,

A a fortiori : cu atat mai mult. a posteriori : in urma experientei. Antonimul lui a priori Ab alio expectes, alteri quod feceris : Asteapta de la altul, ce i-ai facut tu lui. ab hinc : de acum inainte. ab initio : de la inceput. ab origine : de la origine. ab Urbe condita(a.u.c.) : de la intemeierea Romei. Formula care indica numararea anilor de la intemeierea Romei ( 753 i.Hr. ). Abusus non tollit usum : Abu ul nu exclude folosinta. Acta est fabula! : !iesa a fost "ucata# (formula care anunta sfarsitul unei repre entatii in teatrul antic). ad acta : (de pus) la dosar. ad calendas graecas : la calendele grecesti. $xpresie folosita de imparatul %cta&ianus la adresa datornicilor rai platnici, grecii nea&and denumirea de 'alendae . $xpresii similare( la )*fantu-Asteapta+, la )pastele cailor+.

ad hoc : pentru aceasta (in acest scop). Ad impossibilia nemo obligatur : -imeni nu poate fi obligat sa faca imposibilul. ad interim : pro&i oriu (pana una alta). ad litteram (ad litt.) : exact pana la ultima litera. Asa cum citim cu&antul, fara a tine seama de context. .n traduceri( cu&ant cu cu&ant. /e ex.( un citat ad litteram Ad multos annos : 0a multi ani. ad rem : la obiect. Fara ocolisuri, direct la c1estiunea in discutie Advocatus diaboli : a&ocatul dia&olului. 2itulatura oficiala data de !apa 3enedict al 4.5-lea este ad&ocatus in omnibus causis beatificationum si era numele prelatului care a&ea sarcina de a informa despre calitatile si defectele defunctului propus spre beatificare sau canoni are. age, si quid agis! : fa, daca faci ce&a#. Alma mater : 6ama nutritoare (expresie prin care se intelege 7ni&ersitatea). amantium irae : supararile indragostitilor. 8earta intre indragostiti, ce&a trecator, nedemn de atentie. Amicus Plato, sed magis amica veritas : 6i-e prieten !laton, dar mai prieten mi-e ade&arul. Amor vincit omnia : /ragostea in&inge totul.

anno : in anul. annus mirabilis : anul minune. ante meridiem (a.m.) : ante meridian. !ana in pran Aquila non capit muscas : 5ulturul nu prinde muste. argumentum ad absurdum : argumentare la absurd. 6etoda care demonstrea a falsitatea unei ipote e prin absurditatea conclu iei. *inonime( reductio ad absurdum sau deductio ad absurdum Ars longa, vita brevis : Arta este lunga, &iata este scurta. Artem non odit nisi ignarus : -umai ignorantul uraste arta. Audaces, fortuna uvat (!irgiliu) : *oarta fa&ori ea a pe indra neti. Audiatur et altera pars ("eneca) : *a fie ascultata si cealalta parte. Auri sacra fames (!irgiliu) : 3lestemata foame de aur# Aut #aesar, aut nihil (#e$ar %orgia) : *au 8e ar, sau nimic. Ave #&sar morituri te salutant : *al&e 8e ar, cei sortiti mortii te saluta.

<

a mundo conditio : de la facerea lumii. a priori : inainte de experienta. 2ermen care alaturi de antonimul sau, a posteriori , s-a impus in filosofie, in logica - demonstratio a priori , de la efect la cau a. :ant lansea a sensul de cunoastere a priori, independenta de experienta. ab antiquo : din &ec1ime. ab hodierno : de a i inainte. ab irato : dintr-o pornire de manie, la manie. ab ovo : de la ou. Absentem l&dit, qui cum ebrio litigat : 8el care se cearta cu un beti& raneste un absent. Ab'ssus ab'ssum invocat : !rapastia c1eama prapastie (cu alte cu&inte o greseala atrage dupa sine o alta greseala). Acta, non verba! : Fapte, nu &orbe# Ad augusta per angusta : !e calea ingusta (dificila), la re ultate grandioase. Ad calendas graecas (soluturos) : (5or plati) la ;calendele; grecesti, adica niciodata (calendarul grec nu a&ea calende).

ad hominem : referitor la persoana. Argumentum ad 1ominem , eroare logica care consta in atacarea caracterului unei persoane cu care suntem in disputa, in loc de a ataca argumentatia sa. ad infinitum : pana la infinit. ad libitum (ad lib.) : dupa dorinta. 2ermen care arata ca durata masurii &a fi aleasa de executant dupa placul sau. .n opere filosofice apare cu sens figurat Ad ma orem (ei gloriam : !entru cea mai mare glorie a lui /umne eu ad personam : la persoana. 8alificati& dat unui act prin care o persoana obtine pri&ilegii netransmisibile Ad unum omnes : 2oti ca unul. Aegroto dum anima est, spes est : 8at timp bolna&ul sufla, mai este speranta. Alea iacta est (#aesar) : =arul este aruncat (riscul este acceptat). /esi frec&ent citat sub forma aceasta, citatul este gresit. Forma corecta a citatului este .acta alea est. alter ego : alt eu. !oate fi folosit pentru a desemna un prieten intim cu care te identifici in conceptii sau o alta constiinta a personalitatii. Amicus certus in re incerta cernitur (#icero) : Ade&aratul prieten la ne&oie se cunoaste. Amor patri& nostra lex : .ubirea patriei este legea noastra.

anni currentis (A.c.) : anul curent (in curs). anno (omini (A.(.) : in anul /omnului. Anul considerat a incepe de la nasterea lui Hristos, dupa calculele calugarului /ion>sius $xiguus. ante #hristum (a.#hr.) : inainte de 8ristos Ante mortem nemo beatus : ?nainte de moarte nu este nimeni fericit. Arcus nimium tensus rumpitur : Arcul prea incordat se rupe. argumentum baculum : argumentul batului. ars poetica : arta poe iei. 2itlul unei scrisori a lui Horatiu adresata unor prieteni si care continea sfaturi pentru tinerii poeti. Asinus asinorum in s&cula s&culorum : 6agarul magarilor, in &eacul &eacurilor. Audi, vidi, sile! : Asculta, pri&este si taci# Aurea mediocritas ()oratiu) : Aurita este calea de mi"loc. aut * aut : ori, ori. Aut vincere, aut mori! : %ri in&ingem, ori murim#

