terapeutice( sistemic&( structural&( e#perienial&( strate ic&( narati*&( psihanalitic&( centrat& pe soluie( co niti*+comportamental&' 4iecare este e!icient&( dar ca %ntotdeauna( suc#cesul terapeutic depinde de radul de implicare al !amiliei "i de disponi$ilitatea ei pentru schim$are( pentru restructurare' Glo ar d% t%r&%ni folo i,i Consiliere de cuplu "i !amilie 4orm& teoretic& "i metodolo ic& de asistare psiholo ic& a cuplurilor "i !amiliilor a!late %n impas( cu scop $ine precizat "i limitat la o pro$lem&( de scurt& durat& "i e!ect de rezol*are a pro$lemei a*ute' de Inter*enie in!ormati*+!ormati*& cu scopul %m$un&t&irii calit&ii *ieii de !amilie' Se adreseaz& %ndeose$i adolescenilor "i tinerilor'

Educaie !amilie

pentru

*iaa

1?I

Educaie se#ual& Terapie de cuplu "i !amilie

Inter*enie in!ormati*+!ormati*& cu scopul o$inerii unui $un control al impulsului se#ual( a unei satis!acii se#uale "i al unei responsa$ilit&i cu pri*ire la des!&"urarea *ieii se#uale' 4orm& teoretic& "i metodolo ic& de asistare psiholo ic& a cuplurilor "i !amiliilor a!late %n impas( cu scop de restructurare a cuplului sau !amilei( cu durat& *aria$il& "i e!ect de %m$un&t&ire a !uncion&rii de ansam$lu al cuplului sau !amiliei'

E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar 1' Ia o !oaie al$& AA' deseneaz& un tri!oi cu patru !oi( mare -ca s& ai noroc>.' 6e prima petal& noteaz& trei scopuri pe care le urm&re"ti %n !amilia ta -!amilia pe care i+ai construit+o sau o *ei construi.G te ro ( ale e scopuri psiholo ice( nu materiale' 3n a doua petal& noteaz& = -sau @. caracteristici ale tale care crezi c& te a2ut& %n *iaa de !amilieG apoi( %n cea de a treia petal&( noteaz& = -sau @. caracteristici care crezi c& te incomodeaz& sau te *or incomoda %n *iaa ta de !amilie -le poi numi de!ecte sau di!icult&i.' D& !oaia a"a cole ului sau cole ei cu care lucrezi de o$icei' Tu *ei primi !oaia ei sau a lui' Uit&+te pe ea "i cite"te cu atenie' Vei completa %n a patra petal& un compotament sau o serie de comportamnte care ar a2uta cole ul sau cole a s& %"i atin & unul dinre scopuri( innd %ns& cont de calit&ile "i de!ectele menionate' Dup& ce completai amndoi( dai din nou !oile unul altuia' Cnd *ei primi propria !oaie( cite"te %nti su estia !&cut& de cole -&. "i apoi construie"te tu o serie de aciuni concrete care te *or a2uta s& %i %ndepline"ti scopurile propuse' Apoi stai de *or$& despre ce ai scris "i analizai %mpreun& soluiile' -e#erciiu adaptat dup& un e#eciiu al Laurei N&stase( prep' uni*' la 4acultatea de 6siholo ie din Dra"o*'. 8' Analizeaz& %mpreun& cu un cole urm&torele a!irmaii re!eritoare la atitudinea p&rinilorB Un copil nu poate lua decizii pentru c& nu are maturitatea necesar&G Un copil poate lua decizii dac& este $ine in!ormat' Ar umenteaz& a!irmaia cu care e"ti de acord' -adaptat dup& un e#erciiu din lucrarea Consiliere familial a autorilor )oitu( L'( Vr&2ma"( E'( 6&un( E'( 8??1. =' Ima ineaz& un pro ram de educaie pentru *iaa de !amilie %n liceu' Ce ai !ace/ A' Construie"te un pro ram de educaie se#ual& la "coala primar& sau imnaziu' Ce ai !ace/ @' Care ar !i cele mai importante su$iecte de discutat la un curs de educaie se#ual& pentru aduli/ E' Tu ai apela la *reun consilier marital/ Ar umenteaz&' J' Dac& ar !i e#istat posi$ilitatea( pentru ce pro$lem& te+ai !i adresat unui terapeut de !amilie dac& ai !i !ost %n locul p&rinilor t&i/ I' Care sunt di!erenele dintre consilierea "i terapia de !amilie/ <i!lio(rafi% '.li&%ntar) DECVA,( D'S'( DECVA,( ,'M'( Famil/ &herap/% ( )/stemic ,nte"ration( All9n U Dacon( Doston( 1HHE' CE,NIC:EVICI( S'( 8ducaie i eros * "hid pentru educatori, prini i tineri, Ed' 6olirom( ia"i( 8??1' :ICWLINC( 7'( Ce le spunem copiilor i adolescenilor despre sex( Ed' :umanitas( Ducure"ti( 8???

