Prin fotografii de peisaj, intelegem imaginile in care natura este tratata ca
subiect principal. Aceste imagini numite si portrete ale naturii, prezinta natura si spatiul in intreaga lor maretie si mobilitatea in timp. Natura ca subiect al imaginii poate indeplini urmatoarele roluri : - fundal - subiect principal, in confruntarea continua om-natura - subiect singular peisajul care prezinta spatiul suveran, sursa principala a vietii si a existentei tuturor lucrurilor, avand la baza conexiuni si subordo- nari organice
24.1 Peisaj transcendent, peisaj imanent si natura moarta
In cazul in care natura domina fiinta umana prin vastitatea orizontului, prin monumentalitate, maretia colinelor si a muntilor sau a altor elemente proprii, ea devine transcendenta omului Prin evidentierea superioritatii si dominatiei naturii, prin plusul ei de valoare apare o izolare a omului fata de natura, o subordonare a acestuia, micsorandu-i importanta si existenta. Omul devine accesoriu, anexa a naturii. Peisajul transcendent, este plastic si idealist In cazul in care imaginea prezinta legatura indisolubila dintre om si natura, natura nu trebuie sa-l depaseasca pe om prin maretie, trebuie sa reprezinte numai mediul in care acesta isi desfasoara activitatea cotidiana. In acest caz, se prezinta coexistenta omului cu natura in care se includ si valorile morale. Natura devine oglinda a constiintei umane . Ea nul va domina pe om, se va impleti cu sufletul omului , ii va deveni imanenta. Aceste imagini se numesc reprezentari de suflet si sunt evocatoare. Peisajul imanent este realist si pitoresc . In cazul naturii moarte ( natura statica tratata anterior), omul nu-si va gasi locul in aceste imagini. Imaginea, reprezinta o aplecare curioasa asupra unor elemente din natura si studierea lor pentru a se obtine o relevare mai sugestiva a formelor, calitatilor de culoare, lumina si tactilitate
24.2 Viziunea asupra naturii
Viziunea asupra naturii, corelata cu marimea cadrului se manifesta in imagine sub forma : - rationala - sentimentala - dramatica In continuare prezentam aspecte ale tratarii imaginii conform acestor viziuni. Astfel , in cadrajul de aproape, constructia imaginii se face pe baza tendintelor rationale. Spatiul este reprezentat de pozitia si forma obiectelor din cadru, forme care modelate si integrate de spatiu. Se utilizeaza reprezentarea clara in care naturalul perceput fara efort alunga monotonia. www.photocami.ro Sunt peisaje care se bucura de mare popularitate deoarece provoaca reactii emotionale prin contraste de tonuri sau de culori . Perceptia se face prin recunoas- terea unor stari cunoscute anterior. Din pacate, aceste reprezentari degenereaza repede in variante stereotipe ale unor subiecte. In cadrajul mai indepartat, apar sentimentele nedefinite, romantice, pasiunea pentru locuri necunoscute si fara sfarsit Este accentuata relatia emotionala fata de natura, perceptia spatiului bazan- du-se pe o perspectiva a sentimentului . Imaginea este recreata in imaginatie ca reflex al starilor sufletesti proprii privitorului. Au mare importanta, starea psihica, nivelul de perceptie si experientele traite anterior de observator. In cazul reprezentarii peisajului in viziune romantica, imaginea poate prezenta urmatoarele aspecte : - identificarea fortelor naturii cu fortele vitale ale omului - unitatea dintre om si natura - realitatea, subordonata filozofiei naturii - natura imediata, reprezentand un ecou, al muzicii universale In cadrajul de departe, apare iluzia suprematiei fantasticului asupra formelor realiste. Supranaturalul se va evidentia, in timp ce lumea adevarata va fi ascunsa sub o masca care o face tainica si enigmatica . Aceste peisaje, sunt de fapt pretexte pentru exprimarea starilor psihice ale autorilor. Sunt produse ale imaginatiei, in care se imbina dramatismul cu idealismul, spatiul infinit permitand si exprimarea viziunii asupra spatiului cosmic. Deoarece in aceste peisaje apare o confruntare intre concret si fictiune, elementele din cadru vor fi dematerializate , perspectiva atenuata ( se utilizeaza teleobiectivele), se vor abandona volumele si valorile tactile pentru a se obtine spiri- tualizarea, mutatia existentiala . Lipsa profunzimii, face fireasca integrarea cosmica a elementelor peisajului. Se utilizeaza lumina blanda a soarelui care rasare sau apune, spatii goale, peisaje invaluite in ceata, care reprezinta o meditatie a spiritului asupra vesnicei schimbari si o cale de comunicare cu armonia universala . Odata cu marirea distantei punctului de statie, se obtine o micsorare a pers- pectivei corpurilor si a liniilor , se accentueaza perspectiva culorilor si a aerului Departarea va fi sugerata de tonalitati dispuse in adancime (albastrul, ceata departarilor ). La fotografiere variatia culorii si a densitatii aerului se produce natural si nu artificial ca in pictura, iar fotograful are posibilitatea de a interveni cu ajutorul filtrelor pentru a modifica tonalitatile si nuantele . Peisajul panoramic tinde spre o reprezentare bidimensionala exprimand senzatie de calm, liniste , asteptare . Totusi aceste imagini contin un ritm propriu, care le asigura spatialitate potentiala si integrarea in spatiul universal. ( imaginile care tind spre transcendent nu pot fi plate, nu pot fi lipite de zid ) In cazul celei de a treia viziuni a naturii, cea dramatica, imaginea are o compozitie specifica. Subiectul principal este plasat central, ca pe scena unui teatru, ale carui culise sunt formate din mase intunecate de arbori, stanci, cladiri, etc. Redarea acestei scene nu trebuie sa fie un scop in sine, ci trebuie sa fie asociata unei anumite idei, iar tensiunea din interiorul scenei respective, trebuie sa asigure o intensitate care sa imprime imaginii dramatism . Perspectiva puternica, dezvolta spatialitatea si materialitatea. In aceste spatii se prezinta realitatea imediata, domesticul si comunul, oamenii orbitand implacabil in jurul nevoilor zilnice, a pasiunilor proprii . www.photocami.ro Unitatea geometrica a spatiului trebuie completata de unitatea iluminarii ( care presupune distributia luminilor si a umbrelor dupa o singura sursa ) . Nu trebuie uitat rolul integrator al luminii, iar fluiditatea si dinamismul luminii transfera elementelor imaginii un set de valori schimbatoare intr-un vartej continuu . Elementele de imagine, trebuie sa coexiste pe baza unei subordonari bine stabilite. Aceasta ierarhie, dezvolta spatiul si ideea asemenea cercurilor concen- trice care se propaga pe suprafata unei ape. In cazul deosebirii evidente a elementelor prezentate si in lipsa conexiunilor dintre ele se ajunge la fragmentarea imaginii in elemente autonome si la imposibilitatea transmiterii unui mesaj unitar. Prezentarea unor obiecte concrete, presupune spirit de initiativa , propunere, astfel incat elementele respective trebuie sa-si gaseasca rostul, sa fie subordonate temei si ideii pe care le transmitem prin imagine. Pentru a se obtine atmosfera de tensiune, aceste imagini se trateaza contrast si cu contradictii intocmai ca in lumea reala. Trebuie creata impresia ca privitorul se afla in spatiul reprezentat in imagine si ca acest spatiu (cu elementele sale) actio- neaza asupra lui .In general spatiile cu perspectiva geometrica accentuata, separa omul de univers, plasandu-l in realitatea lui imediata si ii acorda un rol participativ . In acest context de perceptie imediata, de impact vizual, de simt tactil al imaginii nu deranjeaza unele inadvertente, cum ar fi tendinta de plonjare sau de cadere laterala a unor obiecte sau personaje ( perspectiva deformata) Apeland la un cadraj mai indepartat, efectul de perspectiva si de tensiune dramatica scade, in schimb privitorul este invitat sa se integreze mai mult in decor. Liniile de perspectiva care incep de langa rama, dau acestuia impresia ca este deja integrat in peisaj . Strada care se ingusteaza odata cu cresterea departarii, inchisa pe ambele parti de case, aleea sau drumul marginit de siruri copaci, caldaramul pustiu evidentiat de razele soarelui, fasiile de lumina care se strecoara printre cladiri, toate dau directii de inaintare de patrundere in mijlocul lor .
