Fragmente din istori'a Pedagogicei.

I.
O r i e n t u l u este mam'a a tdta religiunea si cultur'a. Starulu, artea, sciinti'a si vieti'a familiara porta asiadara acolo caracterulu religiosu. Statulu preotiescu este^celu domnitoru, caci elu singuru este in posesiunea sciinliei si a culturei spirituale. Autoritatea sa si -o intemeeza acela pe crile snte, date dela D-Deu, a caroru comentare remase reservata pentru elu. C aceste documente snte sa nu se altereze prin adaose omenesci, ele trebuira a se tiene pentru toti timpii nestramutatu in form'a originara si a se pstr literalmente in memoria D'aceea vieti'a religidsa a orientaliloru nu stele atatu intr'o mprtire interna, catu in pazirea usantieloru si ceremoniiloru prescrise, in urmarea unui modu de vietiuire deosibitu, in pstrarea moravuriloru si in recitarea mecanica a unoru rugatiuni, ce in Tibetu si la Calmuchi se indeplinesce anche si prin masine. Ori-ce sciintia si fapta trebuia a fi consacrata prin religiune, mat tdta micarea, lucrarea si semtimentulu le prescriea religiunea pana in cele mai amrunte. Educatiunea erientului se pdte asiadara numi r e l i g i d s a . Inse orientulu este numai cea d'anteiu trdpta a culturei, si popdrele Iui devenira copii cruni; caci usanti'a neactiva, tienerea mortisiu de cele eredite si invetiatur'a lipsita de tdta socotinti'a impedeca ori-ce desvoltare. Helegea cretinului este pentru acesta unu indemnu puternicu spre aciune morala; pecandu relegea orientalului remase o lucrare din-afara , unu servitiu ceremonialu, ce a obositu spiritele si a datu semtiuriloru direciune mai Amic Sc6L I., % 7

multu spre gustarea placeriloru trupeei, incatu si d e s frenarea, ma si omorulu de prunci potu a se privi de serviii d-deesci. Orientalulu adora in Zeii sei fenomene si puteri naturale ; elu nu scia a deosebi intre spiritu si natura. Relegea lui este asiadara relege naturala, D-zeulu seu este pentru elu o putere din-afara ostila, crei i cata a se supune neconditionatu, si de care elu s' apropia cu frica si tremuru. Amasuratu acestui conceptu despre lume elu nu mai cundsce altu-ceva in sttu, in familia, in educatiune de catu numai 0 dedare la supunere drba, necondiionata si in instruciune numai o traditiune nestrmutata a asiedieminteloru religidse prin memoria. O desvoltare mai mare a spiritului prin diverse materii de invetiatura e tocma asia de neertata, c si propirea din supunere dedata la aciune libera. Lui 1 lipsesce semtiulu de personalitate, cunoscinti'a dreptului individualitatei sale si a neaternarii cugetului, voiei si semtiului seu. Acestu caracteru generalu alu culturei orientale mai capata la singuraticele pdpdre si alte insusimi deosebite. In Chilia*) imperatulu se privesce de printe alu poporului seu, care asiadara formeza famili'a lui si facia cu acela este minorenu, lipsitu de vointia. Acesta privire influintieza apoi asupra tuturoru relatiuniloru publice, caci famili'a se privesce de snta, datorintiele familiare se tienu de cele mai inalte, incatu in lumea chinesa, stricata muralicesce, tdta virtutea, sinceritatea, fidelitatea si iubirea si-a aflatu scparea numai in familia. Fiacare familia e unu sttu micu,

*) Despre poporulu chinesu numai cu secululu 16. ncepur a trece la noi mprtiri mai positive prin Portugisi si unii missionari.

s acesta o forma de familia mare. Poligamica e concsa maimariloru si Mandariniloru, totdeuna inse are una din femei anteitate c soia legiuita, crei celelalte sunt subordinate. Muierile vietiuescu in starea serbitutei si legile se ocupa forte pucinu de ele. Muierea, care 'si va tracta reu barbatulu are sa capete 10O de bete, candu in casulu contrariu barbatulu nu este culpaciu. Tieranulu 'si inhama la plugu muierea cu asinulu seu, si fiacare barbatu pot a 'si vinde dupa plcu muierea si copii. Daca cineva n'are copii de sessu barbatescu (pentruca numai acetia sunt pretiuiti, dedrece numai ei latiescu numele familiei, pecandu fetele la maritalulu loru ilu lepda pe totdeuna) 'si adoptza unulu ori doi, c sa aiba. Si totui in China se iau medilce prevenitre populatiunei prmari prin aruncarea prunciloru cu sutele in riuri seu la cani*). Fiiulu remane in supunerea tatlui, catu traesce acestu, si candu cineva se destinge in China, atunci se remunerza tata-seu, caci a educatu unu asemene fiu. Scopulu a tota educatiunea", dice unu intieleptu chinesu, este virtutea. Scolarulu trebe a nazui catra ea; invetiatorulu trebe sa fia datatoru de esemplu tinerimei si sa se privsca pe sine de unu forrnatoru, care are d'a form massa cea bruta. Invetiaturile si svatuirile lui sa fia c pli'a primaverei preste plante. Lectiunea fiacarei dile sa fineze c'o istoria scurta, instructiva." Fiindu inse China unu imperiu forte mare, cere si unu mecanismu de dirigatorii bine-regulatu. Mandarinii tienu loculu imperatului, carele trebe a fi celu mai erudilu barbatu alu poporului seu, dedrece elu are d'a comand d'a sci, d'a esamina si d'a regul tote. Trebe dara nunumai

*) Vedi Fascir'a 1 a Amicului pag. 16 si 17.

a se instru prin scole in cundscintiele cerute officialii cei numeroi, ci se si cere c fiacare chinesu sa fia in stare d'a preeepe voi'a si comand'a imperatului. China este asiadara tier'a scdleloru si a esameneioru, prin cari inaintdza omulu din trepta 'n trepta in servitiulu de sttu. Esaminatorulu candidatiloru pentru cele mai inalte posturi de sttu este insusi imperatulu, si resultatulu esameneioru s'aduce totdeuna la cunosciintia publica prin gazet'a statului. Officialulu inse trebe a'si fi castigatu nunumai cerutele cundscintie de lucru, ci a fi inaintatu in cultura la atta, c sa scia face poesii si sa aiba unu gustu bunu esteticu. Cu tdte aste cunoscintiele lui potu fi numai o memorare seca, caci o cercetare si meditare libera asupra obiecteloru de invetiatura nu e conces, fiindc si in scdla domnesce mecanismu strensu. Prin cetati se ingrigesce dirigatori'a de scdle populare, in satele mai mari se intemeieza acele cu spesele loru proprii. Instruciunea incepe cu alu cincilea anu alu vietiei si tiene, fara de ferii, pana ia alu doisprediecelea anu. La invetiatura se intrebuintieza crti tiprite. Fiind-ca Chinesii n'au litere, decatu semne pentru idei, care intre sine se potu intrebuinti in sensu diferitu, si fiindc accentuarea si glasulu in vorbire potu sa dea cuvenlului candu unu intielesu candu altulu: citirea si scrisulu suntu lucruri forte grele. Cine a iuvetiatu 80,000 cuvinte si cu aceste totatate semne de vorbe, este forte invetiatu, dedrece odat cu semnele vorbeloru cata a 'nveti si a preeepe si lucrulu. Instruciunea incepe cu deprinderi de memoria, invetiandu pruneulu de rostu sentintie si massime de vietia strvechi, Dup' aceea urmeza deprinderi in lectura. Prelunga citire si scriere se invetia ceva calculu (socotela) si cunoscintie de folosu comunu, cu ajutorulu crtii de lectura. Scdi'a populara are patru cursuri seu clase, si pentru fiacare aceste

iot
clase este cate o carte tiprita, de numirea si cuprinsulu urmtorul: 1. Pe-kiasing, o numenclatura, pe care copii trebe s'o invetie de rostu; 2. Tha-tse, carte de lectura cuprindietre de cunoscientie incomunu folositre; 3. Tsientse-ouen, adic o intrunire de 1000 litere; 4. San-tse-king, adic o culesiune de versuri trisilabe, cari cuprindu anteiele elemente de morala si de legi. Peste di se tiene scla de due ori si seracii se instruza nptea. Fruntaii tienu instructori de casa. ScTe de fete nu sunt. Sunt in imperiu mai multe institute mai inalte cu cate unu supra- si cate unu subinvetiatoru. In fruntea tuturoru stabilimenteloru de educatiune sta academi'a imperiala. Fiindc iu China tota aciunea e prescrisa prin vr'o lege, esista si despre metodu si prassa colara felurite instruciuni. Cele mai de cpetenia sunt urmatorele: c o larii vinu la scla de candu se crpa de dioa, saluta pe Confuciu si pe invetiatorulu si sr'a se departza in a s e mene modu. In classele pline invetiatorulu lasa anteiu pruncii cei mici, si pe cei carii siedu mai departe. Ducunduse catra casa pe drumu nu este ertatu prunciloru a se juca, si ajungendu acas au sa salute pe zeii domestici, pe strbunii si prinii loru, dup' aceea sa 'si citsca lectiunea, inse cu glasu tare; cartea sa si-o tiena copilulu bine 'n mana, candu scria sa sida direptu, sa nu si pteze degetele; candu citesce sa tiena cartea in deprtare de trei policari dela ochi; pe strada sa nu sara si j c e ; catra cei maimari sa se porte dupa reglele prescrise, sa vorbsca linu, blandu; sa nu citsca lectura de petrecere, nici sa 'si petrca timpulu cu cntri d'acele; diminti'a sa lucreze ; candu se obosesce spiritulu sa se recreeze prin micare si lucru trupescu, etc. etc. Cea d'anteiu instruciune incepe cu invetiarea c e r e moniiloru felurite, ce au ei, dup' aceea se invederza cu-

noscintiele elementare prin lucruri materiale si se intiparescu in memoria, invetianduse pe tota dio'a cate patru caractere (semne de vorbe.) Cei lenei se pedepsecu cu bastonata Citirea cu scrisulu se 'nvtia deodat. Scrierea este in scdlele populare chnese lectiunea principala. Asupra purtrii morale a copiiloru priveghiza dirigatoria. Totu la 14 dile capii familiiloru tienu essamenu. Essamenele de sttu se tienu in case ncuiate si siglate. Dupa reesitulu loru celu essaminalu 'si priimesce postulu, mbrcmintea si tote semnele sale deosbte. Ori-care Chinesu feru distiyctiune pdte ajunge si la cele mai multe posturi de stata, daca s'a supusu odat essamenului cu succesu bunu. Din tote aste e vederatu, ca disciplin'a stricta, p e dps'a trupsca si memorarea far socotintia sunt principiile pedagogicei chnese. De altmintre si prelunga acesta cultura scolastica este in China, Japanu si Tibetu multa erudiliune, care inse sta eschisivu numai din tienere-inminte a multoru nume, numeri si lucruri, si intr'o sistematica unilaturala. II. Unu mare conlrastu alu Chinesiloru in asta privintia sunt locuitorii din regiunile Gangului, Indului si Nilului. In China statulu nu ese din conceptulu familiei si imperatulu e si capulu mirenescu si celu bisericescu, elu este totodat si omu si si fiiu alu cerului", este loctiitorulu lui D-deu". Din contra in I n d i a si E g i p e t u societatea statului se mparte in p a t r u caste, cari restrengu pe fia-ce individu la o anumita ocupatiune. In I n d i a sunt: 1. cast'a B r a m i n i l o r u , de ea tienu Popii si invetiatii; 2. cast'a o s t a s i l o r u si persdneloru magistratuale; 3. cast'a n e g u t i e t o r i l o r u , meseriasiloru si agricultorloru; 4. cast'a S u d r a i l o r u ,

adic a aceloru omeni, cari potu ajunge servii unui Braminu, ai unui ostasiu ori negutietoru. In frunle stau asiadara popii, prelunga care numai class'a ostasiloru, de care tiene si imperatulu, mai are unele indreptuiri. Fiind-ca preoii in puterea castei lom sunt in posesiunea a tdta sciinti'a, asiadara tdta sciinti'a si cultur'a este popesca, dedrece aceea e seu numai pregatitdre pentru dirigatori'a preotiesca, seu impartasesce poporului une'e doctrini fundamentale, rugatiuni si ceremonii ale servitiului d-deescu, atatu adic, catu se cere c" poporulu sa se pdta impartasi la cultu si sa pdta remanea sub domnirea popiloru Pucinu se putu dara ascept dela asemene scdle, in cari se invetiara numai rugatiuni, ceremonii religidse cevasi citire si scriere, pecandu dincontra scdle popesci erau multe, in cari afara de splicatiunea santeloru crti se mai inveti si jurisprudentia, medicin'a, astronomia etc. Caci pop'a cat sa fia jude, medicu, geodetu (mesuratoru de pamentu), facatoru de calindare, dedrece tdte aceste servitiuri stetdu, c popesci, in administratiunea popiloru Maretiele lucruri de architectura, produptele de arta si scripturale ale acestoru popdre vedescu o cultura inalta a spiritului; inse date mai sigure despre scdlele Indianiloru si Egipteniloru nu sunt.*) Popii erau, invetiatorii comuni ai poporului asiadara materi'a de instruciune era religidsa 'si educatiunea stete in dedare la ceremonialulu indatinatu. Poporulu remase fara de alta cultura mai ntinsa, numai cast'a a dou'a si a treia puteu sa citesca sntele crti sub conducerea poploru. Pentru fcendele ( t r e b i t e ) fia-carei dile era prescrisu cate unu eremonialu deosebitu.

*) In genere cele d'antera cunoscintie de poporulu Indiana s'a latita in vechime prin speditiunile lui Alessandru-Marle, si in timpulu mai nou prin coloniile Portugisiloru si Britaniloru.

Unu ce deosebiii in credinti'a Indianiloru este metemsicos'a (credinti'a in mutarea sufleteloru din unu trupu intr'altulu). Pe acesta credintia se baseze si pietatea aceea mare a lom pentru animale, care asia merge de departe, incatu ei ridica spitaluri anume pentru cani, pecandu de suferintiele condmeniloru loru nu le pasa atatu. Dupa legea lui M n u , care dice: Barbatulu si muierea formeza laolalt unu singuru omu; barbatulu deplinu sta din sine nsui, din muierea si fiiulu seu," se pare ca la inceputu fiacare barbatu va fi avutu numai o muiere; totui cei mai avui a cadiutu in poligamia; cu tdte aste muierile au acelesi drepturi c si brbaii. Legile lui Mnu punu de fundamentu alu fericirei casnice mplinirea reciproca a datorintieloru celoru casatoriii, si ceru, c muierea sa fia respectata, dedrece cas'a aceea unde dinsei i se face superare, se va prpdi. In India atatu e de cordiala legatur'a intre barbatu si muiere, incatu daca mdre barbatulu veduvit'a lui muiere se arde dimpreun cu cadavrulu reposatului ei barbatu; inse asta infricosiata usantia nu li o prescria loru nici o lege. Fiacare familia 'si are Zeii sei deosebii. Unde locucscu familii de caste mai inalte, sunt si scdle elementare, unde pruncii invetia citirea, scrierea si calcululu. Adjuncii invetiatorului din aceste scdle sunt bastonulu si nueu'a. Citirea se 'ncepe deodat cu scrierea; mai anteiu se scriu literele in nasipu*), dup'aceea c'unu stilu de feru pe foi de finicu si peurma cu negrela pe foi de paltanu (platinu). Daca scdl'a se cercete'za de unu numeru mai mare de copii, atunci invetiatorulu instrueza ) Metodulu, d'a ncepe scrisulu si citirea eu scrierea litereloru in nasipu, ce se aplica anche si pela noi in multe locuri, se trage asiadara dela poporulu acestu.

colarii mai mari, ca cum sa invetie pe cei mici, pecandu dinsulu se ocupa cu altu despartiementu. Din India de ostu se trege si metodulu lui L a n c a s t e r u * ) , ce d'aici s'a straplantatu la Londonu, si d'acolo mai departe, Scdl'a se tiene sub arbori, si candu timpulu e nefavorabilusub unu siopru. Spre deprinderea puterii intieleptive servescu sentintie si invetiaturi morale si pelung' aceste este si unu catechismu budhaistu cu urmatdrele 10 porunci: Sa nu ucidi nici o fiintia sufletta. Sa nu furi. Sa nu te lasi in desfrenare. Sa nu mini. Sa nu bei beuturi spiritudse (imbetatdre). Sa nu 'ti ungi capulu, perulu, nici sa 'ti colorezi trupulu. Sa nu te'mpartesesci la cntare, dantiu, musica si teatru. Sa nu sedi nici sa jaci pe perini moi. Sa nu manei dup'amedi. Sa nu ai nici auru, nici argintii nici orice altu lucru de pretiu. Afara de* scdle populare erau si scdle popesci si trei scdle mai inalte (academii), in cari se propuneu multe sciintie si unde se deosebiau nebraminii de fii braminiloru, fund-ca unele invetiaturi se incredintiau numai la popi e s saminati. Daca in China se memora si esamin multu, in India-de-ostu studintele trebe a 'si apropri sciintiele prin meditatiune. Studintii, alu caroru timpu de invetiatura tiene 1220 de ani, se tocmescu la unu invetiatoru, c a rele ii instrueza si le da mncarea si locuinti'a. Crile de invetiatura sunt scrise in versuri si se invetia de rostu. Spre a le intielege, colarii in timpu de 5 ani de di!e a s culta tacendu Ia disputatiunile invetiatoriloru in grdini ori temple; dupace a decursu cei 5 ani, li se concede apoi si loru a 'si descoperi indoial'a si prerea si a lu parte
*) Instruciunea reciproca, adic instruarea copiiloru prin copii. In scotele populare austriace e opritu metodulu acestu prin . 38 alu Regulamentului politicu pentru scolele populare,"-

activa in disputatomi. Chiarii si la servitiulu d-deesu stud i t e l e trebe sa taca. Asemene fura institutiunile si in E g i p e t a , in tir'a misteriiloru si a minuniloru. Preoii egipteni anche erau meni forte 'nvetiati. Ei anche depe atunci intrebuintiau cjfrele in calculu si la invetiatur'a elementara a acestei sciintie folosiau ras'a de computu cu petricele ; la scrisdre intrebuintiau tresti'a, scrti'a interiora a papirului *) si negrla, au rosila. E caracteristicu pentru acesta tira, ca si sessulu femeescu era partasiu de binefacerile instructiunei, si cntarea in sclele mai inalte se numera intre obiectele de invetiatura. In privinti'a celoralte popre ale orientului s' afla cteva notitie scurte numai despre educaliunea Persiloru si Judeiloru; alte date mai departe lipsescu. UI. P e r i i formza trecatrea la poprele Europei vechi, caci educatiunea loru morala-religisa ia unu caracteru natiunalu. Nu scimu incatu e fundatu pe adeveru istoricu aceea, t e invetiatulu generalu grecu Xenofonu spune despre educatiunea lui Kyros (Ciru), inse tote inlocmirile statului persianu vedescu, cumca in Persia nu s'a deosibitu caste, ci spitie (vitie), si ca poporulu s'a silitu pururea a'si pstra spiritulu seu resboiosu si capacitatea sa morala; dincontra o infuintiare a popiloru (magiloru, caldeiloru) mai ca nu se pot observ. Din tdte documentele istorice se vede, ca educatiunea tinerimei a fostu la Persi unu obiectu alu ingrigirei d e o *) Unu arbustu cam de 15 pieire inatta, cresce in Egipetu, Siria, Sicilia, Calabria etc. Harti'a facuta din acesta 'a intrebuintiatu mai pana catra anulu 1000 . Cr. <

sebite. Cati copii are omulu, cu alate trepte emai aprdpe de ceriu," asia diceu ei. O alta lege scrisa in crile Persiloru dice: D a c a v r e i s a f i t i s a n t i , i n v e t i a t i v copii b i n e , p e n t r u c a f a p t e l e loru c e l e b u n e se voru adscria vdue." Dela alu 5-lea pana lu alu iO-lea anu se deprindeu copii in calaritu si sagetare, si se invetiau omeni'a Minciun'a se privia de cea mai mare ruine, dreptatea era forte pazita si faptele cele rele se pedepseu cu asprime. Copilulu persu trebuia a fi dedatu cu ncordrile trupeei si cu tdte lipsele; elu avea sa esa ostasiu, cuceritoriu si domnitoru bunu, caci poporulu persianu domnia peste multe popdre mari si avute si semtiulu acesta d tineriloru inima si 'i implea de acelu focu inviosietoru, ce nvinge ori-ce obstaculu. In institutele publice, ce steteu sub conducere de betran esperimentati, tinerimea avea sa 'si aproprieze semtiu de dreplate, renfrenpre de sinesi. si veracitate, fiind-ca pe virtuile aceste se bas potestatea si domnirea poporului. Cu alu 25-lea anu ajungea linerulu cetatianu de sttu si ostasiu: numai cu alu 50-lea anu scap nescine de servitiulu militam, si apoi se 'nsarcin cu instruarea si supravighierea tinerimei. In educatiunea acesta natiunala aflamu multe, ce ne amintescu de Sparta. J u d e i i impreunu in sine, totu orientulu, fiindc educatiunea loru religidsa, ce predomin, era totodat si natiunala, incatu adic J e h o v a se ador de D-deu alu Judeiloru si imperatu nevediutu, carele prin profeii sei conduce si guvern poporulu, cu carele a 'ncheiatu legtura si crui i-a fostu datu promissuni deosebite. Tdta vieti'a casnica a Judeiloru, era regulata p m porunci religidse. Precum D-Deu era capu alu familiei poporului, asia si fiacare printe de familia era preotulu lui, care educ pe prunci in fric'a Domnului, invetiendu-i rugatiune si credintia drepta.
e

Supunere neconditiunata, evlavia si incredere in voi'a lui D-deu erau fundamentulu a tota educatiunea. Fia-care anteiu-nascutu era santitu lui D-deu. Copiiloru Ii sa d nume de cate o nsemnare frumsa ; dupa 40 de dile pruncii priimiau in biserica binecuventarea Iui D-deu prin gur'a si man'a preotului; la festivitile natiunale trebuia a lua parte de timpuriu; tota invetiatur'a si o primia in cas'a parintsca si prescrierile religise invetiau a le cunsce prin vieti'a practica. Numai pruncii fruntasiloru si ai popiloru invetiau afara de aceste socotla si scriere; caci scle populare numai cam pe timpulu lui C r i s t o s u s'a infiintiatu in Palestina, unde pruncii se deprindu in cntarea imneloru sante. Sclele mai inalte serviau numai spre cultivarea fiiloru Ieviteni si cuprinde'u tota sciinti'a. Legea lui Moisi a fostu fundamentulu vieii morale, religise, scientifice si de statu. Prin sinagogi preoii spiicau scriptur'a poporului adunatu. Cultur'a mai inalta o sugu fii levitiloru din sclele profetiloru, in loculu caroru mai tardiu intrar sclele rabbinene, pe care le ntemeia cate unu invetiatu, spre a instru elu pe alii. colarii se esaminau in anumite priode, esamenulu st din disputa. Sclele rabbinene in-curendu se prefcur in asiedieminte juridico-teologice, care comentau legile in limba figurata. Dupa timpulu Iui Crtslosu sciintiele ajunser Ia mare nflorire intre Judei, se intemeiara Academii, care servira de modelu la cele arabice si la cele crestine din vcurile de mai incce. In acele se nveti teologia, jurisprudintia, medicina, limbi, botanica si astronomia. Aceste notitie puine sunt totulu ce scimu in genere despre sclele orientului vechiu. Din ele se v d e , ca scle populare in intielesulu nostru a avutu numai Chinesii, ca tdta instruciunea mai departe a fostu numai reli-

gidsa si ca ver-ce scdla mai nalta era numai unu seminariu teologicu, si altu nimicii. Metodulu de invetiatura a sttuii totdeuna intre marginile mechanismului tempitoriu, si educatiunea a remasu in sclavi'a datineloru eredite si a prescripteloru pstrate din generatiune in generatiune.

