Drama Interioara Psihodrama Si Terapia Experientiala TIAN DAYTON

DRAMA INTERIOARA Psihodrama si Terapia Experientiala TIAN DAYTON, PH. D.
Health Communi ations, In . Deer!ield "ea h, #lorida
C$PRIN%
Introducere ...................................................................................................... Psihodrama poate rea o noua in&atare. Aspe tele rituale ale psihodramei. Ce &ei 'asi in a easta arte. Partea I. Intelegerea psihodramei .................................................................... 1. Teoria de baza a psihodramei .............................................................. Psihodrama( Re reerea lumii interioare. Respe tarea realitatii prota'onistului. %urplusul de realitate. %pontaneitatea. Catharsis 2. Scena este suficienta: Concepte si premise ........................................ Con eptul de rol. Cum in&atam un rol. Diagrama rolului. Dinami a psihodramei. Teoria psihodramati a a de)&oltarii. 3. Sociometrie: Cum functioneaza psihodrama ....................................... Cum !un tionea) so iometria in 'rupul de terapie. Prin ipiile de *a)a ale so iometriei. Atomul so ial. Atom social. %o io'rama in a tiune. Sociograma in actiune. Spectrograma. Analiza rolului. 4. Tehnicile punerii in act psihodramatic ................................................. %tadiile psihodramei. Elementele unei psihodrame. Ale'erea unui prota'onist. Tehni ile psihodramati e. Autodramele si monodramele. O monodrama cu Sinele. Dialog cu o caracteristica. Externalizarea problemei. % ulptura !amiliei. +hid pentru si'uranta terapeuti a( Mai intai, nu !a e rau. Tehni ile apropiate psihodramei. Scrierea unei scrisori. ,iata interna a psihodramei Partea II. ocuri dramatice .............................................................................. Nota pri&ind ima'eria &i)uala. !. Incalzirea grupului ............................................................................. Subpersonalitatea Introducere in I. Subpersonalitatea interior. Punerea II. Psihodrama interior subpersonalitatii. intr-un scaun. copilul copilului
Introducerea propriei persoane prin rolul altuia. Imaginea Umbra Sine. Umbra ta. O scrisoare catre Umbra mea. O scrisoare de la Umbra mea. Dialogul Sine Umbra. Eliberarea maniei si a uriei. Dubleaza pentru tine. Actiunea !e-ti sta in drum. Scurta intalnire. Introducerea in"ersarii de rol. Atomul problema. #omente de bucurie. Drama corporala. Intelegerea non"erbala. #astile ". ocurile #amiliei de origine ............................................................... $tili)area atomului so ial. Spiritul casei. $egulile #esa%ele inconstientului amiliei. #esa%ele duble. amilial. Sentimente purtate. Umbre ascunse ale
amiliei. &rupurile amiliei. In"atatura 'cultura( amiliala. Intelegerile amiliale.

2 Drama interioara - PH. D. Tian Dayton
Daca peretii ar putea "orbi. Scrierea subtextului. Scena si subtext. Introiectia parentala. Pierderile amiliale. #esa%ele poziti"e. Darurile si punctele tari amiliei. *urnalui zeilor si al zeitelor. *ucand personale. )eii si zeitele
psihodrama unui parinte. Istoria numelui personal. Istoria numelui scris. !opilul psihodramatic. +ratele , sora psihodramatic'a( $. ocurile de mahnire si %elire ......................................................... Imageria ghidata pentru pierdere. Spectrograma mahnirii. Spunand -a re"edere. Pierderile amiliale. A"ortul. Separarea bolii de persoana -. ocurile parentale ......................................................................... Atomul social generational. !ele mai adanci rani ale copilariei. Separarea copilului interior al parintelui de copil. Stadiile cresterii si maturizarii. !uibul gol. $olurile parentale. Analiza rolului parental. Proiectia ne"oii. $enuntarea la autoritate. schimbarea rolurilor odata cu schimbarea timpurilor. !opilul +antastic I. !opilul +antastic II. +ricile parentale. /izualizarea creati"a &. ocuri pentru probleme legate de munca .................................... !hipul interior "ersus chipul la locul de munca. 0recerea in re"ista personala. In"ersarea rolului pe hartie. Indeplinirea unei sarcini. Analiza rolului de munca. Atomul munca. Plimbarea in grup. Atomul A-ti ace bine treaba. Atomul +antezie. Atomul Proiect. !e sta in calea succesului 1'. ocurile din clasa de ele(i ........................................................... Metoda de *a)a. Exer itiile negati" Partea III. Psihodrama in tratarea dependentei si a traumei ........ 11. )tilizarea psihodramei cu *ependentii si +lcoolicii %istemul !amilial al al ooli ului. E!e tele la stres. +andirea si emotionala. resterii in haos. Rusinea. I)olarea. el nesa*uit. Impietrirea sistemului !amilial Mahnirea si .alea nere)ol&ate. Denaturarea de)&oltarii. Rea tia posttraumati a omportamentul prudent &ersus de)or'ani)ata. +andirea Denaturarea are urmea)a. *oc de rol A i ascultat. Depresia. Presiunea de a utiliza droguri. Dublul personal. A te ascunde in spatele unui rol
internali)at. Rolurile parentale denaturate. Di!i ultatea in !ormarea le'aturilor empati e. Indi&iduarea/ separarea in ompleta de parinti. Copilul parental. Internali)area dis!un tiei maritale. In!lexi*ilitatea stru turii eului. A*u)ul !i)i si sexual. Diso ierea. +randio)itatea. Di!i ultatea in lari!i area ne&oilor 12. Trauma Diso ierea si reprimarea. In!ormatiile si reierul. De lansatori. Exer itii pe trauma. -inia timpului traumei. #omentul declansator. Ci lul traumei
Drama interioara - PH. D. Tian Dayton
,ista reprezentarilor figurale #i'ura 0.1. %istemul de notare pentru atomii so iali #i'ura 2.1 %tadiile psihodramei #i'ura 3.1 Ar'umentele exprimate si ele neexprimate #i'ura 14.1 Ci lul traumei
I-T./*)C0.0
A.un'em sa ne unoastem pe noi insine prin intermediul experientei dire te. Doar prin an'a.area totala in &iata intra in s ena sen)atiile, sentimentele si 'andurile noastre. A !a e inseamna a inot, arti unoaste 5 a.un'em sa unoastem eea e !a em, iar eea e unoastem este sto at in mintea noastra a *a)a pentru in&atare. Putem &or*i despre u &iata( pana nu
itite pe a est su*ie t sau putem exersa mis arile pe us at 5 dar pana nu
intram in apa, nu a&em experienta directa a inotului. 6a !el este si acem1 nu stim.
De e ar tre*ui terapia sa !ie di!erita7 Terapia experientiala ne o!era o s ena si'ura pe are putem ace si sti, permitand sinelui nostru interior sa iasa in !ata ast!el in at sa putem examina eea e am a eptat a !iind ade&arat despre o situatie sau despre noi insine. Adesea redu em ideea de in&atare la o lasa de s oala8 dar din pun tul de &edere al modului um in!ormatia este sto ata de reier, toata &iata noastra este o lasa. Adesea este ontinutul emotional al unui e&eniment anume sau al a tului de predare el are e determina impa tul unei anumite experiente de in&atare. A hi)itiile timpurii in in&atare !ormea)a *a)a pentru a hi)itiile mai tar)ii. Ceea a eptam a !iind ade&arat despre noi insine in primii ani din &iata de&ine !undatia pe
are ne onstruim redintele despre noi insine pe are le purtam u noi in adoles enta si mai apoi in &iata de adult. Ceea e ni se spune despre noi insine at suntem mi i, !ie prin mesa.e &er*ale, !ie prin atmos!era emotionala, tinde sa !orme)e in eputul mitolo'iei noastre personale. Creierul sto hea)a amintirile in lusteri numiti ansam*le de elule, a !iind e&enimente inter one tate sau aso iate. A ti&itatea de in&atare onstruieste si darama
elule, lansand un urent *iolo'i prin reier( intr9o perioada de la : la 1; se unde, un e&eniment de o .umatate de se unda produ e o modi!i are stru turala sau !i)i a in reier. Nu in mod surprin)ator, amintirile *o'ate 5 ele mai olorate, ele mai ridi ole si ele mai dureroase 5 sunt a elea u o pro*a*ilitate mai mare de a !i re hemate de reier. Continutul o !amilie emotional ridi at al e&enimentelor traumati e este o puterni a experienta de in&atare, are determina in parte usurinta u are o persoana res uta intr9 u pro*leme &a a*orda un omportament auto9distru ti&. $n *ar*at se poate impli a in mod repetat in relatii u !emei are il parases sau o !emeie poate auta in mod onstant, desi in onstient, *ar*ati a*u)i&i. Ei .oa a a elasi &e hi s enariu, un s enariu are este literalmente imprimat pe reier. Potri(it lui *aniel +l1on2
Drama interioara - PH. D. Tian Dayton 5
celulele creierului indi"idului1 dupa expunerea repetata la e"enimente similare1 incep sa reactioneze in aceeasi maniera de iecare data. !u alte cu"inte1 in"ata. creierul uman incepe sa categorizeze si sa grupeze imaginile1 iar apoi utilizam aceste set-uri complexe pentru a extrage abstractii. Acest proces1 creat si reintarit in copilarie1 creaza amintiri1 care oarte rar dispar. Ele pot i ascunse de mintea constienta1 dar raman incuiate in creier1 asteptand un declansator care sa le scoata la supra ata.
unii adulti <rememorea)a= *rus
amintiri &i&ide ale a*u)ului din
opilarie, uneori
dupa de enii, in timp e altii de)&olta noi modalitati de a se as unde de ele. Este asemanator u sindromul de stres experimentat de atre soldatii are au supra&ietuit ampului de lupta sau de atrea *ar*atii si !emeile are au supra&ietuit ororilor Holo austului. Pentru multi, retrairea amintirilor este mult prea dureroasa. $itarea si reprimarea ii a.uta sa !un tione)e. Din pa ate, repetarea in onstienta a omportamentelor distru ti&e este parte a sindromului de stres. Psihodrama o!era oamenilor o modalitatea de a modi!i a s enariul auto9distru ti&, de a repro'rama a hi)itiile in&atarii &e hi prin rearea unor noi experiente. Con!orm lui Pia'et, opiii su* &arsta de doispre)e e ani 'andes mai mult in !orme on rete de at in !orme a*stra te. Oamenii traumati)ati tind sa re'rese)e la a est stadiu de 'andire. Psihodrama operea)a la modul on ret ast!el in at o!era o modalitate de a a si a lu ra u experientele are apar in a este moduri operationale. PSI3/*.+4+ P/+T0 C.0+ / -/)+ I-5+T+.0 Ca !iinte umane, traim in spatiu, timp si toate ele ir umstante. A umulam in!ormatie prin are au a&ut lo in i simturi. Multe traume sunt pre&er*ale 5 experiente esa
inainte a noi sa in&atam sa ne exprimam prin intermediul &or*irii. A este lo uri lipsite de u&inte sunt 'reu de atins si de re!le tat ex lusi& prin intermediul lim*a.ului. Dar and si orpurile noastre sunt impli ate, ne putem <plim*a= prin memorie si arata intamplat mai de'ra*a de at sa in er am sa re onstituim prin u&inte. Psihodrama este in mod inerent spune in ai i9si9a um eea onstru ti&a( rea)a o oprtunitate de a !a e si and era mult prea e nu am putut !a e si spune atun i, e s9a
amenintator sau peri ulos. Psihodrama permite pro*lemei interioare sa iasa la supra!ata, sa !ie re onstruita si sa !ie .u ata in momentul pre)ent, eli*erand sentimentul atat de mult tinut atat la ni&el psihi at si la ni&el elular sau orporal. Ca si opii, am putut !i &i time ale marimii noastre, puterii sau po)itiei in !amilie, dar a adulti in psihodrama ne re asti'am autonomia si puterea, returnand intr9un !inal durerea internali)ata sursei de la are am primit9o. Putem eli*era &i tima !ara &o e are traieste in noi permitandu9ne sa &or*im. Putem a&ea situatia asa um ne9am !i dorit sa !ie la in eput, putem spune e ne9 am !i dorit sa spunem si putem !a e e ne9am !i dorit sa !a em.
Cand ne <suspendam nein rederea in psihodrama=, !a em mai mult de at sa intram intr9o lume a reatiei noastre( des hidem o usa in propriul nostru in onstient, prin are putem pasi in ori are dire tie. Putem intalni si ne putem imprieteni a este parti din noi insine la lumina, ele pierd puterea pe and erau as unse. Psihodrama este o puterni a metoda de a tiune utili)ata nou u tehni i spe i!i e. Cand este u 'ri.a si a&and in minte un plan 'eneral de tratament, poate !i extrem de u opilul teri!iat, opilul ino ent, ole'ul de .oa a, &i tima sau inami ul are traieste in noi. Cand adu em are o a&eau asupra noastra
e!i ienta, a.utand lientii sa redu a trauma, sa eli*ere)e emotiile in hise si sa in&ete un omportament. Este un instrument de &aloare pentru aproape toti oamenii a!lati in aror &ieti au !ost a!e tate de durere si este in mod parti ular potri&ita oamenilor alor
dependenta. De !apt, in ursul anilor -; terapia experientiala a de&enit terapia pre!erata in inter&entiile pe adi tie din %tatele $nite. Psihodrama poate !i in orporata intr9o &arietate de situatii de tratament, iar tehni ile sale pot !i utili)ate si in metode. +SP0CT0,0 .IT)+,0 +,0 PSI3/*.+40I Psihodrama nu este doar un instrument psiholo'i 8 poate !un tiona si pentru ritualurile so iale, !amiliale si pri&ate are one tea)a sinele mai pro!und u sinele so ial, su!letul u orpul. Asemenea momente de tran)itie, &alidare, le'are si one tare pro!unda sunt rituri de tre ere 5 on!irmari ale !aptului a sinele este &iu si trea). Pentru ma.oritatea ameri anilor ideea de ritual este intune ata de &i)iunile &a'i ale riturilor stra&e hi si eremoniilor ela*orate. Ca so ietate, ne9am lipsit de ritualurile onexiunea lara u sinele nostru pro!und, u ulturale si !amiliale si ast!el ne lipseste adrul altor
drumurile noastre spirituale si u so ietatea in are traim. A*senta ritualurilor u sens ne determina adesea sa autam o*ie te din exteriorul nostru pentru a do*andi un sens de intemeiere8 autam un sentiment de one tare prin intermediul su*stantelor himism ere*ral *o'at in are modi!i a starea de onstiinta sau printr9un omportamente
ompulsi&e. E&entual, putem experimenta o ri)a spirituala prin pierderea sentimentului interior de a !i o parte din e&a mai mare de at noi insine. Ritualurile in pentru a rituali)a sau ulturile are au supra&ietuit timpuluii sunt, intr9un anumit !el, ins rise in e&enimente psihodramati e. Noi putem utili)a psihodrama in mod similar on reti)a un important pasa., e&eniment sau stadiu, numindu9l, pre'atind s ena si interpretandu9l asa um a&em ne&oie pentru a mar a situatia. C0 50I 6+SI I- +C0+ST+ C+.T0 Psihodrama este una din ele mai !lexi*ile si mai adapta*ile modalitati de tratament utili)ate a)i. Drama interioara !a e teoria si tehni a psihodramati a usor
esi*ile terapeutului are lu rea)a experiential, deoare e este pur si simplu on eputa at si pre&enti&a, are sa te a.ute sa ondu i psihodrama in
ast!el in at sa te a.ute sa adapte)i tehni ile de a tiune ne&oilor tale parti ulare. ,ei 'asi in!ormatie, atat instru ti&a asa !el in at sa !ie e!i ienta si si'ura. Partea I, Intele'erea Psihodramei, explorea)a istoria si teoria psihodramei 5 um a de&enit asa um este, de e !un tionea)a. In Partea II, >o urile Dramati e, &ei in&ata pas9 u9pas metode pentru a stru tura in si'uranta .o uri dramati e pentru o lar'a &arietate de lienti si situatii. Partea III, Psihodrama in Tratamentul Traumei si al Adi tiei, se artii te &a a.uta sa de&ii adresea)a in mod dire t a estor pro*leme si explorea)a utili)area res anda a metodelor experientiale in tratamentul adi tiilor. +losarul de la s!arsitul !amiliar u termenii utili)ati in a easta arte. Am in er at sa s riu artea are mi9ar !i !ost de a.utor si mie in propriul pro es de demisti!i are a mun ii experientiale. Este dorinta mea sin era de a9ti !i intr9un anume !el de !olos, ititorule, in drumul tau.
P+.T0+ I 7-80,069-* PSI3/*.+4+ Dac2 "ezi un om citind de pe o scoar32 de bambus1 spune-i 4S2n2tate calului t2u5 pro"erb marocan Psihodrama este o metod? de tratament are impli ? realitatea interioar? a indi&i)ilor, permi@Andu9le s? o des rie Bi s? lu re)e u ea aBa um o &?d ei. Prin a @iunea dramati ? terapeutul adu e la supra!a@? situa@ii adAn Cn'ropate pentru a alina presiunea emo@ional?. El a reea)? un mediu suporti& prin intermediul Cmp?rt?Birii, suportului Bi a !or@ele natural9&inde ?toare ale psihi ului Bi are pe moment o misterioas?. DBi are ori'inile Cn !or@ele u )i. Prin ipiul ontinu? ontinue lu rul. DeBi pro esul psihodramati ept?rii, pentru a permite mai apoi
sinelui emo@ional s?
aparen@? aproape ma'i ?, esen@a sa nu e delo dup? are se retra'e *a)Andu9se pe
noastre Cnn?s ute de &inde are, utili)And metode proprii pentru de*lo area a estora, ontinuarea miB ?rii Cn &ia@a de )i este sus@inut de !aptul miB are. Este unos ut !aptul ? ne sim@im mai *ine dup? un plAns *un. Con!orm lui >oseph Cruse, primul dire tor medi al al Centrului "ettE #ord, la rimile Cnso@ite de durere au o alt? ompo)i@ie himi ? de At ele e se aso ia)? u *u uria. Corpurile noastre elimin? onstant su*stan@e himi e pe are le !olosim Cn interior pentru a ne alma, a ne re&i'ora, a suporta durerea sau a redu e stresul. CAnd ne plAn'em durerea, tr?im experien@a elimin?rii unor su*stan@e himi e Bi a unor en)ime din orp. Cam Cn a elaBi !el, psihodrama o!er? un mediu Cn onBtiin@ei, dar nu u totul Cn in onBtient, plutes a &An?torii are uantumul de su!erin@? sto at poate primi alinare Cntr9o stru tur? lini ?. %entimente e au !ost Cmpinse Cn a!ara a um spre pre)ent. A @iunile ? eli*erea)? psihodramati e !un @ionea)? tensiunea emo@ional?, dar e&enimentele e CBi urm?reBte @inta, iar sentimentele de&in a sentimentul s? urneas ? ? &inde area nu este un pro es stati , i unul Cntr9o
onduita spre iluminarea materialului
e ne esit? examinare. Nu numai
permite, Cn a elaBi timp,
are sunt sto ate Cn in onBtient. Creierul poate reexamina Bi remodela
stru tura din memorie are a ap?rut Cn onBtiin@?. %entimentul este indi atorul modului Cn are psihi ul a tr?it e&enimentul. #rumuse@ea explor?rii sentimentelor prin a @iune sentimentului aBa onst? Cn apari@ia la supra!a@? a um a !ost tr?it Cn ori'inal, ast!el putAnd !i Cn@eles din perspe ti&a
primar?, Cnainte de a !i re!le tat asupra lui Cn di!erite !eluri. A esta este pro esul de uniune Bi miB are Cn uni&ersul interior al unei persoane, de &alidare al a estui uni&ers prin simpla existen@a sa aBa um este per eputa de persoana Bi !?r? ni i o Cn er are de a9l on!orma la per ep@iile altor indi&i)i. Psihodrama
9
manipula pentru a se alinia sau a se
permite de asemenea re onstruirea inten@ionat? a unui e&eniment da ? asta se doreBte, de exemplu reexperimentarea lui Cntr9o alt? !orm? sau u starea interioar? dorit? a un .o de rol ore ti& al situa@iei ori'inale. A east? modalitate o!er? posi*ilitatea unei noi omportamentului emo@ional la un ni&el experien@ial. a un mod de a studia Psihodrama permite on ret?. omportamentul Cn !orma sa Cn&?@?ri a
a @iunea Bi re9a @iunea
Comportamentul este stimulat And ontextul psiholo'i Cn are a !ost Cn&?@at a el pattern se reia. Exist? multe ane dote le'endare le'ate de persoane are dup? o noapte de *e@ie )dra&?n? s9au tre)it !?r? ni i o amintire a distra @iei din seara pre edent?. Mai tAr)iu Cns?, pro*a*il urm?toarea noapte And se &a Cm*?ta din nou, amintirile &or ap?rea la supra!a@?. #enomenul a !ost testat prin Cn redin@area unor sar inii de Cn&?@are su*ie @ilor 5 Ate&a And se a!lau su* in!luen@a al oolului Bi Ate&a And erau tre.i. %9a do&edit ? eea e a !ost Cn&?@at su* in!luen@a al oolului a !ost mai *ine amintit Cn repetarea Psihodrama a e&eniment !i)i de produ ere a &ie@ii este elu idat? de un uantum de me anisme are ne do&edes ? este posi*il, din pun t de &edere !i)i , a e&a s? pro&in? din nimi , s? se mani!este temporar ai i Bi a um pentru a mai apoi s? dispar? din nou. Dntr9ade&?r a est pro es se reia de nenum?rate ori Cn ursul existen@ei noastre. Toate pro esele de &ia@? urmea)? pro esul mani!est?rii Bi trans!orm?rii, are ne permite s? tr?im situa@ia sau momentul psihodramati a real, un ore tor reduta*il al e&enimentului ori'inal deoare e el este, Cn interiorul Bi Cn exteriorul s?u, real. Produ erea sa prin intermediul suro'atelor pe o s en? ne o!er? posi*ilitatea de a9l suspenda Cn timp, aBa um Moreno spune <a9l studia Cn !orma sa on ret?=. De asemenea, de a Cn&?@a din el, de a ne de)&olta u a.utorul lui, de a9l tr?i a pe o realitate. El este, de !apt, produsul unei realit?@i psihi e. a eloraBi ondi@ii.
10
1 Teoria de baz: a psihodramei Psihodrama este societatea uman n miniatur - Jacob Levy Moreno CAnd >a o* 6e&E Moreno, p?rintele psihodramei, era un tAn?r psihiatru din ,iena Cn timpul primei .um?t?@i ale se olului, era ex entri , exu*erant Bi !as inat de oameni. O*iBnuia s? se plim*e prin par uri Bi s? o*ser&e .o ul spontan? a interpretarea unor roluri. A re unos ut imediat o mare &aloare terapeuti ? pentru opii. Moreno a Cn@eles &aloarea terapeuti ? pe are ar putea9o a&ea o!erirea li*ert?@ii de a interpreta, o*ser&at, Cn a Bi opiii, roluri Bi s ene rele&ante din &ia@a lor, pentru pa ien@ii u tul*ur?ri psihi e. Fi ei Bi9ar putea tr?i Cn a!ar? psiho9drama Cntr9un mediu ontrolat Bi At Bi opiilor, urm?rind exprimarea onstruirea de situa@ii Bi are preo up?rilor emo@ionale Bi a sentimentelor prin
? interpretarea situa@iilor !a@? de
nutreau sentimente puterni e Bi asumarea rolurilor !i'urilor autoritare din &ia@a lor a&eau
are Bi9ar putea atAt des ?r a sentimentele ataBate di!eritelor roluri,
ore ta experien@a prin interpretarea sa aBa um a !ost ea, um ar !i putut s? !ie sau um Bi9ar !i dorit s? !ie. Moreno redea Cn primul rAnd Cn &ia@? Bi apoi Cn patolo'ie, el dorea s? se aminteas ? de el a de omul are a adus *u uria Cn domeniul psihiatriei. Dn s rierile sale auto*io'ra!i e Moreno des rie um a lu rat u prostituatele ,iena !inalului de se ol, din are s9au de)&oltat metodele sale psihodramati e. Moreno le &i)ita asele, Cmpreun? u un medi spe iali)at Cn *oli &eneri e Bi un reda tor de la un )iar, <nu pentru a re!orma sau anali)a !etele=, demnitate <pentru !apt i mai de'ra*? pentru a le reda o parte din a p? ?toase epte a est entrau pe ? prostituatele au !ost sti'mati)ate de mult timp
mi)era*ile Bi oameni lipsi@i de &aloareGCn aBa m?sur? Cn At ele au a.uns s? a a pe unul imua*il Bi intrinse .= El se CntAlnea 'rupuri de s?pt?mAn? Cn Ate opt pAn? la )e e. 6a Cn eput CntAlnirile se
u prostituatele de trei ori pe
pro*lemele otidiene 5 <a !i arestat?, a !i h?r@uit? de poli@iBti pentru purtarea unor haine pro&o atoare, a !i Cntemni@ate din au)a unei a u)?ri !alse de la un lient sau pentru *olile &eneri e pentru are nu a&eau a es la tratament=. Ori um, la un moment dat, u situa@iile de &ia@? ale prostituatele Bi9au dat seama ? nu sunt hiar aBa de i)olate pre um redeau Bi ? sunt apa*ile s?9Bi Cmp?rt?Beas ? preo up?rile Bi s? identi!i e elorlalte.Moreno a des operit ? simplul exer i@iu al Cmp?rt?Birii are un e!e t urati&, iar lu rul u prostituatele l9au on&ins de puterea &inde ?toare a 'rupului. Moreno a introdus !ormal psihodrama pe 1 aprilie 1H41 Cn ,iena. 6a s!ArBitul anilor I4;, a emi'rat Cn %tatele $nite unde a !ondat Institutul Moreno. Opinia lui Moreno a !ost ? un tratament omplet ne esit? o a*ordare sistemi ? pe trei ni&ele( J1K psihodram?, J4K
psihoterapie de 'rup, J0K so iometrie. Dn orporarea a estor trei a*ord?ri permite persoanei s? Cn eap? experimentarea &inde ?rii personale, s? exerse)e noi omportamente Bi le'?turi de&ine un a'ent terapeuti Cntr9un sistem de suport Bi ast!el s? se s him*e, s? se pentru el?lalt. El &edea Cn 'rup un mare poten@ial de onexiunile su*tile Bi ompli ate dintre oameni,
de)&olte Bi s? Cn&e@e noi modalit?@i de a exista Cn lume. Moreno redea ? Cn 'rup !ie are &inde are. Ftiin@a lui, denumit? so iometrie J&e)i Capitolul 0, %o iometrie( Modul Cn are !un @ionea)? psihodramaK explorea)? Moreno expli ? semni!i a@ia orpul &ast al rela@iilor are reea)? so ietatea. lini ? a metodei sale( <Din pun t de &edere istori =, s rie el, <psihodrama repre)int? pun tul de otitur? dinspre tratamentul indi&idului i)olat, la tratamentul indi&idului Cn 'rupuri, dinspre tratamentul indi&idului prin metode &er*ale la tratamentul prin metode a @ionale.= Ca tehni ? a @ional? ori'inal?, din are s9au de)&oltat ulterior altele, psihodrama de rol Bi este o metod? extrem de !lexi*il?. Ast?)i, di!erite !orme ale psihodramei, .o B oli, entre de rea*ilitare Bi orpora@ii. De !apt, psihodrama
antrenament Cn rol sunt utili)ate Cn di&erse medii pre um institu@iile de s?n?tate mintal?, unoaBte o utili)are mondial?. Con!orm A ademiei Mondiale a Psihodramei exist? pra ti ieni nu numai Cn %tatele $nite, dar Bi Cn Australia, Cn Noua Leeland?, Cn >aponia, #ran@a, +ermania, Ele&e@ia Bi Austria, Cn +re ia, "ra)ilia Bi Ar'entina. >urnale ale psihodramei au !ost Cn!iin@ate Cn An'lia, +ermania de ,est, Italia, #ran@a Bi >aponia. Psihodrama, so iometria Bi psihoterapia de 'rup sunt de.a metode de tratament utili)ate de mult timp. PSI3/*.+4+: .0C.0+.0+ 5I08II I-T0.I/+.0 Moreno a reat Btiin@a psihodramei pentru a o!eri indi&idului oportunitatea de a re9 rea stadii e&oluti&e ratate, prin permisiunea de a experimenta Bi pra ti a dinami ile unui anumit stadiu Cntr9un mediu terapeuti prelu rate ,ele pot !in Cn@elese Cntr9o nou? si'ur. CAnd trauma Bi durerea sunt ast!el lumin? Bi experien@a poate !i reinte'rat? Cn are are el sau ea nu le9au
in onBtient. A @iunile psihodramati e pot !i de asemenea re onstru ti&e, Cn suro'atele din 'rup o!er? prota'onistului suport emo@ional pe dra'oste,
primi Cn situa@ia ori'inal?. Dn a est !el eli*erarea este a ompaniat? de Cn@ele'ere Bi are Cn ura.ea)? &inde area Bi un sens mai extins al si'uran@ei Cn exprimarea unor omportamente noi. Ast!el, psihodrama re reea)? otidianul/ *analul/ o*iBnuitul. Ne o!er? oportunitatea de a spune indi ii despre e a r?mas nespus Bi Cn a est !el ore tea)? experien@a ori'inal?. Con!er? alea de urmat pentru a.un'erea la un a ord Bi e hili*ru Cntre realitatea
interioar? Bi ea exterioar?. %o ietatea nu ne permite Cntotdeauna s? spunem e a&em pe inim?, dar psihodrama da. Ea d? 'las &ie@ii noastre interioare, durerii de are ne e prea ruBine s? o Cmp?rt?Bim, &isurilor pe are de9a*ia Cndr?)nim s? le a&em. ABa um Moreno
spunea o dat? <% ena este su!i ient?=. Psihodrama ne permite s? tra&ers?m stadiile existen@ei noastre Bi &ia@a l?untri ?, s? intr?m Cn onta t u partea noastr? Cntune at? Bi s? Cn er ?m adu erea ei la lumin? prin tehni i mediu si'ur Bi ontrolat. .0SP0CT+.0+ .0+,IT;8II P./T+6/-IST),)I $nul dintre moti&ele pentru are psihodrama are su are par !ireBti Bi se des!?Boar? Cntr9un
esul de are se *u ur? este
? prin rolurile pe are le interpret?m putem explora pra ti ori e aspe t al sinelui nostru Bi al rela@iei u eilal@i. Rolurile de *a)? din psihodram? sunt( protagonistul, persoan? a ?rei po&este este interpretat?, du*lul 5 &o ea interioar? a prota'onistului8 dire torul 5 persoana are Cndrum? a @iunea psihodramati ? Jde o*i ei, un terapeutK Bi egourile are interpretea)? elelalte roluri din psihodram?8 Bi auxiliare1 persoane din 'rup
auditoriul sau 'rupul. $tili)area in&ersiunii de rol permite prota'onistului s? .oa e ori e rol din dram?, a&And a s op atAt o*ser&area sinelui din exterior At Bi s? experimente)e sinele din po)i@ia Di!eren@a este eluilalt J,om detalia primar? dintre on eptul de rol Cn Capitolul 4, Elementele ade&?rat? are Bi apli area tehni ilor Psihodramei, Bi rolurile Cnsele Cn Capitolul 2, Tehni ile interpret?rii psihodramati eK. psihodram? psihodramati e sau experien@iale asupra altor modele terapeuti e este ondus? de prota'onist. Dire torul 5 spe ialistul Bi !elul Cn ale'erile pe ? psihodrama are &a !i
ondu e 'rupul 5 !a ilitea)?
are prota'onistul le are de !? ut, impli ? un anumit material
examinat psihodramati realitate pe
are expunerea respe ti&? &a lua !orm? Cn timp Bi a o istorie personal? e a!e tea)?
spa@iu. Dire torul Cntreprinde o
?l?torie prin surplusul de realitate a prota'onistului,
are o purt?m Cn interiorul psihi ului
Cntre'ul sens al sinelui, pre um Bi patternul rela@ional. %urplusul de realitate este important Bi este real. Ceea e prota'onistul spune ? <este=, hiar <este=, iar dire torul CBi Cn epe lu rul de ai i. S).P,)S), *0 .0+,IT+T0 #ie are dintre noi a&em un sine intele tual, unul emo@ional Bi unul spiritual, pre!a erile interne unos ute doar nou? CnBine, hiar da ? a&em pro*leme u Cn@ele'erea noastr? Cn a est timp. %untem mereu Cn noastre mistere. A&And a est o*ie ti& ?utarea sinelui nostru. Noi suntem propriile on!u), deseori proie t?m realitatea intern? Cn And o proie t?m o &edem are ne
exterior, pro*a*il din dorin@a de a arun a o mai *un? pri&ire asupra ei. De ele mai multe ori, Cns?, nu reuBim s? Cn@ele'em mai *ine, deoare e atun i ataBat? altuia , aBadar ne mai apar@inAndu9ne. Cre?m o as? a o'lin)ilor, Cn
&edem re!le @ia Cntr9o &arietate de !orme distorsionate. Fi da ? proie t?m !?r? onBtiin@a a eea e !a em, exist? peri olul de a pierde linia de demar a@ie dintre unde ne termin?m Bi unde Cn epe ori e alt e&a.
DeBi in&i)i*il? pentru eilal@i, surplusul de realitate are un impa t puterni asupra &ie@ii noastre, asupra mai realist?, u a plim*are s en? pe ?ruia mintea noastr? re!le tea)? u di!i ultate. Prin intermediul psihodramei putem Cn&?@a s? o*ser&?m <lu r?rile= min@ii noastre dintr9o perspe ti&? mult entul pe o*ser&area omportamentului on ret. ele mai adAn i !ri i, umiliri, ruBine as uns?, C?l?toria psihodramati ? este un pelerina. prin surplusul nostru de realitate. Este o ura.oas? spre noi CnBine 5 prin speran@e Bi &ise a*ia Boptite 5 Bi Cn !inal din nou spre exterior. Psihodrama ne o!er? o are ne putem expune, Cn si'uran@?, sinele ast!el Cn At surplusul de realitate ere s? re!le t?m Cnainte a poate !i Cn@eles mai *ine. Metoda este *lAnd?, ea nu ne
surplusul nostru de realitate s? !ie &?)ut. Dn psihodram?, ne s u!und?m Cn propria experien@? Bi apoi ne retra'em treptat din noi CnBine. A easta este, Cn sine, un pro es &inde ?tor 9 a a&ea ura.ul s? spunem u&intele pe are nu a&eam ura.ul s? le rostim, dar are urlau Cn noi. Datorit? !aptului ? psihodrama este atAt de puterni ? , terapeutul tre*uie s? lient. Peri olul unei atare metode Ca terapeut, atun i onst? Cn respe te Cntotdeauna &ersiunea o!erit? de unde spe ialistul rede
posi*ilitatea a terapeutul s? !oloseas ? tehni ile are Cl Cmpin' pe lient s? a.un'? a olo ? ar tre*ui s? !ie. And p?trundem Cn lientului 5 surplusul de realitate, ne este permis s? intr?m Cn realitatea interpsihi ? a a olo unde ni i Cn'erii nu Cndr?)nes &ersiunea lien@ilor noBtri Bi s? Cn@ele'em ? lumea la are au a lor inten@ionea)? s? le permit?, pentru moment. Prota'onistul Cl ondu e pe dire tor prin la*irintul min@ii sale. Terapeutul @ine mAna lientului Cn mAna sa Bi poart?, al?turi de eilal@i, o lantern? 5 re&?rsAnd lumin? asupra eea e se poate &edea pentru moment, onBtient !iind ? este doar un !ra'ment al ?, atun i And ai ima'inii de ansam*lu. Terapeutul tre*uie Cntotdeauna s? re unoas ? de9a !a e re unoaBte a est lu ru poate e hi&ala aBtept?ri are nu sunt &alide pentru lient. C?l?toria !ie ?rui este uni ? pentru sine, aBadar terapeutul are datoria de a reali)a o a*ordare terapeuti ? At mai potri&it? ne&oilor lien@ilor, pentru ? Cn a)ul Cn are lien@ii ar !i ne&oi@i s? se adapte)e la *ias9urile terapeutului, nu ar putea tolera reBterea Cn a!ara parametrilor din are pro&enim, hiar da ? reBterea pare a !i ea mai potri&it? pentru ei Cn momentul a ela. Pare a !i un !apt notoriu neap?rat onsistent u normele so iale Bi u toate ? normele terapeuti e nu sunt ? o parte important? a pro esului u implementarea de
s? p?Beas ?. Este ne esar s? ne Cn redem Cn es este eea e psihi ul
u psihi ul oamenilor, nu po@i ni iodat? s? &e)i ima'inea Cn totalitate. A nu ?tre terapeut a unor
terapeuti este unul de so iali)are, exist? mai multe pun te de9a lun'ul drumului, Cn are a @iunile Cntreprinse par a !i antiso iale. Clien@ii &or s oate la i&eal? a ele p?r@i din ei CnBiBi, pe are le9au @inut as unse Cn se ret din teama de a nu !i a epta*ile pentru eilal@i. Mediul terapeuti
14
tre*uie s? .oa e mai CntAi rolul de d?ruitor de dra'oste

ne ondi@ionat?, adi ? s? posede !un @ia <matern?=, Cnainte de a .u a !un @ia <patern?=, de a trasa limite Bi a o!eri Cndrumare. Conform lui 4oreno: <Psihodrama 6l pune pe pacient pe o scen2 pe care el poate lucra cu problemele sale1 cu a%utorul c7tor"a actori terapeutici8 Ea poate con licte psihice pot i adaptat2 oric2rui tip de problem21 personal2 sau de grup1 a copilului sau a adultului8 !ele mai ad7nci i apropiate de solu3ionare cu a%utorul ei. Psihodrama este pentru un studiu societatea uman2 6n miniatur21 cel mai simpl2 expunere min3ii 9i ceea ce este mult mai important1 ele pot experimentale.5 Moreno expli ? !aptul ? terapeutul nu parti ip? Cn produ @ia Cns?Bi, el <este a un diri.or Cntr9o or hestr?( el nu Ant? la ni i un instrument, Cns? super&i)ea)?, dire @ionea)? Bi oordonea)?. El men@ine o anumit? distan@? !a@? de pa ient= Prota'onistul este el are ale'e eurile auxiliare are &or interpreta oamenii impli a@i Cn drama sa Bi el are de ide s ena Bi tonul a @iunii al?turi de dire tor. $n e'o auxiliar ales din pu*li , &a a entua neutralitatea dire torului. Ceea e terapeutul Bi 'rupul &ede Cn timpul interpret?rii este surplusul de realitate, iar ade&?rul prota'onistului este ade&?rul u are are de9a !a e spe ialistul. Prota'onistul are &oie s? an'a.e)e Bi s? on edie)e euri auxiliare Bi du*luri atun i And este ne esar Bi este Cn ura.at s? ore te)e pe ori ine, u s opul de a reda s ena psihodramati ?. SP/-T+-0IT+T0+ %pontaneitatea este unul dintre elementele mai mul@i dintre noi au reuBi s?9Bi piard? At mai !idel ade&?rul s?u pe
metodologic al structurii psihologice8 Se deschide ast el calea spre noi dimensiuni ale i explorate 6n condi3ii
entrale ale unei psihodrame Bi un auto9a!irmarea pe drumul
o*ie ti& onstant. Dn opil?rie, nimeni nu ne Cn&?@a um s? ne .u ?m, dar din p? ate, ei apa itatea de stAn os spre maturitate. Psihodrama ne a.ut? s? redo*Andim a east? apa itate. >o ul este o a ti&itate a*solut spontan?. Este o a ti&itate de trans!ormare pro!und?, Cn are @elul prin ipal este impli area. CAnd ne .u ?m are u eilal@i oameni ne eea e reea)? experiment?m Bi pe eilal@i Cntr9o nou? lumin?. Co9 reem o CntAmplare, intr?m *ene&ol pe un teritoriu nedes operit, Cn ontri*u@ia !ie ?rei persoane este Cntre'ul. >o ul, a psihodrama, este o intera @iune spontan? ale p?r@ilor Cn s opul re?rii Cntre'ului. >o ul presupune o intens? impli are mo@ional?, pe are poate o Cn@ele'em retrospe ti& sau delo . Este momentul Cn are spe tatorul din noi dispare Bi intr? Cn s en? a @iunea Cns?Bi, momentul Cn are < a Bi um= de&ine < a Bi= Bi noi suntem pre)en@i deplin Cn moment.
15
Psihodrama nu se Cndep?rtea)? prea tare de &ia@a de )i u )i( Cn !ie are )i .u ?m o &arietate de roluri 5 mam?, tat?, iu*it, mun itor, Be!. #ie are rol presupune aBtept?ri spe i!i e. Adeseori a&em un set de emo@ii di!erite le'ate de !ie are rol. Dn unele ne sim@im mai mult noi CnBine, Cn timp e altele le sim@im rupte de personalitatea noastr? Bi ne reea)? pro*leme. Pe unele le .u ?m prea des, iar Cn altele suntem mult mai pu@in pre)en@i de At ne doream. O parte din spontaneitate onst? Cn apa itatea de a intra Bi a ieBi din roluri u uBurin@?. $nii !iloso!i su'erea)? u ne purt?m &ia@a pre um un *anda. prea moale. Pro*a*il ? am putea s? ne purt?m rolurile asemenea unor atare *anda.e,
!?r? a de&eni ataBa@i ex esi& de un anumit rol Bi a&And 'ri.? s? nu ne restrAn'? li*ertatea de miB are. ,ia@a este !? ut? pentru a !i tr?it? Bi o anumit? do)? de atitudine .u ?uB? ne poate a.uta s? men@inem un sens al o*ie tului de a nu a&ea s opuri, eea e se tradu e prin paradoxul existen@ei. Tehni ile interpret?rii de rol, pre um .o urile dramati e Bi psihodrama sunt !oarte e!i iente Cn rearea de noi roluri. CAnd ne asum?m o &arietate de roluri Bi le impro&i)?m pe moment, eli*er?m ener'iile noastre reatoare Cn noi dire @ii pe are &ia@a otidian? nu ni le o!er? Cntotdeauna. #ormatul stru turat !urni)ea)? o s en? pe are noi putem s? ne exteriori)?m spontan Cn moduri noi Bi neaBteptate. #ormatul ser&eBte Bi la men@inerea ontinuit?@ii, la rearea unui ade&?rat la*orator experimental. Ceea e se urit?@ii Bi a
Cn&?@?m prin a este a ti&it?@i poate !i apli at u uBurin@? Cn &ia@a noastr?, deoare e a !ost inte'rat Cn repertoriul nostru omportamental. Dn .o Bi Cn psihodram? tr?im un sentiment al diminu?rii onBtienti)?rii de sine Bi o one tare pro!und? u ei din .urul nostru. %untem Cn a elaBi timp &ulnera*ili Bi puterni i Bi ne miB ?m Cn?untrul Bi Cn a!ara rolurilor Bi identit?@ilor u are ne on!und?m Cn &ia@a de )i u )i. >o ul Bi psihodrama ne Cn&a@? Ate e&a din arta de a tr?i. Rolurile Cn are tr?im ele mai mari su ese Bi satis!a @ii sunt are sim@im ele Cn are sim@im u ade&?rat ? exist?m. A estea sunt rolurile Cn ? ne re'ener?m onstant. Cu At suntem mai
apa*ili de a .u a o &arietate mai mare de roluri u uBurin@? Bi spontaneitate Bi u At &a !i mai mare satis!a @ia inerent? !ie ?rui rol, u atAt &om !i mai s?n?toBi Bi ne &om sim@i mai !eri i@i. Con!orm lui Moreno, spontaneitatea Cnseamn? s? !im pre'?ti@i de a r?spunde unei situa@ii Cn a ord u soli it?rile a esteia. A east? a*ilitatea tre*uie s? !ie natural?8 nu reas ? treptat a un re)ultat al antren?rii spontaneit?@ii prin putem o*@ine spontaneitate a un a t de &oin@?. Da ? nu mai este natural?, um este la opii, este ne esar s? intermediul tehni ilor o!erite de psihodram?. Psihiatrul +dam <latner noteaz:: <%pontaneitatea nu are ne&oie s? !ie teatral?. Ea poate !i pre)ent? Cn !elul um 'AndeBti, te miBti, pri&eBti natura, danse)i sau An@i la duBG Calit?@ile esen@iale ale a tului spontan
sunt o des hidere a min@ii, o prospe@ime a a*ord?rii, o dorin@? de a Cntreprinde a @iuni ino&ati&e Bi o inte'rare a interiorului u exteriorul.= Psihodrama de!ineBte trei tipuri de spontaneitate( J1K un r?spuns nou, dar inade &at are orespunde spontaneit?@ii patolo'i e8 J4K un r?spuns ade &at, dar !?r? a !i reati& sau ino&ati& sau spontaneitate stereotip?, J0K un r?spuns ade &at ara teri)at de noutate Bi reati&itate sau spontaneitatea unui 'eniu. %pontaneitatea este strAns le'at? reati&itatea s? se exprime. Poate s? se mani!este Cn modul Cn itirea unei are de reati&itate. Ea a @ionea)? a un atali)ator sau un ompanion al pro esului reati&, Cn ori e !el ar ale'e pri&eBti un ta*lou, pre'?tirea unei intrarea Cntr9o nou? situa@ie, ine, a*ordarea unei le turi, urm?rirea unui !ilm, ?r@i sau s rierea unei po&estiri. Creati&itatea
este o modalitatea de a intera @iona u lumea Bi u sine. Ea este un element entral al psihodramei Cn demersul a esteia din urm? de a re)ol&a Bi a di)lo a pro*lemele emo@ionale Bi psiholo'i e are *lo hea)? reati&itatea Bi re lam?, pred? Bi edu ? spontaneitatea prin po)i@ionarea parti ipan@ilor Cn situa@ii are soli it? un r?spund ino&ati&. Atun i And spontaneit?@ii Bi reati&it?@ii le este permis s? se de)&olte, &inde area CBi !a e lo . %e re!a le'?turile dintre &ia@? Bi sine, atin'Andu9se s opul primar al terapiei. Din nou Bi din nou li se ere interpre@ilor de roluri din psihodram? s? apele)e la ompli ate ne esare Cndeplinirii reati&itate pentru a o!erit r?spunsurile pro!unde Bi
rolurilor a ti&ate. Oamenii sunt antrena@i s? 'Andeas ? &erti al. Dn ura.ea)? asumarea ris ului Bi pune la dispo)i@ie o mar.? su!i ient de lar'? pentru eroare Jsau eea e pare a !i o eroareK, ast!el Cn At parti ipan@ii Cn&a@? s? se tra&erse)e situa@ii are anterior i9ar !i *ul&ersat sau i9ar !i redus la t? ere. 6e permite s? experimente)e noi omportamente, s? alterne)e pun tele de &edere sau a*ord?ri neaBteptate. %pontaneitatea se produ e atun i And Cntre interiorul Bi exteriorul !iin@ei ni&elul 'Andirii a @ionAnd se produ e o CntAlnire uBoar? Bi li*er? atAt la Ar Bi al a @iunii8 eului real Ci este !a ilitat? exprimarea, psihodrama
a un mo*ili)ator al rolurilor o*osite, ri'ide Bi dep?Bite. Dn !amiliile
dis!un @ionale, identitatea tinde s? se solidi!i e Bi se exprim? !ie Cn repeti@ii, manierism sau supraadaptare Cn raport u situa@ia. %pontaneitatea se a!l? la mi.lo . Este un r?spuns ade &at, senin Cn ompara@ie u erin@ele, pre'?tind indi&idul !ie pentru a @iune, !ie pentru non9a @iune. C+T3+.=IS Con eptul de
athar)is, aBa
um este utili)at Cn psihodram?, pro&ine din &e hea ur?@at?=. Tra'ediile 're eBti a&ea
'rea ?, Cn spe ial de la Aristotel. El redea ? <prin exprimarea dramati ? a unei situa@ii din &ia@a real?, &iolen@a !a@? de su!letGar putea !i Ate&a teme entrale omune tuturor oamenilor, Cn mare parte asem?n?toare u ele ale psihodramei. Nati&ii ameri ani onsiderau ? o pur'a@ie a su!letului se poate reali)a prin punerea Cn s en? a &iselor. % enari)area dramati ? era !olosit? pentru a adu e
17
omplexele, pro*lemele Bi temerile la un ni&el onBtient u s opul de a o*@ine o ur?@ire a psihi ului. Cathar)isul emo@ional este primul pas spre e&eniment spontan pentru a torii pentru spe tatori, are tr?ies un athar)isul inte'r?rii, !?r? de are omportamentul nu &a su!eri neap?rat &reo s him*are. Cu toate ? drama nu este un a un re)ultat al
are o .oa ? iar Bi iar, ea este un e&eniment spontan athar)is emo@ional Bi intele tual,
!aptului de a !i un mem*ru al audien@ei. Audien3a parcurge patternul 9i treptat "ede patternul ca iind acela9i cu cel personal. Semni icantul dramei este 6nsu9it pe m2sur2 ce actorul se apropie de punctul culminant1 de rezol"area ac3iunii. Apropierea de spectator se bazeaz2 pe prezentul amiliar al po"estirii. :o3iunea de leg2tur2 este aptul c2 drama este po"estea mea1 semni ica3ia istoriei mele iind ritualizat2 6n a3a ochilor mei pe scen2. Scenarizarea este o oglind2 a propriilor sensuri. !atharzisul reprezint21 aici1 o clari icare 9i o explica3ie dramatic2. Psihodrama determin? athar)isul pas u pas prin o!erirea unei situa@ii Cn are .o ul de rol este o exprimare spontan? a ade&?ratei po&estiri a prota'onistului. #eta oric1 catharzisul se prezint2 6n ; "ariante. '<( 6ntr-un papirus antic catharzisul 6nseamn2 4cur23ire5 a9a cum un indi"id cur232 p2m7ntul prin 6ndep2rtarea buruienilor1 '=( 6ntr-un alt papirus apare ca 4"7nturare5 cu re erire la separarea gr7nelor de impurit23i1 '>( Diocles olose9te termenul ca p imagine a 4cur23irii5 c7nd descrie procesul cur232rii hranei pentru a putea i g2tit2 1 '?( 0eo rast 6n eseul s2 4Despre Plante5 olose9te termenul de 4retezare a crengilor uscate5 c7nd leag2 catharzisul de pomi1 '@( Philodemus 6n eseul s2u 4Despre libertatea limba%ului5 9i Epicur 6n ale sale 4Epistole5 olosesc acela9i cu"7nt pentru a 6ntruchipa 4clari icarea5 ob3inut2 prin explica3ie1 'A( &alenius1 bine6n3eles1 a olosit termenul de catharzis pentru a semni ica 4"indecarea5 bolii prin aplicarea tratamentului1 ';( pentru !hrBsippus uni"ersului prin oc. Pentru o de)&oltarea su*stan@ial?, inte'r?rii,Cn adrul lientul tre*uie s? tr?ias ? un athar)is al ?rui a !ost par urs nu numai un athar)is emo@ional, dar Bi o catharzisul este 4puri icarea5
s him*are emo@ional? Bi o'niti&? Cn per ep@ie a re)ultat al a estui athar)is. $n athar)is de a*rea @ie pro&ine dintr9o rea @ie Cmpotri&a ui&a 5 de exemplu, un athar)is al urii !a@? de propriul tat?, 'enerat? de !urie Bi disperare, este eli*erat?. Ori e athar)is tre*uie s? !ie orientat spre pro es, mai mult de At spre o*ie ti&e. Terapeutul are9l stimulea)? Bi are soli it? un o*ie ti& pre is poate determina la lient ne&oia de a !i <*un=. TotuBi, u toate ? sentimentele pot !i eli*erate, odependen@a lientului poate !i Cnt?rit?. Psihodrama in lude am*ele !orme de athar)is( un athar)is al <separ?rii Bi lari!i ?rii Bi un athar)is al uni!i ?rii Bi omplet?rii=. Ceea e determin? &inde area este
adu erea materialului in onBtient la un ni&el athar)is de inte'rare e!i ient &ia@?. Con!orm lui Moreno,
onBtient, s oaterea lui din surplusul de
realitate al indi&idului Bi mutarea sa Cn realitatea ole ti&? a produ @iei Bi a 'rupului. $n ne adu e la o stare de e hili*ru Bi ne Cndep?rtea)? de de)e hili*rul pe are Cl tr?iam Cn in apa itatea noastr? de a r?spunde ade &at la situa@ii de Oric7t de lini9titoarea este pentru pacient1 analiza situa3iilor1 testul inal const2 6n 6ntoarcerea de pe scen2 6n situa3iile din "ia3a real2. Acolo 69i poate da repede seama c2 echilibrul pe care crezuse c2 6l c79tigase din analiz2 nu este adec"at. '!eea ce lipse9te este( -eg2tura dintre orice 6i poate o eri analiza 6n drumul spre ob3inerea echilibrului 9i ac3iunea sau alte mi9c2ri ale "ie3ii. Aceast2 leg2tur2 este spontaneitatea pe care pacientul trebuie s2 ie capabil s2 o acti"eze atunci c7nd situa3ia o cere. Este ne"oie de test2ri repetate $n pentru a asigura pacientul c2 a ost ob3inut catharzisul necesar lui. Spontaneitatea este cea care 6n inal 6ncununeaz2 e orturile psihodramei. athar)is mintal poate a&ea trei modalit?@i de mani!estare( J1K Cn interiorul e parti ip? la psihodram?, J0K Cn reier Bi Cn orp. prota'onistului, J4K Cn interiorul eurilor auxiliare ur?@And orpul prin eli*erarea
auditoriu prin identi!i area u a @iunea s enari)at?. Cathar)isul apare Bi la un ni&el !i)i , elular? a amintirilor reprimate Cn Psihodrama presupune de spontaneitate ? o lips? de spontaneitate produ e tul*ur?ri atAt la ni&elul entuea)? pe m?sur? e de!i itul are !a e parte din 'rup ar athar)is e!i ient la un indi&id
indi&idului At Bi la ni&el de 'rup. A este tul*ur?rii se a reBte. $n
tre*uie s? ai*? a e!e t reBterea spontaneit?@ii la ni&elul 'rupului, eea e ar determina diminuarea tul*ur?rilor atAt la ni&el indi&idual, At Bi 'rupal. Con&in'erea autorului e ? ade&?ratul athar)is alterea)? de !apt ansam*lul elular ere*ral, modi!i And Cnre'istr?rile persoanei despre eea e a Cn&?@at. Li ala lui #rit) Perls 9 <Cn interior se a!l? premiul determin? un e&eniment orporal= 5 se poate apli a Bi ai i. Da ? insi'ht9ul nu athar)is 5 adi ?, da ? Cn&?@area nu este experien@ial? 5 &om &edea un
u al@i o hi, dar noi nu "om i di!eri@i. Da ? insi'htul tre*uie a ompaniat de
athar)is pentru a !undamenta Cn&?@area la ni&el o'niti&, insi'htul tre*uie a ompaniat de experien@? pentru a modi!i a omportamentul.
