ROLUL NURSINGULUI COMUNITAR N PREVENIREA I COMBATEREA BOLILOR CARDIOVASCULARE

Asistena medical comunitar cuprinde ansamblul de activiti i servicii de sntate organizate la nivelul comunitii pentru soluionarea problemelor medicosociale ale individului n vederea meninerii acestuia n propriul mediu de via i care se acord n sistem integrat cu serviciile sociale. Asistena medical comunitar presupune un ansamblu integrat de programe i servicii de sntate centrate pe nevoile individuale ale omului sntos i bolnav acordate n sistem integrat cu serviciile sociale. Unul dintre obiectivele generale ale asistenei medicale comunitare este educarea comunitii pentru sntate. Un motiv de ngrijorare reprezint apariia bolilor cardiovasculare la vrste din ce n ce mai tinere, iar mortalitatea datorat acestora este n continu cretere. Bolile cardiovasculare constituie principala cauza de deces la brbaii de peste ! de ani i la "emeile de peste #! de ani. Ateroscleroza, substratul acestora, se dezvolta insidios si devine mani"esta dup zeci de ani, moment in care este greu reversibila. $ele mai multe din decese au loc brusc, nainte de a ajunge la spital, deseori la primele simptome %debutul in"arctului de miocard&. Apariia bolilor cardiovasculare este strns legata de modul de viata iar modi"icarea acestuia ca si reducerea "actorilor de risc pot ntrzia apariia si dezvoltarea bolii. Boala cardiovasculara are o etologie multi"actorial si "actori de risc cu e"ecte multiplicative prin asociere. 'ata cteva din caracteristicile stilului de viata asociate cu creterea riscului de boala de inima(

dieta bogata in grsimi saturate, colesterol si calorii, "umatul si

inactivitatea "izica. )*ista si o serie de trasaturi individuale - personale nemodi"icabile ca( vrsta, se*, antecedente "amiliale. istoricul bolilor aterosclerotice ca si vrsta la care se mani"esta la prini si la individul in sine. $ei care prezint istorie de boli cardiovasculare in "amilie, pot avea "actori genetici precum diabetul. +ieta bogata in grsimi si "umatul sunt "actori importani determinani ai aterosclerozei. )"ortul "izic moderat regulat, de cel puin , ori pe sptmna in edine de !-#- minute scade riscul de boala coronarian %are e"ect protectiv&. $olesterolul ridicat in snge %.ipercolesterolemie& este un "actor de risc important. $ei cu colesterolul sczut nu "ac boala coronarian daca nu asociaz ali "actori de risc. +in contra, colesterolul cu densitate mare %/+0& creste riscul. /ipertensiunea arteriala este un "actor de risc deosebit pentru boala coronarian, insu"icienta cardiaca si accidentele vasculare cerebrale. +iabetul creste riscul si severitatea bolilor vasculare la ambele se*e dar mai ales la "emei. 1endina la .ipocoagulare a sngelui este in"luenat negativ de "umat, sedentarism i anticoncepionale .ormonale ca si de dispariia activitii .ormonale la "emei %menopauza&. 2n prevenirea bolilor cardiovasculare, nursingul comunitar ar putea avea un rol important prin crearea de programe in"ormaionale cu privire la "actorii de risc i combaterea acestora n limita posibilitilor. Prioritate in prevenirea bolii oronariene n practic au( bolnavi cu boala coronarian - cardiopatie isc.emica sau alte boli vasculare aterosclerotice %artrite, insu"icienta circulatorie cerebrala&, persoanele "r simptome dar cu risc crescut %diabietici, cei cu colesterolul "oarte ridicat, cu .ipertensiune arteriala&. Aprecierea riscului coronarian este posibil. )a presupune aprecierea riscului multiplicativ al asocierii mai multor "actori de risc. Un brbat de !- de ani cu colesterolul mare ,-- mg "r ali "actori de risc are un risc mai mic dect un altul cu colesterolul de 3-- mg dar care este .ipertensiv, diabetic i sedentar, sau

"umeaz. 1rebuie luate in calcul vrsta, se*ul si antecedentele patologice ale "amiliei %ascendentele&. )ste important de tiut( stilul de viata, deprinderile alimentare, obiceiurile de micare, "umatul. 4reutatea, valorile tensiunii arteriale, a nivelului lipidelor si glicemiei se vor lua in considerare si controla. 5odi"icarea stilului de via este esenial %renunarea la "umat, modi"icarea alegerii alimentelor cu scderea numrului de calorii, a grsimilor animale, reducerea greutii si creterea consumului legumelor, vegetalelor, cerealelor si "ructelor&. 6area i alcoolul vor "i reduse n general, i n special la cei cu .ipertensiune arteriala. $reterea "itnessului se va "ace prin e"ort "izic repetat, regulat dar de intensitate moderat - mic. 7i "actorii de risc pot "i in"luenai modi"icnd stilul de via. )"ortul "izic trebuie adaptat vrstei, "itnessului i scopului urmrit %prevenirea bolilor cardiovasculare sau recuperarea dup instalarea bolii( in"arct&. +urata minim a e"ortului va "i de ,- minute de , ori pe sptmn, de 0minute nclzirea, !-!- minute de revenire la repaus. Activitatea "izic e"ectuat n mod regulat este privit ca o component sntoas a stilului de via. 8ecent aceast importan a "ost conturat de unele studii care au demonstrat legtura ntre activitatea "izic e"ectuat n mod constant i cu regularitate %activitatea "izic moderat& i bene"iciul asupra sntii generale, n special asupra prevenirii bolilor cardiovasculare n societatea modern ce are o tendina ridicat spre sedentarism. 'nstituiile de promovare a sntii ar trebui sa comunice publicului cantitatea si tipul activitii "izice ce sunt necesare pentru a preveni bolile si a promova sntatea.