Scol'a in raporta cu cas'a.

In timpii vechi, pecandu popdrele duceu o vietia n o mada, cultivarea prunciloru, precum atinseremu in mai multe locuri, sta singuru numai in man'a parintiloru, Dupa-ce inse agricultur'a a legatu familii de familii, mai multu p r e ceputi de mai pucinu cunoscutori, unii prini ncepur a 'si incredintia o parte a educatiunei pruncilor loru Ia cei mai capaciti individi ai comunei loru. Mai tardiu, dupace cerculu cunoscintiei oinenesci a luatu o intindere si mai mare. trebiiinti'a de brbai, carii sa se ocupe anume cu educatiunea altora anche a fostu totu mai semtita; asia se nscur d, e. la Greci pedagogii etc. Paguba, ca istori'a ne da despre desvoltarea relatiuniloru scdlei catra casa numai informatiuni fregmenlarice. Mai totdeuna inse se cunoscura adeverurile aceste ddue, care nu suntu nici candu a se d uitarei: ca adic p r i n i i s u n t u c e i mai d e a p r o p e e d u c a t o r i ai p r u n c i l o r u , i n f l u inti'a a l t o r a , s c o l ' a , a r e n u m a i s a s u p l i n e s c a a c e e a , ce mai l i p s e s c e e d u c a t i u n e i p r i n t e s c i . Ambii aceti factori au d'a atient ia unulu si acelai scopu, carele este: o ca tu m a i m a r e p e r f e c i u n e i n t e l e c t u a l a si m o r a l a . Problem'a scdlei este asiadara a suplini defectele educatiunei casnice:

1. in privinti'a i n s t r u c t i u n e i su a inmultirei de cunoscintie, 2. in privinti'a educatiunei m o r a l e . Defectuosa inse este instruciunea, candu nu are c h i a r i m e , o r d i n e si d e p l i n t a t e . Chiarimea este prin care ideile, pe care le arata invetiatorulu, se repioducu in asemene modu in auditoru. Ea inse e numai atunci posibila, candu nescine pote a se cobori in aduncimea consciintiei proprie, scie a esamin unu obiectu alu cugetrii dupa tote semnele sale si este norocosu intru alegerea cuvinteloru celoru mai insemnatdre. Unde aceste lipsescu se nasce usioru confusiune pagubitdre. Greutatea unei asemene probleme o pdte ori-cine cundsce si nimeni nu va fi, care sa pota afirma, cumca daca nescine e tata ori mama, este totodat si in stare sa resdlve deplinu acesta problema. Acesta asiadara cade in cerculu activitatei colare. Scdl'a intregesce aceea, ce cas'a numai arareori pdte a scote la capetu cu unu felu de perfeciune. Nu mai pucinu importanta e o r d i n e a interna a invetiaturiloru de predatu, c una sa fia purtatdrea caleilalte, c cele d'anteiu sa contribue la lmurirea celoru urmatdre, c cele mai usidre sa ne faca capaci a nainta cu cele mai grele. La pucini prini se va putea presupune unu a s e mene daru de invetiaturi, in respectulu acestu mai tdte remanu dara asupra scdlei. In-fine unu anumitu gradu de d e p l i n t a t e nu t r e be sa lipssca nici chiaru invetiaturei celei mai simple. Inse atatu la alegerea aceloru, ce ar putea fi de ajunsu pentru unu auditoru animitu, catu si spre infaclosiarta loru in specje se cere o agerime si ptrundere in materi'a de invetiatura. Este asiadara trb'a invetiatorului, c cele ce elu presupune a fi cunoscute anche de acas, sa le intregsca, sa 'si formeze din elepunctulu acelu, prelunga

care are a se invertf pe viitoru si la care sa adauge cele ndue. Ferice ele elu, daca comun' sa va sprigini silinti'a lui: de a instru catu se pdte mai perfectu, daca prinii voru tramite pruncii loru regulatu la scdla si acas voru strui, c cele din scdla sa se repeteze, memoreze, descrie ori resdlve in altu modu; atunci nunumai se va deschide invetiatorului unu esvoru de bucuria curata si indemnu spre activitate, ci si pruncii prin desvoltarea loru inlellectuala voru fi totu mai multu in stare a pute fi bucuri'a parintiloru buni. Defectudsa este educatiunea in respectulu m o r a l i t a t e i atunci, cand ea nu pdte a n o b i l i s s i m i r i l e si a d voiei o direciune sigura spre cele bune. Cu avuii mari de sciintie pole fi inzestratu si c e l u m a i r e u o m u , care este o plaga si o ruine a omenimei. Cultura asiadara nu siau ajunsu tient'a sa cea mai inalta si mai perfecta, candu a inzestratu m e m o r i ' a cu o avuie de cunoscintie si m i n t e a cu prudintia. Cordn'a educatiunei este v o i n t i ' a c e a b u n a , si vieti'a curatu virtudsa. Spre a ajunge acestu scopu inaltu, cas'a si s c d l ' a trebuie a se ajut una pe alta cu totu adinsulu. Vai de p r u n c i i , ce traiescu intre relatiuui asia de nefavorabile, unde educatiunea casnica derima aceea ce a ziditu scdl'a seu unde unu invetiatoru fara consciintia nu mai nutresce, ba strica anche aceea ce a saditu acas o mama evlavidsa, unu tata religiosu. Vai de p r i n i i si i n v e t i a t o r i i , carii vin pre tardiu la cunoscinti'a aceea, ca de ce plceri se lipsir si ce dureri 'si pregtir prin vin'a unei educatiuni stricate a eleviloru loru. Ferice inse de copii, in a caroru peptu cuventulu mamei a desceptatu anche de timpuriu semtiulu amdrei d-zeesci sifratiesci, increderea cea ferisitdre in printele cerescu si fric'a Domnului, si candu unu

invetiatoru semlitoru priimesce acele plantutie crude sub ingrigirea si cultivarea sa. Ei acas nu voru afl ajutora contra masuriloru de educatiune ale invetiatorului, cari tiermurescu drescum vointia loru, ei voru cundsce in invetiatoru unu barbatu, care aproba si sprigine dupa putintia dispusitiunile fcute de prini in privinti'a cultivarei si nobilisarei prunciloru loru. Inse odinidra dupa trecerea multoru ani se voru tienea fericii, ca c a s ' a si s c d l ' a intr'o u n i r e fruradsa a formatu din ei omeni morali, d i liginti, scurtu: individi bineplacuti lui D-zeu si dmeniloru si voru binecuvent pe aceia, carii in legtura snta nu se retienura prin nici o ostenela si grige a implini cu statornicia si persevrantia tdte cate a tientatu la asemene firicire a loru!

Orecari brbai renumii ai Romaniloru, carii a scrisa despre educatiune.

(Contiauatiune)

Marcu

Fabiu

Quinctilianu.

Se. nescii la anulu 42 d. Cr. in cetatea Galaguris in Ispania, si adusu ancbe de copilu la Roma s'a cultivatu acolo in scdlele celoru mai insemnati retori. Mai anteiu'si alesese elu carier'a de procuratoru, pe care totui a schimbatu-o mai tardiu cu activitatea de professoru publicu alu elocintiei (retoricei, oratoriei), in care funciune a statutu elu 20 de ani. Imperatulu Domitianu in recunoscinti'a activitatei lui deosebite, intre altele l'a inaltiatu si la demnitatea consulara. Quinctilianu fii celu d'anteiu professoru, care s'a salariatu din vistieri'a statului si a purtata titlulu de profensor eioquenlia^. Din opurile

lui numai unulu, intitulatu: De in&tlutione oratoria, s'a pastratu pana in dilele nostre. Acesta sta din 12 tomuri si s'a gasitu numai pela anulu 1417 de Poggius intr'o abatia ; tractza mai multu despre educatiunea si formarea oratorului, cuprinde inse si multe adeveruri relative la e ducatiune in genere ; de cari se tienu si cele urmatre : Cultur'a spirituala a pruncului trebe 'nceputa din cea mai frageta etate si continuata in modulu acelu, precum se desvlta si viti'a lui spirituala, totui sa nu se restringa copilulu pr-detimpuriu la o activitate spirituala ndelungata, ci formaiunea lui sa fia mai multu unu lucru de jucria. Dela o ingrigitre (de prunci) se cere mai nainte de tote unu caracteru moralii si prelunga asta o pronunia chiara. Asemene si dela conjucatorii si consotii copilului. La instruciune trebe totdeuna a se consider natur'a si puterea intielegitiva a etatiloru diverse. Fiind-ca totui elementele celoru mai multe obiecte de invetiatura sunt lucrulu memoriei, trebe ingenere a se lu de principu, c instruciunea sa se incpa catu se pdte mai timpuriu, desi numai c unu felu de jocu. Calra acesta trebe desteptatu curendu si semtiulu de onore alu pruncului prin lauda si lupte de ntrecere, si astfelu a se aciti rivn'a lui de inveliatu. Adeveratu unu omu pot a possed mai multe puteri spirituale decatu altulu ; inse nu se va putea gasi nici unulu, care prin serguintia sa nu pota a o scote la nici o cale. Celu danteiu semnu de puteri distinte ale mintii este o m e m o r i a , care tocma asia de usioru cuprinde unu lucru precum lu si tiene si 'lu reproduce. Alu doilea semnu este i m i t a t i u n e a , adica candu tinerii voiescu a urm si ei aceea ce vedu. O infiorire p r d e t i m p u r i a a spiritului anevoia aduce
Amic. Scol. L, 2. 8

fructu. Gemurile premature efcctuescu pucinu, inse tdte curendu; ceeace sciu, asemena cu grunii risipii numai pe deasupra pamentului, cari resaru si crescu curenii, inse anche mai nainte de timpulu secerisiului se vestezescu cu spice gole. Acesta nflorire grabnica, firesce, in anii d'anteiu e placat, inse curendu dup' aceea inceteza, si cu ea d'impreuna pere si a naraiunea altora. Diversele caractere ale copiiloru ceru diverse moduri de tractare. Unii, daca nu sunt totu ndemnai, devinu lenei, era alii nu suferu nicicum spresiuni imperiose. Pe unii ii retiene fric"a, era alii 'si perdu prin aceea curagiuu. Pe unii i ruineza o ncordare nencetata, era la alii efectueza aceea contrariulu si anche i imbarbateza. Copii trebe tractai cu indulgintia, mmumai pentru ca nimica in lume nu pote purt nenlrerupta greutate, si chiaru si masinele nensufletite, daca este c sa remana in stare folosibila, au trebuintia de restaurare prin odina, ci si pentru aceea, ca diliginti'a in invetiatura razima pe voi'a cea libera si nu se pdte nasce cu forti'a. Inse si indulginti'a sa aiba margini, Lips'a ei totala nasce ura contra scinlie loru; inse candu ea trece masur'a, nasce lene. Joculu este setnnulu unui capu desteptu. nsui j o curile unele sunt menite a detepta mintea. In joculu c o pilului se pote cundsee caracterulu lui. Pedepsele trupeei sunt a se incungiur. Nimeni sa nu 'si ia premulta libertate asupra etalii cei fragete si espuse vatemariloru. Educatorulu si invetiatorulu s' aiba inima de printe calra elevii sei; caci trebe sa "si aduc aminte, ca elu ocupa loculu acelora, carii i incredintiara lui pruncii. Elu insusi sa fia fara de erdre, si sa nu sufere acesta nici la al'tulu. Seriositatea lui sa nu fia infricatdre, amicabiltatea lui nu nerurapatata, c din ceea sa nu resaran ra si din

acesta despretiu. De nimica sa nu vorbesca elu atatu, c de m o r a l i i si b u n a e u v i i n t i a. Sa se pazesca a cdea in mania, dara pentru aceea sa nu fia indulgentu si in cele ce ceru neaperatu corectiune. Sa dovedesca in funciunea sa rebdare si perseverantia; sa respunda bucurosu la ntrebrile ce i se potu face; sa se orient! dupa firea scolariloru sei: sa nu fia nici defaimatoru nici pre risipitorii de lauda. Din g u r ' a invetiatorului sa duca pruncii in tdte dile multe invetiaturi acas, caci prelunga tdte modelele, ce le da lectur'a, v o c e a vie aduce mai multu nutrimentu, mai virtosu candu colarii sunt aplecai catra nvetiatoru cu respecta si amore adeverata: dedrece cu catu onora si ubesce mai multu omulu pe cineva, cu atatu mai multu e aplecaii acesta a i urm in tdte. Este o prere cu totulu falsa, a crede, ca pentru i n ceputu e destulu unu inveiatoriu si mai de medilocu. Din contra tociua atunci trebe alesu invetiatorulu celu mai bunu, dedrece altufelu, spre daun'a educatiunei, prin urmare a copiiloru insusi, cade pe viitorulu inveiatoriu mai bunu, ndoita sarcina : anteiu d'a depart,dela copilu cele nsuite, si addua d'a i apropri cele necesarie. Afara d'aceea e de lipsa, c uacare inveiatoriu sa fia binecunoscuta cu t e ori'a. artei invelierii, sa se pdta cobori la trept'a elevului seu si d'acolo sa purceda treptatu la cele mai inalte. De regula omulu ceu mai cultivaii da invetiatur'a cea mai buna. colarii cu atatu mai multu sa privesca si sa ondre pe invetiatorii loru, c pe prini spirituali, cu catu acetia si vom implin mai couscientiosu datori'a loru. Caci pietatea acesta o cere nunnmai rebtiunea cea firesca, ci ea inaiateza si oper'a culturei, dedrece cuvintele invetiatoriloru am a ti decatra colarii loru au mai multu efectu pentru 8
::;

acetia, colarii se alipescu mai multu de atari inveliatori, asculta cu mai multa voia la instruciunea loru si se silescu mai cu rivna a "si ctig niultiumirea acelora prin diligintia si moralitate. Educatiunea publica este d'a se prefir educatiunei private, desi pentru cea din urma se dice, ca se sustiene mai bine moralitatea prnnciloru si invetiatoniu polo efeptui mai multu intrebuintiendu 'si timpulu nunm pentru unii. Inse desi petrecerea intre mulime mare do prunci strica multu in privintia morala, totui moralulu nici acas nu remane nepericlilatu. De cate ori nu stricamu noi insine pruncii prin resfaciare, molesire etc.! Cine se lerae in vestminte de purpura si le cere anche pana a nu'vorbi, ce pretensiuni va face acela, c mare? Bieii copii invetia vitiuri, mai nainte d'a sci ca ce ar fi vitiulu, si nu 'si apropria aceste scderi in scdla, ci numai le latiescu acolo. Unii privescu memori'a numai de unu daru alu naturei, si e adeveratu ca naturei este a se multiumi celu mai multn in asta privintia. Inse, c tdte, asia si memori'a se pdte perfectiun prin cultivare. Tdta instruciunea se baseza pe memoria, si tdte invetiaturile sunt inzadaru, daca cele ce le audimu, le perdeinu curendu. Mnemonic'a cea mai s i g u r a si mai buna sta in d e p r i n d e r e si d i l i g i n t i a . A inveti multu de roslu, a medita multu, si daca se pdte in t d t e d i l e : e mediloculu celu mai bunu spre acesta. Nimica nu se pdte atatu ndrept prin esercitiu, si nimc'a atatu a se stric prin negrigintia, c m e m o r i ' a . De aceea copii sa invetie multu de rostu, fia-care etate sa se silesca a veni intr* ajutorulu memoriei prin esercitiu. Oper'a acesta so pole nlesni prin aceea, ca anteiu invetiamu p u i n a , adic nu mai atatu, catu putemu fara sa ne i'acemu sila mare,

dup' aceea uamu in tdte die cu cteva iruri mai multu. n modulu acestu* o puterau aduce la unu frumosu gradu alu desvoltarii."
(Se va continua.)

Scolele populare austriace, starea lorii de faie.

In scdl'a populara se invdtia cunoscintiele cele mai comune si neapraii trebuintiose pentru fiacare cetatianu alu statului. !n Austria scolele populare se 'mpartu 1. in s c d l e t r i v i a l e seu s c d l e e l e m e n t a r e m i c i ; in aceste instruciunea se da in masur'a cea mai mica, se invetia adic numai acele cunoscintie, ce sunt de neaprata trebuintia pentru totu omulu fara de nici o deosibire; ele suntu a se ntemeia in tdte comunele atatu in cetati catu si pe sate; 2. in s c d l e c a p i t a l e se'u c e n t r a l e , altufelu s c d l e e l e m e n t a r e m a i n a l t e ; in cari se da o instruciune mai intinsa si tinerii se pregatescu pentru gimnasii si scdle reale, era fetele pentru institute de crescere mai nalte; 3. in s c d l e r e a l e i n t e r i o r e m p r e u n a t e cu s c d l e . c a p i t a l e ; atienta la o cultura temeinica a tinerimei in genere si la lirea cunoscintieloru comune fundamentale pentru professiunile cetatiene si tierene in deosebi; 4. in s c d l e n o r m a l e s e u s c d l e c a p i t a l e de modelu, se dicu asia, pentrnea au d'a servi de modelu celornaltc, sunt ntemeiate mai cu sama n capitalele provincJUoru. De multe ori sant mpreunate cu:

5. P r e p a r a n d i i , seu asiediemmte pentru pregtirea la servitiulu invetietorescu. 6. I n s t i t u t e l e p e n t r u p r u n c i i s u r d o m u i si o r b i , t o t u f e l u l u d e s e (3 l e d e l u c r u m u i e r e s e u , tote a s i e d i e m i n t e l e p e n t r u c u l t u r a p omiloru si a a l t o r u r m i d e a g r o n o m i a , incatu acele au adic de scopu cultur'a tinerimei in asta privintia. 7. S c l e de r e p e t i t i u n e numite Ei de D u m i n e c a s i s e r b a t e r e a. Servescu spre instruirea tineriloru si feteloru esite din scl'a elementara. In sclele triviale si capitale sunt a se deosebi sessele unulu de altulu, adic bieii de fete. Unde inse acesta din lips'a ncperilor si din alte mai multe privintie nu se pote, acolo ambe sessele invtia Ia unu locu si scl'a se dice atunci c o m u n a . Pe tota 'ntemplarea inse sunt a se deosebi sessele si aici, daca nu de totu, macaru in parte, si celu pucinu in clasele cele mai de sus. Candu in sciele pentru copile instruciunea se intiade reste scopulu scalei capitale, acele se numesca atunci s c l e de fete. Obiectele ce se invtia in s c l e l e t r i v i a l e sunt: doctrin'a religiunei, citirea , scrierea . ealcululu (su s o coi'a\ Iu s c l e l e c a p i t a l e (de patru c'asse) d o c Irin'a religiunei, gramatio'a, scrierea si ealcululu, seiiati'a naturala si cunoscintie de patria (inse numai prin cartea de lectura), cntarea si dcseitiiiulu suat obiectele de invetiatura. Limb'a instructiva e pretutinde m a t e r n a . Toti copii dela alu 6-lea pana la ncheierea anului alu 12-lea sunt obligai a cerceta scl'a elementara, era dela alu S 2 pana la ncheierea a 15-lea anu au eiaiii Ioli tinerii si fetele sunt datori a cerceta scl'a de repetitiune seu de Duminec'a ( . 301 si 311 ai Regulamentului politica.'-) Starea de face a s d l e l o r u populare austriace e acesta:

Provincia.

Numerulu totalu alu scleloru*)

Personalulu Scle de reinvetiaiorescu. petitiune.

Austria de jos . . de sus . . Saleburgia . . . Stiria Carintia . . . . Carniolia . . . . Litoralu . . . . . . Tirolu . . . . Boemia . . . . Moravia . . . . Silesia . . . . Galitia . . . . Bucovina . . . Dalmaia . . . . Veneia . . . . Ungaria . . . . Voivodina siBanatulu Croaia si Slavonia Transilvania . . . . Confiniile militare . Peste-totu .

1,173 492 147 706 284 184 283 1,849 3,650 1,720 419 2,033 55 163 1,705 7,479 998 288 2,178 799 2',904

3,045 1,195 381 1,663 640 324 676 3,104 6,981 3,885 928 2j571 85 292 3,055 14,131 1,886 636 2,759 1,534 49,771

1,075 460 139 587 286 162 191 1,561 3,560 1,647 399 694 23 28

3,797 368 68 270 833 16,14S

Asemenandu cifri le scleloru cu populatiunea , vinu p Cacare scla in Austria de jos 1331 loc tutori Carniolia 2550 locuitori de sus 1444 1977 Litoralu 990 470 ,, Saleburgia . Tirolu . 1441 Stiria . . 1271 Boemia 1137 Carintia 1080 Moravia

*) Afara de sclele de rejietuiune.

Silesia . . . 1077 locuit. Galitia . . .2260 Bucovina. . . 7190 Dalmaia . . . 2304 Veneia . . . 1371 .,

Ungaria . . . Voivod, si Banat. Croat, si Slavonia Transilvania . Confin. militare .

