Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
CUPRINS
Capitolul 1. Introducere Capitolul 2. Notiuni generale de pH Capitolul 3. Metode de masurare a pH-ului Capitolul 4. pH-metru electronic cu afisare numerica Capitolul 5. Aplicatii ale pH-metrelor Capitolul 6. Criterii de alegere a pH-metrelor Capitolul 7. Concluzii Bibliografie
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
Capitolul al cincilea prezinta unele din aspectele masurarii pH-ului in instalatiile industriale cum ar fi industria celulozei alimentara sau in procesele de e&tractie si prelucrare a produselor petroliere. /nele criterii de ale!ere a pH-metrelor sunt e$identiate in capitolul al saselea criterii ce tin cont de eficacitatea operationala de costurile de utilizare sau de caracteristicile aplicatiei si specifiarea performantelor de referinta.
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
%unctul central al scalei este pH47 acest numar corespunde reactiei neutre si proprietatilor neutre ale solutiei. *n practica pH47 este apa chimic pura. %unctele scalei cu $alori mai mari de 7 corespund solutiei care are proprietati alcaline iar cele mai mici de 7 corespund solutieiilor cu caracter acid. Cresterea pH-ului intr-o solutie corespunde micsorari concentratie ionilor de didro!en in ea intrucat la $ariatia pH-ului cu o unitate ionii de hidro!en se schim"a de 12 ori cu doua unitati de 122 de ori etc. *n solutiile care se intalnesc in practica pH-ul de o"icei nu este su" 2 si peste 12. 'ar e&ista acizi concentrati la care pH-ul poate scadea pana la -2 iar la solutiile alcaline concentrare pH-ul poate fi mai mare de 15. %entru a intele!e caracteristica statica a unui proces de neutralizare este necesar sa se cunoasca unele aspecte esentiale pri$ind ionizarea solutiilor acide si "azice. *n apa pura are loc reactia de transfer de proton realizandu-se echili"ru: H2:5 H2: H3:55:Hconstanta de aciditate a apei fiind: ;4<CH2:5. C:H-=6 CH2: Concentratia apei CH2: este practic constanta < 55.5 molii6l la 25 C = astfel incat aceasta poate fi inclusa in constanta de aciditate deoarece echili"rul este mult deplasat spre stan!a !radul de ionizare fiind foarte mic. 'eci: ;> CH3:5. C:H- CH5. C:H-?moli6l@ unde din moti$e de simplitate pentru ionul de hidroniul H3:5 s-a utilizat notatia H5.
Constanta ;> numita produs ionic al apei $ariaza cu temperatura: A-,% 1214;> 2C 2.113 12C 2.212 22C 2.6B1 25C 1.22B 32C 1.47 52C 5.47
rezulta: CH54 C:H-4;> *n orice solutie apoasa e&ista concomitent atat ioni H5 cat si ioni :H-. Concentratiile ionilor H5 si :H- pot fi $ariate prin modificarea concentratiei electrolitului in limitele solu"ilitati dar produsul ionic CH5. C:H- este intodeauna constant si anume e!al cu produsul ionic al apei la temperatura respecti$a. +cizi tari pot fi considerati izolati complet in solutiile diluate. Concentratia ionilor H5 in solutiile apoase se e&prima lo!aritmic: pH4-lo! CH54lo!<16 CH5=. %rin lo!aritmare e&presia de$ine: -lo! CH5-lo! C:H-4-lo!;> 6
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
'aca se noteaza p:H4-lo! C:H- si se tine seama ca la 25 C ;>1214 a$em: pH5p:H414) p:H414-pH: : solutie apoasa este neutra atunci cind concentratiile ionilor de hidroniu si ionilor de hidro&il sunt e!ale astfel incat rezulta: CH54 C:H-412-7 moli6l. Solutiile apoase cu pHC7 sunt acide iar cele cu pHD7 sunt "azice. *onizarea unui acid are loc conform ecuatiei: H+5 H2: H3:55+- . 'aca se amesteca o solutie acida cu una "azica pH-ul rezultat $a fi determinat de a!entul care se !aseste in e&ces $aloarea acestuia putind fi calculata prin rezol$area in raport cu pH a ecuatiei o"tinute din diferenta E+-EF a relatiilor: E+ 412-pH<15C+- 6;a=) EF4112-pH<15 CF5 6;"= . Se o"ser$a ca neutralitatea adica E+-EF42 are loc la pH47 numai daca C+- 6;a 4 CF5 6;+".
