Liceul de arte „Balasa Doamna” Targoviste, Dambovita

Lucrare pentru certificarea copetentelor profesionale

„Frumusetea pacatelor capitale”

Profesor indrumator: Elev:
Stoian Madalina Scortea Georgiana-Sorana
Anul 2021
 Capitolul 1. Introducere si argument
Lucrarea intitulata „Frumusetea pacatelor capitale”, cu tema plastica: comozitie bazata pe
organizareau unor tensiuni dramatice cu numar nelimitat de personaje, contrast clar obscur”, este
o compozitie complexa, atat din punct de vedere al comunerii si realizarii picturii propriu-zise,
cat si din punct de vedere al conceptului si al filozofiei din spatele acesteia. Se incadreaza in
stilul suprarealist, fiind o reprezentare a dorintelor, fricilor, trairilor ascunse, aflate in
subconstient.

Arta este cea mai profunda expresie a creativitatii umane. Pe cat de dificila este de definit, pe
atat de dificila este de evaluat, avand in vedere ca fiecare artist are un set de valori diferit,
priveste si simte in mod propriu lucrarea, iar arta este subiectiva. Dincolo de arta exista mister,
un element esential in lucrare. Sentimentul de mister si de necunoscut se naste la incercarea de
descifrare a jocului de tuse vibrate din fond si se adanceste la momentul rationalizarii centrului
de interes, subiectul lucrarii. Conform filozofiei lui Lucian Blaga, din poezia „Eu nu strivesc
corola de minuni a lumii” , cunoasterea luciferica, de tip intuitiv, este un act care pune in valoare
taina universului, aceasta nu trebuie descifrata, nu acesta este scopul ei. Aceasta cunoastere
incurajeaza potentarea misterului prin creatie. Astfel, taina universului ilustrata in lucrare nu
trebuie lamurita, ci savurata, in aceasta consta frumusetea ei.

Capitolul 2. Format. Instrumente. Tehnica. Etape de lucru

Formatul lucrarii este 120×80 cm. Un format favorabil acestui subiect si acestui tip de
abordare. Dimensiunea a fost aleasa dupa 3 criterii: spatiul disponibil pentru lucru, transportatea
in siguranta a picturii si miniaturile de personaje.

Avand in vedere folosirea tehnici picturii in ulei,

am folosit instrumentele aferente. Pensule utilizate
sunt plate si rotunde, cu par de porc lung si moale.
Ca diluant am folosit ulei de in. Culorile si
amestecurile de culoare au fost realizate pe o paleta
de lemn de 20×30 cm. Am folosit tuburi de culoare
de ulei Daler-Rowney Graduate Oil Colour cu ulei de
in rafinat. Sunt facute in Anglia. Culorile sunt
netede, cu un pigment intens. Se amesteca foarte bine
intre ele si se usuca in aproximativ 5 zile, lasand
impresia unei straluciri usoare de satin. Panza de lucru este din bumbac si este capsata pe sasiu
de lemn.

Tehnica folosita la realizarea schitelor este tefnica grafica, imbinand tehnica expresiva a
laviului cu precizia creionului. Printre schite se numara studii dupa craniu, miniaturile de
pesonaje, luate fiecare in parte pentru o intelegre amanuntita a pozitiei corpului. De asemenea,
este si o schita in care am utilizat tehnica pastelului pentru a reda impactul nuantelor craniilor si
volumele mari, facand abstractie de contrastul dominant din tablou.

Tabloul este realizat in tehnica picturii in ulei. Este tehnica de pictura care imi place cel mai
mult, iti permite sa intervi peste tusa de culoare si sa o transformi dupa bunul plac, un avantaj de
care alte tehnici nu dispun. Componenta culorilor de ulei permite redarea unor efecte imposibil
de realizat in cadrul altor tehnici. Tehnica in ulei a fost promovata de artistii flamanzi, in secolul
al XV lea. De atunci artistii multor sute de ani au abordat aceasta tehnica.