1085 locuit. 1497 3032 856 1220

In privintia pedagogica sclele populare (c si gimnasiile si sclele reale) se irispectesa (dela 1849 incce) de Consiliari scolastici, cari fungezu c organe de inspectiune la dirigatori'a mai nalta provinciala si cari prin caletorii anume fcute au d'a se infoim despre starea scdleloru in tte privinciele si d'a fptui pentru inaintarea loru. Dupa acetia sunt organele bisericesci de inspectiune cum: inspectorii supremi de scla si inspectorii districtuali. Inspectiunea cea mai d'aprpe si nemedilocita asupra scdlei o au preoii si inspectorii civili locali. Spre inaintarea strii colare si perfectiunarea invetiatoriloru se introduser acum conferintiele invetiatoresci, cari la provocarea inspectorului districtualu au a se tienea sub conducerea dinsului.

Cuveniarea
D-lui pretore

LEONTXNU

MICCHI

adresata in adunarea consultatre din 11. Februariu st. n. catra representantii a 18 comuni din cerculu Abrudului in privinti'a sistemisarei unui fondu gimnasialu.

Mun t e n i l o r u ! ndat dupa intrarea mea in servitiulu de pretore in cerculu Abrudului, mai multi barbati inteligeni si totu

odat de acela, cari posedu ncrederea poporului, me rogara. c dorinti'a (in anulu 1856 ntreprinsa, iase prin neintielegere decadiuta) pentru crearea unui asedicmentu de cultura in medulu muntiloru de nou sa se proieptedie, de drace necesitatea unui institutu de cultura si educatiune in acestu giura montami e de obsce cunoscuta , prin urmare speranlia este, ca acesta propusetiune la auctoritatea preturei si in in poponi 'si va afla conglasuire." Io insum, avendu mai de multe ori ocasiune de a me convinge despre lips'a unni astfeliu de institutu pentru cultivarea numersei tenerisii romane din aceti monti, aflai cu cale a provoca comunele muntene, c acestu lucru interesanii in medilocu'u loru se'Iu lieie de nou sub consultatiune si prin represetantii sei se incunoscintieze despre rosultatu pe auctoritatea preturei. Acesta e scopulu conchiamarei domniiloru vostre de astadi. A spori vorbe despre lips'a unui gimnasiu in acestu cercii e de totu prisositoriu; io numai la unele giurstari voi starni a ve face atenti pre domniavdstra. Romanii in intreg'a tira au numai singura unu gimnasiu supremu in Blasiu si unu subgimnasiu in Brasiovu. Aceste ddue institute pentru numeros'a naiune din inlrega tira, de si o parte mare din tenera nostri 'si afla primirea in gimnasiuln statului, apoi in gimnasiele sasiloru si a le unguriloru, nu sunt de ajunsu ; den noi deve sa ne ingrijimu pentru redicarea unui institutu de cultura aici in giurulu si in aproprierea nostra, ca frte pucini parenti au modu a 'si sustien fu sei la scale deprtate, si sute de t e neri cu distincte insusiri spirituale din caus'a seraciei parentiloru nu sunt in stare a cercet scdlele. Acsta e caus'a principale de naiunea romana, de si-e cea mai

numersa, forte pucini barbati de renume si inteligeni pot arata in proportitinea numerositatei sale. Deci la inplinirea acestui defeptu importantu numai prin redicarea unui gimnasiu aici in giurulu acesta putemu ajut; unu astfeliu de instituii pentru acestu poporu nuntnu, care din causa, c i pamentulu pe aici e nefruptificatoriu si sterpi!, numai prin industria si lucrulu maniloru "s procura necesariele poniru sustienerea vietiei c o necesitate neaprata; penlruc tenerimea sesi pota afl intr'ensulu desvoltarca cerata spre a put imbraciosi alte cariere sn profesiuni, pre care sesi pota asiedi starea viitoriului, care pretende dola ea, c sa se pregatsea si sa se cultive in sciinti mai inalte si sa invetie a si c o nsce detoriele sale in tte ramurile sociale, adeca in intielesulu deplinu debe se'si caute tte inediulcele conducatore la intieieptiunea si moralitatea cea fericitre. A ceste tote numai intr'unu'gimnasiu le pot afl tenerimea mai antaiu. Lips'a unui gimnasiu debe sa o simtie ioti aceia parenti, cari se lipsescu de midice de a sustien fii sei in timpu de 10 su mai multi ani pre la scle in orasie d e prtate; acesta e o rana intru adeveru, care sapa in peplulu nostru si alu natiunei, si care numai prin redicarea unui asiediementu mai inaliti de cultura aici in mediloculu nostra se pot vreodat vindec, candu si noi din sinulu nostru vomii put cresce barbati folositori patriei, natiunei si s o cietatei omenesci, cu alata mai vertosu, cu catu ca poprulli muntemi de aici e iuseslratu cu cele mai alese insusiuii: cu o aptitudine, strdania si energia rara si cu alte mai multe insusiri frumose naturale astfeliu, in catu elu in acsta privintia sta in loculu de antaiu intre romanii ardeleni. Ar comite dar' pecatu in contr'a sa, in contr'a natiunei, a tempuui si a viitoriului seu vercine, care s'ar

abate dela scopulu infiintiarei asiedieminteloru de cultura, fiindc numai acestea potu d crescerea si instruciunea adeverata tenerului: apoi educatiunea e obieptulu celu mai moraentosu pentru vieti'a unui poporu seu naiuni, ar comite pecatn, dicu inca odat, totu romanulu lasandu sa se ingrope attea taiente frumose in intunereculu n e sciintiei. Pote 'mi va conlradice cineva la acesta propusetiune reflectandu, ca poporulu e miseracu, debe sa'si ctige cele de lipsa prin lucruri grele, prin o serguinlia neobosita si acesta numai pentru sustienerea vietiei, pentru piatirea contributiunei si a greutatiloru comunale, si cum sa mai pdta suporta elu si o alta contributiane pentru r e dicarea si sistemisarea unui fonda gtranasialu ? Acesta e adeveratu . inse noi votau conlucra numai pentrn iufiintiarea nnui fcmla in folosulu poporului si alu junimei, si nu vomu arunc asupra umeriloru lui nescari grautati; o astfeliu de opositiune numai aceia o potu face, cari nu cunoscu attea proprieti frumose trupeei si sufletesc! ale junimei de aici, care acuma jacu ascunse in adunculu nesciintij, de si a loru chiamare au fostu perfeptiune si activitate. mimai cei pucini credintiosi voru st in contra la acestu proieptu santu, cari vedu totu negru naintea ecliiloru, orce antaia ora nu li se ivesce albu c zepad'a. Deci spre ajungerea acestui scopu nu se cere alta contribuire dela D-vdstra, deeatu sertfirea unei parti din venitele comunale, aceste venite nu sunt alta, de catu interesele subscrisului imprumutu natiunalu din a. 1651, care venite in pretur'a acesta sunt proprietatea comunelora. O parte seu juuietate din interesele ale acestora capitale sa se depun iu totu anulu in capitalulu fondului pene candu interesele capitalului pentru piatirea lefeloru

profesorale si spre suportarea aUoru reccrintie voru fi de ajnnso, cceaialta parie de intfrese remane proprietatea <*omunelorti pentru suportarea speseloru comunale. La tota intemplarea in acestu modu se voru cere dieci de ani pene candu capitaiulu fondutili va fi in stare se coresponda donatici nostre, deci de si nu acum, mai tarditi tot-usi ne vomu ajunge sc-opuln. La lucru ! Numai la lucru dar' pentru asiedicminte de cultura! ca singurii aceste sunt si au fostu de candii susista lumea caiile conducatele la fericirea si imbunatatiiea srlei popreloru. N e ' n ti e i e g e r e a s i d i s c o r d i a s e n u d o n i li (t s c a i n t r e v o i , c i a r m o n i "a f r a t i s ca in 1 6 t e 1 u c ra r i 1 o v s t r e ; si D - d i e u n e y a a j ii t ! Punetive acuns drpt'a pre cugetu, luati in consideratiune acestu mare adeverii, rccunosccti cea mai mare a vstra lipsa si asia sperandu in Atotuputernicuu de siguru ne vomii ajunge scopulu! Apoi posteritatea va binecuvent faptele vostre ; ma insusi copii si nepoii vestii secerandu fruptele invetiaturei cu multiamire 'si voru aduce aminte de binefctorii lom, cari in asia lempuri grele,' inire ostenla, grija, lipsa au avutu curagiu si virtualitate pentru fundarea binelui si fericerei viitoriului loru. Pre urma, deca io cu acesta ocasiune in acestu oltieptu ve propusei nescari preluminari, nu amu facutu alta, decatu mi amu impliniu chiamarea si datori'a unui pretore, care debe sa consiedereze- dorin ticle si interesele poporului, si pentru indestulirea acelora a lucr la nuctoriiatile stiperordinale, facnnd necosariele relatiuui si propuneri in Santiani'a cugetului. Provocarea la iicestu hieru momcnlo.su mi a propus'o mai muli! (bai de incredere din similu vostru, si aceasta

deterittinatione, pe care acum de nou au ocasiune a o dovedi, au fostu a loru demna dorintia. nca odaia ve dica munleniloru! faceti, c diu'a de astadi pentru voi si fii vostri sa fia dina de serbatre in vecii veciloru ! !" Te rogu Dn. Redactorii a publica acesta cuventare si pene candii ti voi put impartasi resultatulu ce sperami!, ca in urm'a dechiaratiunei a 15 comune se va incerona cu efeptulu doriii. Ti descoperii si opiniunea munteniloru despre acesta barbatu : ca e omu dreptu, plinii de energia si aptivitate, prin urmare demnii c sa "lu consca si intrg'a naiune, pentru care a fcuta mullu bine or nnde s'a aflatu in cercala activitatei sale. Cmpeni, 1T, Februariu 1860. G. l o a u e t t e m. p.
Dia Foi'a p e n t r u m i n t e etc."

Proverbe pedagogice.
(C on t muatiune. )

108'. 109. iii). Ili. H2. 113. 114. l5. 11'3. 117. 118.

Esemple rele strica moravuri bune. Omuu l'ara 'aveliatura e c oglind'a far politura. Copilulu, care s'a arsa odala, se teme de focu. Cine nu vrea s' aada, Irebe sa semtia. Mai bine sa pianga eopilutii deca tu tu Mai bine sa te rdge -copilulu, decatu sa 'iu rogi tu. Nici unu arbore nu cade dintr'o ascie. Deprinderea e mani'a perfectiunei. Ccca-ce nu e omulu, nu iu poti face. Ochii sunt oglind'a inimei. Laconiu teneru, cersitoru betranu.

119. Copii mici, grigi mici, copii mari, grigi mari. 120. Cele mai grele trei lucruri din lume sunt: alu domnitorului, alu nascatdrei si alu invetiatoruui. 121. Pruncii si nebunii spunu adeveruhi, 122. Cine nu vrea a scria cu condeiulu, sa scria cu furcoiulu. 123. Nici o rosa fara spinu. 124. Ocetulu tare, vasu 'si sparge. 125. Picatur'a gauresce petr'a. 126. Viaulu nou, nu se ticne in foii vechi, 127. Tinerii inaintea betranilorn sa aiba urechi, era nu gura. 128. Omulu nestricatu 'si veJesce pecatulu rosindu in facia. 129. Tdta fer'a "si are gai'a. 130. Nu ti sumuti canele, cui mnnci paniie. 131. Cainti'a pe urma, vine totu cam cu dauna. 132. Spune 'mi cu cine te 'nsoesli, c sa ti spunu ce omu esci. 133. Mai bine cu unu intieleptu sa cari petrii la o casa, Decatu cu unu prostu si nebunu sa sedi la masa. 1 3 1 Brinza buna iu burdufu de cane. 135. June mintiunosu, betranu hotiu. 136. Minciun'a are picidre scurte. 137. Mdrtea pisiciloru, bucuri'a sdreciloru. 138. Nici salcea porau, nici mojiculu omu. 139. Omulu neservitu, lemnulu neciopiitu. 140. Stomaculu plinu nu invetia bucurosu. (Latinulu:

141. Tdta paserea pe limb'a ei piere. 142. Totu paiulu 'si are umbra. 143. T i . cartofora, betranu cersitoru.

144. De ar fi copilulu cuiva catu de uriciosu. Totu dice, ca decatu a lui nu e mai frumoii. 145. Fiacare trage spuza pe turt'a lui. 146. Secundsce: omulu prostu din vorbulitia, si nuc'a din usiurintia. 147. Cum e pomulu si pdm'a. (Latinulu: Arbor naiura/n dat jruviibu; alque figuram?) *)

Asiedieminte pentru ingrigirea copiiloru mici.

Prinii seraci, pe carii ocupatiunile nu i rta a ingrigi de copii Ioru, asteptu cu doru rio'a. candii acetia vom ajunge in versta potrivita de a i tramite la scla, c sa scape celti pucinu pentru cteva re de ingrigirea si paz'a loru. Copii uiioru asemene pai ititi, mai vertosu ai acelora, ce 'si au ocupatiunile departe rie casele ioru, remanu adesea far nici o paza. si lasati in voi'a loru, se jca pe uliti si nunumai ca prin acesta sunt espusi la multe pericle fisico, dar si raoralulu loru se periclitza ; ei se obicinuescu la necuratienia, la nerindula, la lenevirc, invtia relele obiceiuri ale miciloru loru consoci, ajungu certatori, minciunosi si tinerele loru inimi priimescu sementi'a unoru multimi de vitiuri. Pe urma candii sosesce timpulu a 'i tramite la scla, atunci a perduti! nevinovati'a verstei loru a contractatu obiceiuri rele, pe care invetiatorulu nu le mai pot desradacin. Spre a departa acestu reu si care altu pot fi mai mare, mai periculosu pentru societate?
*) Va fi de prisosu s'o mai spnnemu, ca multe din aceste proverbe potu ave si altu intielesu afara de celu pedagogicii.

s'a semttu trebunti'a de a se intocmi nesce asiedieminte, alu caroru scopu filantropicii sa fia a usiur pe prinii seraci de ingrigirea copiiloru loru, care de multe ori nu le este cu putintia, si totu deodat sa fia unu asilu pentru aceste fiinlie tinere, nevinovate. Avuramu occasiuue a visita unu asemiue asiediementu intocmitu si nzestraii de meni fctori de bine si iubitori de omenire. Era impartiiu in mai multe classe si se priiuau copii de versta dela 2 pana ia 7 ani. Cei mai mici nu face'u altu nimica decaa se jucau, inse sub ingrigirea unoru femei tinere, ce paziau si dirigeau jocurile loru, in care se amestecau si ele; o mulime de jucrii erau in dispositiunea copiiloru. Era o placer a vid n e scine aceste chipuri vesele, a audi strigrile loru de bucuria; pareca era numai o familia mare, nici unu chipu tristu, nici unu ochiu piangatoru, toti veseli, voioi, si cu tote ast ce rindula, ce curatienia ! Fiacare jucria t r e buia pusa la loculu ei, dupace servise; nu era alta p e dpsa, decatu a lipsi pe copilulu neasculttorii su a r tiagosu de joculu oomunu, alu isgoni intr'unu coltiu, unde trebuia sa se indeletnicsca singurii cu sine, si acesta se intrebuinti forte raru si mai totdeuna ajungea amerintiarea. Ciass'a a doua adic a celoru mai mari era imparlita in doua, bieii si fetele deosebii. Aici se mpreuna invetiatur'a cu joculu si se pregatiau copii pentru scia. Intr'o sala luminosa erii bieii asiediati in rinduri pe banei, cei mai mici nainte; invetiatorulu sedea la unu locu mai ridicatu de unde c'o singura privire put vid tota ciass'a. Dar' ce fcea mititeii colari? Cntau cu versu mare a, b, c, d, totu alfabetulu, dupa intonarea invetiatorului, care aret pe o tabla mare liter'a ce se canta; cntarea acesta se fcea si indereptu si afara de rindu; totu alfabetulu era pusu pe :usica si se videa in faej'a copiiloru depinsa bu-

curi'a, ce le castana acesta petrecere. Dupa acesta Ie aret nesce icone analoge cu literele alfabetului; pentru esemplu la liter'a A era desemnatu unu armasaru si alune, si aretandule cntau bieii: Alunele sunt plcute, Armasarulu fuge iute. Prin acestu modu invetiau jucandu a cunsce alfabetulu mai curentu decatu dupa metodulu usitatu. Intr'o lada avea nesce bile de felurite colori, scotea cteva dintr'insele, le aret si ntreba de faci'a si de numerulu loru, mai lu altele, intrebandu cate suntu acum CJJ totulu; pe urma scote din ele, cate un'a seu ddue si ntreba cate a remasu; asia, colarii invetiau principiile aritmeticei fara a bag de sema si amu vediutu baieti in acesta clasa, carii cunoscu forte bine adunarea, subtractiunea, nmulirea si mprirea. Dup' acesta invetiatorulu le spunea istorii scurte p o trivite cu intielegerea copiiloru, su din istori'a santa, su vre unu altu esemplu frumosu din istori'a patriei, su vre o fabula. Invetiatorulu avea grige a nu i tienea multu Ia unu lucru si semtindu, ca incepu a se osteni, trecea indata la altu lucru, su Ie d voia a se juca. Totu cam asia se urm si in class'a feteloru, cu deosebire numai ca ele mai invetiau a implet si a cose. Totu copilulu mergea cu bucuria la scla, caci acolo petrecea, acolo ridea, acolo se juca; scoTa ajunse a 'i fi plcuta c si cas'a p a rintisca, si fara a o sci, inveti, si inveti bine, inveti cu bucuria. Toti se siliau a se ntrece unulu pe altulu, fiindc cei silitori, cei inaintati erau remunerai si ludai; toti erau de o potriva, si numai silinti'a si aplicarea d drepturi. Speramu, ca si in tir'a nstra se voru ntocmi a s e mene asiedieminle, ale caroru folse suntu nenumerate si
Amic. Sci. I., 2. ^

a crora trebuintia e mai semtita decatu ori unde. Inceputtilu e facutu, ntrecerea nu va lipsi'; tdte inse se potu numai cu timpu. Vomu mai reveni si altdat la obiectulu acestu.

Fucilitele cuvinte despre educatiunea prnnciloru dein sclele (comunali) inferiore.

Multi patroni, stlpi, si multe midilce are societatea omensca, care suntu conditiunile celea de cpetenia, fora de cari nece-decatu pot susta vreo tiera, vreo naiune, nu pot nflori, nu se pot inalti la culmea scientieloru, si a culturei vre-unu poponi; si dca vomu intreb ca cari suntu acestea midilce? sa aruncamu numai o privire serisa, aievea vomu afl, ca acestea midilce suntu sclele, institutele de educatiune, cari jca rol'a cea mai nsemnata, caci acestea lu prefcu pre omu nunumai trupesce, dara si sufletiesce, si fora de acestea naiunea, poporulu e c si trupulu fora de sufletu. De-in scoli, de-in institute se ivescu, resaru esemplarele virtutiloru, carii-su mladiliele, carii voru se impla l o culu arboriloru celoru lipsii de suculu vietiei. Raiunea seau sufletulu, e c una oglinda, etatea tnera c si materi'a, ce forma lie, acea o refrange, si pana candu p.nim'a e debile, si neptata, este asemenea cearei, c vingisa, indoitisa si lipitisa, o poti indoi, o poti form dupa plcui. Pruncii dara dela nascere debue bine grigiti, c se nu-se imbrace in vestimenti! de monstru de cari apoi saru infiior omulu. Tocma asia debue grigitu si de facultile spirituali, acestea inca debue versate in ei a doua-

ora, c asia sa-si Fie o direpune derepta. De conducatoriu ne sierbesce mentea cea sanatsa, ne inderepta la acelea midiloce, care ne sierbescu de fundamentu, si pre cari se baseza totu modulu educatiunei. Oh! baram parentii indata dupa nascerea loru, de saru ingrig sei crsca acomodatu legiloru parintiesci prescrisa de D-dieu. Era invetiatorii, de si-aru considera chiamarea loru cea sublima, de o-aru sci pretiu acea. Inse durere, caci de multe ori nu-si cunoscu oficiulu seu spre care sunlu destinai, nule vine menle, ca ii ascepta una pedepsa infiotatoria care nu-o-voru incungiur, de-incolo de mormentu. Abia e de 5 seau 6 ani prunculu, lu ducu la scla, c acolo pre ineetu se-si desvulte poterile, facultile spirituali, inse adeseori observamu, ca acestu scopu, aceasta tienta, neci decatu se ajunge; nu, pentruca seau midilocele nusu bune, seau nu-se folosescu dupa cum saru cuveni. Cine n'au esperiatu accast'a dintre noi? Cine n'au semtitu acea sarcina grea a sistemei de invetiatu, care pana astadi e in moda in sculele inferire? Ducu ne espertulu pruncu la scola, merge cu volia buna, indestulitu merge seraculu, pentruca in'ante ia implutu aniin'a cu svaturi bune, i-salta pieptulu de bucuria, pentruca nu scia, unde-Iu ducu; mai tardiu inse le cunsce tete de-in propri'a sa esperientia, tote acelea nu-le afla asia dupa cum i leau descrisu lui prinii cu celea mai vii colori; caci indala ce trece pragulu scoici, aude legi sirinse, cari poftescu una s u punere servile; intru adeveru e asia, intrebe fia-carele de conscienti'a sa si se-v convinge. Grainadi, mulime de legi ingreunza debil'a si fraged'a lui capacitate, ina'nte de ce ar sci, ca ce e reulu, pre in legile celea mulle i-lu facu cunoscutu lui, si apoi intru adeveru potemu dice: ca celu ce se potignesce in pragu, prein tota cas'a schiopatza. Despre invetiatura 9*

inca a avutu prnnculu idei bune, tdte acestea au fostu depinse inaintea lui, c nescari jocurele plene de desftare, plene de petrecere, inse s'a insielatu; acum vede eiu, ca acestea nu-i-intendu lui neci unu nutrimentu, a c e st'a inca e cunoscuta toturora. In scdlele nostre inferidre aorea si alocurea, mai virtosu unde invetiatoriulu nu e omulu chiamarii, se debiliteza se ostenesce fraged'a memoria a prunciloru numai cu nesce secaturi, nenumerate regule, esceptiuni, si anotatiuni ingreoneza mentea loru cea cruda in aceasta cariera a scientieloru, ma: intru a t t a - l u impletecescu pre bielulu pruncutiu, incatu d'intru acelea seau neci odat, seau forte cu greu sev potea descurc; si asia pierdiendusi curagiulu, cu totuh! le lenevesce; m ce e mai multu maniosulu, si C8m toudeun niorosulu invetialoriu, asia tracteza cu elu c cu unu papagaiu, lu face se invetia preleptiunea cea numai cu degetulu artata, inse nu esplicata, si asia invetia bietulu copilu cuventele, era nu lucrulu; aceti invetiatori cugeta ca destulu suntu cuventele ale invetia, era lucrulu pdte romnea, si asia memori'a quidem o cultiveza, era facultatea judiciaria o nemece -cu, o apas, o cofunda in oceanulu neaflarei. - De-intru acestea apoi apare, ca nu Je jacu la anima fericirea invetiaceiloru, despecteza chiamarea loru, si o privescu numai dintru ncelu puntu de vedere, ca le intende panca de tote dilele. Aceast'a apoi se ciiiaina invetiatura? Invetiarea gdleloru cuvente, de ale caroru sunetu tremura urechile prunciloru, inca in anii ioru cei de-antaiu. Cu atari midiloce nu se potu ademeni pruncii, ca se vina la g u starea dulcelui nectare alu scientieloru, caci loru le pare veninoii, amaru, nui poti aduce c se-si petreca in pompos* a gradina a Museloru. Cu astfeliu de midiloce au-se pdte pune fundamentu tare, pre care sa se pota