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
-amplificarea procesului pH6Hr unde Hr este de"itul reacti$ului este e&trem de mare atunci cand la intrare pH42 sau 12 si de$ine mai putin se$er cind la intrare solutia are un pH apropiat de 7. 9a asemenea amplificari mari ale procesului re!ulatorul tre"uie sa ai"a amplificari mici. %anta cur"ei pH este influentata puternic de constantele de ionizare ale acidului cat si ale "azei. *onizarea acizilor si "azelor sla"e este strict limitata de concentratia ionilor lor asociati. : solutie al carei pH este astfel limitat se numeste Isolutie tamponJ.
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
12 12 B 6 4 2 2 solutie "azica 5
1 2 3 4 +cid ?l6min@ 61222 ?l6min@ alim b 0ig$ '$#1 &2emple de caracteristici statice ale neutralizarii unor solutii #i!urile de mai sus reprezinta e&emple de caracteristici statice ale neutralizarii unor solutii. 'eci solutiile tampon sunt solutiile care isi modifiaca numai putin pH-ul cand se adau!a in cantitati limitate un acid tare sau o "aza tare. %anta corespunzatoare unui acid puternic sau unei "aze puternice este atat de mare in apropierea neutralitatii incat re!larea sta"ila este $irtual imposi"ila. 'in fericire in ma.oritatea aplicatiilor inter$ine neutralizatea unui acid sla" <e$entual tamponat = cu o "aza puternica sau a unei "aze sla"e cu un acid puternic. Ke!larea pH-ului a foat urmarita cu succes in alte medii decit apa. Sol$entul tre"uie sa fie suficient de polarizat pentru a ioniza su"stantele dizol$ate si tre"uie sa fie un conducator de electricitate moderat metanolul se incadreaza in aceasta cate!orie. /rmele de apa sunt fa$ora"ile desi nu sunt intodeauna necesare. 'eoarece fiecare sol$ent are constanta sa de ionizare proprie neutralitatea nu apare in mod necesar la pH47 in mediile neapoase. +colo unde pH-ul nu se poate masura intr-un anumit sol$ent or!anic se poate pre$ela in mod continu o pro"a cu apa si se poate masura pH-ul fazei apoase.
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
10
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
------------------------------------------------------------------------b
---
0ig$ 3$#$
r
5
-
0ig$ 3$'1 %iferenta de potential dintre un electrod metalic si o solutie care contine ionii acelui metal 4a$56 structura de principiu a unui traductor electroc7imic 4b$5 si sc7ema sa ec7i*alenta 4c$5$
-lectrozi de referinta utilizati in cele mai multe cazuri sunt elctrodul de calomel saturat si electrodul de ar!int-clorura de ar!int. 'intre acestia electrodul de calomel saturat este cel mai utilizat. 'eci determinarea concentratiei ionilor de hidro!en se face prin masurarea tensiuni termoelectromotoare care apare intre doi electrozi cufundati in solutia de analizat. 8aloarea o"tinuta e&prima corect marimea masurata numai daca sunt satisfacute conditiile de $ala"ilitate ale ecuatiei lui 0ernst respecti$ numai daca curentul prin lantul de masurare este nul. +cest re!im se o"tine cu "una apro&imatie daca se folosesc mili$oltmetre electronice cu impedante de intrare foarte mare. 'upa cum s-a precizat electrodul de masurare si electrodul de referinta cufundati in solutie constitue o pila electrochimica de rezistenta interna care poate a.un!e la $alori de 12 la 12. %entru masurarea tensiuni electromotoare este necesar ca impedanta de intrare a mili$oltmetrului sa fie de ordinul 12 la14 . /n 11
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
eta. de intrare cu tranzistori cu efect de cimp cu strat de o&id poate asi!ura in conditi "une o impedanta de intrare de 12 la 14. Kezultate "une se o"tin cu amplificatoare cu modulatoare cu diode $aricap sau cu condensator $i"rant. Schema simplificata a unui pH-metru este este prezentata in fi!ura 3.3. Se remarca insa faptul ca o parte din tensiunea de iesire este introdusa la intrare prin !rupul de rezistente K1-K3 %1 %2 . Se realizeaza astfel o reactie ne!ati$a !lo"ala care conduce la sta"ilizarea parametrilor amplificatorului. +celasi circuit este folosit si pentru corectarea $ariatiei cu temperatura a tensiuni electromotoare care apare intre electrozii de masurare. Compensarea se poate realiza automat prin introducerea in circuit a rezistentei de platina Kt sau manual cu a.utorul potentiometrului !radat %2. *n cel de-al doilea caz in $asul de masurare tre"uie introdus un termometru. Sursa de tensiune re!la"ila -c introdusa in serie cu electrodul de referinta este folosit pentru compensarea potentialului de asimetrie.
