LIPIDE 114 ? 1,5,1,1,0,1,0 Functiile principale ale lipidelor sunt: A. energetica; B. protectoare: C. catalitica; D. structurala; E. transportatoare. ?

2,5,1,1,1,1,0 Lipidele pot servi ca: A. imunomodulatori; B. neuromodulatri; C. reglatori in procesele de identificare interceculara; D. factori de crestere ai celulelor; E. elemente contractile musculare. ? 3,5,0,0,0,1,1 Acizii grasi saturati frecvent intalniti in celulele si tesuturile umane: A. acidul caprinic; B. acidul caproic; C. acidul miristic; D. acidul palmitic; E. acidul stearic. ? 4,5,1,1,1,1,0 Frecvent se intalnesc in lipidele umane urmatorii acizi grasi nesaturati: A. acidul oleic; B. acidul linolic; C. acidul arahidonic; D. acidul nervonic; E. acidul arahic. ? 5,5,0,0,1,1,0 Acizii grasi esentiali pentru organismul uman sunt: A. acidul arahidonic; B. acidul palmitooleic; C. acidul linoleic; D. acidul linolenic; E. acidul oleic. ? 6,5,0,1,0,0,0 Care din urmatorii acizi grasi poseda temperatura de topire cea mai mica: A. acidul stearic (C18); B. acidul arahidonic (C20:4); C. acidul nervonic (C24:1); D. acidul palmitic (C16); E. acidul oleic (C18:1). ? 7,5,0,1,0,1,1 Acilglicerolii: A. sunt constituienti ai membranelor biologice; B. sunt esterii glicerolului si ai acizilor grasi; C. prezinta derivati ai acidului fosfatidic; D. reprezinta o forma de stocare a energiei; E. ca regula includ acizi grasi monocarboxilici cu numar par de atomi de carbon. ? 8,5,1,0,1,0,1

Glicerofosfolipidele: A. sunt solubile in solventii nepolari; B. contin trei resturi de acid gras; C. sunt derivate ale acidului fosfatidic; D. un component obligatoriu este colina; E. sunt fundamentul bistratului lipidic al membranelor biologice. ? 9,5,1,0,1,0, 1 Afirmatii corecte referitoare la fosfatidiletanolamine si fosfatidilcoline: A. sunt derivate ale acidului fosfatidic; B. sunt nepolare; C. poseda sarcina; D. se contin in abundenta in tesutul nervos; E. fosfolipaza A2 le scindeaza la lizofosfatide. ? 10,5,1,1,1,0,1 Care din compusii de mai jos contin azot: A. fosfatidiletamolaminele; B. fosfatidilcolinele; C. fosfatidilserina; E. fosfatidilinozitolii; D. sfingomielina. ? 11,5,0,0,0,1,1 Sfingomielinele contin in structura sa: A. sfingozina, acid gras, glucoza, acid fosforic; B. etanolamina, acid gras, ceramida, acid fosforic; C. alcool ciclic polihidroxilic, ceramida; D. sfingozina, acid gras, colina, acid fosforic; E. ceramida, acid fosforic, colina. ? 12,5,0,1,1,0,1 Glicolipidele: A. sunt elemente structurale ale tesutului muscular; B. contin in structura sa sfingozina, acid gras, mono- sau oligozaharide; C. sunt lipide polare; D. nu poseda sarcina; E. includ cerebrozidele, gangliozidele si sulfatidele. ? 13,5,0,0,0,1,1 Care din compusii de mai jos contin fosfor: A. sulfatidele; B. gangliozidele; C. cerebrozidele; D. lecitinele; E. cefalinele. ? 14,5,1,0,1,1,0 Colesterolul: A. este derivat al ciclopentanperhidrofenantrenului; B. este un compus heterociclic; C. contine o legatura dubla in ciclul B la C5; D. poseda o grupa hidroxil in ciclul A la C3; E. catena laterala este nesaturata si contine 3 grupe metil. ? 15,5,1,1,1,1,0 Functiile membranelor biologice sunt: A. de conexiune intercelulara si receptorica; B. metabolica; C. de transport;

D. compartmentalizare; E. de rezerva. ? 16,5,1,1,1,0,0 Proprietatile membranelor biologice: A. cooperativitatea; B. asimetria structurala; C. fluiditatea; D. aranjarea micelara; E. semipermeabilitate. ? 17,5,0,0,1,0,1 In membranele biologice sunt prezente urmatoarele lipide: A. glicolipidele, triacilgliceridele, esterii colesterolului; B. prostaglandinele, acizii gasi liberi, ceridele; C. fosfolipidele, gangliozidele, colesterolul; D. glicolipidele, fosfolipidele, esterii colesterolului; E. fosfogliceridele, gangliozidele, cerebrozidele, sulfatidele, colesterolul. ? 18,5,1,1,1,0,0 Bistratul lipidic membranar este stabilizat de: A. interactiuni hidrofobe; B. fortele Van der Waals; C. fortele electrostatice; D. legaturi covalente; E. toate tipurile enumerate. ? 19,5,1,1,0,1,0 Proteinele membranelor biologice: A. pot fi superficiale, semiintegrale sau integrale; B. formeaza legaturi atat cu lipidele, cat si cu glucidele membranare; C. poseda numai capacitatea de miscare laterala; D. indeplinesc functiile de transport transmebmbranar, receptie, comunicare inte rcelulara, antigenica; E. sunt precursori ai mesagerilor secunzi hormonali (AMPc, GMPc, Ca2+ ). ? 20,5,1,1,0,0,1 Glucidele membranelor biologice sunt: A. prezente masiv pe suprafetele ce nu contacteaza cu citoplasma; B. fixate covalent de proteine sau/si lipide; C. aranjate izolat fara a forma catene oligo- sau polizaharidice; D. determina permeabilitatea membranei; E. responsabile de identifecarea intercelulara. ? 21,5,1,0,1,0,1 Lipidele ratiei alimentare: A. asigura aprovizionarea suficienta cu acizi grasi esentiali; B. sunt o forma de stocare a energiei; C. gratie lor in organism patrund vitaminele liposolubile; D. sunt sursa de substrate necesare sintezei nucleotidelor; E. asigura organismul cu substante biologic active. ? 22,5,1,1,0,0,1 Emulsionarea grasimilor alimentare si stabilizarea emulsiei lipidice in intestin necesita prezenta: A. acizilor biliari conjugati; B. fosfogliceridelor; C. enzimelor lipolitice; D. peristaltismului intestinal; E. acidului clorhidric.