cldi nencetata scientiele, pentruca suntu debile, snntu clatitoria. Sistem'a, modalii celu regulatu a!u invetarei nu sta de-in grmdi de regiile, esceptiuni, si anotaliuni, dani sta in invetiarea, esplicarea, talcuirea prelectiuniloru asignate, pre catu se pote lamuritu, chiaro, acomodatu capacitatei, si etatei loru, caci numai asia acelea ce ei au intielesu bine , au priceputu, le si invetia forte usioru, si cu plcere, acestea se vars in fraged'a loru capacitate, si remanu pentru totu deuna: caci memori'a loru in totu momentulu retacesce, sare dela unu obieptu la altulu, e forte fluturante, si prein midiloce fora de cumpatu se asupresce; asia de loru propuse invetiatur'a, catu sele servesca de petrecere, cu care nu-se-voru uri cu unu cuventu asia sa li-se propun tdte, c candu li s'aru intende nutrimentu, pentruca ei in ideile celea abstracte nu afla neci unu nutrimentu. Tienenduse aceast'a sistema, forte usioru se voru apuc de invetiatura, ma intru atta oru jubio, incatu ne-ocupati neci ca lea plcea vreodat aii, dra mai cu sema atunci, candu voru observ, ca invetiatoriulu ii jubesce. A ceast'a e calea cea mai sigura de a dobndi concrederea prunciloru numai asia potu ascept invetiatorii ondrea cuvenita dela e i , care se baseza pre amdre, eru nu pre temerea cea servile (care in scoli nu-si are loculu seu). Multe cai suntu spre ajungerea acestui scopu, si acestea tote-su netede, numai catu este de observatu, c nu cumva vrendu invetiatoriulu se incungiure Carybdulu, se pasiesca in Scylla. Mai ncolo c invetiatorii se pota conduce pruncii loru-si incredintiati, bine debue sa urmeze urmatoriele; adec: invetiatoriulu mai bene debue erdrea a-o trece cu vederea, de catu laud'a, erandu prunculu, nu sa pedepsesca ndat, pentruca neci unu invetiatoriu

intie-eptu pasiesce la vergea indata, c la unu midilocu folositoriu, ci ascepta, pentruca de sene urmeza prerea de reu intrensulu; morbosului inca acea medicina i mai folositoria care pre incetu-i pune in ordine buna cercularea sngelui. Ddca vre-unu pruncu e negligente, nepasatoriu, si dogenindulu neci decatu se ndrepta, pre acela neci vergeu'a Iu v ndrept; suntu inse esemple cari ne nareza: ca batai'a pre muli retaciti iau intorsu, inse nenumerati suntu aceia, pre cari batai'a iau facutu cei mai mari inimici si persecutori ai scdlei, pana in momentulu morii. Ratacescu acei invetiatori, cari folosescu vergeu'a, si incungiura midilocele celea bune, blnde, cu ajutoriulu caroru saru potea sterpi reultt incuibatu in fraged'a anima a pruncului. Si ce e caus'a principale? Nepsarea d o centelui, caci nunud dein datina se duce la scola in tota diu'a odat, pre pucintelu tempu aceasta e sistem'a invetiatoriloru notri comunali, ce cu durere debue se o edicu. Si ce e causa ? Lipsesce in ei pacienti'a, si foculu loru n u - s i - l u potu domoli, cu vina seau fora vina striga asupra pruncului, aruncandu schintei furi'a lui, celu nfiora, lu mortifica pre betulu pruncu, necugetandu ca acestea su nescari midiloce cari strica cru nu folosescu. Uritu'mi e gredinariulu acela, care oltoanulu celu vatematu lu smulge si-Iu arunca, fora de a intorce ceva serguintia spre alu aduce erasi la una vidtia noua. Nu se opune cbiamarei nvetiatoriului altu ceva decatu mani'a, furi'a, carea deca erumpe, nu cundsce cumpatulu, trece preste otarele cuvenintiei, - nu concede intieleptiuneij nemic se cuvine mai bene invetiatoriului decatu p a cienti'a, blandeti'a; caci pre acesta cariera pornindu invetiatoriulu, v potea njunge la limanulu doritu, numai asia se voru alipi invetiaceii de elu, numri asia voru atrage

dupa elu, era acel'a carele nu-e instare a tienea aceasfa cariera, asculte poetulu carele dice faieatur se nescire imperare discipulis." Invetiatoriulu numai asia-si va pote indrept invetiaceii sei pre calea cea mai sigura, numai asia-si v usiur sarcin'a, carea e forte g r e a , numai asia-i-va fi calea plena de trandafiri, eru de-in contra coltiurosa, spindsa. Temistocle, pre carele posteritatea pana astadi lu onora, vediendu ca muli se mira de unu teneru, carele fu celu mai demoralisatu, e'ra acum pasiesce pre calea moravuriloru celoru bune, vediendulu indreptatu dice: ce Ye mirai ? caci celu mai duru, celu mai necalificatu teneru, inca se desbraca dein selbataci'a lui, se nasce adou'a-ora, deca se instrueza bine, deca se folosesce totu minutulu cu tdta diligenti'a spre alu form omu. Nu e animale atatu de selbatecu, atatu de furiosu, pre care grigi'a cea buna, si nisuinti'a se nu-lu pdta inblandf. Nu e anima atatu de impetrila, care se nu-se pdta molia, nu e mente atatu de tare obdusa cu negur'a intunecimei, pre care frecarea se nu-o netediesca, a cruia negura, ceatia, se nu-o resfire, se nu-o iatrerumpa, numai daca la tempulu seu se folosescu midilocele celea delipsa spre acea. Cear'a candu e calda, o poti forma, figur dupa plcu. Stremba vergeu'a candu e verde, candu e subire, ori in catrau, caci se indoiesce, era dupa ce seca suculu de-intrins'a se usuc, nu se mai ie.doiesce, ci se rumpe. Nescari parenti ducundu 'si prunculu la Anlistene, c se lu instruedie, intrebandulu: r/uebus reb..s opun e.iset,-' respunsa: .,libro novo, novo stjlo, nova tcibella" Acestu intieleptu prein aceste cuvinte intielege un'a capacitate vacua de tdte reutatile, neteda curata, nestricata, caci precum pre tabl'a cea neteda, dupa plcu poti scrie, seau depinge, era pre cea increstata seau numai r e u , seau ne-ce decatu, acestea le

potemu stator!, si despre una capacitate frageda, despre un'a anima nestricata. Strbunii notri se mirau de maiestri'a lui Polyclete, Apelle si Lysipu, cari perfectu imitar tipulu marelui Alesandru, cu catu suntu mai de admiratu aceia miestrii, cari lu prefcu pre omu sufletieste, care e creatu dupa tipulu si asemenarea lui Domnedieu? Aceia lu formeza numai trupesce, era acesti'a sufletiesce. Nu e mai fnimosa, nu e mi gloriosa chiamare, de catu a face omulu o m u . C invetiatorii bine se-si pola cresce inveliaceii-loru 'si incredintiati, de tempuriu debue sa sadesca in ei samenti'a vertutiloru, si a scientieloru, adec: atunci candu anim'a, sulletulu e intregu, curatu , pentruca numai asia voru produce frupte insutite. Bene leau sciutu acestea vechii amici ai scientieloru, Platone, Plutarcu si Xenofonte; spre nemecu au intorsu ei mare diligentia, decatu spre educarea, crescerea tenerimei, fiendu convini, ca pre aceasta se baseza fericirea comune. Era c pruncii de mici sa se instrueze bine, dupa prerea lui Quintilianu, debue se aiba invetiatori intielepti, buni, religioi, morali, a le caror'a etate si scientia se-le ctige respect; era tractarea loru cu pruncii jubre si amdre se reverse; caci de alt'mentrea schinteu'a, foculu invettarei in ei se stnge, se desgusteza, si ina'nte de ce aru cunoste vertutea, incepu a-o uri. De asemenea prere a fdstu Filipu macedonianulu ce dice: Nu intru atatu me bucura, ca am fiu, decatu ca Aristotele Iu-v eduo pre e l u . Platone ntieleptalu lumei vechi, in prunci sftorea a fi o nobila modestia, care e radi'a vertutiloru." Soorate devin vorbirea fiacarui pruricu, deduce consecuintia, caci mtorcanduse la elu-lu intreba dicandu: di, c se-4e cunoscu. Appoloniu despre care Cicerone in
a

cartea ^de oratoriu, ne amentieste: ca forte loialii a fosta in desvoltarea facultatilorn spirituali* observandu ca vreunulu n'are nclinaia spie ali oratore bunu. dimitindulu i-recomenda acel'a ramu aia scientialoru, spre care lu vedea a fi aptu. Caci indesierta e tota serguinti'a, deca ne contrasta natur'a, toii paii ni-su numai fumu, deca pornimu pre acea cale, pre care nu potemu merge numai sciopatandu, asia neci decatu ne potemu ajunge scopulu eru de Iu vomii si ajunge, ce va fi resplat'a osteneleloru nostre ? Diverse-su prerile meniloru! a mea parere inse este, ca nu totu individuiti este aptu spre a continua un'a si aceeai cale, inse nu afirmezu acea, ca dora omulu nu pdte inveti ori-care ramu alu scientialoru, necedecatu ! Nu-e memoria atatu de debile, care ori-ce scientia se nu o pota imbracisi ; numai calu in acestu casu, premiulu nu-e in proportiune cu osteneFa Suntu atari, cari odat audiendele usioru le cuprindu, si le invtia, dara numai pre puintele minute; era altora le costa in mare gravitate, pre cari primindule memori'B credintiosu le nutresce pre vilia. Atat'i de varie fiendu talentele prunciloru, nu e de lipsa numai una cale. numai una sistema, pentruc dup cum dice Pliniu: tardi'a memoria prein laude, si pr'in mustrri blande, debue ajutata, si impintenata, - e de oservatu inse, ca inveiatoriuiu inafntea discipulului nece odat sa se intorca pre intre valurile furiei, maniei, caci asia nec odata-si v ajunge scopulu doritu. Acum sa intrebamu, ca care crescere e mai conducato- ria la scopu? Domestec'a, seau dora comun'a scolasteca? Eu-i dau antanietatea crescerei scoastece, basandiime pV dua cause; prim'a causa e ace'a, ca pruncului in scola mai multe cali i - suntu deschise spre a se perfeciona,.
4

caci vediendu diligenti'a altuia, se impinteneza curagiulu in elu spre imitarea consociulni. E de miratu apoi ca ince tipu starnesce rivalisareo, poterea cea amorita in pruncu; multe aude prunculu in scdla bune si folositorie; era cele a rele se esileadia, se arunca d'in senulu scdlei, prein blnde dogene: p. e. mustrarea lenevirei este cotatori'a celoru buni, era celoru negligenti le servesce de oglinda laudat'a diligentia a celoru buni, asia se desvolta, se descepta in ei poft'a rivalisarei, estufeliu se impinteneza pruncii unulu de altulu, cu tdta diliginti'a se nevoliescu a se apropia mai tare de gradin'a scientieloru, de riulu celu stamparatoriu alu Museloru, c se-si indulcesca fragedele si inocentele loru memorii, cu suculu fapteloru celoru bunel A ddu'a causa este, ca in scdla pre incetu se dedau in conversatiuni, cunoscu modalitatea, si ctiga una audacia in vorbire, popularitate, si blandetia, acestea inse de multe ori suplenescu in teneri si defeptulu naturei si asia candu debue se vorbcsca intre omeni, nu-se retragu dein amvonulu statoritu in midilocu. Era aceia, cari se crescu numai acas de eomunu-su ruinoi, le place senguratatea, si asia vrendu a scap convenirea in vorbire cu ali omeni, incunguira societile, conversatiunile omenesci, care e cea mai mare scdere intru unu teneru. Muli sunt erasi de acea prere, ca la scoli se aduna muli prunci cu deosabite moravuri, rei preste rei se aduna la scdla, si asia usioru se potu corumpe, strica si cei buni, e adeveratu! inse ore aeeast'a nu se pdte intempl mai lesne la cas'a parintiesca , unde erasi deosebii omeni cu deosabite moravuri suntu laolalt? Cu multu e mai espusa stricarei crescerca domestica, decatu cea scolasteca; pentruca in scoli premergu exemplele relsa bune mai multu decatu tdte dogenirilc domestice; - mai largu este campulu stricarei pruncului acas, decatu la scdla

unde adeseori prinii pr'in desmerdari, si prein alte asemenea midilce Iu ndrepta pre calea moravuriloru celoru rele; caci puterea insiruetorehii e mrginit, care oservanduo prunculu nu muilu i pasa de euventele celea bune a le instructorelui, pentruca scia ca-i restrinse poterea. Si apoi la o aslfeliu de rasa pot face instructorele vreunii pasiu de premergere? Nu pot! caci sia perduta auctoritatea, nu-suntu midilce at-du de solide, cu ajutoriulu caror'a se-si pota castiga ehi auctoritatea perduta; pentruca inveliacelulu delatura tte cuvintele celea folositria a invetiatoriului scu, se cugeta pre sine afi liberu independenii, nutrindulu acca convingere orba, ca tte-su bune ace'ea fapte a lui, cari remami nepedepsite, si asia dein d in di reutalea prinde una rdcina mai tare, cresce si se desvlta, in contra cruia numai este medicina. Nece decatu se intcmpla aceast'a in sclele celea publice, unde dogenirile, si rnienintiarile "su de tote dilele, 'su comune; nu se da nece uns esceptiune, nu-e privire la rangu. meserulu cu avululu introfonna se r e s pectza. N'aru fi ridicaii Platone intieleptulu academi'a s a , Zeno scl'a cea stoica, Aristotele peripatetic'a, care inca pana astadi suntu renumite ina'ntea posteritatei loru, de cumva nu le-ara fi priviti de cclu mai folositoriu midilocu pntru crescere tenerirnei : acst'a o marturisescu si institutele celea mai renumite a vcuriloru strbune precum: institutulu Atenianu, Corintianu , in Grecia scl'a Bizantina, Antiochena, in Asia cea Laodicna, in Africa cea Carthagmna, in Etruria cea Bononiana, care a fundaii tenerulu Teodosiu, in Italia cea Pataviana si Pisana si alte multe, de?pre care ne (mrturisete; convinge istoria. Asemenea in Egiptu, in Heliopoe si Sai, unde inveiiau preoi, sici au invetiatu Omeru, Piatone, Salon si Tale, si dup mrturisirea s. Scripturi aici a invetiatu si Moysi.

Inse nece statorescu aceea, ca dora educatiunea d o mestica de comuna ar fi rea, periculdsa. Nu! Caci si aceast'a are laturi bune si folositoria d. e. pre Tigrane inca l'a crescutu unu filosofu acas, cu succesu bunu, asemenea Dionte si Platone. Augustu si Apollodoru; mai incolo Trajnu, Piutarcu, Scipione si alii, toti acetia sau crescutu in scoli numai private, cu sucesulu celu mai bunu. Eru mai numeroi 'su aceia cari sau stricatu prein crescerea domestica asia v. g. Seneca a educatu pre Nerone tiranulu, Sofista pre Teodoru, Fabiu pre Tiberiu, Maximu pre Domitianu si alti mai muli. Date istorice ne marturisescu ca si principii au cercetatu scdlele publice, cu scopu c se-si ctige crescere mai buna, c precatu se pdte mai bine sa-se nutresca cu dulcele sucu alu scientialoru intre acetia mai insemnatu este Juliu Cesare, care a frecuentatu scdlele celea publice in Egiptu; asia ne amintieste Cicerone despre Pompeiu, care reinlorcanduse dein Asia, a fostu ascultatoriulu scientieloru publice. Cunoscandu dara folosulu educatiunei atatu acei d o mestice, catu si acei publice, candu avemu individi apti spre a conduce pre invetiacei in ocolulu museloru, dein contra inse vediendu relele ce se nscu dein negrigi'a invetiatoriloru, cari cu durere le privimu apoi imcuibate in fragedele animi a junimei, cari sunt ne smulgivere pururea, acestea i-cofunda in labirintulu dureriloru, in tin'a pecateloru, in oceanulu neaflarei. Fratiloru Invetiatori! In manele vdslre suntu mladitiele natiunei, intendetile nutrimentu nemuritoriu, nu lasati c schinteu'a cea mica a natiunalitatei se apun, sa se stenga, impintenatio, ca asia se sbocoresca pururea in ardiendcle, si inflacaratele loru piepturi; ndreptaii pre carier'a cea derepta a scientieloru, caci numai asia v r e i n v i R o -

m a n u l u dein somnulu letargicii ala secliloru, in care a fostu amortilu, conducetii la cuibulu, la leaganulu n a tiuriei, c acolo sa-se desfateza in mic'a gredina a natiunei, daru falnica , si plena de florile celea mai frumosa a pri maverei, cari apoi 'si voru respandi odat odorulu seu cclu frumosu mirositoriu preste intreg'a naiune, cari voru ncununa poporulu romanu, ca cunun'a cea de lauru a gloriei strbune pururea inflorilorie, Gherl'a 14. Aprile 1860. Alesandru Filipnii.
Teologu.

Despre starea de acum a scleloru nstre populare din t r a n s i l v a n i a .

(De Dr. V a s i c i u . )

In A m i c u l u S e d l e " subt rubrica: sciri colare" facia 69 - amintinduse ceva despre nsremarea mea de a statornici lefi potrivite pentru nvetitori i a infina in comunele mai nsemnate scoli populare, fus ei u totodat i provocat n interesulu progresului i al luminrii naiune nstre s mprteescu date cuviinclse iitore de sfera colara, i cu acesta a depune oreicare dovada despre activitatea mea cu atta mai mult, cu ctu publicul nostru atepta cu dorii s veda din condeiulu meu starea scleloru a crorii inspecie este incredinlat mie. La acesta onorifica provocare, carea mi se face dela Amiculu Sclei" me vd indetorat a da publicului nostru aceea deslucir n privinia scleloru nstre, care o pot face dup npregurar, tmp i posiia in care me aflu, i acesta o fcu. cu atta mai mare bunvoini, cu ctu m-a plcutu totdeuna publicitatea in tote, i cu atta mai

mullu n acele trebl, care taie aa afundi in viea nostr sociala, precum csie ma cu sama treba scdlelori Dec publiculu nostru cere i dela mine, ca s dau o dovada despre activitatea mea, atunci serali cea ma mare greutate intr' aceea, c nu sein de unde s incepu, ca s nu me estindu pre tare, i s nu me pre ermurescii cu rclacerea eelorii ce s'a fcutu i unt de nsemntate mare. You cerca dara a schia pe scurii ori ce s'a fcatu pn acuma n sfera colara, la care amu luatu eu parte midlocitu seu nemidlociti Din tomna anului 1850, cinii fuselu chimatu dela Guvernulu civilii i militarii la eomissia scolastica, ce s'a ii.liinatu aici n Sibiu pn la amilii 1856, adec pn ce vo.iiu in activitate de Consilia;?:.! de scdle c. r. i fuseu nsrcinai cu inspecia tuturora .cdleloru greco-resritene, p,:nii avutu o activitate numai midlocit, adec am spriginitu i condui aceea, ce mi s'au imprtaiti dela cei ma mari n sfera colara. Insa dei activitatea acesta a foti ermurit, ea totu a avutu cte unu resultali destuii de mbucurtorul. Aici ene aplacidarea Gimnasiulul nostru din Fraovi i ctigarea publicitii Iul, prin care s'a fcutu unu instituii frumoi i dup cele ce a prestai pn astad subt ineiepta conducere a Directorului seu i matura activitate a professoriioru se, uni instituti cu renume buni in tdt privinia. Dela 1856 incoce, adec din timpuli acela, n care mi s'a lrgiii sfera activitate!, amu mersi crucii i curmedii prin tdt Transilvania. tii suii in muni m'amu pogorti in vi, ami cereeUuu precti in'a ngduiii puterile scdlele din satele cele mai ndeprtate, pe c nesinice, ca si cele din orae i ceti, i dec ami s vorbescu adeverulu, trebue s mrturiseseu, c treba colara la noi st pe o trept cu multu ma dejosu, declu s ne

putem fli c avemi ceva, cci timpii au fostu apstoii i negrigea lorii pr mare. Nu vru s alergii la istorie, ca s artu ia ce stare amu fotii noi pe timpi! aceia, cndu nu avm nici episcopie, nu vru s mai amintescu despre greutile, ce ne apsau in privina propire! nostre, e destul s dicu c la amilii 1786, a eitu pentru scdlele nostre urmtorulu decreta, subt numerulu guvernialu 2981 : B. Decreto Regio Nro. aulico 2676 ex 1786 signale n consequentiam Reiat ioni s circa scholas non unitorum submissae jubetur, ut scholae in majoribus lociti normalii er instituantur, non absimi'.iter in Zalathna , Abrudbanya, Brad et Thorda , quod incolae irilertenlionem LiuU-Magistri in se susceperunt, in locis minoribus ea ineatur ratio, ut una schola ahquot pagis inserviat. Incoine ad ineundum circa inter tentionem, ludi mngxtrorum contracium comoveantur, in locis egenis pro renala Jundus studioruni hnngaricus in subsidium summalur. Cantor es capaciores ad juventulis informalionem adhibeanlur, in posterum vero nun nisi capaces canteres appticenlur. Euslatevits in Directorem cum 4 0 0 / / . salario in super octo Docentes cum 50 fi. salario renolvantur, pro libri.i et papyro 52 fl. applacidan/ur."' Din care se vede, c se rnduesce s se fac scoli normale in locurile mai nsemnate, precum i n Zlatna, Abrudu, Bradii i Turda, fiindc locuitorii au luatu asupra lorii dotarea nvetoriloru, er ct tene de comunele ma! mici, este de a se ngrigi, ca mai multe sate s fac o scla, i locuitorii s s ndemne a face contracte n privina susenere nvetoriloru, i n locurile srace s se Ia n ajutoru i fundul studiiloru din Ungaria, S se