12
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
-S -K
%2
Kt C
+paratele de masurare a pH-ului au deo"icei si posi"ilitatea de masurare a tensiunilor electromotoare pe o scara !radata direct in m8. +ceasta usureaza mult $erificarea circuitelor electronice intrucat permite separarea e$entualelor defecte ale lantului de masurare. +mplificatoarele folosite in pH-metre sunt pre$azute de o"icei cu ete.e de intrare cu tranzistoare cu efect de cimp. %entru e$itarea distru!ri acestora tre"uie inlaturata posi"ilitatea aplicarii unor senmnale de control cu amplitudine mare. *n le!atura cu acest pericol tre"uie amintit faptul ca intre !rila si sursa pot apara diferente de potential periculoase chiar in lipsa semnalului aplicat prin 13
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
aplicarea sarcinilor electrostatice.%entru e$itarea acestui defect la intrarea amplificatorului se conecteaza elemente de protectie. ,etoda curenta de masurare a pH-ului este metoda "azata pe definitia operationala: pH&4pHs5?<&-s=#@6<KA ln 12=. in care s si & sunt tensiuni electromotoare ale unei celule electrochimice de forma: -lectrod Solutie pHs sau indicator al pH& acti$itatii ionilor de H5 Solutie saturata de ;Cl -lectrod de referinta
in care a fost introdusa mi intai solutia standardului S cu pH cunoscut<pHs= si apoi solutia de analizat E cu pH necunoscut <pH&=. &"&C R!% IN%ICA !R A" AC I8I A II I!NI"!R %& HI%R!(&N1 &"&C R!%U" %& S IC"A -lectrodul de sticla face parte din clasa electrozilor cu mem"rana utilizarea sa in masurarile de pH "azanduse pe faptul ca potentialul care apare la interfata solutie-mem"rana de sticla este functie de acti$itatea ionilor de hidro!en din solutie. Kezistenta electrica interioara foarte mare a acestui electrod constitue unul din deza$anta.ele ma.ore in comparatie cu ceilalti electrozi indicatori moti$ pentru care este necesar efectuarea masurilor cu aparate electronice. 3ama de pH pentru elecrodul de sticla este cuprinsa intre 1711 *n mediile puternic acide si puternic "azice electrozi de sticla dau indicatii eronate asupra pH-ului. ,asurarea se efectueaza prin etalonarea pH-metrului cu solutii tampon standard <minim 2 solutii= re!landu-se aparatul astfel incat acul indicator sa arate pentru fiecare solutie $aloarea pH cunoscuta. *n comparatie cu ceilalti electrozi indicatori electrozi de sticla prezinta urmatoarele a$anta.e: atin!erea imediata a echili"rului) nu necesita introducerea in solutia de analizat a $reunei su"stante comune) se pot face masurari de pH in solutii intens colorate) nu se deterioreaza repede. %e lan!a a$anta.ele mentionate electrozi de sticla prezinta si o serie de deza$anta.e: fra!ilitatea mem"ranei de sticla) in solutii "azice puternic acide si cu tarie ionica mare necesita corectii ale erorilor) in solutii apoasae se o"tin rezultate eronate care de asemenea tre"uiesc corectate. 14
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
&"&C R!%U" %& R&0&RIN A *n determinarile de pH potentialul electrodului care indica acti$itatea ionilor de hidro!en se masoara in raport cu potentialul constant al unui electrod de referinta. -lectrozi de referinta sunt formati dintr-un metal in contact cu o sare a sa !reu solu"ila si cu solutia saturata a acestei sari. : proprietate deose"it de utila a electrozilor de referinta este mica lor tendinta de polarizare ceea ce face ca potentialul sa fie foarte sta"ili si reproducti"ili. -lectrodul de calomel este format din mercur si calomel si este re$ersi"il in raport cu ionii de clor si este electrodul de referinta cel mai utilizat in masurarile de pH.