Ave +aria : salut, 6aria. .nceputul unui imn de preamarire a Fecioarei 6aria. /in anul ,39@, !apa .oan al 44..-lea impune credinciosilor sa-l recite de trei ori pe i. % %arba non facit philosophum (Plutarh) : 3arba (singura) nu te face filosof. beati possidentes : fericitii posesori. $xpresie glumeata a "uristilor. %ellum omnium contra omnes (,homas )obbes) : Ra boiul tuturora impotri&a tuturor (starea omenirii inainte de organi area socetatii). bene merenti : celui ce binemerita. /ecoratie romana infiintata in ,A7@ pentru merite in domeniul culturii nationale. %ona diagnosis, bona curatio : 3un diagnostic, bun leac. %ona valetudo melior est quam maxim& diviti& : *anatatea buna este mai &aloroasa decat cea mai mare a&ere. brutto : greutate bruta. %eati pauperes spiritu : Fericiti cei saraci cu du1ul. %eatus, qui prodest, quibus potest : Fericit este cel care se face util prin a"utorul dat. %ene diagnoscitur, bene curatur : 8ine pune un diagnostic bun, &indeca bine.

%is dat, qui cito dat (Publilius "'rus) : 8ine da rapid, da de doua ori. %ona fide : /e buna credinta. %onum vinum laetificat cor hominis : 5inul bun in&eseleste inima omului. # caput mundi : capitala lumii. $pitet acordat orasului Roma. #asus belli : 8a de ra boi (situatie in care un stat se &ede constrans sa declare ra boi altui stat). #ave ne cadas! : .a seama sa nu ca i# (in cortegiile triumfale la romani, in spatele in&ingatorului, se afla un scla&, care-i spunea aceste cu&inte, a&ertisment impotri&a trufiei). #eterum censeo #arthaginem esse delendam (#ato cel %atran) : *i totusi consider ca trebuie sa distrugem 8artagina. #irculus vitiosus : 8erc &icios. concedo : consimt. #onditio sine qua non : 8onditia necesara. #onsuetudinis vis magna est : Forta obiceiului este mare. #ontra vim mortis non est medicamen in hortis : ?mpotri&a puterii mortii, nu exista leac in gradina.

copia verborum : 7surinta, bogatie in exprimare. corpus delicti : corpul delict. /o&ada materiala a faptei. #redo quia absurdum (,ertullian) : 8red, pentru ca este absurd (8rede si nu cerceta#). #ui bono- (#assius) : 8ui ii este a&anta"osB (la anc1etarea unui act criminal, pentru descoperirea culpabilului) (&e i si 8ui prodestB). #uique suum : Fiecaruia al sau. cum laude ( cu laude. 8u distinctie. /iploma uni&ersitara. #ura, ut valeas : Ai gri"a de tine. #arpe diem ()oratiu) : 2raieste-ti iua (indemn de a trai intens clipa pre enta, singura certa). #ave canem : !a este-te de caine (atentie, caine#). #aveant consules ne quid detrimenti reipublicae capiat! : 8onsulii sa ia masuri ca republicii sa nu i se aduca &reun pre"udiciu# (formula rostita in *enatul Roman, prin care consulii erau in&estiti cu puteri discretionare in momentele de mare prime"die). #ibi condimentum esse fames (#icero) : Foamea este condiment pentru orice mancare. #ogito, ergo sum ((escartes) : Candesc, deci exist (celebra te a care exprima, in forma concentrata, caracterul antidogmatic si rationalist al filosofiei carte iene, proclamand totodata drept ade&ar indubitabil D do&ada a existentei D gandirea).

,H

#oncordia civium murus urbium : Armonia dintre cetateni, este idul oraselor. confer (cf.) : compara. #onsuetudo quasi altera natura (est) (#icero) : %biceiul este alta natura (a doua natura). #ontraria contrariis curantur : 8ontrariile (medicamentele cu efecte contrarii) &indeca manifestarile (simptomele) contrarii (3a a terapiei clasice, allopate). #oram populo (publico) : ?n public, pe fata. credo quia absurdum : cred pentru ca e absurd. Aforism deri&at de la 2ertulian , este cert pentru ca este imposibil ( credo Fuia impossibile ). credo ut intelligam : cred pentru ca sa pot intelege. .dee-c1eie formulata de Augustin din Hippona . #ui prodest- : 8ui folosesteB (&e i si 8ui bonoB). #uius regio, eius religio : Religia stapanului, religia supusului. #um grano salis (Plinius cel %atran) cu un graunte de sare, utili ata in sensul ironic ;ade&arul nu se spune cu&ant cu cu&ant;. cum tempore (c.t.) : ,G< ora dupa timpul dat (sfertul de ora academic). #urriculum vitae : cursul &ietii. (Auto)biografie.

,,

( datum (dat.) : data. (e gustibus et coloribus, non disputandum ("eneca) : Custurile si culorile nu se discuta. (e mortuis nil nisi bene : /espre cei morti (&orbeste) numai de bine. (e omnibus dubitandum est : 2otul trebuie pus sub semnul indoielii. (ei gratia : prin 1arul lui /umne eu. Formula folosita in titulatura episcopilor iar mai tar iu in titulatura !apei. (eo gratias! : *a multumim /omnului# (ictum meum pactum : 8u&antul meu este pact. (iem perdidi! +Am pierdut o i#+ sau I.nca o i pierduta#+ sunt cu&intele cu care obiJnuia sK-Ji Lnc1eie iua LmpKratul roman 2itus(7E-A, d. 81r.), cMnd constata cK n-a reali at nici o acNiune folositoare. Faptul ni-l relatea K istoricul *uetoniu Ln 5iaNa lui 2itus, LmpKratul care a&ea ambiNia sK de&inK Ifilantropul uni&ersului;. .ntr-o searK, la masK, amintindu-Ji cK Ln iua aceea nu fKcuse nici un bine nimKnui, a exclamat aceste cu&inte( IAmici, diem perdidi;, care de atunci a de&enit de&i a lui 2itus. (ifficile est satiram non scribere (.uvenal) : $ greu sa nu scrii satire (in anumite impre"urari). (o (tibi), ut des : ?ti dau (ce&a), pentru ca si tu sa-mi dai.

,9

doctor ((r.) : doctor. doctor uris ((r. ur.) : doctor in /rept doctor philosophiae ((r.phil.) : doctor in Filosofie doctor rerum politicarum ((r.rer.pol.) : doctor in *tiinte politice (octus cum libro : *a&ant cu cartea. (ominus vobiscum! : /umne eu cu &oi# (ubito ergo cogito, cogito ergo sum : 6a indoiesc, deci cugetO cuget, deci exist. (um ferrum candet, tundendum : 3ate fierul cat e cald# (uobus ligitandibus tertius gaudet : 8and doi se cearta, al treilea se bucura (castiga). (ura necessitas : -ecesitate dura. de facto : de fapt. de ure : de drept.