Etape de lucru
 Am inceput prin a acoperi toata panza alba cu un
amestec de negru cu albastru ultramarin si albastru prusia.
Dupa uscare, am inceput schitarea subiectului pe panza cu
un pastel alb de ulei. Apoi, am trecut la primul strat, cel de
vopsea diluata, in scopul redarii volumelor mari, a luminii
si a umbrelor, in raport cu nuantele comatice si valoarea

culorii. Dupa care am trecut la pictarea

craniilor cat mai realist, dupa
normele impuse in stratul
anterior(raportul volum-valoare-
nuante). Am folosit tusa spontana,
dar controlata in cadrul acestui strat,
pentru a atinge maximul de
expresivitate si totusi realism. Am
incercat sa surprind, la prima mana,
atmosfera dramatica si misterioasa a
craniilor. Dupa care, am intervenit
cu detalii unde era necesar.

In urma finisarii craniilor am

trecut la fundal. Acesta reprezinta o
abordare abstractionista a
radacinilor unui copac batran, insa
interpretarea formelor ramane la
latitudinea fiecarui privitor.
Fundalul este o aglomerare de
spontaneitate ce cotrasteaza realismul elementelor din prim plan. In partea de jos a tabloului se
face legaruta dintre jocul de fond si structura elementelor din prim plan prin intrepatrunderea
radacinilor printre golurile craniilor. Scopul jocului de tuse total spontane din fundal este de a
intensifica tensiunile dramatice, de a scoate in evidenta centrul de interes si de a punde in valoare
liniile directionate ale copozitiei.

Dupa ce am terminat fondul, iar compozitia a inceput sa prinda contur, am inceput schitarea si
redarea luminii si a umbrei personajelor cu vopsea diluata, exact cum am inceput si cu craniile.
A urmat etapa finala, pictarea cu mare precizie a persoajelor, un proces solicitant si dificil.
Personajele nu sunt puse la intamplare. Pozitia lor este gandita astfel incat sa stea firesc pe cranii.
Fiecare personaj simbolizeaza ceva anume.
 Capitolul 3. Compozitia plastica. Tema plastica. Raport cromatic
Compozitia consta in modalitatea organizarii elementelor de limbaj plastic intr-un ansamblu
omogen, echilibrat, placut vizual, care sa transmita privitorului emotia si mesajul autorului.

Aceasta lucrare este o compozitie inchisa

cu efect static, organizata pe verticala. Cu un
centru de interes pozitionat aproximativ in
centrul spatiului plastic. Compozitia inchisa
sugereaza ca actiunea se desfasoara in
interiorul spatiului plastic, avand un centru de
interes marcat de aglomerari de detalii,
modulari liniare si contraste puternice (inchis-
deschis). Elementele sunt ordonate pe o
schema compozitionala in forma de romb.
Elementele de limbaj plastic folorite in lucrare
sunt linia modulara, forma si pata de culorare.

Centrul de interes coincide cu zona centrala a lucrarii

(centrul geometric). Ansamblul omogen de cranii si
personaje formeaza un romb vizual, rezultat al
jocului formelor si al efectelor contrastului de clar-
obscur din fundal. Dinamismul vizual reiese din
jocul de curbe si contracurbe formand un 8 (simbol
al infinitului).