? 23,5,1,1,1,0,0 Acizii biliari: A. sunt derivati ai colesterolului; B. catena laterala poseda o grupare carboxilica; C. poseda una, doua sau trei grupari hidroxil atasate la inelul steranic; D. sunt compusi nesaturati; E. sunt molecule nepolare. ? 24,5,0,0,1,1,0 Metabolismul acizilor biliari: A. se sintetizeaza numai in ficat din colesterol; B. se conjuga cu acidul glucuronic si ionul sulfat in formele lor activate; C. se conjuga cu glicina si taurina; D. formele conjugate formeaza saruri de sodiu si potasiu; E. acizii biliari se excreta in bila numai in forma libera. ? 25,5,1,1,0,1,0 Digestia lipidelor alimentare: A. are loc in duoden; B. se digera doar lipidele emulsionate; C. enzimele lipolitice sunt de origine biliara; D. enzimele lipolitice sunt sitetizate nemijlocit active; E. bila si sucul pancreatic contin fosfati ce neutralizeaza HCl sucului gastric. ? 26,5, 1,1,0,1,0 Enzimele lipolitice: A. lipaza pancreatica scindeaza trigliceridele; B. fosfolipazele pancreatice (A1, A2, C, D) scindeaza fosfogliceridele; C. ceramidaza scindeaza esterii colesterolului; D. sfingomielinaza scindeaza sfingomielinele; E. amilaza scindeaza ceramidele. ? 27,5,0,1,1,1,1 Produsii finali ai digestiei lipidelor alimentare sunt: A. acizii organici; B. acizii grasi; C. acidul fosforic; D. glicerolul; E. colesterolul. ? 28,5,1,1,1,1,0 Absorbtia produselor digestiei lipidelor: A. are loc la nivelul duodenului, jejunului si a ileonului; B. prin difuzie simpla se absorb glicerolul, acizii grasi cu catena scurta; C. colesterolul, 2-monogliceridele, acizii grasi cu catena lunga se absorb sub f orma de micele; D. micelel contin acizi biliari, fosfolipide si produse ale digestiei lipidelor alimentare; E. micelele se absorb in intestinul gros prin difuzie sau pinocitoza micelara. ? 29,5,0,0,1,1,1 Formele in care se absorb produsele digestiei lipidelor alimentare: A. glicerolul - fosforilat; B. acizii grasi cu catena scurta - forma activa; C. acizii grasi cu catena lunga - difuzie micelara; D. monogliceridele - formele active; E. colesterolul - in forma de esteri. ? 30,5,0,0,1,1,1

Soarta produselor digestiei lipidelor, ce au fost absorbite din intestin: A. sunt eliminate in sange in sistemul venei porta; B. sunt eliminate in sange la nivelul venelor hemoroidele; C. se includ in resinteza lipidelor complexe in enterocite; D. se resintetizeaza lipide specifice organismului uman; E. lipidele resintetizate interactioneaza cu apolipoproteinele si formeaza chilo microni. ? 31,5,1,1,0,0,1 Chilomicronii: A. sunt o clasa de lipoproteine plasmatice; B. contin trigliceride, fosfogliceride, colesterol si colesteride, apolipoprotei ne; C. compusul predominant este colesterolul; D. au dimensiuni mari si sunt eliminate in sange in sistemul venei porta; E. patrund in circulatia sanguina din cea limfatica prin ductul toracic. ? 32,5,1,1,1,1,0 Soarta chilomicronilor: A. se supun hidrolizei in hepatocite; B. sunt hidrolizati pe suprafata endoteliului capilarelor tesutului adipos; C. enzima cheie a procesului este lipoproteinlipaza; D. enzima este activata de heparina; E. heparina este numai anticoagulant. ? 33,5,0,1,1,0,1 VLDL (pre-beta-lipoproteinele) - lipoproteinele cu densitate foarte joasa: A. sunt metabolizate de lipaza hormon-dependenta; B. sunt sintetizate in ficat; C. transporta trigliceridele sintetizate in ficat din excesul de glucide; D. contin cca 50% proteine; E. contin apoB-100 (apolipoproteina B-100). ? 34,5,1,1,1,0,1 LDL (beta-lipoproteine) - lipoproteinele cu densitate joasa: A. contin apoB-100 si apoE; B. cota colesterolul atinge 45%; C. se formeaza in plasma din VLDL si HDL; D. in sinteza lor nu participa lipoproteinelipaza; E. furnizeaza cholesterol majoritatii tesuturilor. ? 35,5,1,1,1,1,0 HDL (alfa-lipoproteine) lipoproteinele cu densitate inalta: A. sunt sintetizate si secretate de hepatocite; B. LCAT (lecitincolesterolaciltransferaza) asigura maturizarea HDL; C. transporta colesterolul din tesuturile periferice in ficat; D. subiectii cu HDL majorat prezinta un risc aterogen scazut; E. subiectii cu HDL majorat prezinta un risc litiazic crescut. ? 36,5,1,1,1,1,0 Catabolismul tisular al triacilgliceridelor (TAG): A. se petrece intens in adipocite; B. depinde de activitatea triglicerid lipazei hormon sensibile; C. trigliceridlipaza hormon sensibila este activata de catecolamine si inhibata de insulina; D. activitatea diglicerid lipazei si monoglicerid lipazei depinde de accesibilit atea substratelor; E. produsii procesului sunt glicerol-3-fosfatul si 3 molecule de acizi grasi. ? 37,5,1,0,1,1,1