Pa'. 1( Con!orm lui >oseph CruseG Onsite, Rapid CitE, %D, 1- noiem*rie 1H-Pa'. 4( %imilarG>.6. Moreno, Psihodrama, &ol.1 J"ea on, NY( "ea on House, 1H23K Pa'. 4( #rumosulGi*idem Pa'. :( CAnd >a o* 6e&E MorenoG >.#ox, Jed.K. Esen@a lui Moreno 9 1H-O K % rieri despre metoda psihodramei de 'rup Bi spontaneitate de >.6. Moreno, M.D., JNeM YorN( %prin'er,
19
Pa'. 2( An'ela Til*E, %u!let, Dumne)eu, %ine Bi Noua Cosmolo'ie JNeM YorN( Dou*ledaE, 1HH4K Pa'. 3( Moreno a introdus !ormalG R.#. Marineau, >a od 6e&E Moreno 1--H91HO2( P?rintele psihodramei, so iodramei Bi psihoterapiei de 'rup J6ondra( Ta&isto N/Routled'e, 1H-HK Pa'. 3( Ftiin@a lui despre psihodram?G >.6.Moreno, %o iometria J"ea on House, 1H:;, NY( "ea onK Pa'. 3( Din pun t de &edere istori , psihodrama repre)int?G >.6. Moreno, Psihodrama &ol.1 J"ea on, NY( "ea on House, 1H23K Pa'. O( Con!orm A ademiei MondialeG Dale "u hanan, <Terapia psihiatri ?( psihodrama= Aso ia@ia Ameri an? de psihiatrie, Pashin'ton, D.C. Pa'. -( ABa um Moreno spunea odat?G >.6. Moreno, Psihodrama &ol.1 J"ea on, NY( "ea on House, 1H23K Pa'. -( Di!eren@a primar?G I*idem Pa'. -( Dn &i)iunea dire toruluiG I*idem Pa'. H( Estr di!i il pentru minte.. C.Qris, "oston, 41 iulie 1HH1 Pa'. H( Ca terapeu@i a&em ne&oieG R. %iroNa, Institutul de trenin' psihodramati , NeM YorN, 1H-H Pa'. 1;( Psihodrama Cl po)i@ionea)? pe pa ientG >.6. Moreno, Psihodrama Bi psihopatolo'ia rela@iilor interpersonale, %o ietatea Ameri an? de Psihoterapie de 'rup Bi >urnalul de Psihodram? J1H2-K Pa'.1;( Psihodrama este so ietatea uman?G I*idem Pa'.1;( <Este House, 1H2OK Pa'. 14( %pontaneitatea nu tre*uie s? !ie teatral?G Adam "latner, A."latner, "a)ele Psihodramei( Istorie, Teorie Bi Pra ti ? JNeM YorN, %prin'er, 1H-OK Pa'. 12( Aristotel redea ?G +eor'e 6e'eros, Minneapolis, MN( 6e ture, 13 au'ust 1HH0 Pa'. 12( Auditoriul tre eG >oseph Camp*ell Jed.K, MEths, Dreams and Reli'ion JDallas( %prin' Pu*lishin', 1HO;K Pa'. 1:( <%epararea Bi lari!i area=G. >oseph Camp*ell Jed.K, MEths, Dreams and Reli'ion JDallas( %prin' Pu*lishin', 1HO;K Pa'. 1:( Pentru o de)&oltare su*stan@ial?G R. %iroNa, Institutul de trenin' psihodramati , NeM YorN, 1HH0 Pa'. 1:( Prota'onistul t?u nu !a eG LerNa Moreno, Hi'hland ParN, NY, 13 aprilie 1H-Pa'. 1:( Ori At de liniBtitoare ar !i anali)aG >.6. Moreno, Psihodrama, &ol.1 J"ea on, NY( "ea on House, 1H23K Pa'. 1:( 6e'?tura dintre ori eG I*idem
a un diri.or=G >.6. Moreno, Teatrul %pontaneit?@ii J"ea on, NY( "ea on
2 Scena este suficient:: concepte >i premise Dnainte de a putea explora metodele pra ti e ale psihodramei Bi dramati e, este ne&oie s? ne !amiliari)?m psihodramati e. Conceptul de rol Nimeni nu este exa t a elaBi tot timpul. Dn &ia@? oper?m printr9o &arietate de roluri 5 a p?rin@i, opii, prieteni, ole'i 5 Bi multe dintre sentimentele Bi es. Putem s? a&em un mare su es Cn a!a eri, omportamentele noastre tind s? !ie spe i!i e unui anumit rol. Dn a elaBi timp Cns? nu toate rolurile din &ia@a noastr? se *u ur? de a elaBi su es Cntr9un rol, unul mediu Cn al doilea Bi s? eBu?m lamenta*il Cn treilea. De exemplu, M. are !oarte mult su ?Bti'? mul@i *ani Bi este un dire tor ex elent, dar a as? este oare um un ratat a so@, insensi*il la ne&oile so@iei Bi la presiunile exer itate asupra ei. Dn timp a poate s? ne'o ie)e !ormida*il Cntr9o situa@ie de a!a eri, nu d? do&ad? de o a*ilitate ? !amilia ar tre*ui on!runtat ompara*il? are l9ar putea a.uta s? ne'o ie)e es, M. Cn epe s? onsidere are este petre erea unei o seri a as?, u !amilia. %im@ind ? nu are su u pro*lemele u ontextul Bi u .o urile
u elementele intera @iunilor
ondus? Cn a elaBi mod sa !irma sa. Iar Cn momentul Cn
ompli ate Bi Rsensi*ile= le'ate de in ludere Bi ex ludere es 5 a as?. apa it?@ilor sale es Bi
pre)ente Cn !amilie, el apelea)? la a eeaBi a*ordare non9emo@ional? are !un @ionea)? Cn situa@iile le'ate de ser&i iu Bi o apli ? 5 !?r? pi de su Psihodrama Ci o!er? lui M. o Bans? extraordinar? de a!irmare a
exe uti&e Bi de modelare a &ie@ii sale de !amilie deoare e are oportunitatea de a a*orda roluri spe i!i e. Terapeutul s?u poate a!la Cn are dintre roluri se simte M. plin de su R&iu= Bi poate explora extinderea Cn adrul a estora. Dmpreun? ei pot s? determine are dintre rolurile din &ia@a lui M. sunt ne'li.ate sau mai pu@in .u ate Bi s? le explore)e atAt psihodramati , At Bi propriu9)is, pot s? examine)e &ia@a lui M. pentru a &edea e ar tre*ui ad?u'at sau diminuat pentru a Cm*un?t?@i e hili*rul. Psihodrama ne o!er? Cn repetate rAnduri o o a)ie &aloroas? s? lu r?m asupra rolurilor noastre ele mai Cn ?r ate de su!erin@?, Cn are puterea ne este *lo at? iar eurile emo@ionale r?mAn Bi ele atAt *lo ate, At Bi r?nite. "?iatul are a !ost r?nit de mama sa al ooli ? prin ea dar pe omportamentul ei straniu !a@? de el poate a&ea o posi*ilitate s? o CntAlneas ? pe s ena psihodramati ?. El CBi poate eli*era !uria pe are a sim@it9o !a@? de are nu a Cndr?)nit s? o exprime. Poate s?9i re!u)e Cn er ?rile &ino&ate de a are l9au !? ut s? se simt? su!o at Bi a Cn s!ArBit s?9Bi petrea ? *ra@ele Cn .urul ei Bi s?9i spun? At de reparare a durerii printr9o aten@ie ex esi&? demas ulini)at. Poate
mult are ne&oie de ea8 CBi poate exprima dra'ostea !ilial? Bi a!e @iunea are erau anterior
*lo ate de teama de prea marea ei dependen@? de el sau de on!u)ia oedipian? pe are a sim@it9o &?)Andu9Bi mama adorat? *eat?. Poate spune eea e a !ost in apa*il s? spun? Bi ere eea e a !ost in apa*il s? ear?. Con eptul de Rtrtare= a rolului, aBa poate una dintre ele mai semini!i ati&e mentale. El a de!nit rolul um este el utili)at Cn psihodram?, repre)int? ontri*u@ii ale lui Moreno Cn domeniul s?n?t?@ii are o ia sineleG !orma
a R!orma real? Bi tan'i*il? pe
!un @ional? pe are Bi9o asum? indi&idul atun i And rea @ionea)? la o situa@ie spe i!i ? Cn are sunt impli ate alte persoane sau o*ie teG %inele, Eul, personalitatea, ara terul, et . repre)int? e!e te de 'rup, ipote)e euristi e, postulate metapsiholo'i e, Slo'oi)iI. Rolul este o ristali)are !inal? a tuturor situa@iilor ap?rute Cntr9un anumit domeniu de operare prin Dn artea RPsE hodrama, A Rehearsal !or 6i&in'=, Adaline %tarr de!ineBte rolul u are se on!runt?=. Cu alte a are a tre ut indi&idul Jde exemplu tat?l, pilotul de a&ionK.= Run patern de omportament pe are Cl de)&olt? o persoan? pe *a)a experien@elor sale de &ia@? pentru a 'estiona situa@ia u&inte, .u ?m Cn &ia@a noastr? otidian? roluri are se nas din situa@ii 5 adi ? le .u ?m dintr9un anumit moti&. Atun i And explor?m un rol, explor?m moti&ele, ne&oile, !ri ile su*se &ente Bi *ene!i iile se undare are ne ondu la .u area lui. Dn .o ul de rol psihodramati eli*er?m sentimentele reprimate aso iate are Cl are asupra noastr?. %?n?tatea psihi ? este aso iat? dou? Bi nu mai putem ieBi. Atun i u a*ilitatea de a intra Bi a ieBi u o oare are !luiditate dintr9o &arietate de roluri. Ne Cm*oln?&im atun i And ne *lo ?m Cntr9un rol sau And rolul se impune asupra existen@ei noastre Bi omutare Cn inser@ia u rolul Bi ne de&enim hiar el, ne pierdem spontaneitatea Bi li*ertatea de ale'ere. Dn a est a) rolul ne .oa ? pe noi. Nu inter&ine doar o s him*are Cn realitate, dar Bi o su*identi!i ?m u noi CnBine. Psihodrama ne o!er? nenum?rate oportunit?@i de a .u a roluri 9 a prota'oniBti, eu auxiliar sau mem*ru din auditoriu. ,arietatea o a)iilor de .u are a unui rol ne o!er? situa@ii Cn are putem explora ori e rol are ne tre e prin minte. Cu are suntem onBtien@i, u atAt ne reBte At sunt mai multe rea solu@ii alternati&ele de apa itatea de a noastr? Cn realitate( ne identi!i ?m Cn mod 'reBit sau ne supraidenti!i ?m u rolul8 eli*er?m Bi experiment?m rolul Bi impa tul pe
are sunt atAt ade &ate situ@iei, reati&it?@ii. *ez(oltarea rolului
At Bi noi. ConBtienti)area alternati&elor Bi se uri)area
resim@it? Cntr9un anumit rol antrenea)? Cn mod natural posi*ilitatea spontaneit?@ii Bi
Dn Cn&?@area unui rol nou par ur'em trei etape( J1K asumarea rolului8 J4K .u area rolului Bi J0K una dintre eea
22
rearea rolului. Asumarea rolului repre)inta stadiul imit?rii sau model?rii, ontri*uind u e&a din noi CnBine la noul rol pe are Cl
ele mai pro!unde !orme de Cn&?@are. >u area rolului este etapa reali)?rii a
e am Cn&?@at prin J1K
exers?m, experiment?m Bi la
are ne adapt?m. Crearea rolului este stadiul Cn
are
re re?m rolul printr9o nou? &i)iune. P?str?m elemente din primele dou? stadii Cn timp e re?m un rol nou are s? se potri&eas ? u propriile noastre talente, ne&oi Bi dorin@e 5 un pro es reati& are ne &alidea)? eul. 7-5;8+.0+ )-)I ./, +sumarea rolului Pro esul de asumare a rolului este strAns le'at de modelare. Ceea e per epem sau experiment?m Cn a!ara noastr? este interiori)are. +radul de &or*eBte Bi inter&en@ie el Cn 'eneral s ?)ut. Dn epe Cn hiar asumarea unui rol printr9un pro es de are suntem atinBi, modul Cn are ni se onBtienti)are al pro esului Cn timpul des!?Bur?rii sale este Cn opil?rie( modul Cn reier. Da ? nu exist? o
are suntem @inu@i Cn *ra@e ni se imprim? Cn
onBtient? Cn a est pro es, Cn momentul Cn
are de&enim p?rin@i a este
unoBtin@e istori e &or !i aduse la lumin? Bi transpuse Cn a @iune Cn adrul unei in&ersiuni de rol. Copilul este a um p?rinte Bi &a !a e eea e i s9a !? ut 5 &a transmite mai departe eea e a Cn&?@at. A elaBi lu ru este &ala*il pentru o multitudine de experien@e de Asumarea rolului sau modelarea este poate ea mai puterni ? !orm? de Cn&?@are Cn&?@are. deoare e asumarea rolului d? naBtere unui patern ere*ral !amiliar. Dndemnul R#? eea e spun, nu eea e !a = este lipsit de putere Cn !a@a pro esului model?rii. Ade&?rul este mai apropiat de R#? eea e !a eu=, R#ii eea e sunt eu=. Dn a est mod ne .u ?m s enariile aparent !?r? ni i un moti&, deoare e asumarea rolului a dat naBtere unui patern omportamental in onBtient. ucarea rolului >u area rolului operea)? la un ni&el de onBtiin@? mai Cnalt de At asumarea rolului deoare e am Cn&?@at de.a un rol Bi ne sim@im su!i ient on!orta*il u el ast!el Cn At s? s?9l Cn er ?m Cntr9un mod personali)at. Per epem Cntr9o oare are m?sur? eea e !a em Bi a&em apa itatea de a ontri*ui la situa@ie u elemente personale, pe are le Cn er ?m Cn adrul rolului. %e poate o*ser&a Cn timpul anilor de laten@? .u area de rol timpurie atun i And i se re&elea)? Cmi pla e opilului ? este un parti ipant Cn pro esul de autodeterminare. Dl aBa.= El experimentea)? putem au)i spunAnd REu mer' aBa.=, RPrietenilor mei le pla e io olata am?ruie, dar mie io olata al*?.=, RMama mea !a e aBa, dar eu !a ad?u'area la eea e a Cn&?@at despre sine. A des operit ? el in!luen@ea)? rolul aBa um Bi rolul Cl in!luen@ea)? pe el. 6i*ertatea u are ne este permis s? experiment?m Bi spri.inul elor din .urul And
23
nostru sunt !oarte importante pentru modul Cn
are Cn&?@?m s? !un @ion?m atun i
suntem
opii. Da ? nu se aBteapt? din partea noastr? s? ne
omport?m Cntr9un mod
presta*ilit, i mai de'ra*? suntem Cn ura.a@i s? ne autoexplor?m, a.un'em s? sim@im Cn adAn urile !iin@ei noastre ? este Cn re'ul? s? ne asum?m ris uri Bi s? !im noi CnBine, Cn plus !a@? de CntAmpinarea aBtept?rilor 5 s? ne so iali)?m, dar nu a ro*o@i, i a indi&idualit?@i. Da ? ne este permis? li*ertatea Cn interiorul unor 'rani@e lare &om Bti ? nu e ne&oie s? ne punem pe planul al doilea pentru a tr?i Cn lume, sau s? ne r?)&r?tim 5 eea e e hi&alea)? u a ne posta pe planul al doilea. Atun i And ?minul este um s? se se uiri)ant, limitele inta te Bi identit?@ile sta*ile, importante de a Cn&?@a unde Bi potri&eas ? !?r? s? dispar?. Crearea rolului Crearea rolului poate s? apar? atun i And elelalte dou? etape au !ost su!i ient de *ine inte'rate ast!el Cn At s? Ci permit? elei mai reati&e p?r@i a eului s? inter&in? pentru a re onstrui rolul Cntr9o manier? nou? Bi uni ?. #ie de exemplu desenele lui Pi asso din perioada timpurie 9 At de !ine sunt liniile sale, At de deli ate Bi sensi*ile sunt portretele, um a reuBit el s? st?pAneas ? treptat tehni aT Apoi a a.uns s? ai*? posi*ilitatea de a arun a tot e Cn&?@ase, de a !i rapid pre'?tit s? se lase s? plon.e)e Cntr9o nou? Bi extrem de personal? &i)iune a propriei sale uni it?@i. %eam?n? !oarte tare re?m 5 Bi u a.utorul rolurilor pe u modul Cn are ne are le .u ?m Cn &ia@?. CAnd au !ost Cn&?@ate Bi opilul *ene!i ia)? de oportunit?@i
um se potri&eBte Cn s hema lu rurilor, Bi
experimentate pe deplin, And e&a nou a !ost reat Bi e&a &e hi ameste at u noutatea And se uritatea a estor dou? stadii a !ost interiori)at?, ne sim@im Cn stare s? Cn!runt?m Cn er area ultimati&? de a ne experimenta dimesiunile interioare Bi de a le a tuali)a. A tul reati& repre)int? pentru ori ine un drept din naBtere8 a intra Cn &ia@? u mirare, *ine Cnr?d? ina@i, dar des hiBi la eea e s9ar putea CntAmpla. Dup? e a torul Bi9a Cn&?@at repli ile, Bi9a Cn orporat modelele Bi Bi9a Cnl?turat p?r@i proprii le'ate de rol Bi le9a inte'rat u on ep@ia dramatur'ului, are posi*ilitatea de a rea rolul de a adu e la lumina e&a nou, de a s ?pa de eea e este unos ut Bi de a p?Bi p?Bi ?tre ?tre ne unos ut u Cn rederea de are dispune, al?turi de unoBtin@ele a umulate despre s enariu, de u on ep@ia dramatur'ului asupra rolului Bi de propria per ep@ie inte'ratoare 5 rearea rolului. .olurile de supra(ie?uire $n opil are este a*u)at sau traumati)at And este prea mi s? se prote.e)e poate s? de)&olte roluri de supra"ie3uire, un set de omportamente de!ensi&e proie tate s? Ci prote.e)e. $n *?iat speriat poate s? de)&olte rolul unui puBti dur pentru a9Bi as unde teama de sine CnsuBi Bi de a'resor. O !at? trist? poate s? ar*ore)e o !i'ur? &esel? atAt pentru a se sim@i mai *ine, At Bi pentru a9Bi mas a triste@ea Cn !a@a lumii. $n opil are CBi
Cn rederea de a l?sa lu rurile s? se CntAmple spontan, la momentul respe ti&. A easta este
simte !amilia destr?mAndu9se poate de&eni super ompetent, a o modalitate de opin' u sentimentele de nea.utorare Bi de ABti'are a unei sen)a@ii de ontrol. Cu At sunt mai intense sentimentele dureroase, u atAt mai important? este opilului. Ceea e simte opilul !un @ia rolului de supra&ie@uire. $n rol de autoprote @ie .u at de nenum?rate ori ap?t? o &ia@? proprie Bi or'ani)ea)? de multe ori personalitatea sunt el permanent &esel 5 iar este REu sunt rolurile mele de supra&ie@uire= 5 eu sunt tiranul, eu sunt el are repar?, eu opilul din interiorul adultului se a'a@? din r?sputeri de adrul pro esului a este roluri. CAnd punem su* semnul Cntre*?rii utilitatea a estor roluri Cn terapeuti , ne pro&o ?m lien@ii hiar Cn esen@a lor. "e*eluBul are re!u)? a!e @iunea din au)a temei de a !i respins poate s? de&in? un adult distant, are se ap?r?. "?r*atul al ?rui rol este de persoan? are are totdeauna dreptate &a .u a u ri'iditate rolul Cnainte de a ris a s?9Bi mani!este ade&?ratele sale sentimente. A eBti *?r*a@i Bi !emei, au de)&oltat Cn opil?rie, pentru a9Bi as unde teama. Teroarea este resim@it? de un opil a amenin@?toare la adresa propriei &ie@i, Bi tot a elaBi sentiment este impli at Bi Cn a)ul adultului. Dn timp e un spe tator o poate &edea a o rea @ie pro!und exa'erat?, adultul se a!l? u ade&?rat Cntr9o stare de teroare Bi se teme pentru &ia@a sa. Adultul re'resea)? pAn? la eul s?u timpuriu Bi experimentea)? teama amenin@?rii propriei &ie@i8 trauma timpurie este experimentat? din nou Cn momentul Cn are e&enimentele pre)ente o a ti&ea)?. DeBi rolurile de supra&ie@uire pot s? prote.e)e un se simte mai &ulnera*il? Bi dependent? persoana, intesitatea impulsului de a opil, a.un' o *arier? Cn alea rela@ion?rii adultului. Rela@iile intime !un @ionea)? a de lanBatori ai rolurilor &e hi. Cu At u atAt reBte sen)a@ia de peri ol Bi s? CBi ere inter&en@ia rolului de supra&ie@uire8 Cn lo u At de&in mai speria@i, u atAt se an'a.ea)? mai mult Cn rolul sau personalitatea pe are Bi le9
Cmp?rt?Beas ? ade&?ratele sentimente de a !i r?nit sau de &ulnera*ilitae, persoana pune Cn a @iune omportamente ri'ide are inhi*? omuni area satis!? ?toare Bi onstru ti&?. *I+6.+4+ ./,).I,/. Inten@ia urm?torului exer i@iu este de a9I !amiliari)a pe parti ipan@i la psihodram? u o &arietate de roluri pe are le .oa ?. JA@i putea '?si util s? !a e@i o dia'ram? a rolurilor din propria &oastr? &ia@?.K O*ie ti&e A Cn@ele'e num?rul Bi &arietatea rolurilor .u ate. A o*ser&a a este roluri rela@ionate unul u el?lalt. A ex plora mul@umirea Bi satis!a @ia Cn adrul a estor roluri.
Etape Cere@i parti ipan@ilor s? ia un reion Bi o !oaie. Cere@i9le s? desene)e un er unde&a pe !oaie u numele lor Cn?untru Bi s? tra'? linii de aproximati& 191.: roat?. Cere@i9le s? s rie pe !ie are spi@? rolurile ma.ore pe are le .oa ? Cn &ia@?, de exemplu, el de mam?, so@ie, !ii ?, nor?, s riitor, pro!esor B.a.m.d. Cere@i9le s? alea'? unul dintre a este roluri pe sau unul Cn are resimt o do)? de on!li t. Cere@i9le s? desene)e un alt er unde&a pe !oaie Cn are s? s rie numele are ar dori s? Cl explore)e in h Cn a!ara er ului, a niBte spi@e de
rolului, de exemplu( mam?. Apoi, a Bi Cn dia'rama pre edent?, ere@i9le s? tra'? linii Cn a!ara er ului. Cere@i9le s? s rie pe !ie are spi@? un aspe t al rolului ales, de exemplu pentru rolul de mam? 5 Bo!er, do tor, as ult?tor, *u ?t?reas?, Apoi miros, ere@i9le s? s rie urm?toarele u&inte Cntr9o omportament de
hr?nire, ole' de .oa ?, plani!i ator exe uti&, pro!esor B.a.m.d. oloan? pe mar'inea !oii( 'ust, u&Ant, aso ia@ia potri&it? are Cl explorea)?. JDe exemplu, uloare, miB are, textur? Bi sunet. Apoi, dup? !ie are el mai tare le'at? de rolul pe
are des rie sau este
uloarea pe are o simt a apar@inAnd rolului de mam? ar !i ?r?mi)iu.K Dn a est moment a@i putea a orda niBte timp pentru CmpartaBire, u 'rupul sau Cn pere hi, ad.e ti&elor pe are le9au ales pentru a des rie di!eritele roluri. Da a dori@i sa tre e@i la a @iune, urmatorul pas este de a examina dia'ramele pentru a des operi aspe tele Cn le'atura dis on!ort. ABe)a@i doua s aune 'oale sau aran.a@i o s ena aBa ere@i9le parti ipan@ilor sa !ie aten@i u ine au um &i se pare potri&it Bi on!li tul sau he! sa &or*eas a despre u are parti ipan@ii experimentea)a on!li te sau
aspe tele pe are le experimentea)a( adi a unde se a!la a!a erea neCn heiata Bi pe ine uprinde, sau ?rui aspe t al lor dores sa i se adrese)e, plasAndu9l pe un s aun 'ol sau ale'And un eu auxiliar sa9l repre)inte. Permite@i9i ori ui doreBte o s enet? pentru a explora Cn ontinuare aspe tul sau on!li tul, utili)And tehni a du*lului, in&ersiunea de rol, inter&iul, solilo &iul sau ori e tehni a se poate do&edi utila. Prota'onistul poate dori sa !oloseas a un s aun 'ol sau sa alea'a pe adresea)a. A orda@i timp pentru CmpartaBire dupa !ie are s enet? sau pentru CmpartaBire la ni&elul 'rupului dupa e au a&ut lo
26
ine&a pentru a repre)enta persoana sau aspe tul sau propriu
aruia i se
Ate&a s enete.
,aria@ii Exer i@iul poate !i &ariat prin e&aluarea, pe o s ala de la unu la )e e, a satis!a @iei resim@ite Cn adrul !ie arui rol Cn ori are dintre dia'rame, sau prin estimarea timpului petre ut Cn !ie are rol !olosind un er mare, di&i)at, !ie are se tor repre)entAnd pro entul de timp petre ut Cntr9un anumit rol. Da a este par ursa a easta etapa, s9ar putea sa dori@i sa !olosi@i o alta dia'rama pentru repre)entarea situa@iei ideale, adi a a modului Cn are parti ipan@ii ar &rea a rolurile sa !ie alo ate da a Bi9n momentul Cn are le9ar putea s him*a. %au un rol poate !i plasat pe un s aun 'ol iar parti ipan@ilor sa li se eara sa stea Cn !a@a s aunului Bi sa .oa e du*lul pentru sentimentul pre)ent Cn adrul a estui rol parti ular. Da a este reali)at a est lu ru, lientul poate sa alea'a un aspe t on!li tual al rolului sau o hestiune Cn le'atura u are se simte Cn mod spe ial puterni sau Cn adrul areia poate a&ea lo s him*area. Oamenii sanatoBi tind sa !ie apa*ili sa intre Bi sa iasa din roluri u relati&a uBurin@a, iar ei !eri i@i tind sa .oa e mai mult de unul sau dou? roluri8 ei de@in o &arietate de roluri printre are ?l?tores uBor Bi natural. "lo area Cntr9un rol poate ondu e la o*oseal?, o lips? de reati&itate Bi un sentiment de a !i pli tisit de &ia@? sau deprimat. Dn a est a) lu rul u rolul poate a.uta poate s? a.ute Cn do*Andirea de perspe ti&? Bi o s him*are Cn rolpAn? onBtienti)are. Da ? o persoan? .oa ? Cn ex es un And se simte epui)at , poate s? ai*? ne&oia de a ad?u'a la &ia@a alte roluri
pentru a o!eri noi supape pentru hr?nire, reati&itate Bi reBtere. DeBi r?spunsul poate s? par? ? se a!l? Cn a*andonarea rolului Cn are se simte epui)at, solu@ia poate s? se a!le de !apt Cn adau'area de noi roluri Bi extinderea experien@ei poten@iale. Da a dia'ramele rolurilor sunt !olosite Cn lu rul u upluri 5 rolul ar !i de so@ sau opil, ruda 5 so@ie, iar rolurile auxiliare pot !i de iu*it, prieten, !rate sau sora, parinte,
dia'ramele ompletate pot !i examinate pentru a &edea are dintre roluri sunt ompati*ile JatAt a indi&i)i At Bi Cn rela@ieK Bi are sunt on!li tuale. Rolul de parinte poate sau nu sa !ie on!li tual Cn a elaBi mod a el de iu*it sau prieten. Este util pentru uplu sa examine)e pot are dintre roluri mer' *ine Bi modelare, nu Cnseamn? es ? are au ne&oie de aten@ie( poate !i util Cn ? deBi unele roluri dintr9o rela@ie rela@ie este nes?n?toas? sau ? o uplul s? Cn@elea'? Cntrea'a
antrenarea unor ne esita
apa it?@i Bi Cn des operirea !aptului
neprodu ti&?. Dia'ramele de roluri pot de asemenea s? a.ute rela@ie dura*il?, plin? de su m?sur? e mem*rii uplului par ur' stadiile &ie@ii, Bi
ere s him*?ri de rol semni!i ati&e Bi
omut?ri pe
? !ie are dintre a estea ne esit?
.u area unor roluri di!erite. Mem*rii uplurilor !un @ionale pot s? CBi permit? unul altuia s? CBi s him*e rolurile !?r? a rela@ia s? se piard?. $n uplu experimentea)? pe termen lun' el pu@in patru stadii ma.ore ale &ie@ii( de mi.lo uplu, !amilia nu lear?, uplu/!amilie extins? Bi *?trAne@ea. Ori e stadiu al &ie@ii poate !i examinat Cn a est mod( de exemplu, ri)a &Arstei poate !i anali)at? din perspe ti&a rolurilor prin intermediul dia'ramelor,
explorAnd are dintre roluri au !ost prea pu@in .u ate Bi are treuie ad?u'ate sau extinse pentru a tr?i !eri it. C?minul 'olit, pensia, pierderea unei persoane iu*ite Bi alte s him*?ri ma.ore ale &ie@ii pot la !el de ine explorate Cn a east? manier?. *I-+4IC+ PSI3/*.+40I Isoria de &ia@a a !ie arei persoane este uni a. #ie are intera @iune ne s hima. Da a Cntre doua persoane exista o one tare emo@ionala satis!a atoare ele pot sa ada de a ord a un anumit e&eniment este pla ut. Da a a easta one tare este desin roni)ata, ei doi experimentea)a a elaBi e&eniment destul de di!erit. #ie are dintre noi adu e neuro himi a Bi de)&oltarea emo@ionala. Psihodrama Ci o!era prota'onistului o s ena se uri)anta pe are sa reexperimente)e e&enimentul traumati)ant Cn si'uran@a, *ene!i iAnd de su!i ient suport pentru a e&ita *lo area, ast!el Cn At sa poata sa simta, sa Cn@elea'a Bi sa !ie onBtient de a esta, Bi ast!el sa a.un'a la Cn hiderea +estalt9ului. Apoi e&enimentul traumati mer'e mai departe. Repre)entarea psihodramati a Ci a.uta pe oameni sa se eli*ere)e de sistemele lor de autoilu)ionare. 6a Cn eput eurile auxiliare sunt extensii ale sistemelor autoilu)ionante ale prota'onistului, dar u At mai des poate sa ai*a sau sa experimente)e prota'onistul repre)entarile auxiliare, a*andone)e a!a erile neterminate. Pentru a Cn@ele'e dinami a psihodramei, este ne esara sisteme tensionale deschise1 autopoeza1 concretizare Bi unoaBterea a transa eea e se on reti)ea)a pe s ena psihodramati a, Cn spe ial a on eptelor de tele1 oame ac3ionala1 psihodramatica su*se &enta. Tele Am CntAlnit u to@ii oameni pe are ni se pare a Ci unoaBtem Bi Ci Cntele'em imediat, hiar Bi !ara a dis uta u ei. DntAlnim oameni u are ne sim@im on!orta*il din instin t Bi al@ii de are, tot din instin t, ne Cndepartam. Ast!el de raspunsuri non&er*ale !a parte din tele, sau dintr9un tip de onBtiin@a sen)oriala telepati a. Tele este ara teri)at de Moreno a ea mai smpla unitate de sentiment dintre doi oameni. Este o empatie Cn du*lu sens, o sim@ire a realita@ii eluilalt8 este le'atura are men@ine oamenii Cmpreuna. Nu este sinonima u trans!erul. Cone tarea tele9i a transpusa Cn a @iune Cn psihodrama Ci !a e pe prota'oniBti apa*ili sa ramAna Cn interiorul propriilor realita@i psihi e, dAndu9le !orma, de!ini@ie Bi one tare.
u sine Cn
experimentarea tuturor situa@iilor de &ia@a istoria de &ia@a a umulata, !un @ionarea
poate !i reinte'rat Cn
existen@a sa su* o !orma re!a uta 5 dAndu9i9se un ontext Bi un Cn@eles 5 iar lientul poate
u atAt mai uBor, poate sa renun@e la a estea. Poate sa le a persoane reale. Ele pot sa Cn heie
a extensii ale sinelui Bi sa le &ada
Tele este un pro es re ipro 8
ur'e Cn doua dire @ii, des riind sensul
one tarii
dintre doi oameni. Dntr9o situa@ie de 'rup oe)iunea este masurata prin taria Bi numarul pere hilor re ipro e, iar tele este experimentat a un sentiment de Cn@ele'ere non&er*ala 5 de a !i &a)ut Bi Cn@eles de o alta persoana. Dn a @iune tele impli a o disponi*ilitate de a .u a rolul auxiliar om*inAnd 'Andirea Bi emo@iile Cn spri.inul plus9realita@ii prota'onisului ast!el Cn At sa nu se detaBe)e de propria experien@a. Tele des hide drumul a.utorul aruia se explorea)a Bi testea)a atre Cn redere o!erind un suro'at real u one tarile Cn realitate. Tele permite adu erea
pentru anali)a Cn ai i Bi a um a unui sistem autoilu)ionant, !a And materialul in onBtient9 onBtient prin experimentarea Cn a @iune ast!el Cn At sa !ie retrait Bi re)ol&at. #oamea de ac?iune Tendin@a de a a @iona pe dire @ia ompletarii se numeBte oame de ac3iune. 6a !el a Bi ompulsia de repeti@ie, poate de&eni un ritual al !oamei nesatis!a ute. Pro&ine din experien@e dureroase, Bi nu din unele pla ute, Cntru At este o mani!estare a dorin@ei psE he9ului de a adu e trauma la un ni&el onBtient ast!el Cn At sa poata !i ontrolata. CAt timp nu s9a re)ol&at, experien@a dureroasa este repetata Cmpin'And la des ar are prin a @iune. Impli area Cntr9un pentru i lu repetiti& poate, de !apt, sa !ie &a)uta a un semn po)iti& a denota o Cn er are de re)ol&are. Denumita uneori Cn domeniul adi @iilor Run unoaBtere interioara a on@inutului a Rspiritul sa de&ina arne=. Cererea de a @iune, !oamea de
stri'at de a.utor=, mani!esta o dorin@a interioara de psE he9ului, o dorin@a a @iune sau
ompulsia la repeti@ie sunt le'ate de prin ipiul pla erii. Da a ramAn
nere)ol&ate pot sa peri lite)e sa&urarea pl? erii. Psihodrama o!er? o o a)ie uni ? de a personali)a !oamea de a @iunea prin utili)area eurilor auxiliare, are .oa ? rolurile ne esare on reti)?rii situa@iei ori'inale. Da ? impulsul Bi dorin@a sunt satis!? ute Cn psihodram?, sau reierul a omportamentul poate !i diminuat. PsE he9ul ept? eurile auxiliare a reale, permi@And prota'onistului s? lu re)e asupra ore t?, Cn heiat?, ast!el
exeprien@ei traumati e Bi s? CBi reCmprosp?te)e !or@ele. A @iunea psihodramati ? o!er? un ontext Bi permite e&enimentului s? !ie rea*ilitat Cntr9o !orm? Cn At s? nu mai existe Cntr9o stare de on!u)ie sau tensiune des his?. Sistemele tensionale deschise %istemele tensionale des hise repre)inta experien@e nere)ol&ate pe are le purtam Cn su!let. Dupa parerea lui $m*erto Maturara, reierul operea)a pe prin ipiul Cn hiderii or'ani)arii( adi a Cn ear a Cntotdeauna sa umple sau sa termine situa@ia. Da a o situa@ie a.un'e la o re)ol&are satis!a atoare, reierul a o@inut Cn hiderea.
29
#ie are dintre noi este un sistem *iolo'i prin ipiul Cn hiderii or'ani)arii( pentru a trai
omplet, independent, 'u&ernat de autam o stare de Cn hidere Bi
ompletitudine. Da ? nu reuBim s? o*@inem o re)ol&are satis!? ?toare a situa@iei, r?mAnem Cntr9o stare de anxietate. Creierul Cn ear ? s? !or@e)e Cn hiderea ast!el Cn At s? supra&ie@uias ?, Bi o &a reali)a !ie prost, !ie *ine, pentru ? Ci este indinspensa*il?( adi ? o &a reali)a Cn .urul a indi!erent e se a!l? a olo, !ie ? re)ultatele o*@inute prin extrapolarea sa sunt sano'ene Bi *ine or'ani)ate sau haoti e. Psihodrama, o!erind prota'onistului o modalitate de a .u a din nou o situa@ie nesatis!? ?toare, nere)ol&at? Bi de a o ompleta Cn a est moment, poate s? ontri*uie la re)ol&area sistemelor tensionale des hise. +utopoeza Autopoeza repre)int? starea noastr? de a !i &ii Cntr9un mediu. Ori e !a em este de laBat de mediu, sau de intera @iunea noastr? autopoe)a nu este un on ept psihodramati u a esta8 rea @ia noastr? este o ompensare menit? s? ne men@in? e hili*rul, sau starea de a !i &ii Cntr9un mediu. DeBi per se, ne a.ut? s? ilusatr?m moti&ele pentru are dinami a psihodramati ? o'lindeBte dinami a &ie@ii. Concretizarea % opul a @ion?rii psihodramati e este de a on reti)a sau a da dimensiune Bi spa@iu dramei interioare a prota'onistului. Drama o!er? prota'onistului persoane reale s? se idei, amintiri la ni&elul Pro esul de u are on!runte, mai de'ra*? de At unele ima'inate. Ceea e a men@inut su* !orm? de orpului Bi !lash*a N9uri poate !i .u at pe s ena psihodramati ? atharti Cn sine. %impla expunere a
prin intermediul eurilor auxiliare. on reti)are este &inde ?tor Bi realit?@ii noastre Cn pre)ent Bi Cn spa@iu o adu e la un ni&el de onBtienti)are unde apar noi posi*ilit?@i de a o &edea, sim@i Bi 'estiona. Natura a @iunii psihodramati e re)id? Cn desemnarea prota'onistului a entrul al propriei sale drame. Di o!er? o oportunitate de a ABti'a un sentiment de putere asupra a eea e a !ost Cn interior pentru a ABti'a armoinie. Dn on reti)are Rspe tatorul interior= este Cnl?turat, iar prota'onistul de&ine Cn Cntre'ime a ti&. %itua@iile Cn are prota'onistul s9 ar !i putut sim@i lipsit de putere sau in&i)i*il sunt reproduse pe s en? aBa um au !ost experimentate la Cn eput, ast!el Cn At el s? CBi poat? explora realitatea, ade&?rul Bi experien@a !?r? s? !ie ne&oie s? CBi Cntre@in? Bi s? lu re)e CCn a elaBi timp asupra altor pun te de &edere. Este o posi*ilitate de a se RCntAlni= Bi on!runta u dimensiuni interioare 5 !oamea a @ionala, ompulsii repetiti&e, !ante)ii Bi &ise. Este o Bansa de a !a e real eea e parea ireal Bi de a adu e Cn lumina onBtiin@ei eea e se a!la Cn in onBtient Cntr9o stare !ara !orma.
Dntre'ul pro es de
on reti)are este proie tat sa externali)e)e plus9realitatea lini . Pro esul de Cn al)ire ontri*uie la
prota'onistului Bi sa o plase)e pe s ena unde poate !i manipulata Cntr9o maniera lipsita de peri ole Bi potri&ita din pun t de &edere trans!ormAndu9se Cn ai i Bi a um. Transa psihodramatica Dn momentul Cn are R a Bi um= se trans!orma Cn realitate prota'onistul poate sa intre Cntr9o stare de transa apropiata de ea de &is. Con!orm teoriei =era9sure= promo&ate de Cri N Bi Mith inson a ti&itatea din timpul &isului Ci permite sistemului ere*ral sa Rs ape de os ila@iile para)iteGUBiV o data u a estea ar disparea amintiri nedorite mai ales ele de !a tura poten@ial patolo'i a um ar !i, o*sesii, halu ina@ii Bi ilu)ii=. >. Allan Ho*son a!irma RGnu numai a apre iem &isele pe masura e le experimentam dar putem sa patrundem a ti& Cn experien@a noastra oniri a. Putem sa ne intensi!i am rememorarea Bi hiar sa s him*am intri'ile pentru a de&eni mai pla uteR . Cn timpul transei psihodramati e putem sa a&em u ade&arat Bansa de a ne modi!i a amintirile Bi de a ne orienta noua Cn&a@area pe masura e aproape a experiment?m un &is lu id. Con&in'erea autorului este ? eea e apare Cn timpul a estei stari Cn termeni de remodelare ere*rala este par@ial responsa*il pentru poten@ialul misterios de &inde are al psihodramei. Atun i And experimentam un e&eniment traumati , a&em tendin@a sa ne *lo am. CAnd ne *lo am reierele noastre nu !un @ionea)a normal. eea Nu Cn@ele'em, nu onBtienti)am Bi nun inte'ram experien@a. Ca urmare, And experien@a este rea ti&ata, nu poate !i adusa la lumina o Cntrea'a amintire inte'rata8 a @iunea sa !ie se uri)ante ast!el Cn At e se rea tuali)ea)a este a mediul Bi situa@ia nere)ol&ata a ne&oilor *lo ate. De i este important Cn psihodrama experimentata, sim@ita, unos uta, Cn@eleasa Bi inte'rata. T0/.I+ PSI3/*.+4+TIC; + *0=5/,T;.II Moreno a delimitat patru stadii ma.ore ale de)&oltarii le'ate a nume de rolurile a @ionale( du*lul, o'linda, eul auxiliar Bi in&ersiunea de rol. %tadiul du*lului Cn epe sa ne de)&olte esen@a pe masura e tre em prin o'linda, stadiul Cn are in!orma@ia din exterior ontri*uie la !ormarea eului. $rmea)a apoi stadiul eului auxiliar, Cn eputul unei onBtienti)ari a separarii( de&enim onBtien@i a lumea nu este doar o extensie a noastra, i este Cmpar@ita u alte persoane omplet separate de noi. Inter&ine apoi stadiul in&ersiunii de rol. A esta este Cn eputul empatiei, And suntem u ade&arat apa*ili sa ne po)i@ionam Cn lo ul altuia Bi sa &edem lumea a Bi um ar &edea9o el. Psihodrama inte'rea)a o &arietate de a*ordari 5 o'niti&a, emo@ionala Bi omportamentala 5 are o!era posi*ilitatea inte'rarii a estor elemente ale eului. Cele trei
adu erea ei Cn onBtiin@a prota'onistului8 prin a @iune este pusa pe s ena, a olo Bi atun i
And trauma emer'e sC poata !i autenti
par@i ale personalita@ii
ui&a sunt directorul J el
are
ontrolea)a a @iuneaK, spectatorul
J el are o monitori)ea)aK Bi actorul J el are o reali)ea)aK. Pshihodrama o!era o s ena pe are toate a este par@i pot sa inter&ina. Traim Cntr9un ontext. Copii !iind nu ne de)&oltam Cn i)olare8 suntem memrii unui sistem de oameni Bi rela@ii are supra&ie@uies Cntr9o oare are masura Cn permanen@a Cn mintea noastra Bi are ne in!luen@ea)a Bi pe are Ci in!luen@am. Dintr9un anumit pun t de &edere, stadiile de)&oltarii nu sunt dis rete, Bi deBi tre*uie sa le 'estionam omplet Bi sa le par ur'em, ni iodata nu le depaBi u ade&arat. Toate a este stadii ramAn Cn !un @iune pentru noi a adul@i. Persoanele are au tre ut satis!a ator prin stadiile de)&oltarii &or Bti a adul@i And a este )one nu !un @ionea)a um tre*uie Bi &or !i pre'ati@i sa9Bi reor'ani)e)e &ie@ile on!u)ie Cn le'atura u multe aspe te. pentru a umple 'olurile. Ceilal@i &or experimenta
ABa um pre i)ea)a Ro*ert %iroNa R&or experimenta un &id interior, o anxietate aparent !ara !undament Bi o !oame are uneori nu poate !i satis!a uta=. ,or respin'e elementele de are au ne&oie, nu pentru a au destul, i pentru a sunt RCn!ometa@i=( aBa are um &i timele Cn!ometarii tre*uie sa Cn eapa prin a mAn a pu@in persoanele sa poata !i di'erat. Stadiul dublului Dn psihodrama stadiul ini@ial al de)&oltarii poarta numele de stadiul dublului. Este o perioada Cn are eul opilului este nedi!eren@iat de el a mamei sau al primei persoane a Bi um parintele ar !i o are a orda Cn'ri.ire. Este o perioada de solitudine Bi unitate Cn are timpul nu ontea)a, o ur'ere de ener'ie Cn am*ele sensuri. "e*eluBul se simte ade&arata extensie a sa. Apropierea de parinte sau Cn'ri.itor este !oarte importanta. Este un stadiu Rmarsupial=. Dn a est stadiu al de)&oltarii, o mama, un tata sau Cn'ri.itor simte ne&oia opilului de a !i Cntr9un marsupiu Jpentru a &eni Cn CntAmpinare a estei ne&oi a&em a um dispo)iti&e Cn are sa ne purtam *e*eluBiiK. Ritmul natural al parintelui de&ine Bi el dupa doi. Dn a est mod oamenii Cn&a@a sa ai*a Cn redere. CAnd *e*eluBului Ci este !oame Ci este o!erita mAn are8 And *e*eluBul se uda, mAini iu*itoare Cl !a sa se simta us at Bi on!orta*il8 And *e*eluBul su!era se !a Cn er ari de ameliorare a puterii8 And are ne&oie de re on!ortare, mAini *lAnde Cl mAn'Aie Bi o &o e sua&a Cl alinta. Dn a est mod Cn&a@a sa ai*a Cn redere 5 Bi da a a este lu ruri se CntAmpla su!i ient de !re &ent pentru a de)&oltarea opilului sa pro'rese)e Cntr9o maniera sanatoasa, Cnseamna a a a&ut eea e numeBte D. P. Pinni ott Run parinte su!i ient de *un=. Atun i
auta sa
re)ol&e stadii de de)&oltare neterminate tre*uie sa a @ione)e Cn et, ast!el Cn At materialul
are traieBte
opilul8 &o ea parintelui, sunetul, mirosul, respira@ia Bi emo@iile sunt eptate a Bi um nu ar !i ni i un Cn eput sau s!ArBit Cntre ei
CmpartaBite de *e*eluB, a
And ele nu au lo
su!i ient de des opiii Cn&a@a sa per eapa lumea a in apa*ila sa9i Cn@elea'a Bi sa &ina Cn CntAmpinarea ne&oilor lor. Dn primele Ate&a luni de &ia@a, *e*eluBul nu se simte di!eren@iat de restul osmosului. Este un sentiment de unitate, ni i o rela@ie Reu9tu= 5 ni i un sentiment al &reunei persoane, lo sau o*ie t are are o po)i@ie Cn exteriorul elui are per epe. Ini@ial du*lul este Cntr9ade&ar o extensie a *e*eluBului dar Cn ura.ea)a rela@ionarea. Mai tAr)iu du*lul este un sentiment interiori)at de a !i &a)ut, Cn@eles prin 'ri.a parintelui. Stadiul oglinzii Oglinda o!era in!orma@ii din exterior nu neaparat on'ruente u &o ea interioara. um ne &edem din Da a o'lindirea este sensi*ila poate o!eri o tra&ersare lipsita de peri ole din interior atre 'rupul mare sau so ietate, a.utAndu9ne sa Cn@ele'em nu numai interior, i Bi um suntem per epu@i de al@ii. Da a o'lindirea este dura Bi puniti&a, ompasi&a a
distorsionea)a alea dinspre interior atre o*ie tul exterior8 este di!i il pentru un opil sa experimente)e Bi sa se Cn@elea'a pe sine Cn ontextul mai lar' da a !eed*a N9ul din lumea exterioara este resim@it a e&aluati& Bi amenin@ator. Da a !un @ia du*lului a !ost su!i ient repre)entata Cn !amilie, indi&idul poate sa !oloseas a e!e ti& o'lindirea este sensi*ila 5 And eea And a.un'e Cntr9o situa@ie e se spune atin'e o orespondenta. CAnd o'lindirea one tat, a oarda interioara 5 se simte
&a)ut Bi Cn@eles de lumea din exterior. Da a sunt spuse lu ruri dure, resim@ite um este Bi se simte in apa*il sa se Cone tarea la lume este sla*ita.
in on'ruente u sentimentele interioare, de)&olta o sen)a@ie de a nu !i !ost ni iodata aBa one te)e sau sa satis!a a expe ta@iile exterioare.