Fundalul este un element cheie in sustinerea

copozititei, traseaza liniile directionale ale tabloului,
creeaza un echilibru, ce ofera un caracter de
comozitie statica, contrasteaza si pune in evidenta
realismul centrului de interes prin tratarea tusei
libere.
 Tema plastica este „compozitie bazata pe organizarea unor tensiuni dramatice cu numar
nelimitat de personaje, contrast clar-oscur”. Am ales aceasta tema pentru ca voiam ca atestatul sa
contina esenta artistica a spiritului meu, iar redarea tensiunilor dramatice se preteaza perfect pe
subiectul pe care am vrut sa il abordez. Tensiunile dramatice se regasesc atat in conceptul din
spatele subiectului abordat, cat si in modul de tratare al acestuia (tuse, culori, contrast). De
semenea, am vrut ca lucrarea sa concentreze abilitatile de pictor si interesul pentru detalii si
executie, iar prezenta personajelor in lucrare faciliteaza acest lucru si ajuta la ilustrarea
conceptului metafizic din spatele spatiului plastic. In compunerea si pictarea personajelor au avu
un impact puternic maestrii antici ai greciei, pictorii din baroc, in special Caravaggio si
Rembrant, pictorii romantici si simbolisti precum Carlos Schwabe, Gusteve Moreau, Eugène
Delacroix. Am ales contrastul clar-obscur deoarece este contrastul meu preferat si este perfect
pentru coturarea atmosterei dramatice. Lumina puternica mangaie pielea delicata a personajelor
si umbrele pun in evidenta craniile impunatoare si majestoase.

Raportul cromatic
In componenta acestei lucrari am folosit
paleta de culori pamantii (Titan’s limited
color palette). Este o paleta clasica, gama
cromatica este inspirata dupa paleta de
culori folosita de marii maestri precum
Rembrant si Caravaggio. De asemenea,
contrastul clar-obscur si atmosfera
dramatica se regasesc in operele de arta ale
acestora. Paleta are in comonenta galben
ocru, rosu venetian, alb titan si negru de fum. Pe langa culorile acestei palete am folosit mai
multe variatii ale acestora, pentru a obtine nuantele potrivite redarii aspectului pielii si nuantele
craniilor. Paleta de lucru contine: alb titan, galben, galben ocru, oranje, rosu venetian, rosu
permanent, sienna arsa, umbra arsa, albastru ultramarin, albastru prusia si negru de fum. Aceasta
paleta cromatica ajuta la sustinerea atmosferei dramatice, a contrastului clar-obscur, a
naturalismului subiectului si a personajelor reprezentate in mod realist.

Maroul este o culoare des intalnita in natura, genereaza sentimente de confort stabilitate si
siguranta. Culoarea galben este cea mai calda si luminoasa culoare, stimuleaza creierul, facandu-
i pe oameni mai ageri. Rosul este cea mai puternica culoare, stimuleaza inima si circulatia
sangelui. Rosul este, totodata, o culoare a vitalitatii. Culoarea albastra are un efect direct asupra
sistemului nervos, inspirand relaxare, calm, control mental, claritate, speranta, creativitate,
protectie si incredere. Aceste culori compun atmosfera dramatica, dar linistita, relaxanta a
tabloului. Alaturarea acestor culori in compozitie transmite sentimentele de echilibru, liniste,
stabilitate si mister. Folosirea abundenta a negrului nu oboseste privirea, ci ajuta la compunerea
compozitiei, greutatea sa punand in valoare senzatia de usurime, de plutire a structurii craniilor.

Albastrul este folosit in aceasta lucrare in stratul incipient, in care am acoperit toata panza cu
albatru foarte inchis, dar care ulterior a fost aproape in intregime acoperit. De asemenea, am
folosit albastrul in scopul intensificarii umbrelor de pe cranii, neutralizand complementara sa din
componenta umbrei arse. In schimb, in componenta nuantelor verzui de la personajul masculin
din partea de jos a tabloului si sarpele ingerului fara cap din stanga sus am folosit un amestec de
galben cu negru, pentru a pastra caracterul neutru al culorii, pentru ca ar fi iesit mult prea mult in
evidenta un verde cu baza albastra.

In acest tablou domina contrastul clar-obscur. Acest contrast se obtine prin juxtapunerea unor
culori cu luminozitati si valori total diferite. De asemenea, contribuie la redarea tensiunilor
dramatice. Pentru obtinerea efectului de contrast deschis-inchis am alaturat culori si nonculori cu
valori si luminozitati egale sau apropiate de culori si nonculori de intunecimi egale sau apropiate,
respectand cerintele acordului cromatic.