,3

de novo : facut nou. (ecet imperatorem stantem mori : 7n imparat se cu&ine sa moara in picioare (maxima atribuita imparatului roman 5espasian si semnifica infruntarea demna a destinului). deleatur (del.) : indepartea a, sterge (la corecturi). (eux ex machina : =eul iesind din masinarie (simbolic( omul in&ingand sistemul). (ictum, factum : =is si facut. (ivide et impera (sau (ivide ut regnes) : /e bina si stapaneste. (ocendo discimus : ?n&atand pe altii, in&atam si noi. doctor honoris causa ((r.h.c.) : doctor de onoare. doctor medicinae ((r.med.) : doctor in 6edicina doctor rerum naturalium ((.rer.nat.) : doctor in *tiinte naturale doctor theologiae ((r.theol.) : doctor in 2eologie (omi suae quilibet rex : 0a el acasa, oricine e rege. (oscendo discimus : ?n&atand pe altii, in&atam si noi (prin transmitere, cunostintele noastre se consolidea a, se imbogatesc).

,<

(ulce et decorum est pro patria mori ()oratiu) : $ste dulce si frumos sa mori pentru patrie. (um spiro, spero : 8at timp respir, sper. (ura lex, sed lex : 0egea e dura, dar e lege. / / fructu arbor cognoscitur : Arborele se cunoaste dupa fructe. /dere oportet, ut vivas, non vivere ut edas (#icero) : 2rebuie sa mananci ca sa traiesti, nu sa traiesti ca sa mananci. / usdem farinae : 8ei de aceeasi teapa ()mPme farineI, )mPme pateI). ens causa sui : existent prin sine insusi. erga omnes : fata de toti. Adresat tuturor, fara discriminare /rgo bibamus! (0oethe) : /eci, sa bem# /ritis sicut deus scientes bonum et malum : 5eti fi asemenea lui /umne eu cunoscand binele si raul. /s duobus malis minus est eligendum : /in doua rele, alege pe cel mai putin rau. /sse quam videri malim : !refer sa fiu, decat sa par.

,5

et caetera : (etc.). si celelalte, si asa mai departe. /t tu, %rute- (#aesar) : *i tu, (fiul meu) 3rutusB ex abrupto : deodata, brusc. !rocedeu retoric, o expunere fara introducere, direct la c1estiune. /x auribus sognoscitur asinus : 6agarul se cunoaste dupa urec1i. /x nihilo, nihil (1ucretiu) : /in nimic, nu se creea a nimic. /x ossibus ultor : /in mormant se ridica ra bunatorul. ex tempore : pe data. .mediat, pe loc, fara pregatire prealabila. /xceptis excipiendis : $xceptand ce este de exceptat. exempli causa : (gratia) (e.c.) sau (e.g.). pentru exemplificare. expressis verbis : cu cu&inte clare. .n termeni clari si autentici. $xpresie folosita de "uristi. /cce )omo : .ata %mul. $xclamatia lui !ilat aratand multimii pe .isus cu coroana de spini pe cap. /go sum qui sum : $u sunt cel ce sunt. emeritus (em.) : emeritat, pensionat.

,@

eo ipso : tocmai de aceea. ergo : deci. .n limba" scolastic preceda conclu ia unui rationament logic. ( cogito ergo sum ) /ripitur persona, manet res : !ersoana piere, lucrul ramane (opera supra&ietuieste intotdeauna creatorului ei). /rrare humanum est sed perseverare diabolicum ("eneca) : A gresi e omenesc, dar a perse&era (in greseli) este diabolic. esse est percipi : a fi inseamna a fi perceput. Formula aplicata de Ceorge 3er'ele> lucrurilor sensibile. /st modus in rebus ()oratiu) : $ste o masura in lucruri. /t in Arcadia ego : *i eu am trait in Arcadia. Acesta este epigraful unui tablou celebru al pictorului france -icolas !oussin. Arcadia legendara este tinutul &ietii idilice, patriar1ale. $xpresia marturiseste nostalgia dupa o fericire pierduta. /tiamsi omnes, sed non ego : 81iar daca toti, eu nu. ex aequo : in mod egal. 8ota cu&enita din impartirea in mod egal. ex libris meis : din cartile mele. Formula pe care unii o folosesc sa o scrie pe cartile din biblioteca. /x oriente lux : 0umina &ine de la rasarit.

,7

ex silentio : din tacere. 2ragerea conclu iei din tacerea ad&ersarului. /xceptio confirmat regulam : $xceptia confirma regula. /xegi monumentum aere perennius ()oratiu) : Am inaltat un monument mai durabil ca bron ul. /xperientia est optima rerum magistra : $xperienta este in toate lucrurile cel mai bun in&atator. /xtra ecclesiam nulla salus : -u exista mantuire in afara bisericii. 2 2acile dictu, difficile factu : 7sor de is, greu de facut. 2ames est optimus coquus : Foamea e cel mai bun bucatar. 2elix, cui potuit rerum cognoscere causas (!irgiliu) : Fericit cel ce poate cunoaste cau a (ascunsa) a lucrurilor. 2iat ustitia, et pereat mundus (.ohannes +anlius) : *a se faca dreptate, de-ar fi sa piara lumea. 2iat voluntas tua! : Faca-se &oia ta# 2lagrante delicto : ?n flagrant delict. folio : pagina. 2ortuna multis dat nimium, satis nulli (+artial) : -orocul da multora prea mult, nu satura insa pe nimeni.

,A

2ugit irreparabile tempus (!irgiliu) : 2recerea timpului este ire&ersibila. 2ama nihil est celerius (3vidiu) : -imic nu este mai rapid ca &onul. favente linguis! : pa iti-&a limbile#. Formula de cult a preotilor romani, liniste, nu tulburati solemnitatea# . 2estina lente : Crabeste-te incet# 2iat lux! : *a se faca lumina# 2inis coronat opus : *farsitul incoronea a opera. 2luctuat nec mergitur : $ guduit, dar nu se scufunda. 2ortes fortuna uvat sau Audaces fortuna uvat : -orocul fa&ori ea a pe cel puternicGcura"os. 2rustra laborat, qui omnibus placere studet : /egeaba te ostenesti sa fi tuturor pe plac. furor poeticus : delirul poetic. *tarea poetului in momentul creatiei. 0 0audeamus igitur : *a ne bucuram, deci (cantec studentesc). 0ravissimum est imperium consuetudinis : $ste foarte gra&a puterea obisnuintei.