aplice cantorii mai capaci spre nveiarea tinerimel i de ci inainie s se aplice numai cantorii cei mal capaci. S rnduesce Eustatevits de Direcloru, se da pentru opt nvetor cte 50 fi. i pentru crti i hrtie 52'. La anul 1816 i 1823 s'a demandata de nou dela stepnire infiinarea scleiori i pltirea nvefitoriloru, fiar' tote a remas litera morta i numai o hrtie alba. F'a infiintal nse totui 14 aa dise cle normale cu lofi pentru nvetor de caie 50 fi. v. v. din fonduk si'< dossial. Le-am aflaii ns i pc aceste in starea cea mai ticlos, caci nimine nu le controla, nimine nu le visita, ce fcea nvetoriulu era facufi. ce dicea el era dis. Eiu trgea plata, ce pe timpii aceia era destulu de mare, er copii eau din scla fr niri un folosii, nepregtii pentru alte scoli mai nalte, ba ce e mal mull fr nici o cunoscini a biserice sale, fr nici o cretere bisericesc, rtcindu prin scoli strame. De vom privi ns la cele ce s'au fculu in timpii cei mai noi, adec dela revoluie incce attu din partea slepnirei, ctu i a biserice, atunci trebe s recunscem c sntcmii in jjropire, dar nc nu preelu s'ari p u t e a atepta i ar fi d e d o r i t fi. S vedem acum ce s'a fcutu din partea stepnire pentru scle preste tot, i in deosebi pentru noi. S'a trmisu un Comisara ministerialii n Transilvania n vra anului i850, ca s se conving in facia locului despre scle i despre nveimmtu, cu acea nsrcinare, ca s cerceteze relaiile faptice n m r i ' o r e asupra acestora; ca s s neleg cu persne practice, cu persne de specialitate asupra celor ce a de a se face spre introducerea unui nvtamnt mai potrivit striloru de faca i ma! corespundtoru scopului, i ca s s infiinteze un c o n siliu scol"3ticii, in care s se concentreze tte trebile

scolare, ale luturor poprel si conFessiiloru. Totodai s'a pusi i n privina sclelor populare acel princip salutar, c aceste a s s orgaiiiseze in conelegere cu Episcopii i cu consist oriile, cftror totodai li s'a fcut i cunoscul, cumc slepnirea privesce fiinia sclelor populare, c a o t r e b c o m u n a a s t a t u l u i i a b i s e r c e , i cft ea este aplecata a da bucuros i a c e lori Episcopi i Consistorii influini asupra sclelor i acolo unde pn aci n'a avut, i c c e a m a i m a r e b a g a r e de sema m e r i t a s c l e l e p o p u l a r e ale R o m n i l o r ii. Pe basa acestui principii firesce, c a trecut i la noi trba scolara acolo, unde trebuia demult s fie, adec la biserica, i aa paroculii locului s'a fculfi directora l o cali al sclei, adec acel organ, care dup cinul s este ndlorat a avea cea mai ir,are ingrigire pentru scla, Protopopulu inspector districtual al scle, era Ordinariatul su Episcopia oficiolalul de scla diecesan. Si ca s nu se nasca vre o colisie intre dircgtoriele de scla preoesc!, i intre oficiolatele politice, pe care le-a nsrcinaii cu ingrgirea de scle c. r. Locuiinia din activitatea ce i se cuvine ei, ca cea mal inaila diregtorie de scla, care are s puna" Ia rnduel i s conduca trebie scolare, s'a facutu acea disposile n privina activitii organelor, ce a de a nfluintia n trobile scolare, ca trebile din luntru ale scle, adec n v e i m e n t u l u i d i s c i p l i n a s lena de inspecia scolara preoesc, adec de paroculii locului, ca directorii, de protopopulu cercului, ca inspector cercual su districtual, i de Ordinariat, ca oficiul de scla diecesan, care organe snt chiamate a e s e c u t p r e s c r i s e l e l e g i u i t e e i t e in p r i v i n a a c e s t a , cr dincontr ingrgirea pentru rndulu dinafar i pentru trebuiniele materiale ale sclelor populare
Amic. Scoi. I., 2. 10

eae mal cu sama de diregtoriile politice. Inse organele de scdl preotesei i politice au s se spriginesc mprumutaii, i n trebile colare, care ating amendde cercurile de activitate, s Iucre totdeuna intro conelegere. Dec vomu privi Ia rnduala acesta cu ochi ptrundetor, dec vomu lua n ajutorlu esperinta cea de tdte dilele, vomii v e d e a , c numai pe basa acesta atta de practica ct inelepl sepdte privi fiina scdleloru populare, c a o t r e b c o m u n a a s t a t u l u i i a b i s e r i c e i . Ea pdte numai atunci prospera, dec fiecare organii i va pzi sfera sa de activitate va lucra n ea dup puteri i n conelegere bun. Inse tocmai aici amu observat c se facu cele mal multe abateri. Cc neeunoscinla d e plinii a acestui principii, nepriceperea, ndolena, ba i nteresulu n parte i nisee tendine mrave, facu pe organele scdlei adeseori fr s privesc la sfinenia lucrului i a cause, care au de a o nainta i apra, s se abat dela tdte prescrisele, i seu s trag foculu numai la dla lorii, seu s derapene Iucrulu, care s'a fcutu cu multa silinm i ostenel pentru totdeuna, seu pre unii timpii ma indelungatu, numai ca s l resbune asupra vreunei persdne cu simlurl ma nobile dectu e, seu ca s spriginesc interesele lorii in parte. Si aici zace reulu celu ma mare, care rdde la propirea scdleloru ndstre, la luminarea i cultivarea poporului nostru, i care impedec multu activitatea mea ca inspectorii de scdle c. r., i drepii a vorbi, me face de multe ori s desperezu de viitorulu Romnului! Celu ma mare bine, care a putut face stepnirea scdleloru ndstre, ca aceste s nu fie numai cu numele, precum au cam fost pn acuma, ci s corespunda scopului Ior celui sfnt i mult nsemnat n cultivarea i luminarea poporului, e s t e i n s t i t u t u l C o n s i l i a r i l o r u d e s c d l

c e s a r o - r e g e s c i , ca nisee organe ale Guvernului, caro sunt nsrcinate a alerga in tote partile, a visita sclele in starea lor materiala i scientifica, a svtui i ndemna poporal la ridicarea i dotarea scoleloru, a cerceta srguina nvetoriloru i a scleloru, a ispiti sporiulu, ce l'au fculu acetia, a videa n fagia locului i a se convinge din propria sa intuiiune, incatu organele preotesei au contribuiii la lirea i cunoscinia obiecteloru de nvetur i la o crescere moral-religios a scolarilor, i ct au ingrigiti organele politice despre starea materiala a sclei i anume dca zidirile de scola sunt in rndual buna, se enu curate, deca nu lipsescu uneltele de scla, deca nvetorul trage la vreme plata s a , deca este ngrigitu de cercetarea srguitre a scole din partea scolariloru, sci. Despre aceste tote are elu s fac n tot anul relaia sa, aa precum a aflat tote, i s o astern naltului Ministeru de nveimentu, artnd totodat ce midlce s'a ntrebuiniat i mai a de a se nlrebuina spre delturarea i sterpirea rulul. Din aceste puine schie se pot vedea, ce sarcina zace pe umerii unui Consiliaru de scla i ce greuti trebue s sufere elu, daca din nesciinl, indolentie su reini nu este spriginit n cariera sa de activitate, cu a tatu mai mult, dca va fi i mpedecat. Gubernulu, care a vrut s fie dreptu ctr tote p o - $ prele din marea Monarchie austriaca, a aretat i la I T fiiniarea acestora organe de scla cea mai mare buna- voini. puindu prect se pete pentru fiecare confessi unu Consiliaru de scla, care cunsce aedemintele bise- rice aceia, i pporulu cu care are d'a face in privina scleloru, adec unu individ, care s fie totu de aceeai religie, i totu de rxeea naie, ca s lucre cu resultata attu mai bun, cu ct elu are s l u c r e p e n t r u m r i r e a

r e l i g i e i s a l e i l u m i n a r e a p o p o r u l u i s e u . Si intru adeverii, dec vomii lua in consideraie cele ce a r e tarmii mai sus despre sfera activitate! lui, vomu vedea, c nimenea nu e in stare a cundsce defectele i virtuile poporului i a propune midldce de vindecare i de ntrire, ca tocmai Consiliarulu de scdle. Adaug nc, c elu este unii organii de rngii nalii la nalta Locniinl (care subt altu nume pdte c nu-ar putea-fi), cu activitate frumds, i apoi j u d e c a , ncti au aceia drepii, care lu privescii i pe elu, ca pe muli alii, de prisosii, vrendii a monopolisa dup plcu cu trebile colare, li se pare c e nedrepii, cndu vorbesce adeverulii i arat defectele unuia i altuia, nu ca s I cuneze ruine, ci ca s Iii ndrepte. v6ndu i eu norocire a me numera ntre acel brbai ai naiei mele, crorii totdeuna le-a zcutu la inim cultivarea i luminarea poporului seu i mrirea biserice sale, am fostu denumiii de M a i e s t a t e a Sa c, r. apostolic in / i 4 Noemvrie 1855 de Consiliaru de scdl c. r. i din partea naltului Ministeru de nvementu mi s'a ncredinlatu inspecia tuturoru scoleloru greco - orientale din Marele Principatu alu. Transilvaniei. Dei mrturisescii, c nu amu fostu brbaii de specialitate, adec de aceia, carii s'a ocupatu cu trebile colare, dar' prin mult sirgu2 6

^ n l , prin privirea lucruriloru. mai adnci, prin predilecia ce amu avuii pentru sfera acesta de activitate, iindu p u .rurea naintea ochitorii nsemntatea e cea mare i sfnt mam daii tdt silina nc la nleia clelore ce o fculu la aniilu 1856 pentru visitarea scoleloru, dei mpedecatu de o nenorocire mare, ce me lovi, dar spriginitu de multe , organe preotesei a cundsce reuni i a propun midldce pentru delturarea seu vindecarea lui, i avuu bucurie a vedea tdte propusele mele ncoronate cu inalta plcere a

Minisleriulul, care spre cinosur slobodi ordinatiunea, a cre linismenle s'a tiprit n jurnalulu acesta Bro. 1. pag. 7'5 II. Si cine ar cugeta c i acesta ordinjiune, care pune scdlole ndstre pe o linia paralel cu cele catolice, rn va cuna multa neplcere i durere de inima, dintr'o parte, de unde mai puin aii fi putut atepta. Dar nu amu cadutu cu inima, ci amu mers ma departe n activitatea mea i cea mal mare grige am tmtito ntr' acolo, ca s se doteze i nfiinjicze scoli ma bune, ca astfelu s se pdt ctiga i nvejator ma harnici, cc e sunt sufletul, ei sunt, carii da viea scdle, e sunt factorii de cpetenia pentru informarea i cultivarea plpndei tinerim si acetia nic odat nu pot fi destul de pregtii, ci au pururea lipsa de necontenita perfecionare.
S

Dupce n privina scdlelor eir dela inalta Locuiin ma multe ordiniuni, care se publicar i se voru mal publica n acesta jurnalu, avemu a cerca cum s v e nim la scop, acolo, unde comunele singuratice sunt lipsite de midldce de a putea susenea o scdl i dota pre nvetor, i dup o convorbire cu DD. inspectori districtuali ai Haegu'ui, Joajulu, Zarandulu se fcur din partea loru cuviindsele propuneri, care avur acela dorit resultatu, c inalta Locuiint, aplecata a sprigini orice naintare, me trmis la fa ci a locului cu un comisar de cerc i cu atragerea pretoriloru concernin ne neleseremu cu comunele competente despre ridicarea scdlelor comune seu centrale n locuri ma mari i potrivite, i cuviinidsa lor dotare, i despre inscolarea seu afiliarea comunelor ma mici. La aceste consvtuir enurmu strensu naintea ocliiloru acelu princip, c e m a l b i n e a a v e a s c o l i b i n e d o t a t e , d e i in n u m e r u m a m i c u , d e c t m u l t e f r m i d l d c e d e a j u n s , i ca comunele aceste

srace prect se ple sa nu s pr nsarcine cu dotaia scleloru, i s aib occasie a se convinge, c scla este o binefacere pentru dinsele r nu o sarcina nesuferita, i ca poporulu acesta, care nu a mai avut nic o nvetur, s se dedea cu idea scleloru i cu ndetorarea a le ridica i dota. Mai departe s'a luaii privire Ia relaiile locale i ndeprtarea comuneloru, ce aveu s se nscoleze, del scla centrala apoi i mrimea i poterea p r e staiei loru, precum i numerul prunciloru bum de scdl, i ndatoririle nvttorilor. Cu privire la tdte aceste, am veniii prin o hotrre libera a comuneloru la acelu mbucurtoru resultatu, c in numitele protopopiate s'au proiectat mai multe scoli centrale cu lefi dup impregurr potrivite, i s'au nscolatu tote celelalte comune astfelu, ca fieste care comuna din aceste protopopiate s aib scla sa, spre a cre susenere este detdre a concura i aa s se dea ocasie tuturor a putea trimite copii s la scl, Acestu operat s'a atermutu inalte Locueir.le i dup o conelegere buna cu Ordinariatulu s'au aplacidatu ridicarea scleloru precum urmza : In P r o t o p o p i u t u l u Haegului:

1. H a e g u cu comunele nscolate: Nlau-Yadu i Rea. 2. S n - G e o r g u cu comunele nscolate: Sn-Georgu, Ohaba, Snl-Mria de ptr, Criani, Secelii. 3. B l a r u cu comunele nscolate: Bretia romnsc, Ylcele rele.

4. O c o l i u l i i , cu comuna nscolat: Chitidu. 5. N u c d r a , cu comunele nscolale: Mlesci, Ohaba-Sibielu. 6. G r i d u , cu comuna nscolat: Valea-Sn-Georgu. 7. B o o r o d u , cu comuna nscolal: Luncan. 8. R u s o r i i , cu comunele nscolate: Boest, Ohaba de subt pelr, Ciopea, Fizesci, Feghieru. 9. P e t r i l a . 10. L i v e z e n , cu comunele nscolate: Petroen, Dila, Bunia. 11. S e l a u l u d e s u s . 12. N d j d i a d e s u s , cu comuna nscolal: Ndjdia de joii. 13. O e o l i u I u m a r e , cu comunele nscolate: Rui, Strelu. 14. B o s i u cu comunele nscolate: ZIadu, Groii. 15. H u n e d d r a , cu comunele nscolale: Telecu, Mnreu, Rclia.

16. G h e a r u - G o v a d i e , cu.comunele n s c o h t e : Rada, Poeniia-Voni, Plopii, Bunila, Aluni, Vadu-Dobri, Cerniser, Goleu, Floresed, Vlarii, Buzdularii. 17. C i n c i i i , cu comunele nscolale: Linjina, Cerna, Baia-Craiulu, Toplia, Doboca, Paroa, Curpcn, Hsdeu. 18. V l c e l e l e - b u n e . 19. S i l i v a u l u d e j o i i . 20. G o n a g a , cu comuna nscolat: Covragiii. In P r o t o p o p i a t u I i i Joajulu I.

2.

1 . S o i in u ii. B e r s e u. 3. C e r t e u d e s u s . 4. H o n d o 1 u. , .. 5. N o j a cii. V " *' 6. H r c i i . * J$

y. Bob. o l t ii. 8. U r o i a , cu comuna nscolat: Carpeniii. 9. C h e c i c h e d a i a , cu comuna nscolal: Buruiene. 10. B a n p a t o c u , cu comuna afiliata: Chemindia. 11. N e v o i e , cu comunele nscolate: Fizod, Barbura. 12. S e l i s t i d r a , cu comunele nscolate: Sioenesa, Sulighct. 13. C a i a n e Iii, cu comunele nscolate: Bejanii, Frnadia. Vormaga. 15. M g u r a , cu comuna nscolat: Topliu. 16. D i a l u - m a r c , c u comuna nscolat: Gruelacni. 17. J o a j e l e d e j o i i , cu comunele nscolate Feredeu, Cicmeu. 18. R a p o l d u l u m a r e , cu comuna nscolat: Rap oiei ii. 19. B o b l n a , cu comunele nscolate: Foldu si Boiu. 20. B c i n t a . 21. P o i a n a , cu comunele nscolate: Te crtii, Yalca-Ie'pi.

22. V o i a , cu comuna nscolal : Porcura. 23, S c r e m b u . In P r o t o p o p i a t u l u J o a j u l u II.:

1. Ma da. 2. B u l b u c i i , cu comunele nscolate: Cur peni, Valea-mare. 3. R i n g h e tu. 4. B a 1 a cu comuna nscolat : Arghieu. 5. A l m a u l u d e m i d i o c u , cu comuna scolata : Almau micii. 6. M e r m e z e u . 7. II o m o r o d 5. 8. C i p u . 9. B o z e u , cu comuna nscolat: Bechia. 10. A l m a u l u - m a r e , cu comunele nscolate Nddia, Glodu. In P r o t o p o p i a t u l u Z a r a n d u l u : . B i a , cu comunele nscolate: Trestia, Crciunelu. 2. S e l i s t e , cu comunele nscolate: Heregan, Cinelu de sus. 3. A r m i n g h i a , cu comunele nscolate: Petera,
Yaliora.

4. B l e s e n y i * ) . 5. D u p - p e l r . 6. B u c e d u , cu comunele nscolate: Stania, Mihalen. 7. B u l z e s t i . 8. T o m n a t e c u cu comuna nscolat: Groholu. 9. L u n c o u d e j o s u , cu comunele nscolate: Luncou de sus, Scrdfa, Podele. 10. C r i e o r , cu comunele nscolate: Zdrapsii, Tereelu, Ruda. 11. B u c u r e t i , cu comunele nscolate: Rovina, Sie suri, Curecliu 12. B r a d n , cu comuna nscolat: Mestiacnu, 13. T l e b e a , cu comunele nscolate: Rica, Caracu. 14. G u n c u , cu comuna nscolat: Ribiora. 15. R i b i e , cu comunele nscolate: Vaca, Uibaret.
*) Pentru infiintiarea scolelom nrmatore, avemu multu clc a niultianii D-ui pretorii C e r k a v s k i din Baia-de-Crisu.

16. B i r ti n , cu comunele nscolate: Tt&resci. Prihodesc, Lunca, Carastu. 7. V a l e a B r a d u l u i . In P r o t o p o p i a t u l ii H l m a g u l u i : R i s c u l i i a, cu comunele nscolate: Baldoviri, Valea-mare, Steia, Ternaviia. In acesta protopopiat mai snt nc patru scle centrale, crora sunt nscolate celelalte comune, nse acesta centralisaie nu s'a fcutfi pe calea officisa i d'aceea s'au rnduil cele de lipsii a se suplini; despre care la timpulii seu. nalta Locuiini a daii porunci amsuralc Pretureoru concerninte, ca in confelegere cu PP. Protopopi i Paroclr sa se pun ctii se pot mai curndu tote aceste scoli in vieti, i despre resultata s se raporteze. Si ca cldirea caselorii de scla acolo unde nu esista s s pota face cu cea mai mare nlesnire, s'a ingduitii madeparte, ca sclele, care au s se cldsc cu puteri unite. s s fac din materialulu, ce-Iu potu ctiga c o munele mai lesne, nse cu aceea ermurire, ca s s fac destulu celoralalte prescrise ale rnduele pentru cldiri, i ca ele preste-totu s corespunda deplinii scopului, pentru care s vor cldi. Pentru dotarea sckloru s'a oferat din partea c o munelor interesele del mnrumutulu statului, esarndarea dreptului de crcimritu pe trei luni, bucate i bani prin aninai. In privinola la aceste isvre a ingduitii nalta

Locujiin, ca acolo, unde comunele bisericesc i politice snt lotu acelc, adic unde nu e deosebire confessional, su unde nu se arata greuti, s se ntrebuineze atlu interesele dela mprumutulu statului, clu i veniturile din esarndarea dreptului de cremritu. Clu pentru dotarea sclelori prin bucale, acesta s'a recunoscuii, ca cea mai uor i ma potrivita pentru p o porulu nostru ; caci cea ma maro parte din romni s hrnesce cu plugulfi, i e dedata cu astfel de dare, numai s se streng la timpulu seu, s s dee daca aru fi de lipsa ceva nvetoriuln, ear celelalte s se vnda la timpii potriviii, i banii otr, pentru nvetoru s se pltesc acestuia la timpulu eii ear prisosul s s pstreze in fondulu colarii. Aruncul de scola n bani gata dup puterea drei nc s'a aplacidatu subt condiii favoritole, ca adec s s msure cu scumptate, clu are s dea ficare familie, i banii adunai s se administreze subt controla cuviinos. Bani ea i bucatele s voru aduna de organele p o litice odala cu ceealall d a r e , se voru pune in fondulu colarii, care are s se nfiineze pe-lng ficare scla centrala i s s administreze de judele, parocul i i n spectorulu civilii localii subt inspecia Prcture. In acest fondu alti sclei a s ntre orice ajutore pentru scla, ca cu timpii, subt clipzuire bun s s pota susenea scla numai din fondulu acesta. Tte plile nvetoriloru, care s'aii msural dup mpregurr aii s se nscrie la timpulu s in fiile de scla, i nu s polu micuora. Deca astfel va fi asigurata esistina nvetorului i elfi nu va mai fi silit a bate uile judelui i ale P r e ture! penlruca s i scota srimana sa lef, atunci vomii putea cere i dela elfi ma mull silint i hrnicie.