Scindarea trigliceridelor: A. trigliceridlipaza hidrolizeaza restul acidului gras din pozitia 1 sau 3 a TAG ; B. produsul primei reactii este 1,2-DAG sau 1,3-DAG; C. digliceridlipaza hidrolizeaza restul acidului gras din pozitia 1 sau 3 a DAG; D. produsul reactiei a doua este 2-MAG; E. monogliceridlipaza hidrolizeaza 2-MAG la glicerol si acid gras. ? 38,5,1,0,1,0,1 Activarea acizilor grasi in procesul oxidarii lor: A. este prima etapa a oxidarii acizilor grasi in tesuturi; B. se petrece in mitocondrii; C. acid gras + ATP + HS-CoA -> acil-SCoA + AMP + 2P + 2H+; D. reactia este catalizata de enzima acetil-CoA carboxilaza; E. produsul reactiei - acil-CoA este macroergic. ? 39,5,0,1,0,1,1 Transportul acizilor grasi din citoplasma in mitocondrii in cadrul oxidarii lor: A. sunt transportati prin sistemul de co-transport cu ionii de Na+; B. in proces participa carnitin-acil-transferazele I si II; C. transportul grupelor acil necesita aport energetic in valoare de 2 ATP; D. sistemul naveta transporta numai acizi grasi activati; E. acizii grasi sunt transportati in forma de acil-carnitina. ? 40,5,1,0,0,1,0 Structura - (CH3)3N-CH2-CHOH-CH2-COOH corespunde: A. gama-trimetilamino-beta-hidroxibutiratului; B. ornitinei; C. sfingozinei; D. carnitinei; E. colinei. ? 41,5,0,1,1,1,0 beta-oxidarea acizilor grasi: A. se oxideaza acizii grasi liberi; B. se desfasoara in matricea mitocondriala; C. sunt oxidati acizii grasi activati; D. produsii finali sunt acil-CoA, NADH.H+ si FADH2; E. acetil-CoA rezultat este oxidat exclusiv in ciclul Krebs. ? 42,5,0,0,0,1,0 Spirala Lynen a beta-oxidarii acizilor grasi este o succesiune a 4 reactii. Ordi nea lor corecta este urmatoarea: A. hidratare, oxidare, dehidratare, clivare; B. oxidare, dehidratare, reducere, clivare; C. aditie, oxidare, reducere, hidratare; D. dehidrogenare, hidratare, dehidrogenare, clivare; E. dehidrogenare, hidratare, reducere, clivare. ? 43,5,1,1,0,0,1 Prima reactie a beta-oxidarii acizilor grasi: A. este o reactie de oxidoreducere; B. are loc dehidrogenarea substratului; C. enzima reactiei este acil-CoA dehirogenaza NAD-dependenta; D. in reactie se formeaza doar enoil-CoA; E. produsii reactiei sunt FADH2 si enoil-CoA. ? 44,5,0,0,1,1,1 Reactia 2 a beta-oxidarii acizilor grasi: A. este o dehidratare;

B. substratul reactiei este acil-CoA; C. enzima este enoil-CoA hidrataza; D. in reactie se consuma o molecula de apa, ce se aditioneaza la substrat; E. produsul reactiei este 3-hidroxiacil-CoA. ? 45,5,1,1,1,0,0 Reactia a 3 a beta-oxidarii acizilor grasi: A. este oxidarea 3-hidroxiacil-CoA prin dehidrogenare; B. este un proces de oxido-reducere; C. este catalizata de 3-hidroxiacil-CoA dehidrogenaza; D. coenzima fermentului este NADP-ul; E. produsul reactiei este ?-cetoacil-CoA. ? 46,5,0,1,1,1,0 Reactia a 4 a beta-oxidarii acizilor grasi: A. este hidroliza beta-cetoacil-CoA; B. scindarea substratului este tiolitica si necesita prezenta HS-CoA; C. enzima reactieie este beta-cetotiolaza; D. produsii reactiei sunt acetil-CoA si acil-CoA; E. acil-CoA format in reactie este identic celui ce s-a inclus initial in ?-oxid are. ? 47,5,0,0,1,1,1 Produsii finali ai unei spire a beta-oxidarii acizilor grasi: A. sunt o molecula de NADH.H+ si o molecula de FADH2; B. sunt o molecula de acetil-CoA si una de acil-CoA; C. sunt cate o molecula de NADH.H+, FADH2, acetil-CoA si acil-CoA; D. NADH.H+ si FADH2 se oxideaza in lantul respirator; E. acetil-CoA se include in ciclul Krebs iar acil-CoA - in urmatorul ciclu al be ta-oxidarii acizilor grasi. ? 48,5,0,1,0,1,0 Numarul spirelor beta-oxidarii parcurse de un acid gras: A. depinde de numarul atomilor de hidrogen din catena acidului gras; B. se calculeaza conform formulei - (N:2)-1, unde N este numarul atomilor de car bon din catena acidului gras; C. fomula este aplicabila tuturor acizilor grasi; D. acidul palmitic parcurge 7 spire de oxidare; E. acidul butiric parcurge 2 spire de oxidare. ? 49,5,1,1,1,0,1 Numarul moleculelor de ATP ce se formeaza la oxidarea acizilor grasi depinde de: A. numarul atomilor de carbon din catena si se calculeaza conform formulei - (N: 2-1)x5 + (N:2)x12 - 2 (sau1); B. numarul moleculelor de acetil-CoA ce se formeaza; C. numarul moleculelor de NADH.H+ ce se formeaza; D. numarul moleculelor de NADPH.H+ ce se formeaza; E. numarul moleculelor de FADH2 ce se formeaza. ? 50,5,1,0,0,1,1 Bilantul energetic al beta-oxidarii acizilor grasi: A. fiecare spira a beta-oxidarii genereaza un NADH.H+ si un FADH2, ce este echiv alent cu 5 molecule de ATP; B. un NADH.H+ asigura sinteza a 2 molecule ATP in lantul respirator; C. un FADH2 asigura sinteza a 3 molecule ATP in lantul respirator; D. acetil-CoA se oxideaza in ciclul Krebs si genereaza 12 ATP-uri; E. doua legaturi macroergice fosfat dintr-o molecula de ATP se consuma la activa rea acidului gras. ? 51,5,1,0,1,1,0