O'lindirea .oa a un rol important Cn modul Cn are opilul Cn reBtere Cn&a@a sa se autoper eapa. Dn a elaBi !el Cn are opiii de doi ani mun es mult pentru independen@a !i)i a spunAnd Rpot sa !a asta sin'ur=, adoles en@ii lupta pentru independen@a emo@ionala sau pentru un eu di!eren@iat. Mesa.ul lor este lar( REu nu sunt tu= 5 a par, haine, 'usturi Bi respin'eri, prieteni. Fi aBa um le dam elor de doi ani sar ini potri&ite &Arstei pentru a9Bi de)&olta sentimentul de autonomie, adoles en@ii au ne&oie de responsa*ilita@i ade &ate Bi de li*erta@i pentru a9Bi de)&olta indi&idualitatea. Copilul de doi ani spune( Rlasa9mi orpul sa !ie separat=, Rlasa9ma sa9mi ridi sin'ur !ur uli@a la 'ura Bi sa mut sin'ur s aunul=. Adoles entul spune( Rlasa9mi eul sa !ie di!erit=, Rlasa9ma sa9mi urme) propriul urs de a @iune, pre!erin@ele Bi respin'erile Bi sa experimente) &ia@a printr9un eu entrat pe mine Bi nu pe parin@ii mei=. Da a o so ietate este restri ti&a un adoles ent nu are ne&oie sa de&ie)e mult pentru a se di!eren@ia8 Cntr9o so ietate permisi&a el tre*uie sa mear'a pu@in mai departe pentru a se di!eren@ia de
33
norma. Adoles entul tre*uie sa reali)e)e ruptura pentru a se reCntoar e di!erita. Stadiul eului au@iliar %tadiul eului auxiliar anun@a onBtiin@a eluilalt, a
a persoana
e&a din olo de ne&oile Bi
dorin@ele nar isi e ale opilului. Dn epe sa ai*? onBtiin@a !aptului a lumea este plina de al@i oameni di!eri@i de el. Iar da a a !ost du*lat Bi o'lindit ade &at, a de)&oltat un sentiment al eului su!i ient de puterni ast!el Cn At sa empati)e)e u un Alter. Prin du*larea reuBita, unde pot sa du*lului opiii Cn&a@a a nu sunt sin'uri Bi a uni&ersul este un lo a a esta sa prietenos unde ne&oile sunt per epute Bi satis!a ute8 Cn&a@a a eul este un lo interior de apete sus@inere Bi !a@a de are sunt li*eri sa se miBte !ara dispara. O'lindirea sensi*ila o!era o tre ere lipsita de peri ole din lumea interioara a atre lumea exterioara a eluilalt8 o!era opilului re!le tari Bi in!orma@ii despre sine pe are le poate utili)a pentru automodelarea ne esara inte'rarii Cn re@eaua so iala. Apoi, o data u onBtienti)area eluilalt apare o apa itate de a trai a !iin@a printre alte !iin@e, de a9Bi o upa lo ul a mem*ru al so ieta@ii. A um eul tre*uie sa !ie su!i ient de puterni pentru a tolera e&enimentele ne'ati&e. Copilul a Cn&a@at sa alea'a Bi sa !ie ales, sa o!ere Bi sa primeas a, sa simta ompasiune pentru al@ii. A Cn&a@at a pun tul sau de &edere nu este sin'urul, a e hili*rul, empatia Bi !airplaE9ul sunt erute pentru a trai !eri it printre al@ii. %tadiul eului auxiliar este unul al intrarii Cn so ietate, a&And interiori)at du*lul sau aminul, o'lindirea sau sinele re!le tat. Stadiul in(ersiunii de rol %tadiul in&ersiunii de rol apare atun i and Eul este omplet si su!i ient de independent pentru a indi&idual sa poata sa stea pe pi ioarele lui si sa se on!runte u altul, deoare e numai atun i o persoana poate intr9ade&ar sa se puna in pielea altuia. O persoana traies in ontextul are este u apa*ila sa in&erse)e rolurile are posi*ilitatea sa9si ele ale altuia, intele'and a oamenii nu sunt insule, i and Rte &oi um spune Moreno, e hili*re)e ne&oile, dorintele
elorlalti. Este momentul, dupa
&edea pe tine prin o hii tai sit u ma &ei &edea pe mine prin ai mei=. Este mai mult de at empatia, apa itatea de a simti si experimenta &iata pentru un moment din a!ara Eului, hiar sa te uiti inapoi la tine din a ea po)itie. Este una dintre i din intetriorul Eului poti sa !i alaturi de alt Eu sis a sunt la lo ul lorK. A in&ersa rolurile nu inseamna sa dispari in elalalt. Mai de'ra*a inseamna sa intri de *una&oie in inima si o hii eluilalt, sa &e)i lumea din pun tual de &edere din are el ar
ele mai pure !orme de a unul. JA est lu ru
omuni are intre doi oameni pentru a esti apa*il sa omuni i nu numai de la Eu la Eu, omuni ati !un tionea)a numai da a Eul !ie arei personae este inta t si limitele !ie arei personae
putea9o &edea, stiind a a easta este o alatorie inauntru si apoi din nou a!ara, o &i)ita tre atoare intr9un alt uni&ers. Putem spune in a est a) a a est stadiu al in&ersarii rolurilor este unul in are Eul s9a de)&oltat si adaptat destul pentru a putea tolera o alatorie temporara in a!ara sa. Este un a t de in redere, nu neaparat in elalalt, i in soliditatea si solidaritatea existente inauntrul propriului Eu. In&ersarea de rol le permite oamenilor sa &ada &iata sip e ei insisi din alta perspe ti&e( R#iul, are este in ontinuare el insusi=, spune LerNa Moreno, Rtre*uie sa simta sis a se per eapa am um simte si il per epe mama lui8 mama, a um !iu, tre e prin a elasi pro ess.= Stadiile actului psihodramatic Toate elementele esentiale pentru de)&oltare sunt onstruite in tratamentul psihodramati ( du*lul, o'linda, eul auxiliarE si in&ersiunea de rol. Du*lul, de exemplu, sustine experienta interioara a prota'onistului sau un nou du*lu este reat in psihodrama da a du*lul ori'inal al persoanei a !ost nesastis!a ator. De asemenea, insasi a tiunea psihodramati a a tionea)a !ara indoiala prota'onistului. Dupa a tunea e!e ti&a, du*larea identi!i arile tre)ite in ei, !ie ontinua, prin !aptul a oamenii isi impartases prin a a tori , !ie a martori. O'lindirea intra in .o a un du*lu din moment e se alatura realitatii
impartasirea de atre auditoriu a unei &arietati de ima'ini ale a tiunii prota'onistului. %tadiul Eului auxiliarE se a ti&ea)a in timpul intera tiunii de 'rup sau a impartasirii de experiente, and prota'onistul reali)ea)a a exista lu ruri are se intampla oamenilor !ara sa ai*a nimi de9a !a e u el, lu ruri are sunt omplet separate de experienta lui si nu se re!le ta asupra lui in ni i un !el. A easta este o parte a etapei de separare, are la randul ei este o etapa a de)&oltarii. Dup a e prota'onistul a reusit sa asimile)e a este stadii sis a9si sta*ileas a o an ora interioara, &a !i apa*il sa in&erse)e rolurile u altul din 'rup, sa se lase deoparte pe el insusi pentru moment sis a adopte rolul altei personae. A easta este o parte a etapei de apropiere, a indepartarii si intoar erii persoana. Ne&oia de a9ti &edea Eul in a tiune este reali)ata !olosind o persoana !un tionea)a literalmente, de a tiune a spatiului a o'linda a are lientului. Moreno s rie( RCand un pa ient este auxiliar repre)inta pa ientul, opiiind atre mama sau sursa de a!e tiune. In a est !el lientul in&ata sa se puna temporar in pielea altei personae, !ara a de&eni a ea
in apa*il sa se repre)inte, prin &or*e sau a tiune, un eu auxiliar este plasat in portiunea psihodramati GEul omportamentul lui si in er and sa9I exprime trairile prin &or*e si mis are, aratandu9I pa ientului a intr9o o'linda !elul in are eilalti s9ar putea sa9l experimente)e.=
35
O'linda poate !i o tehni a de e!e t pentru pa ientii are nu sunt apa*ili sa tolere)e intensitatea de a .u a ei insisi si are simt ne&oia sa !ie u un pas mai la distanta pentru ase simti in si'uranta. A easta tehni a !urni)ea)a posi*ilitatea de a &edea dintr9o po)itie mai putin !ier*inte si u suportul dire torului un e&eniment traumati . De asemenea, permite prota'onistilor sa asti'e perspe ti&a asupra propriului omportament, pri&indu9l mai de'ra*a de at experimentandu9l. In&ersiunea de rol este pro*a*il una dintre ele mai importante elemente ale psihodramei ade&arate. Permite prota'onistilor nu numai sa se proie te)e sau sa empati)e)e u alta persoana Jeul auxiliarK, dar sis a experimente)e e!e ti& a ea persoana. A easta nu du e numai la resterea intele'erii eluilalt, dar de asemenea permite sa te &e)i din po)itia eluilalt. Cand opilul este entrat in propria piele, el &a !i tre ut de.a prin stadiul eului apa*il sa in&erse)e rolurile u R elalalt=. Prin u eul ramanand auxiliar. Este a um un eu separat si este de a in&ersa rolurile
a easta de urand des operita a*ilitate de a !i o persoana separate si de a empati)a sau u alta persoana !ara a de&eni a ea persoana, inta t, are lo o apropiere are nu ar !i !ost posi*ila inainte. Cand nu suntem &iata apa*ili sa par ur'em a este stadii ale indi&iduarii, tre em prin a in arnare a parintelui, simtind mereu ne&oia de a ne atasa de ori e lu ru din autarea unui sel! de are sa se atase)e. In tratarea odependentei
a!ara noastra, persoana o*ie t sau lo . A easta, *ineinteles, este odependenta, sau sel!9 ul nedi!erentiat in este ne esar sa ne intoar em la stadiul du*lului si sa lu ram pe du*lu, o'linda, eu auxiliar si in&ersare de rol, re onstruind si retraind eea e nu s9a intamplat omplet la &remea respe ti&a. +rupul este ru ial la un moment dat in a est pro ess deoare e intr9o arena u oameni ne traim noi &ietile.
Pa'. 1H( Oper?m Cn &ia@?GR.%iroNa, Institutul de Trainin' Cn Psihodram?, NeM YorN, 1HH0 Pa'. 41( Moreno a de!init rolul psihodram? %prin'er, 1H-OK Pa'. 0;( Dup? $m*erto MaturanaGCuerna&a a, Mexi o, o tom*rie 1HH; Pa'. 04( Moreno a des ries patru stadii ma.oreG R.%iroNa, Institutul de Trainin' Cn Psihodram?, NeM YorN CitE, 1H-Pa'. 00( ,or experimenta un &id interior...R.%iroNa, Institutul de Trainin' Cn Psihodram?, NeM YorN CitE, 1H-Pa'. 00( un pa ient su!i ient de *unGD.P.Pinni ott, Copilul, #amilia Bi 6umea exterioar?, NeM YorN( Peli an "ooNs, 1H32 Pa'. 02( De&ine di!i ilG R.%iroNa, Institutul de Trainin' Cn Psihodram?, NeM YorN CitE, 1H-36 Drama interioara - PH. D. Tian Dayton
aG>.#ox JedK, Esentialul Moreno( % rieri despre
a metod? de 'rup Bi %pontaneitate de >. 6. Moreno, M.D. JNeM YorN(
Pa'. 0:( $n opil are este *ine du*latG R.%iroNa, Institutul de Trainin' Cn Psihodram?, NeM YorN CitE, 1HH; Pa'. 03( Te &oi &edeaG>.6.Moreno, Psihodrama( &ol. 1, "ea on, NY, 1H23 Pa'. 03( #iul, 421 Pa'. 0O( Cand un pa ient...I*id, p. 42; Pa'. 0O( In&ersiunea de rol este poate...L. Moreno, Hi'hland ParN, NY( Curs, 0 iulie, 1HH; are...>.6.Moreno, %o iometria Bi Btiin@a oamenilor, "ea on. NY, 1H:;, p.
37
3 Sociometria: Cum func?ioneaz: psihodrama 9i dac2 "reodat2 am atins o "ia321 sper c2 acea "ia32 9tie c2 eu 9tiu c2 atingerea a ost 9i 6nc2 este 9i mereu "a i ade"2rata re"olu3ie. 9niNNi 'io&anni Cu toate ? >. 6. Moreno este renumit el mai mult pentru rearea RBtiin@ei= are arat? e!i ien@a
psihodramei, din pun tul lui de &edere ea mai mare ontri*u@ie a lui a !ost so iometria, are este Cn prin ipal Btiin@a de dedesu*tul Btiin@ei, sau studiul empiri psihodramei. Moreno a sim@it &inde are. $n element esen@ial al so iometriei este Cn orporarea sa dire t? a proie @iei Bi a trans!erului, pe are le ia aBa um sunt. Ia Cn onsiderareproie @ia Bi trans!erul are apar ine&ita*il Cntr9un 'rup. #urni)ea)? materialul pentru exteriori)area proie @iilor Cn lu rul psihodramati , a&And Cn &edere ? mem*rii 'rupului .oa ? rolul persoanelor semni!i ati&e din &ia@a elorlal@i. Exer i@iile so iometri e reali)ate Cntr9un 'rup sunt !? ute pentru a !a e dinami a in onBtient? a 'rupului s? de&in? onBtient?. A pune Cntre*?ri spe i!i e pentru a o*@ine r?spunsuri spe i!i e este unul dintre aspe tele a ti&e ale so iometriei( RPe ine ar tre*ui s? ale' s? .oa e un prieten &e hi7=, RCine m? intimidea)?7=, RPe ine aB &rea s? unos mai *ine7= Dntre*?rile sunt puterni e Bi neliniBtitoare Bi &or !i !olosite doar Cntr9un 'rup Cn are mem*rii sunt pre'?ti@i s? se on!runte instit pentru a reBte Bi a indi&i)i Bi a 'rup. Moreno notea)? ? a este exer i@ii au o semni!i a@ie extins?( RNum?rul interrela@iilor Cntre indi&i)i JCn so ietatea uman?K in!luen@ea)? situa@ia mondial? Cntr9un !el sau altul, ori At de sla*.= %o iometria de asemenea explorea)? rolurile pe !elul Cn are le ale'em Cntr9o situa@ie Bi are ale'em s? le .u ?m, pre um Bi !enomene paralele din lumea mare. Dn ara tere Bi spe i!i ul raport?rii eleK Cn ori e situa@ie, Bi a el sim@ are ne ? Cn lu rul prin 'rup?ri so iometri e st?tea ade&?rata
prin ipal, noi adu em Cntrea'a noastr? so iometrie interioar? Jdistri*u@ia noastr? ori'inal? interioar? de spune ine suntem Cn rela@ie u al@ii intera @ionea)? u so iometria interioar? a eluilalt. Psihodrama Cntotdeauna &ede persoana Cn Cntre'ul s?u ontext so iometri , hiar Bi Cntr9o situa@ie terapeuti ? de unu la unu, hiar da ? este i)olat? Cntr9un ontext. Ni i unul dintre noi nu a !ost n?s ut de unul sin'ur Cntr9un nimi , noi to@i am !ost n?s u@i Cntr9un 'rup mai mare.
38
Cel mai uBor putem Cn@ele'e so iometria a Btiin@? are are de9a !a e u le'?tura sau u lipsa le'?turii Cntre oameni. Tre e de la onexiunile &aste Cntre @?ri, rase, se te, la ele dintre doi oameni. %istemul de atra @ii Bi repulsii, &asta re@ea de interrela@ii Bi raportul o*ie ti& al Cn .o alit?@ii, intensit?@ii Bi tipul de onexiuni Cntre oameni repre)int? o*ie ti&ul mun ii unui so iometrist. Tele, el mai simplu !el de sim@ire Cntre oameni este Cn tentati&a de Cn@ele'ere a le'?turii dintre oameni JCapitolul 4, Elementele psihodramei, dis ut? tele mai detaliatK. Ni&elul identi!i ?rii este o omponent? important? are expli ? de e ale'em anumi@i oameni Bi de e suntem respinBi Cn mod a ti& de al@ii. %o iometria, u toate ? pare omplex?, este de !apt simpl? deoare e este studiul a ceea ce este 5 o*ser&area atra @iilor Bi respin'erilor la toate ni&elele intera @iunii umane, de la !amilie la las?, la so ietate. Mai mult, anali)ea)? datele din studiu pentru a &edea e poate !un @iona el mai *ine Cn or'ani)a@ii de la sistemele !amiliale la B oli la orpora@ii Bi la 'u&ern?mAnt. Da ? ne or'ani)?m Cn !un @ie de atra @ia mutual? J'rupuri de interesK, se &or des!?Bura lu rurile mai *ine7 Da ? suntem !lexi*ilitate Cn a este or'ani)a@ii, o s? !im a&em parte de mai pu@in? re)isten@?7 Cum func?ioneaz: sociometria An terapia de grup +rup?rile noastre so iometri e ies la i&eal? Bi Cn situa@ia terapiei de 'rup. Noi du em u noi atra @iile Bi repulsiile noastre de la un 'rup la altul8 de asemenea pre!erin@ele noastre Bi e&alu?rile asupra statului so iometri . E&alu?rile noastre asupra statutului nostru so iometri sunt repre)entate de rolurile pe are ni le asum?m Bi .o ul de rol este punerea Cn s en? a a elor roluri. Fi Cn m?sura Cn are e&alu?rile noastre sunt reale Bi pre ise ne &om sim@i *ine rela@iona@i. Copiii transpun el mai natural Bi el mai e&ident a east? realitate. Dn 'eneral? au prietenii pe ni&ele( adoles en@? personal?, i Bi pe a el mai *un prieten, lo ul doi, lo ul trei Bi aBa mai departe. Dn eptarea de ?tre 'rupul Cntre'. A ei aleBi R ei mai populari= au ? exteriori)ea)? pentru 'rup un on urea)? pentru !orme mai su*tile de statut, *a)ate nu doar pe ale'ere apa*ili s? permitem maximum de apa*ili s? impli ?m mai mult indi&idul Bi s?
alit?@i pe are ma.oritatea mem*rilor 'rupului ar !i &rut s? le ai*? sau are Cntru hipea)? el mai *ine&alorile 'rupului. %au pot !i aleBi pentru omportament Cn mare parte antiso ial. Pe m?sur? e &alorile 'rupului se i)elea)? Bi se maturi)ea)?, la !el se CntAmpl? u persoanele in onBtient alese de 'rup s?9l repre)inte. Teoria so iometri ? poate !i apli at? pe mai multe ni&ele( n mintea terapeutului. Terapeutul o*ser&? Bi e&aluea)? Cn mod onstant atra @iile, repulsiile, pere hile Bi di!eritele ni&ele de rela@ionare din interiorul 'rupului. Liderul poate folosi Atomul- familiei- de- provenien ca instrument pentru a fundamenta munca de nceput. #ie are mem*ru reali)ea)? un atom so ial al !amiliei sale de ori'ine Jatomii so iali sunt dis uta@i mai tAr)iu Cn a est apitolK, Cl Cmp?rt?BeBte, Cl
transpune Cn a @iune Bi Cl !oloseBte 'rup.
a pun t de re!erin@?
And apar emo@ii puterni e Cn
Liderul poate pune !rupului ntrebri sociometrice care s aduc mai mult lumin asupra celor dou puncte de mai sus. De exemplu, RCine din a est 'rup ar putea9o .u a pe sora ta Jmam?, tat?, *uni K7 #a@? de ine din a est 'rup te sim@i Cnrudit7 Cine te surprinde el mai mult7 Cu ine ar tre*ui s? ai 'ri.? e spui7 #a@? de ine @i9ai des hide su!letul7= O dat? ale'erile !? ute Jdu Andu9se la o persoan? Bi punAndu9i mana pe um?rK !ie are ale'ere poate !i Cmp?rt?Bit? ales. Liderul poate pune ntrebri sociometrice n folosul unui membru. Dntre*?ri pre um( R$nde m? a!lu pe a est ontinuu7 Cat de departe sau At de aproape Cmi dores s? !ie anumite persoane !a@? de mine7 Cum Bi pe ine ale' sau nu ale'7 De e7 Care sunt ori'inile atra @iilor Bi respin'erilor are in!luen@ea)? ale'erile mele Cn exterior, a!e tea)? or'ani)area intern? a sel!9sistemului meu Bi in&ers7 Dn punerea Cn s en? psihodramati ? explor?m roluri pe are le .u ?m unul u altul( mama &or*eBte u !ii a, so@ul u so@ia Bi aBa mai departe. Multe dintre autode!inirile um a spus %iroNa, RRolul este statutul Cn noastre sunt Cn!?Burate Cn .urul unui anumit rol. CAnd lu r?m u rolul model?m riteriile internali)ate Bi sentimentele ataBate. Dup? a @iune Cn?untrul sistemului. Dn onse in@?, ori e lu ru pe rol este o inter&en@ie sistemi ?.= Principalele teze ale sociometriei %o iometria, dup? Moreno, Cn orporea)? urm?toarele te)e de *a)?( Le!ea sociometriei" Cele mai Cnalte !orme de or'ani)are de 'rup e&oluea)? din ele simple. Le!ea sociodinamicii" Re)ultatul ale'erilor este Cn mod ine'al distri*uit Cntre mem*rii 'rupului, indi!erent de m?rimea sau de tipul a estuia. J+rupurile tind s? !ie strati!i ate dup? riterii so iometri e mai de 'ra*? de At dup? ore titudineK. #fectul sociodinamic" Exist? o distri*u@ie ine'al? a ale'erilor Cntre mem*rii unui 'rup 5 ei aleBi &or !i aleBi Bi mai mult, iar ei i)ola@i &or !i Bi mai i)ola@i. Indi&i)ii supra9 aleBi &or a umula un surplus de ale'eri da ? num?rul de ale'eri permis reBte. Le!ea !ravita iei sociale" Oamenii dintr9o din alt? omunitate Cn propor@ie dire t? u omunitate &or mi'ra ?tre oamenii antitatea de atra @ie primit? sau respins?. u persoana aleas? 5 tr?irile elui
Pro esul de di!eren@iere separ? 'rupurile8 pro esul de omuni are le apropie. $oe%iunea de !rup" Cu At este mai mare num?rul de pere hi mutuale, u atAt &a !i mai mare rata intera @iunii mutuale Bi pro*a*ilitatea unei oe)iuni Cnalte de 'rup. +tomul social
Atomul so ial este o dia'ram? sau o !i'ur?
are repre)int? nu leele tuturor are le a&em u
indi&i)ilor u are sim@im ? ne a!l?m Cntr9un raport emo@ional. %tudiul a estor atomi Bi a rela@iilor dintre ei este important pentru Cn@ele'erea rela@iilor pe Cn er are de a Cn@ele'e Bi modi!i a tul*ur?rile de personalitate. Atomul so ial o!er? posi*ilitatea de a ne &edea pe noi CnBine. A est !eed*a N lar, on is Bi o*ie ti& pentru propria persoan? ne a.ut? s? dep?Bim re)isten@a pentru a este de !apt produs? de noi. Este un pun t de re!erin@? util pentru s him*are da ? este !? ut din And Cn And pe par ursul tratamentului. Putem s?9l !olosim a 'hid spre a ea s him*are punAnd Cntre*?ri de 'enul( RCe mi9ar pl? ea s? !ie di!erit Cn atomul meu so ial7 Ce aspe te din a esta pot s? ale' s? le s him*7 Care sunt p?r@ile din atomul meu so ial pe are le adu din opil?rie Cn pre)ent Bi s9ar putea s? nu9mi !ie !olositoare Cn pre)ent7= Atomul so ial este util Bi Cn terapia indi&idual? Bi Cntr9un ontext de 'rup. #olosit? Cn ole ti&, lien@ii pot s?9Bi ia timp s? o !a ? sin'uri Bi pot s? o Cmp?rt?Beas ?, Cn su*'rupuri mai mi i la !el a Cn 'rupuri mari. De exemplu, o persoan? are !a e un atom so ial al s?u Cn opil?rie s9ar putea s? &rea s? o Cmp?rt?Beas ? de pe po)i@ia a elui opil( RAm opt ani Bi ea e mama=. Atomii so iali sunt un instrument extrem de !lexi*il Bi adapta*il de m?surare are poate !i de a.utor Cn explorarea unei mari &ariet?@i de ir umstan@e. #i'ura 0.1. %istemul de notare pentru atomii so iali W Cer X !emeie Triun'hi X *?r*at P?trat X neutru Jpentru a repre)enta o pro*lem?, un o*sta ol, un anumal, et K Cer u linie pun tat? X !emeie de edat? Triun'hi u linie pun tat? X *?r*at de edat 6inie ontinu? X atra @ie re ipro ? 6inie Cntrerupt? X respin'ere re ipro ? 6inie pun tat? X indi!eren@? WA esta este el mai elementar sistem de notare8 sunt posi*ile multe alte &ariante. +tomul social O*ie ti&e( %? de&in? onBtiente pattern9urile in onBtiente de repulsie Bi atra @ie are !ormea)? re@eaua so ial? a unei persoane. %? !urni)e)e o hart? a interrela@iilor la are liderul Bi 'rupul s? poat? apela Cn timpul tratamentului. PaBi(
persoanele semni!i ati&e din &ia@a noastr?8 prin urmare este !oarte important
Cn ori e
Asi'ura@i9&? ? parti ipan@ii au un pix Bi o !oaie. %pune@i9le s? !a ? un atom al &ie@ii lor urente. %pune( S#olosind er uri pentru a repre)enta !emeile Bi triun'hiuri pentru a repre)enta *?r*a@ii, mai CntAi lo ali)ea)?9te pe tine pe !oaie, oriunde unde @i se pare oN.= Continua@i( RA um lo ali)ea)? rela@iile importante sau tele9urile semni!i ati&e At de departe sau de aproape le sim@i@i. Pute@i in lude animale de murit. % rie@i numele !ie ?rei persoane lAn'? sim*olul lor.= O dat? e toate sim*olurile sunt tre ute pe hArtie, iar atomii sunt Cn heia@i, oamenii pot Cn epe s? le Cmp?rt?Beas ?, !ie mi i, sau u terapeutul. Aminti@i9le sunt supuBi s him*?rii. Dmp?rt?Birea atomilor poate adu e multe tr?iri Cn le'?tur? u a esta u pri&ire la ei pre)en@i Cn atom Bi la puterni e. Dup? e Cmp?rt?Birea s9a Cn heiat, pute@i s? JaK transpune@i atomii so iali Cn a @iune J&e)i %o io'rama a @ional?, dup? um urmea)?K, sau J*K s? le p?stra@i Bi s? le !olosi@i a o m?surare a reBterii. ,aria@ii( Atomul- familiei- de- provenien . Pot s?9lCmp?rt?Beas ? din pun tul lor de &edere pre)ent J<A esta sunt eu And a&eam opt ani, Bi aBa Cl &edeam pe tata=K sau de par ? s9ar CntAmpla Cn present JRAm opt ani Bi a esta este tata=K. A easta a.ut? la a tuali)area tre utului. De asemenea pute@i transpune atomul Cntr9o so io'ram? a @ional?. Clien@ii pot p?stra a eBti atomi so iali Bi s?9I !oloseas ? drept h?r@i ale tratamentului sau drept pun t de re!erin@? pentru a re)ol&a trans!erurile din &ia@a otidian?. De exemplu, un terapeut poate spune( RCine este pentru tine a east? persoan? din atomul t?u so ial B i e ai s?9I spui7= Atomul de de%voltare. A esta se reali)ea)? repre)entAnd di!erite etape ale &ie@ii 5 opil, adoles ent, tAn?r adult, !amilist Bi aBa mai departe 5 pentru a putea examina Trea% vs beat. Parti ipan@ii are au !ost res u@i Cn !amilii u toxi omani pot !a e atomi prin are s? arate um erau or'ani)ate !amiliile lor And dependentul era trea) Bi um erau or'ani)ate And era *eat/dro'at. Atomul alimenta iei. Parti ipan@ii se pot lo ali)a Cntr9un atom Cmpreun? alimenta@ie Bi !elul Cn are sunt a estea de lanBate.
as?, rude prin alian@?,
prieteni Bi aBa mai departe. #olosi@i o linie Cntrerupt? pentru a repre)enta pe ine&a are a
u Cntre' 'rupul, !ie
u un partener, Cn su*'rupuri
? a ei atomi sunt doar o re!le tare de moment, ei
lari!i area interrela@iilor, a atra @iilor, repulsiilor, pre um Bi la
m?rimea Bi importan@a lor. Alo a@i timp su!i ient pentru Cmp?rt?Birea a estor tr?iri posi*il
ori e etap? Cn are de)&oltarea a !ost a!e tat?.
oameni, lo uri, lu ruri Bi alimente pentru a se putea !a e onexiuni Cntre pattern9urile de
Atomul se&ului. Parti ipan@ii pot desena atomi le'?tur? u sexul.
are Ci lo ali)ea)? Cn rela@ie
CntAlnirile sexuale pe are le per ep a !i semni!i ati&e Bi are au !ormat atitudinile lor Cn Atomul substan ei. Parti ipan@ii pot desena atomi are Ci lo ali)ea)? Cn rela@ie u ori e su*stan@?, persoan?, lo sau lu ru are ar putea !i !olosit omplusi&, a*u)i&, sau adi ti& 5 mun ?, o ain?, sex, mAn are, sport, @i'?ri Bi aBa mai departe 5 ast!el Cn At pot !i !? ute onexiuni Cntre pattern9urile ompulsi&e sau adi ti&e Bi !elul Cn are a estea sunt de lanBate. Atomul medical. Parti ipan@ii pot desena atomi ori e are Ci lo ali)ea)? Cn rela@ie u e ar putea !i !olosit pentru a ne R&inde a= de sentimente 5 de la &alium, la
tele&i)or, la mun ? 5 pentru a o*@ine un insi'ht asupra !elului Cn are a estea sunt !olosite Bi asupra 'radului Cn are preiau ontrolul asupra &ie@ii noastre. Atomul cross-cultural. Oameni din dou? unul repre)entAnd !elul Cn a @ionea)? Bi inesunt Cn so iometria Cn !ie are ultur?. Atomul adop iei. Prota'oniBti are au !ost adopta@i s9ar putea s? &rea s? e poart? Cn reione)e un atom ima'inati& al p?rin@ilor ade&?ra@i, doar pentru a &edea interior, sau un atom al p?rin@ilor naturali And s9a n?s ut prota'onistul. Atomul prin ilor. Desenarea atomului p?rin@ilor poate !i un instrument important da a este reali)at pentru perioada Cn are situa@ia de &ia@? a p?rin@ilor a ompli at &ia@a prota'onistului. Reali)area a estor atomi 'enera@ionali pot a.uta oamenii s?9Bi re onstruias ? istoria Bi s? !a ? lumin? asupra a eea e s9a CntAmplat Cn sistemul !amilial. Atomul printe-copil. P?rin@ii are au di!i ult?@i u un opil la un moment dat pot !a e un atom so ial al propriei lor &ie@i la &Arsta la are e opilul a um pentru a separa propria istorie de eea e per ep a !iind pro*lemele opilului. 'n atom pentru starea de a fi (hi!h) *i unul pentru starea de a fi trea%. Dependen@ii ?n re uperare pot !a e un atom Rhi'h= Bi unul a*stinent pentru a9i putea ompara. Capitolul 11, #olosind psihodrama u dependen@ii, dis ut? aspe te spe iale ale a estor 'rupuri. Atomul dorin ei. Parti ipan@ii pot desena atomi so iali aBa um ar !i dorit s? !ie. Atomul fante%iei. Parti ipan@ii pot desena atomi are s? repre)inte !ante)iile lor, mai CntAi lo ali)Andu9se pe ei pe o !oaie de hArtie Bi apoi lo ali)And di&ersele lor !ante)ii At de aproape sau de departe de ei le per ep, Cmpreun? u m?rimea Bi intensitatea lor omparate u propria persoan?. Atomi !enera ionali. A eBtia pot !i !olositori Cn o*i eiurile de a 'Andi Bi de a te ?utarea modurilor Cn are omporta se transmit de la 'enera@ie la 'enera@ie. Ar
43
ulturi pot !a e atomi
ross9 ulturali 5 um
are a @ionea)? Cn propria
ultur? Bi altul ar?tAnd
ultura adoptat?8 de asemenea, po)i@ia lor aproximati&? Bi
are s? repre)inte atomii lor
putea !i util pentru un
lient s?
reione)e un atom personal psiholo'i
so ial8 poate de
asemenea s? !a ? di&erBi atomi pentru di!erite etape din de)&oltarea lui, pentru unul sau am*ii p?rin@i Bi ai !ra@ilor/surorilor. Clientul poate !a e atomul so ial al p?rin@ilor lui la momentul pentru el. A estea sunt Ate&a su'estii. Atomul so ial poate !i adaptat Cn ori e !el pe are Cl sim@i@i drept potri&it Bi util. Interpretarea atomului social Ma.oritatea oamenilor au de la in i pAn? la dou?)e i Bi in i de oameni Cn atomii lor. O persoan? are are mai pu@in de in i s9ar putea s? !ie deprimat?. O persoan? are are mai mult de dou?)e i Bi indi&idului. CAte&a lu ruri pe are s? le a&em Cn &edere And interpret?m atomul so ial( +tersturi, schimbri. A estea indi ? ? exist? situa@ii ne!inali)ate sau anxietate pe are psihodrama &a tre*ui s? le explore)e. -ma!ini mari, plasate la distan . A estea sunt le'ate de !i'uri ale autorit?@ii. -ma!ini mici, plasate la distan . A estea tind s? repre)inte trans!eruri ne'ati&e sau !i'uri ale !ra@ilor/surorilor u are su*ie tul se a!l? Cn ompeti@ie, mai ales da ? sunt !oarte mi i. .uprapuneri. A estea ar putea indi a rela@ii are au ne&oie de di!eren@iere, da ? nu sunt expli ate alt!el. /isectoare ori%ontale sau verticale. Da ? o linie &erti al? sau ori)ontal? interse tea)? un sim*ol, o*ser&? unde exist? o di!eren@? Cntre eea e este la stAn'a Bi eea e este la dreapta Cn o hii lientului( de exemplu, tre ut Bi pre)ent, !eminin Bi mas ulin. 0misiunile. Este ine&a are se remar ? prin a*sen@?7 Linii multiple. ABteapt?9te la anxietate Cn le'?tur? u a ea rela@ie. Sociograma ac?ional: %o io'rama a @ional? este un atom so ial transpus Cn a @iune. Dup? e un prota'onist a Cn heiat atomul lui so ial, este in&itat s?9l transpun? pe s en?. Dntre' atomul so ial sau doar o parte a lui poate !i distri*uit ale'And mem*rii din 'rup pentru a .u a respe ti&ele roluri auxiliare. Prota'onistul ar putea dori s? Cn eap? in&ersAnd rolurile u oamenii din atomul lui so ial pentru a se antrena Cn .o ul de rol sau pentru a ar?ta eurilor auxiliare
44
?s?toriei lor, sau la un moment din timp
are a !ost traumati
pentru el,
pentru a elu ida e este posi*il s? se !i petre ut Cn &ia@a p?rin@ilor lui Cn momente di!i ile
in i sau trei)e i
s9ar putea s? ai*? mai multe rela@ii otidian? a
super!i iale Bi mai pu@ine apropiate. A este numere se apli ? doar Cn &ia@a
um erau a ele persoane Cn &ia@a real? sau

um i9a per eput el.
Prota'onistul poate intera @iona
And
rede de
u&in@? sau se poate Cn&Arti Cn .urul
persona.elor pentru a des operi Cn e moment se simte stimulat? s? se adrese)e ui&a din atomul ei 5 Bi atun i s? o !a ?. Din a est pun t tehni a in&ers?rii de rol Bi ea a du*lului pot !i apli ate ori And se doreBte. A est atom9al !amiliei9de pro&enien@? !urni)ea)? o hart? a distri*u@iei ori'inale de persona.e la are atAt terapeutul At Bi lientul se pot re!eri pe par ursul terapiei, ori And este ne&oie. Da ? exist? un trans!er puterni Cn 'rup, terapeutul poate Cntre*a( RPe ine repre)int? a east? persoan? Cn atomul t?u de pro&enien@?7= Bi pot lu ra pe trans!er pornind din a est pun t Jde exemplu( RCe sim@i ne&oia s? Ci spui a eleim persoane7=K. %o io'rama a @ional? !urni)ea)? o ima'ine on ret?, atAt Cn minte, At Bi pe s en?, a.utAnd prota'onistul s? Cn@elea'? mai *ine de unde a &enit. Atomul so ial este onstelarea &i)i*il? a Cnl?n@uirii de tele a indi&idului8 nu leele tuturor indi&i)ilor de are o persoan? este le'at? emo@ional Cn a elaBi timp. A.un'e pAn? a olo unde a.un'e tele, repre)entAnd rela@ii are sunt aproape, departe, &ii sau moarte. Este suma stru turilor interpersonale re)ultate din ale'erile Bi respin'erile unui indi&id. A estea sunt di!eritele ni&ele ale atomilor so iali( Atomul social psiholo!ic. A est atom so ial este el mai intim le'a@i de noi, u are a&em &isual atena JCnl?n@uireaK tele a indi&idului. Atomul social. A est atom repre)int? el mai mi num?r de oameni de are a&em ne&oie pentru a !i e hili*ra@i. %e s him*? pe m?sur? e se s him*? ni&elul spontaneit?@ii noastre. Atomul colectiv. A est atom repre)int? el mai mi num?r de 'rupuri Bi um ar !i !amilia, .o*ul, ole ti&it?@i de are a&em ne&oie pentru a !i e hili*ra@i. In lude stru turile !ormale are ne !urni)ea)? oportunit?@i de a exprima di!eritele noastre laturi, B oala sau ho**E9urile de 'rup. Poate !i numit atomul ultural. #&pansivitatea emo ional. Dn ori e atom, a eBtia sunt oamenii u are a&em o re unoaBtere emo@ional? Bi o emo@ional? anumit? perioad? de timp. #&pansivitatea social. Dn ori e atom, exist? oameni u are nu suntem le'a@i Cn mod intim, dar distante. 1olumul cuno*tin elor. A esta in lude ori e persoan? u are am &enit Cn onta t Bi u are am de&enit unoBtin@e. M?soar? &olumul expansi&it?@ii so iale, sau 'ama de ea emo@ional?. Dn ori e atom, exist? onta te so iale. Expansi&itatea so ial? di!er? de dar nu pro!un)imea emo@iilor noastre.
ompus din oameni
are sunt
ea mai puterni ?
onexiune tele. Repre)int?
onexiune. Expansi&itatea emo@ional? m?soar? ener'ia
are permite unui indi&id s? p?stre)e a!e @iunea altor indi&i)i pentru o
are sim@im o
onexiune tele8 sunt mai mult de At niBte
unoBtin@e
oameni u are ne unoaBtem dar nu suntem le'a@i, re!le tAnd prin num?rul lor *o'?@ia,
Sociograma ac?ional: O*ie ti&e( Con reti)ea)? atomul so ial. O!er? posi*ilitatea intera @iunii u oameni reali. PaBi( Ru'a@i mem*rii 'rupului s?9Bi desene)e atomul so ial. Ale'e@i un prota'onist, apoi ru'a@i9l s? alea'? o persoan? sau mai multe s? .oa e ori are rol sau di!erite roluri, depin)And de At de ela*orat? dori@i s? !ie psihodrama. Da ? &i se pare ? auxiliarii au ne&oie s? a!le mai multe despre rolurile lor, pute@i ere prota'onistului s? in&erse)e u ei rolurile Bi s? le arate am um ar tre*ui s? !ie. %pune@i prota'onistului s? se du ? a olo unde simte ne&oia sau s? se Cn&Art? Cn .urul persona.elor pAn? And &a sim@i im*oldul de a &or*i u ine&a. Permite@i prota'onistului, da ? el CBi doreBte, s? ias? din Rta*lou= Bi s? se uite la Cntrea'a s en?, s? &ad? um se simte. %9ar putea hiar s? &rea s? alea'? pe ine&a are s?9l .oa e Bi s?9Bi pri&eas ? propria dram?, in&ersAnd rolurile u el sau du*lAndu9l a olo unde simte ne&oia. MiB a@i9&? prin punerea Cn s en?, permi@And prota'onistului s?9Bi exprime li*er sentimentele !a@? de toate persona.ele Bi !a@? de !ie are Cn parte, !olosind toate tehni ile de are este ne&oie, um ar !i, in&ersiunea de rol, du*lul, inter&iul Bi aBa mai departe. Cere@i prota'onistului s? Cn heie s ena Cn ori e !el doreBte, in lusi& R ore tAnd9o=, stru turAnd9o aBa um Bi9ar !i dorit s? !ie. Pute@i s?9I o!eri@i Rauxiliare re!ormate= pentru a o*@ine e Bi9ar !i dorit s? ai*? 5 poate ere e CBi doreBte Bi &a primi. 6?sa@i timp su!!i ient pentru Cmp?rt?Birea lu rurilor are s9au CntAmplat Cn mem*rii 'rupului Bi a tr?irilor auxiliarelor Cn timpul .o ului de rol. ,aria@ii Prota'oniBtii s9ar putea s? &rea s? se Cn ?l)eas ? plim*Andu9se Cn .urul Rs ulpturii= J&e)i Capitolul 2, Tehni ile punerii Cn s en? psihodramati e, pentru detalii le'ate de s ulpturile de !amilieK Bi @inAnd un solilo &iu Cn le'?tur? simplu dAndu9se Cnapoi Bi &or*ind s ulpturii a Cntre'. Ar !i util s? in lude@i s ene inter'enera@ionale pentru a o*@ine o perspe ti&? asupra lan@ului 'enera@ional al dis!un @ionalit?@ii Bi s? promo&a@i de exemplu idea ? p?rin@ii au dat mai departe dis!un @ionalit?@ii eea e au primit la rAndul lor, on reti)And printr9un lan@ al lien@ii ompus din pattern9uri omportamentale Cn&?@ate. Dn a est !el u sentimentele pe are le expeimentea)?. %9ar putea s? &rea s? termine dramati)area Cn a elaBi !el sau pur Bi
sunt a.uta@i s? simt? mai pu@in sin'ulari)a@i prin a*u)) Bi s? reali)e)e ? au !ost &i timele unor pattern9uri 'enera@ionale. De asemenea, le d? puterea s? !a ? lu rurile alt!el.