Cu aezarea i fissarea lefiior i destinarea sclelor se va terge i acela mare abusu, a ridica scol numai ca s se scutsc unul i altuia de miliie, i acelfi pgubitorul abus, a da staia de nvttoru la acela, care se declara a o enea mai eftinu. Dup aceste ce amu artat pn aci, regula generala pentru naintarea trebei colare este cuprinsa n aceste puine cuvinte: P r o t o p o p u i P r e o t v r e d n i c s c d l b u n . Cu acesta vrea s arat, c in tot l o cuia, unde preoii i Protopopii a ptruns Ordinlunea tiprita in Amicul scdlel* subt IV. (bro. 1 . , pag. 78), reguarea i dotarea scdlelor este in porni, i ca s se misce i aceia, carii pn acuma a stat cu manile in sn asteptndu del Dumnede mntuire, s'a dat la tote Preturile in 12. Aprilie 1860 Nr. 4 0 cuviintidsa inviare, ca la provocarea i propunerea Protopopilor s s cu dnsi la faca locului i nelegnduse cu comunele interesate, s s otrsc unde s fie scoli centrale i s se nscoloze comunele deprin pregur aslfel, ca ficare s scie unde are de a concura la dotarea scole i la susenerea nvttorulul i apoi s astenia tdte operatele la Locuiin spre aprobare. Asemenea s'a recuirai i Ordinariatulu, ca s dee conccrmniioru Protopopi n trba acesta cuviintidsa inviaie. Dc DD. Protopopi vor purcede la lucrulu acesta atta de nsemnat cu cuviintidsa energie eind principada nestrmutat nainiea ocliilor, c e c u m u l t m a i f o l o s i t r e o s c d l b u n a , d e c t o s u t r e l e , c nu se pote numi aceea scdl, unde se aduna doi, trei copil i i nve'l unul i altuia, care singur nu precepe ce I nvei i cum i nvt; dc mal departe PP. Preoi vor lsa tdte interesele la o parte i vor sprigini p r o pusele DD-lor Protopopi cu resignarea la comoditatea i

interesele lorii, atunci arau sperana cea mai vie, c in scurii timpii vomu avea scoli binedotate i destule pentru luminarea poporului nostru. S nu venirmi totdeuna cu sercia nainte, ci cu voin buna de a nainta, i sercia delocu va ii ma mic. C nu vorbescu far esperiin 'm sunt dovada sclele, ce le enumerau ma s u s , i mai vrtosu cele din Zarand, care mai tote a o dotalie de cte 200 fi. v. a , t pot c nu avemu ma serac enulur de cum sunt aceste, in care scsramu frumse resultate. De s vor mprotivi nse preoii tendineloru celor bune i bine-cumpnite ale DD. Protopopi, precum fcur unii din apropierea Hondolulu, vrndu D-lu Protopopii o concentrare a sclelor nvecinate astufel de strnsa, ctu s s pot nfiina i o scla capitala baremu cu 3 clase, atunci firesce c va remnea lucrulu s t e r p i , cum remase i acolo. Inse astufel de preoi nu vor mal fi eruttati, ci dai la publicitate. Dup cele ce amu artatu aci, nu credu, c vre unul dintre DD. Protopopi va semi vre o greutate la acesta nsrcinare; ra de s'aru ntmpla i acsta din cause n e prevdute, atunci e u s u n t g a t a Ia p r o v o c a r e a d a s v a t c u v i i n o s u i dup mpregurar a e i i la fa ci a l o c u l u i . De vom avea no nse cldir de scla ctu de frumse i nzestrate cu cele trebuiniose, i nu vomii avea nvetor capaci pentru chmarea acesta, nu va propi nvetura ntru nimica. Si din contra, de vomii avea i nvetori ce ma buni, nzestrai cu tte calitile c e rute, cu rvna cea mai mare nvetura nu va putea er intru nimicit propi, deca omenii nostri vor fi attu de indoleni i nepslor pentru scla, cum se cam artase pn acum, deca nu l vor da copii la scla

i dec nu vori cumpra crile trebuindse. Aceste siint cele comune i mai grele pedec. S ma vedemu acuma i alte pedec, care oprescii prosperitatea scdleloru, i care midloce s'aru putea ntrebuina pentru delturarea i sterpirea lorii. Aceste ar fi dup fcuta esperiinti urmldrele: 1. Lips'a unei inslruei potrivite pentru organele n srcinate cu inspecia scdleloru. Acesta lipsa se simte cu attii ma multu, cu clu organele de inspecie nu stau tdte pe aceea trept de cultur, ca ele s pdt cundsee ndatoririle i cercuhi de activitate alu lorii, i deaccea seu nu cuteza s ste fac cu organele politice n trebile colare seu nu sciu de unde s ia lucru cndu aru afla vre o resisten, 2. nmulirea scdleloru populare f r s c o p ii i f r d o t a i e . Dup conspectulu ce Iu priimimu amii avuii*) n anulii 1858 691 de scdle, i n amilii 1859 767, aadar ntrunii anii o nmulire de 76 scoli, care la nteia prere arii fi semnulii cehi ma bunii alu propire!, i pentru aceea se va prea dicerea mea cu attu ma paradocs, cu ctii nmulirea scdleloru populare i din puntulu acela de vedere trebue s apar ca unii seninii de propire n fiina scdleloru, pentruc poporulii se ded cu idea scdle i are oceasie a cundsee folosutu iiveimeatulu, i aa a s i interesa ma mulii pentru scdl. Inse acesta nu e aa; pentruc o astufelu de scdl se ene cam de obte n casele cele ma slabe jumtate derinate, cu o dotaie de 1020 floriul pe aau, ca ea s fie numai locu de ocrotire pentru cutare i cutare feciorii pe dresoare timpii. Prin acesta nse se mpedec ridicarea scdleloru centrale i nscolarea comunelorii ma mici, i aa n-loei de a avea
*) Greco-resritenii.

due, trei scoli b u n e , ai dece, douedecl r e l e , apoi c o munele credu, c fcndu aslfelu de scola, s i - a .nplinit datoria, ce o au n privinfa scdle i enu mor|iu de ea , ca orbul de gardti mai vrtosu de va veni din vre o parte i vre unu impulsu, cu atta mai mult , cu ctu ele sracile nu sunt n puseiune a judeca despre scopulu i problema scdle, adaug nc, c nveitori sclelor acestora, fiindii reu pltii, su nu sunt destoinici, pentru cbimarea care o mbrca, su nu s ocupa cu trba scolara n adeverii, ci numai la parere. Ce isvorasce de aci? copii, carii merg ut la scla, nunumai c nu nvei nici o omenie, ci ei se fcu nc ma blestemai, ma obraznici, nu nvei nimica, se baiu, rumpu vestmintele, pn-ce prinii necjii njura scla, striga, c copii lorii au mersu trei, patru ani la scla i nu sci nici o rugiune de domne-ajut, i ii tragu dela scla, ca s le pazesc vitele i cum dice s' hznuesc". Din esperiini vorbescu, experto crede R aperto, i carii cunoscu poporulu nostru voru judeca nctu amu eu dreplu s me tnguescu asupra nmulire! sclelor fr scopii, i s dicu c ea mai mult mpedec, dectu ce nainta fiina scolara. Bine trebue s lumCi sama c scla, ca scla are nunumai s inveie, ci s i crsca pruncii nelepesce i n frica lui Dumnedeu. 3. Planul de nvetur. Cei mai multi nvetor nu pzescu nici unii planii, nu sciu tracta obiectele de n vetur , nu sciu face nici o deosebire ntre crti. E cugeta a fi fcutu destuii, dca agrmdescii pre vre o civa din ce! mai buni scolari tota sarcina de objecte, i aa las partea cea mai mare a scolariloru cu totul la o parte, fr cea mai puina nvetur. 4. Crile cuviiniose. Aici am avea mulii de v o r biii, dar pentru acuma cutezmu a observa numai atta>
Amie. Scol. I., 2. 11

c dec dup planulu dalii dela naltulu Ministertu penlru scdlele populare cartea cea ma nsemnata a unei scoli populare este legendariulii seu caftea de lectura, i dec colarii aii cuprinsulu materiei citite s lu i precep i s i Iii fac proprietatea sa, atunci lsmu la nelepunea ' fiecrui brbaii de scdl s judece, n c t u CI a s 1 o v u u i B u c o a v n a p o t u s u p l i n i l e g e n d a r i u l i i . Cu acesta nu vreu s dicii, c crile aceste au s se scdt din scdlele ndstre, nu, feresc Dumnedeu, cc sunt oinulii biserice i sciu ce cere dela noi biserica, ci nums s mrginimu citirea loru la 2 mulii 3 ore pe septemn 5. Necapacitatea nvetoriloru. Ce e drepii n totu anul ese d<n institutulu din Sibiu unii numeru frumoii de tineri, carii se aplica n sfera nveituriloru, i aceia, carii au capacitate mal bun i pregtire cuviinds, c o respund destul de bine ateptrii ndstre n chimarca loru. Cea ma mare parte din el nse e slab i nu aii aceea, ce e condiia de cpetenia la nveltorlu adec practica cunoscin a procede la nvetura deosebitelorii obiecte, dup firea loru, i aa a sci tracta obiectele de nvetura cuviinosii talenteloru i nsuirilori pruncilorii. Ce pdte face unu nveltorlu harnicii n midloculu celoru ma grele mpregurr, ne-a dovedit scdla din comuna Erde-S.-Georgu. Acesta scdla dei din afara s'aru indoi nescine s o numesc scdl, este n luntrulu e una clin cele ma nsemnate. Unde din contra avemii scoli ca nisce palatur i n luntrulu loru nu aflmii, decala ticloia cea ma mare, cc le lipsesce viela, care are s o dea nvetorulu. 6. C o n t r a c t e l e , care e ncheia nvelori cu c o munele i prin acesla se facii, simbriai i nmiil lorii. 7. N e p s a r e a i indolenia unorii organe, care sunt nsrcinate cu conducerea i snslcnerea Ireluloru colare.

adec a judiloru, inspectoriloru de scdl civili, a parochiloru i a protopopiloru , penlruc dec acetia sunt activi i spriginescu treba colara, ntr'o nelegere armonica, fi siguri c nimenea nu se va pute mprotivi cerere i propunerilotu loru, nctu aceste voru fi drepte i n sfera putintc. 8. Z e l o t i p i a m e r a v n t r e g r e c o - r e s r i t e n i g r e c o - c a t o l i c , prin care n comunele mestecate se mpedec i nimicescu i cele ma frumdse ntreprinderi. Spre sterpirea releloni enumerate ar pute servi, dup prerea mea urmtdrcle midloce: La 1. S se dea parochiloru i protopopiloru, carii sunt nsrcinai cu treba colara instruci scrise i aceste s le pazesc cu tdt scnmpAtalea. In privinia acesta s'a fcuii ngrigire Ia romauo-catolic i greco-catoic, era pentru greco-resriten se afla lucrulu n pertractare. La 2. Infiiniarea scolelorii ndue s se conce'd numai acolo, unde comunele voru arata, c potu ridica, susenea i dota cuviinlosu scdla. La 3. S se introduc unu planii de nvejtur amesuratu, i acesta s se pzesc strensu subt respunderea paroculu localii i a Protopopului districtual cu toi A scumptnlea La 4. S se grigesc de cr ma corespundetdre scopului. La 5. S s nfiineze o Preparandie ma practica i potrivita cu mpregurrile de fie. n privinia acesta s'afi i fculu propunerile cuviinldse, i dupce Catolicii nfiinTar ddue Preparandii la Cucu-Sinlea i aici n Sibiu i Uniii nna Ia Nsudu, puteinu spera, c va veni rendulii i la Greco-resritenu. La 6. Cu introducerea scdleloru centrale i a fassiiloru de sedl treime s nceteze i contractele de sine nsuii.
s

La 7. Pentru delturarea rulu acestuia nu pot nimica lucra mai muUu, ca recunscerea meritului, i nfruntarea nepsri data la publicitate. La 8. Deca fiecare va pzi ce e al su, dca n loculu zelotipie mrave va ntr o emulaie nobila, atunci se va deltura forte uorii i acesti ru, cu attu ma mulii, cu clu naltulu Ministeru a otritu, ca acolo, unde una su alta parte este n maioritate, i nu pot fiecare de sine s fac scla separata, s o pot face cu p u t e r i u n i t e , tind cele ce tn de religie intrnsa necllitu i dndu caracterulu confessiunalu a'u prtii cei ma numerose. De vomii pzi acestii principii, de vomii nvea a ne stima unii pre ali mprumutata, de vomii cunsce devisa nostra n a i o n a l a , care nu pot fi alta dectu propirea sntos : atunci ne vom pule apropria unii de alii fi neluc i spaima. Aici nse zace nc unu ru mare, cci noi n locu de a ne cunsce interesele c e l e a d e v r a l e , n locu de a ne sprigini unii pe ali i a ne convinge, c n u m a i scla este n stare s ne abat dela retcire, ne punem nc nine pedeci, ne pare bine deca partea ceealalt nu face nimica su ne pare ru, dca aceea face mai mult, apoi dca mai lumii poporulu i cu restila, cci elu demulte ori e greu de cap i nu vrea s dea ascultare nici acolo, unde se lucra despre fericirea lui : atunci ne sumuimu unii pe alii, i ameninmu, dca sntemi neunii, c ne facem unii, cci ei nu strng pe poporul lorii la de-astea, i din contra. Apoi ce putenr ascepta deaici, dectu numai ticloia cea mai mare, care trebue s ne apese cu attu mal tare, cc acum nu ne mai putemu escusa cu timpii cel grei si cu apsarea altor popre. Nu me potu reenea a nu face cunoscuii celor ce se interesez. de trebile nostre scolare i acea impregiu-

r a r e , c mal loti, cari nu vd sporu n trba scoar, afla lipsa progresului acestui la noi Romnii n s r c i a cea mare a poporului i pentru aceea privesc i trba colara ca o sarcina grea asupritore. Dei nu puteir. nega adevrul dicerii acesteia n multe privinie, totui dc vomu privi la mulimea nslr i ne vom aduce aminte, c rtul consta din picter, pre'ng tdt srcia ce ne apas, firii putea totui s ne facemii n scurii timpii astufelu de fonduri colare, din care s s pdt susenea sco'Iele fr nic o greutate. Dup conscripia cea mai nu face numrul poporului nostru 1,354,550; s lum dara n numr rotund pe partea neunil numai 1 ('0,000 familii; s cereni (lela fiecare familia peste toii 1 cruceri nou pe lun, acesta va face pe anii 12 cr. n. Acetia de osut de mii de ori adic 100,000 * 1 2 1,200,000 do crucer, su 12,000 fiorini. Acetia cu 5 % elocal ani aduce n ariul viitoriu 600 fl. interese i r cu 12,000 fl. amu avea cu finea anului alii doilea 25,200 fiorini, i aa s'ar mari ntr'unu progres nsemnat astufelu suma acesta, nctu n vre o civa ani ar fi fondul cel mai frumoii, numai dc amu lucra cu toii la nfiiniarea i mrimea lui n frica lui Dumnedeu i cu inima curata. In-fine ndrzncsc nu ca Consiliaru de scle, ci ca R o m n a face cunoscut publicului cititoriu, c n cltoriile mele amu aruncat ochii i asupra scleloru unite (i acesta nu m va lua nime n nume de ru), ca s cunosc pre ctu s*ar putea din o moments privire, i starea acelora, i cu durere trebue s art, c ele cu puine escepii mai c sunt ntr'o stare mai rea, decala ale nstre'*),
*) Totui in privinti'a acesta inforniatiunea cea mai buna ni o ar pute d acum DD. Inspectori supremi de scola diecesani (din Blasiu si Gherla); apoi si speramu, ca DD-Loru spre a

i dec vomu cuta causa rului o vom afla usoru n cee ma susu aretate. lncheindu s fie untulu fecore aceste de sale, observri ale mele, a dori, ca ele cu care au umpluii neleptele veni ca aceste s ard, cndu va lemnii,

lampele

doritul mire, si me mgulescu cu sperana, c ele vor afla o recunoscin ionala cu altu ma meritata, cu catii ating cu ctii ele nu entescu la persdne din totu sufetulii a le o caus, care taie ma adncu n viea ndstr sociala, n a i bisericesc, ci la treb, i n acesta convingere nu m'amu sfiit a d e s coperi ranele, pe care dorescu vedea odat vindecate.

multiami asceptarea publica si spre a contribui la formarea unuifelu de conspecta atu strii cei adeverate a tuturora scoleloru romane fara osebire voru binevoi a ne descoperi in asemene modu starea trecuta si presenta a scoleloru de sub inspectiunea D D - L o r n , progressulu de pana acum, pedecile ce se opunu aceluia si medilocelc de propire pentru viitoriu. Ne place multu a crede, ca si de scota romani, catra cari anehe avuramu ndresneTa a ne ndrepta aduce asemene sacrificiu progresului ceialalti DD. Consiliari in prim'a nostra brosiura rugarea, voru binevoi a scolaru.

Numai diipace vom ave odat inantea ochiloru starea tuturora scoleloru romane, dupaee vom cunosce pe fauncle cum stamu, dnpace vom afla in totu loculu pedecele naintrii, vom sci de ce si cum sa ne apucamu, c sa pute mu folosi. R.

Scla practica.
Comersatiune cu colarii asupra gramaticei.
Cele 10 parti de cuventu.
(Continuai une.)

4.

N u m e r a l u l

u.

Cale sorori ai tu? Trei Cate vite avei acas? Patru. Cate dile sunt intr'o septemana? Cate ore sunt inlr'o di? Cate dile intr'o luna? Cate luni intr'unu anu? Cate dile intr' unu anu? Cate crti singuratice canonice are Bibli'a? 65. Cate case sunt in satulu nostru? Cum e de lunga si de lata scol'a ndstra? Si c sa poli afl acesta ce trebe sa faci? Trebe s'o mesuru. Cu ce se pdte mesur o adaia? C'o mesura, care se numcsce stanginu (orgia). Nu e demultu decandu avuramu vorba de stanginu; spunemi ce se vede insemnatu pe acela? Picidre seu urme si degete seu policari. Voindu sa mesuru o distantia de doi stangini, asia ca va trebui sa intindu stangenulu de ddue-ori ? Asia e. Inse daca tear intreb apoi nescine, ca cate urme face acea distantia, cum i ai pute spune? Asiu n u m e r urmele depe stanginu de ddue-ori. Eta aici o grmada de cruceri, cati 'su? Nu sciu.

Si c sa sci trebe mai anleiu ? Sa i n m e n i . Ce au tribuilu fa imeti mai anleiu, c sa poli face acesta? N u m e r a r e a. Celu-ce scia numera, cu ce esle elu cunoscutu, su cu ce are d'a face? Cu numeri. Prin ce se insmna de regula numerii in scrisu? Prin cifre. Anche prin ce se mai polu accia pronunia? Prin vorbe (cuvinte). Numerati pana la 1 0 ? Scriei numerii pana la 10 pe tablele vostre ! Aici am dalu dara de o nua parie a vorbirei si acsta insemnativi-o bine se mmesce N u m e r a i u. Candii dicu, ca in scl'a nostra sunt 30 de scolari, ce amu faculu eu atunci? Ne-ai spusu numeruu su mulimea nostra, a scolariloru. Candu 'mi spusesi ca ai irei sorori, ce ai faculu atunci? Amu aratatu numeruu su catatimca sororiloru mele. Asiadara ve nsemnai: N u m e r a l e l e s u n t a s t fel u de v o r b e , c a r e ne a r a l a n u m e r u u s u catatimea lucruriloru. Cale parti de cuventu cunoscemu pan'acum? Patru: substsntivulu, articululu, adiectivulu si numeralulu. Prin ce se deosibesce numeralulu de substantivu? Substantivulu arata n r u e l e lucruriloru , pe candu numeralulu ne spune mulfmea su ctimea lorii. Ce diferintia e intre numeralu si adicctivu? Adiectivulu numesce calitatea fiintieloru, era numeralulu catatimea Ioni. Ce diferintia e intre articulu si numeralu? Articululu arata genulu substantiveloru, ra numeralulu numeruu su ctimea fiintieloru. Cate numerale sunt in urmatrea constructiune: Am vcduitu p ' u n u arbore mai multe paseri, dintre cari vena-

rorulu pusicase trei? colarii voru dice ca e numai unu numeralu, adic cuvenlulu trei"; invetiatoruu inse sa 'i inlrebe apoi: Dara ce insemneza aici vorb'a multe", seu spiinetimi, cate paseri am vediutu p'unu arbore? Multe. Asiadsra multe" arata aici c a t e paseri amu veduitn, se'u altufelu ce otaresce vorb'a ace'sta aici? Catatimea pascriloru. Prin urmare si vorba ace'sta este numeralu. Judeca inse cam ce deosebire este intre numeralele trei" si multe'-? Trei" otaresce deplinu numerulu paseriloru, inse multe nu spune deplinu c a t e paseri erau.
B

Deci: S u n t d d u e f e l u r i d e n u m e r a l e o t a r i t d r e s e u d e f i n i t e si n e o t a r i t d r e s e u n e d e f i n i t e ; c e l e d e f i n i t e s p u n u unu n u m e r u o t a r i t u de l u c r u r i s e u f i i n t i e de a c e l a i f e l u , e r a c e l e nedefinite i n s e m n e z a unu numeru n e o t a r i t u d e f i i n t i e de a c e l a i feliu. Cate feluri de numerale cnndsieii acum? Ddue. ? Numerale definite si nedefinite. Depe ce cundseeti numeralele definite? Ele spunu otaritu numerulu se'u catatimea fiintieloru. Depe ce putemu cnndsce cele nedefinite? Acele nu arata otaritu numerulu se'u ctimea fiintieloru.
Pentru incepetori in gramatica e deajuns a cunosce deocamdat mprirea nrmeraleloru iu definite si nedefinite; a trece cu ei deodat si la mprirea defmiteloru in cardinale, ordinale, distributive etc. nu e consulta. In altu cursu ori in alta anu se potu lu apo tote.

Spunei 30 numerale definite? Unu, dduetlieci, osuta, omie etc. etc. Spunei cteva numerale nedefinite! dre-catu, unii, atatu destulu, toti, vreunii, Formai 20 conslructiuni, in cari sa merale definite pana la 100.

doi, trei, diece, Multu, pucinu, niciunu. vina nainte nu-

D i e c e ue costa <! ti e d i e c i craceri. Ca!u!u nostra e cumraratu cu p a t r u d i e c i fiorini. Mosiulu e de o p t u d i e c i - s i - c i n c i de ani etc. etc. Formati acum constructiuni, in care sa vina numerale nedefinite ! U n i i o m e n i sunt avuti. In scola sunt m u l t i scolari. C a l e - o pasere e mica. P u c i n i meni ajungu acum la betranetie adunci etc. etc. Bagati de sama; eu voiu seria acum pe tabla mai multe consti uctiuni, in fiacare din aceste veti vedea cate o trasvra ( ) , trasur'a asta are sa 'nsemneze ca acolo lipsesce unu cuventu. Voi inse sa scriei pe tablitiele vstre totu ce scriu eu aici intoema, si apoi in loculu fiacarei trasuri sa 'mi scriei cate unu numerale corespundietoriu, pe care lu veti put usioru afl din intielesulu celorulalte cuvinte ale constructiunei. Noi avemu porunci ale lui .D-dieu. Dumnedicu a creatu lumea in dile. Iisusu avu invetiacei. In testamentulu vechiu avem carii. Mercurea e a di din septeinana. Petru se lepadase de Domnu Cristosu de ori. In piatiu erau meni. Dela Pasci pana 'n Rosali sunt dile. Eu sum de ani. Iisusu a di dupa inviere s'a inaltiatu la ceriuri. meni sunt muritori. meni sunt mintiunosi. Negutiatorulu acela are vestminte de vendiare. Eu sum ahi lea in scola. Anulu are luni, su septemani, su dile. 0 di are re, o raminute, unu minutusecunde. Unu stanginu are - urme, o urma policari. Intieleptulu Solomonu a disu : sunt desertatiune !" C i n e s e m e n a - , acela v a s i secera , era cine nu smena -, nici nu va secera. Deschidei legendarulu pagin'a 31 si scriei pe tabl'a vslra tte numeralele definite la o parte si cele nedefinite de alta parte, cate se afla pe acea pagina.

