Sunteți pe pagina 1din 10

Batali Alina An IV Gr.

S1 Tehnologia de obtinere a apei potabile

Apa potabila este cea mai utilizata in alimentatia umana si satisface o serie de conditii fizico-chimice si organoleptice ce permit consumul sau fara a periclita sanatatea. Consumul zilnic de apa potabila raportat la numarul de locuitori, este mare deoarece aceasta nu se utilizeaza numai pentru baut ci si in cadrul activitatilor casnice, al servicilor publice si in industria alimentara Cu toate aceastea , din consumul total de apa, apa potabila are ponderea cea mai mica, dar de importanta primordiala. Livrarile si consumul de apa potabila au crescut odata cu dezvoltarea urbanizarii si cresterea gradului de industrializare a economiei. Problema apei este grav afectata de doua cauze: Lipsa completa sau insuficienta lucrarilor care sa faca posibila folosirea in scopuri sociale si economice a intregului stoc de apa utilizabil al fluviului, raurilor, lacurilor si apelor subterane, permitand aducerea apei in locurile necesare, in cantitatea si la timpul necesar Poluarea crescanda a apelor, atat a celor interioare, cat si a celor maritime si oceanice Cantitatea de apa necesara unui om pe zi variaza in functie de mediul in care traieste, de nivelul de trai, de gradul de civilizatie. Un om matur consuma zilnic, pentru baut, circa 35 g apa\kg de greutate corporala. Surse de apa potabila Apa potabila provine, de regula, din ape subterane sau din ape de suprafata , mai rar din alte surse. Aceasta situatie se va mentine,

deoarece sunt factori obiectivi. De exemplu 85% din apa dulce de pe Terra e prinsa in calotele graciale, dar nu ne putem atinge aproape deloc de ele deoarece diminuarea lor ar insemna cresteri catastrofale de nivel a marilor si oceanelor. Apele de suprafata Este sursa cea mai usor accesibila, permite preluarea de cantitati mari de apa, chiar daca debitul prezinta variatii sezoniere Apele subterane Apele subterane sunt o sursa importanta deoarece, spre deosebire de apele de suprafata, cele subterane sunt de regula mai putin sau deloc poluate si pot fi potabilizate cu masuri minimale, uneori doar cu dezinhibitie sau fara vreo prelucrare. Alte surse de apa potabila Desalinizarea Reciclarea apei uzate Apa din ghetari Apele meteorice Apa din topirea zapezii Apa din ceata Alte surse . in situatii de survival, apa in cantitati mici se poate obtine si din seva sau transpiratia plantelor, din umorile unor animale si pesti si din alte asemeneaa surse. In Romania sursele de apa naturala sunt relativ sarace si distribuite neuniform in timp si spatiu. Ele sunt constituite din ape de suprafata ( rauri interioare, lacuri naturale sau artificiale si fluviul Dunarea ) Desi Marea Neagra constituie o sursa de apa deosebit de importanta, ea nu poate fi deocamdata luata in considerare datorita dificultatilor tehnice si economice de desalinizare a apei de mare. Tehnologia de obtinere a apei potabile

Apele de baut trebuie sa prezinte un anumit grad de puritate , sa fie limpezi, incolore si fara miros.

Sedimentarea Sedimentarea este operatia de separare din apa a particulelor solide in suspensie sub actiunea fortei gravitationale. Atunci cand apa bruta are o viteza mica de curgere, particulele solide se depun la partea inferioara a utilajelor de sedimentare sub forma de sediment. Apa rezultata este numita si decantata, indepartarea acesteia dupa sedimentare fiind numita decantare. Sedimentarea apei are drept scop reducerea continutului de materii solide in suspensie in vederea deversarii apei sau pentru reciclarea acesteia in procese tehnologice. Utilaje in care se realizeza sedimentarea se numesc decantoare. Sedimenatrea se efectueaza in bazine de decantare cu capacitate foarte mare. Viteza de crgere a apei in aceste bazine este foarte mica 60-100 mm\ora. Pentru distrugerea algelor care se dezvolta in bazinele de decantare, se utilizeaza sulfatul de cupru.