Spectograma O*ie ti&e %? !a ? materialul in onBtient s? de&in? onBtient. %? !urni)e)e o metod? pentru so iometria a @ional?. PaBi Desena@i o linie ima'inar? Cmp?r@ind 'rupului pe unde tre e a easta. %pune@i parti ipan@ilor pun tul de mi.lo ? !ie are ol@ al amerei este o extrem? Bi ? linia este dintre ele, de exemplu, !ier*inte Bi re e, om!orta*il Bi in on!orta*il, amera prin mi.lo , ar?tAnd mem*rilor
!oarte mult Bi !oarte pu@in, *ine Bi r?u, sau 1 Bi 1;. A um pune@i o serie de Cntre*?ri dup? riteriile are ser&es o*ie ti&ului &ostru Bi ontinuum are re!le t? el mai ere@i parti ipan@ilor s? se po)i@ione)e Cn pun tul de pe altul !oarte r?u, sim@i@i Cn le'?tur? u )ona de mi.lo
*ine r?spunsul lor. De exemplu, s? )i em ? un ol@ al amerei repre)int? !oarte *ine Bi repre)entat? de linie, Bi Cntre*area este( RCum &? are a !ost de urAnd dat? u &ia@a &oastr? pro!esional?7= Persoana
a!ar? &a mer'e Cn ap?tul are repre)int? extrema ne'ati&?, Cn s him* persoana pentru are mun a nu este o pro*lem? este pro*a*il s? se po)i@ione)e aproape de linia de mi.lo , de ori are parte a ei. Permite@i oamenilor s? Cmp?rt?Beas ? Cn mod spontan a est lu ru, !ie unul altuia, !ie 'rupului extins. Continua@i s? Cmp?rt?Bi@i sentimente u Cntre' 'rupul. ,aria@ii #olosi@i intre*?ri rele&ante are s? a.ute u ori e 'rupul, a de exemplu( < um te sim@i Cn a est 'rup7=, <Ce sim@i &is9a9&is de Cntre*?ri produ omune. Anali)a de rol ABa um am &?)ut .u ?m multe roluri Cn &ia@?. A&em tendin@a s? luam multe dintre roluri a !iind 'ratuite, dar le putem adu e la ni&elul onBtient prin anali)a de rol, !ie ? sunt tre ute sau pre)ente. %entimentele si atitudinile tind s? !ie spe i!i e 5 de exemplu( a @ion?m Cntr9un anumit mod a p?rinte pentru opii noBtri Bi di!erit Cn rolul de opil al p?rin@ilor noBtrii. Ast!el ? atun i And adu em un rol Cn onBtient, totodat? onBtienti)?m s?n?tatea Bi ne9s?n?tatea dinami i aso iate u a el rol. $rm?torul exer i@iu poate !i !olosit orpul t?u7=, <Ce sim@i despre re uperarea are le &in Cn timp e !a
ta7=, <Ce sim@i despre &ia@a ta, &ia@a ta personal? Bi real@iile de !amilie7= asemenea in!orma@ii de 'Andire Bi de asemenea a.ut? oamenii s? des opere tr?iri
47
a Cn ?l)ire pentru lu rul experien@ial pentru a adu e ne&oile Bi tensiunile aso iate u a el rol parti ular. Pun te importante %? Cn@ele'em pe deplin rolurile pe are le .u ?m Bi um le .u ?m %? anali)?m da ? suntem *lo a@i Cn rolurile noastre Bi unde putem exersa ale'erea. Pasi( Cere@i parti ipan@ilor sa alea'a un rol important Cn &ia@a lor 5 un rol prin ipal, a de exemplu( so@ie, so@, mam?, tat?, !i ?, !iu, mun itor et . Cere@i9le s? !a ? o list? prieteni et . Cere@i9le s? !a ? Bapte oloane separate u urm?toarele titluri( J1K ritm, J4K'ust, J0Kmiros, J2Ktextur?, J:Ksunet, J3K mis are. Cere@i9le s? enumere ad.e ti&e despre rol um le &in Cn minte Cn !ie are ate'orie a de exemplu( @eapan, aple at, Cn et, a'itat, amar, dul e, urAt mirositor, par!umat, aspru, umed, nas*Atios, suporti&, a'resi&, ald. Cere@i9le s? !a ? o alt? ate'orie numit? tensiuni Bi s? enumere tensiunile pre)ente Cn rol 5 lupta pentru putere, pro*leme !inan iare et . Cere@i9le s? !a ? o ultim? ate'orie numit? ne&oi Bi s? enumere de e au ne&oie Cn rol 5 dra'oste, Cn@ele'ere, apre iere et . Cere@i9le s? se uite la list?, s? se 'Andeas ? e le su'erea)? Bi s? Cmpart?Beas ? sentimentele u o persoan? de Cn redere sau u Cntre' 'rupul. u persoanele pe are le &?d Cn a est rol Bi are sunt o opii, parte din lumea din .urul rolului 5 !amilie, rude prin alian@?, ole'i de mun ?,
48
2 T03-ICI PSI3/*.+4+TIC0 *0 P)-0.0 I- SC0-+ Exist? un Cn@eles adAn Cn .o ul dea dumne)eu opiilor. Ca student J1H;-91H11K,
am mers prin 'r?dinile ,ienei an'a.And opii, !ormAnd 'rupuri pentru .o uri IMPROMPT$. Am l?sat opii s? lupte sin'ui pentru o so ietate a &Arstei lor, drepturile lor... Copii au luat atitudine Cmpotri&a adul@ilor, maturilor, stereotipurilor so iale, ro*o@ilor, pentru spontaneitate Bi reati&itate. 6e9am permis s? se .oa e dea Dumne)eu da ? dores ... Am Cn eput s? trate) pro*lemele opiilor prin a9i l?sa s? rea @ione)e EYTEMPORANEO$%6Y, un tip de terapie pentru #A66EN +OD% 9 >.6.Moreno Dn psihodram?, noi adu em realitatea noastr? interioar? Cn exterior, a olo unde putem s? arun ?m o pri&ire lar? asupra ei, retr?ind9o, reCn adrAnd9o Bi adu And9o la omplet pre)en@i Cn dram?, nu ne mai ompletitudine Bi/sau re)ol&are. CAnd suntem
pri&im pe noi dar mai de 'ra*? ne experiment?m pe noi. Intr?m Cn moment Bi a esta are puterea de a ne trans!orma pe noi 5 un moment de atharsis Bi trans!ormare, o ade&?rat? tre)ire spiritual?. +Andirea *uddist? spune ? numai atun i And mintea se opreBte putem experimenta ade&arata iluminare 5 Bi un ast!el de moment presupune o psihodram? And mintea Cn etineBte Bi noi de&enim a @iunea Cns?Bi Cn timp Bi spa@iu, And <as i!= p?leBte Bi de&ine <da ?.= Din a est moti& psihodrama are puterea de a ne trans!orma spiritual. Dn a est re@inut dinami apitol &or !i explorate aspe tele pra ti e ale psihodramei 5 Bi tre*uie are este onsiderat a !i un prin ipiu ? atun i And intele tul ontextul psihodramei Cl repre)int? spa@iul
Cn pro esul terapeuti . De asemenea tre*uie re@inut
preia ontrolul Bi de&ine sursa prin ipal? de !un @ionare !?r? s? se CntAmple ni i o a @iune spontaneitatea indi&idului este u si'urtan@? redus?. Dn psihodrama spa@iul este onsiderat un prin ipiu dinami Cn pro esul terapeuti . Noi oper?m Cn ontextul spa@iului tot timpul( eea e ni se CntAmpl? are lo Cn spa@iu. Dn psihodram? And explor?m Bi retr?im a este situa@ii pe are noi ?ut?m s? le anali)?m Bi ore t?m, stimul?m situa@ia sentimentelor poate !i &ia@a de )i i li ? Cn are au ap?rut8 Cn a est !el a esul la realitatea u toate sim@?mintele noastre operAnd a Cn el de &or*ire despre, plasea)? At de mult posi*il,
u )i. Pro esul de punere Cn s en? !a@? de
intele tul Cn rela@ia !ireas ? u sim@?mintele. Etapele psihodramei Moreno a enumerat trei sta'ii prin ipale ale psihodramei( stadiul Cn ?l)irii, punerea Cn s en?, Cmp?rt?Birea u o posi*il? a patra etap?, anali)a. Ai i le &om anali)a. Dn ?l)irea
49
Dnseamn? ori e dis u@ie
lini ? responsa*il? sau e&eniment
are poate adu e
lien@ii s? !ie pre)en@i Cn on eptul <ai i Bi a um= Bi Ci pune Cn le'?tur? u sntimentele lor sau o po&este personal? ast!el Cn ?t s? intre Cn a doua !a)? a punerii Cn s en? per eput? a !iind un pas natural. Pro esul Cn ?l)irii presupune a.utarea lien@ilor de a se one ta u ade&?rat la mear'?. Dn eea au ne&oie s? lu re)e ?l)irea nu este o pies? lini u adea&?rat la o pro!un)imea la onta t ere &or s? omponent?( poate onsta Cn or i poate !un @iona u sentimentele
Cntr9un pro es
are permite persoanelor s? intre Cn
interioare. De exemplu &or*ind despre e s9a CntAmplat Cn timpul s?pt?mAnii, eea e a !ost pre)entul dup? 'rupul an terior Bi eea e urmea)? s? de&in? pre)ent !a parte din Cn ?l)ire. Alte su*ie te ale !a)ei de Cn ?l)ire pot !i( dis u@ii despre pro*leme so io9politi e urente, um pro*lema unei o persoane tre)eBte anumite st?rii altui mem*ru, ori e oe)iunea 'rupului, situa@ii din 'rup s.a. ?utarea. < on!orm teoriei And din e Cn ?utrii An Bi e mai multe memorii reierul Cn pro esul de sentimente pri&itoare la marimea 'rupului, Dn ?l)irea an'a.ea)?
teoreiei inter!eren@elor uitarea se CntAmpl? atun i 'reu s? '?seBti o
sunt a umulate !?r? su!i iente indi ii are s? le di!eren@ie)e. Ast!el de&ine din e Cn e mai e&a parti ular Cn memorie.= De a eea punerea Cn s en? poate !i o meta!or? pentru un e&eniment, o amintire ompo)it? sau un e&eniment a tual. %e pot !olosi de asemenea exer i@ii stru turate Bi ima'erii ontrolate. Exer i@ii are pun a entul pe pro*leme parti ulare sau momente parti ulare Cn &ia@a prota'onistului, a un !el de pot !i !oarte !olositoare Cn a permite situa@iilor Bi sentimentelor onexe s? &in? Cn onBiin@? din semi onBtiin@?. Oamenii experimentea)? adesea exer i@ii stru turate <punte si'ur?= Cntre lumea exterioar? Bi ea interioar? ondu Andui ?tre spa@ii interioare unde nu a.un' Cn mod normal. Ori e !a ilitea)? lien@ilor Cn ?l)irea ?tre realitatea intern? Bi Ci Cn ura.ea)? s? simt? adAn imea Bi extinderea sentimentelor onsiderat? Cn ?l)ire. %ar ina so iometri ? a Cn ?l)irii este lari!i area stru turii 'rupului pri&ind la rela@iile rolurilor Cn 'rup. Dire torul o*ser&? ine e entrul so iometri al 'rupului Cn a ea )i, asta Cnseamn? ? repre)int? preo uparea entral? a 'rupului Bi ast!el so iometri este persona. important. Dn dramele sele tate de dire tor Jdis utate Cn sele @ia prota'onistuluiK lu rAnd u persoana are este Cn entrul so iometri se &or Cndeplini trei riterii( J1K &a permite 'rupului s? !ie mult mai suporti& asupra a @iunii, !iind ? de asemenea on reti)ea)? unele dintre pro*lemele lor indi&iduale8 J4K lu rul &9a a&ea destul supor Bi identi!i are din partea 'rupului ast!el Cn At s? se poat? mer'e adAn 8 J0K !ie are indi&id &9 a primi sar ini indi&iduale prin identi!i area u persona.ele din dram?. Da ? dire torul ale'e un i)olat s? lu re)e u el u s opul de al impli a este mai *ine s? Cl !oloseas ? a a tor Bi apoi s? se Cntoar ? Cn entrul so iometri al 'rupului. Tre*uie notat !aptul a un prota'onist are este prea <Cn ?l)it= poate experimenta o des ?r are
50
onexe poate !i
atharti ? !olositoare dar de asemenea poate !ie

opleBit de emo@ie. $n
prota'onist
are este prea <re e= nu &a !i
apa*il sa se impli e la ni&el emo@ional
a @iunea.$n stadiul optim de Cn ?l)ire este a ela in impli ate. Punerea An scen:
are prota'onistul se poate impli a,
distan@a Bi intera @iona intr9un mod !olositor Cn are o'niti&ul Bi emo@ionalul sunt am*ele
Punerea Cn s en?, sau !a)a de a @iune, este e&enimentul psihodramati oportunitatea de extindere a tot Cntr9un mediu se ur Bi stru turat. A torii sau e'ourile auxiliare produ realitatea prota'onistului. A @iunea are meta!or? a &ie@ii interioare a prota'onistului. eea e a r?mas ne spus Bi pentru
a tual Cn omplexele
are realitatea interioar? a prota'onistului este stru turat? Bi pus? Cn s en?. Ast!el eea)? prota'onistului, !ante)iile, maniile Bi tensiunile des hise are pot !i explorate prin a @iune Cn momentul pre)ent &ia@a interioar? Bi
alitata unui &is atemporar? a unui &is, este o
Punerea Cn s en? Cn epe atun i And in&it? prota'onistul s? alea'? mem*ri are s? repre)inte oamenii din &ia@a lui. Dire torul a.ut? prota'onistul s? aran.e)e s ena Bi s? intera @ione)e omuni are s an?. Dnainte de a ondu e o psihodram? &a tre*ui s? le experimenta@i mai multe ori a prota'onist, e'o auxiliar Bi pu*li ast!el Cn At s? de&in? on!orta*il u ni&elul de intensitate are are lo . Parti ipAnd la punerea Cn s en? se poate per epe a < ?l?toria Cn timp= pentru ? tra&erse)i di!erite lumii u a.utorul min@ii are sunt .u ate pe s en?. Ca dire tor ai ne&oie de o *un? experien@? u propiul pro es ast!el Cn At s? r?mai pre)ent Cn permanen@? u prota'onistul !?r? a propiul pro es interior s? inter!ere)e u lu rul. 7mp:rtB>irea Etapa de Cmp?rt?Bire permite prota'onistului s? experimente)e identi!i area Bi sus@inerea ast!el ? permite mem*rilor 'rupului s?9Bi exprime 'Andurile Bi sentimentele ere parti ipan@ilor s? Cmp?rt?Beas ? e a a esat la ei din asupra a @iunii. Dire torul u a torii a Bi And ar !i oamenii reali pe are Ci repre)int?. Tehni ile de u a torii, in&ersarea rolurilor Bi inter&ie&area sunt parte din punerea Cn
propria experien@? de &ia@? a re)ultat al urm?riri sau parti ip?rii la a @iune, sau s? spun? e simt Cn timp e interpretea)? un e'o auxiliar Cn dram?. Dmp?rt?Birea este de asemenea o !orm? prin are mem*rii 'rupului ies din propiile roluri Bi s? se apropie sau se intre Cn rol. Dup? o psihodram? prota'onistul se poate sim@i expus Bi &ulnera*il. CAnd mem*rii 'rupului Cmp?rt?Bes e a ap?rut pentru ei din propriile lor &ie@i prin urm?rirea ori parti iparea la a @iune redu e i)olarea atAt a prota'onistului At si a parti ipan@ilor si reinte'rea)? prota'onistul Cn 'rup.
51
Prota'onistul tre*uie Cn ura.at s? as ulte Bi s? primeas ?
eea
e persoanele
CmpartaBes Cn timp e ontinu? t? ut s? pro ese)e sentimentele are au !ost mo*ili)ate a re)ultat al propiei drame. Este !oarte important pentru mem*rii 'rupului s? ampli!i e oportunitatea exprim?rii propriilor sentimente8 este eea e poate !a e psihodrama unei persoane o poten@ial? experien@a de &inde are pentru Cntre' 'rupul. A @iunea are are lo an orea)? Cmpart?Birea !iind ? mem*rii 'rupului au imp?rtaBit o experien@a Dmpart?Birea &iitoare Ci DmpartaBirea prin one tea)? pentru identi!i area pentru o situa@ie identi!i area personal? prote.ea)? !ie arei persoane oportunitatea pentru propria &inde are. prota'onistul de ori e poten@ial? re!le tare dureroas? ori !eed*a N a'resi&. Permite 'rupului s? se &inde e Cmpreun? prin identi!i are Bi suport. O!er? o perioad? de alm dup? a'ita@ia a @iunii, ast!el Cn At persoanele pot Cn epe s? se inte're)e Cn pro esele de Cn&atare Bi s? Csi normali)e)e starea min@ii Cnainte de reintrarea Cn &ia@a de )i u )i. +naliza Moreno a sim@it su'estia ? stadiul anali)ei tre*uie s? !ie parte din ontinuarea &inde ?rii, ai i u dar dar ni iodat? nu a introdus9o !ormal Cn pro esul psihodramei. Eu o introdu ? lo ul nu este neap?rat ne esar omun?. omun? Bi d?
a parte a pro esului psihodramati
tre*uie s? !ie in mintea terapeutului. Terapeutul are ramAne &i'ilent la a east? parte a pro esului &a !i apa*il s9o introdu ? a olo unde este el mai !olositor pentru prota'onist Cn Cntre'ul tratament. Dn 'eneral prota'oniBtii sunt Cntr9o stare adAn ? a sentimentelor 5 prea des hiBi Bi &ulnera*ili 5 pentru a !i apa*ili sa !oloseas ? a est tip o'niti& de !eed*a N dup? o drama Bi pot s? o per eap? a o experien@? intru)i&? Bi ne!olositoare. CAnd timpul este o'niti&. Di poate onBtient
potri&it, oare um, in!orma@ia o'niti&? poate a.uta prota'onistul s? !oloseas ? Cn&a@area emotional? Bi aten@ia o*@inut? din psihodram? Bi an orat? la un ni&el a.uta s? indenti!i e paternul sursei omportamentului distru ti& Bi s? modi!i e
ori e omplex pe are Cl adu din tre ut Bi nu &or s? Cl p?stre)e Cn pre)ent. Totodat? poate a.uta s? Ci !a ? mai puteni i Cn ale'erile s?natoase al &ietii lor urente. Anali)a este !olositoare da ? are destul timp Bi este ondus? ast!el Cn at sa !ie !olositoare Bi interesant? Bi nu .udi ati&?. Cea mai e!i ient? anali)? reiese din propriile onBtienti)ari ale prota'onistului su*liniate Bi Cnt?rite de un terapeut o*ser&ator. 0lementele unei psihodrame Rolurile prin ipale Cntr9o psihodram? sunt dire torul JterapeutulK, prota'onistul, du*lura, e'ourile auxiliare sau e'ourile, e'ourile auxiliare modi! i ate Bi audien@a J'rupul de terapieK. Ai i arun ?m o pri&ire mai apropiat? asupra !ie arui rol.
52
*irectorul Dire torul unei psihodrame este terapeutul materialului examinat psihoramati s en?. #i'ura 2.1. Dire torul psihoramati are trei !un @ii( re'i)or, terapeut Be! si analist so ial. Con!orm lui Moreno 5 directorul trebuie s2 lucreze cu o cantitate minim2 de energie emo3ional2. Odat2 ce o pies2 a 6nceput el trebuie s2 lase construc3ia subiectului. Unde 9i c7nd este cerut2 ghidarea1 el trebuie s2 o lase eu-rilor auxiliare care particip2 la scen2... Acesta are a"anta%ul c2 este lasat in a ara trans erului 9i rela3iilor tele dar le poate pri"i 9i corecta pe cele care se dez"olt2 6ntre subiect si ego-urile auxiliare din scen2 6n timpul actiunii... Exist2 9i urgen3e c7nd directorul trebuie s2 inter"in2 6n a%utor1 ca persoan21 dar asta e considerat ca o excep3ie. Mun a dire torului este de a urm?rii Bi de a a olo unde prota'onistul se simte ondu e prota'onistul Cn realitatea a estuia mereu permi@Andu9i s? de!ineas ? a eea realiate aBa um o &ede Bi s? mear'? ondus din interior. Este de datoria dir torului s? nu pre9s enari)e)e dar s? !ie pre'atit s? se miBte rapid Bi spontan Cn adrul s enariului are se onstruieBte u &ite)?. E&ident pre9s enari)area Bi impunerea pro'ramului dire torului Cntr9o dram? Cndepartea)a prota'onistul de la punerea Cn s ena a Cntr9o manier? intolera*il?. Protagonistul Este persoana a ?rei po&este este pus? Cn s en? sau spus?, persoan? a ?rei pre)en@? repre)int? preo uparea entral? a 'rupului. Prota'oniBtii au ne&oie s? lu re)e u dire torii Cn etapa de Cn ?l)ire la propia s en? sau po&este ast!el Cn At s? permit? punerea ei Cn s en?. Dorin@a lor de an'a.are omplet? Cn propie dram? u auxiliarii Bi de a se muta u a @iunea Bi u dire torul &a in!luen@a unde Bi At de mult &a mer'e lu rul u to@i parti ipan@ii. Prota'oniBtii sunt responsa*ili de le'?tura lor u realitatea propiei po&eBti Bi an'a.area Cn a @iune At de onest posi*il. 0goCurile au@iliare Dn psihodram? eplor?m realitatea su*ie ti&? a prota'onistului Bi se o!er? oportunitatea de a lu ra u realul de At u irealul. Realitatea este adus? la &ia@? prin are s? !olosirea e'o9urilor auxiliare sau a a torilor impro&i)a@i aleBi de prota'oniBti eea e reiese din interior Bi poate hiar s? traumati)e)e prota'onistul prin re'i)area e&enimentului olri'inal Bi are ondu e Cn al)irea, a @iunea Bi Cmp?rt?Birea. Totodat? !a ilitea)? pro esul de ale'ere al prota'onistului, de i)ia asupra um &a lua !orm? Cn timp si spa@iu punerea Cn
repre)inte persoane parti ulare din &ia@a sa. A este e'o9uri auxiliare au in i !un @ii( J1K s? repre)inte rolul erut de prota'onist8 J4K s? aproxime)e per ep@ia prota'onistului are
este portreti)at?( J0K s? a!le u ade&?rat e se CntAmpl? Cn intera @iune8 J2K s? .oa e un rol in&ers Bi s? Cn@elea'? lumea interioar? a prota'onistului8 J:K Bi s? asi'ure onta tul u oameni reali Bi nu ima'inari ast!el permi@Andui prota'onistului s? !a ? o eea e este real. Scena % ena Cn spihodram? repre)int? ori e spa@iu are a !ost desemnat a !iind a ela Cn are prota'onistul poate transpune Cn si'uran@? supra9realitatea. ABa um a spus Moreno <s ena este Cndea.uns.= Punerea Cn s en? d? posi*ilitatea mental? re'?seas ?. % ena repre)int? un lo poate !i au)it? iar eilal@i sunt martori. 0goCurile au@liare reformate Odat? e oplexele, dorin@ele Bi n?)uin@ele prota'onistului au !ost lu rate psihodramati Bi sentimente a mania, durerea, re&olta au !ost exprimate, poate !i Ate odat? !olositor s? se o!ere o experien@i de ore tare Cntr9o !orm? de e'o auxiliar re!ormat. PAn? a um prota'onistul a !olosit e'o9ul auxiliar s? experimente)e par@ile ne tr?ite ale situa@iei are au pro&o at pro*leme. Apoi e'o9ul auxiliar poate !i dat Cnapoi prota'onistului Cntr9o !orm? modi!i at? sau a o dorin@? a lui are a !ost Cndeplinit?. ui&a de a !a e o ?l?torie u a.utorul dire torului, e'o9urilor auxiliare Bi a pu*li ului, ast!el Cn At s? se sau o plat!orm? unde &o ea sa sau po&estea sa enexiune u
A easta o!er? prota'onistului posi*ilitatea s? tolere)e sentimentul de a primi tot eea e Bia dorit Cntotdeauna. Paradoxal poate !i !oarte dureros s? se primeas ? Cntr9un !inal eea e s9a dorit de mult timp. E'o9ul suxiliar re!ormat este un model !olosit pentru prota'onist s?9l preia Cn &ia@? ast!el Cn At s? poat? Cn epe s? Cn@elea'? um este s? ai eea e @i9ai dorit Bi s? Cn&e@e s? a epte Cn do)e mi i Cntr9o stru tur? si'ur?. Poate !i !olositor pentru prota'onist s? intera @ione)e u e'o9ul auxiliar re!ormat a o !orm? de Cn&?@are a rolului. *ublura Du*lura &or*eBte despre realitatea interioar? a prota'onistului d? &o e a eea e nu a !ost spus Cn dram?. Du*lura ar tre*ui Cn@eleas? a o &o e interioar? a prota'onistului 5 una are !a e a prota'onistul s? experimente)e un sens de a !i &?)ut Bi Cn@eles. Du*lura a.ut? prota'onistul s? a.un'? la momentul de Cn eput al propiei experien@e. Da ? prota'onistul experimente)? du*lura dis ordant u propiile tr?iri ar tre*ui s? i se permit? s? ore te)e du*lura. CAnd dire torul este du*lura poate Cn ura.a spunAnd <@i se pare ore t= ori < ore tea)?9m? da ? 'reBes .= O *un? du*lur? poate !i !oarte e!i ient? Cn mutarea a @iunii ?tre un ni&el interior dAnd &o e ni&elului interior al prota'onistului. Al@i mem*ri ai 'rupului se pot du*la instantaneu And se identi!i ? u prota'onistul stAnd
Cn spatele a estuia spunAnd
e CBi dores
Bi apoi se reAntor
la rolurile lor. Este de
asemenea posi*il pentru prota'onisti s? se du*le)e sin'ur. Du*lura &or*eBte despre in onBtientul prota'onistului adu And materialul din in oBtient la ni&elul onBtient. Du*lurile sunt o parte o*@ional? a Cmp?rt?Birii, ast!el ? dire torul poate permite mem*rilor 'rupului s? stea Cn spatele prota'onistului Bi s? .oa e rolul de du*lur? And se simt impli a@i u e se poate CntAmpla u starea lor. Este !olositor s? du*le)i &ia@a interioar? a persona.elor auxiliare are ontinu? a @iunea. +udien?a D6rupulE +rupul este ontextul terapeuti Cn are prota'onistul CBi .oa ? drama. Dar mem*ri 'rupului nu sunt pre)en@i a olo doar Cn Cn a eia are urm?res alitate de ontext( &inde area adAn ? poate !i a ale prota'onistului. are au !? ut? prin rolul audien@ei. Cu a.utorul pro esului de identi!i are sentimentele, pot ap?rea punerea Cn s en?, la !el de puterni e Mem*rii unei audien@e *une Cn&a@? s? !oloseas ? a ele p?r@i din punerea Cn s en? u are ei se identi!i ?, s? on reti)e)e propiile drame interne ast!el Cn At sentimentele le'?tur? pot de&eni onBtiente Bi &ala*ile pentru ei. Este important a mem*rii audien@ei s? ai*? su!i ient timp s? Cmp?rt?Bes ? tot e &ine din interiorul lor Cn timpul punerii Cn s en?, ast!el Cn At s? !inali)e)e propia &inde are Bi des ?r are emo@ional?. CAnd mem*rii audien@ei Cmp?rt?Bes eea e lea re&elat prota'onistul, redu e i)olarea a estuia, re one tea)? 'rupul Bi permite s? se !a ? noi onexiuni. JNo@iunea ? repre)entarea dramati ? a tra'ediei produ e o des ?r are de !ri ? Bi mil? are ne du e u 'Andul se olul al I,9lea C.d.Ch., la Poemele lui Aristotel. Piesa on entrea)? Cn .urul s?u preo up?ri adAn i Bi omplexe entrale pentru to@i oamenii. Prin identi!i area u a @iunea o persoan? poate experimenta o des ?r are a unui spe atator are Cndep?rtea)? propiile sentimente dureroase Bi adAn eBte Cn@ele'erea unei &ie@i dinami e ori situa@ii.K +legerea protagonistului Prota'oniBtii pot !i sele ta@i Cn patru moduri( de 'rup, de dire tor, de el Cns?Bi, de o instan@? parti ipant?. %? arun ?m o pri&ire um !ie are metod? sele ti&? se apli ?. Selec?ia sociometric:: selec?ia de grup Dn sele @ia so iometri ? rota'onistul este ales de Cntre' 'rupul. Dup? Cn ?l)ire, dire torul in&it? mem*rii 'rupului are dores s? lu re)e s? Cmp?rt?Beas ? despre eea e ar dori s? lu re)e. CAnd to@i ei are au dorit s? &or*es ? au a&ut a east? Bans?, dire torul, le ere elorlal@i mem*rii s? alea'? persoana pe ere dores s? o &ad? lu rAnd. #a asta mer'And ?tre persoana a ?rei dram? re)onea)? mai mult Bi punAnd mAna pe
55
um?rul persoanei sau stAnd Cn spatele persoanei. A east? metod? de sele @ie este adesea !olosit? Cn psihodram?. Dn sele @ia so iometri ? prota'onistul nu este ales pentru mem*rii 'rupului ar dori s?9l &ad? lu rAnd sau pentru ? ei simt ? ar a&ea ne&oie s? lu re)e i pentru ? se simt atraBi de drama sa. R?spun)And la a east? hemare interioar? repre)int? eea e !a e o sele @ie so iometri ? pentru ? indi ? umulul de suport, identi!i are Bi trans!erul are &a !i disponi*il pentru prota'onist din partea 'rupului. Cu At este mai puterni ? identi!i area Cn sele @ie u atAt suportul &a !i mai mare. Nu numai ? Ci &a da posi*ilitatea elor prota'onistului s? lu re)e la ni&elul interior, dar &a on reti)a drama interioar? a
are se identi!i ? u prota'onistul, permi@And sentimentelor s? ias? la i&eal? prin drama prota'onistului, are mai tAr)iu pot !i exprimate Cn timpul !a)ei de Cmp?rt?Bire. Selec?ia directorului %ele @ia dire torului &ine de la terapeut sau de la dire torul de 'rup. Dire torul poate sim@i ? o anumit? persoan? este Cn ?l)it? pentru a lu ra Bi &9a urm?ri prin asta Cntre*And persoana da ? ar dori s? lu re)e pe o pro*lem? anume. A&anta.ele a estei metode de sele @ie este du*l?. $na este a eea ? dire torul poate adresa pro*leme are el simte ? sunt importante pentru reBterea 'rupului8 Bi a doua, dire torul poate readu e i)ola@ii Jpersoanele are au tendin@a de a se autoi)ola de 'rupK Bi s? asi'ure un spa@iu Cn are ei s? se poat? auto9de)&?lui, ast!el elelalte persoane s? poat? &eni s? le unoas ? Bi s? se identi!i e u ele. Cu At auto9de)&aluirea este mai mare u atCt po)i@ia Bi statulul so iometri al persoanei este mai mare Cn adrul 'rupului. De)a&anta.ul a estei metode este a eea ? sele @ia dire torilor pot s? nu pre)inte un interes entral pentru eilalti mem*rii ai 'rupului sau pentru prota'onist poate in hide sau distra'e aten@ia de la pro es sa*otAnd punera in s en?. Autosele @ia In autosele @ie mem*rii 'rupului se ale' sin'uri spunAnd ? simt ne&oia ori dorin@a de a lu ra. A&anta.ul a estei metode Cl onstituie !aptul ? permite unei persoane are doreste sa lu re)e li*ertatea s? de lare a est lu ru. De)a&anta.ul este a ela ? persoana are s9a ales poate s? !ie sus@inuta de alti mem*ri ori nu pe durata punerii in a t. %isteme 5 %ele tie institu@ional? CCnd un lient se re!er? la psihodrama 5 unei persoane are onsidera ne esar, a supra&e'hetor sau spe ialist intr9o situa@ie dintr9o lini ? sau spital 5 poate &eni u eea e Cnseamna pres rip@ie. De exemplu, unterapeut poate s?9l Cntre*e pe dire tor ( < Po@i te ro' s? Cl a.u@i pe >ohn s? lu re)e pe pro*lema u tat?l lui= A&anta.ul a estei metode Cl onstitue !aptul ? permite lientului un spa@iu de si'uran@? Cn are s? lu re)e experien@ial asupra unei pro*leme importante. De)a&anta.ul
56
onsta Cn !aptul ? de !ie are dat? And se pres rie exist? ris ul de a nu &eni u ade&arat din partea prota'onistului sau din tr?irile interioare i din dorin@? ra@ional?. Tehni i psihodramati e Ca Bi Cn drama on&en@ional?, psihodrama !oloseBte un num?r de tehni i dramati e u s opul de a stru tura, Cn adra Bi a muta istoria de &ia@? mai departe spre ?i pline de sens Bi insi'ht. Printre tehni ile psihodramati e ele mai des !olosite sunt( Cn&ersarea de rol, s enariu, re'resia temporar?, tehni a o'lin)i, proie tarea Cn &iitor, monolo'ul Bi inter&iul. In&ersarea de rol In&ersarea de rol este un on ept important al psihodramei. Este unul dintre ele mai importante elemente ale psihodramei, deoare e rein&ersAnd rolurile u ade&?rat ne a.ut? s? &edem &ia@a Bi pe noi CnBine dintr9o alt? perspe ti&?. Prota'oniBtii mer' din olo de transpunere sau a entuare u un eu auxiliar( de !apt ei experimentea)? po)i@ia a elei persoane. A east? experien@? nu numai ? du e la Cn@ele'erea mai *un? a eluilalt, dar le permite s? se &ad? din po)i@ia a stuia. <#iul are este Cn ? el CnsuBi, ter*uie a um s? se a orde)e la um mama lui Cl &ede Bi Cl simte8 mama tre e Bi ea prin a elaBi pro es sim@induse prin prisma !iului= Primul s op al terapiei experien@iale este de a elu ida lumea interioar? Bi s? adu ? la lumin? eea e era @inut Cn Cntuneri Bi s? ne &edem, Cn@ele'em pe noi CnBine Cn a ea nou? stare de onBtien@?. $n alt s op al a estei metode, onst? in !aptul ? ne putem a!la Cn situa@ia interpret?rii di!eritor roluri, permi@And unei situatii s? !ie &?)ut? dintr9o &arietate de perspe ti&e are automat pro&oa ? onBtienti)area, reBte spontaneitatea Bi o!er? eli*erarea de propriile noastre roluri. O persoan? are nu pote in&ersa rolul poate a&ea un Eu !ra'il, are nu este indea.uns de puterni s? poate !i apa*il s? CBi p?r?seas a propia identitate. A east? persoan? are ne&oie s? dramati)e)e mai mult din rolul de prota'onist, ast!el Cn at sa9Bi onsolide)e un Eu Bi un %ine puterni . CAnd ine&a poate .u a rolul altuia Bi s? &ad? lu rurile din perspe ti&a a estuia, in&ersarea de rol. Este di!erit de a a u entua sau Cn@ele'e pro*lema. ealalt? persoan?, ieBind din propia atun i are lo
Presupune s him*area temporar? a lo urilor u o sin'ur? pere he de o hi.
persoan? Bi &?)And lu rurile prin o hi eluilalt. %untem limita@i Cn a &edea lu rurile Cn &ia@? Psihodrama prin natura sa ne o!er? oportunitatea de a exersa parasirea de sine mutAndu9ne Cn alte spa@ii Bi re&enind la po)i@ia ini@ial?. In&ersarea rolului ne o!er? posi*ilitatea de a &or*ii nu pentru o alt? persoan? i din perspe ti&a a elei persoane. Este un exer i@iu prin are se poate Cn@ele'e ade&?rata 'Andire a elei persoane. 5ignettele
57
O &i'nett? este o s en? psihidramati ? persoan?
ompus? dintr9o /
uprinde o sin'ur?
e &or*eBte unui s aun 'ol, adresandu9se uneia sau mai multor persoane.
,i'nettele pot !i o ale !oarte e!i ient? de a eli*erre a sentimentelor Bi de miB are printre *lo a.e emoionale, !?r? a tre e printr9o s en? Cntrea'?. Poate !i de asemenea o ale de a a*orda so iometria 'rupului Bi trans!erul dintre mem*rii 'rupului. ,i'netele pot de asemenea o!eri o oportunitate pentru mai mul i oameni de a lu ra Cntr9o sin'ur? sesiune. Ele o!er? o stru tur? simpl? Cn are se intr? u uBurin ?, imediat e un prota'onist se simte Cn ?l)it, pentru ? nu ne esit? onstruire de s en? sau pre'?tire treptat? pentru a iune. Dn lu rul persoan?9la9persoan? / unul9la9unul, &i'nettele pot !i reali)ate u s aune 'oale. Re'i)orul / dire torul ar putea s? apele)e la un auxiliar, !iind !oarte atent s? se in? At mai departe posi*il de trans!er. Re'i)orul poate de asemenea s? !oloseas ? in&ersia de rol JCntrun s aun 'olK Bi tehni a inter&iului Jdis utat? Cn ele e urmea)?K pentru a da pro!un)ime s enei. Pot !i !olosite mai multe s aune, Bi p?r ile interioare di!erite ale eului pot !i repre)entate de s aune 'oale 5 de exemplu, mAnia, 'reutatea, eul *e i&, eul dspreuit, eul 'randios, o parte a orpului Bi aBa mai departe. .egresia timpului Re'resia timpului este utili)at? Cn spe ial And un lient este !r?mAntat de tre ut, de o*i ei de o experien ? traumati)ant?. Exist? un a&anta. terapeuti Cn a retr?i tre utul Cntr9un mediu se uri)ant, iar tehni a re'resiei timpului permite unui prota'onist s? !a ? exa t asta. Este ea mai omun? dintre toate psihodramele. Dn opinia psiholo'ului Da&id Qipper, !ere protagonistului s2 recreeze1 prin intermediul punerii 6n scen2 a %ocului de rol1 e"enimente semni icati"e din trecutul lui sau al ei 9i s2 le %oace ca 9i cum s-ar petrece 6n prezent. $egula ca iecare rol simulat sau scen2 %ucat2 s2 ie portretizat2 prin schimbarea lui 4atunci 9i acolo5 cu 4aici 9i acum5 are o important2 implicare 6n ceea ce pri"e9te regresia timpului. 0oi participanii protagonistul 9i auxiliarii trebuie s2 oloseasc2 timpul prezent. De exemplu1 protagonistul "a zice. 4+ac asta pentru c2...5 6n loc de 4Am 2cut asta pentru c2...5 +olosirea timpului trecut tinde s2 pun2 actorul 6ntr-un rol de spectator1 6n timp ce olosirea prezentului ace din el sau ea un partener implicat. Tehnica oglinzii Tehni a o'lin)ii poate !i puterni ? pentru prota'oniBtii are sunt in apa*ili s? tolere)e intensitatea de a .u a propriul rol Cntr9o dram?, are au ne&oie s? se simt? u un pas Cndep?rtai pentru a se sim i Cn si'uran?. Dn a east? tehni ?, un eu auxiliar .oa ?
58
rolul prota'onistului, exprimAnd sentimentele prota'onistului prin Prota'onistul se &ede ast!el a Cntr9o o'lind?( o repre)entare &ie a sa.
u&inte Bi miB ?ri.
Tehni a o'lin)ii o!er? unui prota'onist oportunitatea de a &edea dintr9o po)i ie mai puin !ier*inte, Bi u a.utorul dire torului / re'i)orului, un e&eniment traumati)ant sau ABti'e perspe ti&? asupra ompli at. De asemenea poate permite prota'onistului s? propriului s?u omportament, pri&ind mai de'ra*? de At !iind. Proiectarea (iitorului Proie tarea &iitorului permite prota'onistului s? interprete)e un e&eniment anti ipat, dorit sau temut, pentru a9l sim i Cnainte de a se CntAmpla, pentru a redu e anxietatea le'at? de el J omun? pentru inter&iurile de an'a.areK Bi poate pentru a de ide u mai mult? Cnelep iune da ? s? urme)e sau nu anumite planuri. De exemplu, un om are doreBte un di&or poate experimenta, prin intermediul psihodramei, rami!i aii pe are el nu le9a anti ipat Bi poate amAna de i)ia sa Cn !a&oarea ade&?ratul moti& pentru ontinu?rii lu rului la maria.ul s?u, sau o !emeie, are doreBte s? ai*? o rela ie extra on.u'al?, poate des operi are9Bi doreBte a est lu ru prin proie tarea &iitorului, mai de'ra*? de At prin a !i ne&oit? s? tr?ias ? a east? experien? Cn &iaa real?. Soliloc(ia O solilo &ie psihodramati ? poate !i !olosit? Dup? prota'onistul de9o parte, s? !a ? o mi ? plim*are a C ?l)ire pentru punere Cn s en?. u el, Bi s?9i ear? s? solilo &e)e, s? e o s en? a !ost pre'?tit?, re'i)orul / dire torul ar putea dori s? tra'?
&or*eas ? li*er despre eea e se petre e Cn interior Cn a el moment. %olilo &ia a.ut? la adu erea prota'onistului <ai i Bi a um= Bi la Cn ?l)irea s enei pe are a onstruit9o. $neori Cn timpul unei psihodrame, prot'oniBtii par a a&ea ne&oia de a &or*i despre eea e se petre e Cn interiorul lor. Dn a est a), re'i)orul poate s? le ear? s? solilo &e)e, sau pur Bi simplu s? p?Beas ? de9o parte Bi s? &or*eas ? despre e se CntAmpl? u ei. LerNa Moreno des rie ?i &ariate de a strutura solilo &iile( Proptagonistul poate i anga%at 6ntr-o acti"itate solitar2 precum mersul spre cas21 odihna de dup2 o zi plin2 de e"enimente1 sau preg2tirea pentru un e"eniment din "iitorul apropiat. Poate implica unele cu"inte de 6ncura%are sau critici pline de repro9. /ariantele includ soliloc"ia protagonistului cu un dublu 6n timp ce cei doi merg 6mpreun21 discu ia cu un anim2lu sau trans ormarea dialogului interior 6ntr-o discu ie cu un scaun gol sau un auxiliar ce %oac2 rolul unui eu "iitor mai 6n elept sau a unei p2ri a personalit2ii protagonistului.
59
%olilo &ia d? &oie prota'onistului, Cntr9un anume sens, s? mer'? Bi s? stea de &or*? u el CnsuBi la un moment potri&it din des!?Burarea s enei, l?sAnd auditoriul s?9Bi dea seama e se petre e Cn interiorul s?u. Poate !i !olosit? Bi a Cn ?l)ire pentru un s enariu, sau a o pau)? Cn a iune e permite prota'onistului s? Cmp?rt?Beas ? dialo'ul s?u interior u ori ine e interesat s? as ulte. Inter(iul Dn inter&iul psihodramati , re'i)orul Cntrea*? prota'onistul Cntre*?ri e9l pot a.uta s? se l?mureas ? Cn le'?tur? u eea e se CntAmpl? pe plan intern. A east? tehni ? poate !i !olosit? u prota'oniBti e .oa ? rolul propriu, u prota'oniBti Cn rol in&ersat sau u auxiliarii din drama. Re'i)orul poate !olosi a east? tehni ? Cnainte de dram? pentru a ABti'a in!ormaii e &or a.uta la !o ali)area lu rului din timpul dramei pentru s oaterea in!ormaiilor de la persona.e di!erite. Tehni a poate mer'e Cn pro!un)ime atun i And este !olosit? orespun)?tor, Bi poate !i o experien ? de tre)ire pentru prota'onist, a eea de a !i inter&ie&at Cntr9un rol in&ersat. De exemplu, da ? o prota'onist? .oa ? rolul tat?lui ei, re'i)orul poate pune Cntre*?ri <tat?lui= .u at de prota'onist?. P?rintele Cntre' poate !i adus la ni&elul onBtiinei, ast!el Cn At s? !ie unos ut Bi &?)ut mai departe, pentru a prota'onista s? se poat? detaBa de ideea ? a iunile tat?lui s?u erau le'ate ex lusi& de ea. Inter&iul permite prota'onistei, Cn rolul tat?lui s?u, s? exprime introie ia parental? prin intermediul a iunii psihodramati e. Dn 'eneral, Cn situaii de &ia?, .u ?m Cn mod in onBtient p?rintele interiori)at. Tehni a inter&iului a.ut? la men inerea prota'oniBtilor Cn rolul p?rintelui ast!el Cn At ei s? poat? .u a introie ia Cntr9un mediu lini , unde a est !apt poate !i atAt in!ormati&, At Bi atharhi pentru ei. A easta le d? o a)ia s? identi!i e a ele aspe te ale p?rintelui interiori)at, pe are ei le .oa ? Cn maniere neprodu ti&e, Bi le d? o a)ia s?9Bi s him*e R?spun)And la Cntre*?ri Cn timp prota'onistului mai multe piese ale pu))el9ului &ieii lor interioare. +)T/*.+40 FI 4/-/*.+40 Dn plus !a? de psihodrama lasi ? 5 e in lude dire tor, prota'onist, auxiliari Bi auditoriu 5 psihodramele pot !i de asemenea stru turate a monodrame Cn are o sin'ur? persoan? .oa ? toate rolurile, sau a autodrame Cn are nu exist? re'i)or. 4onodrame Monodrama pro&ine din 're es ul monos, e Cnseamn? doar unul. Dntr9o monodram? exist? doar un parti ipant 5 adi ? o sin'ur? persoan? .oa ? toate rolurile.
omportamentul.
e .oa ? rolul alt ui&a poate !i iluminator Bi poate o!eri
Poate onsta Cn lu ru u s aune 'oale, Cn are prota'onistul se adresea)? persoanelor pe are Bi le ima'inea)? stAnd Cn s aune 5 o oportunitate uni ? de a explora sistemul propriu !?r? Cntreruperile pu telor de &edere ale auxiliarilor. #olosind in&ersarea rolurilor Cn monodram? poate uBura prota'onistului Cn ele'erea propriei drame din alt pun t de &edere. Este de asemenea un lo !olositor pentru a utili)a tehni a inter&iului. De exemplu, da ? prota'onista se adresea)? mamei sale, re'i)orul Ci poate ere s? in&erse)e rolurile. Apoi, re'i)orul poate inter&ie&a prota'onista Cn rolul mamei sale. Dn a est !el re'i)orul poate explora mama internali)at? a prota'onistei, sau introie ia matern?. Oportunitatea de a petre e timp Cn rolul altei persoane Bi de a !i inter&ie&at Cn a el rol poate a&ea di&erse e!e te *ine!? ?toare( este o surs? de in!ormaii despre persoana are este .u at?. o!er? prota'onistului o oportunitate de a experimenta realmente a ea persoan?, s? o Cnelea'? din interior um este s? !ie
?tre exterior, mai de'ra*? de At din
exterior ?tre interior. Permite prota'onistului li*ertatea de a &edea ? eea e s9a CntAmplat Cn relaia lor nu era dire ionat Cn mod spe ial ?tre el, i era re)ultatul a eea e era a ea persoan? Cn adrul propriului sistem. permite prota'onistului s? exprime introie ia parental? Cntr9un am*ient ast!el Cn At el s? poate identi!i a ariile &ie ii sale Cn introie ie. Dn ast!el de monodram? mult material in onBtient &ine la supra!a ?( prota'onistul a!l? mult mai mult despre modul Cn are Bi9a experimentat p?rintele de At ar !i !? ut9o &or*ind despre el, pentru ? p?rintele &a &eni la supra!a ? in !ier*ineala a iunii exa t Cn modul Cn are a !ost experimentat Bi sto at Cn psihi ul prota'onistului. Prota'oniBtii pot .u a Ate roluri auxiliare au ne&oie pentru a9Bi explora pe de9a Cntre'ul drama. Da a pare indi at, dire torul este li*er s? du*le)e ori e rol pentru a adAn i punerea Cn a iune sau pentru a '?si o au)? mai pro!und? a prota'onistului, deBi dire torul tre*uie s? !ie atent s? nu preia un rol u prea mult tran!er ne'ati&. Monodramele o!era de asemenea o oportunitate on!orta*il? de a explora realit? i intra psihi e. De exemplu, un prota'onist poate dori s?9Bi Cnt?lneas ? propria depresie, punAnd depresia Cntr9un s aun Bi &or*ind u ea, in&ersAnd rolurile u ea sau hiar du*lAnd eul s?u depresi& stAnd Cn spatele s aunului. $n dependent poate dori s?9Bi pun? su*stan a Ude are e dependentV Cntr9un s aun 'ol Bi s? &or*eas ? u ea din pun tul s?u de &edere, Bi din pun tul de &edere al su*stan ei Cn rol in&ersat. O !emeie e a su!erit o opera ie ar putea pune partea din ea pe are a pierdut9o Cntr9un s aun 'ol Bi s? permit? dramei s? se des!?Boare de ai i. $n *?r*at are a pierdut Cn !a a *olii sau morii o persoan? important? poate *ene!i ia enorm din exprimarea a eea e nu a terminat s? spun? a elei pesoane.
lini ,
are pune Cn a iune a east?
+utodramele O autodram? este o dram? are nu !oloseBte un dire tor. Prota'onistul setea)? At permite sau re'i)ea)? pentru a iuni mai utile. u psihodramele s? se ondu e s ena, ale'e auxiliarii, da ? doreBte Bi re'i)ea)? a iunea din rolul prota'onistului. Pentru ? nu exist? un dire tor a iunea mer'e atAt de pro!und pe prota'onistul. Autodramele pot !i Cn ?l)iri !oarte utile
Autodramele pot, de asemnea, a.uta persoanele ne!amiliari)ate <Cmpins de la spate= de un dire tor 5 pentru atAt pentru ei CnBiBi
o*iBnuias ? u sentimentul de a !i prota'onist, !?r? 'ri.a sau tensiunea ad?u'at? prin a !i ?, deBi dire torii mer' Cn otro Ci prota'onistul, iniial oamenii se pot teme s? expun? sentimentele lor ele mai as unse, At Bi Cn !a a altora. Autodramele redu a east? amenin are prin Cnl?turarea dire torilor. Pentru ? autodramele o!er? o stru tur? non9autoritar?, ele sunt utile persoanelor are au o pro*lem? u autoritatea. Autodramele pot, de asemenea, a&ea o alitate pl? ut?, de .oa ?8 materialul Cn sine poate !i ima'inati&, Bi oamenii pot du*la pe rAnd ori e persona. u are se identi!i ?. A Cn&?a um s? se distre)e Cntr9o manier? uBoar?, suporti&?, spontan? are nu de&ine haoti ?, amenin?toare Bi !?r? ontrol, este important Cn tratamentul dependen ilor Bi o9dependenilor are nu prea se distrea)? pe m?sur? e res . #amiliile lor pro*a*il ? au !olosit sar asmul Bi umorul ne'ru 5 dar este o real? di!eren ? Cntre a !i amu)ant Bi a !i apa*il s? te amu)i8 em!a)a pe reati&itate, spontaneitate Bi pe <ai i Bi a um= Cn psihodram? poate a.uta dependenii Bi o9dependenii s? Cn&ee s? se distre)e. Adulii are au res ut Cn medii de dependen ? sau haoti e Cn &re9un !el au tendin a s?9Bi ?leas ? le'?turile Bi prieteniile lor ele mai puterni e prin intermediul Cmp?rt?Birii mutuale a durerii, Bi este o parte important? atratamentului s? Cn&e e noi modalit?i de a rea le'?turi Bi de a se sim i aproape de ali oameni. 6e'Andu9se prin intermediul *u uriei Bi a distra iei poate !i o experien ? dul e9am?ruie pentru asemenea persoane pentru ? de lanBea)? temeri de pierdere. Pare mult mai !amiliar s? rela ione)i prin intermediul durerii de At s? permii tr?irea sentimentelor de alm, si'uran? Bi Cn redere. Durerea pierderii si'uranei Bi almului Cn opil?rie !a e di!i il? Cn rederea Cn ast!el de experien e. E ne&oie de timp pentru a re l?di eul a!e tat Bi pentru a re)ol&a aspe te dureroase pAn? la pun tul Cn are o &ia? on!orta*il?, pl? ut? poate !i tolerat?. Psihodrama o!er? un mediu se uri)ant Cn are a est lu ru e posi*il. J apitolul 11, $tili)And psihodrama u dependen i Bi A oAs, adresea)? hestiunile a estui 'rupK O prota'onist? poate dori s? se pun? pe ea Cns?Bi Cntr9un s aun 'ol Cntr9o &arietate de &Arste 5 a Bi opil, a Bi adoles ent, a tAn?r adult 5 ori e perioad? din &ia a ei Cn are simte ne&oia s? se reCntAlneas ? pe sine pentru a re)ol&a
e&a. A easta poate !i, de
asemenea,
onsiderat lu ru
opilul interior. O!er? a
es unei 'ame lar'i de stadii de
de)&oltare, ast!el Cn At lu rul poate !i roit pentru un sta'iu de de)&oltare spe i!i Cn are maturi)area a !ost a!e tat? Cntr9un mod ostil. A easta o!er? opilului interior o Bans? de a Cn epe s? trea ? prin sta'iile de de)&oltare ratate Bi s? se maturi)e)e. De)&oltarea Cmpiedi at? are ne&oie s? se Cntoar ? Bi s? !ie re9lu rat?. Da ? mut?m lu rul u opilul interior de9a lun'ul sta'iilor de de)&oltare ne esare, &om e&ita ris ul de a supra&alori)a re uperarea opilului interior eea e ar au)a Cmpotmolirea Cn de)&oltare de At e&olu ia spre stadiul urm?tor. Este o di!eren? Cntre a !i a un opil sau a !i opil?ros. $nii oameni au !ost atAt de a!e tai Cn eurile lor de opil adesea ratAnd oportunitatea de a !i opil Cn At este tentant Cn re uperare s? se piard? Cn <a !i opil= And Cn s!ArBit au ABti'at a reprimat. Cu toii a&em ne&oie s? a&em a es la sinele nostru esul la opilul interior opil pentru a !i !eri i i,
reati&i Bi iu*itori. Iar a esta este s opul !inal al lu rului u opilul interior 5 s? retre)im opilul Cn'heat Bi s? lu r?m omplexele pe drumul ?tre maturitate omplet?, ast!el Cn At opilul interior poate prinde &ia? Bi !i inte'rat Cn adult unde ei sunt Cn si'uran ? Bi disponi*il pentru a se hr?ni re ipro . / 4/-/6.+4+ C) SI-0,0 % opuri( de a adu e la Cnaintare sinele Cn stadii di!erite8 de a re)ol&a a!a eri nere)ol&ate din tre ut. PaBi( erei mem*rilor 'rupului s?9Bi Cn hid? o hii Bi s? se relaxe)e, Bi apoi s? ia onta t u un pun t din &iaa lor important. Cereti9le s? &or*eas ?. ale'ei o prota'onist? Bi 'ol. erei prota'onistei s? in&erse)e rolul Bi s? arate 'rupului um st? Bi um arat? a ea persoan?. Poate Cn epe s? &or*eas ? din a el rol sau de unde este ea Cn pre)ent. erei prota'onistei s? spun? ea e ar &rea s? spun? a elei persoane, din pun tul ei de &edere, mai a&anta.os a um, Btiind ea e Btie a um. Cn ura.ai prota'onistul s? &or*eas ? li*er a elei p?r i din el CnsuBi, in&ersAnd rolurile da ? doreBte. erei prota'onistului s? Cn heie s ena Cn ori e !el doreBte. l?sai 'rupului s? Cmp?rt?Beas ? prota'onistului ea e au des operit pentru ei.