R e p e i t i u n e . Ce este numeralulu? De cate Feluri e numeralulu? Ce este numeralulu definiii? Ce este celu nedefiniii? A cat'a perle a vorbirei (din cate le scimu pana acum) este numeralulu? Care parte a vorbirei ne arata catatimea lucruriloru? Cum se dice acea parte a vorbirei, care nu ne spune tocma oiaritu ctimea lucruriloru? Cum aceea, care ne spune aceasta deplinu otaritu? 5. P r o n u m e l e .

Voi cunsceti bine pe Preotnlu nostra, asia e ? Cunscemu. Nu cumva ve aducei aminte, c in Biseric'a nostra sa fi servit vre odala sant'a liturgia allu Preotu, nu alti nostra? Mai in Umile trecute venise odat Preotulu satului vecinu de a lienutu sant'a liturgia, pentruca alu nostra era atunci bolnavu. Dece a venitu dara acela? A venitu in loculu P r e o tului nostru. .Mai scimi-ali spune templari d'astea, candu nescine sa fi tramisi! undeva pe altn-cineva in loculu seu? Apoi chiara si Domnu invetiatoriu, candu era bolnavu odata, a lasatu la noi in loculu seu pe Printele, pc Preotulu nostra. Dara alte cauri mai sciti? - Candu asiadara nescine su nu vr sdii nu pot a 'si mplini o datoria, care altufelu cata a se impluvi, si tramile altu omu in loculu seu, Iramisulu acela se dice locutiitorulu, su cu unu altu cuventu vue anche necunoscuii substilutulu celui, care In tramite. Petre , le vedu in tte diminei ducundu la ai vostri apa ; candu fersca Dumnedieu -~ te-ai bolnavi, in timpulu bolirei tale, cine ar duce apa in loculu teu? Fratc-mi-u ori soru-mca.

Acela dara care aru duce apa in locuu leu, cum se dice in asia privinlia? Loctiitorulu seu substitutulu meu. O nulrice (daica), seim bine, este o femeie, ce alpta (da ejtia) unu pruncu strainu, neputandu ori nevrendu mum'a pruncului alu alapt insasi; ce este dara acea nutrice in intielesulu nostru? Este substilut'a mamei pruncului. Precum in vietia se intempla de multe o r i , de caut a intrebuinti lociitori seu substitui, tocma asia se 'ntempla adesea si in limb'a ndstra. Spunetimi cteva diceri (constructiuni)! Vac'a manca. Copilulu e serguinte. Calulu fuge. Dicerile vostre sunt bune. Ascultai acum sa ve spunu si eu una: Amu chiamatu pe Petru sa vina la noi si Petru n'a vrutu sa vina. In constructiunea acesta vine vorb'a Petru pre de multe ori inainte, si acesta nu e placutu, apoi noi nici nu vorbimu astu-felu; care dintre voi mi-ar sci dice constructiunea acesta asia, c cuventulu Petru" se s'auda numai odat? Amu chiamatu pe Petru sa vina la nci si elu n'a vrutu sa vina. Scriei acum constructiunile aste, a mea si a vdstra, pe tablele vostre. Ce cuventu ati intrebuintiatu in constructiunea vdstra in loculu lui Petru" de alu doilea? Cuventulu elu". In loculu crui cuventu s'a pusu dara ela" ? In loculu cuventului Petru". Cum putem dara numi cuventulu acela, de drece s'a intrebuintiatu in loculu cuventului Petru" ? Locutiitoru seu substitutu. Sunt ore si intre cuvinte locutiitori si substitui? Sunt. Totui pentru cuvinte avemu altu nume, se dicu adec acele cu unu cuventu gramaticalu P r o n u m e (pentru

n u m e ) , care tolti aceeai insemnza, caci p r o ( p e n t r u ) n u m e va sa dica in loculu numelui. De care classa de vorbe se tiene cuventulu Petru"? De class'a substantiveloru. Prin ce infacjsiaramu mai susu cuventulu Petru"? Prin cuventulu elu". Fiind inse ca substantivele nu sunt decatu insusi n u m e l e Iucruriloru, d'aceea cuventulu elu" si tote cele de natur'a lui, fiind-ca se pumi in loculu substantiveloru su p e n t r u substantive, se numescu, cum diseiu, P r o n u m e , adica aslufelu de vorbe, care stau pentru n u m e care tienu loculu loru. Prin ce se potu represent substantivele? Prin P r o nume. Spunei acum, ce sunt Pronumele? P r o n u m e l e s u n t a s t u f e l u d e v o r b e , c a r e s e p u n u in l o c u l u s u b stantivului. Adaogeti si caus'a pentru ce, adica : s p r e a i n c u n g i u r n e p l a c u t ' a r e p e t i r e a a c e s t u i a (a substantivului). Mai spunei odat deplinu ce este pronumele? Cate pronume cunosceti acum? Unulu: elu. Care pot sa 'mi spun mai multe? Acsta vedi bine anche nu putei, desi mai sunt forte multe de acele; inse daca eu ve voiu spune diceri in cari vinu d'accie nainte, voi le veti afl atunci de buna sama. Asiadara luai aminte! Mam'a era forte bolnava; eu m'am rugalu de multe ori lui D-dieu pentru e a , si rugatiunea mea fu audita. Care e aici vorb'a pusa in locu de mama ? Ea. Acuma mam'a era e sanetsa, s me bucuru tare, pentruca i dorescu ei totu biuele. Care cuventu se puse aici in loculu mumei? Ei.

Spunemi cura te chiama? Joan. Numescite tu totdeuna J o a n , su te nsemnezi cate odata si cu vr'unu altu cuventu? Ba nu, eu me numescu totdeuna Joan. Sa videmu re ai dreptu. Pe la cate te scoli diminti'a? Pela 5 re. Dara frate-teu Petru? Si elu. Ce faceti dupace ve sculai? Ne rugamu anteiu lui D-deu, apoi Petru se duce Ia lucru cmpului. Dara tu? Eu invetiu lectiunea. Cum te numii in respunsulu acesta? Eu. Si cum nu le numii? N'ain mai disu Joan. Ce cuventu ai intrebuintiatu in loculu lui? Cuventulu eu". Asiadara anche cu ce cuventu te mai nsemnezi? Cu cuventulu e u . Cum se chiama vecinu-teu? Nicolae. Numescilu tu totdeuna Nicolae, ori lu mai nsemni aorea si cu alta vorba? D. e. Cum i-ai spune lui, ca amu disu eu, ca tu esci astadi spalatu si curatitu bine, era elu n u ? Invetiatorulu dice, ca eu sum astadi spalatu si curatitu bine, era tu nu. Ce vorba intrebuisi aici in locu de Nicolae? Tu. Notativa bine: I n s u l u s u p e r s o n ' a , c a r e v o r b e s c e , d i c e d e s p r e s i n e eu si s e nu m e s c e p e r s n ' a a n t e i a ; p e r s n ' a c a t r a c a r e s e v o r b e s c e, s e p o t in s e m n a c u t u si s e nu m e s c e p e r s o n'a a d u a ; r a p e r s n ' a su l u c r u l u d e s p r e c a r e se v o r b e s c e f o r m z a a trei'a p e r s n a . Care e dara antei'a persn'a? Persn'a, care vorbesce. Si cu ce se insemnza acsta? Cu cu. Cum se numesce persn'a catra care se vorbesce? Persn'a adu'a, si se insemnza cu vorb'a t u. Despre ce pole vorbi persn'a Despre a trei'a persna. anteia si a du'a?

Ce numifiiu a trei'a persna? Ori-ce persna ori Uicru, despre care se vorbesce. Pte fi perscm'a a treia de diferite genuri? Pte si trebue sa fia, dedrece fiintiele sunt de genuri diferite. La ce dara mai trebe bagatu sam'a la persn'a a trei'a? La genu. Sa 'ti spunu unu esemplu: Eu potn sa te asiguru, ca tu vei face odat mare bucuria tatlui teu, apoi lu si ascpta acsta del tine. Cine e aici persn'a anteia? Dumniata. Dece sum eu antei'a persna? Pentruca D-ta esti persn'a vorbitre si 'ti dici eu" ? Care e a du'a persna? Aceea sum e u , caci D-la vorbesci catra mine si me nsemnezi prin tu". Care e a trei'a persn'a? Aceea este tata-meu. Care vorba tiene aici loculu vorbei tata? Vorb'a elu". De care genu se tiene vorb'a tata? De genulu masculinii. Insemnative: e l u " i n s e m n z a a t r e i ' a p e r s n a d e g e n u m a s e u l i nu. Candu inse eu in constructiunea de sus, asiu fi vorbitu de main'a ta, cam asia : Eu potu sa te asiguru. ca tu vei face odat mare bucuria mamei tale cum ar trebui sa dieu mai departe? Apoi ea si ascpta acsta del tine." Spune si acum, care e aici persn'a a treia? Ea . De ce genu e vorb'a mama? De genulu femininii. Prin unsiare de ce genu trei e sa fie si vorba ea", tieindu aici loculu vorbei mama*? Totu de genulu femininu. Sa ne notamu: e a " e s t e a t r e i ' a p e r s n a d e genulu femininu. Dupa tle aste de cate genuri ple fi persn'a a treia?
8

De ddue genuri, dupacum sunt si tdte substantivele in Iimb'a romana, adic sdu de celu masculinu, seu de celu femininu. Ancbe odat spunetimi cum se numesce persdn'a anteia? Eu. Cum se numesce a ddu'a persdna? Tu. Cum pdte fi a trei'a persdna? A trei'a persdna pdte fi ori-ce persdna ori lucru din lume. Cate genuri distingemu la persdn'a a trei'a? Ddue, genulu masculinu si femininu. Prin ce se nsemna genulu masculinu? Prin elu". Prin ce celu femininu? Prin ea". Pentruce trebe in persdn'a a treia sa bagamu sama si la genuri? Pentruca genurile nu se pronunia prin unulu si acelai pronume. Ce obiecte arata pronumele: e u , t u , elu ( e a ) ? Ele arata de-comunu persdne. Din caus'a acesta e l e s e d i c u a s i a d a r a P r o nume personale. Ce sunt dara pronumele personale? S u n t a s t u f e l u de v o r b e ' , ce se p u n u m a i cu s a m a in l o c u l u n u m e l o r u de p e r s d n a , u n e o r i i n s e de l u c r u r i .
TJrmeza flessiunea pronumelui acestui, cu cele ce mai sunt de notatu despre elu, cari tote se potu inveti totu in modulu acestu, fara c scolarulu sa simt vre o mare greutate. Dupa ce colarii sciu aceea bine invetiatorulu face cu ei felurite esercitii, precum vediuramu la celelalte parti ale vorbirei, din care producemu si aici unu esemplu.

Ye dictezu urmatdrele construcliuni lasandu afara pronumele si tienendu repetirea neplcuta a substantiveloru; voi inse sa le coregeti in urma bine, adic sa intrebuiti pronumele unde se cuvine. Plecaramu astadi amendoi cu vecinulu Ia scalda, eu

me scaldai dara vecinulu n u , penlruca vecinului nu i-a placutu acolo. - Scolariulu, care se porta bine, e totu cu initn'a buna, caci scolarulu e totdeuna laudatu. Jucandune odat cu sorumea amendoi, din templare am spartu unu vasu scumpu; prinii ne luar la ntrebare pe cate unulu, eu am spusu numai decatu adeverulu, dara sorumea nu; deaceea pe sorumea o batura, pe mine nu. Invetialonilu inheb pe Victoru si pe mine, ca Yaleriu dece nU veni la scdla; inse Victoru si eu iam respunsu, ca Valeriu ar veni daca n'aru fi bolnava mum'a lui Valeriu; apoi ne intreb erasi, ca deunde sciu Victoru si eu acesta, Victoru si eu inse invetiatorului spuseramu, ca am vorbitu cu s u r o r a Iui Valeriu, si suror'a ne spunea acesta plangendu etc. etc. Spunemi cu numele tdte lucrurile, ce le ai tu aici in scdla? Carte, pena, linialu etc. Cum numesci aceea, ce tiene de tine? Alu meu. Asia e, tu dici: Acesta e linialulu m e u , calamariulu m e u , asta e cartea m e a , peVa m e a . Dara cum ai dice, candu lucrurile aste nu s'ar tiene de tine, ci de vecinulu teu, s tu tocma le-ai d lui? Asiu dice: acesta e linialulu t e u , calamariulu t e u , asta e cartea t a , pen'a t a . Asiadara ce tiene de tine arai cu meu", si ce tiene de vecinu-teu cu teu". Inse ce vorba ai pune tu in loculu lui meu", teu" dupa vorbele linialu", calamariu", candu obiectele aceste nu s'ar tiene nici de tine nici de vecinu-teu, ci de unu alu treilea pruncu, despre care tocma ai vorbi acum? Acesta e linialulu s e u , calamariulu s e u . Ce ai aratatu tu prin tote aceste? Am aratatu ca ale cui sunt, se'u de cine tienu obiectele numite.
Amic. Scol. I., 2. 12

Va sa diea, cu alte cuvinte ai aratatu stepanirea seu posesiunea acelora lucruri. Prin ce vorbe insemnasi tu aici posesiunea linialului, calaraariului, etc. ? Prin vorbele meu, teu, seu Vorbele m e u , t e u , s e u arata inse aici nunumai posessiune, ci infagisezu totodat si numele crei p e r sdne? Alu acelei persdne, care se afla in posesiunea lucrului numi tu. De acea se tienu ele de care classa de vorbe? De pronume. Inse, c sa le deosebimu de pronumele personale, trebe sa le damu unu asia nume, care totodat sa insemneze si areea ca ele arata o posesiune. Acesta nume este pronume posesive. Ce sunt dara pronumele posesive? Pronumele p o s e s i v e s u n t a s t u f e l u de v o r b e , c a r e a r a t a p e r s d n ' a , de c a r e se t i e n e p o s e s i u n e a unui 1 u c r u. Cate pronume posesive cunosceti acum? Trei: meu, teu, seu.
Dupa invetiarea flessiunei acestora pronume, sa treca invetiatorulu erasi la esercitii. Unu esemplu urmeza si aici; acele inse potu fi forte innmltite.

Cutai in construcliunile urmatdre pronumele posesive. Tata me numesce fiiulu seu. Mam'a me numesce fii'a sa. Invetiatorulu are colari si scolaritie. Invetiatorulu ne numesce colarii soi. Noi i dicemu invetiatoriulu nostru. Cas'a asta e scdl'a ndstra. Servitiulu unui invetiatori este greu. Eu voiu fi pururea ascultatoriu de inveliatoriulu meu. Rdgasc invetiatorulu vostru la D-deu in scola? alu nostru se rdga in tdte riile in inceputulu si finituiu preleetiunei. Sa scria finea re din eapulu seu cate 4 conslructiuni,

1*79 in cari s vina inainte pronume posesive; din aceste patru constructiuni ddue sa ste in singularu si ddue in pluralu. Cutai in legendariu pag. tdte pronumele posesive.
(Mai departea continuare a pronumelui in fascior'a viitore.)

Soiri scolare.
Brasiovu. Precalu ne sunt mai rari brbaii aceia de stare, carii invapaiati de amdrea pentru naiune privescu in tdta vieti'a de cea mai nsemnata, mai snta d a toria a loru: a sacrific pentru naiune, pre atatu sunt aceia mai scumpi mai de pretiuitu, si perderea loru e pentru naiunea, ce altraminte fu fericita a' i numer 'ntre fii ei, cu atatu mai semtita, cu atatu mai durerdsa. Tristu adeveru si greu de purtatu candu suntemu silii alu esperi! Inse e adeveru puru, si n'avemu ce-i face! Cu asemene adeveru a trebuitu sa ne dedamu erasi in septemanele trecute aici in Brasiovu prin mutarea la cele eterne a negutialorului si eforului scdleloru romane de aici D.

JOAN JUG A

de

BACI,

a unui din cei mai credintiosi si mai folositoriu fii ai n a tiunei nostre. Facia. cu faptele nobile ale mrinimosului barbatu sunt vorbele multu mai defectuose, decatu a pute infacisi pe cele d'anteiu in adeverat'a loru strlucire, d'aceea ajungandu acum la faptele Lui, eu trebe sa tcu c se vorbesca ele.

Marinimosulu romanu, afara de alte multe ajutore insemnate ce Iea datu in vieti'a lui la intemeerea Bisericei Santei-adormiri de aici si in alte multe parti, parte sciute parte anche necunoscute, dete la infiintiarea primei sedle romane lunga acea Biserica unu ajutoriu de 630 fi. v. a.; in cursu de 15 ani a platitu in secretu tasse scolastice cate 4 1 0 fl. pe anu pentru cate 2 3 colari lipsii, afara d'acesta a intinsu ajutore la mai muli dintre juriti pe 3 si 4 luni nainte; la cldirea scdleloru romane de aici dduse 1260 fl.; la fondulu professoralu alu Gimnasiului romanu de Brasiovu 1207 11 ; spre scopulu organisarii gremiului comertialu romanescu 1575 fl.; Ia cumprarea caseloru pe sam'a seminariului teologicu grecoorientalu din Sibiiu in anulu 1851 315 fl. Tdte aceste si altele asemene le mplini nobilulu Romanu anche mai demultu; decurcndu inse, pela finitulu vietiei lui, si-a completatu nepertdrea cununa a fapteloru sale prin urmatdrele: A testatu adic 1) Gimnasiului nostru de aici 12,600 fl. v. a , c fondu professoralu"; vcnitulu acestuia anualu de 630 fl. sunt a se d c plata anuala professoruiui gimnasialu de istoria si geografia; 2) 6300 fl v. a. c jjfondu de pensiuni profesorali si stipendii scolastice"; fondulu acestu are a se 'ntrebuintid numai dupa ce se va duplic, adic candu va cresce la sum'a de 12600 fl.; 3) 4200 fl. in folosulu spitalului civilu din Brasiovu pentru suferind'a omenire si anume ,.pentru bolnavii de naiune romana"; 4) 2100 fl. in moneta sunatdre (argintii), ale caroru interese sunt a se imparti in totu anulu la SantuJoan, dio'a onomastica a reposatului, intre veduve si orfani miseri din Brasiovu, 5) 2100 fl. si o holda in fondulu Bisericei Santei-adormiri din Brasiovu; 6) 1225 galbeni,

c ondu, venitulu crui e desinatu pentru maritarea feteloru romane serace, crescute in fric'a lui Dumnedeu." Aceste sunt dara neperitdrele monumente ale iubirei lui de omeni, pe care reposatulu si le-a inaltiatu insusi p'o bas'a atatu de sigura, unde voru trai pe tdte timpurile. Mutarea Lui din vie'tia a fostu in 12 Marte trecutu, la 10 ore ser'a, dupa o bolire de patru dile de aprinderea plumaniloru, in etate de 72 de ani. Inmormentarea se tienii in 15. Marte la trei ore dup'amezi, la care lu parte numerulu celu mai mare alu locuitoriloru cetii, cu care ocassiune multu stimatulu D. Protopopu J o a n P o p a s u , acestu oratoru raru, tiemi o cuventare inmiscatdre, ce a storsu lucrimi din ochii a u ditoriloru. Asia fini J o a a J ; i g a , acestu binefactoru alu natiunei; numele lui inse i a fi nemuritoriu, c si faptele lui! Fia 'i tieran'a usidra! y. Hatlegu. In vicarialulu Hatiegului prin steruinli'a D-Iui vicariu (gr.-cat.) G a v r i l e P o p , s'a proiectatu a sacrific cu puteri unite la infiintiarea unei scdle centrale in Hatiegu, si, desi sunt carii in locu sa inainteze acesta intreprindere, se silescu in totu modulu a pune pedeci r e alisarii lucrului, totui e sperantia, ca partea progressista va reus; ceea-ce e si de doritu. Fugarasiu. Comun' romana bisericesca de confessiunea gr.-orientala de aici s'a invoitu a compune lePa invetiatoresca prin repartitiune; acesta se face asia, ca familiile, ce facu aceea comuna, s'a impartitu in trei stri seu classe, cele de starea anteia platescu fiacare cate 2 fl. v. a. pe anu, cele de a ddu'a 1 fl. si cele de a trei'a 30 cruceri v. a. Astfelu ese in totu anulu o suma de 155 fl. plata pentru invetiatoriu, cari in asemenare cu

banii de scola de pana acum numai de 21 l. v. a. sunt oricum unu frumosu pasiu inlru naintarea acelei scdle. Proiectulu, asternulu fiindu naltei Locutiintie, s'a aprobaii de catra Inallu-Aceeasi, si in modulu acestu s'a asiguralu acum viitoriulu acelei scdle. Staruinti'a D-lui Protopopu P e t r u P o p e s c u , unu adeveratu amicu alu scdleloru, in tractulu cruia se facura nsemnate mbuntiri in sfer'a acesta, a contribuilu celu mai mullu la efectuirea a c e stui lucru atatu de ludabile, catu si de folosu. Ar adu. Institutulu preparandialu de aici, multe alte asiedieminte, omenirea patiminda si in deosebi naiunea r o mana a perdutu pe unulu din cei mai mari sprijinitori ai sei. D. J o a n B e l o v i c i u negutiatoriu s directorulu l o calu alu scdlei din Banatu-Comlosiu repos in Marle t r e cutu in etate de 70 de ani. Acestu barbatu generosu a daruitu inca nainte de an. 1848 o suma de 700 fiorini m. c. pe sam'a numitului institutu puparandialu, prin care era a se ntreprinde o cldire ndue a ctorva odai de prelegere, ca.ci cele aflatdre sunt in stare ticaldsa. Desi reposatulu nu si-a pututu Yidea dorinti'a realisata pana a traitu, caci inaltulu Ministeriu de cultu si invetiamenlu, lientandu la unu viitoriu frumosu alu institutului numitu, a o taritu, c preparandi'a sa se impreune cu o scdla capitala, si asiadara cu dani'a acesta d'impreuna cu banii din v i n derea casei institutului mentionatu sa se zidesca totu la unu locu incaperi si pentru 4 clase ale scdlei capitale, la care aru mai contribui si orasiulu: totui binefacerea lui are in modulu acestu unu preliu si mai inaltu pentru institutu. Sum'a numita e depusa in cas'a de pstrare de aici, este asiadara in crescare. Inca traindu reposatulu a priimitu dela inaltulu Ministeriu descoperirea complacerii Inaltu-Aceluiasi pentru acestamaretia binefacere, asemene i se aduse multiumita si din partea oficiolatului tienutalu;

m
iVa lipsiii, firesee, nici corpulu professorau de preparandia a-si face datornic'a mullhimire pentru acsta. Dara nu e numai unica florea acsta in cunun'a lui de fapte bune; asemene binefaceri a mai facutu reposalulu multe in viti'a s a , care ajungandu la cunoscinti'a M a i e s t a t e i S a l e prinaltiatului si prbunului nostru I m p e r a t u , acela fu decoratu cu erucea de auru pentru merite. La trist'a scire despre reposarea acestui barbatu demnu, nu lipsiramu nici noi aici, intru semnu de recunoscinti'a datornica, a serba acestu casu durerosu prin inaltiare d e t ferbinti rugatiuni catra Atolu-putintele pentru sufletulu lui celu bunu. Fia, c Domnedeu sa ne darusca catu mai muli asemene brbai aprini de naintarea natunei loru si nsufleii de binele omeniinei, si c amintirea lui J o a n B e 1 o v i c i sa fia eterna ! {Conferiitie colare). Aflamu cu bucuria dintr'o corespundmtia a D-lui I g n a t i u S z a b o publicata in n u meruiu 3 alu Foiei pentru minte etc." a. c , ca in dieces'a romana gr.-cat. a Oradei-mar sunt introduse conferintiele su adunrile tienute in caus'a seoleloru populare". D-lu corespundinte aralaudu necesitatea si folosulu aceloru institute, face la urma cunoscuta publicului modalitatea cu care au datina de a se tien adunrile acele, care e urmatorea. Se tramitu anclie de timpuriu del Ordinariatulu diecesann, c del jurisdicliunea suprema a seoleloru populare diecesane la tdte protopopiatele: ordinatiunea cuvenita pentru tienerea adunariloru anumite, precum si consemnatiunea obiecteloru atatu teoretice, catu si practice, cari va sa fia bas'a detiermurila a desbateriloru si a vedirei metodului practicu intru institutiunea poporului.