Capitolul 4. Stil artistic. Concept si semnificatii/simbolistica

Acesata compozitie face parte din suprarealism. Un stil artistic care presupune detasarea de
realitatea conventionala prin exprimarea subconstientului, a viselor, eliberat de constrangerile
unui anumit fel de exteriorizare plastica. Cuvantul „suprarealism” a devenit o reprezentare a
bizarului, a irationalului, a halucinatiei, insa suprarealismul nu a constat intr-o evadare din viata
reala, ci intr-o forta revolutionara. Suprarealistii foloseau arta si filozofia pentru a combate
modul de gandire toxic, impus de societate si politica, si pentru a inova cum ne exprimam pe noi
insine. In „Manifestul suprarealismului”, Andre Breton defineste suprarealismul ca: „automatism
psihic in forma sa pura [...] dictat de gandire, in absenta oricarui control exercitat de motivatie,
scutit de preocuparea esteticului sau a moralitati”. Conceptul suprarealismului avea la baza
cercetarile lui Sigmund Freud, care a teoretizat ca specia umana este impartita intre constient,
dominat de motive, frici si restrictii ale manierelor sociale, si subconstient, o parte ascunsa din
mintea noastra unde isi au existenta instincul, dorintele cele mai aprige si controversate,
experientele si trairile neprocesate pe care constientul incearca cu indarjire sa le reprime. Freud
explica suprarealismul ca ceva ciudat si familiar in acelasi timp.

Aceasta descriere a suprarealismului se preteaza perfect pe conceptul, sibolistica si

continutul lucrarii mele. Ideea de baza a lucrari a fost realizata spontan. Mi-am lasat
subsonstientul sa se joace cu imaginile din capul meu, formand aceasta compozitie care a venit
de la sine, instinctual si mi-am lasat mana sa mangaie cu pensula pe panza conturul craniilor si al
personajelor pentru a da viata imaginatiei subconstientului, unui concept care dezvaluie
adevarurile pe care le inhibam adanc in mintea noastra zi de zi.

In cele din urma, suprarealistii sustin ca daca putem gasi intelesuri care exista in spatele
mintii rationale, am putea sa ne eliberam de tirania lumii pamantene, a logicii, a limitelor impuse
de noi insine, care ne impiedica sa traim liber si asumat, si am putea descoperii adevaruri care
sunt mai reale decat realitatea. Suprarealismul ofera o perspectiva noua asupra conexiunilor
dintre oameni, libertate creativa si eliberare colectiva. Lucrarea incadreaza aceasta ideologie
suprarealista, acesta fiind mesajul din spatele ei. Tabloul ofera o noua perspectiva asupra raului
si a binelui, ideea de continuitate a spiritului dupa moarte si ilustreaza inclinatia spre pacat a
fiecarui om in parte, totodata si frumusetea pacatului, care nu ar trebui considerat un lucru rau.

Simboluri
Titlul „Frumusetea pacatelor capitale” face referile la cele sapte cranii, care semnifica
reprezentarea celor sapte pacare capitale: desfraul (prostitutia), imbuibarea, avaritia, acedia
(apatia spirituala), furia, invidia, mandria. In aceasta lucrare, termenul de pacat se desprinde de
sorgintea sa biblica, luand forma unei manifestari firesti a sufletului si a dorintelor lui
instinctuale. Totodata, craniile fac trimitere la momentul mortii. Gratia personajelor
infrumuseteaza si indulceste ideea de pacat si de moarte in realtie cu expresivitatea tusei
structurii craniilor. Personajele reprezinta diverse situatii, momente in care mintea noastra inclina
spre pacat. Ele nu sunt ilustrari directe ale pacatelor capitale, si nici reprezentari fizice ale
pacatului, ci psihice. Fiecare privitor al tabloului este liber sa interpreteze semnificatia
personajelor dupa bunul plac, pentru ca fiecare dintre privitori a avut trairi, experiente diferite,
are moduri variate de a privi lumea si canoane diferite de raportare la viata.