,E

0utta cavat lapidem, non vi, sed s&pe cadendo (3vidiu) : *tropul face o gaura in piatra, nu prin forta, ci prin cadere repetata. 0loria victis! : Clorie &ictimei# (&e i si 5Q &ictis#). grosso modo : in linii mari. ) )abemus papam! : A&em papa# )abent sua fata libelli (,erentianus +aurus) : 8artile isi au destinul lor. )annibal ad portas : Hannibal inaintea portilor (pericol iminent#). hic et nunc! : aici si acum#. )ic 4hodus, hic salta : Aici e R1odos, aici sari# (cu intelesul in&itatiei de a-si do&edi pe loc aptitudinile) )odie mihi, cras tibi : A i pentru mine, maine pentru tine (nimeni nu e ferit de lo&iturile soartei). )omo homini lupus (est) (Plaut) : %mul este un lup pentru om. )omo proponit, sed (eus disponit : %mul propune, /umne eu dispune. )oneste vivere, neminem laedere, suum cuique tribuere : 2raieste cinstit, nu &atama pe nimeni, da fiecaruia ceea ce-i apartine.

9H

horribile dictu : ingro itor de spus. )oc volo, sic iubeo, sit pro ratione voluntas (.uvenal) : Asa &reau, asa ordon, &ointa sa fie in ser&iciul ratiunii (;pentru ratiune;) )omines quo plura habent, eo ampliora cupiunt (.ustinian) : %mul, cu cat are mai mult, cu atat isi doreste si mai mult. )omo naturaliter animal sociale : %mul prin natura este un animal social. )omo sum, humani nihil a me alienum puto (,erentiu) : %m sunt si nimic din cele omenesti nu-mi este strain. honoris causa : onorific. hu us anni (h.a.) : in acest an. . 5acta alea est (#aesar) : =arul este aruncat (riscul este acceptat). id est (i.e.) : adica. ignorabimus : nu &om sti. Formula care exprima doctrina agnosticismului , pusa in circulatie de germanul $mile /u 3ois-Re>mond in ,A79. 5gnorantia iuris nocet : .gnorarea "ustitiei daunea a. 5gnoti nulla cupido : -ecunoscutul nu tentea a.

9,

in abstracto : in abstract. Facind abstarctie de la realitate sau de la o situatie concreta. 5n dubio pro reo : ?n ca de dubiu, (deci ie) in fa&oarea acu atului. in extremis : in ultimele momente. .n ultimul moment, cind nu se mai poate altfel. 5n hoc signo vinces : 8u acest semn &ei in&inge. in infinitum : la nesfarsit. 5n medio stat virtus : 5irtutea este (totdeauna) la mi"loc. in nuce : intr-o nuca. 8omprimat pina la a putea incapea intr-o coa"a de nuca. .n miniatura, in forma redusa. in propria persona : in persoana. in situ : la locul (originar). /espre monumentele ar1eologice, asa cum au fost gasite pe teren, nu cum apar in mu eu intr-o ase are artificiala. in statu nascendi : in stare de nastere. Formula folosita in limba"ul alc1imistilor medie&aliO precesul obtinerii unei substante este in cus. in vitro : in sticla. .n eprubeta, in laborator. 5ncredibile dictu : .ncredibil de is.

99

5nter malleum et incudem : ?ntre ciocan si nico&ala. ipse fecit (i.f.) : facut singur. Fara a"utor ipso facto : prin insusi faptul. $xpresie folosita in argumentari si se refera la raportul de implicatie intre doua fapte. 5e i eo ipso . 5s fecit, cui prodest : Facut de cel care profita de el. 5urare ( urare) in verba magistri : Rura pe cu&intele unui profesor. ibidem (ib.) : tot acolo. idem (id.) : acelasi, la fel. 5gnoramus et ignorabimus : -u stim si nu &om sti (niciodata). 5gnorantia legem non excusat : .gnoranta nu scu a incalcarea legii. imago mundi : imaginea lumii. 5ec1e denumire a 1artilor si descrierilor geografice care dadeau o imagine a lumii cunoscute de atunci. in contumaciam : in absenta. in extenso : pe larg. Formula care arata ca o anumita expunere a fost reprodusa in intregime.

93

in flagranti : asupra faptului. in illo tempore : in acea &reme. 2ermen consacrat de 6ircea $liade pentru a denumi timpul mitic (6arele 2imp) in care eii au creat lumea. in medias res : in mi"locul lucrurilor. Formula care pro&ine de la Horatiu in Ars poetica adresindu-se tinerilor scriitori. .n esenta, in mie . in memoriam : in memoria. $c1i&alent cu ;in memoria lui...;, referindu-se la reamintirea sau in onoarea unei persoane decedate. 5n patria natus non est propheta vocatus : -imeni nu este profet in tara lui. 5n saecula saeculorum : ?n &eacul &eacurilor. in spe : (este) de asteptat. .n perspecti&a, dupa cum se spera, probabil, posibil. 5n vino veritas : Ade&arul este in &in. incognito : fara sa fie cunoscut. Fara sa se stie cine este. *e foloseste mai ales in expresii ca )a calatori incognito + referindu-se la calatoria sub nume ficti&. 5nter arma silent leges (musae) (#icero) : ?n timpul ra boiului, legile (mu ele) tac. ipse dixit : asa a spus el. Raspunsul dat de ele&ii lui !itagora , cind cu oca ia expunerilor publice erau intrebati de ce este asa. .n&ocarea autoritatii in materie ( argumentum ad &erecunndiam ).

9<

5psi : .nsusi magistrul (persoana cu autoritate) a spus# 5racundiam qui vincit, hostem superat maximum : 8el ce-si stapaneste mania, in&inge pe cel mai mare dusman. 5unctis ( unctis) viribus : 7nirea face forta. . .esus 6a$arenus 4ex .udaeorum (5.6.4.5) : .isus din -a aret Regele .udeilor. .us est art boni et aequi : Rustitia este arta binelui si dreptatii. .ustitia nihil expetit praemii (#icero) : /reptatea nu asteapta rasplata. 1 1abor omnia vincit improbus (!irgiliu) : % munca perse&erenta in&inge orice. 1apis philosophorum : !iatra filo ofala (cu a"utorul careia orice metal ar putea fi transformat in aur). liber (lib.) : cartea. licentia poetica : licenta poetica. /reptul poetului de a folosi mi"loace specifice de redare. loco citato (l.c.) : la locul citat. 1ongum iter est per praecepta, breve et efficax exempla ("eneca) : 0ung este drumul cu reguli, scurt si eficient prin exemple.