Oxidarea acizilor grasi nesaturati: A. se desfasoara identic cu a celor saturati pana la legatura dubla naturala; B. ea este identica cu cea a enoil-CoA, ce este intermediarul beta-oxidarii; C. legatura dubla naturala are configuratia "cis" si este localizata intre atomi i de carbon 3 si 4; D. legatura dubla a intermediarului beta-oxidarii este "trans" si localizata int re atomii de carbon 2 si 3; E. localizarea si configuratia legaturii duble este modificata de epimeraza. ? 52,5, 1,1,0,1,0 Oxidarea acizilor grasi cu numar impar de atomi de carbon: A. sursa acestor acizi sunt numai produsele alimentare; B. mecanismul oxidarii lor este absolut identic cu cel al acizilor grasi cu numa r par de atomi de carbon; C. produsii finali ai oxidarii sunt NADH?H+, FADH2 si acetil-CoA; D. in final se formeaza si o molecula de propionil-CoA; E. propionil-CoA nu se oxideaza in continuare si se elimina pe cale biliara. ? 53,5,1,0,1,1,0 Oxidarea propionil-CoA: A. propionil-CoA este unul din produsii finali ai beta-oxidarii acizilor grasi c u numar impar de atomi de carbon; B. el direct se include in ciclul Krebs pentru oxidare ulterioara; C. el este carboxilat de catre propionil-CoA carboxilaza la metilmalonil-CoA; D. metilmalonil-CoA este convertit la succinil-CoA de metilmalonil-CoA mutaza; E. succinil-CoA se oxideaza in lantul respirator. ? 54,5,1,1,0,0,1 Oxidarea glicerolului: A. glicerolul rezulta din catabolismul tisular al trigliceridelor; B. glicerolul rezulta din catabolismul tisular al fosfogliceridelor; C. glicerolul rezulta din catabolismul tisular al aminoacizilor; D. glicerolul rezulta din catabolismul tisular al sfingo- si glicolipidelor; E. glicerolul este absorbit din intestin si provine din digestia lipidelor. ? 55,5,1,0,1,1,0 Reactiile oxidarii glicerolului: A. primar glicerolul este fosforilat de glicerol kinaza la glicerol-3-fosfat; B. glicerol-3-fosfat este redus de glicerol-3-P dehidrogenaza la dioxiacetonfosf at; C. glicerol-3-fosfat dehidrogenaza este NAD-dependenta; D. dioxiacetonfosfatul este compus intermediar al glicolizei si se oxideaza pe c ale glicolitica; E. dioxiacetonfosfatul se oxideaza nemijlocit in ciclul Krebs. ? 56,5, 0,1,0,1,1 Bilantul energetic al oxidarii glicerolului: A. glicerolul se poate oxida exclusiv aerob; B. glicerolul se poate oxidat atat aerob, cat si anaerob; C. oxidarea anaeroba este energetic mai avantajoasa, deoarece consuma mai putin ATP; D. oxidarea anaeroba genereaza 4 molecule de ATP; E. oxidarea aeroba genereaza 22 molecule de ATP. ? 57,5,0,0,0,1,0 La corpii cetonici se refera compusii: A. acetona, acidul acetic, acidul beta-hidroxibutiric; B. acizii acetoacetic, valerianic, lactic; C. acizii beta-hidroxibutiric, piruvic, malic; D. acetona, acizii acetoacetic si beta-hidroxibutiric;