24.3 Natura ca fundal
In cazul in care natura are rol de fundal, de fixare a subiectelor intr-un anumit mediu, acesta trebuie sa aiba o deosebita stabilitate in cadru . Aceasta stabilitate se sigura respectandu-se regulile de baza ale compozitiei - principiul unitatii ( in diversitate ) - principiul echilibrului - principiul continuitatii - principiul subordonarii - principiul unicitatii - principiul simplitatii Respectandu-se aceste principii, se asigura claritate si o putere mai mare de convingere a mesajului. Pe de alta parte, mesajul care izvoraste din fundal nu trebuie sa estompeze sau sa neutralizeze mesajul subiectului prezentat in prim-plan. Pe cat posibil, cele doua mesaje ar trebui sa fie convergente, sau sa se evidentieze unul pe celalalt. Bineinteles, ca subiectul principal, poate fi la randul sau o parte de natura : - un arbore solitar - agresivitatea unui relief stancos - lacuri, cursuri de apa, faleze, flori, sau alte creatii ale naturii sau ale mainii omului www.photocami.ro Pentru evidentierea subiectului principal se apeleaza la claritate, contrast de culoare, iluminare si celelalte elemente de compozitie de care dispunem . Relatia dintre subiectul principal si natura fundal depinde de pozitia liniei de orizont . Aceasta linie a orizontului nu trebuie sa apara pe mijlocul cadrului, deoa- rece divizeaza imaginea in doua .
a. Daca la orizont va aparea o linie oblica ( Fig. 420 ) aceasta trebuie bine defi- nita de elemente inclinate in sens invers sau de linii verticale, In caz contrar pozitia ei ori- zontala devine ambigua.
Fig.420
b. Daca linia de orizont este repre- zentata in imagine deasupra subiectului, ( vezi Fig.411 ) atunci subiectul va fi subordonat naturii.
Fig.411
Situarea orizontului intr-un plan mai indepartat, se practica pentru creearea adancimii in imagine. Restul elementelor se dispun in planuri care se succed in adancime iar elementele din primul plan se modeleaza moale. Siluetele marunte ale oamenilor, florile imprastiate pe suprafetele plane, straturile de vegetatie redate prin linii de contur subtiri, vor introduce privitorul in adancimea acestei lumi. Privirea se va muta de la un element la altul, masurand treptat suprafata definita de ritmul persoanelor , caselor, plantelor. Se limiteaza la minim orice actiune. Se resping formele dinamice si contrastele puternice.
c. Daca linia orizontului va fi repre- zentata sub subiect ( vezi Fig.412 ), atunci acesta dobandeste rolul principal.
Fig.412
Daca linia orizontului este sinuoasa, colturoasa ( exemplu un lant muntos ) creste dinamismul imaginii, in timp ce o linie a orizontului dreapta, lina cu rotunjimi largi sugereaza impresia de calm, de liniste.
www.photocami.ro 24.4.0 Particularitati ale compozitiei la peisaj
Compozitia peisajului, este in general o compozitie pasiva, in sensul ca elementele existente in cadru nu pot fi mutate dupa dorinta. ( exista posibilitatea restransa de repozitionare a acestor elemente prin schimbarea punctului de statie dar la fotografia de portret sau de natura statica elementele se pot muta efectiv ) Alte posibilitatile de compozitie raman cadrajul, alegerea unghiului de fotografiere, jocul campurilor de claritate si alegerea iluminarii . Prin aceste mijloace, putem introduce sau scoate elemente din cadru sau schimba relatiile dintre ele. Rolul compozitiei la imaginea de peisaj va fi acela de a conduce privirea ob- servatorului pe un anumit traseu, pe care va intalni datele pe care dorim sa i le pre- zentam, in mod succesiv. Pentru ca ochiul observatorului sa nu paraseasca traseul propus de artist, elementele imaginii trebuiesc astfel aranjate in cadru, incat interesul sa se transfere de la un element la celalalt in mod natural si intr-un anumit ritm. In cazul in care elementele din imagine nu sunt bine alese si situate, interesul observa- torului va abandona rapid subiectul principal, alunecand in afara cadrului. Ceeace trebuie urmarit cu precadere, este unitatea compozitiei care se va obtine pe mai multe planuri : - intelectual - sentimental - vizual Reamintim ca in imagine exista doua centre de mare importanta, centrul de echilibru al cadrului si centrul maxim de interes, adica locul in care se concentreaza toate informatiile, mesajul . Daca aceste centre coincid, ( sau sunt percepute ca atare ), imaginea se retine usor in memorie si mesajul este perceput rapid . Daca aceste centre vor fi departate, atunci va aparea o ambiguitate , o nedeterminare deoarece in mod natural ne asteptam, ca in momentul in care privim subiectul principal totul sa graviteze in jurul lui . Peisajele care transmit mesaje grave, solemne, sau cele decorative, vor fi prezentate echilibrat in imagini, chiar simetric in timp ce peisajele sentimentale care reamintesc sau sugereaza stari sufletesti pasagere, vor fi prezentate pictural Cele dintai vor fi mai monotone , mai sumbre in timp ce peisajele din a doua categorie vor fi mai plastice mai dinamice . Referitor la marimea cadrului ales : - in cazul planul apropiat privitorul este introdus in mediu respectiv in scop participativ, fiind cazul viziunilor dramatice . Elementele de natura sunt foarte concrete, bine conturate de lumina care le racordeaza si le face sa vibreze in ritmul care se va impune . - in cazul planului mijlociu, folosit pentru viziunile sentimentale, privitorul este situat in pragul decorului, bucurandu-se de farmecul si pitorescul lui - in cazul planului indepartat, privitorul va primi un mesaj poetic, prezentan- du-i-se natura ca intr-o lume de vis, care-i stimuleaza sentimentalismul si dialogul cu propria lui constiinta. Imaginea se desfasoara in adancime, in planuri succesive cu orizontul indepartat . Obiectele din prim plan, se vor modela cat mai moale si se vor elimina toate formele dinamice si contrastele. ( deranjeaza deformarile evidente de perspectiva ceeace elimina solutia fotografierii in plonjee sau racourci ) Compozitia, trebuie construita astfel, incat privirea sa exploreze elementele de imagine succesiv, ca intr-un montaj de film, oprindu-se in final pe linia orizontului si cautand conexiunile dintre universul terestru si cel celest . www.photocami.ro Din cele cateva recomandari prezentate, se poate observa ca scopul princi- pal pe care il vom urmari la compunerea imaginii de peisaj, va fi acela de a obtine un spatiu viu, in miscare care sa impuna lirismul sau dramatismul mesajului transmis.