15
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
16
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
17
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
*esirea dependenta de temperatura a circuitului inte!rat 3 este aplicata succesi$ altor doua amplificatoare operationale ale circuitului inte!rat 4 semnalul rezultat fiind cel care comanda in curent circuitul inte!rat 2 <$ariatia tipica cu temperatura a tensiunii de la 8A este de 1 1m86C=. +stfel semnalul de la iesirea circuitului inte!rat 2 este aplicat amplificatorului final al circuitului inte!rat 4 rezultand o dependenta dupa realizarea corectiilor de 186pH pentru 2CpHC12. %recizia masuratorilor poate atin!e 2 21pH la 25C si 2 25pH pentru inter$alul 2C772C. Aensiunea rezultanta se aplica $oltmetrului di!ital realizat cu circuitul inte!rat 5 si cu circuitul inte!rat 6 al carui afisa. indica direct $aloarea pH-ului pro"ei. %entru cresterea preciziei de afisare a $oltmetrului se utilizeaza un comutator 2N2<O= pentru pHC12 si pentru pHD12. +limentarea monta.ului tre"uie realizata cu o sursa foarte "ine filtrata si sta"ilizata. %entru alimentarea circuitului este necesar un ta"ilizator pentru tensiunile 158 si 558 intre! monta.ul a$and un consum de ma&im15m+. %entru o mai "una acuratete a masuratorilor alimentatorul se realizeaza intr-o carcasa separata. %rocedura de cali"rare apH-metrului este urmatoarea : 1. 9a o temperatura de 25C se a.usteaza panta temperaturii pentru o temperatura la iesire care corespunde la 2.1B8. 2. Se a.usteaza compensarea temperaturii la 25Cpentru 2 258 in punctul F. 3. Se scurtcircuiteaza la masa punctul C. 4. Se aplica 28 la intrare cu sonda pH deconectata. 5. Se a.usteaza compensarea cu temperatura pentru 78 la iesire. 6. Se aplica 5271m8 la intrare) se a.usteaza casti!ul coeficientului de temperatura pentru 28 la iesire. 7. %entru a creste acuratetea se repeta etapele 4 5 si 6 intrucat aceste a.ustari sunt interacti$e. B. Se indeparteaza scutcircuitul la masa al punctului C. 1. 9a temperatura de 525C se aplica 5215 6m8 la intrare) pentru precizie se foloseste o solutie tampon la un pH si o temperatura cunoscute si se re!leaza din nou.
18
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
pH 4 5 6 7 B 1 12 11 12 9a controlul proceselor tehnolo!ice de fa"ricare a multor produse alimentare cum si la analiza produselor finite masurarea pH-ului are un rol deose"it de important. 9a analiza pH-ului in sucuri de fructe s-a pus in e$identa eroarea electrodului de chinhidrona eroare datorata $ariatiei potentialului electrodului de chinhidrona in produsele pe "aza de suc de fructe. +cest tip de eroare este cea mai frec$enta si este caracteristica produselor pe "aza de citrice mere stru!uri si prune. 19
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
pH 3 7 36 35 34 33 32 31 4 B 12 16 22 24 2 1
20
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
Solul 1 2 3
122 s 6 B4 6 4B 5 B2
21
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
-ficacitatea operationala aunui pH-metru ca un prim criteriu de ale!ere tre"uie sa se raporteze strict la caracteristicile aplicatiei ca urmare punctul de plecare il constitue e&primarea corecta si detaliata a acestora a tolerantelor admise cu .ustificarile tehno-economice . 'at fiind rolul pH-metrului caracteristicile apicatiei de refera atat la procesul tehnolo!ic si instalatiile automatizate precum si la echipamentele de automatizare <con$entionale cu calculator de proces distri"uite etc. =. Caracteristicile apicatiei stau la "aza intocmirii unei specificatii de performante tehnice prin intermediul carora se poate defini un ni$el de referinta in raport cu care sa se aprecieze eficacitatea operationala a tipurilor de pH-metre suscepti"ile de a fi selectate . Ainand seama de di$ersitatea de tipuri de pH-metre si de producatori e&ista o neuniformitate