95

1upus pilum mutat, non mentem : 0upu-si sc1imba parul, dar nara&ul, ba# 1aborare est orare : 0ucrul este ruga. 1ex neminem cogit ad impossibila : 0egea nu constrange pe nimeni sa faca imposibilul. 1ibertas est potestas faciendi id quod ure licet : 0ibertatea inseamna sa poti face ceea ce iti permite legea. liquor (liq.) : lic1id. loco tipico : la locul tipic, obisnuit. lupus in fabula : lupul in po&estire. /icton ec1i&alent cu pro&erbul )&orbeam de lup si lupul la usa+. + +agister ludi : ?n&atatorul scolii. 6aestrul absolut al ;"ocului; (deJi rKdKcina lud, Ln latinK, poate trimite Ji la ;JcoalK;, la un ;maestru al iniNierilor paideice;, cum ar &eni). manu propria (m.pr.) : cu propria mana. Formula pentru a confirma autenticitatea semnaturii. +argaritas ante porcos : (-u dati) margaritare porcilor. mea culpa : din &ina mea. Formula canonica de marturisire. Asta i, formula prin care se cere scu e, autocritica.

9@

+emento mori : Adu-ti aminte ca &ei muri. +ens agitat molem (!irgiliu) : 6intea agita (misca) masele. mensis currentis (m.c.) : in luna in curs. minimum (min.) : minimal modus ponens : mod care afirma. Rationament conform caruia( daca p , atunci F . /ar p . /eci, F . +odus vivendi : 6od de a trai. +ortuo leoni et lepores insultant : !e leul mort il insulta c1iar si iepurii. multum in parvo : mult in putin. !recept al lui !itagora ( )nu spuneti putin in multe cu&inte, ci mult in putine cu&inte+. +utatis mutandis : *c1imband ce este de sc1imbat. +agna cum laude : 8u deosebita lauda, distinctie (mentiune pe diplomele de doctorat). +anus manum lavat : 6ana spala mana (% mana spala pe alta). maximum (max.) : maximal. +edicus curat, natura sanat : 6edicul ingri"este, natura insanatoseste.

97

+endacem memorem esse oportet (7uintilian) : 6incinosul trebuie sa aiba memorie buna. +ens sana in corpore sano (.uvenal) : 6inte sanatoasa in corp sanatos. +inima de malis : /in atatea rele (alege) pe cel mai putin rau. modus operandi : mod de a actiona. 2erminologie scolastica . Asta i, folosit pentru a descrie metode ale infractorilor. modus tollens : mod care neaga. Rationament conform caruia( daca p , atunci F . /ar nu F . /eci, nu p . +ors ultima ratio : 6oartea este ratiunea finala. +ulti sunt vocati, pauci vero electi : 6ulti c1emati, putini alesi. +ultum, non multa : 6ult, nu multe (?n sensul de( ;6ai bine putin si bun, decat mult si prost;). 6 6ascuntur poetae, fiunt oratores (#icero) : !oetii se nasc, oratorii se formea a. 6atura non facit saltus (1inn8) : -atura nu face salturi. 6e quid nimis : -imic mai mult. 6ec )ercules contra plures : -u este un Hercule cine lupta cu o droaie.

9A

6emo ante mortem beatus est (3vidiu) : -imeni nu e fericit inainte de a muri. 6ihil est in intellectu, quod non fuerit prius in sensu (,oma de Aquino) : -imic nu este in minte, care sa nu fi fost mai intai in simturi. 6ihil novi sub sole : -imic nou sub soare. 6ihil sine (eo : -imic fara /umne eu. 6il nocere! : (8el putin) sa nu daune i in niciun ca (pacientului). nolens, volens : &rind, ne&rind. 7neori intalnit sub forma &olens nolens sau aut nolens aut &olens . $xprima sentimentul necesitatii. 6oli me tangere! : -u ma atinge# 6omen est omen (Plautus) : -umele este un semn pre&estitor. 6on decet : -u este permis (sau( -u se face). non liquet : nu este clar. $xpresie folosita de "uristi si exprima insuficienta probelor. -eclaritate, nesiguranta ideilor. 6on omnia possumus omnes : -imeni nu poate face orice. non sequitur : nu decurge. $xpresie folosita atunci cind conclu ia este gresita, falsa.

9E

6on vestimentum virum ornat, sed vir vestimentum : -u &esmantul (1aina) face pe om, ci omul &esmantul (1aina). 6osce te ipsum (et nosces universum et deos) : 8unoaste-te pe tine insuti (si &ei cunoaste uni&ersul si eii) (pro&erb preluat de la greci). nuda veritas : ade&arul gol. 6ulla est medicina sine lingua latina : -u e medicina fara limba latina. 6unc est bibendum ()oratiu) : Acum e momentul sa bem (sa sarbatorim ce&a). 6atura abhorret a vacuo : -atura are oroare de &id. 6aturalia non sunt turpia : (-ecesitatile) naturale nu sunt rusinoase. ne quid nimis! : nimic prea mult. .nscriptie la intrarea in templul lui Apollo din /elp1i. 5ersiunea latina este a lui 2erentiu . nec plus ultra : si nu mai mult dincolo. !ina aici( dincolo nu se mai poate# .nscriptie care indica sfirsitul pamintului. Formula initiala ne plus ultra a fost &ec1ea de&i a a *paniei. *e foloseste si cu sensul de performanta maxima, record sporti&, capitol care inc1eie o lucrare, specialist de maxima competenta. netto (ntto.) : netto (greutate neta). 6ihil lacrima citius arescit : -imic nu usuca mai repede ca o lacrima. 6ihil obstat : -imic nu sta impotri&a.