E. acizii gama-aminobutiric, acidul fumaric, acidul acetic. ? 58,5,1,0,1,0,0 Sinteza corpilor cetonici: A. se produc din acetil-CoA; B. sunt necesare 2 molecule de acetil-CoA; C. sinteza este localizata exclusiv in ficat; D. procesul necesita aport energetic sub forma de ATP; E. toti corpii cetonici se formeaza in reactii enzimatice. ? 59,5,1,1,0,1,1 Reactiile partiale ale biosintezei corpilor cetonici: A. in primele doua reactii se condenseaza 3 molecule de acetil-CoA si se formeaz a beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA; B. reactiile sunt asigurate energetic de moleculele substratului; C. beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA este redus la acid mevalonic; D. beta-hidroxi-beta-metilglutaril-CoA este scindat la acetoacetat; E. din acetoacetat se formeaza beta-hidroxibutiratul si acetona. ? 60,5,1,1,1,0,0 Utilizarea corpilor cetonici: A. sunt substrat energetic, la oxidarea caruia se produce ATP; B. in conditii fiziologice nu constituie o sursa energetica de prim plan; C. consumul lor este deosebit de intens in hipoglicemii; D. sunt oxidati in ficat; E. pot fi consumati de toate tesuturile si organele. ? 61,5,1,0,1,1,1 Cetonemia si cetonuria: A. cauza cetonemiei este hiperproducerea corpilor cetonici; B. cauza cetonemiei este diminuarea consumului corpilor cetonici; C. cetonuria este o consecinta a cetonemiei; D. dereglarea este caracteristica pentru inanitie si diabet zaharat; E. acumularea corpilor cetonici determina dezvoltarea acidozei. ? 62,5,0,1,1,0,1 Diferentele dintre oxidarea si biosinteza acizilor grasi sunt: A. sinteza are loc in mitocondrii, oxidarea - in citozol; B. in sinteza intermediarii sunt legati la ACP (PPA), in oxidare - la CoA; C. oxidarea utilizeaza NAD+, sinteza - NADPH; D. in oxidare enzimele sunt asociate intr-un complex iar la sinteza - nu; E. oxidarea utilizeaza sistemul naveta carnitinic iar biosinteza - cel al citrat ului. ? 63,5,0,1,1,0,1 Sinteza acizilor grasi: A. are loc in matricea mitocondriala; B. substratul sintezei este acetil-CoA; C. donatorul activ al unitatior carbonice este malonil-CoA; D. sinteza se petrece exclusiv in absenta CO2; E. procesul este catalizat de complexul polienzimatic "sintetaza acizilor grasi" . ? 64,5,1,0,1,1,0 Furnizarea substratului in sinteza acizilor grasi: A. substratul - acetil-CoA este acumulat in celula in matricea mitocondriala; B. transferul transmemebranar spre citosol este realizat de sistemul naveta carn itinic; C. transferul transmemebranar spre citosol este realizat de sistemul naveta al c itratului;

D. transferul este insotit de generare de NADPH necesar rectiilor de reducere a procesului; E. la transport se consuma energie - ATP si GTP. ? 65,5,1,1,1,0,0 Biosinteza acizilor grasi - formarea malonil-SoA: A. se formeaza prin carboxilarea acetil-SCoA si constituie o reactie de activare a substratului; B. reactia necesita HCO3- , ATP si Mg2+; C. este catalizata de acetil-SCoA carboxilaza; D. coenzima enzimei este biotina (vitamina K); E. reactia este inhibata de citrat. ? 66,5,0,1,1,1,0 Sintetaza acizilor grasi: A. este un complex polienzimatic organizat functional; B. este format din 2 subunitati; C. poseda o proteina ce realizeaza conexiunea dintre enzime si leaga compusii in temediari ai procesului; D. catalizeaza reactiile sintezei acizilor grasi, cu exceptia formarii malonil-S CoA; E. sintetizeaza atat acizi grasi saturati cat si nesaturati. ? 67,5,1,1,1,0,0 Prima reactie a biosintezei acizilor grasi: A. este aditionarea acetilului si malonilului la proteina ACP din complexul poli enzimatic "acid gras sintetaza"; B. legarea acetilului si altor resturi acil este catalizata de aciltransacilaza; C. legarea malonilului este catalizata de maloniltransacilaza; D. ambii compusi sunt atasati la gruparea -SH a acidului foasfopantotenic; E. este necesara energie in forma de ATP. ? 68,5,1,1,0,1,0 Reactia a doua a biosintezei acizilor grasi: A. este condensarea acetilului cu malonilul; B. este formarea 3-cetoacil-ACP-ului; C. este insotita de consumul unei molecule de CO2; D. este catalizata de beta-cetoacil-ACP sintetaza; E. este reactia reglatoare cheie a procesului. ? 69,5,1,0,1,1,0 Reactia a treia a biosintezei acizilor grasi: A. beta-cetoacil-ACP este redus la beta-hidroxiacil-ACP; B. beta-cetoacil-ACP este oxidat la 3-hidroxiacil-ACP; C. enzima reactiei este beta-cetoacil-ACP reductaza; D. coenzima reactiei este NADPH.H+; E. sursa de NADPH este exclusiv reactia sistemului naveta citrat catalizata de m alic-enzima. ? 70,5,0,1,1,0,0 Reactia a patra a biosintezei acizilor grasi: A. are loc oxidarea substratului de catre dehidrogenaza respectiva; B. 3-hidroxiacil-ACP este dehidratat; C. reactia este catalizata de 3-hidroxiacil-ACP dehidrataza; D. de la substrat sunt detasate 2 molecule de apa; E. coenzima ce participa in proces este NAD+. ? 71,5,1,1,1,0,1 Reactia a cicncea a biosintezei acizilor grasi:

A. in ea se produce precursorul primar al acizilor grasi - butiril-ACP; B. este o reactie de oxido-reducere; C. este catlizata de enoil-ACP reductaza; D. agentul reducator este FADH2; E. echivalentii reducatori sunt produsi in ciclul pentozofosfatilor si sistemul naveta citrat. ? 72,5,0,1,1,0,1 Prima spira a sintezei acizilor grasi: A. se produce un compus format din 5 atomi de carbon; B. se incheie cu formarea butiril-ACP; C. spira consuma 2 molecule de NADPH.H+; D. sunt consumate 2 molecule de malonil-ACP; E. forta motrica a procesului este eliminarea CO2. ? 73,5,0,1,1,1,0 Biosinteza acizilor grasi: A. acid gras sintetaza produce orice acid gros; B. pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 8 molecule de acetil-CoA; C. pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 7 ATP-uri si 7 H+; D. pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 14 HADPH; E. pentru producerea acidului palmitic sunt necesare 6 H2O. ? 74,5,0,1,1,1,1 Formarea acizilor grasi cu catena lunga (mai mare decat C16): A. are loc prin scurtarea acizilor grasi de origine alimentara; B. la eucariote se petrece prin elongarea C16; C. elongarea este localizata in reteaua endoplasmatica; D. mecanismul consta in atasarea unitatilor dicarbonice la capatul carboxilic al acidul gras preexistent; E. sursa unitatilor dicarbonice este malonil-SCoA. ? 75,5,1,1,0,1,1 Sinteza acizilor grasi nesaturati monoenici: A. se petrece din acizii grasi saturati corespunzatori; B. substratul sintezei este forma activa a acidului gras; C. procesul este localizat in mitocondrii si are loc in sens invers ?-oxidarii; D. formarea legaturilor duble este catalizata de monooxigenaza microzomiala; E. reactia necesita prezenta NADPH si a O2. ? 76,5,1,1,1,0,1 Acizii grasi polienici: A. sunt indispensabili acizii linoleic si linolenic; B. cei dispensabili se formeaza prin introducerea legaturii duble intre C9 si gr uparea carboxil; C. cei dispensabili se pot sintetiza din acid linolic si linolenic; D. in cantitati importante se produce acid oleic; E. acidul arahidonic se formeaza prin desaturare, elongare si desaturare consecu tive a acidului linoleic. ? 77,5,1,0,1,1,1 Reglarea biosintezei acizilor grasi: A. reactia cheie reglatoare este acetil-CoA carboilazica; B. enzima este activata de ATP; C. activatorul principal este citratul; D. enzima este inhibata prin feed-back de produsul intregului proces - palmitilCoA; E. formarea acizilor grasi nesaturati depinde de temperatura mediului ambiant. ? 78,5,0,1,0,1,1

Biosinteza trigliceridelor: A. se produce din glicerol si acizi grasi; B. substrate necesita activate glicerol-3-fosfat si acil-CoA; C. se ataseaza concomitent toate cele trei resturi de acizi grasi; D. initial se formeaza acidul fosfatidic; E. enzimele ce catalizeaza esterificarea grupelor OH ale glicerolului sunt acilt ransferazele. ? 79,5,1,1,1,0,1 Mecanismul sintezei trigliceridelor: A. prima etapa - formarea glicerol-3-fosfatului din glicerol si ATP sub actiunea glicerol kinazei; B. etapa 2 - atasarea resturilor acizilor grasi furnizati de acil-CoA la glicero l-3-fosfat si formarea acidului fosfatidic; C. etapa 3 - formarea digliceridului sub actiunea fosfatidat fosfatazei; D. etapa 4 - formarea trigliceridului catalizata de triacilglicerol-aciltransfer aza; E. enzimele ce sintetizeaza TAG formeaza complexul TAG-sintaza. ? 80,5,0,0,1,0,1 Numiti compusul intermediar comun al sintezei trigliceridelor si fosfogliceridel or: A. glicerolul; B. glicerol-3-fosfatul; C. acidul fosfatidic; D. diacilglicerolul; E. diacilglicerol-3-fosfatul. ? 81,5,0,0,1,0,1 De ce depinde directionarea acidului fosfatidic in sinteza trigliceridelor sau f osfogliceridelor: A. de aportul lor alimentar; B. de reglajul hormonal al proceselor; C. de prezenta substantelor lipotrope; D. factorii lipotropi favorizeaza producerea trigliceridelor; E. la factorii lipotropi se refera colina, inozitolul, serina, metionina, pirido xalfosfatul, acidul folic si cobalamina. ? 82,5,1,1,1,0,0 Sinteza fosfogliceridelor: A. se poate realiza de novo pornind de la acidului fosfatidic si serina; B. calea de rezerva (din produse gata) utilizeaza colina sau etanolamina preexis tente; C. in ambele cai ca activator al moleculelor substratului serveste CTP; D. calea de rezerva necesita si molecule de GTP; E. produsii finali ai acestor cai sunt diferiti. ? 83,5,0,1,1,1,0 Sinteza de novo a fosfogliceridelor: A. in I reactie se activeaza fosfatidatul interactionand cu GTP si formand CDP-d igliceridul; B. in reactia II CDP-digliceridul interactioneaza cu serina si se formeaza fosfa tidilserina; C. fosfatidiletanolamina se obtine prin decarboxilarea fosfatidilserinei; D. fosfatidilcolina se formeaza prin tripla metilare a fosfatidiletanolaminei; E. sursa de metil este metil-cobalamina. ? 84,5,1,0,1,1,0 Sinteza fosfogliceridelor pe calea de rezerva (din produse gata): A. primar se activeaza colina (etanolamina) la fosforilcolina (fosforiletanolami