24.4.1 Reprezentarea spatiului in peisaj
Exprimarea largimii spatiului Pentru a se evidentia largimea spatiului, se vor plasa elemente de imagine pe directia orizontala a cadrului : siruri de copaci, caravane de oameni, de masini, de constructii, etc ) Impresia de largime va fi cu atat mai accentuata cu cat intervalele dintre respectivele repere vor fi mai mari . Referitor la aceste siruri de repere , se fac urmatoarele observatii :
- pe lungimea sirului, acolo unde distanta dintre repere se micsoreaza apare o senzatie de comprimare a spatiului, iar in locul in care distan- ta dintre repere se mareste, se obtine senzatia de dilatare a spatiului ( vezi Fig. 413 )
Aceasta variatie a distantelor introduce dinamicitate in cadru.
- daca reperele de la capetele sirului, se afla langa marginile cadrului, se micsoreaza im- Fig.414 Fig.413 presia de largime ( vezi Fig. 414 )
Impresia de largime a spatiului se obtine utilizand obiective superangulare. O usoara curbura a imaginii poate accenta impresia dorita . In general, se va tine cont de urmatoarele observatii : - liniile orizontale din imagine, accentueaza impresia de latime - liniile verticale accentueaza impresia de inaltime - liniile oblice creeaza impresia de adancime - dinamicitatea compozitiei, scade efectul de vastitate spatiala ( linii frante, in zig-zag, curbe concentrice, contraste de lumina si culoare, elemente in prim plan, culori calde, etc. ) Referitor la culorile calde, este evident faptul ca un lan de grau copt (galben ) va fi mai mic fata de acelasi lan de grau necopt ( verde ). Acelasi peisaj, prezentat la ore diferite ( rasarit sau apus fata de orele amiezii) va fi perceput diferit ca marime. Pentru crearea impresiei de vastitate a spatiului, trebuie pastrata unitatea compozitionala deoarece la imaginile fragmentate nu se obtine aceeasi impresie. Elementele imaginii, se vor prezenta usor aplatizate, acest efect obtinandu-se fotografiind de pe inaltimi . Impresia de aplatizare se poate obtine prezentand in partea de sus a imaginii, un cer cu nori bine conturati . www.photocami.ro Legatura cu cerul (cu spatiul cosmic), accentueaza impresia de vastitate, de imensitate . Uneori, aceasta legatura se accentueaza artificial, folosind filtre pentru virarea culorilor . O ultima observatie, se poate face asupra subiectului ales . Originalitatea sau ineditul exagerat pot impune o concentrare a privitorului, care sa-l impiedice sa-si plimbe privirea nestingherit pe intreaga suprafata a imaginii si sa capete astfel o stare de contemplare poetica si melancolica care-i stimuleaza sentimentalismul. Imaginile prea pitoresti nu sunt adecvate pentru a transmite mesaje de maretie, solemnitate sau vastitate .
Exprimarea adancimii spatiului Adancimea spatiului, se poate evidentia prin includerea in imagine a unor ele- mente dispuse in planuri diferite. ( exemplu: daca pe o campie sunt prezentati doi cai de dimensiuni diferite pascand, diferenta de dimensiune a lor o vom percepe ca pe o distanta in adancime intre cai si in final ca pe o desfasurare in adancime a campiei ). ( exemplu prezentat in Fig.367 ) Metoda trebuie utilizata cu multa atentie, pentru ca plasarea unor elemente prea vii ale imaginii in prim-plan, sau in planuri apropiate, retin atentia privitorului asupra lor si impiedica desfasurarea privirii catre infinit . Din aceasta cauza, elemen- tele care reprezinta repere de adancime, vor fi cat mai neutre. Pe de alta parte, in mod natural claritatea va scadea in adancime Intinderea peisajului, a campiilor, a suprafetelor de apa, se accentueaza plasand linia orizontului in partea de jos a imaginii. Aceasta depinde direct de unghiul subiectiv de fotografiere, respectiv de inclinarea usor in sus a axei de fotografiere. In imaginile fotografice odata cu departarea scade contrastul imaginii ( chiar daca iluminarea ramane aproximativ aceeasi ) , culorile devin mai putin saturate virand usor catre albastrui . ( albastrul departarilor ). Fotograful va putea accentua sau atenua acest fenomen cu ajutorul filtrelor . Se reaminteste faptul, ca la utilizarea obiectivelor superangulare elementele imaginii se distanteaza in adancime, in schimb la utilizarea teleobiectivelor se obtine un control mai bun al campurilor de claritate .
Exprimarea impresiei de inaltime In general, numai imaginile care contin linii verticale, pot crea impresia de inaltime. In acelasi scop, se utilizeaza formatul pe inalt respectiv cadrul imaginii va avea laturile mari asezate pe verticala. Pentru accentuarea impresiei de inaltime, se inclina axa de fotografiere usor in sus, obtinandu-se convergenta liniilor verticale, iar pentru perceptia mai buna a planului vertical se va mari campul de claritate al imaginii . Reprezentarea frontala a subiectului scade efectul de perceptie a verticalitatii. Pentru a se evidentia inaltimea, se vor fotografia profiluri, vederi pe treisferturi combinate cu desfasurarea in adancime a planului orizontal in care se vor dispune elemente de comparatie a inaltimii. Aceste elemente de comparatie, se vor afla cat mai aproape de elementele, a caror inaltime vrem s-o evidentiem. Sa ne reamintim din capitolele anterioare, ca evidentierea inaltimii unui element prin comparatie cu altul depinde de distanta de fotografiere si de distanta dintre cele doua elemente . Facem observatia, ca pentru elementele masive ( late, groase ) este mai dificila evidentierea inaltimii lor si din acest considerent recomandam, alegerea cu mare atentie a pozitiei de fotografiere . www.photocami.ro 24.4.2 Utilizarea elementelor de comparatie
In imaginile de peisaj apar numeroase elemente a caror dimensiune reala nu poate fi perceputa direct. (marea poate fi confundata cu un lac, muntii pot fi confundati cu mici coline, campiile pot fi confundate cu pajisti, etc.) Fara un element de comparatie, nici elementele mici nu pot fi percepute la adevarata lor dimensiune ( un drum poate fi confundat cu o poteca, un rau poate fi confundat cu un parau, o stanca va parea un bolovan, etc. ) In aceste conditii, apare imperios necesara , introducerea unor elemente de comparatie cu dimensiuni cunoscute, care actionand pe cele trei dimensiuni, permit privitorului sa evalueze corect maretia si vastitatea decorului care ii este prezentat . Aceste elemente, a caror dimensiune reala va fi perceputa instantaneu si la care se vor reporta celelalte elemente din imagine, sunt fiinte si elemente din natura, sau constructii umane binecunoscute : om, animal, copac, cabana autovehicul, tren, ambarcatiune, etc. Ca si elementele, care se utilizeaza pentru reperarea planurilor dispuse in adancime, elementele de comparatie nu trebuie sa atraga atentia in mod deosebit , sa devina centre de interes sau sa retina atentia privitorului
24.4.3 Perceptia unor elemente grafice in fotografia de peisaj
Punctul si liniile
- punctul, reprezinta forma concentrata, sau reper in timp ( elemente punc- tiforme in prim plan, pot sugera caracteristici de suprafata, defecte, dezordine, murdarie - linia, reprezinta desfasurare in timp si spatiu, lumina laterala sau contra- lumina ( in fotografia de peisaj nu apar contururi ) - linia groasa sugereaza directie - linia subtire sugereaza intersectie de planuri - linia orizontala, sugereaza latime, largime - linia oblica sugereaza adancime - linia verticala sugereaza inaltime - linia punctata, in zig-zag sau linii paralele, sugereaza ritm - linia curba, este o linie ajunsa la maturitate care va sugera relieful. ( natura nu tolereaza liniile drepte, odata cu timpul le modeleaza ). Cu cat aceasta linie va fi mai departe, cu atat va fi mai aplatizata . - convergenta liniilor determina un punct de tensiune - o linie groasa, se poate subtia in mod natural, spre partea dreapta si in spre partea de sus a cadrului , in caz contrar impresia devine stranie ( linia, se subtiaza odata cu departarea de izvorul ei, cele doua directii mentionate fiind cele naturale ) Din acesta cauza convergenta liniilor se produce in mod natural in partea de sus a cadrului ( de exemplu convergenta liniilor de perspectiva ). Orice convergenta a liniilor in partea de jos a cadrului strica unitatea compozitionala . Deoarece in natura se produce orientarea fireasca a tuturor lucrurilor, liniile oblice care nu indica directii sunt nepotrivite si nefiresti .