3H

6ihil sine numini : -imic fara dorinta. 6il tam difficile est, quin quaerendo investigari possiet (,erentiu) : -imic nu este atat de greu, incat sa nu poata fi clarificat prin cercetare. 6olens,volens : 5rand, ne&rand# noli turbare circulos meos : nu tulbura cercurile mele. 8u&intele lui Ar1imede adresate unui soldat roman a"uns in *iracu ia. Ar1imede studia niste figuri geometrice desenate pe nisip iar soldatul le-a stricat. 6omina (sunt) odiosa : $&ocarea numelui pro&oaca neplaceri. 6on licet bovi, quod licet .ovi : -u este permis boului (oricui), ceea ce este permis lui Ruppiter. 6on multa, sed multum : -u multe, ci mult (;6ai bine putin si bun, decat mult si prost;). 6on schol&, sed vit& discimus ("eneca) : -u in&atam pentru scoala, ci pentru &iata. 6on ut edam vivo, sed ut vivam edo : -u traiesc ca sa mananc, ci mananc ca sa traiesc. 6ondum amabam, et amare amabam : -u am iubit, c1iar daca am in&atat sa iubesc. nota bene (6.%.) : ia aminte#. 6ulla dies sine linea (Plinius cel %atran) : *a nu treaca o i fara un rand (scris).

3,

6ulla poena sine lege : -icio pedeapsa in afara legii. 6ulla res tam necessaria est quam medicina : -imic nu e mai necesar ca medicina. 3 3 tempora, o mores! (#icero) : 8e &remuri, ce mora&uri# obiter dicta : in treacat spuse. Afirmatii ba ate pe impresie si exprimate in treacat. 3dero si potero si non inventius te amabo : 2e &oi uri daca &oi putea, daca nu fara sa &reau, te &oi iubi. 3mnia mea mecum porto (#icero) : !ort cu mine tot ce e al meu. 5ersiunea latina a raspunsului pe care l-ar fi dat filo oful 3ias concetatenilor sai, mirati ca paraseste cetatea asediata de !ersi, fara sa-si ia nimic cu el (spiritul constituie unica bogatie a inteleptului, un bun care-l insoteste peste tot). 3ptimum medicamentum quies est : 8el mai bun medicament este odi1na. 3ra et labora : Roaga-te si lucrea a (de&i a calugarilor benedictini). obiit (ob.) : este mort. 3culi plus vident quam oculus : 6ai multi oc1i &ad mai mult decat unul singur. 3mnes homines sibi sanitatem cupiunt, s&pe autem omnia, qu& valetudini contraria sunt, faciunt : 2oti oamenii &or sa aiba sanatate, dar adesea fac totul in contra ei.

39

3mnia vincit amor (et nos cedamus amori) (!irgiliu) : .ubirea in&inge orice (si noi ne plecam puterii sale). 3mnium rerum homo mensura est : %mul este masura tuturor lucrurilor. opus (op.) : opera. P Pacta sunt servanda : Acordurile trebuie respectate. Panem et circenses (dare) (.uvenal) : (/ati poporului) paine si "ocuri (circ). Parturiunt montes, nascetur ridiculus mus ()oratiu) : (*e muncesc) muntii in c1inurile facerii si se naste un soarece ridicol, (;6ult gomot pentru nimic;). Pater Patriae : !arintele patriei. 2itlu de onoare acordat oamenilor politici cu merite deosebite. !rimul care l-a primit a fost 8icero . Pauca, sed bona : !utine, dar bune (nu cantitatea, ci calitatea contea a). Pax 4omana : !acea Romana. !acea impusa de stapanirea romana. !arafra e( !ax Hispana, !ax Cermanica, !ax 3ritannica, !ax Americana . Pecunia non olet (!espasian) : 3anii n-au miros. per definitionem : prin definitie. Reiese din definitia insasi per pedes (apostolorum) : pe "os (ca apostolii). .n latina clasica, corect este pedibus .

33

Per scientiam ad salutem &groti : *a &indeci boala prin stiinta. persona (non) grata : persoana (ne)agreata. 2ermen folosit in diplomatie despre un cetatean strain pe care gu&ernul unei tari nu-l agrea a din cau a actelor politice sau a conceptiilor sale. .n &orbirea curenta, expresia poate fi utili ata cand o persoana care a aparut intr-o societate oarecare, nu este bine&enita, fiind considerata )non grata+, care nu este agreata, incomoda. Philosophia ancilla theologiae (Petrus (amianus) : Filosofia este ser&itoarea teologiei. Plenus venter non studet libenter : % burta plina nu iubeste studiul. pollice verso : cu degetul intors. 8u degetul mare intors spre arena . Cest folosit la luptele de gladiatori, prin care publicul cerea ca in&insul sa fie omorat. Post cenam non stare, sed mille passus meare : *a nu stai dupa cina, ci sa mergi pe "os o mila. post factum : dupa fapta. 7lterior, dupa consumarea faptului Post hoc non est propter hoc : /upa asta, nu e din cau a asta (a considera simpla succesiune a e&enimentelor drept cau alitate). post mortem : dupa moarte. praeter propter (p.ptr.) : aproximati&. Aproximati&, mai mult sau mai putin. Pr&venire melius est quam curare : A pre&eni, e mai usor decat a trata.

3<

Primum non nocere : ?n primul rand nu dauna. Primus inter pares : !rimul intre egali. pro centum (p.c.) : la suta. Pro rege saepe9 pro patria semper : !entru rege adeseaO pentru patrie totdeauna. Prosit : *a fie de bine. panem et circenses : paine si circ. $xpresie considerata ca pro&enind de la poetul latin /ecimus Ru&enalis, care se lamenta adresandu-se unui prieten, de decaderea poporului roman. pari passu : in pas egal. pater familias : tatal familei. .n dreptul roman, tatal era stapanul absolut al familiei, singurul care dispunea de toate drepturile ci&ile. Pater, peccavi! : 2ata, am gresit#. Formula traditionala pentru marturisirea greselilor in 3iserica 8atolica . Pax melior est quam iustissimum bellum : !acea e mai buna decat cel mai "ust ra boi. Pax vobiscum! : !ace &oua# Per aspera ad astra : !e cai aspre, pana la stele.

35

per excellentiam : prin excelenta. .n mod deosebit, cu distinctie. *e foloseste si &ersiunea france a par ecellence . per procura (p.p.) : cu procura, imputernicire. perpetuum mobile : mobil perpetuu. 2ermen mu ical. *e refera, de asemenea, si la un aparat mecanic care produce o miscare perpetua, alimentata de ea insasi, fara alimentare din afara ei. petitio principii : re&enirea la inceput. Rationament eronat, care porneste de la o premisa nedemonstrata anteriorO trebuie re&enit la punctul de plecare. A fost semnalat de Aristotel . Pia mater : 6ama cucernica. Plures crapula quam gladius perdidit : 3etia ia mai multe &ieti ca spada. Pontifex +aximus (P.+.) : !apa, 6arele !ontif. Post #hristum (natum) (p.#hr.) : dupa (nasterea lui) 8ristos post festum : dupa sarbatoare. /upa ce s-a terminat ceremonia. post meridianum (p.m.) : dupa pran . !ost meridian. (&. ante meridiem ) Potius mori quam foedari : 6ai bine moartea decat de onoarea. Pr&sente medico nihil nocet : 8and doctorul e langa tine, nimic nu-ti poate face rau.