na); B. sursa de fosfat este CTP-ul; C. fosforilcolina (fosforiletanolamina) se transfera la CTP formand CDP-colina ( CDP-etanolamina); D. interactiunea CDP-colinei (CDP-etanolaminei) cu diacilgliceridul genereaza fo sfogliceridul respectiv; E. fosfatidilserina se obtine prin carboxilarea fosfatidiletanolaminei. ? 85,5,1,0,1,0,1 La sinteza lipdelor participa urmatoarele nucleotide: A. ATP; B. GTP; C. CTP; D. TTP; E. UTP. ? 86,5,1,1,1,1,0 Fosfatidilinozitolii: A. sunt o clasa de fosfogliceride; B. contin polialcoolul ciclic inozitolul in stare netiva sau fosforilata; C. frecvent contin in pozitia 2 restul acidului arahidonic; D. sunt precursorii a 2 mesageri secunzi hormonali - inozitolfosfatului si diaci lgliceridul; E. numarul grupelor fosfat determina efectul mesagerial al inozitolfosfatului. ? 87,5,0,1,0,1,0 Colesterolul: A. este integral sintetizat in organism; B. partial necesitatile sunt acoperite de aportul alimentar; C. unica sursa exogena de colesterol sunt produsele vegetale; D. aportul extern dicteaza viteza sintezei interne; E. cantitati importante de colesterol se produc in tesuturile osos si conjunctiv . ? 88,5,0,1,1,0,1 Rolul colesterolului in organismul uman: A. regleaza termogeneza; B. regleaza fluiditatea membranelor biologice; C. este substratul sintezei acizilor biliari; D. din el se produc pigmentii biliari; E. este precursorul hormonilor steroizi si a vitaminei D3. ? 89,5,1,1,0,1,0 Biosinteza colesterolului: A. substratul este acetil-CoA; B. compusul cheie intermediar este acidul mevalonic; C. viteza utilizarii ac.mevalonic dicteaza viteza intregului proces; D. enzima cheie reglatoare a procesului este beta-hidroxi-betametil-glutaril-CoA reductaza; E. enzima reglatoare este activata de aportul mare de colesterol exogen. ? 90,5,1,0,1,1,0 Reactiile I etape a biosintezei colesterolului: A. prima reactie - condensarea a 2 molecule de acetil-CoA la acetoacetil-CoA; B. prima reactie - enzima - acetoacetatsintetaza; C. reactia 2 - formarea beta-hidroxi-betametil-glutaril-CoA din acetoacetil-CoA si a treea molecula de acetil-CoA; D. reactia 3 - reducerea beta-hidroxi-betametil-glutaril-CoA, de catre reductaza respectiva; E. coenzima beta-hidroxi-betametil-glutaril-CoA reductazei este NADP+.

? 91,5,1,1,1,0,0 Biosinteza colesterolului: A. in etapa a II din acidul mevalonic se formeaza scualenul; B. scualenul se ciclizeaza generand lanosterolul; C. lanosterolul se reduce la colesterol; D. sursa de echivalenti reducatori este NADH.H+; E. procesul este sustinut energetic de compusii intermediari. ? 92,5,1,0,1,1,1 Reglarea biosintezei colesterolului: A. enzima reglatoare este beta-hidroxi-betametil-glutaril-CoA reductaza (HMG-CoA R); B. activitatea HMG-CoA R este reglata prin modificare covalenta; C. HMG-CoA R este inhibata de produsul reactiei - acidul mevolonic; D. activitatea HMG-CoA R este micsorata de colesterolul alimentar; E. sinteza HMG-CoA R este diminuata de colesterolul alimentar. ? 93,5,1,0,0,1,1 Vitaminele liposolubile sunt: A. A; B. B1; C. C; D. D; E. E. ? 94,5,1,1,0,1,1 Vitamina A: A. vit.A si precursorii sai sunt izoprenoizi; B. precursorii ei sunt carotenele; C. din beta-carotene in celulele omului se formeaza 2 molecule de vit.A; D. vit A. poate exista in forma de retinol sau retinal; E. vit. A se poate depozita in organismul omului (ficat). ? 95,5,1,1,1,0,0 Rolul vitaminei A in metabolismul organismului uman: A. intra in componenta pigmentilor vizuali ce asigura perceptia luminii; B. regleaza dezvoltarea normala si diferentierea celulelor embrionare; C. regleaza diviziunea si diferentierea celulelor ce prolifereaza rapid (epiteli ul mucoaselor, pielii si epiteliul spermatogen); D. contribuie la asimilarea substantelor minerale din intestin; E. regleaza sinteza mediatorilor nervosi. ? 96,5,1,1,1,0,1 Vitamina E: A. exista in forma de tocoferoli (alfa-, beta-, gama-, delta-) si tocotrienoli ( alfa-, beta-, gama-, delta-); B. reprezinta compusi complecsi ai tocolului si ai unei catene izoprenoide; C. cel mai activ compus din grupa este alfa-tocoferolul; D. se acumuleaza in cantitati mari in tesuturile osos si glandele endocrine; E. in celule se concentreaza in membranele celulare. ? 97,5,1,1,1,1,0 Rolul biologic al alfa-tocoferolului: A. este cel mai potent antioxidant neenzimatic natural; B. previne formarea radicalilor liberi ai oxigenului; C. stopeaza reactiile in lant de oxidare peroxidica a lipidelor membranare; D. faciliteaza fosforilarea oxidativa; E. stimuleaza degradarea creatinei. ?