www.photocami.ro Figurile geometrice
- cercul si elipsa, reprezinta spatii inchise sau concentratii spirituale , care apar accidental in fotografia de peisaj. Curbura de camp similara elipsei care se obtine la utilizarea obiectivelor cu distanta focala mica, izoleaza elementul prezentat astfel. De altfel, orice element circumscris unei curbe, va fi izolat iar curba va orienta privirile numai asupra lui . - elipsa verticala, este nenaturala si are numai valoare de simbol. - patratul si dreptunghiul reprezinta planuri frontale. Daca nu vor scadea ca dimensiune pe adancime, ( Fig.415416) vor limita desfasurarea spatiului . Indiferent daca aceste figuri, reprezinta corpuri sau sugereaza legaturi in cadru , trebuie sa aiba laturile paralele cu marginile cadrului, in caz contrar producandu-se dezechilibre major in compozitia cadrului. (Fig.417)
- paralelogramul si trapezul, reprezinta planuri laterale sau orizontale . Firesc Fig.415 Fig.416 Fig.417 aceste figuri vor fi asezate cu baza mare spre partile laterale ( Fig.418 ), sau spre partea de jos a cadrului ( Fig.419). ( deformatia naturala de perspectiva, in caz contrar aceste figuri aparand ca structuri ciudate ).
- triunghiul, reprezinta in imagine semn indicator, vector de directie sau relatii intre elemente. Fig.418 Fig.419 Egalitatea laturilor laterale ale triunghiului ( triunghiul isoscel ), confera compozitiei un aer solemn. La peisaj, compo- zitia triunghiulara se face cu baza triunghiului paralela cu latura de jos a cadrului, pentru a se asigura desfasurarea spatiului . Pentru asigurarea desfasurarii spatiului Fig.420 in adancime, compozitia in triunghi trebuie aleasa astfel, incat sa se incadreze natural in conul de perspectiva. ( Fig.420 )
www.photocami.ro Culorile si nuantele lor
Fiecarui element al acestui limbaj vizual care este fotografia, ii corespund pe langa valoarea de reprezentare directa a unei caracteristici naturale si o valoare de simbol care este de multe ori preponderenta . Culorile au la randul lor valoare simbolica, dupa cum urmeaza : - galbenul, este culoare pur pamanteasca - albastrul este culoare pur cereasca Inversarea pozitiei naturale a acestor culori in cadru ( galben, portocaliu, rosu in partea de sus a cadrului, iar albastrul, in partea de jos ), are ca efect pierderea importantei, greutatii elementelor terestre in favoarea celor celeste. Mai mult exista tendinta naturala a repozitionarii culorilor ceeace creeaza tensiune ( vezi drama- tismul imaginilor de apus si rasarit de soare ) Pe de alta parte, o mare importanta o va avea ponderea si calitatea culorii albastre, fata de ponderea si calitatea culorilor care reprezinta partea terestra . In cazul in care elementele terestre sunt reprezentate intunecat, numai prin suprafete si contururi, fiind luminate din sens contrar cu lumina vie ( contralumina, galbena sau portocalie ) va conta numai sentimentul, starea rezultata. - albastrul si verdele reprezinta spatial nemarginit In imagini culorile respective vor avea o pondere importanta. Nuantele inchise ale culorilor din prim plan sau saturatia culorilor mai mare in plan indepartat, deconcerteaza deoarece sunt ilogice.( perceptia umana, este adaptata la fenomenul de scadere al iluminarii si a contrastului, odata cu departarea ) In acest caz, in perceptia privitorului zona iluminata, situata in planul mai indepartat va apartine altui spatiu, altei lumi . - rosu reprezinta spatiu de intensitate pasionala - portocaliul reprezinta viata Rosul si portocaliul, constituindu-se rapid in centre de interes si tensiune nu-si au locul in plan indepartat, deoarece tensiunea se atenueaza odata cu departarea - violetul este culoare cosmica Culorile violet si magenta in prim plan sunt stranii . - albul dilata spatiul si timpul - negrul comprima spatiul si timpul Rolul culorilor in peisaj este sa asigure spatialitatea inlocuind-o pe cea repre- zentata geometric. Pe de alta parte, pentru asigurarea unitatii la imaginile de peisaj culorile tre- buie sa se armonizeze perfect, sa fuzioneze unele in altele ( principiul continuitatii ) . Contraste de culoare, de lumini si umbre, tentatia pentru inedit si pitoresc , micsoreaza spatialitatea si vastitatea peisajului. Dupa cum am subliniat la inceput, culorile au rolul de a asigura in acelasi timp si spatiul spiritual. Tensiunea, dramatismul , se obtin prin vibrarea culorilor, prin amestecul lor si prin incordarile rezultate din intalnirile dintre tonuri . Tocmai pentru accentuarea ,sau diminuarea acestei tensiuni, a dramatismului, si pentru armonizarea intregului spatiu reprezentat, unii fotografi de peisaj, apeleaza la tehnici prin care contrasteaza, sau dinpotriva scad contrastul, unor intregi zone de imagine, pentru a obtine reactiile dorite, din partea privitorului ( virare, solarizare, filtre soft, degradee, fotografierea cu materiale IR , graficizare, etc. ) .
www.photocami.ro 24.5.0 Resurse stilistice similare cu cele utilizate in literatura
In limbajul vizual pentru definirea unor personaje, obiecte , locuri sau situatii, pentru modificarea ritmului si tensiunii naratiunii sau pentru sporirea credibilitatii mesajului transmis se apeleaza la procedee utilizate si in literatura Cum semnificatia acestor procedee, a fost invatata in scoala la cursul de literatura, le reamintim pentru a fi utilizate si in fotografia de peisaj .