Practic, suspensiile organice foarte fine, cu deosebire microbii, nu se vor separa prin sedimentare. Coagularea cu substante coagulante Particulele ramase in suspensie in apele decantate, in general particule coloidale, pot fi precipitate, in cea mai mare parte, prij utilizarea unor substante care produc precipitate floconoase cu volum mare. Aceste precipitate in caderea lor particulele in suspensie. Coagulantii cei mai intrebuintati sunt sulfatul de aluminiu, alaunul de sodiu, sulfatul feric si clorura ferica. In mai mica masura se intrebuinteaza permanganatul de K sau Na ( oxidant si floculant ) Fosfatul de sodiu si fosfat acid de calciu, care dau cu sarurile alcaline precipitate coloidale. Sulfatul de aluminiu in prezenta bicarbonatilor de calciu si magneziu din apa ( mediu alcalin ) da ub precipitat floconos de hidroxid de aluminiu. Clorura ferica si sulfatul feric dau precipitate floconoase de hidroxid de fe in prezenta saurilor alcaline si alcalinoase mult mai repede decat compusii respectivi de aluminiu. Sunt indicati pentru apele cu un pH mai scazut ( 8,2 8,5 ). Cantitatea de coagulant necesar depinde de gradul de turbiditate si de coloratia apei. Diagrama de mai jos da cantittii de sulfat de aluminiu , in functie de gradul de turbiditate al apei. Pentru stabiliarea precisa a cantitatilor de coagulant a timpului de agitare si de limpezire, se fac incercari in laborator cu proba de apa, divizata intr un numar suficient de flacoane cu un dop slefuit Tratamentul cu coagulanti se poate face chiar in conducta de apa bruta , care leaga bazinele de decantare cu filtre de nisip. Precipitatele sunt retinute de filtre.

Prin tratarea cu coagulanti, se indeparteaza din apa si o parte din acidul silicic coloidal ( pana la 50% si pana la 80% din substante organice in suspensie).

Instalatie pentru tratamentul cu floculanti 1. Solutia de floculant 2. Aparat de dozare 3. Filtru de nisip 4. Conducte pentru apa de spalare a filtrului Pentru limpezirea cantitatilor mari de apa amestecul cu solutia se face in bazine speciale, in care se realizeaza depunerea precipitatelor. Se utilizeaza in acest scop bazine clarificatoare cu agitatoare, prevazute cu dispozitive de adunare a precipitatelor la fundul reci[pientului si cu dispozitive de evacuare a acestor precipitate. Timpul necesar coagularii si decantarii in bazine este de 2-3 ore la temperaturi sub 40 grade C. apa evacuata din bazin este de obicei trecuta prin filtre mecanice, pentru limpezirea definitiva.

Clarificatorul 1. Motor electric 2. Pod si placa turnanta 3. Palete racloare 4. Conducte pentru evacuarea namolului 5. Intrarea apei brute 6. Iesirea apei limpezite Concentratia solutiilor de coagulanti, care se introduc in recipientele de coagulare, variaza intre 5% si 10% substanta deshidratata Apa limpezita prin coagulare va avea un rezidu fix diminuat datorita eliminarii substantelor organice.

Filtrarea Filtrarea este procedeul de trecere a apelor printr-un mediu poros, pe care are loc reinerea prin fenomene predominant fizice a unora din constituenii apelor. Funcie de spaiile libere ale mediului poros, n instalaiile de filtrare se pot reine impuriti de dimensiuni variabile, de la dimensiuni foarte mari cum ar fi poluanii grosieri, pn la poluani foarte fini. La mediile poroase cu pori mari, mecanismele de reinere pe filtre sunt simple, fiind oprite toate particulele cu dimensiuni mai mari dect porii filtrelor. Se vorbete astfel de un fenomen de sitare. Pe msur ce dimensiunile porilor se micoreaz, mai intervin i alte fenomene Exist mai multe tipuri de filtre, care folosesc nisip respectiv crbune activ. Cele mai rspndite sunt filtru lent (englez) i filtrul rapid (american). Sunt de fapt bazine cu nisip pe care apa le parcurge de sus n jos, gravitaional, ieind limpede. Filtrele se spal periodic pentru a ndeprta masa de impuriti reinute. La "filtrul rapid" procesul de filtrare este mecanic, dar la "filtrul lent"

este de fapt un proces mecanico-biologic deoarece n principal la suprafaa filtrului se formeaz un strat colonizat cu alge, bacterii i protozoare, care contribuie activ la reinerea impuritilor prin mecanisme chimice, enzimatice i bacterivore. Reinerea pe filtre Cele mai utilizate filtre pentru ndeprtarea suspensiilor sunt filtrele granulare i filtrele cu prestrat. Materialul granular folosit frecvent este nisipul cuaros. Filtrele cu nisip sunt formate din mai multe straturi cu densiti diferite care ntr-un curent de ap ascendent se stratific conform densitii i la care, dup splare, se obine spontan o aranjare a granulelor cu diametrul descrescnd n sensul de curgere din timpul fazei de filtrare, fapt care permite o folosire mai eficient a adncimii filtrului. Filtrele de nisip sunt mprite n:

filtre lente cu viteze de filtrare de 0,1 0,6 m/h; filtre rapide cu viteze de filtrare de 3 6 m/h. Aceste dou tipuri de filtre difer prin caracteristicile granulometrice ale nisipului i prin modul de regenerare. n epurarea apelor uzate filtrele cu nisip se utilizeaz n treapta secundar de epurare sau pentru finisarea efluenilor treptei biologice. n aceste filtre au loc, pe lng procesele fizice de reinere a particulelor insolubile i procese microbiologice de degradare a unor materiale organice dizolvate sau n suspensie. Filtrele cu prestrat sunt formate din suporturi poroase rigide aezate ntr-o carcas, pe care se depune un strat subire de material filtrant granular, format din particule foarte fine de 5 100 m. Fazele unui ciclu de funcionare cuprind formarea prestratului, filtarea i regenerarea. Pentru a prelungi durata fazei de filtare, uneori se adaug n apa supus tratrii materialul granular chiar n timpul filtrrii.

Cele mai fine suspensii din apa sunt indepartate prin filtrare. Se utilizeaza ca masa filtranta , nisip cuartos, asezat in straturi de 8001000 mm in filtre lente sau in filtre rapide Cantitatea de apa filtrata printr un strat de nisip depinde de marimea grauntelor de nisip, de grosimea stratului filtrant, de presiunea apei si de temperatura. Pentru o buna alegere a nisipului filtrant, trebuie sa facem in prealabil o serie de determinari : a. Separarea categoriilor de graunti pe marimi progresiv descrescatoare b. Determinarea porozitatii ( volumul golurilor intre graunti ) c. Determinarea trecerii apei printr o coloana de nisip ( percolatia )

Filtre lente sunt bazine de mare capacitate umplute cu straturi de pietris si nisip, prin care apa se scurge cu o viteza redusa. Filtru lent descoperit a. Strat de pietris de 1-25 mm b. Strat de nisip de 5-10 mm c. Strat de nisip de 0,5-10 mm d. Strat de apa de grosimea de 50-100 mm Filtrele deschise prezinta dezavantajul ca ingheata in timpul iernii. Dupa un timp oarecare, filtrele se imbacsesc cu materiile retinute si rebuie curatate. Filtre rapide sau mecanice

Pentru filtrarea apei cu viteze sporite ( 5-12m\h ), se utilizeaza filtrele mecanice: recipiente metalice umplute cu nisip, in care apa se introduce cu presiune. In mod obisnuit , apa este tratata in prealabil cu coagulanti. [recipitatele se depun in porii stratului de nisip. Filtrul va fi deci curatat la intervale de timp regulate, de obicei o data la 24 ore. Filtrele rapide se utilizeaza cu succes la limpezirea apelor continand suspensii de argila coloidala si a apelor feruginoase, tratate prealabil cu sulfat de aluminiu. Purificarea bacteriologica este inferioara, din care cauza apa filtrata va fi sterilizata.

Filtru rapid cu dispozitiv de spalare 1. Intrarea apei brute 2. Evacuarea apei filtrate 3. Intrarea apei de spalare 4. Evacuarea apei de spalare 5. Dispozitiv pentru amestecarea stratului de nisip in timpul spalarii Pentru debite foarte mari se utilizeaza bazne construite din beton armat, cu capacitatea de peste 100 m cubi. Caratirea masei filtrante se face injectant apa sub presiune, in amestec cu aer comprimat la 4-5 atm. Filtrele utilizate la tratarea apelor potabile pot fi incarcate cu diferite mase filtrante: nisip cuart, marmora, dolomita, antracit.

Curgerea prim medii filtrante poroase este meninut n mod normal n domeniul laminar att iniial (n filtru curat), ct i dup colmatarea lui cu suspensii. n aceste condiii, curgerea are loc n conformitate cu legea lui Darcy. Varietatea mecanismelor de reinere a impuritilor din ap prin filtare i gama larg de dimensiuni a particulelor care se rein a dus la o difereniere ntre procesele n care predomin efectul de sit i cele n care primeaz alte mecanisme

Bibliografie 1. xa.yimg.com/.../note-de+curs_TEA_2011.doc 2. http://www.scribd.com/doc/118994611/Apa-potabila 3. http://chimie-biologie.ubm.ro