And au a&ut lo heme persoana
s him*?ri ma.ore sau s9a CntAmplat are au !ost, a eea
e&a
?reia i9ar dori s?9i
ere i9i s? adu ? a ea persoan? pe s en? Cntr9un s aun
,ariante( A est exer iiu poate !i repetat Cntr9o &arietate de momente puterni e la ori e &Arst? din &iaa prota'onistului. Este !olositor Cn terapie indi&idual? sau de 'rup Bi o!er? oamenilor o ale de a de&eni mai puterni i onta tAndu9se pe ei CnBiBi Cn momente ale &ieii Cn are simeau ne&oia de a se reCntAlni. *I+,/6 C) / C+.+CT0.ISTICG % opuri s? extind? opiunile eului auxiliar s? redu ? sen)aia ? alt ine&a este de &in? PaBi Permite9i prota'onistului s? alea'? una sau mai multe ara teristi i 5 !urie, re'ret, ruBine, durere, &ino&?ie, resentiment sau ori e doreBte. erei prota'onistului sZ plase)e a este ara teristi i unde se a!lZ ele in relaie u el. l?sa@i prota'onistul s? le plase)e aBa impa tul lor interior a um ere@i prota'onistului s? rela@ione)e sau s? &or*eas ? u a este p?r@i ale sinelui Bi s? in&erse)e rolurile sau s? !oloseas ? ori e tehni ? !olositoare. a orda@i timp pentru a Cmp?rt?Bi. ,ariante Poate !i !? ut? Cn lu ru unu la unu u un s aun 'ol. O!er? o oportunitate de explora Bi a rela@iona sentimente dureroase, reprimate. 0HT0.-+,I=+.0+ P./<,040I % opuri %? mute Cn a!ar? autoa*u)ul intern. %? adu ? a!ar? o*ie tul interior al a*u)ului pentru a &inde area s? poat? Cn epe. PaBi Ale'e@i un prota'onist ideea de autoale'ere. Permite@i9i s? se Cn ?l)eas ? pentru drama sa prin a Cmp?rt?Bi. Da ? sim@i@i ? este extrem de dur u el CnsuBi &eri!i a@i Cmpreun? u el. A@i putea spune <s? &edem, am Cn@eles *ine7 Dmi spune@i ? este &ina dumnea&oastr?=. Din po)i@ia
um doreBte, s? le rela@ione)e unele
elelalte sau s? le s ulpte)e Cn moduri Cn are !i)i ali)ea)? / on reti)ea)? semni!i a@ia Bi
are pare a se autoa*u)a Cn mod
onstant sau des hide@i
du*lului pute@i ontinua u e au)i@i ( <nu !a nimi Cea e !a este 'reBit= B.a.m.d. Da ? prota'onistul re unoaBte
um tre*uie. Nimeni nu !a e e !a eu. el *un, ru'a@i9l s? ia a ea
? sunte@i pe drumul
parte din el CnsuBi pe are o *ate Bi s? o pun? Cn s aun. A um sune@i9i s? se muBtruluias ? *ine, sau pur Bi simplu du*la@i9l pentru a9l a.uta s? Cn eap?, !olosind toate &o ile interioare rude, puniti&e pe are le !oloseBte pentru el CnsuBi. 6asa@i9l s? se muBtruluias ? Cn exterior la !el um o !a e Cn interior. Dup? e ma.oritatea sentimentelor au !ost eli*erate, lasa@i prota'onistul s? spun? ultimele lu ruri pe are ne&oie s? le spun? pentru a Cn hide momentan s ena. A um lasa@i prota'onistul s? Cmp?rt?Beas ? ori e Cn le'?tur? timp e pri&eau ,ariante In&ersarea rolului este ad &at? Cn ori e moment Cn timpul a estei s ene. Ideea este de a exteriori)a o*ie tul interior. %implul a t al exteriori)?rii &a du e la mutarea lui Cntr9 un lo di!erit. A easta poate !i !? ut? de Ate ori e ne&oie pentru a permite lientului eli*erare Bi pentru a9i da Bansa de a &edea um pro esul a*u)ului lu rea)? Cn el. Pro esul exteriori)?rii luptei interioare este prin el CnsuBi &inde ?tor, atAt prin rele&area sentimentelor amu!late At Bi prin onBtienti)area Bi dramati)area a eea e se CntAmpl? Cn ma.oritatea timpului la un ni&el su*til. SC),PT).+ #+4I,I0I % ulptarea este o tehni ? psihodramati ? importante din &ia@a sa, Bi terapeutul asist? xel mai adesea utili)at? Cn domeniul are pot repre)enta persoanele rearea <s ulpturii !amiliei=. lientul Cn dependen@elor. Clientul ale'e mem*rii ai 'rupului u ea e simte a re)ultat8 sau da ? sunte@i Cntr9un 'rup lasa@i 'rupul s? Cmp?rt?Beas ? e au des operit Cn
A east? tehni ? poate !i extins? Cntr9o experien@? mai omplet? Bi mai !olositoare. Stadiu 1 $n atom so ial al !amiliei de ori'ine J&e)i pro esat Bi Cmp?rt?Bit, poate ser&i ap. 0, so iometrie( um !un @ionea)? psihodramaK, poate !i reat de ?tre !ie are mem*ru al 'rupului Bi, dup? e a !ost omplet a o hart? intrapsihi ? de9a lun'ul pro esului terapeuti . CAnd apar pro*leme Cn timpul tratamentului, poate !i o re!erin@? pentru a trasa posi*ile ori'ini ale pro*lemei. De asemenea, And lientul are pro*leme u al@i oameni, !ie Cn 'rup sau Cn &ia@a de )i u )i, terapeutul poate Cntre*a lientul pe ine ar putea repre)enta a ea persoana pentru el Cn atomul s?u so ial Bi s? Cn er e s? re)ol&e trans!erul prin Cmp?rt?Bire sau .o de rol.
65
Stadiu 2 Prin intermediul unuia din ele patru pro ese de sele @ie dis utate anterior, o persoana poate !i aleas? s?9Bi mute atomul so ial Cn a @iune J&e)i a @iunea so io'ramei Cn ap. 0, so iometria( um !un @ionea)? psihodramaK. Permite@i lientului s? se miBte prin Bi Cn .urul s ulpturii de !amilie sim@ind tr?irile e apar And !a e asta. Poate s? solilo &e)e Cn timp e mer'e Bi poate Cn epe s? &or*eas ? u a ela de are se simte atras8 ar tre*ui s? i se permit? s? spun? tot eea e simte ne&oia s? spun? sau nu a putut ni iodat? s? spun?, atun i And se simte atras s? !a ? asta, !olosind in&ersarea rolului Bi du*lul ori And este ade &at. El poate ale'e pe ine&a are s? .oa e rolul opilului interior sau s?9l Cnlo uias ? ast!el Cn At el s? se poat? o*ser&a pe el CnsuBi Cn ontextul !amiliei sale. El poate in&ersa rolul Cn adrul a estor po)i@ii. $n ast!el de prim pas ?tre &inde area r?nilor !amiliei de ori'ine &a o!eri de asemenea o hart? pentru tratamentul urm?tor, s o@And Cn e&iden@? unde este ne esar ontinuarea lu rului Bi e poate !i impli at Cn lu ru. Este important s? a orda@i mult timp pentru a Cmp?rt?Bi dup? lu rul !orma !eed9*a N9ului 5 < eea u !ie are persoan?. Dmp?rt?Birea nu ar tre*ui s? !ie Cn e am &a)ut ? !a i este ...= ar tre*ui s? re)ulte din
identi!i area personal? u pro esul are to mai s9a CntAmplat 5 < eea e am des operit eu din propria mea &ia@? a re)ultat a o*ser&?rii Bi parti ip?rii Cn lu rul u tine este ...=. Prin intermediul s ulpturii psihodramati e a !amiliei le'?turile so iometri e pot !i aduse la un ni&el onBtient Cn adrul 'rupului, Bi lu rul ori ui poate a&ea un poten@ial &inde ?tor pentru ori ine din 'rup. CAnd mem*rii 'rupului Cmp?rt?Bes drame interne e au de&enit reale Bi pe are le9au sim@it Cn timpul !a)ei de a @iune a altei persoane, CBi ompletea)? propria &inde are Bi atharsis. Indi!erent u ine se lu rea)? poten@ialul de atharsis pentru mem*rii 'rupului prin parti ipare Bi identi!i are este Cntotdeauna pre)ent. >u And roluri auxiliare permite Cntotdeauna posi*ilitatea miB ?rii interioare. Terapeutul poate Cntre*a < um te9ai sim@it .u And rolul7= sau <sim@i ne&oia s? spui e&a e a r?s?rit din .u area a estui rol7= Bi a parte a eea e reiese din rol, auxiliarilor ar tre*ui s? li se permit? s? &or*eas ? din rol ast!el Cn At s? Ci poat? da drumul Bi s? se reinte're)e Cn 'rup a ei CnBiBi. De9a lun'ul timpului, !ie are persoan? poate re&i)ui atomul s?u so ial Bi so io'rama sa a @ional?, Cmp?rt?Bind9o pe !ie are. Stadiul 3 O dat? e arhite tura de *a)a a <!amiliei interioare= este sta*ilit? pentru unoBtin@ele Bi ima'ina@ia terapeutului Bi a u s ulptura a tehni ? ?tre altele. O lar'? &arietate de tehni i u s aune 'oale, ontinua s? lu re)e ontinuarea lu rului sunt ne esare a*ilit?@ile, mem*rilor 'rupului. Terapeutul poate psihodramati ? entral?, ori s? se extind?
psihodramati e 5 drame lar'i in lu)And mul@i oameni, &i'nette, lu ru
monodrame Bi auto drame 5 &or ontinua s? o!ere &ehi ule prin are !oamea de a @iune,
tensiunile des hise Bi trans!erurile pot !i explorate Bi re)ol&ate. Rela@iile so iometri e, identi!i ?rile, tran!erurile Bi proie @iile J&e)i ap. 0K din adrul 'rupului &or !i o parte din a est pro es pe m?sur? paBi, este important urent? a mem*rilor. Stadiul 4 Etapa a 29a in lude modi!i are Bi reedu are de dat? e a Cn&?@at s? identi!i e Bi s? lu re)e omportament de rol ast!el Cn At lientul s? poat? Cn@ele'e e!e tele tr?irii Cntr9un sistem dis!un @ional sau de dependen@?. O u traumele sale timpurii Bi s? CBi deplAn'? pierderile el &a explora Bi pra ti a noi omportamente, &a Cn&?@a noi roluri, &a !a e noi e !ie are persoan? de&ine a'ent terapeuti pentru el?lalt. Dn adrul domeniului dependen@elor, u preponderen@? pentru terapie de 'rup Bi suport Cn 14 a terapeutul s? Cn@elea'? nu doar utili)area lu rului orientat pe a @iune dar Bi dinami a sistemului !amilial, Bi um a @ionea)? a easta Cn 'rup Bi Cn &ia@a
le'?turi Bi &a Cn epe s? dep?Beas ? tre utul. Modelul terapiei de 'rup Bi a lu rului Cn 14 paBi &a o!eri un la*orator Cn are s? Cn&e@e Bi s? pra ti e noi omportamente pe par ursul a estei perioade tran)i@ionale de dep?Bire, Cmp? Andu9se u tre utul Bi '?sind semni!i a@i Cn el. #ormatul psihodramei, terapiei de 'rup, so iometriei Bi terapiei unu la unu sus@ine Bi promo&ea)? a est pro es pe m?sur? e un nou sine se Cn hea'?. Stadiul ! Pe m?sur? e sinele el &e hi se um*reBte, un nou sine r?sare are on@ine aspe te e apar@in atAt sinelui anterior At Bi elui nou. Pe m?sur? e a easta se CntAmpl? lien@ii ABti'? mai departe a es ?tre !iin@a lor interioar? Bi un ni&el mai pro!und de a lientul s? !ie Cntr9un pro es ontinuu de re onstruire a spontaneitate Bi reati&itate. Noi roluri sunt posi*ile prin are s? se anali)e)e ener'ia Bi reati&itatea. Este important sinelui Cn paralel Cn ununat? de su eea u pro esul terapeuti de de)asam*lare. Fi da ? terapia a !ost epte tre utul a ?
es, ei &or de&eni !amiliari u ei CnBiBi Bi &or Cn epe s?9Bi roias ? &ie@ile
pentru a orespunde ne&oilor Bi dorin@elor indi&iduale. Ei &or a.un'e s? a
e i9a adus unde sunt, Bi nu &or mai dori <s? Cn hid? uBa= tre utului pentru
reali)ea)? ? Bi9ar Cn hide uBa Cn nas lor CnBile. ,or !i Cn po)i@ia de a !olosi e au Cn&?@at pentru a se a.uta pe sine Bi pe al@ii, de9a lun'ul &ie@ii de !amilie, prieteniilor, Bi lu rului Cn 14 paBi. Joamenii Cn 'rupurile de tipul 14 paBi pot des operi ? rela@ia u o putere superioar? a pre)en@? interiori)at? a.ut? la dispari@ia unei sen)a@ii timpurii de separare. %e pot sim@i pe ei CnBiBi a Bi o9 reatori ai &ie@ii lor mpreun? u o putere superioar?K. %tadiile su*liniate nu sunt neaparat distin te, i se pot suprapune. Ele o!er? doar un adru 'eneral pentru pro esul terapeuti de re uperare Cn timpul ?ruia, And terapia unu la unu este ne esar? pentru a a.uta on@inerea pro esului Bi a o!eri o oportunitate de a re9lu ra le'?turi timpurii, distorsionate Bi a!e tate, ar tre*ui luat? Cn onsiderare.
Este important, totuBi, are apar pe par urs.
a terapeutul
are lu rea)? unu la unu s? !ie suporti& Cn
eea e pri&eBte pro esul Bi s? a.ute lientul Cn lu rul u sentimentele pro!unde Bi on!u)e
,I-II 60-0.+,0 P0-T.) SI6).+-8+ T0.+P0)TIC+ : I- P.I4), .9-* S; -) #+CI .;) Atun i And !olosim tehni i experien@iale pentru a onBtienti)a material psihi Bi emo@ional in onBtient, exist? un ris semni!i ati& a su*i tul s? !ie retraumati)at, da ? nu sunt respe tate Ate&a re'uli 'enerale spe i!i e de si'uran@?. ( -u prescrie material. Terapeu@ii are de id Cnainte Cn otro &or s? dire @ione)e apa itatea lor lien@ii ris ? s?9i Cmpin'? din olo de limitele re)isten@ei eului lor Bi de &eri!i at? Cmpreun? u el pe par urs 5 <suntem pe drumul
emo@ional?, pentru a a.un'e a olo. Ar tre*ui urmat? ondu erea prota'onistului Bi dire @ia el *un7= sau <asta pare Cn re'ul? 7= deasemenea terapeutul tre*uie s? !ie dispus s? re unoas ? And 'reBeste Bi s?9 Bi a.uste)e a*ordarea pe par urs. Pres rierea poate, de asemenea, *lo a sentimentele de a ap?rea Cntr9o manier? spontan?. -u folosi tehnici psihodramatice de >oc. Da ? terapeutul setea)? o s en? poten@ial puterni ? sau Cn!ri oB?toare !?r? Btirea Bi impli area *rus lientul s enei omplet pre'?tite, lientului Bi apoi expune sau poate !i lientul poate intra Cn Bo
retraumati)at. $neori o asemenea CntAmplare poate s? nu !ie &i)i*il?, dar &a a&ea e!e te de durat?. .:mBi cu protagonistul deCa lungul lucrului . Ar tre*ui s? !ie un dire tor sta*il are r?mAne Cn dire tor, onta t u prota'onistul de la in eputul lu rului pAn? la s!ArBit. Ca hiar da ? eBti Cn proximitate !i)i ? tre*uie s? !ii, de asemenea, Cn proximitate Anlocuitor pentru e(enimente traumatice gra(e . Dn
psihi ? Bi emo@ional? ast!el Cn At lientul s?9@i poat? sim@i pre)en@a Bi suportul. #olose>te psihodramati)area e&enimentelor traumati e 'ra&e, pre um a*u) sexual pre o e, &iol sau traum? !i)i ?, exist? ris ul a prota'onistul s? !ie retraumati)at. O ale de a minimi)a un ast!el de poten@ial de ris este de a o!eri prota'onistei op@iunea de a .u a ea Cns?Bi Bi de ai permite s? o*ser&e Bi s? o9re'i)e)e propria s en? da ? doreBte !olosind un auxiliar a)uri de traum?, unul din ele mai importante pentru a o repre)enta. Adesea Cn
elemente de &inde are este po&estirea traumei Bi a&and pe al@ii Bi pe sine a martori. A este s!ArBituri pot !i mai *ine Cndeplinite prin a est !ormat de At prin punerea prota'onistei Cntr9o situa@ie le &er*ali)ea)? e poate au)a reexperimentarea dire t? a traumei. Prota'onista se poate Cmp? a u sentimente e apar pe m?sur? e este martor Bi pe are ?tre al@ii, Cn timp e este sus@inut? de mem*rii 'rupului Bi de una sau one te)e u extrema ei neputin@? Bi s? de)&olte dou? persoane alese. A easta de&ine un &ehi ul pentru po&estirea Cntre'ii istorii. De asemenea permite prota'onistei s?
68
ompasiune pentru sine a &i tim?, eea e9i permite s? Cn heie sinele s?u &i tim? Bi s? trea ? peste sentimentele aso iate. J apitolul 14, Trauma, a oper? a est su*ie t Cn detaliuK +cord: suficient timp pentru Amp:rt:>ire . Dmp?rt?Birea este extrem de important? pentru si'uran@a emo@ional? a 'rupului. Dmp?rt?Birea nu Cnseamn? !eed9*a N8 mai de'ra*? este expresia ontinuat? a sentimentelor &ulnera*ile le'ate de eea e a @iunea psihodramati ? Bi pro esele de 'rup tre)es 3inl?untrul !ie ?rei persoane. on@inut? Bi adus? la *un
#ie are mem*ru al 'rupului ar tre*ui s? ai*? timpul ne esar pentru a Cmp?rt?Bi po&estea sa Bi de a9i !i as ultat?, ast!el Cn At durerea sa s? poat? !i s!ArBit. Toat? lumea lu rea)? tot timpul Cntr9un 'rup experien@ial( punerea Cn s en? este on eput? s? adu ? la supra!a@? sentimente nu doar pentru prota'onist, i pentru toat? lumea pre)ent?. Ast!el !un @ionea)? pro esul pentru a adu e la supra!a@? aspe te Bi sentimente in onBtiente. A tele de Cmp?rt?Bire a @ionea)? anali)? la a el moment. T03-ICI +P./+P0 PSI3/*.+4+TIC0 Tehni ile aproape psihodramati e nu impli ? a @iunea omplet? a unei psihodrame lasi e des ris? mai Cnainte. Ele nu sunt neap?rat entrate pe prota'onist Bi nu Cn ear ? s? produ ? pe de9a Cntre'ul relitatea mai lar'? a prota'onistului pe s en?, deBi lu rea)? u &ia@a interioar? a !ie ?rei persoane, Cntr9un !el adu And materie in onBtient? la un ni&el onBtient pentru explorare suplimentar?. #olosind a este tehni i, ne&oie sau o dorin@? de a primi sau da !i trimis. Tehni ile pseudo9psihodramati e adesea impli ? !olosirea de hArtie Bi !el a ori e alt? tehni ? emo@ional? ?reia Ci lipseBte a @iunea reion. Ima'eria diri.at?, reda tarea unei s risori, .urnalul, desenul sau pi tura pot !i utili)ate, la omplet?. $n atom so ial are nu este pus Cn a @iune Cn !orma unei so io'rame a @ionale poate !i !olosit a o tehni ? pseudo9psihodramati ?. Har@ile de !amilie, anali)a de rol, dia'ramele Bi so io'ramele nu doar Cn ?l)es persoana pentru punerea Cn a @iune i sunt prin ele Cnsele o ale de a ur?@i sistemul interior Bi de a o!eri oportunit?@i de reBtere Bi s him*are. A este tehni i pot !i !oarte de a.utor Cn sesiunile unu la unu Cn timpul ?rora nu sunt disponi*ili auxiliari pentru lasi ul .o de rol. CAnd sunt !olosite Cntr9un 'rup pot !i *uni lian@i, pe m?sur? e mem*rii 'rupului le !oloses indi&idual Bi apoi Cmp?rt?Bes re)ultatele Cntre ei. Dntr9un 'rup mare, Cmp?rt?Birea poate a&ea lo Cn diade, triade sau 'rupuri mi i, Cn ura.And neap?rat onexiunea Bi m?rind oe)iunea 'rupului. DeBi a este tehni i nu ondu u
69
a Bi
ontainer si'ur pentru
material, ast!el Cn At s? poat? !i @inut Bi &?)ut de a@ii Cn si'uran@?, !?r? e&aluare sau
lien@ii pot adresa o
e&a
e nu a !ost ni iodat? o*@inut sau d?ruit,
pre um o s risoare pe are au sim@it ? meritau s9o primeas ? sau pe are CBi doreau s9o
?tre punere Cn a @iune, sunt puterni e prin ele Cnsele Bi ar tre*ui !olosite
'ri.? Cntr9o manier? !oarte *ine stru turat? Bi !o usat?, Bi ar tre*ui a ordat mult timp pentru a Cmp?rt?Bi eea e r?mAne din el. Con!runtAnd realitatea ui&a pe o *u at? de hArtie pre um Cntr9un atom so ial atra'em mult material din sinele emo@ional Bi psihi . .edactarea unei scrisori Reda tarea unei s risori poate !i !olositoare persoane s risoare ?rora simt ? ar a&ea a tehni ? de Cn hidere8 adi ?, da ? Ate&a minute s? s rie o a eli*erare sentimente multe au ap?rut la mem*rii 'rupului Cn timpul unei sesiuni, atun i ei pot ale'e e&a de spus Bi s? stea ?tre a estea 5 nu pentru a le trimite i pentru a le !olosi
terapeuti ?. Dup? e au terminat ei pot J1K Cmp?rt?Bi s risorile u 'rupul8 J4K s? !orme)e pere hi sau su*'rupuri Bi s? Cmp?rt?Beas ? s risorile Cntre ei8 J0K s? alea'? mem*rii ai 'rupului pentru a .u a persoanele le9au s ris s risorile Bi apoi s? le iteas ? s risorile sau s? as ulte itirea lor Cn rol in&ersat8 sau J2K s? Cmp?rt?Beas ? s risorile u un terapeut Cn lu ru unu la unu. Clien@ii pot de asemenea s? s rie s risori pe are ar dori s? le primeas ? de la ine&a. Ei pot dup? a eea J1K s? alea'? mem*rii din 'rup pentru a .u a a ele persoane Bi pentru a experimenta s risorile itite pentru ei8 J4K s? le Cmp?rt?Beas ? Cn 'rup8 J0K s? le Cmp?rt?Beas ? Cn pere hi sau su*'rupuri8 J2K s? le Cmp?rt?Beas ? u terapeutul Cn lu rul unu la unu8 sau J:K s? alea'? al@i mem*ri ai 'rupului pentru a .u a rolul lor CnBile Bi s? iteas ? propriile s risori Cn timp e9i .oa ? pe eilal@i. Reda tarea s risorilor Bi itirea lor Cn 'rup o!er? multe oportunit?@i pentru identi!i are a.utAnd mem*rii s? se &ad? Cn al@i oameni Bi sp?r'And un sentiment al i)ol?rii. .0*+CT9-* / SC.IS/+.0 % opuri 6u rul u sentimente le'ate de alt? persoan? !?r? a impli a a ea persoan? 6u rul u sentimente despre sine Cntr9o manier? stru turat? PaBi Cere@i parti ipan@ilor s? de id? e !el de s risoare s? s rie J&e)i &ariante mai .osK Cere@ile s? Cn eap? u <Dra'? ...= Bi s? Cn heie ade &at Bi s? se semne)e Dn ura.a@ii s? s rie ori e le tre e prin minte. A east? s risoare nu este pentru a !i trimis? i pentru a eli*era sentimentele lor. Cel mai *ine este s? s rie repede !?r? a se 'Andi la um sun? sau ? ine&a o &a iti. Reda tarea s risorilor poate !i o a ti&itate de Cn heiere !olositoare pentru a s!ArBi exprimarea sentimentelor psiho dram?. ,ariante
are au !ost stArnite prin
$n parti ipant poate s rie ori e tip de s risoare la doreBte. Iat? Ate&a omune( O s risoare de iertare pentru el CnsuBi O s risoare de iertare ?tre alt ine&a O s risoare exprimAnd !uria ?tre ine&a O s risoare de la a eea s? le !i exprimat O s risoare de la ine&a are l9a r?nit erAndu9i iertare O s risoare spunAnd ui&a despre o durere ine&a exprimAnd sentimente pe
are se poate 'Andi ori ui
are el doreste
a persoana
O s risoare ?tre ine&a, exprimAnd dorin@a de re on iliere O s risoare persoan? a tre ut O s risoare din partea unei persoane, exprimAnd Cn@ele'erea e&enimentelor prin are a tre ut parti ipantul. O s risoare de la sinele *olna& ?tre sinele Cns?n?toBit A esta este un exer i@iu u nenum?rate utilit?@i( Poate ontri*ui la Cn!runtarea sentimentelor are sunt prea amenin@?toare, hiar Bi pentru a &or*i despre ele. $nele persoane pot dori hiar s? di te)e s risoarea da ? le este prea 'reu s? o s rie sau hiar doar s? &or*eas ? Cn termenii unei s risori. Este o modalitate se uri)ant? de a s oate la i&eal? !uria, de a o exprima Bi de a o l?sa apoi Cn urm?. Parti ipan@ii pot Cmp?rt?Bi a este s risori Cn t? ere sau le pot iti u 'las tare, al?turi de o persoan? se uri)ant?. A est lu ru poate !i !? ut Cn diade sau Cn Cntre'ul 'rup. Cine&a poate ale'e o persoan? pentru a .u a rolul destinatarului s risorii Bi s? o iteas ? sau poate ale'e o persoan? pentru a Ci .u a propriul rol Cn timp s risoare J ?tre Rsine CnsuBi=K Cn in&ersiune de rol. O s risoare poate !i !olosit? Bi a un dar pentru propria persoan?, on@inAnd a ele lu ruri *une are nu au !ost ni iodat? spuse. % rierea s risorii Ci a.ut? pe lien@i s? se apropie de iertare Bi s? trea ? mai departe. 6u rul u !oto'ra!iile #oto'ra!iile pot pentru ontri*ui Cn di&erse maniere la Cn ?l)irea ne esar? de)&?luirii sau lientului repre)int? Cn sine un instrument de are Ci &or*eBte Cntr9o anumit? rearea unei s ene. Ale'erea e CBi iteBte propria ?tre ine&a, exprimAnd Cn@ele'erea e&enimentelor prin are a ea
dia'no)?. Dn 'eneral, &a !i &or*a despre o !oto'ra!ie s? C@i spun?
manier?. Re'i)orul poate Cntre*a( RCe are s? C@i transmit? a east? !oto'ra!ie7 Ce doreBte opilul 5 adoles entul sau adultul 5 din ima'ine7= Apoi prota'onistul poate a Bi um ar !i persoana din !oto'ra!ie. Re'i)orul poate in&ersa rolurile Bi poate &or*i
Cntre*a de asemenea( RCe doreBti s? Ci spui persoanei din !oto'ra!ie din situa@ia ta din
pre)ent7 Ce anume doreBti
a ea s? Btie
? Cn@ele'i Cn pre)ent7= Poate !i !olosit Bi un ine&a poate !i distri*uit Cn a o so io'ram? a
s aun 'ol pentru a repre)enta persoana din ima'ine sau respe ti&ul rol, putAnd re)ulta ast!el o situa@ie de psihodram?.
O !oto'ra!ie de !amilie poate !i !olosit? Cn mare parte la !el a @ional?. Parti ipan@ii pot !i ru'a@i s? .oa e di&ersele roluri Psihodrama poate !i pus? Cn s en?
are sunt Cn ima'ine.
on!orm po)i@ion?rii din !oto'ra!ie Bi interpretat?
!iind o*iBnuit?. Da ? se !oloseBte o !oto'ra!ie de !amilie, dup? e s9a Cn heiat punerea Cn s en? Bi toate sentimentele prota'onistului au !ost de)&?luite, exist? Banse destul de *une pentru restru turare. Re'i)orul Ci poate ere prota'onistului s? remodele)e !oto'ra!ia aBa um CBi doreBte s? !i !ost, Cntre*Andu9l despre eea e doreBte s? le spun? persoanelor din a east? ima'ine Bi despre um se simte pri&ind !oto'ra!ia are arat? aBa um CBi dorea el s? !i !ost. Da ? !oto'ra!ia este a unei alte persoane, re'i)orul Cl poate Cntre*a pe prota'onist e doreBte s? Ci omuni e a elei persoane, !olosind un s aun 'ol e simte persoana din sau un interpret pentru rol, iar s eneta se poate des!?Bura din a el moment. Re'i)orul Ci poate ere prota'onistului s? CBi ima'ine)e !oto'ra!ie, permi@Andu9i prota'onsitului s? in&erse)e rolurile mai mult? lumin? asupra experien@ei pe s? a.un'? Cn u persoana din ima'ine.
Re'i)orul Cl poate inter&ie&a pe prota'onist a!lat Cn pielea a elei persoane, pentru a adu e are prota'onistul a internali)at9o. Da ? um arat? amera Bi um se !oto'ra!ia este ea a unei ase, re'i)orul Ci poate ere prota'onistului s? p?trund? Cn as?, amera sa pre!erat? Bi s? pre)inte pe s en? amer? Cn simte !iind iar?Bi a olo. Da ? ale'e o are simte ? are niBte Ra!a eri
neCn heiate=, pentru a re&i)ita amera Bi a Cn heia Ra!a erile=, e ne&oie a prota'onistul s? des rie amera u At mai multe detalii posi*il. Apoi pot !i in luBi interpre@ii rolurilor 5 sau drama poate !i pur Bi simplu solilo &iul prota'onistului. #oto'ra!ia poate !i a unei *one, a unei mena.ere sau lu r?tor pe lAn'? as? are a !ost important pentru opil. DeBi a eBtia nu sunt mem*ri ai !amiliei de ori'ine, pot exista le'?turi !oarte puterni e Cntre oamenii sin'ur Bi de la are opilul a Cn&?@at are l9au a.utat pe opil s? se simt? mai pu@in um s? !ie o persoan?. Este important? sta*ilirea
onta tului real u a este modele de rol po)iti&e, adu Andu9le Cn pre)ent Bi !olosindu9le Cn pro esul de &inde are, in orporAndu9le a p?rin@i suro'at !olositori sau ompanioni. %unt importante Bi animalele are apar Cn !oto'ra!ii, Cntru At e posi*il a a estea s? !i !ost experimentate a Cn'eri prote tori, apropia@i de opilul are s9a sim@it uitat8 opilul s9ar putea s? se !i sim@it Cnso@it mai de'ra*? de animal de At de ei u are tr?ia. Toate a este s enarii merit? s? !ie explorate da ? adu la lumin? mai mult din persoana real?. $rmea)? mai .os un exemplu de explorare Cn s ris a unei !oto'ra!ii, a r?spuns la sar ina R+?si@i o ima'ine a &oastr? din opil?rie de are &? sim@i@i le'a@i=. Iat? solilo &iul s ris de un *?r*at despre o !oto'ra!ie a sa din opil?rie.
72
Cea mai &e he !oto'ra!ie este ea a unui *e*eluB. %unt @inut Cn *ra@e de doamna "u!!in'ton 5 sau este M?tuBa Euni e7 Nu, este doamna "u!!in'ton, eea e Cnseamn? ? a&eam mai pu@in de Base luni, pentru ? ea a tre*uit s? m? dea M?tuBii Euni e And a r?mas Cns?r inat?. "?ie@elul se uit? ru iB Bi este a operit de pete 5 mi9a ap?rut impeti'o imediat dup? naBtere. $n *e*eluB u ade&?rat atr?'?tor. Poate ? mama lui a&ea toat? dreptatea s? se uite o dat? la el Bi s? spun? RMai *ine mor=, aBa um mi9a su'erat odat? un psihiatru lipsit de eti ?, u are lu ram pe !urie Bi stima de sineG CAnd MarE s9a m?ritat, sora mea &itre'? mai mi ? de At mine u nou? ani, Bi doamna "u!!in'ton Bi M?tuBa Euni e au !ost pre)ente. Eu a&eam 0: de ani. ,or*eam to@i trei Bi ele dep?nau amintiri Bi rAdeau. M?tuBa Euni e spune( RD@i mai aminteBti, 6ois, And mi l9ai dat a&ea IMPETI+O Bi tre*uia s? !ie uns u ulei de m?sline8 iar tu mi9ai spus RAi 'ri.? s? nu9l ameste i u sosul pentru salat?T=, Bi am*ele doamne au i)*u nit Cn rAs amintindu9Bi de realitatea lor, Cn timp e *?r*atul pri&ea, meditati&, Cn plus9realitatea sa. ,ucrul cu (isele Repre)entarea psihodramati ? a unui &is poate sim*olurilor Bi meta!orelor de on reti)a !olosirea interioar? a
?tre prota'onist, !iind ast!el un &ehi ul pentru auto9
examinare. O piatr?, un rAu, un demon sau un Cn'er pot !i .u ate aBa um au ap?rut, s9au omportat Bi au intera @ionat Cn &isul prota'onistului. Prin intermediului in&ersiunii de rol prota'onistul poate intra Cn toate aspe tele &isului s?u, dAndu9le 'las, &or*ind, de exemplu, ca piatra sau ca Cn'erul, &?)And eea e a estea dores s? exprime a entit?@i sau sim*oluri Bi, prin in&ersiune de rol, experimentAnd o meta!or? artisti ?. %tru turarea lu rului u &isele este similar? u stru turarea ori ?rei psihodrame. Prota'onistul ale'e rolurile auxiliare Bi pre'?teBte s ena a de o*i ei. Dntru At &isul este o extensie a lumii interioare a prota'onistului, toate rolurile auxiliare din dramati)area unui &is sunt de asemenea extensii sau repre)ent?ri ale prota'onistului. Din a est moti&, pentru prota'onist este uBor s? !a ? in&ersiune de rol &isul s?u. 5I+8+ I-T0.I/+.; + PSI3/*.+40I A iti despre teoria psihodramei Cntr9un manual este u totul alt e&a !a@? de a lua parte u ade&?rat la o dramati)are. $rm?toarele rAnduri repre)int? o o a)ie uni ? de a experimenta o parte din a ea putere emo@ional?. A estea sunt 'Andurile lui CarolEn Charno N9AtNinson asupra pro esului de punere Cn s en? a psihodramei proprii. Ele su*linia)? lar &ia@a interioar? a psihodramei Bi pro!un)imea experien@ei prota'onistului.
eea
e a estea dores
s? Ci
omuni e. 6u rul u &isele o!er? o oportunitate pentru sinele reati& de a se de)&?lui Cntr9
u ori are dintre elementele din
Protagonistul preg2tinduse 6n interior pentru propria po"este In"itarea protagonistului s2 lucreze. a Senza3ia acestuia de interioar2
%tAnd ai iGCn er And din 'reu s? m? lupt pentru ontrol, dorind s? ede), dar !?r? a pierde8 a&And Cns? atAta ne&oie de a renun@a pur Bi simplu. Pi ioarele Cn ru iBate, apul ple at de atAta &in?, atAta ruBine. #u' mereu, !u' mereu de $m*re. Mi9ai Cntins mAnaGo!erindu9mi u *un?&oin@? a.utorul, o!erindu9 u a el mi mi Cn redere, o!erindu9mi speran@?, Bi am daruit9O ?l?torim a.un'. O amer? are era atAt de Cntune at?Gum*rele are nu Cmi era u o*orauGatAt de !ri'GatAt de sin'ur?GatAt de plin? de durere as uns?, toat? a ea durere permis?. Era Cntuneri u a
Cc2l2torie prin timp5
e!ort, a un opil Cntin)And mAna dup? mama sa, [i9 eptare total? Bi am Cn eput s? unde a&eam atAta ne&oie s? ?tre un lo
Stabilirea psihodram2 !omunicare
scenei
9i
Bi numai um*re. Eram a olo
descrierea persona%elor din 6n t2cere
Copilul meu R?nit8 ar?ta atAt de sin'ur?, tremurAnd de !ri ?. Am pri&it9o pentru a9i o!eri o a)ia de a9Bi da mas a .os, pentru a9Bi l?sa *ra@ele li*ere de 'reutatea &ino&?@iei, pentru a nu mai sim@i ruBinea de a !i neiu*it? de a east? $m*r? numit? Mam? Bi atAt de r?nit? de T?ti ul ei. [i9am erut s? nu m? laBi pentru ? a est lo mi9a !? ut !oarte mult r?u8 inima mea de !eti@? era rupt?, se sim@ea Cnsp?imAntat? de a !i l?sat? sin'ur? din nou. ABa ? am ontinuat s? ?l?torim pe pote ile u durerii mele. Gima'ini Cn mintea mea, amintiri Cn'ropate atAta timp Cn urm?. Amintirea omplet? a durerii. Copilul Cn epea s?9i simt? sup?rarea. Mi9a p?rut atAt de r?u ? tre*uia s? trea ? din nou prin Ate&a lo uri Cn'ro)itoare pe par ursul a estei lun'i ?l?torii. Tre*uia s? m? as und Cn a east? a.utat s? r?mAn ai i, Cn a est lo Dar tre*uia s? se CntAmple. Dmi rap? apul de amer?Gm9ai are Cmi !? ea r?u. durere de
6ntre protagonist 9i auxiliarul pe care l-a ales s2 %oace rolul mamei saleD acum 6n in"ersiune de rol Dorin3a protagonistului de a-l p2stra pe regizor ca aliat terapeutic
!ontactul amintirile traumatic2 9i
total
cu
realitatea
Dorin3a
74
protagonistului
durereGo
de Ca Am
i totul 6n 6ntuneric5. 6ncercat s2 de ie1 crearea s2 acem
nesuportatGea Cmi l?sa totdeauna durere... Am @ipat dup? Cntuneri 8 ei au tras draperiile, to@i m? prote.au Bi ontri*uiau la p?strarea Cntuneri ului. A&eam ne&oie de Cntuneri pentru a m? putea as unde, pentru a Cmi da &oie s? plAn', pentru ruBinea Bi &ina mea de a a&ea ne&oie s? !iu pur Bi simplu o !eti@? iu*it? de Mama ei. To@i au reat un ui* Cn .urul meuGau reat ?ldur? Bi @i9am erut iar?Bi s? r?mAi u mine, s? nu ple i8 mi9 ai promis ? nu &ei !a e a est lu ru. Camera Cn are m? a!lam era atAt de plin? de 'oli iune, atAt de plin? de durerea despre are nu putusem ni iodat? s? e&a di!erit. De ?ldura are se Cndrepta spre opil, al hiar trei &or*es . Dar a um puteam s? simt a east? dat? sim@eam lo
6ntocmai a9a cum sim3ea ea ne"oia munca pentru incluz7nd unei restructurare
atmos ere calde 9i suporti"e.
mine de unde&a din a!ara a estui lo Cntune at, a est t? ut al la rimilor ne&?rsate ale unui Cn oBmarurilor nepo&estiteGun lo sau patru Cn a east? !ontactul reali1 cu oamenii di eren3ei ?l?torie pe are nu putea !i
au)it ni i un sunet. A&eam 12 ani, 1: ani, eram u Ea la !ie are Durere. Am @ipat dup? Ea. Apoi am &or*it u Mama mea. I9am spus
are am !? ut9o, Bi
realizarea
6ntre Catunci 9i acolo5 9i Caici 9i acum58Eul auxilar care aproximeaz2 protagonistului. experien3a
um m9a r?nitG um m9a !? ut s? m? are tre*uie s? mi le amintes , arun at Cn !a@? eBe urile,
simtGam Cntre*at9o de e m? tot p?r?sea. AtAtea lu ruri pe Dar Mama mi9a atAtea lu ruri pe are tre*uie s? le uit. *lestemAndu9m? din nou. Nu o puteam pri&i, dar Ci Btiam prea *ine &o eaGCi sim@eam !uria, de)'ustul. Am urAt9o8 totuBi o parte din mine nu &roia s? uras ?GCn ? e pre)ent? &ina Cn mine. Tot eea e Cmi doream era s? !iu @inut? Cn *ra@e, s? !iu iu*it? de o Mam? ast!el Cn At lo ul a esta are mi9a !? ut atAt de r?u Cn interior s? dispar?. ,roiam s? !ie !eri it Copilul meuGs? rAd?, dar tot nu reuBeam s? o '?ses . Iar atun i And Cn er a din 'reu s? And &or*eas ? despre se reteGdespre &in?, atun i
:e"oia protagonistei de un Eu auxiliar 6mbun2t23it pentru a-i o eri ceea nu a primit niciodat2 e protagonista 6ntrebat2
despre ceea ce 9i-ar i dorit s2 primeasc2 de la mama sa
Cn ? a&ea ne&oie s? se as und? Cn Cntuneri , ai !ost

75
a olo prote.And9o, d?ruindu9i ?ldur?, alinAndu9m? Cn timp e m? Cm*r?@iBai, le'?nAndu9m?, mi se p?rea ? nu m? pot opri din le'?nat din au)a durerii. To@i prote torii mei Cmi Bopteau u u &o i lare Bi alde e Copil minunat am !ost, spunAndu9mi ? meritam s? !iu iu*it?, spun?ndu9mi At de ald? Bi de dr?'u@? eram. ,o ile e tot &eneau din toate p?r@ile au reat atAta ?ldur?G Foapte de speran@? Cn Cntuneri ul meuGiar eu eram Cn ? 'hemuit?, as un)Andu9m?Gdar Cn epeam s? m? Rdes!a = la !el In"ersiune de rol 6n rolul mamei1 d2ruindu-9i sie 6ns29i ceea ce a"ea ne"oie s2 primeasc2 mamei de la rolul a Bi opilul are !usesem, a.un'And u Ea, s?9i ?, stAnd Cn posi*ilit?@ile, Cns? de data a easta Cntr9o lume ald?. #oarte Cn et, mi9ai o!erit s? &or*es spun eea e a&ea ne&oie s? aud?, aBa din interiorul ei 5 toate
!a@a Copilului meu i9am po&estit despre toate p?r@ile minunate d?ruias ?. Atun i And am terminat s? d?ruies a este lu ruri Copilului meu, a ap?rut ea mai mare ne&oie Cn?untrul meuG O durere teri*il de dul e lu rurile, &isurile pe are o Mam? tre*uie s? le
Eul auxiliar 6mbun2t23it
e &ine din dorin@a de a
a&ea o Mam? are s? m? @in? Cn *ra@e. Cu a est 'And, mi9ai o!erit9o !?r? a mai !i ne&oie s? &or*es . Pentru a est moment mi9aB !i dat &ia@a atun i And m? a!lam Cn Cntuneri . A east? !emeie are a de&enit Mama mea m9a @inut Cn *ra@eGm9a le'?nat, m9a @inut strAns Bi m9a Embun2t23irea unui Cloc numit unui mam251 mediu experien3a con3in2tor1 9i introiec3iei alinat. Dmi este d?ruit atAt de mult Cn a est moment. AtAt de mult? ruBine, atAt de mult? &ino&?@ie disp?rAnd pur Bi simplu, pe m?sur? e a east? Mam? CBi iu*eBte !eti@a. A east? !eti@? are a eea epta de *un?&oie, are primea ner?*d?toare e Ci apar@inea de la *un
caracterizat prin accepatre necondi3ionat2 restructurarea maternale ostile

76
Cn eput. %im@eam Bi Btiam ? a est lu ru era al meuG nu &roiam s? renun@ &reodat? la el8 era atAt de ald,
atAt de si'ur, acest loc numit #am2. %? !ii @inut Cn *ra@e, s? !ii iu*it u ade&?rat, s? @i se &or*eas ? atAt de *lAnd. Ea Cmi spunea At de !rumoas? eram, At se sim@ea de *ine @inAndu9m? Cn *ra@e, s?rutAndu9mi apul, mAn'Aindu9mi p?rul u *lAnde@e 5 o ast!el de *lAnde@e um numai o Mam? C@i poate d?rui. Fi le'?nAndu9m? Cn tot a est timpGo le'?nare Internalizarea unui nou concept de sine1 acela de a i bun2 a"usese ne"oie mai 6nt7i ca mama ei s2 o considere bun2 uBoar?, a pentru un Copil. Cu&inte de nerostit, sim@indu9m? atAt de *ine, atAt de minunat, atAt de ald? Bi atAt de Curat?. De data a easta eram o !eti@? tare *un?. De e nu m9ar iu*i Bi nu m9ar @ine Cn *ra@e mama. Ftiam Bi sim@eam ? ni iodat? nu se @inuse la mine Bi nu !usesem Cm*r?@iBat? Cn a est mod. 6u rul a esta m9a Cntristat. 'Encepe s2 %eleasc2 dup2 ceea ce nu a a"ut niciodat2K. Am r?mas Cn a est lo putut, apoi a sosit &remea s? ple . Dar a est dar, a est pri&ile'iu de a!i Cn *ra@ele unei Mame mi9a dat su!i ient? ?ldur? pentru a putea ple a pentru o &reme Jputerea eului auxiliar 6mbun2t23itK. En acest caz i-am cerut protagonistei s2 stea l7ng2 mine pentru etapa 6mp2rt29irii sentimentelor1 M9am stre urat din poala mameiGm? aBteptai. Ai Btiut !?r? s? !ie ne&oie s? &or*es despre !ri a de a*andon. Ai Btiut ? a&eam ne&oie Cn ontinuare de om!ortul o!erit de apropiere 5 o onul de iu*ire are !usese reat pentru mine. Mi9ai dat &oie s? !iu !eti@a spe ial? erAndu9mi s? stau lAn'? tine Cn timp de&enise Bi ?l?toria lor. 6a rimile mele nu au !ost sin'urele am !? ut a est lu ru Cmpreun?. Dmi amintes ? te @ineam de mAn? Bi m? .u am u Cn are se a!la inelele tale, sim@indu9m? atAt de Cn si'uran@?, la ?ldur?GatAta *lAnde@e Cn a est lo :ou2 sinelui. con9tientizare Identi icarea a cu Copilul meu. AtAta a eptare din ne&oia de apropiereGdul e@ea ino en@ei totale Cn !a@a nout?@ii a o!erit. Cum putea ine&a s? nu O !i &?)ut7
atAt
At am
ast el 6nc7t s2 se simt2 6n continuare 6n siguran321 dar 9i pentru a-i o eri un loc securizant din 9i care s2 s2 se experimenteze
are eram, e !ie are CBi
Cmp?rt?Bea sentimentele le'ate de ?l?toria mea, are are au ursG
reconecteze la grup.
eea
e Ci !usese
experien3ele altor oameni.
Cu !ie are !ra'ment Cmp?rt?Bit, tot mai multe Cm*r?@iB?ri, tot mai multe la rimi pentru Odat2 Ca acerile ce 9i-a 6ncheiat cu eea e a east? ?l?torie rease pentru eilal@i. ABa ? am Cn eputGCn ele din urm?Gs? Cn&?@ s? .eles . Dn eputul unei noi ,inde ?ri. Apoi mi9ai permis s?9i &or*es Tat?lui meu. Era un om de trea*? Bi atAt de *un, u o hii plini de )Am*ete, Cn&?@Andu9m? multe lu ruri minunate. Iar de data a easta puteam s?9l pri&es Cn o hi. I9am A spus Ascultarea a ceea ce &?)ut Bi i9am sim@it iu*ireaGam eea sim@it e Cmi &ino&?@ia Cn le'?tur? u durerea mea. ? Ci pare r?u Bi ? era 'reBit !? use. Mi9a m?rturist Bi pl? erea Bi *u uria lui de a !i Tat?l meu, de a a&ea un mi Btren'ar. Cred ? i9am spus ? Btiam ? nu m? r?nise inten@ionat Bi ? pro*a*il *?use, dar mi9a r?spuns ?
neterminate5
mama sa1 a ost 6n stare s2-l Caib25 pe tat2l s2u.
a"ea ne"oie s2 aud2 de la un auxiliar1 pentru a rezol"a tensiunea deschis2 a lipsei unei amintiri 6n care s2-9i i luat r2mas bun de la tat2l ei.