acentuata in ceea ce pri$este datele de catalo! si modalitaile de prezentare a prospectelor sau a altor documentatii tehnice. *n consecinta este dificil de a sta"ili o metodolo!ie de intocmire a specificatiilor de performante care sa concorde perfect cu informatiile relati$e la toate cate!oriile de pH-metre si sa permita comparatii concludente pe toate componentele . Se pot distin!e totusi unele cerinte comune in alcatuirea unor astfel de specificatii $izand urmatoarele aspecte: principalele caracteristici functionale) conditii de instalare si de mediu am"iant) cerinte pri$ind realizarea constructi$a) cerinte pri$ind durata de functionare) conditii de $erificare si de atestare a performantelor. %rimele trei carte!orii de specificatii sunt necesare in deose"i pentru sta"ilirea ni$elului de referinta pentru capa"ilitate iar ultima pentru disponi"ilitate . %entru unele din punctele mentionate specificatiile de performanta pot fi mai detaliate ceea ce inseamna restrictii mai se$ere pentru ale!ere sau pot fi mai sumare lasind o li"ertate mai mare de ale!ere. *n toate cazurile tre"uie sa se respecte pre$ederile o"li!atorii stipulate prin le!i standarde norme sau precscriptii referitoare la domeniul in care se incadreaza aplicatia respecti$a. : prima etapa consta in sta"ilirea pe "aza unor date restranse de specificatia de caracteristici ale aplicatiei <de e&emplu destinatia si unele performante indispensa"ile= a cator$a tipuri de pH-metre suscepti"ile de a asi!ura o eficacitate operationala accepta"ile . *n etapa urmatoare pentrui tipurile de pH-metre retinute se procedeaza la colectarea din cataloa!e documentatii tehnice sau direct de la firnizori a unui $olum de informatii cat mai amplu in concordanta cu intre! curpinsul specificatiilor pri$itoare la e&plicatie. *n consecinta in lipsa fundamentarii sintifice a unor modele matematice ale eficacitatii operatiomale si a unor al!otitmi de estimare corespunzatori metodele 23
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
mai putin ri!uroase dar mai simple de tipul celor mentionate in care e&perienta utilizatorului are un lor important isi !asesc o apilca"ilitate frec$enta. :"ser$atiile de mai sus se refera in principal la e$aluarea capa"ilitatii pHmetrele. *n ceea ce pri$este disponi"ilitatea e&ista posi"ilitatea de e&primare cantitati$a in raport cu specificatiile de fia"ilitate <,AF#= si mentena"ilitate <,AAK= su" forma unui coeficient : 1;94,AF#6<,AF#5,AAK= ce poate fi utilizat in functie de caracteristicile aplicatiei ca un criteriu discriminatoriu. +precierea costurilor totale de utilizare a unui pH-metru necesita e&istenta celor trei componente mentionate: - costuri de achizitie) - costuri de instalare) - costuri de mentinere a eficacitatii operationale. Se $or prezenta in principiu factori determinanti ai acestor costuri si relatiile lor si eficacitatea operationala . Costurile de achizitie sunt determinate preturile de $inzare sta"ilita de di$ersi furnizori la care se mai pot adau!a cheltuieli de transport de depozitare de documentare a$and o pondere sensi"il mai redusa. -ste de o"ser$at ca preturile de $anzare ale pH-metrelor de re!ula se afla intro transa dependenta de performantele tehnice. *n literatura de specialitate sunt date asemenea dependente in raport cu anumiti indicatori de performanta. Costurile de instalare constau in cheltuielile de monta. ale pH-metrului propriu-zis si al ane&elor acestuia de e&ecutie a cuplarilor mecanice si a cone&iunilor electrice de $erificare si re!la. pentru punerea in functiune. +ceste costuri sunt le!ate de caracteristicile constructi$e ale pH-metrelor: masa dimensiuni masuri suplimentare de protectie facilitatile de testare. *n medie se poate considera ca pentru aplicatiile industriale curente costurile de instalare sunt inferioare costurilor de achizitie. Costurile de mentinere aficacitatii