Eu interpretez personajele astfel: moartea ilustreaza trecerea sufletului in nefiinta, personajul

sprijinit de moarte si personajul din fata mortii sunt suflete care idolatrizeaza ideea de moarte,
ingerul fara cap semnifica un suflet deprimat (sarpele pe care il tine in brate si ii patrunde bratul
este depresia insasi), personajul care este privit de moarte si tine un craniu in mana este sufletul
care isi constientizeaza moartea apropiata si este impacat cu aceasta, personajul intins pe craniul
cel mai din stanga este un suflet care si a pierdut o persoana draga, cei doi ingerasi din mijloc
care se imbratiseaza reprezinta doua suflete pereche, totodata si conceptul de yin yang (energia
masculina si feminina, aripa alba si aripa neagra), demonul cu coada de sarpe este ispita sau
motivatia (depinde cum privesti lucrurile), iar personajul din bratele lui cu ochii acoperiti de o
bucata de material alb reptezinta un suflet pur, manipulat de alti oameni. Desi trairile acestor
personaje sunt tragice, ele nu ar trebui tratate ca o tragedie, ci ca o evolutie a spiritului, aceste
situatii sunt un rau necesar, o succesiune fireasca a vietii.

Schema compozitionala in forma de infinit contureaza ideea unui cerc vicios nesfarsit, intre
viata si moarte (ciclul nastere-moarte-renastere). Spiritul nu moare, se reincarneaza sub alta
forma, pastrand tendinta spre pacat, raportata la un alt univers (universul in care isi va avea
existenta spiritul dupa moartea pamanteasca). Reincarnarea sufletului nu face referire la
redistribuirea sufletului intr-un alt corp pamantesc, ci renasterea sufletului intr-o forma pe care
mintea umana nu o poate percepe.

Fundalul tabloului simbolizeaza o reprentare abstractizata a unor radacini de bonsai. Acestea

semnifica inradacinarea profunda a pacatului in fiinta umana. De asemenea, in conceptia
japoneza , estetica bonsai este centrata pe principiul „cer si pamant” intr un singur vas. Cele doua
forte, considerate complementare, apar echilibrate intr-un arbore bonsai, care concentreaza
adevarul, esenta si frumusetea. Aceste trei caracteristici psihologice ale bonsaiului ajuta la
compunerea unitara a conceptului, fundalul fiind, din toate punctele de vedere, un element cheie
in tablou.

Capitolul 5. Concluzii
Aceasta lucrare plastica concentreaza esenta mea ca om si indemanarea de pictor. Este o
lucrare care trebuie privita mai mult cu sufletul decat cu ochii. Am dedicat foarte multe zile
acestui atestat si asupra a tot ce presupune el. Am intampinat dificultati, momente de cumpana,
zile proaste, dar am evoluat extrem de mult datorita acesuia, pe multe planuri.

„Frumusetea pacatelor capitale” este o compozitie complexa inchisa si statica, avand un

singur centru de interes pentru a focusa privirea asupra mesajului puternic si contrast clar-obscur
pentru a pune in evidenta importanta mesajului. Toate elementele de la subiect, la raport
cromatic, la compozitie plastica, la executie si tusa, sustin tensiunile dramatice din cadrul acestui
tablou, oferind o atmosfera linistita, de meditatie profunda. Se conturaza un spatiu plastic fictiv,
ireal, dar familiar caracteristic unui vis.

Bibliografie
 https://www.youtube.com/watch?v=wtPBOwE0Qn0
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Bonsai
 https://www.bibleinfo.com/en/questions/what-are-seven-deadly-sins
 https://oldmasters.academy/old-masters-academy-art-lessons/titians-limited-color-palette