1?H

7CDANIEL( S'( :E6Q5,T:( M'( 7I:OESCU( V'( D5:QETR( Q'M'( !sihoterapia ca sistem( Ia"i( Ed' 6olirom( 1HHE' 7IT,54AN( I'( Cuplul conju"al * armonie i dizarmonie( Ducure"ti( Ed' )tiini!ic& "i Enciclopedic&( 1HIH 7IT,54AN( I'( CIU6E,CO( C'( !siholo"ia i terapia cuplului( Ed' S6E,( Ducure"ti( 8??8 7IT,54AN( I'( VASILE( D'( &erapii de familie( Ed' S6E,( Ducure"ti( 8???( 8??A NIC:5LS( 7'( SC:A,TT( ,'( &erapia de familie * concepte i metode, traducere "i pu$licare autorizat& de Asociaia de terapie !amilial&( 8??@( ori inal pu$licat& de All9n U Dacon( 8??A' )5ITU( L'( V,OM7A)( E'( 6OUN( E'( Consiliere familial( Institutul European( Ducure"ti( 8??1 QALS:( Q'( 7cC,5Q( M'( 8ssentials of Famil/ &herap/( Lo*e 6u$lishin Compan9( 1HHE

11?

<I<LIOGRAFIE 1' A7E,ICAN 6SRC:IAT,IC ASS5CIATI5N( #)$-,1-2( Ed' Asociaiei 6sihiatrilor Li$eri din ,omnia( Ducure"ti( 8??=' 8' DACA,5TTI( D'( 8nhancin" intimac/ in marria"e, Drunner+,outled e( 8??1 =' DECVA,( D'S'( DECVA,( ,'M'( Famil/ &herap/% ( )/stemic ,nte"ration( All9n U Dacon( Doston( 1HHE' A' D5QEN( 7'( Famil/ therap/ in clinical practice( Mason Aronson( Ne; Ror<( 1HJI' @' D5QEN( 7'( Famil/ therap/ after <= /ears' 3n S' Arieti -Ed.( (merican hand oo- of ps/chiatr/, 1ol% =( Dasic Doo<s( Ne; Ror<( 1HJ@' E' D,ATE)( 7'( @olile copilului * pu ertatea i sexul, Ed' ,AI( Ducure"ti( 1HH= J' DU,DATTI( C'L'( CAST5LDI( I'( 7ACCI( L'( )/stemic !s/chotherap/ Cith Families, Couples and ,ndividuals( Ne; Merse9( Manson Aronson Inc'( 1HH=' I' CE,NIC:EVICI( S'( 8ducaie i eros * "hid pentru educatori, prini i tineri, Ed' 6olirom( ia"i( 8??1' H' D,UPO( 4'( !sihosociolo"ia familiei, Ed' Didactic& "i 6eda o ic&( Ducure"ti( 1HHI' 1?' ENOC:ESCU( C'( &ratat de psihosexolo"ie, Ed' 6olirom( Ia"i( 8??