'reBise Bi ? *?utura nu era o s u)?. Mi9a spus ? m? iu*eBte. Nu9mi pot aminti tot e s9 a spus, dar a&eam atAtea sentimente alde Bi *lAnde Cn timp e &or*eam u el. Fi am a.uns Cntr9un alt lo , din are puteam ple a. ABa ? l9am Cm*r?@iBat Bi i9am spus ? Cl iu*es . A east? !eti@? era ald? Bi t? ut? Bi nu a&ea ni i o u pro*lem? Cn a ple a. M9am reCntors la to@i a eBti minuna@i prieteni are a)i am Cmp?rt?Bit a east? ?l?torie !antasti ?.
-uarea interioare
unei prin
hot2r7ri ac3iunea la
psihodramatic2. $e6ntoarcerea 6mp2rt29ire,integrare
Pagina @F( % opul Cn ?l)iriiGBi a est text Bi urm?toarele se *a)ea)? pe ursurile @inute de R. %iroNa, 1H-O91HH4, la Insitute !or %o iometrE din NeM YorN Bi de L. Moreno, 1H--9 1HH1, la "ou'hten Pla e, Hi'hland ParN, NeM YorN. Pagina A?( Re'i)orul ar tre*ui s? lu re)eG >. 6. Moreno, &ol I, p.4:-, "ea on, NY( "ea on House, 1H23 Pagina AA( A.utoarele du*leGL. Moreno, 1HH; Ja se &edea pa'ina :-K. Pagina AG( In&ersiunea de rol este una dintre ele mai importanteGL. Moreno, Curs, la !el a la pa'ina :-, o lun? mai tAr)iu. Pagina AG( R#iul, are r?mAne Cn ontinuare el CnsuBiG= >. 6. Moreno, &ol 1.
78
Pagina ;H( I se ere prota'onistuluiG D. A. Qipper, PsBchotherapB 0hrough !linical $ole PlaBing1 NeM YorN( "runner9Ma)el, 1H-0, p.1H2. Pagina ;<( Tehni a o'lin)ii o!er?GL. Moreno, Curs, 4 Iulie, 1HH;. Pagina ;=( Prota'onsitul poate !i impli atG A. "latner \ A. "latner. +oundation O PsBchodrama. IistorB1 0heorB and Practice . NeM YorN( %prin'er Pagina ;@( Psihodrama o!er? un House, 1H23. Pagina ;F( Pro esul externali)?riiGR. %iroNa, PsE hodrama Trainin' Institue, NeM YorN CitE J1H Pest 02th %treetK, 1HH-. Pagina F=( Dn a)urile de traum?G>udith Herman, 0rauma and $eco"erB, NeM YorN( "asi "ooNs, 1HH0 Pagina FF( #oto'ra!ulG>ohn R. QaMNins, din NeM YorN, 44 mai, 1HH4. ursul meu de psihodram? la $ni&ersitatea adru se uri)antGMoreno, &ol 1. "ea on, NY( "ea on
79
P+.T0+ aCIICa /C).I,0 *.+4+TIC0 Arta "ie3ii const2 6n a 63i ar2ta m7na. :u exist2 diploma3ie mai bun2 dec7t candoarea. Nimi nu este atAt de pli tisitor a a !i o*li'at s? men@ii o CnBel? iune. C.5. ,ucas Dn interiorul min@ii se a!l? eea e hinduBii numeau samsaras sau impresii mentale, eea e Platon asem?na u urmele l?sate Cntr9o su*stan@? asem?n?toare u eara Bi eea e ast?)i numim R asete &e hi= sau urme mne)i e. Ori e experien@? pe are o a&em las? o urm? Cn noi CnBine. A este impresii, urme !ormea)? are Cnso@es eea e numim orpul nostru de experien@?. De !ie are impresie sto at? Cn reier sunt le'ate amintirile noastre sen)oriale experien@a Bi rea @iile noastre emo@ionale !a@? de experien@a respe ti&?. CAnd onta t?m ori e parte a memoriei, restul ei tinde s? re&in? al?turi de a ea parte. E a Bi um ai smul'e ier*urile de pe !undul unui la 5 odat? e ai apu at de un ap?t, iese Bi restul. Exist? multe uBi ale memoriei Cntr9o impresie sto at?. Poate Jstimulare ol!a ti&?K, o s en? Jstimulare &i)ual?K un sunet sau un auditi&?K sau o sen)a@uie ta til? Jstimulare ta til?K ne &or aminti de ? un anumit miros Ante Jstimulare u e&a CntAmplat
mult? &reme Cn urm?. %in'ur?, a ea uB? a memoriei, odat? des his?, &a des hide alte uBi Bi mai Cn et sau mai repede, iese la supra!a@? Bi restul amintirii, de&enind disponi*il? Cn momentul pre)ent. Adesea, da ? amintirile sunt importante, le &om tr?i puterni Bi Cn momentul pre)ent. >o urile dramati e sunt e&enimente psihodramati e mi i, stru turate are o!er? o stru tur? se uri)ant? prin are materialul in onBtient poate de&eni onBtient. A @iunea Cn sine de&ine pun tul pre)ent. Trans!orm?m Ratun i Bi a olo= Cn Rai i Bi a um= And adu em pe s ena psihodramati ? plus9realitatea noastr?. Dn timpul terapiei experien@iale ne l?s?m de9o parte neCn rederile Bi ne impli ?m li*eri Cn plus9realitate sau Cn momentul psihodramati . >o urile dramati e !a disponi*ile metodele de .o de rol orientate ?tre a @iune unei lar'i &ariet?@i de oameni, Cn di!erite ontexte. >o urile, are pot !i stru turate pentru !o us Bi si'uran@?, se des!?Boar? lar, u un Cn eput, un mi.lo Bi un s!ArBit. Dn Partea a9 II9a &e@i '?si .o uri are &i)ea)? !amilia de ori'ine, durerea Bi .alea Bi experien@a parental?, dar Bi .o uri are pot !i !olosite Cn adre institu@ionale. -ot: pri(ind imageria ghidat: entral, iar aten@ia tuturor este atras? ?tre momentul
80
Atun i
And ima'eria 'hidat? este in lus? Cn Cn ?l)irea 'rupului Bi Cn .o urile rea dispo)i@ia Bi a reBte on entrarea. Dn ura.a@i9i pe
dramati e, &? &a !i de a.utor stin'erea luminilor Bi punerea unor sunete liniBtitoare sau mu)i ? instrumental?, pentru a oameni s? se simt? on!orta*il. Da ? &? permite situa@ia, ei pot sta on!orta*il Cn s aune sau se pot Cntinde pe spate pe podea. ,or*i@i u o &o e e'al?, mononton?, su!i ient de tare pentru a !i au)it, dar nu intru)i&?. Pute@i !olosi ima'eria a Cn ?l)ire pentru a @iunea psihodramati ? sau a un stimul pentru a onta ta a @inuea Bi a Cmp?rt?Bi sentimentele de lanBate de a easta. Da ? se doreBte, dup? ima'erie parti ipan@ii pot !olosi s rierea de s risori sau a unor pa'ini de .urnal. Dnsemnarea Cn .urnal poate @ine de impro&i)a@ie, ori e doreBte persoana s? s rie, iar s risoarea poate !i s ris? J!?r? ni i o inten@ie de a o expediaK ori ?rei persoane semni!i ati&e din ima'erie sau ?tre sine din partea ori ?rei persoane din ima'erie Jo s risoare pe are ine&a doreBte s? o primeas ?K. Ima'eria 'hidat? Cn sine poate !i !olosit? Bi Cn s opuri terapeuti e. #olosirea ei poate a.uta la redu erea anxiet?@ii, permi@Andu9i prota'onsitului s?9Bi ima'ine)e o situa@ie Cnsp?imAnt?toare Bi s? o desen)iti&e)e prin ima'inarea repetat? a situa@iei, !inali)at? u su es de ?tre prota'onist. O ast!el de ima'erie 'hidat? !oloseBte Rima'ina@ia a mi.lo are de 'rati!i are a dorin@elor, in lusi& a dorin@elor de e&itare a st?rilor dureroase ima'inea)? Jdorin@eleK a !iind 'rati!i ate=. Ima'inea de sine a unei persoane este o !orm? de set mental. Persoana are are o opinie proast? despre sine, de exemplu aspe te are Ci Cnt?res ine&a are nu reuBeBte ni iodat?, se setea)? eselor. El o*ser&? a ele re)Andu9se un ratat, in&esteBte pu@in? ?tre o*ser&area Cn mai mare m?sur? a eBe urilor de At a su ima'inea de sine Bi,
ener'ie Cn Cn er area de a reuBi. 6a !el, ine&a are este optimist pri&ind poten@ialul s?u CBi &a o*ser&a u rapiditate su esele, iar eBe urile le &a o*ser&a mai 'reu, ne!iind d?rAmat de un eBe 5 prin ipiul de *a)? din spatele multor tehni i de 'Andire po)iti&?. Dn 'Andirea po)iti&? este esen@ial? sta*ilirea de s opuri Bi apoi ima'inarea atin'erii a estora. Nu este Cns? numai o pro*lem? de sta*ilire a s opurilor( a este s opuri tre*uie &?)ute u o hii min@ii a !iind Cmplinite. Importan@a a estui lu ru poate !i Cn@eleas? Cn termenii de set mental. Da ? s opul este doar un lu ru dorit Cn &iitor, atun i setul r?mAne ne'ati& 5 nu a !ost Cndeplinit 6nc2 5 iar experien@ele &or !i sele tate in onBtient pentru a sus@ine setul. Ima'inarea pe At de puterni ? posi*il a Cndeplinirii &isurilor sale Cl setea)? po)iti& pe indi&id pentru e&enimentele Bi oportunit?@ile are &or sus@ine s opurile. Cele mai multe sisteme re omand? relaxare, !ie stAnd liniBtit Bi hipnopompi e. a ast!el de ima'in?ri s? ai*? lo Cn stare de u!undAndu9te Cntr9o stare de &is, plin? de pa e, !ie Cn a el
@inut al nim?nui dintre &e'he Bi somn, noaptea Bi diminea@a 5 st?rile hipna'o'i e Bi
81
Pagina G@( E Ianuarie, 1H-3
a Bi
um ai smul'e ier*urileG C. Phit!ield, Curs, NeM YorN CitE, 44 aG= Marshall Edelson, RDe!ense in PsE hoanaliti TheorE(
Pagina G;( Rima'ina@ia
Computation or #antasE7= !rom Repression and Disso iation. Editat? de >erome 6isin'er, $ni&ersitE o! Chi a'o Press, 1HH;
82
! 7nc:lzirea Dpreg:tireaE grupului Ade"2rata c2l2torie de descoperire nu const2 6n a c2uta noi peisa%e1 ci 6n a a"ea noi ochi C4arcel ProustC % opul Cn ?l)irii este de a9i pune pe mem*rii 'rupului Cn a @iune, l?sAnd onta t u po&eBtile e plus9
proprii, pe are le &or tradu e mai apoi Cn s ene. Dn ?l)irea 'rupului !a e tran)i@ia ?tre a Cnl?turarea neCn rederii s? se reali)e)e treptat, pe m?sur? realitatea Jsurplus realitEK a prota'onistului de&ine real? pe s en?. Din a el moment, R a Bi um= dispare Bi se trans!orm? Cn R a=, iar prota'onistul intera @ionea)? u suro'atele a Bi um ar !i persoane reale. Tre utul de&ine pre)ent. S)<P0.S/-+,IT+T0+ I % opuri A lua onta t u di!erite p?r@i ale sinelui. A lari!i a rela@ia dintre o su*personalitate u alta. PaBi To@i parti ipan@ii tre*uie s? ai*? reion Bi hArtie. Parti ipan@ii tre*uie s? trea ? pe hArtie o list? de patru su*personalit?@i pe are le onsider? ? !a parte din ei CnBiBi, de exemplu, !uriosul, e!i ientul, el are ontrolea)?, &i tima. Cere@i9le s? dea un nume !ie ?rei personalit?@i. Instru@i9i s? !oloseas ? !i'urine pentru a lo ali)a pe o !oaie mare de hArtie !ie are personalitate, Cn a eeaBi rela@ie unele u altele Cn are sunt Bi personalit?@ile Cn interiorul parti ipan@ilor. Ru'a@i9i s? note)e al?turi de !ie are !i'urin? numele a esteia Bi Ate&a u&inte sau !ra)e des ripti&e. Parti ipan@ii pot s rie ori At dores despre !ie are su*personalitate are li se pare mai important?. A orda@i timp penru Cmp?rt?Birea la ni&elul 'rupului. ,aria@ii( Mai multe tehni i Cnrudite a estui exer i@iu. % rie o s risoare ?tre ori e parte a ta, de la Rtine=, apoi Cmp?rt?BeBte9o 'rupului. u ele psihodramati e pot !i !olosite Cn ontinuarea
83
#? s him* de rol Cn mintea ta u ori e aspe t al sinelui Bi s rie o s risoare de la a el aspe t ?tre sinele real. #? s him* de rol Cn mintea ta u ori e aspe t al sinelui Bi experim?9te a a ea parte a sinelui( de exemplu, REu sunt nesi'uran@a Bi euG= Exprim?9te la persoana a9III9a despre un aspe t al sinelui( de exemplu, REa este !uria Bi eaG= % rie un poem a re s? ai*? le'?tur? u a est exer i@iu. % rie o s en? Cn are toate a este aspe te ale sinelui s? intera @ione)e. S)<P0.S/-+,IT+T0+ II % opuri Clar!i area dinami ii interne. Reali)area unui dialo' u di&erse p?r@i ale sinelui. PaBi Condu e@i o s urt? Bedin@? de ima'erie 'hidat?, 'hidAndu9i pe oameni CntAi ?tre relaxare Bi apoi asupra on entr?rii pe propria lor respira@ie. Cere@i9le mem*rilor 'rupului s?9Bi Cn hid? o hii, s? se relaxe)e, s? p?trund? Cntr9un lo liniBtit, permi@And unui aspe t al lor sau unei su*personalit?@i s? ias? la i&eal?. O su*personalitate poate !i un !urios, o &i tim?, un a'resor, un @ap isp?Bitor, un opil r?t? it,et . %e uita, impreuna Dire torul ii poate u dire torul. Prota'onistul poate in ori e moment sa ia lo ul ere prota'onistului sa s him*e rolul u ori are dintre ori areia dintre personalitati. su*personalitatile are merita sa !ie explorate. Dire torul poate intre*a prota'onistul despre lumile interioare ale personalitatilor, utili)and tehni a inter&iului pentru a in&esti'a mai adan eea e este simtit inauntru. Atun i and a tiunea se apropie de s!arsit, ii puteti ere prota'onistului sau !ie arui ] a tor ^ sa in heie s ena u o propo)itie sau doua din perspe ti&a rolurilor lor. A ordati su!i ient timp impartasirii experientelor u 'rupul. ,ariatii A est exer itiu poate !i de asemenea !a ut !olosind s aune 'oale pentru a sim*oli)a toate rolurile si soli itand prota'onistul sa isi s him*e rolul Poate !i !olosit in lu rul unu9la9unu sau in 'rup. Introducerea copilului interior O*ie ti&e( $nirea 'rupului
opil
u !ie are su*personalitate.
Introdu erea lu rului u opilul interior Pasi( Instruiti 'rupul sa se plim*e in .urul amerei Cereti9le mem*rilor sa isi aminteas a and erau opii In ura.ati9i sa isi aminteas a numele u are erau stri'ati in opilarie si e &roiau sa !ie and &or reste mari %puneti mem*rilor 'rupului sa 'aseas a alta persoana, sa impartaseas a a easta in!ormatie u ea si apoi sa in eapa din nou sa se plim*e. Repetati a est pro es punand alte intre*ari9 despre man area pre!erata, .u ariile pre!erate, impartaseas a raspunsul. In heiati ai i sau tre eti la o alta a ti&itate, sau ereti mem*rilor sa impartaseas a 'rupului des operirile lor. ,ariatii( Mem*rii 'rupului pot a ti&a mai multe lu ruri din opilaria lor, de o natura mai pro!unda, pe are sa doreas a sa le impartaseas a9 temerile lor, experiente in!ri osatoare sau peni*ile, sentimente pentru un prieten !oarte *un9 sau sa se destainuie ori sa trea a la o alta !a)a. Introducerea copilul interior prin tehnica scaunului O*ie ti&e( Intrarea in onta t u opilul launtri Impartasirea in!ormatiei u 'rupul Pasi( %oli itati parti ipantii sa alea'a un s aun %oli itati parti ipantii sa stea in spatele sa aunului sau lan'a a esta %puneti ( din rolul de adult, introdu eti in 'rup ate e&a despre el. #olositi rolul opusului unde este a)ul. In heiati s ena in ori e !el doreste prota'onistul. A ordati su!i ient timp impartasirii experientelor u 'rupul. ,ariatii( Condu atorul 'rupului ii poate pune o intre*are sau doua persoanei are &or*este pentru a 'ra*i a tiunea sau pentru a o adan i. El poate de asemenea sa il soli ite pe el opilul interior si spuneti 'rupului e nu au &rut sa !ie and &or reste mari s.a.m.d. De !ie are data, a&eti 'ri.a sa isi alea'a o persoana areia sa ii um se simteau atun i and se plim*au pe
85
are &or*este sa isi s him*e rolul si sa se ase)e e!e ti& in s aun pentru a &or*i din perspe ti&a opilului interior. Introducerea propriei persoane din perspecti(a rolului altuia O*ie ti&e( %a impartasesti lu ruri personale 'rupului %a intri in onta t u sentimente le'ate de sine. Pasi( %ta*iliti un s aun 'ol in 'rup. %oli itati mem*rii 'rupului sa se 'andeas a la o persoana are le9ar pla ea sa ii introdu a in 'rup. Apoi ereti9le sa isi in&erse)e rolurile u a ea persoana. A&eti 'ri.a a prota'onistul sa stea in spatele s aunului, !olosind s aunul 'ol pentru a9l repre)enta. Apoi, din rolul s him*at, el se introdu e pe sine Jrepre)entat de s aunul 'olK, 'rupului. Jde exemplu( ]sunt un hiul lui .a N, *ill, si as &rea sa &i9l pre)int pe .a N si sa &a spun ate e&a despre el.^K Condu atorul 'rupului poate soli ita prota'onistul sa isi s him*e rolul u el insusi in s aun. Condu atorul 'rupului ii poate pune intre*ari prota'onistului Jil poate inter&ie&aK in ori are rol. Cele mai *une sunt intre*arile are presupun raspunsuri s urte. A ordati su!i ient timp impartasirii experientelor u 'rupul. ,ariatii( % him*area rolurilor si inter&ie&area adan es a tiunea in a est exer itiu destul de mult are de&ine o minipsihodrama. Condu atorul 'rupului il poate inlo ui pe prota'onist da a a est lu ru pare sa !ie de a.utor. *esenarea )mbrei O*ie ti&e( A Pasi ( Cereti parti ipantilor sa isi ia niste !oi de hartie mari si reioane sau marNere Instruiti9i dupa um urmea)a ( ] Mai intai, doar ma)'aliti pe o !oaie sau doua de hartie pentru a &a relaxa si pentru a inlatura en)ura^ Continuati u( ] 6asati a o ima'ine a $m*rei &oastre sa apara pe !oaia de hartie. Poate !i o s hita, o ma)'alitura sau e&a lar9 ori e este OQ. $m*ra este o parte a %inelui eptarea $m*rei Construirea unei ima'ini &i)uale a $m*rei
86
&ostru pe are &a este 'reu sa o &edeti sau o parte intune ata ori respinsa pe are &reti sa o as undeti^. Apoi spuneti9le( ]$itati9&a la ea, si permiteti emotiilor pe are le e&o a sa iasa la supra!ata^. In !inal, spuneti( ]notati ori e u&ant sau !ra)a are pare des ripti& pentru desenul &ostru^ A ordati timp impartasirii experientelor, in diade sau in 'rupuri mi i. ,ariatii( Puteti !a e exer itiul urmator, $m*ra ta, imediat dupa a esta sau sa !olosesti desenul pentru a9l pri&i pe masura e !a eti exer itiul $m*ra ta. Da a emer'e mai mult de o um*ra, este in re'ula. $rmati a eeasi pro edura in a)ul !ie arui %ine. )mbra ta O*ie ti&e( Adu erea la lumina a a elei parti a %inelui are e as unsa Eli*erarea unei parti din ener'ia parte opusa a %inelui Pasi( Cereti parti ipantilor sa 'aseas a hartie si reion %puneti( ]!ie a !olositi desenul $m*rei sau a lu rati doar din ima'inatie, s rieti sau spuneti u &o e tare ad.e ti&e sau !ra)e are des riu a easta parte a &oastra pe are doriti sa o pastrati as unsa.^ %puneti( ]este posi*il sa doriti sa in ludeti nume ale unor persoane are redeti a pot intru hipa a este parti as unse ale &oastre sau sa identi!i ati situatii in are &a tre)iti an'renati datorita !aptului a parti as unse ale &oastre au !ost respinse.^ Parti ipantii pot impartasi a este in!ormatii u alta persoana sau u 'rupul. ,ariatii( Parti ipantii pot dori sa lu re)e mai mult asupra situatiilor are le reea)a pro*leme din a est pun t de &edere. JAtun i and des operim a .ude am prea aspru pe ine&a sau a suntem prea a'resi&i u ine&a si perse&eram in a easta atitudine, este posi*il a a ea persoana sa intru hipe)e o parte din noi pe are nu dorim sa o re unoastem in noi insine. "ineinteles, a est lu ru nu este intotdeauna ade&arat, dar merita exploratK. $m*ra poate !i repre)entata printr9un s aun 'ol sau un auxiliar. % risoare atre $m*ra mea O*ie ti&e( De lansarea insi'htului asupra um*rei Eli*erarea emotiilor le'ate de um*ra Pasi(
are a !ost mo*ili)ata pentru a as unde a easta
Cereti parti ipantilor sa 'aseas a hartie si reion. %puneti( ]din pun tul &ostru de &edere, s rieti o s risoare adresata um*rei &oastre. Puteti sa dati un nume um*rei &oastre sau sa &a adresati ei pur si simplu um*ra^ Apoi( ]s rieti asa um &a &ine, tot e a&eti ne&oie sa spuneti, !ara sa i)elati. Apoi in heiati si semnati s risoarea^. Parti ipantii pot impartasi s risoarea unei persoane de in redere sau 'rupului. ,ariatii O ast!el de s risoare poate !i s risa ori de emotii pe s risoare are a estea le9au ne'at si pe atre a ea parte a persoanei ate ori este ne&oie si pentru ori ate parti ale sinelui. %puneti( ]da a ati purtat emotii ale parintilor sau ale altei persoane9 are &oi le9ati trait in lo ul lor9 puteti s rie o are lo uieste in &oi. Da a exista &reo persoana u ]dra'a
asa um ati !i &rut intotdeauna sa de&eniti si &a simtiti mai pre.os to mai pentru a nu ati reusit ni iodata sa !iti la inaltimea a elei peroane ideali)ate, puteti s rie o s risoare adresata a estei introie tii. %au da a exista o ima'ine ne'ati&a proie tata in &oi u are nu ati stiut e sa !a eti, dar pe are ati purtat9o u !ri a de a nu de&eni reala, puteti s rie o s risoare a elui sine^. Scrisoare de la )mbra mea O*ie ti&e( eli*erarea emotiilor a umulate in .urul unor parti ale %inelui internali)ate neaparat !olositoare eli*erarea partii ne'ati&e a a elui %ine ast!el in at partile !olositoare sa poata !i inte'rate Pasi( Cereti9le parti ipantilor sa 'aseas a hartie si reion sau stilou. %puneti ( ]din perspe ti&a ori arei parti din sinele &ostru are are ne&oie sa !ie eli*erata J&e)i &ariatii din s risoare pentru um*ra meaK, s rieti o s risoare. Puteti sa ii dati un nume um*rei &oastre. Puteti sa ii adresati s risoarea ori ui um*ra &oastra are ne&oie sa ii &or*eas a. % rieti tot e a&eti ne&oie sa spuneti, !ara sa i)elati. ^ Cand au terminat, spuneti ( ] on lu)ionati si semnati9&a s risoarea ^ A&eti 'ri.a in redere, sau a parti ipantii sa impartaseas a s risoarea u o alta persoana, de a prota'onistul sa u 'rupul. %au in&itati un prota'onist sa alea'a un auxiliar pentru a.u a iti s risoarea a estuia. %au a&eti 'ri.a areia ii este adresata s risoarea si are nu sunt
rolul prota'onistului si a9i
alea'a un auxiliar pentru a .u a rolul persoanei ,ariatii(
permiteti9i prota'onistului sa isi iteas a propria s risoare.
88
%puneti( ]puteti sa s rieti o s risoare din partea ori arei parti din &oi insi&a este neinte'rata sau pe
are
are doriti sa o eli*erati. A easta poate in lude proie tiile
ideali)ate ale unor parti din parinti, proie tii ne'ati&e, parti din &oi de are &a temeti sau parti din &oi are simtiti a sunt in restere. *ialogul SineC )mbra O*ie ti&e( Exprimarea um*rei si a persoanei Cresterea intele'erii dinami ii interioare Pasi( %ta*iliti un s aun 'ol sau ereti prota'onistului sa alea'a pe ine&a are sa .oa e rolul um*rei sale %puneti( ]pretinde ori e ai ne&oie sa9i spui^. Puteti de asemenea sa9i ereti prota'onistului sa9si s him*e rolul u um*ra sa si sa se ase)e pe s aun si apoi sa9si &or*eas a siesi din perspe ti&a rolului um*rei sale. Pro edati ast!el ori de ate ori este de a.utor. %puneti9i prota'onistului sa in heie s ena spunand ultimele lu ruri pe ne&oia sa le spuna din perspe ti&a !ie arui rol A&eti 'ri.a a prota'onistul sa impartaseas a u o alta persoana sau u 'rupul sau sa isi note)e in .urnal sa lu re)e asupra a eea e a reiesit. ,ariatii( A eeasi pro edura poate !i urmarita in a)ul ori arui rol interior sau sine as uns. Poate !i !olositoare a o tehni a de in al)ire pentru a patrunde in roluri interioare sau sel!9 uri ompli ate si poate !i !olosita dupa o lun'a perioada de timp, in sensul explorarii. 0liberarea de frustrare si furie O*ie ti&e( Eli*erarea !rustrarii sau a !uriei intr9o situatie ontrolata, se uri)anta Despo&ararea prota'onistului de resentimente si !urie adan a umulate de9a lun'ul timpului Asi'urarea unui ontext pentru des ar area emotiilor distru ti&e pentru a a estea sa nu mai i)*u neas a in &iata reala Pro edura( 6u rul u !rustrarea si !uria poate !a e parte din ori e psihodrama. $rmariti !irul prota'onistului si permiteti9i sa isi exprime !rustrarea da a si atun i and a easta apare. Cel mai *ine este sa lasati prota'onistul insusi sa isi exprime a este emotii. Prea multa presiune din partea re'i)orului il poate !a e sa simta a a esuat da a nu si9a s os toata
a um*ra ta sta pe s aun. ,or*este9i um*rei tale si spune9i
are simte
!rustrarea a!ara si &a exprime emotia
ontinua sa si9o intoar a in interior. Or, da a el a.un'e sa isi u su es printr9o explo)ie psihodramati a de
are poate !i des risa
!rustrare, el poate pro eda asa pentru a9l satis!a e pe re'i)or si poate sa nu a.un'a la alte emotii u are este mai important in a el moment sa !ie in onta t. Da a prota'onistul are multa !rustrare a umulata adan e&identia !i)i pro*lema. #rustrarea poate !i eli*erata u su es printr9o &arietate de ai si se poate des ar a ast!el in at mai usor de at !uria. Da a !uria este prea adan a pentru a o des ar a in psihodrama, este ne&oie sa se re&ina asupra ei in et in et de9a lun'ul pro esului terapeuti on!li tele are o in on.oara sa !ie solutionate. *ublarea Sinelui O*ie ti&e( In al)irea 'rupului O*tinerea unei le turi mai oneste asupra pun tului unde se a!la !ie are in el insusi Pasi( Cereti mem*rilor 'rupului sa stea in spatele s aunelor lor Puneti9le intre*ari9 ] um te simti in 'rup7^ ] e simti despre tine in a est moment7^ ] e te nelinisteste din e s9ar putea intampla in 'rup7^ ] e astepti de la el7^ A um, a&eti 'ri.a sa stea in spatele s aunelor lor si mod o*isnuit. Ca dire tor, ii puteti inter&ie&a sau puteti sa le puneti intre*ari a estora a du*luri, sau sa ii du*lati. Dupa e !ie are a a&ut o sansa sa &or*eas a a du*lu al sau, ereti9le sa se ase)e si sa ontinue sa impartaseas a eea e a aparut sau sa puna in s ena. ,ariatii ( A esta poate !i un exer itiu in sine9 unirea 'rupului si adan irea omuni arii9 sau o in al)ire pentru a tiunile &iitoare. Poate !i !olosit, de asemenea, in terapia unu9la9unu a o ale de a a.un'e la emotii mai pro!unde. In a easta situatie, terapeutul poate sa inter&ie&e)e du*lul si sa ii ori e po)itie. Inter(entia asupra obstacolelor
si multe resentimente and
onstruite si !urie, ii puteti propune sa !oloseas a o *ataNa Jun *atator moaleK pentru a eea e spune sau sa *ata pernele pentru a9si eli*era !uria. Atun i !olosesti o *ataNa, asi'ura9te a esti departe de ori e limite !i)i e are ar putea rea &reo
ereti9le sa !ie du*lurile lor,
adi a sa .oa e a si um ar !i &o ile lor interioare si sa &or*eas a asa um nu ar &or*i in
eara
lientului sa isi s him*e rolul
u el insusi si
u du*lul,
da a a est lu ru pare potri&it. Terapeutul poate, de asemenea, sa !ie du*lul lientului din
O*ie ti&e( Con!runtarea u o*sta olele din alea spre su De*arasarea de mesa.ele &e hi Pasi( Cereti parti ipantilor sa se in&arta in .urul amerei Tre*uie a ei sa se plim*e in et si sa permita su edarea ori aror emotii are apar Cereti parti ipantilor sa se in&arta in .urul amerei si sa spuna u &o e tare u&inte si !ra)e din tre utul lor sau mesa.e de la !amilie sau so ietate are ii sa aie in plim*area lor +hidati9i inapoi pentru a re&eni in 'rup si lasati9i sa9si impartaseas a 'andurile despre um a este &o i ii impiedi a sa mear'a mai departe sau puneti in s ena, ale'and unul sau mai multi oameni pentru a da 'las a estor &o i. #olositi opusul si inter&iul unde este a)ul. A ordati su!i ient timp impartasirii experientelor u 'rupul. ,ariatii( A est exer itiu poate !i !olosit a ] in al)ire ^ pentru ate&a s enete sau pentru o psihodrama. In&artirea poate de asemenea sa !ie !olositoare in sine pentru dis utie. Scurta confruntare O*ie ti&e( De*lo area emotiilor retinute le'ate de un anume in ident Pro&o area insi'htului in a)ul !ie arui pun t de &edere al persoanelor Res rierea po&estii si exersarea unui omportament alternati& Pasi( Cereti parti ipantilor sa se 'andeas a la o pro*lema sau la o on!runtare u o alta persoana, pe are le onsidera di!i ile pentru ei si u are ar dori sa lu re)e %ta*iliti doua s aune %puneti persoanei amandoi oamenii impli ati Cereti parti ipantilor sa repuna in s ena on!runtarea, repetand e a spus prota'onistl si apoi s him*and s aunul si repli and din perspe ti&a Este important a ei sa s him*e s aunul de !ie are data. Cereti !eed*a Nul 'rupului si impartasirea u 'rupul. ,ariatii( Atun i and parti ipantul pune in s ena situatia, ereti9i sa &a arate lu ruri despre el insusi sau despre ealalta persoana impli ata in situatie ( ] % him*ati rolurile si arati9
es
a o ] in al)ire ^
are lu rea)a sa !a a o s hita a situatiei si sa des rie
on is
eleilalte persoane.
Este posi*il a a estia sa s him*e s aunul de mai multe ori de9a lun'ul a estui pro es.
mi
um ar sta a easta persoana. Cum isi mis a
orpul si isi !oloseste mainile7 s.a.m.d.
A est lu ru a.uta la pre'atirea persoanei pentru a tiune si dis utie. Puteti sa ii o!eriti parti ipantului prile.ul a sa se ore te)e si sa il lasati sa repete s ena, spunand sau !a and e doreste sa se intample in !ie are rol pentru re)ol&area on!li tului si exersarea omportamentului alternati&. Introducerea opusului O*ie ti&e( $nirea mem*rilor 'rupului Pre'atirea mem*rilor 'rupului pentru a impartasi in!ormatii personale Impartasirea unor lu ruri personale u 'rupul Pasi( Cereti tuturor mem*rilor 'rupului sa se ridi e si sa se plim*e in et in .urul amerei, in ru isandu9se unul u altul Dupa mai mult. Cereti9le sa se apropie in et de a ea persoana si, in pere he, sa 'aseas a un lo unde sa se ase)e. Cereti9le a in ate&a minute sa a!le at mai mult unul despre altul, instruindu9i sa nu de)&aluie nimi din e nu ar !i on!orta*il sa unoas a tot 'rupul. 6asati9le timp. A ordati in .ur de in i minute !ie arei persoane, apoi spuneti9le sa s him*e rolurile. Dupa e onsiderati a si9au impartasit destule lu ruri unul despre altul, instruiti9i sa !a a s him* de roluri si sa se pre)inte 'rupului pretin)and a sunt partenerii lor. De exemplu, Mi hael si Ellen sunt parteneri 8 ei isi s him*a rolurile ( Mi hael .oa a rolul lui Ellen si se pre)inta 'rupului a !iind Ellen, !olosindu9se de in!ormatiile pe are to mai le9a a!lat8 apoi Ellen se pre)inta din rolul lui Mi hael. Repetati a est pro edeu u !ie are pere he, pana and se pre)inta !ie are. ,ariatii ( Ii puteti pune intre*ari persoanei sau alti mem*ri ai 'rupului ii pot reali)area unitatii 'rupului. .eprezentarea problemei dupa formatul atomului social O*ie ti&e( %ele tarea unei pro*leme si examinarea &ariatelor aspe te ale a esteia
ate&a minute,
ereti mem*rilor sa pri&eas a de .ur impre.ur si sa intre in
onta t &i)ual u o persoana pe are o unos mai putin si despre are le9ar pla ea sa stie
are &or*este despre persoana pe
are o .oa a
ere a esteia sa predea sta!eta mai departe pentru
+asirea unei &arietati de perspe ti&e asupra pro*lemei Pasi( Mai inati, ereti parti ipantilor sa identi!i e o pro*lema si sa o note)e in apul !oii de hartie. #olosind !ormatul atomului so ial, ereti9le parti ipantilor sa lo ali)e)e pro*lema pe !oaia de hartie si apoi pe ei insisi oriunde li se pare potri&it, utili)and sim*olul triun'hiului pentru *ar*ati, al er ului pentru !emei si al patratului pentru pro*lema. A um ereti9le sa lo ali)e)e toate elelalte aspe te ale pro*lemei mai aproape sau mai departe, dupa um este a)ul, !olosind triun'hiul pentru *ar*ati, er ul pentru !emei si patratul pentru aspe tele neutre ale pro*lemei si sa numeas a !ie are sim*ol. In a est pun t exista doua optiuni ( aK impartasirea atomului u restul 'rupului, u des riind de e sim*olurile sunt lo ali)ate a olo unde sunt si e emotii sunt aso iate .u a
ele, sau *K transpunerea atomului in a tiune ale'and ati&a mem*ri ai 'rupului pentru a ele mai importante aspe te ale pro*lemei. Cereti9le sa se ase)e in a eeasi relatie unul !ata de altul are exista pe !oaia de hartie. Cereti9i prota'onistului sa se plim*e in .urul oamenilor sau di&erselor aspe te ale pro*lemei pana and 'aseste un aspe t despre are simte a poate &or*i 8 apoi ereti9i sa !a a asta. Poate !i !olosit si rolul opusului sau el al du*lului. Dupa e prota'onistul a &or*it si a !a ut s him* de roluri and s9a simtit pre'atit, el poate sa in heie s ena ori um doreste. Ori e pro edeu se !oloseste, a ordati su!i ient timp impartasirii u 'rupul. Dupa e impartasirea este ompleta, le puteti ere parti ipantilor sa se 'andeas a la un lu ru important pe are l9au in&atat din a est pro es si sa il impartaseas a 'rupului. ,ariatii ( Dupa e !ie are persoana a reali)at un atom si l9a pro esat intr9una din ele doua ai, poti sa ii eri sa !a a asta din nou, !ie( aK asa um simte a um a l9a pro esat9 poate a s9a s him*at putin 8 !ie *K asa um i9ar pla ea sa !ie sau si9a dorit sa !ie. Apoi ar tre*ui impartasiti noii atomi. 4omente de bucurie O*ie ti&e( Intrarea in onta t u emotii pla ute din tre ut An orarea *u uriei si !olosirea a *a)a pentru onstruirea experientei &iitoare Pasi( Cereti parti ipantilor sa 'aseas a reion si hartie %puneti ( ]In hideti o hii si e&o ati un moment sau un e&eniment are se repeta din te utul &ostru si are &a !a e sa &a simtiti *ine sau &eseli ^ Ei ar tre*ui sa s rie experienta a si um s9ar intampla in pre)ent sau pur si simplu sa o impartaseas a &er*al, !ara sa o s rie. ]%imt lumina soarelui pe !ata mea. Aud
pasarile si miros prima&ara in aer. Port aparatorul meu de &ant si ies pe usa din !ata a sa .o ]Qi N the Can^ Cereti sa impartaseas a intrea'a amintire u o persoana de in redere si u 'rupul. ,ariatie( Pro*lema poate !i stru turata tendinta sa ne a o s eneta si .u ata psihodramati . In a est a), are lo transpunerea dire ta din ima'inatie, in a tiune. In terapia re uperati&a, noi a&em on entram pe experiente dureroase. Da a a east lu ru este a*solut ru ial sa an oram aret sa !ie eea e este *un in on!orta*il pentru noi si ne esar pentru insanatosire, este de asemenea are sa ne mo*ili)e)e pentru a a Psihodrama corporala O*ie ti&e( Constienti)area emotiilor somati)ate 8 Exprimarea orporala in maniera psihodramati a Pasi( Permiteti mem*rilor 'rupului sa in hida o hii si sa intre in onta t u ei insisi si apoi sa impartaseas a despre ori e parte a orpului are le reea)a dis on!ort de ori e !el9 'at in ordat, ti uri, o*e)itate, mem*re dureroase s.a.m.d. Intre*ati da a este ine&a are doreste sa lu re)e a easta pro*lema u 'rupul Cereti9i a elei persoane sa des rie pe s urt orpului Cereti9i sa alea'a pe ine&a are sa sim*oli)e)e a ea parte a orpului sau mai multe parti ale orpului, da a este ne&oie Da a sunt sim*oli)ate mai multe parti ale orpului, puteti sa ii ereti prota'onistului sa le ase)e unde simte a tre*uie sau sa le ordone)e din pun t de &edere anatomi Dupa drama, permiteti mem*rilor 'rupului sa !a a s him* de on lu)ii, J eea e a reiesit in a)ul !ie aruia in urma drameiK ,ariatii( Atat de multe emotii sunt somati)ate, in at psihodrama orporala o!era un teren !ertil pentru a a.un'e la emotiile inma'a)inate in orp. Oamenii pot &or*i u o durere de ap sau u o durere de spate si onstrui psihodrame pe *a)a a estora, numind in exterior persoane in rolurile are au iesit la i&eala. Este posi*il a ei sa ai*a e&a de spus in le'atura u o 'reutate ex esi&a. Da a in drama apare o anumita persoana din &iata lor, puteti sa modelati rolul si sa ontinuati sa !a eti a est lu ru in a)ul ori arui pro es de onstruire a unui persona. important si sa transpuneti intr9o s eneta sau psihodrama. Intelegerea comportamentului non(erbal
&iata noastra la un ni&el al experientei emotionale
epta si a rea mai mult *ine.
e se intampla
u o anumita parte a
O*ie ti&e( Constienti)area antitatii de in!ormatie personala exteriori)ata la ni&el non&er*al $nirea mem*rilor 'rupului Pasi( Instruiti mem*rii 'rupului sa se plim*e in .urul amerei %puneti9le sa remar e pe ine&a u are simt a au o le'atura Expli ati a &eti a orda in .ur de )e e minute J in i minute de !ie areK pentru a ei sa isi o*ser&e unulul altuia partener omportamentul non&er*al, stran'and u partenerul at mai multa in!ormatie posi*il. Apoi &or impartasi e au o*ser&at. A ordati !ie arui
ate&a minute pentru a o*ser&a, apoi
ate&a minute pentru a impartasi. Apoi eea e a reiesit in
ereti9le sa !a a s him* pentru a ealalta persoana sa o*ser&e, apoi sa impartaseas a. In 'rupul mare, lasati9i sa impartaseas a ori e au ne&oie din urma exer itiului. Comentarii( Este uimitor e exteriori)ea)a oamenii la ni&el non&er*al. Desi exer itiul poate at su es are and se e!e tuea)a. JA est exer itiu este parea di!i il, este surprin)ator
adaptat dupa un MorNshop reali)at de LerNa MorenoK. 4astile O*ie ti&e( Des operirea de atre prota'onist a sensului de a !i anonim, permitandu9i o exprimare mai alda si mai autenti a 8 Con reti)area dispo)itiei si a emotiilor. Pasi( A est .o dramati impli a reali)area unei masti pentru a repre)enta un rol pe are il .oa a !ie are mem*ru al 'rupului. De ideti, a !a ilitator, e &reti sa sim*oli)e)e mas a9 %inele, Persona, opilul ranit, dependenta, o*ie tul dependentei, &i tima, autoritatea, eroul, opilul pierdut, mas ota sau ori e doriti. Prin ima'erie diri.ata, 'hidati mem*rii 'rupului pentru a 'asi unul dintre a este roluri in ei insisi si a intra in a estea. $rmatorul pas !ata unei persoane sau onsta in a reali)a mas a. A est lu ru poate !i !a ut intr9o onstrui e!e ti& mas a pe ulori, ei pot de upa si desena mas a. Poate !i ori at de ornata &arietetate de moduri. Parti ipantii pot !olosi pan)a pentru a
sau de simpla. Puteti !olosi in lusi& masti de9a 'ata si sa le ereti mem*rilor 'rupului sa alea'a una are ii atra'e. Da a pro edati ast!el, puteti sari peste pasul 4 si pur si smplu sa raspanditi pe s ena &ariate masti, permitandu9le parti ipantilor sa se plim*e printre ele si sa o alea'a pe ea are ii atra'e.