Antiteza consta in prezentarea in oponenta a doua elemente astfel incat prin contrast, sa poata fi evidentiate calitati sau defecte. Comparatia seamana cu procedeul descris anterior, insa in acest caz vom avea de aface cu doua elemente apartinand aceleiasi familii . Pe de alta parte, prin alaturarea a doua elemente contrarii, caracteristici comune se transfera de la unul la celalalt ( Alaturarea unui trandafir de obrajii unei fete, ii transfera acesteia o parte din gingasia florii, obrajii ei erau ca doi trandafiri ) Prin prezentarea alaturata a doua elemente dintre care unul este binecunoscut se pot aprecia si caracteristicile celui mai putin definit. Asocierea, presupune alaturarea unui element altora si prin aceasta transfe- rarea asupra lui, a unor caracteristici. Exemplu : daca langa un grup de elevi imbracati in uniforma, este prezentat si un alt copil de aceeasi varsta , privitorului i se va sugera, ca toti copii sunt elevi, poate chiar colegi, inclusiv cel alaturat ulterior grupului, cu toate ca acesta nu poarta uniforma . Enumerarea consta in prezentarea elementelor unei imagini intr-o succesiune Aceasta va obliga privitorul, la perceptia acelor elemente intr-o anumita ordine sau intr-un anumit ritm impus . Sirul de copaci, de pe marginea unui drum care se pierde in departare, impune un ritm de parcurgere al drumului respectiv . Elipsa, presupune ca intr-o succesiune ca cea prezentata mai sus, sa lipseas- ca unul dintre elemente. Lipsa acestuia , remarcata uneori substituita subtil, nu va afecta cu nimic mesajul . ( In imagini , de multe ori , lumina si umbra inlocuiesc elementele care lipsesc din cadru ) Exclamatia , va fi reprezentata in imagine, de petele de lumina, contrast, si culoare sau introducerea unor elemente de pitoresc. Gradatia reprezinta o succesiune de elemente, a caror valoare, sau semnifi- catie, se amplifica sau se diminueaza , dand astfel posibilitatea de a se controla nivelul perceptiei . Metafora reprezinta un procedeu prin care se face o comparatie subinteleasa Se utilizeaza elemente cu valoare simbolica. Astfel ferestrele, pot fi metaforic ochii unei locuinte. Dealurile, dunele, valurile pot reprezenta metaforic senzualitatea formelor umane . Doua drumuri care se unesc sau care se despart, pot semnifica doua destine . Personificarea se obtine, prin atribuirea unor caracteristici umane unor elemente de peisaj. Astfel un brad poate fi semet, o salcie poate fi trista, un munte poate fi mandru . Personificarea se poate obtine si prin paralelism . Un arbore cu puietul sau, o floare cu bobocul ei, pot fi percepute ca un parinte alaturi de copilul sau .Daca ne reamintim denumiri de locuri din tara noastra, putem realiza cat de mult fost personificata natura inca din vechime . Procedeele prezentate, sunt enumerative, deoarece se pot utiliza si celelalte ( simbolul, substitutia, hiperbola, parabola, etc. )
www.photocami.ro 24.5.1 Simboluri si semnificatia unor elemente de peisaj
Prezentam mai jos elemente cu valoare de simbol care apar in imaginile de peisaj, pentru a le intelege mai bine semnificatia evitand ca prin alaturarea lor in cadru sa obtinem repetitii inutile sau contraziceri reciproce . - soarele simbol al genezei - cerul element de legatura cu cosmosul instelat, insorit legatura armonioasa, integrare nori negri, grei legatura tensionata - norii simbolizeaza forta celesta - albastrul infinitului domeniu spiritual si sacru - ploaia, ninsoare dar al naturii - furtuna , viscol pedeapsa a naturii, natura dezlantuita interventie celesta - ceata contopirea cu natura - zapada puritatea naturii - marea imensitatea orizontului terestru - muntii maretia peisajului terestru - dealuri, campii, plaje spatii de viata si activitate umana - pustii imensitatea unor spatii, functie de forme reprezentari ale senzualitatii - stanci, rape, mlastini natura neospitaliera - culturi agricole activitate umana - lant muntos, padure bariere ale necunoscutului - lac spatiu izolat, ochi al lumii subterane - rau bariera naturala intre doua spatii - drum, sosea bariera intre spatii, daca sunt populate, marcheaza trecerea timpului - alei, poienite, terase spatii de meditatie - vegetatie simbol al naturii , al vietii - arbusti, flori elemente pitoresti de peisaj - floare gingasie, fragilitate, simol al tineretii si dragostei - arbore simbol al vietii, sau al omului - animale simboluri ale vietii - nori de praf vant, activitate intensa - fum care se ridica locuri cu tensiune maxima - pod, punte element de legatura intre spatii - ziduri, garduri, grilaje delimitarea unor spatii de activitate - locuinte spatii familiare - turle, cladiri inalte ambitie, dorinta umana de emancipare - santiere, fabrici, sedii spatii productive - porti, usi, ferestre elemente de legatura, intre lumea exterioara si lumea interioara - biserici, temple elemente de legatura cu sacrul - trenuri, masini, stalpi IT simboluri ale tehnicii - monumente, statui simboluri ale ordinei, moralei si dreptatii - banca din parc spatiu de meditatie - felinare repere al succesiunii temporale - trepte, scara simbol al dorintei de ascensiune www.photocami.ro - umbre ale elementelor personificarea lor - estomparea elementelor integrarea lor
24.6 Tipuri de peisaje
Imaginile de peisaj, trebuie sa fie bine delimitate in timp si spatiu pentru ca privitorul, sa-si concentreze atentia numai asupra mesajului ideatic. Mesajul se va descifra in timp dupa baleierea intregii imagini ceeace impune o compozitie elaborata care sa retina atentia privitorului si sa-l oblige sa parcurga imaginea dupa un anumit traseu. Pentru localizarea spatiului prezentat in imagine, acest spatiu trebuie sa aiba caracteristici proprii care determina si tipurile de peisaj . Astfel, peisajele se pot caracteriza dupa :
loc anotimp starea vremii ora zilei - montan de primavara zi insorita rasarit - marin de vara zi cetoasa dimineata - citadin de toamna zi ploioasa miezul zilei - rural de iarna zi cetoasa dupa amiaza - industrial zi vantoasa seara - arhitectural noaptea
In general imaginea de peisaj este utilizata de multe ori ca pretext pentru a se transmite stari sufletesti. Elementele care figureaza in peisajul respectiv, trebuie sa poata sa fi recunoscute imediat, sa aiba valoare universala de reprezentare. Este de nedorit sa se faca o confuzie intre modul in care un element de imagine este reprezentat si intre modul in care acelasi element va fi perceput. Astfel, orice figura prezentata este greu de recunoscut daca nu se incadrea- za intr-o clasificare stiuta. Fara integrarea in aceasta clasificare apare imediat distorsiunea. Pentru a se evita fenomenul , se va acorda mare atentie prezentarii elementelor particulare ( de ex. o coliba, o locuinta lacustra, un iglu, pot fi asimilate unei categorii, locuinte umane, numai daca prezinta particularitati asemanatoare identificabile ). In caz contrar, privitorul in loc sa recepteze mesajul ideatic va efectua identificari si descifrari. Deconcertarea privitorului prin reprezentarea inadecvata a unor elemente, impiedica perceptia unitara a imaginii si receptarea mesajului continut . Apare dificila misiune a fotografului, ca dintr-o infinitate de situatii posibile, s-o aleaga, numai pe aceea adecvata pentru transmiterea mesajului sau . Va trebui sa aleaga subiectele, circumstantele, locul optim de statie si mijloacele tehnice cele mai potrivite. Va trebui ca conceapa imaginea in asa fel, incat sa-i acorde privitorului suficiente posibilitati, care sa-i mareasca receptivitatea si perceptia vizuala . Armonizarea posibilitatilor, tehnicilor, cu ideea pe care vrea s-o transmita prin imagine, va fi adevarata proba a profesionalismului , iar sensibilitatea fata de natura si subtilitatea cu care isi va transmite prin imagini unui interlocutor sentimentele, vor demonstra talentul fotografului de peisaj.