operationale constand din functiune etc. prezinta o impotanta deose"ire atat prin ponderea lor cat si prin luarea in considerare a efectelor pro$ocate asupra procesului tehnolo!ic datorita indisponi"ilitatii pH-metrului. -ficienta economica cu pri$ire la utilizarea unui pH-metru este determinata de cei doi factori analizati anteriori: eficacitatea operationala) costurile totale de utilizare) *n mod firesc rezulta ca o optiune este cu atat mai a$anta.oasa cu cat se o"tine o eficacitate operationala mai ridicata pentru aceleasi costuri totale de utilizare sau tot mai reduse modalitatea cea mai simpla de e&primare a eficacitatii economice o constitue aportul ;ef dintre eficacitatea operationala <-:= si costurile totale de utilizare <CA/=: ;ef4-:6CA/. 24
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
25
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
C!NC"U)II
%roductia mai curata <%mC= reprezinta aplicarea continua proceselor si produselor a unei strade!ii pre$enti$e in $edereareducerii riscurilor si impactelor de mediu. -a se "azeaza pe reducerea la sursa a cantitatii si to&icitatii emisiilor si deseurilor inainte ca acestea sa paraseasca procesul de peoductie si pe minimizarea impactelor de mediu in cursul intre!ului ciclu de $iata incepand cu e&tractia materiilor prime si pana la e$acuarea finala. *n cadru unui sistem de !estiune holistic si responsa"il %mC este o metoda prin care totalitatea costurilor si impacturilor de mediu poate fi determinata de la inceput iar intrarile totale in mediu pot fi reduse treptat prin aplicarea in fiecare faza a tehnicilor %mC. ,asurarea si raportarea interna aeficienta a rezultMatelor le!ate de ape constitue un mecanism in care e&perienta de e&ploatare ser$este la identificarea zonelor care necesita schim"are sau in"unatatire in cea ce pri$este :telurile si planurile de ansam"lu le!ate de ape sistemele folosite pentru implementarea telurilor sta"ilite si procesul de masurare ca atare. *n !estiunea calitatii totale a apei masurarea si raportarea poate ser$i la indentificarea pro"lemelor inainte de a apare)identificarea zonelor cheie care necesita atentie in !estiune si chletuiala de resurse posi"ila) asi!urarea sppri.ionului pentri im"unatatirile necesare in sistemele de !estiune e&istente) asi!urarea unei "aze realiste pentru fi&area o"iecti$elor de performante $iitoare si pentru amentine responsa"ilitatea mana!erilor. Arei o"iecti$e permit trecerea de la protectia apelor la !ospodarirea lor. Are"uie sa plasam !ospodarirea apelor si a resurselor in centrul deciziilor noastre si sa nu le mai consideram ca un rau necesar . -fectul deciziilor noastre se $a in"unatatii in masura in care se $or procedee care sa permita fi&area preturilor in functie de costurile efecti$e ale unei resurse de apa . %entru a a.un!e la o economie care sa respecte mediul tre"uie sa inceapa prin cresterea pro!resi$a a ta&elor pe consumul resurselor si prin redistri"uirea directa a misloacelor financiare pentru a stimula ino$atiile care sa reduca consumul si dez$oltarea solutiilor de inlocuire. #iecare poarta responsa"ilitatea propriului sau consum de resurse si a daunelor sale directe asupra mediului. 'aca dorim o !ospodarire sanatoasa a apelor fiecare tre"uie sa se simta interesat de pro"lemele ecolo!ice in special de cele pri$ind consumul de resurse %entru a sensi"iliza consumatorii tre"uie dusa o politica concentrata pe planul formarii informarii si al ta&arii. Are"uie sa se diminueze consumul actual de resurse cu 263 in cursul anilor $iitori . +cest din urma o"iecti$ corespunde cuantificarii primelor doua . : 26
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
politica de ta&are concertata $azand stimularea ino$atiilor $a permite ati!erea acestui o"iecti$.
27
PROIECT
LA
SENZORI-TRADUCTOARE-MSURRI
BIB"I!(RA0I&
1.
,arinoiu
8.
%araschi$ 1112.
0.
1173.5
28