95
Cand toti mem*rii 'rupului au masti,
ereti9le sa se plim*e de .ur impre.urul
amerei pana and &or 'asi un lo unde sa se ase)e. Cereti9le sa petrea a un timp in !ata mastii, !iind atenti la emotiile are apar. Dupa e au a&ut la dispo)itie ate&a minute pentru a easta, ereti9le sa re&ina in mi.lo ul 'rupului, !ie de unde stau, !ie desemnandu9si un lo pe s ena. Tre*uie sa spuna ine sunt, sa se des rie pe ei insisi si sa &or*eas a din pun tul de &edere al rolului desemnat de mas a. ] %unt asa si asa si arat asa pentru aG ^ Totul tre*uie sa !ie la persoana I si la pre)ent, indi!erent de and s9a intamplat. Dire torul poate du*la pentru a adan i sau a impin'e mai departe a tiunea sau poate !olosi un s aun 'ol pentru a repre)enta %inele real da a prota'onitul &rea sa !a a !a a s him* de roluri Jintre el insusi si mas aK. Permiteti9i !ie arei persoane sa &or*eas a pe de9a9ntre'ul din perspe ti&a persona.ului pe emotiile. Cand toata lumea a lu rat asupra persoanei alese, ereti mem*rilor sa impartaseas a eea a reiesit pentru ei a 'rup. %au puteti sa le ereti sa isi impartaseas a experienta u o persoana !ata de are s9au simtit el mai aproape, pentru a apoi sa se intoar a in 'rupul mare da a dores si sa ontinue sa impartaseas a. ,ariatii( In scoli( da a !olositi mastile pre'ati introdu erea. +amilia de origine. In eea e pri&este lu rul u !amilia de ori'ine, parti ipantii pot !a*ri a masti repre)entand unul dintre mem*rii !amiliei sau pe toti si apoi pot !a e s him* de roluri9 adi a pot !i e!e ti& a el mem*ru al !amiliei in spatele mastii. In a est a), da a el &rea sa mear'a mai departe, prota'onistul poate !olosi un s aun 'ol sau propria mas a pentru a se repre)enta pe sine. Poate !a e s him* de roluri u s aunul 'ol sau u mas a, sau poate sta in spatele s aunului atun i and este ne esar. El poate du*la ori e mem*ru. #ai multe Sel -uri. Pot !i onstruite mai multe masti pentru a repre)enta di&erse aspe te ale %inelui sau ale altei persoane sau ii puteti ere ui&a sa onstruias a o mas a pentru a repre)enta %el!ul interior si alta pentru a repre)enta %el!ul exteriori)at, u s opul de a explora ni&elul disonantei dintre ele doua. #astile dependentei. Pentru a)urile are impli a dependenta9 !ie o dependenta in urs de re uperare, !ie a)ul unui opil sau al unuia dintre soti J*ar*at sau !emeieK &i time ale dependentei, oamenii pot onstrui o mas a noua sau una puterni a si apoi sa !a a s him* de roluri, a in a)ul mastilor !amiliei de ori'ine. Stadiile "ietii. Mastile pot repre)enta di!erite stadii ale &ietii. Oamenii are se on!runta u trans!ormari ma.ore in &iata lor pot 'asi util a est lu ru pentru a se re&edea
are9l repre)inta si sa9si a orde su!i ient timp pentru a9si depana
a exer itiu de in al)ire in s oli, ele&ii pot
onstrui
mastile la ora de arta. Ei pot primi o tema onstand in s rierea unui solilo &iu pentru a
pe ei insisi in di&erse stadii de9a lun'ul &ietii lor, in hidere a i lului &ietii. Sinele idealizat. $n sotiei, a opilului s.a.m.d. lient poate
u s opul de a 'ra*i pro esul de
onstrui o mas a a %inelui ideali)at, a %inelui de
neatins are il !a e mereu sa se simta mi , sau o mas a a parintelui ideali)at, a sotului/ In toate a este a)uri, tinerea unui .urnal poate !i !olositoare a o ale de a urmari emotiile are ontinua sa apara. %e poate s rie in .urnal la persoana I sau din perspe ti&a altui rol Ja altei persoaneK. Pa'ina 1;H( Pa'ina 112( Pa'ina 11:( Pa'ina 11:( PhatIs In The PaEGExer i@iu adaptat dintr9un MorNshop ondus de Da&id %MinN, NeM >erseE, 1HH1 I! a parti ular person in their li&esG R. %iroNa, PsE hodrama Trainin' Institute, NeM YorN CitE J1H Pest 02th %treetK, 4; ianuarie 1H-3. It is ama)in'G L. Moreno, 6e ture, Hi'hland ParN, NY, 0 iulie 1H-O De ide as a !a ilitatorG %haron Pe's heider9Cruse, Onsite Trenin' and Consultin', Rapid CitE, %D( 6e ture, 1- aprilie, 1HOO " #amilia de origine >i %ocurile incon>tiente +iecare este copilul trecutului s2u. 0dna 6. .ostoI #ie are dintre noi tr?ieBte Cntr9un sistem !amilial uni , iar Cn adAn ul !iin@ei noastre, ne dorim, Cn 'eneral, s? tr?im Cn ontinuare Cntr9un mediu similar. Da ? !amilia noastr? a !ost una hr?nitoare, atun i am pornit u dreptul Cn &ia@?. Dar, da ? sistemul nostru !amilial a !ost unul distru ti&, atun i tre*uie s? '?sim o modalitate de a ieBi din a east? situa@ie. O modalitate ar putea !i a eea de a explora e!e tele pe are le9a a&ut sistemul !amilial asupra noastr? Bi e!e tele pe are noi, la rAndul nostru, le a&em asupra elorlal@i. A trans!orma un tat? al ooli sau o sor? a*u)i&? Cntr9o pro*lem? este o modalitate uBoar? de a *lo a pro esul terapeuti . CAnd Cn@ele'em sistemul 'enerator Cn ansam*lul lui, atun i eli*er?m presiunea !o ali)at? pe unul sau doi mem*rii ai !amiliei Bi Cn ele din urm? de pe noi CnBine. Este important a a east? onBtienti)are s? nu !ie prematur?, deoare e nu !oloseBte la nimi s? a.un'em la !alse p?reri de r?u Bi de !apt, la o e&itare in onBtient? a unui tra&aliu personal mai pro!und, erut de o ade&?rat? re uperare. Psihodrama o!er? o modalitate de a Cn@ele'e Bi a lu ra u sistemul !amilial a9a cum este el 6ncorporat 9i cum tr2ie9te 6n interiorul psihicului nostru . DeBi nu a&em la dispo)i@ie distri*u@ia ori'inal? de persona.e u are s? lu r?m, opin' Bi
97
a&em totuBi a*ilitatea de a on reti)a ade&?rul nostru interior Bi de a s oate din ne'ura memoriei, pe s ena psihodramati ?, !amilia noastr? de ori'ine. %trate'iile de
ta ti ile de!ensi&e pe are le9am de)&oltat opii !iind, pentru a tr?ii Cntr9o as? resim@it? a ostil?, ies la supra!a@? Cn timpul a @iunii psihodramati e. Odat? e au ieBit la supra!a@? este mult mai uBor s? le identi!i ?m Bi s? Cn@ele'em ast!el de e a !ost ne esar s? Cn epem u ele. Copii CBi de)&olt? un sens al eului Cntr9o &arietate de moduri. DBi imit? p?rin@ii are au de.a un eu onstituit. %unt &alori)a@i, iu*i@i Bi au un lo pre@ios Cn sAnul !amiliei. CAnd un p?rinte este !oarte dependent de o su*stan@? sau de o a ti&itate 5 mAn are, ser&i iu, sex, al ool sau dro'uri, de exemplu 5 a easta Ci *lo hea)? o *un? parte din ener'ia !i)i ? Bi emo@ional?. Copii simt asta Bi se simt aliena@i de Cn@ele'e. Ei tr?ies emo@ional, dar prost de!init. %imt Cn rela@ie e&a pe are nu9l pot per epe sau Cntr9un &a uum emo@ional, a*andona@i Cntr9un spa@iu !oarte Cn ?r at ? p?rin@ii lor nu le sunt pe deplin disponi*ili. Ast!el, e este Cn nere'ul? u ei.
opii introie tea)? lipsa de disponi*ilitate a p?rin@ilor a renun@are sau lips? de satis!a @ie u ei Bi se simt ruBina@i de ei CnBiBi. %e Cntrea*? Pro*lema este ompli at? de !aptul ? p?rin@ii are nu sunt pre)en@i a olo pentru opii lor, se simt Cn 'eneral &ino&a@i 5 &ino&a@i ? nu au !ost pre)en@i Bi !urioBi sau hiar mAnioBi pe opii pentru erin@ele lor ontinue. %itua@ia a easta le reaminteBte p?rin@ilor ina*ilitatea lor de a !ii pre)en@i Bi rea ti&ea)? propria lor durere interioar?. CAnd p?rin@ii se simt !oarte &ino&a@i pentru sentimentele lor de !urie !a@? de proprii opii, pot Cn er a s? se re&anBe)e !a@? de a eBtia printr9un ex es de aten@ie. Dntr9o ast!el de situa@ie, opilul simte ? pierde ontrolul. Pe de9o parte nu pot o*@ine su!i ient? aten@ie atun i And are ne&oie de ea, iar pe de alt? parte, primeBte mult mai mult? de At &rea, de !apt, o A elaBi antitate in on!orta*il? de aten@ie, dup? Ate s9ar p?rea, ieBit? de ni ?ieri. omportament din partea opiilor poate produ e rea @ii di!erite din partea onsistente pentru a9Bi
p?rin@ilor lor. Copii au ne&oie Cn perioada de !ormare de !eed*a N9uri putea onstrui un sens al eului sta*il8 a esta tre*uie onstruit Cn et, pornind din interior. E ne&oie s? Cn@ele'em e se CntAmpl? Cn mintea unui opil, pentru a putea Cn@ele'e de e Cn&?@?turile timpurii durea)? o &ia@?. Copii nu 'Andes .u ?rie pot de&eni reale. +Andi@i9&? a um, al ooli sau depresi&. Experien@ele pe la !el a adul@ii. Ei tr?ies Cntr9o lume ma'i ? Cn are draperiile de la uB? pot de&eni sta!ii are dansea)? Bi animalele de e de&ine Cn mintea unui opil un p?rinte are le9au tr?it opii la &Arste timpurii, r?mAn opilul le
sto ate Cn memoria lor aBa um le9au per eput. CAnd mediul Cn are reBte opilul on@ine preo up?ri se rete, !urie prost Cn@eleas?, anxietate Bi su!erin@? neexprimat?, per epe Bi le introie tea)? a Bi um ar !i ale sale. El nu are apa itatea intele tual? de a !olosi 'Andirea a*stra t?. Copii CBi per ep p?rin@ii a pe propriile lor repre)ent?ri8 aBa um se simt p?rin@ii lor, aBa se per ep opii Bi pe ei CnBiBi. Da ? p?rin@ii lor sunt puterni i, opii se simt puterni i. Da ? p?rin@ii simt ruBine, opii <de&in= a ea ruBine. Da ? p?rin@ii sunt pierdu@i, disp?ru@i, opii au pro*leme u autopo)i@ionarea. Dorin@a opiilor de a9Bi &inde a
p?rin@ii este o Cn er are de auto9&inde are, deoare e la ni&elurile pro!unde, arhai e, p?rin@ii sunt unul Bi a elaBi lu ru pro esului de identi!i are. Ast!el, opii. Dmpreun? u in onstan@a disponi*ilit?@ii Bi !eed*a N9urilor primite de la p?rin@i, opilul Cn des operirea Bi are sunt !olosite, e&entual prost !olosite, interiori)area pro*lemelor nere)ol&ate ale a estora inhi*? onstruirea propriului eu. Moti&ul pentru u opii. Copii se simt una u p?rin@ii lor datorit? ine sunt ine sunt p?rin@ii semni!i ? de asemenea Bi
su*stan@ele Bi a ti&it?@ile este a ela ? re ur'erea la o su*stan@? pentru a s him*a starea a tual?, pare mai pu@in ris ant? de At on!runtarea u eea e )a e Cn interior. A mer'e Cn interior, dire t la su!erin@?, la timp dependen@?. Ceea on!u)ie Bi !urie, pare peri ulos Bi Cnsp?imAnt?tor. ? a est omportament, deBi la %u*stan@ele Bi a ti&it?@ile o!er? o dispo)i@ie alternati&? are este predi ti*il? Bi reea)? Cn e este trist ai i, este !aptul Cn eput o!er? o solu@ie9suport pentru su!erin@?, u timpul elimin? eul real, Cnlo uindu9l u unul !als are pare puterni , dar are este ontaminat. Cu At de&ine mai mare eul !als, u atAt mai insi'ni!iant de&ine eul real. CAnd eul !als CBi pierde sus@inerea, atun i nu mai exist? ni i un eu real are s?9i ia lo ul 5 &e)i indi&idul MorNaholi ade pia@a8 sau mama are !a e depresie And se mut? @i'?ri sau mAn are are Cnne*uneBte And nu mai are pro&i)ii. Cone tarea traumei din olo de ni&elul 'Andirii lexi ale, a Bi ima'isti e, Ci permite tr?ias ? Cn pre)ent Bi s? se eli*ere)e de ea. )TI,I=+.0+ +T/4),)I S/CI+, Atomul so ial este o piatr? un'hiular? Cn terapia !amiliei de ori'ine J&e)i Capitolul 0, %o iometria8 Cum !un @ionea)? psihodrama, pentru detalii despre !ormarea atomului so ialK. Dn Bedin@ele de Cn eput ale terapiei, Ci pute@i ere lientului s? al ?tuias ? un atom so ial al !amiliei de ori'ine, pe exemplu, pute@i Cntre*a <Cu are s?9l !olosi@i mai apoi Cn demersul terapeuti . De ine ai &rea s? dis u@i a)i7 Ce sim@i ne&oia s? le spui esAnd !un @iile sim*oli e lientului s? tre)eas ? Cntrea'a experien@? traumati ?, s? o are se sinu ide And opilul8 dependentul de al ool,
oamenilor din atomul t?u7=. %au And o persoan? Cn &ia@a de )i u )i, de lanBea)? e&a Cn lient, Cl pute@i Cntre*a( <Pentru tine, pe ine repre)int? a east? persoan? Cn atomul t?u7= Dn timpul pro esului terapeuti , pute@i explora Cmpreun? u lientul d9&oastr? Bi al@i atomi rele&an@i, din perspe ti&a adoles entului sau a adultului tAn?r, de exemplu. %au lientul poate reali)a atomul so ial al p?rin@ilor lui Cn momentele ru iale, um ar !ii momentul naBterii lui, perioade Cn are !amilia tre ea prin s him*?ri importante, et . $n lient poate !a e atomul so ial al !ra@ilor lui Cn momentele importante din &ia@a sa, a easta a.utAndu9l s?9Bi l?r'eas ? perspe ti&a. A .u a rolul unei persoane are <lo uieBte 'ratis= Cn interiorul nostru, ne a.ut? s? lari!i ?m situa@ia Bi s? ne di!eren@iem de a ea persoan?. Tehni a atomului so ial este atAt de !lexi*il? Bi de apli a*il?, pe At este de a*il terapeutul
Cn a o utili)a. Poate !i un instrument !olositor Cn explorarea, din di!erite perspe ti&e, a sistemului ori'inal are a !ost internali)at de lient. Restul exer i@iu apitolului este dedi at .o urilor psihodramati e are surprind marea &arietate a situa@iilor pre)ente Cn ori e sistem !amilial. Citi@i o*ie ti&ele Bi apli a@i !ie are lien@ilor potri&i@i Bi pro*lemelor ade &ate. JPentru in!orma@ii despre pro esul Cn !amiliile de al ooli i sau dependen@i, &e)i Capitolul 11, $tili)area psihodramati
Psihodramei Cn dependen@e Bi ACoAsK SPI.IT), C+S0I O*ie ti&e( Adu erea la supra!a@? a atmos!erei in onBtiente a !amiliei. Eli*erarea sentimentelor *lo ate pro&o ate de a ea atmos!er?. Etape Propune@i lien@ilor o s urt? &i)uali)are a atmos!erei din as?. Cere@i mem*rilor 'rupului s? se relaxe)e Bi s? permit? min@ii lor s? se Cntoar ? Cn tre ut, And !amilia lor era pre)ent?. Ar tre*ui s? Cn er e s? &i)uali)e)e !amilia At mai lar posi*il 5 unde se a!l? Cn as?, um arat?, um este atmos!era Bi aBa mai departe. Ale'e@i a prota'onist persoana are pare a !ii ea mai Cn ?l)it?. Cere@i9i s? alea'? mem*rii 'rupului are urmea)? s? .oa e mem*rii !amiliei, animalele, et , Bi o persoan? ea mai repre)entati&? pentru persona.ul are s? .oa e rolul lui. Cere@i9i s? lo ali)e)e Bi s? po)i@ione)e !ie are mem*ru al !amiliei, punAndu9l s? stea Cn po)i@ia Bi a&And mimi a respe ti&. Cer@i eurilor auxiliare s? r?mAn? Cn a este po)i@ii. Cere@i prota'onistului s? se plim*e Cn .urul s ulpturii, s? o pri&eas ? Bi s? !ie atent la eea e9i tre e prin minte. Apoi poate Cn epe s? .oa e spiritul asei, spunAnd( <Eu sunt spiritul a estei ase BiG= A um poate spune ori e doreBte s? spun? despre sentimentele in onBtiente din atmos!er?. Ar putea s? &rea s? stea Cn spatele tuturor, in lusi& al lui Bi s? du*le)e u eea e se CntAmpl? Cn interiorul lui. Dn heie s ena spunAnd, din rolul de <spirit=, ori e simte ? este potri&it. 6?sa@i su!i ient timp pentru Cmp?rt?Birea experien@ei u 'rupul. ,aria@ii A est exer i@iu poate !i o Cn ?l)ire are se poate trans!orma Cntr9o s en? de psihodram? reali)at? u persona.ele existente sau poate !i un exer i@iu de sine st?t?tor Bi u dis u@iile de la !inal. Poate !i de asemenea reali)at doar u un prota'onist are @ine un solilo &iu a Bi spirit. .06),I *0 #+4I,I0 O*ie ti&e(
ConBtienti)area re'ulilor nes rise ale !amiliei. Explorarea re'ulilor !amiliale. Etape #ie are mem*ru al 'rupului are ne&oi de hArtie Bi de dou? reioane olorate. Pentru Cn ?l)ire, spune@i( <6ua@i9&? un timp pentru a Cn hide o hii Bi a l?sa amintirile din tre ut s? ias? la supra!a@?8 de exemplu, sentimente le'ate de !amilie sau &i)uali)a@i ima'ini ale asei sau ale !amiliei8 ima'ini are sunt importante pentru &oi=. CAnd parti ipan@ii des hid o hii, spune@i <Cu o uloare s rie@i re'ulile !amiliale are erau spuse tare la &oi Cn as?, de exemplu _Nu !olosim ni iodat? un lim*a. urAt` sau _Dntotdeauna ne purt?m a niBte domni sau niBte doamne`. Continua@i( < Cu o alt? uloare, s rie@i re'ulile are erau <su*Cn@elese=, re'ulile are erau urmate ta it de toat? lumea din as? 5 ni iodat? spuse, ni iodat? Cn ?l ate=. Ru'a@i9i apoi s? le Cmp?rt?Beas ? u o persoan? de Cn redere sau u Cntre' 'rupul. ,aria@ii A est exer i@iu poate !i o Cn ?l)ire la psihodrama propriu9)is?. Poate !i de asemenea extins, da ? prieteni. 40S+ 0 *)<,0 O*ie ti&e( Rele&area mesa.elor in on'ruente Bi a aBtept?rilor p?rin@ilor. Clari!i area mesa.elor de)adaptati&e. Etape Mai CntAi, reali)a@i exer i@iul Re'ulile #amiliei Cere@i parti ipan@ilor s? ai*? la CndemAn? reion Bi hArtie. Cere@i parti ipan@ilor s? se re!ere la experien@a din timpul exer i@iului Re'ulile #amiliale %pune@i( <Desena@i o ima'ine a &oastr? CnBi&? Bi plasa@i Cn .urul ei !i'urile elorlal@i mem*rii ai !amiliei &oastre de ori'ine 5 m?tuBi, un hi, *uni i, animale 5 toat? lumea pe are sim@i@i ne&oia s? o in lude@i=. Dntre*a@i( <Care au !ost aBtept?rile u are a@i res ut7= Bi ere@i parti ipan@ilor s? note)e are au !ost re'ulile are au &enit din partea p?rin@ilor, din partea *uni ilor sau a ori ?rei alte persoane u autoritate din !amilie. Continua@i( <%u*linia@i re'ulile pe &ia@? Bi pe are ei CnBiBi le respe tau=.
lien@ii dores , prin Cn er uirea
u o a treia
uloare, a re'ulilor dup?
are
tr?ies Cn pre)ent Bi are intr? Cn !un @iune Cn rela@iile !amiliale urente sau Cn rela@iile u
are am*ii p?rin@i se aBteptau s? le urma@i Cn
Continua@i( <A um Cn er ui@i re'ulile pe
are p?rin@ii sau alte !i'uri autoritare se u o persoan? de Cn redere sau
aBteptau s? le urma@i, dar pe are ei CnBiBi nu le respe tau=. Ru'a@i parti ipan@ii s? Cmp?rt?Beas ? in!orma@iile u 'rupul. Comentarii #amiliile dis!un @ionale Bi preo upate de ima'inea lor so ial?, tind s? ai*? de la opii lor, expe ta@ii pe are ele Cnsele nu le re!le t? Cn propriul omportament, iar opiilor le re&ine sar ina de a demonstra lumii ? a este !amilii sunt Cntr9ade&?r Cn re'ul?. Exempli!i are este el mai puterni mod de a determina un anumit omportament, iar opii are imit? in onBtient omportamentul p?rin@ilor, dar ?rora li s9a spus s? se omporte Cntr9un mod di!erit de At el &?)ut Bi imitat de la p?rin@ii lor, de&in on!u)i Bi se simt disonan@i. Adesea, opii o'lindes omportamentul propriu p?rin@ilor, iar apoi p?rin@ii Cn ear ? in onBtient s? ore te)e la opii lor eea e nu pot &edea sau ore ta la ei CnBiBi. 40S+ 0 #+4I,I+,0 I-C/-FTI0-T0 O*ie ti&e( Clari!i area mesa.elor, po)iti&e sau ne'ati&e, !amilial. A !a e a este mesa.e s? de&in? onBtiente, ast!el Cn At lien@ii s? poat? de ide e s? !a ? u ele Etape O!eri@i lien@ilor hArtie Bi un reion. Cere@i9le s? desene)e o simpl? ima'ine sau sim*ol are s?9i repre)inte pe ei CnBiBi 5 sau pot !olosi o po)? a lor de And erau mai tineri. %pune@i9le( <Dn .urul ima'inii sau deasupra ei, nota@i mesa.ele are erau spuse sau su*Cn@elese sau are !? eau pur Bi simplu, parte din atmos!er?=. CAnd au terminat, spune@i( <Pe o alt? !oaie de hArtie, s rie@i Cn despre &ia@a adult?=. CAnd au terminat, spune@i( <Dntr9un alt para'ra!, nota@i um rede@i ? au a @ionat a este mesa.e in onBtiente Cn &ia@a &oastr? sau um le9a@i transmis altor persoane. Cum a!e tea)? ele modul Cn are Ci per epe@i pe eilal@i oameni Bi !elul Cn are eilal@i &? &?d pe &oi7= Dmp?rt?Birea experien@ei u o alt? persoan? sau u 'rupul. Comentarii
are sunt preluate din in onBtientul
Ate&a para'ra!e
um a este mesa.e au !ost purtate Cn interiorul &ostru Bi aduse de &oi CnBi&? Cn
Mesa.ele in onBtiente are sunt preluate nedi!eren@iat au o mare putere. Este &or*a despre ima'inile altor persoane despre ele Cnsele sau despre noi, ima'ini pe a Cn@ele'em a este mesa.e Bi s? ne eli*er?m de ele. S0-TI40-T0 J*0 74P.)4)TK O*ie ti&e( Dn@ele'erea sentimentelor are au !ost respinse, ne'ate de al@i mem*rii ai !amiliei. Di!eren@ierea Cntre sentimentele proprii mem*rii ai !amiliei. Etape Cere@i parti ipan@ilor s? ia hArtie Bi e&a de s ris. Mai CntAi, !a e@i exer i@iul pre edent, _Mesa.e !amiliale in onBtiente`. #ie ? a est exer i@iu este !? ut indi&idual sau Cn 'rup, !a e@i Cn ?l)irea printr9un exer i@iu de ima'erie diri.at? pentru a pune lientul Cn onta t u sentimentele pre)ente Cn atmos!era !amilial?. Cere@i parti ipan@ilor s? desene)e ima'ini sau sim*oluri sau s? s rie nume repre)entAnd mem*rii !amiliei, in lusi& pe ei CnBiBi. Cere@i9le s? note)e sentimentele pe are le a&eau a ele persoane, dar pe are le ne'au sau re!u)au s? le tr?ias ?. Cu un alt reion, ere@i9le s? tra'? o linie de la a ea persoan? are CBi nea'? sentimentele, ?tre to@i oamenii are simt e&a pentru ea Jsau au sentimente pentru eaK Bi apoi s? s rie u&Antul are desemnea)? a el sentiment, la !inalul liniei. Cere@i9le s? Cmp?rt?Beas ? experien@a u o persoan? de Cn redere sau u 'rupul. ,aria@ii CAnd mem*rii puterni i ai !amiliei 9 p?rin@ii, de exemplu, nea'? sentimente a ele de ruBine, !urie, inade &are sau ele le'ate de sex, re!u)And s? le re unoas ? des his !a@? de ei CnBiBi Bi !a@? de mesa.e in onBtiente eilal@i, a este sentimente r?mAn Cn ? pre)ente Cn atmos!era mesa.e on!u)e Bi !?r? s? &rea poart? a este a Bi um ar !i ale lor. CAnd o persoan? nu CBi asum? !amilial?. Al@i mem*rii ai !amiliei primes lintului Bi a elea preluate de la eilal@i are le ept?m a Bi um ar !i propriul nostru ade&?r. Merit? s? ne a ord?m timpul ne esar s?
responsa*ilitatea pentru sentimentele sale, alte persoane preiau a ele sentimente Bi responsa*ilitatea pentru ele, a Bi um ar !i ale lor 5 este un aspe t al o9dependen@ei. Dia'ramele are re)ult? Cn urma a estui exer i@iu, lari!i ? modul Cn are parti ipan@ii de&in apti&i Cntr9un sistem !amilial dis!un @ional Bi At de di!i il? este sar ina separ?rii Bi a maturi)?rii. Dn primul rAnd este di!i il s? &e)i Apoi, este di!i il s? le separi de e&a are sunt sentimentele tale personale. u exa titate. Dntr9un sistem e nu po@i lo ali)a
on!u), este di!i il s? te di!eren@ie)i, s?9@i auto9de!ineBti eul Bi s? te indi&idue)i.
103
)4<.0,0 +SC)-S0 +,0 #+4I,I0I O*ie ti&e( 1.A adu e la lumin? dinami a as uns? din interiorul sistemului !amilial. 4. Dn@ele'erea re@elei de le'?turi de)adaptati&e dintre mem*rii !amiliei. Etape Cere@i parti ipan@ilor s? ia hArtie Bi e&a de s ris Ru'a@i parti ipan@ii s? !a ? o s hi@? sau ori e alt sim*ol &i)ual potri&eBte pentru !ie are mem*ru al !amiliei. 6An'? sau peste !ie are sim*ol, ru'a@i9i s? note)e u&inte sau !ra)e are s? des rie um*ra as uns? a !ie ?rei persoane, um*r? are este par@ial sau omplet neexprimat?. Cere@i parti ipan@ilor s? !a ? Ate&a aran.amente pe !oi di!erite, lo ali)And propria lor um*r? Bi pe ele ale elorlal@i mem*rii ai !amiliei. Po)i@ionare tre*uie !? ut? pornind de la propria um*r? Bi Cmp?r@ind apoi Cn su*'rupurile are exist? Cn interiorul !amiliei, !ie la un ni&el onBtient, !ie in onBtient. Parti ipan@ii pot !olosi u&inte sau sinta'me pentru a des rie mai *ine rela@iile. Parti ipan@ii pot nota eea e au o*ser&at la ei CnBiBi Cn timpul exer i@iului sau pot dis uta despre a este dia'rame u o persoan? se uri)ant? sau u 'rupul. ,aria@ii Asi'ura@i9&? ? parti ipan@ii au !? ut exer i@iul u&inte u um*ra personal? Cnainte de a are s? tre e la a est exer i@iu. Ar putea s?9Bi doreas ? s? trase)e linii Cntre di!eri@i mem*rii, s? Cn er uias ? 'rupurile, s? s rie extind? exer i@iul. Tot Dn ?l)irea 'rupuluiK. eea are s? des rie dinami a sau ima'ini e9i a.ut? este *un. J,e)i Exer i@iul <$m*r?=, Capitolul :, are are putere Cn atmos!era !amilial?, dar are simt ? se
+,I+-80,0 #+4I,I+,0 O*ie ti&e( Dn@ele'erea modului Cn are este Cmp?r@it sistemul !amilial Bi are sunt alian@ele parti ulare dintre di!eri@i mem*rii Rele&area modului Cn are a este alian@e au a!e tat mem*rii !amiliei Bi explorarea modului Cn are li se poate !a e !a@?. Etape Cere@i parti ipan@ilor s? !a ? rost de hArtie Bi reioane.
104
#olosind triun'hiurile pentru a desemna *?r*a@ii Bi mem*rii !amiliei. %pune@i( <Mai CntAi s rie@i mental=.
er urile pentru a repre)enta
!emeile, ere@i parti ipan@ilor s? se .oa e Cn plan mental u di!eritele oali@ii !ormate Cntre onstela@ia Cntre'ii !amilii aBa um &? apare ea Cn plan
Dup? e au terminat de !? ut asta, spune@i, <A um '?si@i toate mi ro'rupurile are sim@i@i ? exist? Bi !olosi@i sim*olurile pentru a repre)enta diadele sau triadele orespun)?toare. Poate &e@i dori s? in lude@i Cn u o alt? persoan? sau are se !ormea)?. Pute@i !a e asta pe a eeaBi !oaie de hArtie sau pe o alt? !oaie. Eti heta@i sim*olurile u numele oali@iile &oastre, u 'rupul, moti&ul mem*ri ai !amiliei extinse sau animale. Cere@i parti ipan@ilor s? Cmp?rt?Beas ? pentru !ie are dintre mem*rii !amiliei. Comentarii A est .o poate des hide noi posi*ilit?@i de dis u@ie despre alian@ele re ent are Cn ? au impa t asupra !amiliei. Pute@i des operite Cn interiorul sistemului !amilial Bi are au 'rupat Cn a el mod mem*rii !amiliei lor Bi sentimentele lor &is9a9&is de
reali)a o psihodram? pornind de la unul din 'rupuri. ,0C8II,0 *0 5I+8; +,0 #+4I,I0I O*ie ti&e( Dn@ele'erea a ordurilor onBtiente sau in onBtiente !? ute Cn !amilie. Dn@ele'erea modului Cn are a este a orduri mai sunt sau nu puse Cn pra ti ?. Etape Cere@i !ie ?rui parti ipant s? ai*? la CndemAn? un reion Bi dou? !oi de hArtie. Cere@i parti ipan@ilor s? Cn hid? o hii Bi s? rememore)e s ene din tre ut, l?sAnd amintirile s? ir ule li*er. %pune@i( <ABa um a este amintiri ir ul? prin mintea &oastr?, extra'e@i o on lu)ie mental? despre &oastr?.= Apoi spune@i( <Nota@i pe o !oaie de hArtie tre*urile !amiliei, u u&intele sau propo)i@iile are re)um? Cn&?@?turile din a eea amintire. De exemplu( <Nu &or*i=, <Nu &or*i ni iodat? despre eilal@i.=, <#ii pre'?tit pentru ori e=, <I'nor?9@i durerea Bi nu l?sa nimi s? se &ad?=, <Comport?9te a Bi um ai !i !eri it. Nu ontea)? e sim@i=, <%untem o !amilie u prin ipii, Ci trat?m pe oameni *ine indi!erent da ? sunt *uni sau r?i.= Cere@i parti ipan@ilor s? s rie <%u*Cn@elese sau in onBtiente= Cn susul unei pa'ini, iar pe ealalt? pa'in? s? s rie <Dire te sau onBtiente=.
eea
e a@i Cn&?@at din ele re!eritor la !elul Cn
are !un @ionea)? !amilia
Cere@i9le s? !a ? o list? u Cn&?@?turile ta ite Jindire teK pe pa'ina u <%u*Cn@elese sau in onBtiente=, iar a ordurile dire te Jdes hiseK s? le note)e pe pa'ina ealalt?. Cere@i9le s? se uite peste ele dou? liste Bi s? su*linie)e a ordurile pe are Cn ? le mai urmea)? Bi a)i. %pune@i( <Nota@i, pe pa'ina potri&it?, situa@iile mani!est? Cn ?=. De ai i a&e@i Ate&a op@iuni( aK. Cu persona.ele ori'inale reali)a@i o psihodrama pornind de la o situa@ie Cn are un a ord a !ost de la Cn eput <Cn@eles=8 Ale'e@i ori e a ord are Cl mo*ili)ea)? pe prota'onist. *K. In&ita@i <a ordul= respe ti& s? ia lo !a e@i a elaBi lu ru. K. #orma@i 'rupuri mai mi i sau pere hi Bi distri*ui@i listele dK. % rie@i o s risoare l?sa@i s? ple e. Indi!erent de op@iunea aleas?, alo a@i timpul ne esar dis u@iilor Bi insi'hturilor ulterioare. Comentarii A est exer i@iu poate !i apli at de asemenea, Cn situa@iile a ordurilor sta*ilite la lo ul de mun ? sau Cn mun ?. +C/.*).I,0 *I- I-T0.I/.), #+4I,I0I O*ie ti&e( Clari!i area a ordurilor dire te Bi a elor su*Cn@elese dinte mem*rii !amiliei. Trans!ormarea a ordurilor in onBtiente Cn a orduri onBtiente. Etape Cere@i parti ipan@ilor s? ia un pix Bi hArtie. Cere@i9le s? Cmpart? !oaia de hArtie Cn dou?. Dn partea de sus s? s rie <A orduri Dire te=, iar Cn .um?tatea in!erioar?, s? s rie <A orduri %u*Cn@elese=. %pune@i( <Po)i@iona@i9&? pe !oaia de hArtie a olo unde sim@i@i *?r*a@ii Bi
106
urente Cn
are a este a orduri se
pe un s aun li*er Bi &or*i@i
u el,
in&ersAnd rolurile dup? um dori@i, sau ale'e@i pe ine&a s? .oa e rolul a ordului Bi
?tre a ordul de la are &re@i s? &? lua@i r?mas *un,
tr?ind a um toate sentimentele u pri&ire la el Bi expli And de e a&e@i ne&oie s?9l
a)ul a ordurilor din !amilia de ori'ine
are a @ionea)? Bi la lo ul de
? &? este lo ul,
@inAnd ont de rela@iile pe are le a&e@i u eilal@i. #olosi@i triun'hiuri pentru a sim*oli)a er uri pentru a repre)enta !emeile. Pune@i a este sim*oluri ast!el Cn At s?
ar?ta@i rela@iile dintre mem*rii !amiliei8 s rie@i9le numele Cn interiorul sim*olului. %ta*ili@i s hemati a ordurile dire te Bi pe ele indire te J&e)i !i'ura 3.1K Dis uta@i despre a este a orduri Bi sentimentele are le Cnso@es Cn redere sau u 'rupul. Dn er a@i s? &ede@i a @ionea)? Bi Cn &ia@a urent?. u o persoan? de um a este a orduri &? in!luen@ea)? Bi
,aria@ii A ordurile in onBtiente deBtept, iar restul CnsuBirile pe a esta se are are erau !oarte puterni e Cn opil?rie pot ? un ontinua s? se el mai mani!este Bi la maturitate. O !amilie poate a.un'e la opiilor pot tre e prin &ia@? opilul le primeBte Cn ori At ar !i de restrAns, repre)int? pentru on lu)ia opil este
onsiderAndu9se proBti. Mediul !amilial,
opil Cntrea'a lume. De a eea, rolurile Bi lien@i s? lari!i area
opil?rie sunt auto9atri*uite Bi Cn &ia@?. Dn !elul
onstruieBte ima'inea de sine Bi de a eea este important pentru
Cn@elea'? ? modul spe i!i Cn are sunt sta*ilite Cn opil?rie a este a orduri Cntre mem*rii !amiliei, se &a mani!esta Cntr9un !el sau altul Bi Cn &ia@a adult?. Dup? a ordurilor are au !ost d?un?toare, lien@ii &or dori s? s rie noi a orduri adaptati&e Cn
lo ul elor &e hi 5 a orduri noi are &or a&ea un e!e t *ene!i Cn &ia@a urent?. A!irma@iile pot !i de asemenea, !olosite8 de exemplu, a!irma@ia( < %ora mea este dr?'u@?, iar eu sunt deBtept= poate !i re!ormulat? ast!el < M? onsider dr?'u@? Cn interiorul meu Bi Cn exterior Bi Cmi respe t atAt propria inteli'en@?, At Bi pe ea a elorlal@i=. *irecte:
mam a
eu tat a
sora
<Ne &om !ii redin ioBi unul altuia=. Indirecte:

mam
<AmAndoi suntem dr?'u@i Bi deBtep@i=
eu tat a
sora
<#ie are dintre noi poate s? ai*? o mi ? a&entur?= #ig. ".1. +corduri familiale directe >i indirecte *+C; P0.08II +. P)T0+ 5/.<II
<Tu eBti dr?'u@?, eu sunt deBtept=
107
O*ie ti&e Clari!i area atmos!erei in onBtiente. Intrarea Cn onta t u sentimentele sau a ti&it?@ile in onBtiente. Etape Cere@i parti ipan@ilor s? ia un reion Bi hArtie. Cere@i9le s? Cn hid? o hii Bi s? se on entre)e Cn interior. %pune@i( <6?sa@i ima'inea asei din opil?rie s? re&in? Cn mintea &oastr?. 6?sa@i9&? ima'ina@ia s? &? poarte Cntr9o anumit? amer? a asei p?rinteBti. 6?sa@i9&? uprinBi de ori e ima'ine sau sentiment. #i@i pur Bi simplu a olo.= %pune@i( <#olosind ima'inea unui perete are poate &or*i, &or*i@i a Bi um a@i !i a el perete Bi des rie@i eea e se CntAmpl?. Nota@i a east? des riere pe o !oaie de hArtie.= Cere@i parti ipan@ilor s? Cmp?rt?Beas ? eea e au s ris u o persoan? de Cn redere sau u 'rupul. ,aria@ii A est exer i@iu poate !i !olosit de mai multe ori, !olosind di!erite !ie are dat? lientul &a tr?ii o experien@? di!erit?. De asemenea, se Cn are lientul exer i@iu, pornind de la amintirea unei situa@ii amere Bi de poate utili)a a est
ondu ea o maBin? sau
lo uia Cntr9o alt? as?. $nele lo uri p?strea)? amintiri pl? ute Bi on!orta*ile, Cn timp e altele p?strea)? amintiri ne!eri ite Bi traumati)ante. Este la !el de important s? le not?m pe toate. Da ? un o*ie t din amer? are e&a de spus, a el o*ie t poate !i nominali)at Bi se poate &or*i despre el. Ideea este de a in&ersa rolul u peretele sau u o*ie tul Bi de a &or*i Cn lo ul s?u. De asemenea a est exer i@iu poate !i !olosit parti ipant are s? .oa e a el rol. SC.II-* S)<T0HT), O*ie ti&e( A dis uta lu rurile as unse Bi a pune Cn u&inte atmos!era in onBtient?. O*@inerea insi'hturilor le'ate de mesa.ele din atmos!er? are au !ost internali)ate Cn propria personalitate. Etape Cere@i parti ipan@ilor s? ia un pix Bi hArtie. %pune@i( <Dn hide@i o hii, relaxa@i9&?, re'la@i9&? respira@ia Bi l?sa@i9&? mintea li*er?. Ima'ina@i9&? ? Cn mintea &oastr? este o s en? Bi pe s en? se des!?Boar? o pies? Cn are eea e au !? ut al@ii Cn realitate este !oarte di!erit de eea e &oi sim@ea@i Cn interior. Era
a prile. de Cn ?l)ire,
plasAnd peretele sau o*ie tul pe un s aun 'ol Bi in&ersAnd rolul u el sau ale'And un alt
o perioad? Cn are sim@ea@i ? eea e este Cn interiorul &ostru nu se sin roni)ea)? u ea e este Cn exterior, !? Andu9&? s? &? pune@i Cntre*?ri le'ate de propriile &oastre per ep@ii, s? &? sim@i@i i)olat, dep?Bit sau ne*un=. Continua@i spunAnd( <$ita@i9&? la persona.ele din pies?. Pri&i@i !e@ele Bi postura orpurilor lor Bi as ulta@i eea e spun.= Continua@i( <$ita@i9&? la &oi, e&o at a olo.= Continua@i( < Este o &o e interioar? are Cn ear ? s? &? spun? e&a. As ulta@i a east? &o ea Bi !i@i aten@i la eea e &? spune. 6?sa@i &o ea s? se !a ? au)it?.= Continua@i( <Pe o !oaie de hArtie, s rie@i tot eea e &o ea &? spune, !ie ? are, !ie ? nu are &reun sens. % rie@i aBa um &? &ine, !?r? s? &? 'Andi@i da ? sun? *ine, eea e au s ris u o alt? persoan? de inteli'ent sau ore t. Doar nota@i eea e spune &o ea.= Cere@i parti ipan@ilor s? Cmp?rt?Beas ? Cn redere sau u 'rupul. ,aria@ii A est exer i@iu poate !i !? ut indi&idual sau Cn timpul unei Bedin@e de 'rup Bi apoi itit u &o e tare. Ar putea !i de !olos un !ond mu)i al are s? a.ute on entrarea sau diminuarea luminii Cn amer?. Da ? reali)a@i a est exer i@iu materialul persona.ului ales Bi s? sim*oli)a@i persoana interpretat de un eu auxiliar. Apoi pute@i in&ersa rolurile. SC0-; FI S)<T0HT O*ie ti&e( ConBtienti)area su*textului unei situa@ii. Dn@ele'erea mai pro!und? a puterii pe atmos!era !amilial?. Etape 1. Cere@i parti ipan@ilor s? Cn hid? o hii Bi s? permit? unei situa@ii din tre utul lor s? ias? la supra!a@?8 O situa@ie Cn are s9au sim@it s inda@i Cn interior sau <ne*uni=, o situa@ie Cn are eea e sim@eau Cn interior, nu p?rea s? se potri&eas ? u eea e se CntAmpla Cn realitatea exterioar?. De exemplu, Cn timpul unei ine t? ute Cn !amilie, s? se !ii omportat politi os Bi dr?'u@, Cn timp e se sim@eau respinBi, neo*ser&a@i sau !urioBi. 4. Ale'e@i un prota'onist Bi ru'a@i9l s? alea'? persona.e Cn s ena sa. 0. Apoi persona.ul Cn ere@i prota'onistului s? a.ute parti ipan@ii aleBi s? intre Cn rol, des riind Ate&a propo)i@ii sau pre)entAndu9l prin in&ersiune de rol Bi preluarea
el din pies? Bi permite@i9&? s? sim@i@i
eea
e este
a Bi psihodram?, pute@i iti u un s aun 'ol sau s? !ie
are o au sentimentele reprimate Cn
elelalte persoane
are s? !ie
po)i@iei orporale a persona.ului. Dn timpul des!?Bur?rii s enei, ere@i9i prota'onistului s? &or*eas ? u ori ine simte ne&oia s? o !a ?. are ne&oie. Apoi, ru'a@i prota'onista s? u persoana are o interpretea)? pe ea Bi s? spun? &or*ele nerostite in&erse)e rolurile
are reies din su*text, aBa um a &?)ut Bi a sim@it ea. Ea ar putea dori, de asemenea, du*luri pentru ea Cns?Bi Bi pentru rolurile auxiliare are s? s oat? la i&eal? sentimentele in onBtiente din situa@ie. 2. Apoi, prota'onista poate ieBi Cn a!ara s enei Bi s? o restru ture)e aBa respe ti&. :. Permite@i 'rupului s? Cmp?rt?Beas ? prota'onistei eea e au onBtienti)at despre ei Cn urma &i)ion?rii s enei, Bi apoi l?sa@i eurile auxiliare s? ias? din rol. 5aria?ii A est exer i@iu poate !i !? ut Cn multe situa@ii Cn are prota'onistul s9a sim@it sla* Jneputin iosK pentru ? nu a !ost Cn stare s? &or*eas ?. Ideea este de a da 'las realit?@ii nerostite are a !ost pre)ent? Bi puterni ?, dar nere unos ut?. Dn !amiliile dis!un @ionale, oamenii &?d o realitate u a.utorul o hilor, dar au sentimentul unui alt ade&?r. C?nd ele dou? realit?@i nu se potri&es , persoana se simte <ne*un?= Bi Cn epe s? se Cndoias ? de propriile per ep@ii. Dn !amiliile dis!un @ionale se pune mare a ent pe aparen@a *un?8 u At o !amilie este mai *olna&?, u atAt mai mare este dis repan@a Cntre um apare !amilia Bi um se simte ea. Prin a est exer i@iu, d?m 'las dis repan@ei Bi ABti'?m Cn@ele'erea a eea e se CntAmpla Cn a el spa@iu ne*ulos al a!e ti&it?@ii. I-T./I0C8I+ P+.0-T+,; O*ie ti&e( De a s oate la i&eal? introie @ia parental?, sau p?rintele interiori)at. De a identi!i a pun tele heie Cn rela@ia psiholo'i ? u p?rintele. PaBi Dn epe@i u o s urt? sesiune de ima'erie 'hidat? Cn are ru'a@i parti ipan@ii s? intre Cn onta t u e&a le'at de p?rin@ii lor pe are simt ? Cl poart? Cn ei 5 poate &reun aspe t are i9a Cn!ri oBat sau i9a !? ut s? se simt? prost Cn &reun !el, sau un aspe t are i9a !? ut s? se simt? *ine. In&ita@i mem*rii 'rupului s? arate sau s? se poarte Ate&a minute. Ori e le &ine Cn minte este potri&it. Dup? e !ie are persoan?, are ale'e a est lu ru, Bi9a <ar?tat= p?rintele, l?sa@i un timp pentru Cmp?rt?Birea ori ?rei onBtienti)?ri are apare. In&ita@i mem*rii 'rupului s? repete exer i@iul, da ? dores , u el?lalt.
um CBi
doreBte s? !i !ost, sta*ilind rela@iile dintre ea Bi eilal@i, aBa um ar !i pre!erat la momentul
a unul din p?rin@i pentru
u a elaBi p?rinte sau
Apoi ru'aBi 'rupul s? Cmp?rt?Beas ? ori e onstienti)are are a a&ut lo din a east? a doua dramati)are. Ce au retr?it !? And iar exer i@iul7 $nii mem*rii ai 'rupului ar putea dori s? !oloseas ? a est exer i@iu <Cn ?l)ire= pentru o psihodram? despre p?rin@ii lor, ale'And persoane alt ine&a pentru a9i interpreta pe ei CnBiBi sau pe al@ii Cn adrul s enei. ,aria@ii Dn ori e moment, a este mi i s ene pot de&eni mai lar'i, da ? dire torul Bi prota'onistul dores s? urme)e a east? ale Bi da ? 'rupul este de a ord. To@i mem*rii 'rupului &or a&ea *ene!i ii pentru ? to@i purt?m Cn noi CnBine aspe te ale p?rin@ilor noBtri( da ? ine&a eperimentea)? un p?rinte dur, .ude ?tor, de exemplu, el &a interiori)a a el p?rinte dur, trans!ormAndu9l Cntr9o parte a propriului sistem al sinelui. Dramati)area introie @iei ne poate o!eri o pri&ire asupra a eea e am interiori)at !ie a o &o e riti ?, !ie a una po)iti&?. O alt? &aria@ie ar putea !i Cn er area de a intra Cntr9o situa@ie de &ia@? < a p?rintele=, pentru a a&ea insi'ht despre &er*al sau psihodramati um 'AndeBte p?rintele. A easta se poate !a e prin !olosirea inter&iului. Doar numi@i situa@ia, pre'?ti@i s ena, a pe o are s?9i
interprete)e pe p?rin@ii lor, sau pot ale'e s?9i interprete)e ei pe p?rin@i Bi s? alea'? pe
sau !olosi@i elelalte tehni i men@ionate mai sus. PI0.*0.I,0 #+4I,I+,0 O*ie ti&e A intra Cn onta t u eea e !amilia a Cntre' a pierdut. A identi!i a pierderile pentru a le putea dep?Bi. PaBi Ru'a@i parti ipan@ii s? ia un reion Bi hArtie. Dn epe@i u o ima'erie 'hidat? ast!el Cn At parti ipan@ii s? intre Cn onta t mai CntAi u !amiliile lor de ori'ine, iar apoi pierderii. %pune@i( <Pe hArtia &oastr?, l?sa@i &o ea din &oi, poate &o ea opilului interior, s? &or*eas ?. % rie@i Cn u&inte sau !ra)e eea e a el opil a pierdut.= Da ? este un 'rup, poate &e@i dori s? stru tura@i o psihodram? Cn .urul ori ?rei din a este situa@ii. Odat? u eea e a !ost pierdut, parti ipan@ii ar putea dori s? Cmp?rt?Bes ? eea e Bi9ar !i dorit s? !i !ost di!erit Cn opil?ria lor. Ru'a@i parti ipan@ii s? Cmp?rt?Beas ? Bi s? des!?Boare u 'rupul sau u terapeutul toate sentimentele lor. ,aria@ii u aspe te Cn le'?tur? u are au a&ut sentimentul
111
Da ? este &or*a de un 'rup mare Bi nu dori@i s? !a e@i o psihodram?, pute@i s? !orma@i pere hi sau 'rupuri de trei sau patru persoane are s?9Bi Cmp?rt?Beas ? dorin@ele, iar apoi s? se re&in? la 'rupul mare pentru a se ontinua de)&?luirea. Da ? !olosi@i a est .o oameni ?rora s? le &or*eas ?. 40S+ 0,0 P/=ITI50 O*ie ti&e A sus@ine eea e este *un din opil?ria ui&a. A Cn@ele'e multele lo uri din are poate pro&eni eea e este *un. PaBi Ru'a@i parti ipan@ii s? ia un reion Bi hArtie. Ru'a@i parti ipan@ii s? se desene)e pe ei CnBiBi expresi& Bi potri&it. %pune@i( <Da@i9&? &oie s? &? aminti@i mesa.ele po)iti&e pe sim@it despre &oi a persoane tinere.= %pune@i( <% rie@i a este mesa.e oriunde pe !oaie. 6An'? mesa., s rie@i de la pro&ine mesa.ul, in lusi& de la &oi CnBi&?.= Dn s!ArBit, <Dmp?rt?Bi@i a easta ale'e@i .u ?tori de roluri ale'e@i.= ,aria@ii Cu to@ii am interiori)at mesa.e po)iti&e despre noi CnBine 5 Bi da ? este ne esar s? intr?m Cn onta t u mesa.ele ne'ati&e, este la !el de important s? intr?m Cn onta t u mesa.ele po)iti&e, are !a parte din sinele in onBtient. 6u rurile po)iti&e pe are le sim@im despre noi CnBine sunt o parte &ital? a *un?st?rii personale. T+,0-T0,0 FI P)T0.I,0 P0.S/-+,0 O*ie ti&e( A re unoaBte Bi a s oate la supra!a@? puterile Bi talentele Bi a a are iau naBtere atun i And ne on!irm?m alit?@ile po)iti&e. Asumarea responsa*ilit?@ii pentru alit?@ile po)iti&e Bi a @ionarea asupra lor, pre um Bi on entrarea pe eea e este po)iti&. PaBi Ru'a@i parti ipan@ii s? ia un reion Bi hArtie. epta sentimentele u o persoan? de Cn redere sau u 'rupul, sau are s? spun? a este mesa.e persoanei Cn ori e modalitate ine are le9a@i au)it sau opii, Cn ori e mod pe are9l simt Cntr9o terapie indi&idual?, des!?Bura@i toate sentimentele Cmpreun? u lientul. Pute@i de asemenea s? pre'?ti@i s aune 'oale pentru a repre)enta
112
%pune@i( <Cu to@ii a&em alit?@i u are ne mAndrim. $neori ne on entr?m pe eea e este ne'ati& Bi uit?m unele dintre a ele alit?@ile po)iti&e pe e are le9am moBtenit Bi de)&oltat. % rie@i ara terul Bi are &9au ondus pAn? alit?@i deose*ite onstruies
a um Cn &ia@? Bi are &or !i puterea &oastr? pentru s him*are Bi re onstruire Cn &iitor.= Ru'a@i parti ipan@ii s? alea'? ori e persoan? din &ia@a lor de la are Bi9ar dori s? !i primit o s risoare de re unoBtin@? Cn are li se mul@umeBte pentru puterea lor Bi a.utorul o!erit Bi li se on!irm? alit?@ile po)iti&e. %pune@i9le s? s rie a ea s risoare ?tre ei CnBiBi, a Bi And ei ar !i a ea persoan?. Ru'a@i parti ipan@ii s? Cmp?rt?Beas ? s risoarea lor u 'rupul sau u o persoan? de Cn redere, sau s? !a ? pere hi pentru a9Bi Cmp?rt?Bi unul altuia s risorile. Alternati&, Ru'a@i parti ipan@ii s? alea'? o persoan? din 'rup are le9ar pl? ea s? le !i itit s risoarea. Prota'onistul poate s? alea'? pe ine&a are s?9l interprete)e pe el CnsuBi Cn timp e el iteBte s risoarea .u And rolul auxiliar. Re&eni@i Cn !ormula de 'rup mare pentru a ontinua de)&?luirile. ,aria@ii Da ? a est exer i@iu este !? ut Cn terapie indi&idual?, s risoarea poate !i Cmp?rt?Bit? Bi de)&oltat? u terapeutul. Pute@i, de asemenea, stru tura o psihodram? u s aune 'oale sau u auxiliari repre)entAnd alit?@ile po)iti&e. Pute@i ru'a parti ipan@ii s? se adrese)e alit?@ii Bi s? s him*e rolurile u ea, &or*ind din rolul alit?@ii. =0II FI =0I80,0 #+4I,I0I O*ie ti&e( A '?si o modalitate &esel? pentru a identi!i a e a ideali)at !amilia a Cntre'. A &edea um idealurile s9au mani!estat Cn &ia@a persoanei. PaBi Ru'a@i parti ipan@ii s? ia hArtie Bi reioane olorate. %pune@i( <Dn hide@i o hii Bi aminti@i9&? a ele lu ruri ideali)ate de !amilia &oastr? 9 mun a, popularitatea, inteli'en@a, su esul, atletismul, !rumuse@ea, puterea, &i timi)area permanent?, ratarea Bi aBa mai departe.= Continua@i( <A um, !olosind sim*oluri, u&inte sau ulori, repre)enta@i sau des rie@i )eii Bi )ei@ele din !amilia &oastr?.= Continua@i( <6An'? eea e a@i s ris, Cn er a@i s? sta*ili@i ine a !ost <p?str?torul= !ie ?rui ideal 5 a ui a !ost slu.*a s? tr?ias ? un ideal parti ular sau s? repre)inte interesul !amiliei Cntru hipAnd a este ara teristi i. Poate !i o sin'ur? persoan? sau mai multe pentru !ie are ideal. % rie@i9le numele Cn lo urile potri&ite.=
113
Continua@i( <Al?turi, indi a@i
um se simte personalitatea &oastr? Cn rela@ie
!ie are ideal 5 um a !un @ionat el Cn &ia@a &oastr?7= Ru'a@i parti ipan@ii s? Cmp?rt?Beas ? s hi@ele Bi sentimentele lor Cn 'rupuri mi i sau Cn pere hi 5 sau pute@i de)&olta o psihodram? u oameni sau s aune 'oale are s? .oa e di!erite roluri. ,aria@ii Deseori !amiliile atri*uie !un @ii sau roluri mem*rilor s?i. Dn !amiliile dis!un @ionale, identit?@ile de&in !ixate, Bi mem*rii a.un' s? se simt? peste m?sur? de Cndrept?@i@i pentru unele alit?@i Bi !?r? dreptul de a a&ea altele. #amiliei Ci lipseBte !luiditatea de a intra Bi ieBi din s ene Bi roluri Cntr9un mod natural. Cum mem*rii !amiliei Cn ear ? s? p?stre)e sta*ilitatea, lu rurile de&in !ixate.