3@

prima facie : la prima &edere. Primum vivere, deinde philosophari : 6ai intai traieste si pe urma filosofea a. pro anno (p.a.) : anual. pro forma : de forma. pro tempore : pentru un timp. /e durata conditionata. 7 7uad non est in actis non est in mundo : 8eea ce nu este in acte, nu este pe lume (axioma "uridica potri&it careia un lucru neconsemnat printr-un act este ca si inexistent). 7uandoque bonus dormitat )omerus ()oratiu) : 81iar si bunul Homer mai doarme cateodata (in sensul( 81iar si un scriitor de geniu nu este totdeauna el insusi). qui pro quo : cine&a drept altcine&a. 8onfu ie intre persoane. !entru confu ie intre lucruri, fapte etc. se foloseste Fuid pro Fuo . 7ui scribit, bis legit : 8ine scrie, citeste de doua ori. 7uid novi- : 8e&a nouB 7uidquid agis, prudenter agas, et respice finem ! : %rice ai face, fa cu prudenta, fara sa ti se taie respiratia la sfarsit.

37

7uisque est faber suae fortunae : Fiecare este arti anul propriului destin. quod erat demonstrandum (7./.(.) : ceea ce era de demonstrat. Formula traditionala care inc1eie demonstratiile de geometrie. 7uod medicina aliis, aliis est acre venenum : 6edicamentul unuia, este &eninul altuia. 7uot capita, tot sensus : 8ate capete, atatea pareri. 7ualis autem homo ipse esset, talem esse eius orationem (#icero) : %mul se cunoaste dupa felul cum &orbeste. 7ui habet aures audiendi, audiat : 8ine are urec1i de au it, sa auda. 7ui rogat, non errat : 8ine intreaba, nu greseste (sau ;?ncercarea moarte n-are;). 7ui tacet, consentire videtur : 8ine tace, e de-acord. 7uid sit futurum cras, fuge quaerere ()oratiu) : -u intreba ce &a aduce iua de maine. 7uidquid discis, tibi discis : %rice ai in&ata, in&eti pentru tine. quo vadis- : unde mergiB. 8onform unei legende, *fantul !etru care fugea de persecutiile imparatului -ero, il intalneste pe .isus, care murise de 3H de ani si il intreaba Suo &adis, /omineB $xpresia s-a raspandit prin romanul Suo &adis al lui H.*ien'ieTic . 7uod licet 5ovis, non licet bovis : -u tot ce-i este permis lui Rupiter ii este permis si unui bou (oricui).

3A

7uod scripsi, scripsi! : 8eea ce am scris, am scris# 7uot licet 5ovi not licet vobi : 8e e permis lui Rupiter nu este permis si &oua. 4 rara avis : pasare rara. Raritate, lucru rar. recipe (4p.) : primeste#. .nceputul unei retete medicale redde caesari quae sunt caesaris, et quae sunt dei deo : da 8e arului cele ce sunt ale 8e arului si lui /umne eu cele ce sunt ale lui /umne eu. 4epetitio mater studiorum est : Repetitia este mama in&ataturii res comunis : lucru comun. restitutio in integrum : restabilire in intregime. Repunerea unei persoane in intreaga posesie de dinaintea unui act anulat. 4oma die uno non aedificata est : Roma nu a fost cladita intr-o i ratio sufficiens : ratiune suficienta. 8oncept introdus in logica formala de 0eibni . 4edde #aesari quae sunt #aesaris et quae (ei (eo : /a 8e arului (imparatului) ce-i al 8e arului si lui /umne eu ce-i al lui /umne eu regis ad exemplum : dupa al regelui exemplu.

3E

4equiescat in pace! : %di1neasca-se in pace# res nullius : lucrul nimanui. 8ategorie de bunuri care, in dreptul roman, puteau fi insusite de primul &enit. 4idendo castigat mores : !rin ras se corectea a mora&urile " "alus &groti suprema lex : *anatatea pacientului, lege suprema. salva venia : cu ingaduinta. sapienti sat : desteptului i-a"unge. .ndica faptul ca omul inteligent intelege din doua &orbe, fara lungi explicatii. "emper idem : 6ereu acelasi "enatus populus que 4omanus (".P.7.4.) : *enatul si poporul roman. Formula care figura in antetul decretelor senatoriale. sequentes (seqq.) : urmatoarele. "i tacuisses, philosophus mansisses (%oetius) : /aca taceai, filosof ramaneai "i vis pacem, para iustitiam : /aca &rei pace, instaurea a dreptatea

<H

"imilia similibus curantur : 8ele asemanatoare &indeca (lucruri) asemanatoare ( principiul 1omeopatiei) "ine ira et studio (,acit) : Fara ura si partinire sine loco (s.l.) : fara specificarea locului. sine qua non (s.q.n.) : fara de care nu se poate. "it tibi terra levis! : *a-ti fie tarana usoara# status in statu : stat in stat. "ub specie aeternitatis (%aruch "pino$a) : *ub semnul eternitatii sublata causam tollitur effectus : suprimand cau a, dispare efectul. !re&edere din I/reptul Roman+, care consfinteste ideea conform careia nu exista efect fara cau a. summum bonum : binele suprem. 8ea mai mare fericire pe care o pot a&ea oamenii. 2ermen folosit in filosofie , notiune introdusa de Aristotel . "upplex 1ibellus !alachorum : scrisoare cu doleantele &ala1ilor. 6emoriu inaintat /ietei in ,7E9. "utor, nec ultra crepidam! : ci mare, nu Upri&iV deasupra sandalelor#. %bser&atie sarcastica rostita de Rulius 8aesar , cand ci marul care ii lua masuri pentru o perec1e de sandale, a ridicat uimit pri&irea spre el, la au ul unei &orbe ce nu ii era adresata. "alus populi suprema lex esto : 3unastarea poporului sa fie legea suprema.