m
Tsele propuse pentru desbatere in anul 1859 a fostu urmatrele: Unulu dintre preoi va vorbi: Despre crescerea religidsa-morala, si cum se pote aceea efeptui in scla." Era pentru inveliatori resolvirea intrebatiuniloru: 1. Cum va face invetiatoriulu plcuta scTa tineriloru si prunciloru? 2. Cum va steru si sustien luarea-aminte sub timpulu invetiaturei, fara de obosirea scolariloru? 3. Care modu de invetiare e mecanicu, si care e iscusitoru su cultivatoriu ? 4. Care e metodulu spicarei Legendariului? sa se ia unu esemplu din Legendariu despre lucrarea pamentului si folosirea lui cea mai buna, si sa se splice prunciloru dupa reglele metodicei. 5. Ce e calcululu mintlu (de capu) si care e m e todulu lui? 6 . Ce sunt frnturile diecimale, si cum sunt folosite intru aflerea valrei austriace din valorea mon. conv. (cu esemple)?" V. A. Diaconii, c inspectorii scdleloru districtuale detiermurescu in cointielegere cu preoii districtuali tempulu si loculu adunarei Adunrile se tienu in tote districtele protopopesci cam cu aceeai modalitate. Referinele p r o duce de esemplu un'a din acele conferintie, la care lu parte si D-Sa, si care fu tienuta in fiinti'a de facie a p r o topopului districtualu, a t u t u r o r u preotiloru, invetiatoriloru si inspectoriloru colari civili din totu districtulu, si c propirea teoretica sa fia vedita si in proceden practice naintea tuturoru invetiatoriloru, a fostu provocai toti invetiatorii de a aduce cu sine cate doi colari mai buni, cu cari a debuitu apoi de a 'si arata premergerea fcuta. Dupa chiamarca ajutorului spiritului santu a mersu

tta adunarea nsocila de o mulime de poporu la scola, unde s'a inceputu si a decurea desbalerile in rendulu celu mai bunu; resultalulu desbateriloru s'a trecutu intrunu protocolu. Ne place forte multu a fi atatu de norocoi, d'a ne vede anche d'acum mplinita dorinti'a sprimata in prim'a fascidra a Amicului", d'a put incunoscinti pe publiculu nostru de asemene psuri imbucuratre. V. Ordinariatu Oradanu a apucatu in modulu acestu pe calea cea mai sigura calra ridicarea scdleloru la starea cea infloritdre, c o respundietdre spiritului timpului, semnu, ca in fruntea t r e biloru scolare sunt acolo barbati de specialitate, demni de asia chiamare inalta, nobila. Ceea-ce amu mai dori inse in asta privintia este, c intregu resultatuu aceloru conferintie sa se aduca totdeuna de prin totu loculu la cunoscinti'a putlica, c astu-felu mesurile acele salutane sa reverse folosulu loru si asupra allora, ce nu sunt anche norocoi a se puie bucura d'asemene institutiuni.

Ordinatiuni.
Deterininatiunile nonei legi industriare in privinti'a sclei populare.
M a i e s t a t e a S a c. r. apostolica prin prnalt'a patenta din 20. Decembre 1859, avendu de cugetu a regula intr'o forma si a usior pe catu se pdte ntreprinderea industriara in imperiu, s'a induratu a aproba o ndua lege

ndislriara, ce cu 1. Mniu a. e a s intratu in activtale pentru totu cuprnsulu imperiului afara de teritoriulu administrativu venetianu si de conBniulu militare. Ne luamu voia a publica si noi in urmatrele acele determinatiuni ale legii numite, ce sunt relative la scTa populara si la organele aceleia: Amasuratu puntului V. c. h. i. alu prnaltei patente nu'a lege industriara nu se aplica la urmatrele ocupatiuni si ntreprinderi, cari se voru tract si d'acum inainte dupa prescriptele ce esistu in privinti'a loru: activitatea literaria si dreptuiu editurei proprie a autoriloru; ramii de castigu ai invetiamentului privaii precum si a educatiunei si a instiiuteloru ce se referescu Ia acesta; lucrurile de meseria ale instituteloru publice de invetiamentu". Prin . 19 alu legei industriare, comercialii ce se marginesce numai la crti de scla si de r u g a t i m i , ori carindare si chipuri sante se escepta dela meseriile (concessiunate), ce se ocupa numai cu producte de presa". Dupa . 32 la aprobarea asiedieminteloru de ntreprinderi, ce se intreprindu prin lucratoria, cu focu, ori masine cu vaporu ori opere idraulice, ori cari prin influintiele loru stricatise sanetatii, ori prin modulu intreprinderei periculosu securitatei, ori prin tnirosulu reu, ori sunetulu straordinaru sunt accomodate spre a periclita ori supera pe vecini dirigatori'a are sa esamine peste lotu pe drumulu celu mai scurtu relele ce vor occure a se lu in consideratane si va prescria conditiunile si mrginirile necesarie. In privinti'a acesta va avea mni alesu grige de aceea, c din atari asiedieminte de ntreprinderi sa nu se nasca nici o pedeca pentru biserici, scle si alte institute". . 84 staloresce, c in lucratone de ntreprinderi industriare mai mari, unde de-cumunu lucra laolalt mai multi de 20 de lucratori, far distingere de germ si de betranetie, sa fia afiptu unu regulamentu de servitili, in care se vor esprima, intre altele, si dispusetiuni despre aplicarea pruncilcru in privinti'a puteriloru fisice si in privinti'a invetiamentului scolaru prescrisu, apoi despre timpulu

cfitu tiene lucrulu nu ditpleatu din regulamenlulu de servitiu este a se presenta auctoritatei." Prin . 86 se opresce, c pruncii mai mici de 10 ani sa nu se aplice nici de catu la lucru in intreprinseture industriare, era cei preste 10 inse sub 12 ani se voru put aplica numai prelunga aducerea unei adeverintie de permissiune, data de catra antistele comunalu la cererea t a tlui ori a tutorului loru, apoi de aplicatu se voru aplica numai la lucruri d'acele, cari nu sunt periculse pentru sanetate si nu impedeca tlesvoltarea corporala". Adeverinti'a de permissiune se va d numai atunci, candu se va videa, ca amblarea la scola ordinare se pote uni cu aplicarea la intreprinsetur'a industriare, su candu intreprinsetorulu industriaru a ingrigitu din destulu, prin infiintiarea de scle speciale, pentru invetiamentulu prunciloru in conformitate cu ordinatiunile autoritatei colare". Dupa . 87 timpulu de lucru pentru persone dela 14 ani in-josu nu pote trece pe di peste 10 ore, eara pentru persone dela 14 ani in-sus inse sub 16 ani, nu pote trece peste 12 ore. La lucrulu de nptea, adec la lucrulu dupa 9 ore sr'a si inainte de 5 ore dimineti'a nu este permisii a aplica persone sub 16 ani, afara de casulu acela candu acele se afla la meserii, unde se lucra di si npte; inse cele sub 14 ani nici atunci nu. In caurile unei lipse straordinare de lucru, se pote totui estinde timpulu de lucru, in modu provisoriu, cu due ore pentru lucratorii sub 16 ani, inse numai pentru unu restimpu celu multu de patru septemani". . 9 5 indatorza pe datatorulu de invetiamentu a impune invetiacelului minoranu a fi lucratoriu si moralu, a-si implini detorintiele religise, a ambla la invetiamentulu prescrisu de lege, era de va fi custandu in locu o scla speciala pentru inveliaceii de unu ramu de industria, a' i impune a ambla si la acsta scla". Dupa .114 si 119 scopulu formandeloru corporatiuni industriare custa mai cu saina si in naintarea instituteloru si pregatiriloru, cari constilue conditiunile intereseloru comune industriare. Anume snnt acele ndatorate a funda si a face ca sa prospere sclele speciale si a supravighi peste e l e ' . . 133 pune o pedpsa de 10 fl. pana la 400 fiorini

pe toii acei, carii lucra contra determinatiuniloru despre susceperea, aplicarea si tractarea invetiaceiloru". . 137 statoresce, ca candu o abatare contra p r e scripteloru despre tractarea invetiaceiloru su a copiiloru aplicai la lucru aru fi astufelu, c sa se veda a fi periculosu a i se mai increde industriarului si mai departe, atunci dreptulu de a tiene invetiacei, su de a aplic baieti la lucru i se va put detrage pe unu timpu determinatu, su pentru totdeuna, nedenpendinte dela pedps'a ce cade asupra lui dupa legea de facie si dupa legile penali universale". Un'a din cuele capitale ale seraciei, despre care atta ne plangemu, si care in adeveru, dupa discordia, e cea mai grea pedeca a propasirei nostre, este lips'a clasei de meseriai in poporulu nostru, o impregiurare acesta, care nedelaluranduse nici acum, devine pe viitoriu anche si mai periculdsa prosperitii nstre de cum a fostu in trecutu. Drumulu catra croirea acelei clase si astufelu catra smulgerea din bratiele miseriei pe viitoriu e acum deschiii si oblitu si pentru noi prin prnalt'a patenta din 20. Decembre a. t. Nici unu poporu din marea Monarchia nu va put semti mai tare buntatea nduei legi industriare, decatu Romanulu, carele considerandusi starea vaierabila de pana acum, privesce in aceeai deschiderea esvreloru de instarire pentru elu. Inse aici scdl'a populara are sa efectue celu mai multu, dela ea depinde modulu in care poporulu nostru se va sci folosi pe viitoriu de acea lege, caci a scdlei este problem'a d'a descept in generatiunile viitre spiritulu de totu ce e bunu si folositoriu, asiadara si spiritulu de industria, care pena acum ne-a cam lipsiii. Tendinti'a scrierei nostre ne-a ertatu a trece aici in colonele ei numai acele dispusetiuni ale prnaltei patente de mai sus, care sunt relative la scla, si a caroru cunoscintia e neaprata pentru menii sclei, inse nu dubitarmi, ca fia care dintre DD. docinti si inspectori si-voru procur nu'a lege industriara in intregu cuprinsulu pe caile cunoscute si se voru pune cu totu adinsulu pe studirea ei, sciindu, ca ei sunt cbiamatii, d'a capacita si pe poporulu celu crescutu despre ale ei foise. In Brasiovu si in Sibiiu a esitu demultu nu'a lege

induslriara in traducere forte buna romansca, care dela l i b r e r i a lui S. Filtsch in Sibiiu se pot trage ori-candu cu pretiuri moderate.

Varieti.
Lacrimora pe mormentulu lui CAROLU GRAMA. *)
Versa est in luctum Cythara mea." Job. XXX. 31. Precumu o flore svava, ce cresce in cmpia La radiele de sore, predulce suridiendu; Candu vine-unu ventu feroce cu cruda vigelia, Si svav'a flore rupta decade la pamentu: Asia se stinse frate! iubit'a ta vietia, Venindu tiran'a morte cu-alu ei spiratu ghialiosu, Si anche 'n teneretie,' in svav'a demanetia Fusesi silitu a merge 'n mormentulu celu gerosu. Ah! unde este tonulu placutu alu lirei tale? A h ! unde-i e acordulu amenu, incanlatoriu? *) C a r o l i ! G r a m a , unu tenent de mare sperantia, s'a mutatu in 27-ea Feb. a. e. la fericirea eterna, abia ajungendu primavr'a a 22-a a vietiei Sale! Trista fie intemplarea acesta pentru toti amicii si cunoscuii iui, cari a stimatu in densulu unu tenera adeveratu romanu, eu anima flacaranta pentru totu ce e riobilu, maretiu, sisantu! De proprietile cele frumsa ale acestui tenera s'a tienutu si aplecarea spre poesia, ce se vede chiara d'in versuitele lui esite in Almanaculu edatu pr'in Societatea de leptura a junimei romane de Orade, si d'in cele doe Apoteose, d'intru cari un'a pe mortea Juristului JBranu, era alta pe mortea fostului meu amica si conscalariu Ioane Corhanu, a situ dela densulu 1854. Fiindu dara elu unu amicu bunu alu lnminarei si culturei natiunale, credu ca si amicii Sclei romanebucurosu voru vede versulu acestu pe langa tte debilitatile lui in colonele Amicului Scalei." j _ p p p f y .
a

Ce-asia fruroosu canlase amorea natiunale, Si dilele mrite acestui bravu poporu?! Tcuse pe vecie! mai muitu nu va sa sune Pe cdrdele-i sonore, vrunu cantecu svavu, iubitu; Nu sentiuri esaltate, amorea de naiune, Ce 'n peptulu teu ferbinte cu-atatu zelu ai nutriii! De ce-ai lasatu pamentulu asia curendu, ah flore! Sborandu d'in sinulu nostru in leganulu cerescu?! De ce-ai lasatu in lacrimi, in lacrimi de dolore Prinii, fratii-amicii, cari plangu si te gelescu?! Lasasi, lasasi pamentulu! c'aici nu ni se'nchina Dulcetia, bucuria; numai amaru, nevoi; De rumpi o rosa mica, unu centu de ghimpi tc'nspina; Salutea numa 'n ceruri suride catra noi. Repausa dara frate! repausa 'n liniscire, Sa-ti fia pacea-eterna! sa-ti fia somnulu linu; Nu peste multu! mi siopta o tainica sentire, Te voiu imbratiosi susu, in ceriulu celu seninii! Si pan'atunci me erta, oh umbra adormita! Sa vinu cteodat la tristulu teu mormentu, In dr'a cea de ndpte, candu firea-i liniscita, Candu singura dorerea vighieza pe pamentu; Sa udu cu lacrimi calde cenusi'a ta recita; Pe petr'a-ti mormentale sa punu unu sarutatu; Ca-asia ddra-mi va trece dorerea mea cumplita, Si-amarulu, ce me rdde in peptu neincetatu!!!
.Iustinii P a p p f y , Teologu gr. c. Oradanu. Iu Xrultt 14 a. c. ala Carielului colara austriacu (Scliulbote) din Viena aflamu o critica asupra fasciorei prime a Amicului Scolei' subscrisa G. B., pe care mulimea altora materiale de tipriii facia cu angustimea coloneleru acestei scrieri nu ne. crta nici de cum a o publica dupa totu cuprinsulu ei; ne marginimu asiadara a atinge numai atatu, ca aceea e pentru noi recomandatore si ne pare bine, ca nici din partea acesta nu suntemu trecui cu viderea. Kecen:lsentulu e multiumitu cu tote afara de doue: adic cu ortografi'a si cu i aceea, ca pra tare ne ferimu de cuvinte strine (neromaae). Cittu pen1

tiu cea danteiu, aremu d'a reflecta, ca la noi anclie nu se afla pana acum 1 statorita o ortografia cu litere strbune recunoscuta de naiunea intrga, si d'aceea sunt mai multe sisteme ortografice dintre cari a decide, care e cea mai buna, e forte cu greu, nici nu e competenii la acesta numai unu individu : lucrulu aeestu remane dara reservatu pe sam'a unei autoriti mai mari, cum ar fi o academia, su o societate erudita. Avemu mare sperantia, ca nu o departe timpuln, candu se va aplana si diferinti'a acesta, ori p'o cale ori pe alta. In privinti'a acesta dara noi nu urmainu pe nimeni, dupacum cugeta D-luG.B. foia, ci damu voia totu insului a-si scria articula dupa ortografi'a co i se pare mai buna, si fiindune scopulu unirea puteriloru, damu loeu si unora si altora fara d'a impune cuiva cu siFa cutare sistema de ortografia. Lucrulu capitalu e, c sa scrienm cu litere strbune, in celelalte e mai usioru a ne 'mpac. Catu pentru punctulu alu doile, ca pr fugimude cuvinte strine, noi c omeni de omenia, socotimu a fi multu mai bine a nu tien ce e alu altuia, pe-candu avemu alu nostru. . In Scrierea pedagogica intitulata : Zeitschrift fr die sterreichischen Esalscliulen und verwandte Lehranstalten" din Viena bros. 1. a. c. pag. 63 cititnu: Jurnalistic'a pedagogica a Austriei a capatatu unu nou crescamentu prin Amiculu slei" ce ese in limba romana del inceputulu anului curenii, si care de buna sama nu va reman fara de influintia inaintatore pentru viti'a colara a Bucovinei". Acesta, verisimilu ea din gresla, ne tiene a ti asiadara in Bucovina.

Recensiuni.
Invetiatoriaiiu s i P o p o r u l u , despre bunstarea materiala si propirea spirituala. De A t. M r i a n u M r i e n e s cu. Sibiiu 1858, cu tiparulu diecesanu. \2\ pag. in optavu. Pretiulu 40 cr.
Se simte la noi o maa'e trebuintia de crti bune populare, si cu catu acesta lipsa e mai mare, cu atatu cu mai mare bucuria salutamu si imbraciosiamu orice productu de felulu aeestu, si anche cu atatu mai virtosu unu opu, ce tracteza tocma despre bunstarea materiala si propirea spirituala"totuln, ce se cere la fericirea unui poporul

Scopulu ce l'a avutu D. M. cu edarea opusculului acestui Se cuprinde lamuritu in cuvintele D-Sale din prefacia: c poporulu nostru sa'si cunosca lipsele, pentruc sa le invinga, si c sa-si cunosca datorintiele, pentruc sa le implinesca spre mbuntirea sortii sale." Materialulu e impartitu forte corespundetoriu asia: De fericirea unui poporu (Bunstarea si cultur'a presto totu)" pag. 520. Bunstarea materiala. A) Industri'a. Meseriele si fabricele," pag. 2159- ,,B) Economi'a de campu", pag. 5986. ,,C) Negutiatori'a (din launtru si din afara)", pag. 8696. II. Cultur'a generala (inteliginti'a seu omenii invetiati)", pag. 96123. Tote se respica bine intr'unu modu instructivii si lesne de cuprinsu. In elaborarea opului antorulu si-a alesu form'a de dialoguri. Limb'a e usiora, dara vie si atractiva. Dorimu dreptu aceea o catu mai mare latire a crticelei numite, si o recomandamu cu deosebire invetiatoriloru, preotiloru si la toti cari au d'a face cu poporulu nostru si le jaee la inima binele lui. Pentru premii ale diligintie scolariloru bravi cu ocasiunea esameneloru, este cea mai buna carte.

In Editur'a c. r. de crti scolastice a esitu la lumina unu ABCdatiu de pariete romanetii in douesprediece foi mari. Unu esemplaru iutregu, cu inviatiune de a 'lu intrebuinti, costa 1 fi. 15 cr. n afara de a 8-a foia, care costa 18 cr. n. Esirea la lumina a acestei demultu dorite crti ajutatore este pentru noi de atta mai mare nsemntate, cu catu audimu, ca inaltulu M i n i s t e r i u de eultu si invetiamentu a rinduitu introducerea ei in tota Transilvania in scolele populare cu colari romani, si ca in privinti'a acesta s'a si facutu din partea inaltei L o c u t i i n t i a nostre euviintiosele dispusetiuni catra eompetintele Ordinariate. Deca luamu in consideratiune, cum copii cei mici, caroru li se da ABCdariulu in mana fara timpu, ilu rupu, fara sa fi invetiatu ceva din elu, si cum se vieta prinii scolariloru, ca nu au pe ce le cumperi, crile cuviintiose, trebe sa vedemu in cartea numita unu ajutorin forte iusemnatu la propirea invetiaturei si anclie cu atatu mai mare, cu catu invetiatorulu provocandu pe unulu si pe altulu din colarii incepetori, ci sa i arate literele seu silabele cuviintiose, seu aratandu elu unuia seu altuia aceste, totodat ineorda ateniunea tuturora celoralalti si i face sa invetie literele ete. cu inultu mai iute, de cum se pote face acesta iu crti singulare. Prelunga acesta pretiulu 1 fl. 15 cr. pentru o scola e destulu de moderatu, din care apoi se potu folosi sute de incepetori. Cartea numita mai are si acelu folosu, ca sta intriga din foi aternate de pariete, care c nisce icne statatre naintea ochiloru copiiloru lucra pururea in tiermurit'a lom minte si o desvolta pe nesciute intr'unu gradu insemnatu.