www.photocami.ro 24.6.1 Peisajul montan
Imaginile acestui tip de peisaj, prezinta in prim plan si plan mijlociu formele abrupte care evidentiaza maiestuoasele forme geologice . Fotografierea muntilor din plan indepartat, se utilizeaza pentru imagini de dcor ( am mentionat anterior ca reprezentarea frontala a formelor inalte, scade impresia de inaltime a lor ) Dificultatile care apar la fotografiere sunt urmatoarele : - alegerea unui punct de statie mai inalt, pentru ca vegetatia din prim-plan, sa nu obtureze subiectul - alegerea iluminarii cadrului ( respectiv alegerea anotimpului, a orei din zi si a conditiilor atmosferice, cand conditiile de iluminare, sunt cele mai favorabile ) Iluminarea cea mai favorabila, va fi cea obtinuta cu ajutorul unei lumini difuze laterale care va reliefa subiectul. ( in cazul luminii directe, nedifuzate contrastele vor fi prea mari ) Pentru efecte deosebite se poate utiliza contralumina . Desfasurarea spatiului in adancime, se va face prin alternarea de planuri . Pentru evidentierea dimensiunii formelor prezentate, in imagine se vor intro- duce elemente de comparatie Pentru realizarea acestui tip de imagini se folosesc filtrele: galben ( a/n ), UV, polarizare si de conversie pentru virarea culorii. Subiecte predilecte : carari pe abrupt, serpentine, pereti stancosi, chei, vederi descoperite de pe inaltimi, zapada spulberata pe stanci, etc.
24.6.2 Peisajul marin
Peisajul marin nu poate fi conceput fara conturul discontinuu al valurilor . Aceste valuri asigura desfasurarea in adancime a cadrului . In scopul desfasurarii in adancime a spatiului, in imagine trebuie sa apara bine conturata linia orizontului si repere pe suprafata marii sau pe plaje ( contur mal, vapoare, barci, faruri, diguri, etc. ) Datorita saraciei de elemente din cadru, linia orizontului se va plasa in partea de jos a cadrului, urmand ca desfasurarea spatiului in adancime sa fie evidentiata si cu ajutorul norilor de pe cer . Acesti nori, bine conturati , contribuie la impresia de suprafata plana a marii. ( aplatizeaza suprafata de sub ei ). Stralucirea valurilor in contralumina, ofera un cadru deosebit pentru rasarituri le si apusurile de soare. Pentru ca discul soarelui sa fie bine integrat in compozitie, soarele, se va prezenta partial acoperit de linia orizontului ( va iesi din mare ) . Peisaje marine mai spectaculoase dar mai greu de realizat, sunt furtunile pe mare . Dinamismul valurilor , schimbarea continua a elementelor in interiorul cadru- lui, cer ca acest subiect, sa fie abordat in stilul fotoreportajului, cu urmarirea continua a subiectului in vizor si declansarea la momentul oportun . O problema deosebita, de care trebuie sa tina cont fotograful, la mare este nisipul marunt care patrunde in aparate si in obiective. Impotriva acestui nisip abra- ziv si a atmosferei saline, la randul ei coroziva, se impune folosirea unui filtru UV de protectie pentru obiectiv si o carcasa etansa pentru aparat. Se vor folosi aceleasi filtre, ca la pct. 24.6.1
www.photocami.ro 24.6.3 Peisajul citadin
Specificul acestui peisaj, este dinamismul, datorat activitatii locuitorilor orasului Acest dinamism al activitatii, reiese din jocul inaltimilor si volumelor cladirilor, alternanta dintre volume si spatii libere, activitatea febrila a locuitorilor . Aglomeratia si circulatia prezentata in imaginile din marile orase contribuie la evidentierea acestui dinamism. Dinamismul si dramatismul impun apelarea la un plus de claritate, contrast si saturatie a culorilor . Particularitatile acestui ambient poarta amprenta traditiilor, gradului de civiliza- tie si temperamentul locuitorilor sai . Aceste caracteristici se scot cu pregnanta in evidenta, pentru ca peisajul sa fie particularizat .( Iasul nu poate semana cu Bucurestiul, cum nici Moscova nu poate semana cu Londra ) Fiecare oras are cartiere, strazi si monumente specifice si poseda si anumite caracteristici afective . Pentru redarea acestora, se va apela la toate posibilitatile compozitionale si interpretative . Se utilizeaza in mod curent cu obiective cu distante focale scurte. Acestea introduc privitorul in interiorul spatiilor si produc deformatii de perspectiva. In peisajul citadin se gasesc subiecte atat pentru portret, cat si pentru natura statica sau fotoreportaj ca genuri distincte si se incearca prin tehnici specifice acestor genuri sa se prezinte cat mai veridic particularitatile orasului si ale locuitorilor Intr-un dcor atat de bogat in subiecte, nu exista limite sau recomandari spe- ciale pentru aparatura si accesorii .
24.6.4 Peisajul rural
Desi asemanator in multe privinte cu peisajul citadin, la peisajul rural apare o caracteristica suplimentara, legatura locuitorilor cu natura . Satele sunt armonios integrate in mijlocul naturii si acest aspect trebuie sa reiasa pregnant in imagini . Datorita calmului inspirat de natura , dinamicitatea si dramatismul imaginilor scade . Subiectele imaginilor, prezinta stransa legatura dintre om si natura, dintre om si celelalte vietuitoare, activitatea cotidiana, aspiratiile si nevoile imediate .Ca pastra- tor al valorilor traditionale satul va fi prezentat cu ceeeace are mai caracteristic si mai pitoresc . Daca in imaginile din orase, se prezinta realitatea imediata, aparenta, in pei- sajul rural se prezinta preponderent stabilitatea si substraturile psihologice . Aceste imagini vor fi mult mai elaborate fata de cele din peisajul citadin, deoarece din cauza stabilitatii existente in imagine , orice legatura fortata apare evidenta. Pitorescul satului integrat in natura, a constituit dintotdeauna subiectul pre- ferat al pictorilor datorita nostalgiilor si invitatiei la meditatie, pe care le provoaca aceste imagini .Peisajul rural, este un peisaj simbolic idealizat ,inspirat de un paradis terestru, in care exista deplina armonie dintre om si natura. Aceasta atmosfera solicita o anumita sobrietate, care nu trebuie stricata de un pitoresc exagerat . Bineinteles ca peisajul rural poate fi redat si in stil realist sau naturalist .