<,

salvo errore (s.e.) : exclu and eroarea. "&pe morborum gravium exitus incerti sunt : *oarta persoanelor gra& bolna&e este adesea necunoscuta. semper in motu : mereu in miscare. /upa filosoful Anaximene din 6ilet, atribut al aerului, care era principiu al existentei. sequens (seq.) : in cele ce urmea a. "ervum pecus! : %aie ser&ila# 2urma slugarnica# "i vis pacem, para bellum (!egetius) : /aca &rei pace, pregateste-te pentru ra boi. "ic transit gloria mundi (Patricius) : Asa trece gloria lumii. "ine die : Fara termen,niciodata. "ine labore non erit panis in ore : Fara munca nu mananci paine (;8ine nu munceste, nu mananca#;) sine nomine (s.n.) : fara nume. sine tempore (s.t.) : punctual (fara sfertul de ora academic). sit venia verbo (s.v.v.) : fie ingaduit cu&antul.

<9

status quo : in starea in care. Forma completa este status Fuo ante sau status Fuo prius . 2ermen din lima"ul diplomatic cu a"utorul caruia se preci ea a, de exemplu, dorinta de mentinere a situatiei existente, inainte de i bucnirea unui conflict. "ublata causa, tollitur effectus : ?ndepartata cau a, dispare efectul. sui generis : in felul sau. 7n fel deosebit. "ummum us, summa in uria : 8u cat sunt mai multe legi, cu atat mai multa nedreptate. "ustine et abstine : *uporta (toate relele) si abtine-te (de la placeri) , ,abula rasa : A nimici totul, a trece cu buretele peste tot ce s-a petrecut. ,arde venientibus ossa : !entru cei care &in tar iu, (raman doar) oasele. terminus a quo : momentul de la care.... ,erra incognita (t.i.) : pamant necunoscut. 2ermen folosit de na&igatorii portug1e i si olande i pentru pamanturile neexplorate. ,estis unus, testis nullus : 7n singur martor este ca si cum n-ar fi niciunul. ,imeo (anaos et dona ferrentes (!irgiliu) : 6a tem de greci, c1iar cand aduc ofrande ( eilor). ,rahit sua quemque voluptas : Fiecare cu tentatia lui.

<3

tu quoque, mi fili- : si tu, fiul meuB. 8u&intele spuse de 8e ar cand il areste pe 3rutus printre asasinii sai. tale, quale : asa cum este. -esc1imbat, fara modificari. ,empora mutantur et nos mutamur in illis : 2impurile se sc1imba, si noi cu ele. ,erra deserta : pamant nelocuit. 2ermen folosit de &ec1ii geografi. ,ertium non datur : % a treia (solutie) nu exista. !rincipiul tertului exclus. theatrum mundi : teatrul lumii. ,imeo lectorem unius libri : 6a tem de cititorul unei singure carti (unilateral). ,res faciunt collegium (+arcellus) : 2rei (membri) sunt necesari pentru a forma o uniune (asociatie). ,unica proprior pallio est (Plautus) : 8amasa este mai aproape de corp decat 1aina U Ubi bene, ibi patria (#icero) : 7nde-i bine, acolo este patria. Ubi tu 0aius, ibi ego 0aia : 7nde esti tu Caius, acolo &oi fi eu, Caia. Una hirundo non facit ver : % randunica nu face prima&ara

<<

unguibus et rostro : cu g1earele si cu ciocul. /e&i a orasului A&ignon, Franta urbi et orbi : Romei si lumii. Formula folosita la in&estirea papei. Ut ameris, amabilis esto (3vidiu : Fii amabil si &ei fi iubit Ut pictura poesis! ()oratiu) : !oe ia sa fie ca pictura# Ut sis nocte levis, sit cena brevis : /aca &rei sa dormi bine, mananca de&reme. Uti, non abuti : 7 ea a (foloseste-te), dar nu abu a. Ubi concordia, ibi victoria : 7nde este armonie, este si &ictorie. ultima ratio : ultimul argument. .n timpul regelui 0udo&ic al 4.5-lea pe tunurile frantu esti era inscriptionat ultima ratio regum . una voce : o singura &oce. 0a unison. Unum castigabis, centum emendabis : /aca reprimi o greseala, corecte i o suta. Usus magister est optimus : Folosirea profesorilor este cea mai buna (conduita). ut infra : ca mai "os. Ut sementem feceris, ita metes (#icero) : 8um ai semanat, asa &ei culege.

<5

ut supra : ca mai sus. ! !ade mecum : 5ino cu mine. !anitas vanitatum, omnia vanitas : /esertaciunea desertaciunilor, totul este desertaciune. !& victis! (,itus 1ivius) : 5ai de cei in&insi# !eni, vidi, vici (#aesar) : Am &enit, am &a ut, am in&ins. !erba docent, exempla trahunt : 5orbele te in&ata, exemplele te calau esc. !eritas odium paret : Ade&arul pro&oaca ura. veto! : ma opun#. Formula cu care tribunii plebei respingeau decretele senatului roman. Familiar are sens de inter icere, opunere la o actiune. vice versa : in&ers. *c1imband ordinea. vide supra (v.s.) : &e i mai sus. !itam impendere vero (.uvenal) : *a-ti dai &iata pentru ade&ar. vivat, crescat, floreat! : traiasca, creasca si infloreasca#. 7rare folosita intre studentii &ec1ilor uni&ersitati apusene.

<@

!ox populi, vox (ei : 5ocea poporului, &ocea lui /umne eu. vae victis! : &ai de in&insi#. $xclamatie atribuita lui 3rennus, capetenia galilor, in timp ce cantarea aurul oferit de romani. varia : di&erse. veni, vidi, vici : am &enit, am &a ut, am in&ins. 8u&inte cu care 8e ar anunta &ictoria de la =ela, <7 i.Hr. venia legendi, docendi : recunoasterea capacitatii de a preda, de a tine prelegeri (la uni&ersitate, dupa obtinerea docentei). !erba volant, scripta manent : 5orbele boara, scrisul ramane. vertatur, verte (vert.) : intoarce pe partea cealalta. (de ex.( pagina). via sacra : calea sfanta. *trada principala in Roma antica. Cenerali at, se foloseste pentru strada principala a unui oras. vide infer (v.i.) : &e i mai "os. !ita brevis, ars longa ("eneca) : 5iata este scurta, arta (are durata) lunga. viva vox : &iu grai. Au it direct de la &orbitor. !ox clamantis in deserto : 5ocea celui care striga in pustiu

<7

!ulnerant omnes, ultima necat : 2oate (orele) ranesc, ultima ucide.