98,5,1,1,1,1,0 Vitamina K: A. vitaminele K sunt chinone cu catena izoprenoida (naftochinone); B. de origine vegetala sunt menachinonele; C. filochinonele sunt produse de bacteriile microflorei intestinale; D. menadionul, vicasolul, sincavitul - sunt forme sintetice ale vit. K; E. formele sintetice sunt forme active ale vit. K, spre deosebire de cele natura le. ? 99,5,1,1,0,0,0 Rolul vitaminei K: A. contribuie la sinteza in ficat a proteinelor coagulante; B. de cantitatea ei depinde producerea factorilor II, VII, IX si X plasmatici ai coagularii; C. este coenzima enzimei ce carboxileaza resturile acidului glutamic la beta-car boxiglutamat; D. participa la formarea trombinei din precursorii ei neactivi; E. regleaza biosinteza fibrinogenului si transformarea lui in fibrina. ? 100,5,1,1,0,1,1 Vitamina D: A. poate fi atat de origine vegetala, cat si de origine animala; B. in cantitati considerabile se contine in ficatul de peste; C. fiind vitamina, nu se produce in organismul omului; D. necesitatile diurne constituie 10-25 mg (500-1000 UI); E. se pote depozita in organismul omului (in ficat). ? 101,5,0,1,1,0,1 Structura vitaminelor D: A. vit.D2 (ergocalciferolul) si D3 (colecalciferolul) au structura total diferit a; B. ergocalciferolul poseda 5 grupe metil si o catena laterala nesaturata; C. colecalciferolul poseda 4 grupe metil si catena laterala saturata; D. ambele forme poseda inelul steranic; E. sunt compusi hidroxilati la C3. ? 102,5,1,1,0,1,0 Metabolismul vitaminei D3 - biosinteza: A. initial se formeaza 7-dihidrocolesterolul din colesterol; B. sub actiunea razelor UV in piele din 7-dihidrocolesterol se produce colecalci ferolul; C. colecalciferolul se formeaza in piele sub actiunea razelor infrarosii din col esterol; D. procesul este impiedicat de concentratia mare de melanina in piele; E. procesul este stimulat de concentratia mare de colesterol in organism. ? 103,5,1,0,1,1,0 Metabolismul vitaminei D3 - formarea derivatului biologic activ: A. se formeaza 1,25-(OH)2-D3; B. procesul se petrece in ficat; C. compusul se formeaza prin doua hidroxilari consecutive in ficat si rinichi; D. etapa limitanta este cea renala; E. ea este inhibata de PTH. ? 104,5,1,1,0,1,0 Vitamina D - rolul biologic: A. contribuie la reglarea calcemiei si fosfatemiei; B. are mecanism de actiune similar cu cel al hormonilor steroizi; C. organele tinta sunt intestinul, rinichii si oasele; D. stimuleaza biosinteza proteinei ce asigura absorbtia Ca2+ din intestin;

E. inhiba eliminarea calciului si fosfatilor cu urina. ? 105,5,0,1,1,1,0 Vitamina D - carenta: A. carenta vitaminei D provoaca osteoporoza; B. la copii determina dezvoltarea rahitului; C. la maturi determina dezvoltarea osteomalaciei; D. in rahit se afecteaza atat macrostructura cat si microarhitectonica oaselor; E. osteomalacia determina diminuarea dimensiunilor oaselor. ? 106,5,1,0,1,1,0 Eicosanoizii - caracteristica generala: A. sunt substante biologic active de natura lipidica; B. sunt derivati ai steranului; C. se sintetizeaza din acidul arahidonic; D. au actiune similara cu a hormonilor, dar la nivel local; E. se produc numai de celulele nervoase. ? 107,5,1,1,0,1,0 Structura eicosanoizilor: A. deriva de la acidul prostanoic; B. contin in molecula un inel ciclopentan; C. este prezent un ciclu piranozic; D. au doua catene laterale - carboxilica si olehilica; E. sunt metilati. ? 108,5,1,1,0,1,0 Eicosanoizii - mecanismele actiunii: A. prostaglandinele modifica concentratia nucleotidelor ciclice; B. moduleaza nivelul intracelular al ionilor de Ca2+ ; C. actioneaza nemijlocit la nivelul ADN-ului; D. regleaza biosinteza proteinelor; E. direct regleaza activitatea enzimelor. ? 109,5,1,1,1,1,0 Eicosanoizii - efectele biologice: A. prostaglandinele modifica motilitatea si influenteaza secretia si absorbtia la diferite nivele ale tubului digestiv; B. controleaza functiile sexuale atat la femei, cat si la barbati; C. tromboxanele intervin in agregarea trombocitelor si mentinerea tonusului vasc ular; D. leucotrielnele sunt implicate in reactiile inflamatoare si alergice; E. prostacicsinele regleaza masa musculara. ? 110,5, 1,1,1,0,0 Ateroscleroza: A. este dereglarea metabolismului colesterolului; B. se acumuleaza esterii colesterolului in celule; C. se acumuleaza colesterolul si esterii sai extracelular; D. nu este afectata integritatea endoteliului vascular; E. nu se deregleaza metabolismul lipoproteinelor sanguine. ? 111,5,0,1,1,1,0 Hiperlipidemia alcoolica se dezvolta deoarece are loc: A. consum excesiv de lipide cu alimentele; B. acumularea NADH-ului; C. inhibarea oxidarii acizilor grasi; D. amplificarea sintezei trigliceridelor in ficat; E. amplificarea sintezei in tesuturi a acizilor biliari. ?

112,5,1,1,0,0,0 Principalele modificari biochimice in obezitate sunt: A. insuficienta trigleciridlipazei; B. dezechilibrul energetic cu diminuarea vitezei lipolizei; C. hiperinsulinismul; D. predispozitie genetica; E. abundenta de alimente. ? 113,5,0,1,0,0,1 Steatoza (degenerescenta grasa a ficatului) este determinata de: A. acumularea fosfolipidelor in hepatocite; B. insuficienta functionala (sintetica) a ficatului; C. surplus de substante lipotrope in ratia alimentara; D. eliminarea intensiva a acizilor grasi din ficat; E. scaderea capacitatiii hepatocitelor de a sintetiza apolipoproteine. ? 114,5,0,1,1,0,0 Modificarile metabolismului lipidic determinate de inanitie: A. accelerarea lipogenezei; B. intensificarea cetogenezei; C. amplificarea lipolizei in tesutul adipos; D. inhibarea beta-oxidarii acizilor grasi in tesuturi; E. stimularea beta-oxidarii gratie blocarii ciclului Krebs de catre oxaloacetat.