=' 11' EV5LA( M'( $etafizica sexului, Ed' :umanitas( Ducure"ti( 1HHA( 8??8' 18' 4E,,INI( 6'( Cuvinte de nelepciune pentru fiecare zi( Ed' 4or Rou( Ducure"ti( 8??8' 1=' CU,7AN( A'( Juestions (nsCers in the practice of Famil/ &herap/( DrunnerN7azel( Ne; Ror<( 1HI1' 1A' :ILL( ,'( Famil/ development in three "enerations( Cam$rid e( 7AB Schen<man( 1HJ?' 1@' :RDE( M'S'( DELA7ATE,( M'( Bnderstandin" Human )exualit/, 7cCro;+:ill Companies( Inc'( 1HHJ' 1E' MA7ES( W'( 7cWINN5N( L'7'( &heor/ and !ractice of )tructural Famil/ &herap/: ,llustration and Criti0ue( %n Australian an Ne; Tealand 4amil9 Therap9 Mournal( *ol' J( nr' AN1HIE' 1J' M5U,DAN+I5NESCU( C'( LAC:ENCE( M'( #esenul familiei, Ed' 6ro!e#( Timi"oara( 8??=' 1I' WANT5,( D'( LE:,( Q'( ,nside the famil/( San 4rancisco( Mosse9 Doss( 1HJ@' 1H' WE,,( 7'E'( Famil/ s/stems theor/ and therap/( %n Curman( A'S'( Wnis<ern( D'6' -Ed.( Hand oo- of famil/ therap/( Ne; Ror<( DrunnerN7azel( 1HI1 8?' WE,,( 7'E'( D5QEN( 7'( Famil/ evaluation: (n approach ased on @oCen theor/( Ne; Ror<( Q'Q' Norton( 1HII' 81' L[ADATE L'( Famil/ evaluation * a ps/cholo"ical approach( Sa e 6u$lication( Inc( 1HHA' 88' LAQ N5LTE( D'( :A,,IS( ,'( Cum se formeaz copii notri, Ed' :umanitas( Ducure"ti( 8??1' 8=' 7cCUDDIN( :'( DA:L( D' D'( $arria"e and Famil/ * ,ndividuals and ?ife C/cles( Mohn Qile9USons( N;e Ror<( 1HI@' 8A' 7cLA,EN( A'( )exualitatea secolului KK, Ed' Trei( Ducure"ti( 8??8' 8@' 7INUC:IN( S'( Families and Famil/ &herap/( Cam$rid e( 7A'( :ar*ard Uni*ersit9 6ress( 1HJA' 8E' 7INUC:IN( S'( 4IS:7AN( :'C'( Famil/ &herap/ &echni0ues( Cam$rid e( 7A'( :ar*ard Uni*ersit9 6ress( 1HI1' 111