24.6.4.1 Rauri, lacuri, caderi de apa
Apa in continua miscare, simbolizeaza viata pe pamant. Se prezinta metaforic lupta omului cu natura sau lupta pentru existenta. Prin forma, culori si contraste, prin fluiditatea si temperamentul ei apa este un subiect deosebit de des reprezentat. www.photocami.ro Raurilor sunt trasee de explorare a spatiului. Se prezinta apa involburata cur- gand in albia ei, luptandu-se cu pietre, crengi, caderi de nivel. Drumul sinuos al unui rau sugereaza aceeasi zbatere prezenta, trecuta sau viitoare. In contrast, pe mal cresc copaci umbrosi, apar stanci masive sau maluri abrupte in pozitii ferme. Aceste elemente nu sunt statice deoarece prin forma lor sugereaza miscare. ( directia crengilor unui arbore, directia sugerata de forma unei stanci sau de curbura unui mal ) Compozitional, trebuie urmarita integrarea directiei curgerii apei cu directiile sugerate de celelalte elemente invecinate cu ea. Luciul lacurilor care oglindesc norii cerului sau formele masive de pe maluri creeaza legatura dinspre adancuri spre exterior. Sugereaza ochiul pamantului. Pentru a se reda impresia de viu, apa trebuie sa prezinte reflexe. Se vor cau- ta unghiurile din care se obtin reflexe cat mai accentuate, mai contraste si cu forme care se integreaza cat mai bine in compozitia generala. O caracteristica sugestiva a apei in imagine sunt stropii. Pentru evidentierea acestora trebuie utizata lumina laterala. Functie de distanta de fotografiere se expu- ne cu timpi 1 / 30 1 / 125 sec. Daca se fotografiaza caderi de apa ( sau arteziene ) timpul de expunere tre- buie micsorat, functie de efectul pe care dorim sa-l inregistram :apa involburata, sau stropi suspendati in aer. ( 1/ 125 1 / 500 sec. )
24.6.5 Peisajul industrial
Peisajul industrial, are scopul de a prezenta locul si rodul unor activitati si aspiratii umane in domeniul industrial. Domeniul pare limitat, dar in realitate ca in orice spatiu de activitate umana se regasesc toate sentimentele naturii umane . Ceeace trebuie evidentiat insistent in aceste imagini, este stransa legatura care exista intre om si acest nou spatiu creat de el . Astfel apare prezentata, chiar ratiunea de a exista a acestui mediu creat artificial . Pe langa aceasta se vor scoate in evidenta si valorile estetice ale acestui mediu. In acest sens, imaginile trebuie sa transmita urmatoarele mesaje : - valoarea sociala si morala a activitatii respective - dinamicitatea activitatii umane - frumusetea, estetica proprie a constructiilor industriale - particularitatile specifice ale acestor constructii - integrarea armonioasa a acestor constructii in mediul natural In general, peisajele industriale sunt lipsite de poezia si lirismul care se degaja din peisajele naturale, accentul fiind pus pe perspectiva, plasticitate si contraste . Din aceasta cauza planurile din departare sunt mai rar intrebuintate. Deoarece se va sublinia dinamismul activitatii umane, cadrul va fi bogat in reliefuri, colturi, intersectii, linii frante si de ritmul dat de succesiunea unor elemente. Culorile vor fi mai saturate, contrastele mai acentuate, claritatea mai mare. Compozitia va fi dificil de realizat . Formele riguroase ale constructiilor indus- triale, cer o anumita sobrietate in redarea lor . Curbura de camp se evita, in schimb unghiul subiectiv de fotografiere, poate sublinia inaltimea si adancimea cadrului si relatiile dintre elementele din cadru . Aceasta trebuie facuta cu moderatie, in limitele unui echilibru, deformarile exagerate afectand sobrietatea susamintita . Complexitatea formelor dintr-un santier, o hala industriala, o linie de fabricatie face dificila decuparea cadrului . In primul rand, elementele din cadru, trebuie sa fie identificabile instantaneu, pentru a nu se crea ambiguitati . In al doilea rand, cadrul www.photocami.ro trebuie sa cuprinda o parte a unui domeniu de activitate, sau a unui proces tehnologic, prezentata intr-o succesiune logica . Decuparea nu se poate face numai pe criterii estetice, deoarece trebuie sa se tina seama de ratiunea existentei unor elemente din cadru. Se va evita, incarcarea nejustificata a cadrului . Logic, acest spatiu de activitate umana trebuie populat . Personajele vor fi prezentate in timpul activitatii . Se mentioneaza ca, intr-un astfel de dcor, prezenta umana este sesizata imediat , asa incat se va acorda mare importanta pozitiei si gesturilor personajelor . Imaginea, se va desfasura pe planuri succesive, pentru a se accentua impre- sia de spatiu tridimensional . Efectele luminoase ( scantei de sudura, sau otel topit, aburi luminosi, lampi de avertizare, ,praf, fum, etc. ) intaresc naturaletea si sporesc tensiunea in cadru. Fotografierea se va face de obicei la lumina existenta iar pentru a se obtine unitatea cadrului se poate utiliza virarea culorilor intr-o usoara nuanta dominanta . Se mentioneaza ca fotografii de gen, sunt specializati pe domenii , ca si fotoreporterii sportivi, deoarece fiecare activitate industriala are particularitati , mod de prezentare si puncte de interes specifice .
24.7.0 Lumina
In mod natural fotografia de peisaj se realizeaza cu lumina de zi. Aceasta isi pastreaza caracteristicile specifice intr-un interval de timp destul de restrans ( ora 10.00 15.00) interval in care culorile apar stralucitoare si saturate. Din intervalul respectiv de timp sunt mai avantajoase orele 10.00-11.00 si 14.00 15.00 cand razele au o usoara inclinatie fata de perpendiculara locului. ( se reaminteste ca intervalul de timp mentionat mai sus variaza cu anotimpul si latitudinea locului in care se efectueaza fotografierea ) Totusi fotografierea la miezul zilei, inregistreaza o atmosfera cu contraste scazute, deprimanta iar temperatura de culoare este rece. In afara acestui interval lumina incepe sa piarda componenta albastra capa- tand o dominanta roscat portocalie.
