Carol cel Mare -cunoscut generafiilor ulterioare ca Charlemagne -a creat primul mare imperiu european.

incoronat imparat de catre papa, el a devenit idealul de conducator medieval

I'-n secolele IV ~i V d.Hr., in timp ce Imperiul I Roman de Apus a dec~zut ~i a disp~rut in cele din urm~, triburile germanice, cum sunt vizigotii ~i vandalii, au migrat in num~r foarte mare in Europa ~i in jurul M~rii Mediterane, luptand pentru crearea sau distrugerea de regate. Un alt trib, francii, p~rea unul dintre triburile germanice cele mai putin dinamice deoarece, in loc s~ migreze, ei s-au extins treptat dincolo de teritoriul ocupat

O Ob,inand o victorie dupa alta, Carol cel Mare a construit un imperiu cre~tin vast, extinzandu-se in est ~i sud de teritoriul numit astazi Fran,a. initial, denumit Rhineland (pe Valea Rinului), ajungand lncet s;l ocupe regiunile: T;lrile de Jos, Belgia ~i Franta. jn 732, liderullor, Carol Martel, i-a c6ndus spre victorie lmpotriva invadatorilor musulrnani la Tours. Pe lang;l 51

CAROL

CEL MARE

O Detaliu de pe mormantul lui Carol cel Mare din Aachen. El a fost declarat sfant in 1166 de anti-papi~ti. Aceasta sanctitate nu a fost recunoscuta de biserica catolica, insa par~i din corpul sau au fost a~ezate in relicvarii, iar ziua sa onomastica se sarbatore~te ~i azi Aachen.

progresul lent dar sigur, francii se mai bucurau de beneficiile politice aduse de catolicismulla care aderasera. O data intrate In contact cu Imperiul Roman, popoarele germanice s-au convertit rapidla religia acestuia -cre~tinismul. Ceimai multi dintre ei au adoptat arianismul, facandu-i eretici In ochii papilor ~i a popoarelor integrate anterior In imperiul roman. (Arianii nu credeau In sfanta Treime compusa din Dumnezeu Tatal, Fiul ~i Sfantul Duh. Ei se Inchinau la Hristos, fiul, ca fiind a entitate separata de Dumnezeu, Tatal.) in calitate de catolici fideli, francii erau mai bine vazuti de cre~tinii din Imperiul Roman decat alte triburi, ace~tia beneficiind de asemenea de sprijinul Bisericii In teritoriile pe care le cucereau. Prieteni folositori Papalitatea li privea pe franci ca pe ni~te aliati naturali. Aceasta relatie a aparut dupa ce fiul lui Carol Martel, Pepin, a devenit rege al francilor In 751, fondand dinastia carolingiana. Dand dovada de istetime, Pepin a cerut aprobare din partea papei Inainte sa-llnlature pe ultimul rege merovingian. intre anii 754756, raspunzand unei invitatii a papei, Pepin a invadat nordul Italiei, organizand doua campanii militare Impotriva lombarzilor care amenintau independenta papala, obligandu-i sa recunoasca suveranitatea franca. Ell-a ajutat de asemenea pe papa sa Infiinteze un regat italian central propriu. De~i au beneficiat In totalitate de sprijin din partea francilor pentru a lunga perioada de timp, aceste state papale aveau sa supravietuiasca
52

.Un imens imperiu european lnalt, putemic ~i impunator, Carol cel Mare , reprezenta imaginea unui mare conducator , O Carol cel Mare a participand adesea la lupte alaturi de trupele fost incoronat imsale. Totu~i, aptitudinile sale militare trebuie O Carol cel Mare parat de papa Leon sa fi fost mult mai mari, deoarece ie~ea lnvincu fiul sau mai mare al III-Iea in Roma, in gator in campanie dupa campanie, de~i a conPepin, care a pierdut ziua de Craciun a dus de multe ori forte militare locale lipsite de ulterior favorurile taanului 800, eveniexperienr;a, care emu adesea mobilizate rapid talui sau, ~i a murit ment reprezentatin pentru a tine piept unor amenintari urgente. brusc inainte sa mo~acest manuscris din In timpullungii sale dornnii, francii au cucerit teneasca imperiul. secolul al XV-Iea. o mare parte din Europa, inclusiv nord-estul Spaniei, nordul Germaniei, Boemia, Austria, Slovenia, Croatia ~i nordul ltaliei. in Germania, frontiera de est a francilor se ~ afla de-a lungul fluviului Elba, dupa razboiul m in urma caruia Carol cel Mare a obtinut victoria lmpotriva saxonilor, un razboi de 30 de alii de orori. Fata de lumea mediterana a Romei, \~ imperiullui Carol cel Mare a fost primul mare imperiu european care l~i avea "capitala" in centrul continentului, la Aachen, pe Valea Rinului. Pentru contemporanii sai, cat ~i pentru cei mai multi oameni care au trait in Evul Mediu, Carol cel Mare nu a fost doar creatorul unui imperiu, ci ~i un mare erou cre~tin. lnamici lY pagani de temut, ca saxonii, au fost lnfranti ~i L-f\ obligati sa se converteasca, iar daca refuzau, erau deportati sau executati. infrico~atorii avari, care stapanisera Campia Panonica timp ~ de secole, au fost zdrobiti ~i, de cealal~ parte a Europei, musulmanii au fost alungati din muntii Pirinei. Dupa o nereu~ita la pana in secolul al XIX-lea, implicand papaliRoncesvalles (778), in mod ironic cea mai tatea in probleme politice ~i compromisuri la celebra batalie a lui Carol cel Mare deoarece nivel mondial. La moartea lui Pepin, in 768, francii au a fost mentionata in marele poem epic La ajuns sa controleze un regat vest-european chanson de Rolland, francii au capturat Barcelona (801) ~i au ocupat teritorii sufisubstanti'al, mult mai intins decat Franta de astazi. insa, Pepin a urmat traditia franca, ciente in nord-est pentru a le servi ca baza militara pentru viitoarea "Recucerire" cre~tina impartindu-~i pamanturile intre cei doi fii ai a Spaniei. Relatia speciala dintre franci ~i sai, Carol ~[ Carloman. Aceasta traditie, ono-

O Catedrala din Aachen exemplifica cel mai bine arhitectura carolingiana. Construita intre 796 ~i 805, biserica este cladita dupa modelul bisericii San Vitale din Ravenna, ridicata din ordinul imparatului bizantin Iustinian.

ra~ ~i de descendentii lui Pepin, reprezenta o posibila sursa de slabiciune ~i fragmentare, dar in acest caz diviziunea a fost de scurta durata: Carloman a murit in 771, lasandu-l pe Carol sa-i conduca singur pe franci. Realizarile lui Carol au fost atat de importante, lncat in istorie este cunoscut simplu sub numele de Charlemagne (Carol cel Mare.)