8J' 7INULESCU( 7'( ,ntroducere n analiza jun"ian, Ed' Trei( Ducure"ti( 8??1' 8I' 7INULESCU( 7'( &este proiective( Ed' Titu 7aiorescu( Ducure"ti( 8??1' 8H' 7IT,54AN( I'( Cuplul conju"al * armonie i dizarmonie( Ducure"ti( Ed' )tiini!ic& "i Enciclopedic&( 1HIH' =?' 7IT,54AN( I'( Familia de la ( la +( Ducure"ti( Ed' )tiini!ic& "i Enciclopedic&( 1HH1' =1' 7IT,54AN( I'( CIU6E,CO( C'( !siholo"ia relaiilor dintre sexe( Ducure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ' =8' 7IT,54AN( I'( CIU6E,CO C'( ,ntroducere n psihosociolo"ia i psihosexolo"ia familiei( Ducure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ' ==' 7IT,54AN( I'( !sihoterapia experienial( Ducure"ti( Ed' In!omedica( 1HHH' =A' 7IT,54AN( I' -coord'.( Grientarea experienial n psihoterapie( Ducure"ti( Ed' S6E,( 8???' =@' 7IT,54AN( I' -coord'.( !sihopatolo"ia, psihoterapia i consilierea copilului( Ducure"ti( Ed' S6E,( 8??1' =E' NIC:5LS( 7'6'( SC:QA,TT( ,'C'( Famil/ &herap/% Concepts and $ethods, Doston( All9n U Dacon( 1HH1' =J' 6A6E,5( D'V'( &he @oCen theor/( %n :orne( A'7'( "i 6assmore( M'L'( Famil/ counselin" and therap/( Itasca( ILB 4'E' 6eacoc<( 1HH1' =I' SATI,( V'7'( Conjoint Famil/ &herap/, 6alo Alto( C'A'( Science and Deha*ior Doo<s( 1HEA' =H' SATI,( V'7'( !eoplema-in", 6alo Alto( C'A'( Science and Deha*ior Doo<s( 1HJ8' A?' SATI,( V'7'( &he neC peoplema-in", 6alo Alto( C'A'( Science and Deha*ior Doo<s( 1HII' A1' SELVINI F 6ALATT5LI( 7'( &oCards a "eneral model of ps/chotic "ames( %n Mournal o! 7arital and 4amil9 Therap9( nr 18N1HIE( p' ==H F =AH' A8' SELVINI F 6ALATT5LI( 7'( D5SC5L5( L'( CECC:IN( C'( 6,ATA( C'( !aradox (nd Counterparadox( Ne; Ror<( Manson Aronson( 1HJI' A=' STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii feminine, Ed' Trei( Ducure"ti( 1HHJ' AA' STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii masculine, Ed' Trei( Ducure"ti( 1HHJ' A@' )5ITU( L'( V,OM7A)( E'( 6OUN( E'( Consiliere familial( Institutul European( Ducure"ti( 8??1 AE' T577( W'( Gne perspective on $ilan approach: !art ,,% GvervieC of development, theor/ and practice( %n Mournal o! 7arital and 4amil9 Therap9( nr' 1?-8.N1HIA( p' 11= F 18@' AJ' T577( W'( Gne perspective on $ilan approach: !art ,,% #escription of session format, intervieCin" st/le and interventions( %n Mournal o! 7arital and 4amil9 Therap9( nr' 1?-=.N1HIA( p'8@= F 8J1' AI' TUD5SE( 4'( 8rotica n cotidian, Ed' In!omedica( Ducure"ti( 8??1' AH' VASILE( D'( Criza familial i mar"inalizarea social, %n DADEA( V'( 7IT,54AN( L'( #imensiuni ale excluderii sociale, Ed' S6E,( Ducure"ti( 8??A' @?' VASILE( D'( 'oi repere n psihoterapia persoanelor traumatizate( %n ,e*ista de 6sihoterapie E#perienial&( ediie special&( 8??8' @1' VASILE( D'( !sihoterapia pierderii prin deces la persoanelor adulte= ,e*ista de 6sihoterapie E#perienial&( Nr' 8?( 8??= @8' QALS:( Q'( 7cC,5Q( M'( 8ssentials of Famil/ &herap/( Lo*e 6u$lishin Compan9( 1HHE' 118

@=' Q:ITE( 7'( #econstruction and &herap/( Dul;ich Center Ne;sletter( nr' =N1HII( p' 81 FA?' @A' Q:ITE( 7'( &he externalizin" of the pro lem and re-authorin" of lives and relationships( Dul;ich Center Ne;sletter( nr' HN1HII' @@' Q:ITE( 7'( E6ST5N( D'( 'arrative $eans to &herapeutic 8nds( Ne; Ror<( Q'Q' Norton( 1HH?'

11=