24.7.1 Apus si rasarit de soare Dominanta roscat portocalie produce o lumina calda in care se reali- zeaza imagini spectaculoase cu apus si rasarit de soare . Apusurile si rasariturile sunt relativ usor de fotografiat deoarece expunerea nu este asa de critica ca pentru alte scene. La o usoara subexpunere veti obtine culori mai saturate si mai inchise iar la o usoara supraexpunere veti obtine o imagine mai luminoasa. Caracteristica acestor imagini este contralumina, care determina o prelungire a expunerii pentru prezentarea elementelor din planele apropiate. Datorita dominan- tei, paleta color incepe sa se reduca ( perioada optima de fotografiere cca. 1 / 2 h.) Se realizeaza imagini cu discul soarelui printre siluete, reflexe in apa ale soarelui la apus sau la rasarit, peisaje cu norii colorati de dominanta rosietica, proiectii ale elementelor din prim-plan pe cerul rosiatic, etc. Pentru integrarea in compozitie a discului soarelui, acesta va fi partial acoperit de linia orizontului. Cu ajutorul unui teleobiectiv discului soarelui i se poate acorda o importanta mai mare. ( nu priviti soarele prin vizor deoarece afecteaza ochii )
www.photocami.ro 24.7.2 Luna fotografia de noapte
Luna se evidentiaza pe cer dupa apusul soarelui. Imediat dupa disparitia soarelui sub linia orizontului o serie de subiecte inca se pot distinge. Este cea mai favorabila perioada pentru fotografiere. Se mentioneaza faptul ca luna nu este o sursa suficient de puternica pentru a asigura iluminarea spatiului noaptea. In aceste conditii, noaptea se obtin imagini la expuneri de peste 1 min. timp in care luna capata forma alungita. Imagini cu luna plina in apropierea orizontului, ( simbolizeaza in imagine soarta) sunt spectaculoase. Deasemenea imaginile cu luna ale peisagiilor acoperite de zapada sunt reusite datorita reflexiei luminii Imagini cu luna se pot realiza si prin dublaexpunere : prima expunere se face ziua pe inserat cand peisajul prezinta suficiente contururi si nuante iar dupa o perioa- da de timp se reexpune noaptea cand luna este stralucitoare. Fotografia de noapte este un subiect destul de putin abordat, cu toate ca imaginile respective produc un efect vizual deosebit. In aceste imagini sunt prezenta- te sursele de lumina, pe care le percepem pe timp de noapte, lumini, care sugereaza un univers partial ascuns. Esentiala este puterea de sugestie a luminilor respective nu numai simpla reprezentare si organizare a lor in compozitia imaginii. Bineinteles ca aceste lumini fiind centre de interes ale imaginii, trebuie sa fie reprezentative si sa confere imaginii dinamism. ( se fotografiaza farurile masinilor in miscare, siruri de felinare, vitrine, ferestre luminate, fulgere, etc. ) Expunerea generala ar trebui masurata in lumina reflectata ( masurare medie, integrala sau matriceala ) iar pentru centrele de lumina in lumina incidenta. Se poate utiliza si expunere autobracketig ( suita de imagini cu parametri de expunere succesivi ) Recomandarile urmatoare, au in vedere utilizarea unui material cu sensibilitatea de 400 ISO T i m p i i d e e x p u n e r e
Diafragma 2 2,8 3,5 4,5 5,6
s t r a z i s i p i e t e l u m i n a t e 1/5 1 2 s t r a z i l u m i n a t e c u a s f a l t u l u d 1/30 1/15 1/8 1/2 s t r a z i i n t u n e c a t e 1 2 4 s t r a z i i n t u n e c a t e c u a s f a l t u l u d 1/10 1/5 1 2 vitrine luminoase 1/125 1/60 1/30 1/15 1/8 monumente luminate 1/15 1/8 1 semne luminoase 1/30 1/15 1/8 1/2
www.photocami.ro Sursele de lumina utilizate noaptea in oras sunt lampi cu vapori de mercur care vireaza imaginile spre albastru si lampile cu sodiu care vireaza imaginea spre portocaliu. Acestea alaturi de alte surse cu neon, halogen sau becuri cu incandes- centa spectru propriu asa incat este deosebit de dificil de asigurat un echilibru de culoare. Se va expune pe criterii interpretative. Fenomene luminoase interesante se produc in jurul surselor de lumina. Daca atmosfera contine picaturi fine de apa in suspensie ( dupa ploaie sau pe vreme cetoasa ) atunci in jurul lampilor se va forma o aura care este bine pusa in evidenta la expunerile lungi. Pentru a se asigura suficienta claritate in peisajele de noapte, este necesara o diafragmare relativ mare 5,6 8 ( functie de distanta focala si distanta de fotogra- fiere ) ceeace impune un timp de expunere lung 30 sec. 2 min. ( 200 ISO). Apare imperios necesara folosirea unui trepied pentru aparatul de fotografiat. In cazul utilizarii filtrelor ( efect, fog, difuzie,star, etc. ) timpul de expunere va fi mai lung. Tot cu ajutorul trepiedului se pot fotografia monumente si palate. Deoarece iluminarea lor lasa uneori de dorit, se utilizeaza doua expuneri pe acelasi cadru, una pe inserat pentru detalii si cealalta noaptea la lumina lor de prezentare. Cunoscand in prealabil tipul lor de iluminare, se pot elimina dominantele nedorite cu ajutorul filtrelor.
24.7.3 Fotografierea norilor, fumului si cetei
Prezenta acestor elemente in imagine, va indeplini urmatoarele roluri : - acorda materialitate aerului - accentueaza impresia de spatiu ( recreaza spatiul pe verticala ) - creaza planuri intermediare in adancime - intregesc compozitia si contribuie la echilibrul acesteia - determina asociatii de idei Aerul, atmosfera, nori si ceata asociate cu vantul, cu rasuflarea, creaza legatura dintre aer si pamant. In lipsa norilor, a fumului si a cetei , imaginea este monotona , inexpresiva si neechilibrata Pentru a indeplini rolurile enuntate mai sus, elementele respective trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii : - sa poata fi reprezentate ca elemente distincte - forma lor sa se integreze armonios cu restul compozitiei - iluminarea lor sa nu contrasteze evident cu iluminarea cadrului (exceptand cazul cand se urmareste obtinerea unor efecte stranii ) Reprezentarea elementelor discutate, se datoreaza faptului ca, aerul saturat de particolele de apa sau de praf aflate in suspensie , difuzeaza lumina laterala sau contralumina, care trece prin aceste zone. Pentru evidentierea norilor, fumului si cetei, compozitia trebuie organizata in asa fel incat elementele respective sa fie prezentate pe un fond intunecat .( la evidentierea cu lumina laterala fondul va fi neiluminat iar intunecarea cerului se poate obtine si prin utilizarea filtrelor sky-light) Efectul obtinut in final, va fi de zone locale mai luminoase . Trebuie mentionat, ca aceste zone iluminate intens, devin centre de interes ale compozitiei , de unde ar trebui sa izvorasca mesajul principal . Pe de alta parte, in cazul unui exces de lumina in portiunile subiectului in care sunt norii fumul si ceata , volumul si structura acestora sunt distruse. Din aceasta cauza , la iluminarea elementelor respective trebuie sa existe o contopire gradata intre conturul bine reliefat si zona in care forma este estompata datorita www.photocami.ro excesului de iluminare. Numai in acest caz, imaginea elementului, isi va pastra aspectul veridic ( respectarea legii continuitatii ) In cazul norilor care evidentiaza spatiul, trebuie asigurat nu numai echilibrul acestor forme cu restul imaginii dar si compozitia suprafetei ocupate de ei. Pentru evidentierea elementelor in discutie, se pot utiliza filtrele galben sau portocaliu ( la material a/n ) , polarizare, UV, sky-light si cele de virare a culorii ( la materialele color ). Pentru accentuarea difuziei luminii se vor utiliza filtrele de difuzie ( Norii, fumul si ceata, se regasesc ca elemente de imagine, in toate genurile fotografice, la portret fumul de tigare, la natura statica fum sau aburi, la fotoreportaj fum, la peisaj nori si ceata, etc. insa ponderea si importanta lor in cadrul imaginiilor , este cea mai mare la fotografia de peisaj )
24.7.4 Vremea nefavorabila
Ploaia, ceata, zapada, produc imagini interesante. Adesea, obiectele aflate la distanta apar difuzate in gri, iar obiectele din prim plan apar cu culori mai saturate. Lumina incetosata dilueaza culorile ( devin pastel ) si inmoaie contururile obiectelor situate in departare. Pe vreme innorata contrastele culorilor scad dar in schimb se satureaza. In timpul furtunilor de vara, cerul se intuneca in schimb obiectele din prim plan pot aparea stralucitoare. Contrastul va fi dramatic, suprarealist. Fotografierea ninsorii, ploii, vantului, furtunii se face de la o oarecare distanta deoarece particolele aflate in aer in apropierea obiectivului se inregistreaza peste imagine. Sunt indispensabile filtrele de protectie ( UV ) parasolarele si husele de pro- tectie pentru intemperii. Pe timp de iarna pe componentele optice se formeaza condensul iar bateriile isi pierd vitalitatea.