).-+,), =0I,/. FI =0I80,/. O*ie ti&e( A Cn@ele'e um au !ost tr?ite ?ile !amiliei. A s him*a rolurile u mem*rii altei !amilii Cntr9un mod pl? ut Bi interesant. PaBi Ru'a@i parti ipan@ii mai CntAi s? !a ? exer i@iul anterior al )eilor Bi )ei@elor. Ru'a@i9i s? s rie un arti ol de .urnal din pun tul de &edere al !ie ?rui )eu Bi !ie ?rei )ei@e. %? s rie la persoana CntAi Bi s? se distre)e( de exemplu, <Eu sunt Lei@a #rumuse@ii Bi tr?ies Cn &isele lui %usie. Ea m? &enerea)? Cn ma'a)ine, oa!uri, tunsori, Bi aBa mai departe.= Parti ipan@ii pot s? Cmp?rt?Beas ? a estea Cn pere hi, 'rupuri mi i, sau Cn 'rupul mare, da ? dores . ,aria@ii #ie are parti ipant poate s? alea'? o )ei@? ?reia s?9i !a ? portretul. Ea ar putea s? se pre)inte 'rupului Cn ori e modalitate. Ea ar putea s? !oloseas ? s aunul 'ol are s? o repre)inte pe ea Cns?Bi Bi s? se pre)inte 'rupului din rolul )ei@ei, stAnd Cn spatele s aunului Bi &or*ind despre in&ersate. PSI3/*.+4+ P;.I-T0,)I O*ie ti&e(
um rela@ionea)? ea
u <persoana= de pe s aun. Apoi rolurile pot !i
Dn@ele'erea &ie@ii p?rin@ilor Bi Cmp? area emo@ional? prin .u area &ia@ii a estora. Intrarea Cn onta t u ara teristi ile inter'enera@ionale transmise Bi interiori)ate de la p?rinte la opil. PaBi Ru'a@i parti ipan@ii s? in&ite 'rupul s?9Bi Cmp?rt?Beas ? sentimentele despre &ia@a p?rin@ilor lor, ale'And onBtienti)e)e e&a pe are ei Cl onsider? mai ales dureros. Ru'a@ii s? um se simt a !iind tre*urile neterminate ale p?rin@ilor, Bi s? identi!i e
niBte p?r@i ale a estor tre*uri neterminate are i9au a!e tat Cn mod deose*it 5 !ie pentru ? poart? u ei o durere a p?rin@ilor, !ie pentru ? au interiori)at un aspe t al ara terului p?rin@ilor. Pute@i s? !olosi@i exer i@iul Introie @ia Parental? a Cn ?l)ire. Ru'a@i parti ipan@ii s? in&ite un mem*ru al 'rupului are se simte pre'?tit s? alea'? pe ine&a are s?9l .oa e pe el CnsuBi Jsau s? !oloseas ? s aunul 'olK, Cn timp e el are rolul p?rintelui. Apoi s? alea'? alte persoane are ar putea s? !a ? parte din s en?. %pune@i9i prota'onistului s? trea ? la a @iune rolurile And este indi at. Prota'onistul ar tre*ui s? termine s ena ori And a easta pare Cn heiat?. Pute@i o!eri prota'onistului oportunitatea s? dea, Cn alitate de p?rinte, eea e el Bi9ar !i dorit s? !i primit Bi s? ai*? un moment de experien@? !olositoare. A orda@i su!i ient timp pentru Cmp?rt?Bire. Comentarii Psihodrama p?rintelui o!er? oportunitatea de a experimenta um anume a sim@it p?rintele &ia@a. Exist? mari posi*ilit?@i pentru Cn@ele'erea p?rintelui, iertare Bi eli*erarea de patolo'ie. Poate !i !oarte &inde ?tor s? .o i introie @ia parental? pe s en? mai de'ra*? de At Cn &ia@?. >u And aspe te ale p?rintelui a.ut? de asemenea un impa t semni!i ati& Cn &ia@a lientului. IST/.I+ P0.S/-+,; + -)40,)I O*ie ti&e( %? Cn&?@?m despre o persoan? din istoria numelui ei. %? Cmp?rt?Bim in!orma@ii personale. PaBi In&ita@i mem*rii 'rupului s? se pre)inte pe nume Bi s? dea in!orma@ii le'ate de numele lor. A easta poate in lude in!orma@ii despre um a !ost ales, ori'inea lui etni ?,
u psihodrama p?rintelui, in&ersAnd
ore toare. In&ersarea rolurilor poate !i
lientul in pro esul
indi&idu?rii/ separ?rii. A elaBi pro es poate !i urmat !a@? de un *uni sau orine are a a&ut
da ? l9au s him*at sau au a&ut pore le, da ? le pla e sau nu, pronun@at, ori e po&estire rele&ant? et ..
um le pla e s? !ie
6iderul 'rupului sau mem*rii 'rupului pot pune Ate&a Cntre*?ri rele&ante pentru a adAn i exer i@iul. Alo a@i timp pentru !ie are persoan? are &rea s?9Bi explore)e numele.
,aria@ii A est exer i@iu produ e mult material personal pentru ? !oarte multe in!orma@ii, istorie Bi sentimente pot !i on@inute intr9un nume. Este o *un? Cn ?l)ire e ondu e la o s en? psihodramati ? mai adAn ? le'at de ori e apare in timpul exer i@iului. Parti ipan@ii pot ale'e pe ine&a s?9i .oa e pe ei CnBiBi !olosind pore lele din opil?rie, un nume pe are nu l9au pl? ut sau ori e pentru are sunt pre'?ti@i. IST/.I+ -)40,)I SC.IS O*ie ti&e( A unoaBte interiorul ui&a prin istoria numelui s?u. %? Cmp?rt?Bim in!orma@ii personale u 'rupul Bi s? pre'?tim 'rupul pentru a @iune. PaBi #olosi@i o ta*l? mare de s ris. In&ita@i parti ipan@ii s? mear'? pe rAnd s?9Bi s rie numele pe ta*l?. Ei tre*uie s?9Bi s rie numele Cn !ormele lun'i Bi s urte, Cn stilurile di!erite pe are le9au !olosit de9a lun'ul timpului Bi s? in lud? s him*?rile de nume. ,or a&ea mai multe &ersiuni din opil?rie pAn? Cn pre)ent 5 Bi pot s? Cmp?rt?Beas ? amintiri Bi sentimente pe m?sur? !ie are. Ca lider al 'rupului, pune@i parti ipan@ilor Cntre*?ri sau permite@i mem*rilor s? pun? Cntre*?ri e par rele&ante sau potri&ite pentru adAn irea Bi Cn@ele'erea !ie ?rui parti ipant. Mul@umi@i parti ipan@ilor Bi permite@i9le s? se aBe)e. %? se Cmp?rt?Beas ? Cn 'rup eea e a ieBit la supra!a@? Cn timpul exer i@iului. ,aria@ii Numele tre prin multe s him*?ri, iar a ele s him*?ri &or ieBi la supra!a@? Cn a est exer i@iu. Este surprin)?tor At de pro&o atoare este a east? Cn ?l)ire. Dntre*?rile pe are le pune@i parti ipan@ilor pot !i !oarte puterni e da ? sunte@i aten@i la pro esul lor. Parti ipantul le &a as ulta Cn pro!un)ime pentru a est exer i@iu. ? el se a!l? pe s en? Cn timp e !a e e9l s riu pe
116
C/PI,), PSI3/*.+4+TIC O*ie ti&e( %? se Cn@elea'? propriul opil. A se eli*era de opilul ideali)at Bi a9i !a e lo PaBi Asi'ura@i9&? a parti ipan@ii s? ai*? hArtie Bi reion. Ru'a@i parti ipan@ii s? Cn hid? o hii Bi s? intre Cn opilul ideal, s?9l pri&eas ? pe as ulte sunetele pe are le !a e. Ru'a@i parti ipan@ii s? des rie Bi/ sau s? desene)e a est personalitatea Bi ine sau e ar putea opilul s? de&in?. Ru'a@i parti ipan@ii s? s rie propo)itii s urte prin pl? ea s? !a ? u a est opil ideal. Apoi, Cmpreun? pre)inte u una sau dou? persoane sau u 'rupul, ru'a@i parti ipan@ii s? opilul ideal Cn Cntre'ime, a Bi And ar !i real, des riindu9l pe el Bi lu rurile pe opilul, !olosi@i un s aun 'ol sau pe ine&a are s?9l are s? des rie eea e le9ar opil9!ante)ie u At mai multe detalii posi*ile pe o !oaie de hArtie, Bi s? s rie !ra)e prin are s?9i des rie onta t u !ante)iile lor despre opil din !ie are un'hi, s?9l miroas?, s?9l atin'? Bi s? elui real. um ar !i un opil ideal ast!el Cn At persoana s?9l di!erenCie)e e
are le !a Cmpreun? Bi &or*ind despre eea e Cnseamn? a esta pentru ei. Pentru a psihodramati)a interprete)e. Poate !i !olosit? tehni a inter&iului. Dup? e sesiunea s9a Cn heiat, o!eri@i timp pentru a Cn ura.a Cn@ele'erea mai *un? a pre)entului prota'onistului Bi al altor persoane. Comentarii $nii p?rin@i au multe idealuri pe are &or a, opiii lor s? le Cndeplineas ? Bi are Ci Cmpiedi ? s? &ad? Bi s? a epte opilul aBa um este el. Crearea opilului psihodramati poate identi!i a Bi Cndep?rta o parte din a est ideal pentru a p?rin@ii s? poat? rela@iona u opilul real. Persoanele are nu au opii pot a&ea o a)ia s? lu re)e u !ante)iile lor Bi s? aute alte modalit?@i prin are s? ai*? opii9suro'at Cn &ia@a lor. Prin a est exer i@iu, ei are au pierdut un opil sau are nu pot a&ea opii, pot a&ea a el lu ru dup? are tAn.es ast!el Cn At s? se eli*ere)e Bi s? tr?ias ? durerea pierderii. Pute@i Cntre*a da ? opilul ideal are un nume Bi are este a esta, res And posi*ilitatea parti ipan@ilor s? nu le ear? opiilor existen@i, sosiilor sau altora s? umple 'olul r?mas. A est exer i@iu poate !i adaptat pentru un opil a!lat la ori e ni&el al de)&olt?rii, de la opil?rie pAn? la stadiul de adult. Poate s? se in&erse)e rolurile( lienta s? .oa e unul sau pe am*ii p?rin@i, s? ree)e opilul ideal are ea9Bi ima'inea)? ? p?rin@ii ei Bi9ar !i
117
dorit
a ea s? !ie Bi s? alea'? pe
ine&a
are s? .oa e
opilul, sau s? .oa e ea Cns?Bi
opilul. .)*+ D#.+T0,0 S+) S/.+E PSI3/*.+4+TIC; O*ie ti&e( De a permite oamenilor de a a&ea !ante)ia rudei pe are Bi9ar !i dorit s? o ai*?. De a permite oamenilor s? se eli*ere)e de a east? !ante)ie Bi s? a real?, u limitele sale. PaBi Asi'ura@i9&? a parti ipan@ii s? ai*? hArtie Bi reion. Ru'a@i parti ipan@ii s? Cn hid? o hii Bi s?9Bi ima'ine)e o rud? pe are Bi9ar !i dorit s? o ai*?. Ru'a@i parti ipan@ii s? desene)e sau s? s rie despre a este rude !oarte detaliat. %unt mai mari a &Arst? sau mai tineri7 Cum arat?7 Ce !el de personalitate au7 6a e se pri ep7 Ce red al@i oameni despre ei7 Ru'a@i parti ipan@ii s? des rie Cn !ra)e are este rela@ia dintre ei CnBiBi Bi a este rude, despre e dis ut? Bi e le pla e s? !a ? Cmpreun?. Ru'a@i parti ipan@ii s? &or*eas ? despre e Cnseamn? a este rude pentru ei Cn ontextul !amiliei. Alo a@i timp pentru Cmp?rt?Birea materialului s ris .oa e rolul rudei. Dn ura.a@i u Ate o persoan? sau u 'rupul, sau psihodramati)a@i9l punAnd ruda Cntr9un s aun 'ol sau ru'And pe in&erse)e rolurile Bi s? se adrese)e a ruda spre ei. Dntr9o terapie indi&idual?, permite@i9i despre um a tr?it a east? dram? Bi Cmpreun? aso ia@iile, da ? dori@i. Dn 'rup, permite@i mem*rilor s? Cmp?rt?Beas ? permite@i eurilor auxiliare s? ias? din rol. Comentarii Copii CBi dores deseori un !rate mai ompati*il. Ei pot s? mani!este a east? dorin@? respin'Andu9Bi !ratele real sau, Cn alitate de p?rin@i, erAndu9le opiilor lor s? .oa e a este roluri neCmplinite. Du And dorin@a in onBtient? mai departe Bi raportAndu9se dire t la ea, ea poate !i Cndep?rtat? sau poate !i s him*at o*ie tul rela@iei. Clien@ii pot &edea apoi ? pot ale'e rude9suro'at Cn &ia@a lor. Exer i@iul poate permite s? ias? la supra!a@? durerea unei rela@ii u !ratele mai pu@in satis!? ?toare. DeBi se a ord? mult? aten@ie Cm*un?t?@irii rela@iilor parentale, impa tul rela@iei u !ratele tre e deseori neexaminat. Dn ?minele dis!un @ionale, unde opii sunt trans!orma@i Cn p?rin@i, rela@iile u !ra@ii pot !i !oarte puterni e. A est exer i@iu poate !i o Cn ?l)ire pentru a pune Cn s en? alte
epte persoana
ine&a s?
lien@ii s?9i &or*eas ? rudei despre ori e ale' ei Bi apoi s? lientului s?9Bi Cmp?rt?Beas ? sentimentele
e a Cnsemnat pentru el. Apoi pute@i explora um au re)onat pri&ind drama, Bi
psihodrame le'ate de li se adrese)e.
ontro&erse ale !ra@ilor. Dn ast!el de
a)uri, &inietele pot !i
stru turate ast!el Cn At prota'onistul s? poat? &or*i u ruda sau rudele ?rora doreBte s? Exer i@iul <Psihodrama p?rin@ilor= poate !i adaptat pentru <Psihodrama rudelor=. Cine&a poate !a e o psihodrama, o &iniet? sau pur Bi simplu poate prelua rolul rudei. Instrui@i parti ipan@ii s? empati)e)e u ruda, s? adopte opstura Bi atitudinea ei, apoi s? &or*eas ? pre um ea Cntr9un solilo &iu, inter&iu sau u al@i mem*rii din 'rup. CAteodat? este mai uBor s? intri Cn rolul unei persoane semni!i ati&e de At s? pui Cn s en? o dram?. Poate !i mai pu@in amenin@?tor Bi poate permite o intrare mai lin? Cn spa@iul psiholo'i de At o punere Cn s en? mai !ormal?. CAnd !a e@i a este puneri Cn s en?, asi'ura@i timp su!i ient pentru Cmp?rt?Bire Bi pentru ieBirea din roluri.
119
$ ocurile suferin?ei >i doliului Dl. Pe** JCn a!ara s eneiK Unde este ata meaJ Unde este ata mea s2rb2torit2J EmilE Jstri'And Mana'erului % eneiK( :u pot. :u pot s2 continui. #erge at7t de repede. :u a"em timp s2 ne pri"im unul pe cel2lalt. JCade plAn'And Cn hohote. 6uminile se diminuea)? Cn partea stAn'? a s enei. Dl. Pe** dispare.K :u mi-am dat seama. 0oate acestea se 6nt7mplau1 iar noi nu am obser"at niciodat2. Du-m2 6napoi sus pe deal la morm7ntul meu. Dar mai 6nt7i. A9teapt2K O ultim2 pri"ire. Adio1 adio lume1 adio1 adio col3uri de dumbra"2...#am2 9i 0at2. Adio ceasurilor care tic2ie...9i lorilor soarelui ale #amei. Li m7nc2rii 9i ca elei. Li rochiilor proasp2t c2lcate 9i b2ilor ierbin3i...9i dormitului 9i trezitului. O1 p2m7nt1 e9ti prea minunat pentru ca cine"a s2-9i dea seama. JPri&eBte spre Mana'erul % enei Bi Cntrea*? *rus , printre la rimiK( Exist2 "reo iin32 uman2 care s2-9i dea seama de "ia32 6n timp ce o tr2ie9teJ 6n iecare minutJ Mana'erul s enei. :u1 Jpau)?K. S in3ii 9i poe3ii1 poate c2 ei 6n parte. Thornton Lilder2 /ur ToIn Dn ,est, Bi mai ales Cn %tatele $nite, am Cndep?rtat sistemati modalit?@ile noastre ulturale de a .eli pierderile semni!i ati&e. Ritualurile prin are ne ar?tam intensitatea Bi pro!un)imea pierderii au !ost trans!ormate Cn moduri de a !a e !a@? e&enimentului, mai de'ra*? de At exprimarea sentimentelor le'ate de a esta. Cel mai e&ident exemplu sunt !uneraliile. Fi prin !elul Cn are sunt onduse, Bi prin on@inutul psiholo'i Bi emo@ional al e&enimentului, eremoniile !unerare tind s? !ie re)er&ate Bi s? Cn ura.e)e pu@in? .ale !?@iB?. Cum&a am a.uns, a Bi ultur?, s? ne sim@im ompromiBi de expresia sentimentelor !oarte dureroase. $nde se du e toat? a ea su!erin@?7 Nu u mult timp Cn urm?, a purta ne'ru Bi ast!el a o*ser&a o perioad? de doliu a ser&it a o modalitate de a semnala lumii ? lu rurile nu mai erau a de o*i ei. Permitea elor Cn doliu permisiunea Bi spa@iul s? su!ere Bi s? ear? Bi s? primeas ? un !el spe ial de suport. Dup? eremonie sim*oli)And Cntoar erea la &ia@a normal?. CAnd nu .elim Cn Cntre'ime o pierdere mare, ondamn?m in onBtientul s? p?stre)e durerea Bi pierderea unde&a Cn interior. Pentru tot restul &ie@ii noastre, de !ie are dat? And CntAlnim o experien@? intim? are amenin@?, datorit? pro!un)imii ei, s? s oat? la ni&el onBtient a ea ran?, &a tre*ui s? ne Cndep?rt?m. Ne Cndep?rt?m de noi CnBine, de rela@ie, de poten@ialul nostru de a iu*i Bi de a tr?i. Nu putem s? ne reCntoar em la a ea
e anul doliului tre ea, exista alt?
surs? de durere, nu pentru
? a easta doare prea tare, i pentru ine&a pe
? nu ne9am l?sat s?
su!erim su!i ient. Da ? nu .elim, pier)And pe
are9l iu*im 5 !ie prin moarte,
di&or@ sau *oal? 5 a easta de&ine o pierdere de sine. Ine&ita*ilul ple ?rii Cnseamn? pierdere. Prin moarte experiment?m ultima pierdere a unei persoane. Dn di&or@ este o pierdere pro!und? a !amiliei ori'inare. Dn dependen@? este o pierdere !i)i ? Bi spiritual? a unei persoane Bi Cnlo uirea ei Cn!ri oB?toare u ine&a pe are nu9l re unoaBtem. Exist? pierderi ale stadiilor &ie@ii( pierderea opil?riei Cn adoles en@?, ri)a &Arstei de mi.lo la ieBirea la pensie. Ritualurile are ne a.ut? s? !a em !a@? pierderii Bi tran)i@iei sunt Cn mod inerent ulturi, de9a lun'ul timpului, au ela*orat ast!el de rituri de re?m propriile noastre rituri de tre ere pentru ? o!er? psihodramati e 5 &i)i*ila mani!estare a &ariatelor omponente ale pierderii Cntr9o manier? i&ili)at?. Cele mai multe tre ere a modalit?@i de a a.uta oamenii s? trea ? prin &ia@? de la naBtere pAn? la moarte. Psihodrama ne poate a.uta s? alea de a ne Cntoar e Cn timp Cn &ia@a noastr? Bi a .eli Cn mod a ti& ori e pierdere u are a&em ne&oie s? ne on!runt?m Bi a Cnt?rii tran)i@iile. Pro esul doliului este prin el CnsuBi o edare Cn !a@a tra'ediei 5 Cn !a@a pro!un)imii pierderii, a durerii extinse la maxim. Numai dup? e tre em prin eea e se simte a un !el de moarte personal?, ne putem Cntoar e u ade&?rat la &ia@?. Da ? &om experimenta numai o parte a pierderii, atun i o parte din noi CnBine r?mAne *lo at? Cn t? erea Cn'he@at? a triste@ii ne9sim@ite are ne &a l?sa Cn hiBi. ,om !i mai pu@in &ii Cn noi CnBine Bi Cn &ia@a de )i u )i. Ne&oia de a su!eri este la !el de &e he total Bi urat, ne permite s? ne a umanitatea. %u!erin@a, experimentat? ontinu?m &ia@a, s? tre em prin toate stadiile !uriei, ea &e he. In doliu are ne s oate la lumin? !aptul ? suntem muritori,
sindromul < ui*ului 'ol= atun i And opii plea ? Bi Cn ep &ie@i separate, pierderea mun ii
triste@ii, .usti!i ?rii Bi renun@?rii. Ea reea)? spa@iu pentru a o nou? &ia@? s? ia naBtere din d?rAm?turile tre utului, Bi a o nou? persoan? s? se nas ? din a.un'em la eea e este ara teristi su!letului nostru 5 murim de o moarte emo@ional? si suntem resus ita@i. %u!erin@a adAn ? ne permite s? ne inte'r?m pierderea pentru ? nimi din eea e am iu*it u ade&?rat nu se pierde onBtiin@?8 omplet pentru noi. CAnd re!u)?m s? es ni i la su!erim, s oatem pierderea din sentimentele *une, ni i la toate sentimentele pe amor@i@i, nu putem a&ea a apa*ili s? ale'em
ele rele le'ate de pierdere sau de persoan?. CAnd sim@im e s? p?str?m &iu Cn
are le a&em, suntem
memorie, ?tre e s? ontinu?m s? pri&im Bi u are s? sim@im ? ne hr?nim. %u!erin@a are o serie de !un @ii importante( 1. %u!erin@a eli*erea)? durerea din .urul unui e&eniment sau situa@ie, a s? nu mai !ie re@inut? in interiorul psihi ului, al eului emo@ional sau !i)i .
121
4. %u!erin@a permite r?nii s? se &inde e. Da ? nu su!erim, onstruim )iduri Cn .urul r?nii pentru are nu am su!erit, pentru a o prote.a. O ran? doare atun i And nu este &inde at?. Este sensi*il? la atin'ere8 de a eea respin'em ori e experien@? are ar putea s? o atin'?, s? o prese)e sau s? produ ? durere. 0. Experimentarea durerii pro!unde a su!erin@ei ne a.ut? s? nu respin'em experien@ele pro!unde atun i And &or ap?rea din nou Cn &ia@a noastr?. Redu em teama de a nu !i apa*ili s? !a em !a@? e&entualei su!erin@e e ar putea !i aso iat? u sentimentele pro!unde Bi u ataBamenul. 2. %u!erin@a este ne esar? pentru a eli*era !uria de a te sim@i nea.utorat Bi de a pierde ontrolul sau de a pierde e&a sau pe ine&a important, !urie e apare Cn a est pro es Bi a ?rei eli*erare !a e posi*il? asumarea ris ului de a iu*i sau de a te ataBa Cn &ia@? din nou de ine&a. Da ? nu putem .eli, atun i( ,om r?mAne *lo a@i Cn !urie Bi durere. Nu &om putea intra Cn rela@ii noi, pentru ? Cn ? suntem prinBi Cn rela@ii a ti&e persoane sau situa@ii are nu mai sunt pre)ente. ,om proie ta su!erin@a netr?it? Bi nere)ol&at? asupra ori ?rei situa@ii, plasAnd a este sentimente a olo unde nu9Bi au lo ul. ,om pierde o parte din istoria noastr? personal? o dat? u persoana sau situa@ia pentru are nu ne9am permis s? su!erim 5 o parte din noi moare o dat? u ea. In onBtient ne &om teme de pierderea urm?toarei noastre rela@ii similare 5 ast!el Cn At ori e rela@ie important? poate de&eni anxio'en?. %urprin)?tor de multe e&enimente din &ia@a noastr? tre nu ne mai plAn'e sin'uri de mil?=. $nele dintre a estea sunt( Di&or@ul, pentru so@i, opii Bi !amilie a unitate % him*?rile de &ia@? Pierderea slu.*ei, a tinere@ii, ple area opiilor de a as?, pensionarea Dis!un @ii a as?, pierderea &ie@ii de !amilie O opil?rie pierdut?, pierderea se urit?@ii, a*andonare onstant?, pierderea p?rin@ilor apa*ili s? se omporte a niBte p?rin@i $neori a&em sen)a@ia ? nu a&em dreptul s? .elim pierderea unei persoane !?r? s? ne permitem s? u
su!erim pentru ele, Cn Cn er area noastr? )adarni ? de Ra mer'e mai departe= sau de Ra
tul*urate 5 un p?rinte, so@, opil sau iu*it are este dependent de al ool, *olna& mental sau a*u)i& 5 pentru ? Rne este mai *ine !?r? ei=. Dar rela@iile dureroase Bi ompli ate pot !i !oarte di!i il de pierdut sau de renun@at la ele, deoare e de ele se lea'? multe pro*leme nere)ol&ate. Continu?m mereu s? ?ut?m eea e nu am o*@inut ni iodat?, Cn er And s?
ne sim@im Cmplini@i interior. Atun i Oamenii !ost res u@i Cn !amilii
And putem re)ol&a pro*lemele nere)ol&ate Cntr9un u pro*leme au mult de su!erit. Adesea poart? Cn ei u are nu au putut rela@iona sau are au
mod terapeuti , putem eli*era su!erin@a Bi de lanBa pro esul de .elire. durere adAn ? pentru !amiliile pe are nu le9au a&ut ni iodat?, pentru p?rin@ii are nu au apa*ili s? le !ie p?rin@i, pentru !ra@ii de&enit mult prea importan@i !iind tot eea e a&eau, sau pentru !ra@i are, din disperare, au de&enit p?rin@i Cn lo ul p?rin@ilor lor. Pro esul re uper?rii presupune an'a.area Cn i lul su!erin@ei Bi al .elirii, pentru a putea l?sa tre utul Cn urm? Bi a putea a Cn epe o &ia@? nou?, u un nou Cn eput. Exer i@iile urm?toare a.ut? oamenii s? !a ? !a@? mai multor tipuri de su!erin@e Bi pierderi. Citi@i o*ie ti&ele !ie ?rui exer i@iu Bi !olosi@i .o urile spe i!i e !ie ?rei pro*leme u are se on!runt? lientul. I4+60.I0 C/-T./,+T; P0-T.) PI0.*0.0 O*ie ti&e( Dete tarea pro*lemelor din tre ut, identi!i area mesa.elor primite Bi a modului um ine&a a !ost Cn&?@at s? !a ? !a@? pierderii. O*ser&area modului um pierderile din tre ut pot a!e ta pierderile a tuale. PaBi 1. %pune@i( R+?si@i o po)i@ie om!orta*il? Bi permite@i9&? s? &? relaxa@i. DetaBa@i9&? de ori e alte 'ri.i Bi on entra@i9&? aten@ia asupra a estei amere. Apoi asupra respira@iei. Inspira@i Bi expira@i uBor Bi omplet Bi permite@i9&? s? &? relaxa@i. %ta@i drept, Nu @ine@i pi ioarele Cn ru iBate Jda ? oamenii stau pe s auneK8 aBe)a@i9&? mAinile pe 'enun hi u palmele Cn sus, respira@i adAn , re@ine@i aerul Bi expira@i uBor, a Bi um a@i su!la printr9un pai. O*ser&a@i )onele tensionate Bi inspira@i spre ele, permi@Andu9le s? se relaxe)e.= 4. Continua@i ( R Permite@i9&? s? &? aminti@i o pierdere, poate prima pe are o mai @ine@i minte 5 And s9a CntAmplat, unde &? a!la@i, e s9a CntAmplat, e &i s9a spus s? !a e@i, e a@i Cn&?@at despre su!erin@? Bi pierdere.= 0. Continua@i( R e &9a Cn&?@at a east? experien@? Bi alte experien@e despre pierdere Bi um Cn@ele'e@i ast?)i le @iile pe are le9a@i Cn&?@at7 Atun i And &? sim@i@i pre'?tit, pute@i des hid o hii.= 2. Dmp?rt?Bi@i eea e a@i a!lat Cn diade Bi/sau Cn adrul 'rupului. ,aria@ii Exer i@iul este o Cn ?l)ire natural? pentru a @iune. Pute@i dori s? aBe)a@i un s aun 'ol Cn entrul 'rupului. Ori ine are e&a de spus ui&a poate !olosi s aunul pentru a
123
repre)enta a ea persoan?, sau poate ale'e pe ine&a pentru a .u a rolul persoanei sau al persoanelor impli ate. SP0CT./6.+4+ S)#0.I-80I O*ie ti&e( ConBtienti)area materialului in onBtient. O!erirea unei metode de a @iune so iometri ? J&e)i Capitolul 0, %o iometria( Cum !un @ionea)? PsihodramaK PaBi 1. Desena@i o linie ima'inar? are s? Cmpart? amera prin mi.lo ul ei Bi ar?ta@i mem*rilor 'rupului unde se a!l? a easta. 4. Expli a@i9le parti ipan@ilor ? !ie are ap?t al amerei repre)int? o extremitate Bi ? pun tul de interse @ie repre)int? lo ul entral( de exemplu, ald/re e, om!orta*il/in om!orta*il, !oarte mult/!oarte pu@in, *ine/r?u. 0. A um pune@i o serie de Cntre*?ri spe i!i e pentru su*ie tul parti ular Bi ru'a@i parti ipan@ii s? se lo ali)e)e pe ei CnBiBi pe ori e pun t al liniei ontinue JDe exemplu, da ? un ap?t al amerei repre)int? !oarte *ine, iar el?lalt !oarte r?u, iar mi.lo ul liniei, u &ia@a &oastr? pro!esional?7=, neutru, iar Cntre*area este RCum &? sim@i@i Cn le'?tur?
parti ipan@ii se &or du e Cn a el lo din amer? unde se situea)? el mai *ine sentimentele lor Cn le'?tur? u situa@ia pro!esional?, &ia@a de !amilie sau ori e alt su*ie tK. 2. Permite@i9le s? Cmp?rt?Beas ? sentimentele spontane exer i@iului, !ie unul u altul, !ie Cntre'ului 'rup. ,aria@ii Dn lu rul u su!erin@a, un ap?t al amerei poate repre)enta !oarte mult? su!erin@?, iar el?lalt !oarte pu@in?. Pute@i Cntre*a( RCAt de mult? su!erin@? exist? Cn &ia@a &oastr? Cn a est moment7= RCare este ni&elul &ostru de pierdere7= RCAt de sup?ra@i &? sim@i@i7= RCAt de o*osi@i7= RCAt de de)*ina@i7= RCAt de mult &? teme@i Cn le'?tur? u &iitorul7= RCAt &? tul*ur? &iitorul7= + SP)-0 ,+ .050*0.0 O*ie ti&e A9Bi lua la re&edere omplet de la ine&a are a p?r?sit &ia@a ui&a. A eli*era a ea persoan? Bi a9Bi ontinua &ia@a. PaBi are apar Cn timpul
124
1. 4. 0. 2. :. 3. O. -.
Permite@i9i prota'onistei s? po&esteas ? despre persoana ?reia &rea s?9i spun? la re&edere. Permite@i9i s? alea'? o persoan? sau un s aun 'ol are s? repre)inte persoana respe ti&?. Ru'a@i9o s? pre'?teas ? s ena. Dn ura.a@i9o s? !ie spe i!i ? 5 s?9Bi ia la re&edere detaliat de la tot eea e Ci &a !i dor. Da ? pare ade &at sau util, permite@i9i s? spun? Bi lu rurile de are nu Ci &a !i dor. Prota'onista poate !a e in&ersiune de rol ne&oie Prota'onista poate ere e&a e ar dori s? ai*? de la persoana respe ti&?, su* !orma unui u&Ant, 'est sau o*ie t. Prota'onista poate dori de asemenea s? o!ere e&a persoanei respe ti&e. Prota'onista poate s? Cn heie pro esul prin are CBi ia la re&edere ori um doreBte. Alo a@i su!i ient timp pentru a Cmp?rt?Bi 'rupului. u persoana respe ti&? ori And este
,aria@ii Aran.area s enei poate !i !oarte personal?. Prota'onistul poate dori s? !ie Cn ori e !el de spun? adru, real sau ima'inar. Cadrul poate !i o CnmormAntare, patul mor@ii, o s en? Amp u !lori 5 oriunde doreBte prota'onistul. Este important s? se omplet la re&edere ori And este mai potri&it. Da ? &ia@a nu i9a o!erit dintr9un par , un
prota'onistului o a)ia s? spun? la re&edere Bi s? Cn heie rela@ia, psihodrama poate !a e a a est lu ru s? se CntAmple8 se poate spune la re&edere Bi Cntr9un adru de unul la unul, !olosindu9se un s aun 'ol. PI0.*0.I,0 *0 #+4I,I0 O*ie ti&e( A lua onta t u eea e a pierdut !amilia a Cntre'. A identi!i a pierderile, pentru a putea !i re)ol&ate. PaBi 1. Ru'a@i parti ipan@ii s?9Bi pro ure reion Bi hArtie. 4. %pune@i( RPermite@i9&? s? &? 'Andi@i la !amilia &oastr? Bi s? tr?i@i a ele sentimente are &? apar Cn .urul momentelor !eri ite, al nesi'ure Bi aBa mai departe.= 0. Continua@i( RPe hArtie, l?sa@i s? &or*eas ? &o ea &oastr? interioar?, sau poate &o ea opilului interior. % rie@i Cn u&inte separate sau Cn propo)i@ii o list? a pierderilor. e lor triste, al elor si'ure, al elor
125
2. Continua@i( RDmpreun?
u pierderile, pute@i ale'e s? s rie@i Bi
eea
e a ea
persoan? din &oi, sau &oi aBa um sunte@i a)i a@i !i dorit s? !ie di!erit.= :. Atun i And au terminat, parti ipan@ii CBi pot Cmp?rt?Bi listele. 3. Da ? &? a!la@i Cntr9un 'rup, pute@i stru tura o psihodram? Cn .urul ori ?reia dintre situa@iile are a reieBit, u un prota'onist, opilul interior al prota'onistului Bi/sau mem*rii rele&an@i ai !amiliei. O. Prota'oniBtii tre*uie s?9Bi Cmp?rt?Beas ? Bi s?9Bi pro ese)e toate sentimentele Cmpreun? u 'rupul sau u terapeutul. ,aria@ii Da ? &? a!la@i Cntr9un 'rup mare Bi nu dori@i s? stru tura@i o psihodram?, parti ipan@ii se pot separa Cn pere hi sau Cn 'rupuri de Cmp?rt?Bi sentimentele, pentru 'rupului mare. Da ? !olosi@i a est exer i@iu Cn terapia indi&idual?, pro esa@i toate sentimentele Cmpreun? u lientul. Pute@i de asemenea s? pre'?ti@i s aune 'oale u reion Bi hArtie, are s? repre)inte ontrolat? spre persoane ?rora s? le &or*i@i. A est exer i@iu se poate !a e a @iunea psihodramati ?. P/50.I,0 P0.S/-+,0 O*ie ti&e( 1. A adu e la supra!a@? eea e s9a pierdut din pun t de &edere personal Cn urma tr?irii u o dis!un @ionalitate. A experimenta sentimentul pierderii Cn pre)ent, pentru a putea s?9l dep?Bim. PaBi Cere@i parti ipan@ilor s? '?seas ? hArtie Bi reion. Cere@i parti ipan@ilor s? se lo ali)e)e pe ei CnBiBi pe hArtie, repre)entAndu9se !ie printr9un sim*ol, o linie sau un desen. Dn .urul desenului, oriunde dores , parti ipan@ii tre*uie s? des rie prin u&inte sau propo)i@ii po&erile pe dores . Dn a east? etap?, parti ipan@ii CBi pot Cmp?rt?Bi noti@ele u terapeutul, u 'rupul sau poate !i stru turat? o psihodram? !olosind persoane pentru a repre)enta po&erile, se poate &or*i, sau se poate !a e in&ersiune de rol u ele. Alo a@i su!i ient timp pentru Cmp?rt?Birea Bi pro esarea sentimentelor la ni&elul 'rupului.
Ate trei sau patru pentru a9Bi
a apoi s?
ontinue s? Bi le Cmp?rt?Beas ? la ni&elul
a o ima'erie
are le9au sim@it Cn timp
reBteau. 6e pot repre)enta ori um
,aria@ii Dntr9un 'rup mare, da ? nu utili)a@i psihodrama, parti ipan@ii se pot separa Cn pere hi sau 'rupuri de Ate trei sau patru pentru a9Bi Cmp?rt?Bi sentimentele, pentru a apoi s? ontinue Cmp?rt?Birea la ni&elul 'rupului mare. Dn terapia indi&idual?, pute@i repre)enta po&erile prin s aune 'oale. Prota'onistul li se poate adresa dire t, a Bi um ar !i reale Bi poate &or*i u po&erile. Di pute@i ere lientului s? !a ? in&ersiune de rol sau s? &or*eas ? din pun tul de &edere al po&erii. Pute@i utili)a tehni a inter&iului pentru a soli ita mai multe in!orma@ii. Apoi tre*uie s? pro esa@i sentimentele pern?. +5/.T), O*ie ti&e( A !a e !a@? su!erin@ei emo@ionale e Cnso@eBte un a&ort. A intera @iona u Bi a9Bi lua la re&edere de la opilul nen?s ut. PaBi 1. Ru'a@i prota'onistul s? alea'? pe !oloseas ? un o*ie t sau un s aun 'ol. 4. Permite@i9i prota'onistului s? Cm*r?@iBe)e, s? plAn'?, s? &or*eas ?, sau u alte u&inte, s? intera @ione)e u opilul. Permite@i9i prota'onistului s? !a ? in&ersiune de rol u opilul. Permite@i9i prota'onistului s? Cmp?rt?Beas ? speran@ele Bi &isurile pe are le a&ea Cn le'?tur? u opilul 5 tot eea e nu &a !i ni iodat?, atAt din pun tul de &edere al mamei, At Bi, da ? doreBte, din pun tul de &edere al opilului JCn in&ersiune de rolK. Ru'a@i prota'onistul s? Cn heie s ena aBa um doreBte. ,aria@ii Deseori, mama are un nume pentru Mam?. Adesea, mama &a ere iertare opilul nen?s ut. Ru'a@i prota'onistul s? opilul poate !olosi apelati&ul !oloseas ? a est nume Cn psihodram?, da ? doreBte, iar ine&a are s? .oa e rolul opilului, s? are apar Cn urma a estei monodrame. Po&ara poate !i repre)entat? Bi u a.utorul unui o*ie t, um ar !i o
opilului, sau CBi &a a orda a east? iertare din u ta@ii. Dn ori e a), so@ia sau ori ine
po)i@ia de in&ersiune de rol, da ? a estui a&ort i se aso ia)? sentimente de &ino&?@ie. A est exer i@iu se poate !olosi Cn a elaBi mod Bi alt ine&a doreBte prota'onistul poate !i repre)entat? Cn psihodram?. S0P+.+.0+ </,II *0 P0.S/+-; O*ie ti&e( A separa *oala de persoan?
A permite iu*irii pentru persoana re uperat? s? de&in? mai pu@in amenin@?toare. PaBi Cere@i prota'onistului s? alea'? dou? persoane sau s? !oloseas ? dou? s aune 'oale, unul pentru a repre)enta *oala, iar el?lalt pentru a repre)enta persoana *olna&?. Permite@i9i prota'onistului sa9Bi exprime toate sentimentele atun i u !ie are s aun. Permite@i9i prota'onistului s? !a ? in&ersiune de rol ori este ne&oie. Prota'onistul poate Cn heia s ena aBa um doreBte. Alo a@i su!i ient timp pentru a Cmp?rt?Bi Cn 'rup. ,aria@ii %epararea *olii de persoan? poate !i lari!i atoare su* mai multe aspe te. Oamenii e pun Cn s en? o psihodram? le'at? de un p?rinte al ooli pot sim@i ne&oia s? exprime !urie Bi sup?rare !a@? de a esta Cntr9o manier? neamenin@?toare. Prota'oniBtii pot a&ea ne&oie s?9Bi ia la re&edere de la un p?rinte Rmort= 5 !ie pentru a9Bi putea ontinua rela@ia u p?rintele a o persoan? mai s?n?toas?, !ie pentru a intra Cn le'?tur? u p?rintele pe are l9au iu*it Bi pentru a se sim@i *ine u a ea parte a p?rintelui pe are o poart? Cn ei CnBiBi. >u area rolului *olii Cn in&ersiune de rol poate o!eri un &ehi ul de exteriori)are a introie @iei *olii Bi a.uta prota'onistul s? se separe de ea8 tehni a inter&iului poate !i util? a um pentru a adu e la supra!a@? omplet Cn a @iune, introie @ia *olii. Este important s? a&em Cn &edere !aptul ? a est exer i@iu poate Cn ura.a separarea psiholo'i ? sau a Cn totalitate *un? sau Cn totalitate rea. % opul ultim al lientul s? inte're)e s?9Bi inte're)e introie @iile per eperea unei persoane u am*ele s aune Bi s? &or*eas ? Cn timp e .oa ? am*ele roluri. In&ersiunea de rol poate !i utili)at? de ori Ate And &or*eBte
a estui exer i@iu este a ela de a a.uta minte a.ut? inte'rarea.
parentale aparent di&erse pe are le poart? Cn interiorul lui. Pro esarea u a est 'And Cn
CAt? su!erin@? exist? Cn &ia@a &oastr? a um7G. A easta Bi ima'eria oordinator pentru %pitalul de *oli ner&oase Car*ini din NeM YorN
ontrolat?
pentru pierdere sunt adapt?ri de)&oltate de RonnE Halpren, M.%.P., "erea&ement
128
M ocurile parentale Sentimentul de a i "aloros CSunt o persoan2 "aloroas25 este esen3ial pentru s2n2tatea mental2 9i reprezint2 piatra de temelie a autodisciplinei. Este un produs direct al dragostei parentale. O ast el de con"ingere trebuie c79tigat2 6n copil2rieD ea este extrem de di icil de c79tigat 6n "ia3a adult2. Pe de alt2 parte1 atunci c7nd copiii au 6n"23at datorit2 iubirii p2rin3ilor s2 se simt2 "aloro9i1 este aproape imposibil ca "icisitudinile "ie3ii adulte s2 distrug2 acest sentiment. Sentimentul propriei "alori este piatra de temelie a autodisciplinei deoarece atunci atunci c7nd cine"a consider2 pe cine"a "aloros1 "a a"ea gri%2 de acesta prin toate modalit23ile necesare. C 4. Scott Pec12 2rumul mai pu in umblat Dn timp e suntem p?rin@i, ni se o!er? ontinuu o a)ia s? ne re&edem propria esi*ile p?rintelui prin opil?rie. Preo up?rile pl? ute ale tinere@ii, uimirea, emo@ia Bi !as ina@ia !a@? de o lume ma'i ? Bi interesant? are ni se pre)int? alt!el Cn !ie are )i Ci sunt a o hii opilului. Ca p?rin@i, reexperiment?m minun?@ia propriei noastre ?l?torii spre &ia@a adult?, a 'hi)i ai opiilor noBtri. . %im@im ? ni se redeBteapt? Cn su!let e&a e redeam ? a adormit. +?sim un nou Cn@eles al &ie@ii, Cn@eles pe are Cl uitasem, iar da ? suntem one ta@i u a east? experien@? a&em Bansa unei renaBteri aduse de naBterea propriilor u renaBterea minun?@iei poate s? apar? Bi renaBterea terorii. Deoare e el are renaBte, i nu o parte a*stra t? din noi, toate pro*lemele noBtri opii. O dat? opilul din noi este
nere)ol&ate, ne&oile neCmplinite, &isurile nereali)ate renas de asemenea. Ne putem '?si Cntr9un soi de durere inde!init?, Cn er And s? ne re'?sim sinele ne unos ut, dar !iindu9ne team? s? ne apropiem prea tare de el. Rela@ia p?rinte9 opil este una dintre ele mai pro!und intime experien@e din &ia@?. Datorit? moBtenirii 'eneti e de tr?im sen)a@ia tul*ur?toare ara teristi i la toate ni&elurile, psihi e Bi emo@ionale, eea e &edem Cn
129
? ne9am uita Cntr9o o'lind?, prin
alt ine&a. . Ori e din opil e ne aminteBte de p?r@i din noi CnBine pe are le iu*im ne &a da sen)a@ia minunat? de a !i Rdu*la@i= ai i, pe p?mAnt. Dn eea e pri&eBte a ele p?r@i din opii noBtri are ne amintes de p?r@i din noi CnBine pe are le urAm, le putem ne'a, sau le putem proie ta Cn opii noBtri Bi ne'a Cn noi CnBine. C.+. >un' spunea( RCele mai opii sunt &ie@ile netr?ite ale p?rin@ilor lor.= Fi Cntr9ade&?r, peri uloase lu ruri pentru
putem in&idia sau respin'e a ele p?r@i ale opiilor noBtri are ne amintes de eea e nu am !ost ni iodat? 5 R&ie@ile noastre netr?ite= 5 !? Andu9ne opii s? simt? ?, !iind eea e sunt, nu ne sunt nou? pe pla , sau le putem ere s? tr?ias ? &ie@ile pe are noi nu le9am tr?it, pentru a ne Cmplini &isurile Bi !ante)iile noastre. Numai atun i de&in? ei CnBiBi, interese. %ar ina parental? este a eea de a te miB a dinspre interior spre exterior. A te purta a un du*lu Rsu!i ient de *un= Cn primii ani de &ia@?, ast!el Cn At opii s? se simt? Cn@eleBi Bi iu*i@i. Apoi, de a !i o Ro'lind?= empati ? Bi suporti&?, ast!el Cn At opii s? Cn&e@e s? se &ad? pe ei CnBiBi aBa s? se a um Ci &?d eilal@i, Bi s? poat? Cn er a s? se adapte)e Bi s? CBi '?seas ? lo ul propriu Cn lume. Apoi urmea)? etapa Reului auxiliar=, Cn are opiii Cn&a@? epte pe ei CnBiBi a persoan? Cntre alte persoane 5 ast!el Cn At de&in entru doar u are &or tre*ui s? Cn&e@e s? are opiii Cn&a@? ? &?d al propriului lor uni&ers. Exist? un in!init de R o9 entre= And de&enim onBtien@i de a east? dinami ? a noastr?, &om !i apa*ili s? le permitem opiilor noBtri s? u *ine u&Antarea Bi suportul nostru pentru des operirea propriilor lor
tr?ias ? Bi s? rela@ione)e. Apoi urmea)? etapa Rexers?rii rolurilor=, Cn !aptul
empatia !a@? de eilal@i. A.un' s? Cn@elea'? nu doar ? lumea on@ine Bi al@i oameni, i Bi ? au propriile lor &ie@i interioare Bi pun te de &edere, uni e pentru ei, Bi Casele Cn are exist? dependen@? Bi dis!un @ionalit?@i nu Ci o!er? lumea prin proprii lor o hi. opilului o par ur'ere !a il? a a estor etape, deoare e prin ipiile dup? nu sunt onsistente( !amilia nu are un Reu indi&i)i nu repre)int? euri se uri)ante de eu( p?rin@ii !amilia At Bi are este or'ani)at? !amilia
entral= solid. Copiii CBi !ormea)? idea de eu opil interiori)area $nei idei adesea opii Cn opiilor, atAt
pornind de la eea e experimentea)? Cn !amilie, iar da ? !amilia, maria.ul Bi p?rin@ii a oerente, de&ine di!i il pentru are se a!l? Cn ?utarea propriului eu produ
?utarea unui eu. Pentru a !a e posi*il? indi&iduali)area sau autode!inirea
opiii au ne&oie de un eu. #amilia are ne&oie de un eu pentru a putea are nu are un eu propriu, nu &a permite a pe o amenin@are la
suporta durerea separ?rii opiilor de ea, iar opiii au ne&oie de un eu pe are s?9l poarte Cn interiorul lor Cn propriile lor &ie@i. #amilia separarea Bi indi&iduali)area8 mai de'ra*? &a pri&i separarea adresa propriei sale supra&ie@uiri Bi &a Cn er a s? o sa*ote)e. Copiii are Cn ear ? s? se separe de o ast!el de !amilie CntAmpin? ris ul de a li se trAnti uBa Cn spate. Mesa.ul rostit sau nerostit poate !i( RDa ? ple i, nu te mai po@i Cntoar e.= Prin urmare, ei se pot doar pre!a e
130
? au ple at. Din
au)a !aptului
? &or
one ta a*andonul &or !i p?rea a !i pe
u separarea. Dn Cn er area lor in onBtient? de a se prote.a de ont propriu, &or !i adAn preo upa@i de !amilia de ori'ine. Alt?
su!erin@?, nu CBi &or permite s? se separe realmente. Chiar atun i And Cn mod ostentati& posi*ilitatea este a eea de a se separa emo@ional, dar de a se pre!a e ? nu s9au separat. ,or .u a rolul erut de la ei de ?tre !amilie, dar de !apt &or !i a*sen@i. Dn am*ele a)uri &or l?sa Cn urm? p?r@i din ei CnBiBi. Dn primul a), eul poate !i prins Cntr9un tre ut nere)ol&at8 Cn el de9al doilea a), poate de&eni un !el de mar!? nesoli itat? Cn amera u *a'a.e a !amiliei de ori'ine. Dn am*ele a)uri, propriul lor eu nu le &a apar@ine lor CnBiBi. $n ast!el de Cn eput repre)int? ori'inea rela@iilor de o9dependen@? din &ia@a adult?. Copiilor din ast!el de !amilii le este team? de ataBamentul puterni Bi semni!i ati&, deoare e ataBamentul a.un'e s? Cnsemne su!erin@?. $nii dintre ei &or e&ita ataBamentul prin e&itarea rela@iilor intime sau a Cndeplinirii s opurilor importante. Al@ii, mai de'ra*? &or lua ostati i de At &or !orma rela@ii 5 &or in orpora o persoan? Cn ei CnBiBi mai de'ra*? de At s? tr?ias ? u anxietatea pe are o produ e a eptarea !aptului ? toate tipurile de ataBamente se pot s him*a. In orporarea unei persoane le o!er? ilu)ia si'uran@ei, deoare e nu &or !i o*li'a@i s? se simt? persoane separate 5 iar da ? nu sunt separa@i, atun i nu &or putea !i a*andona@i. In orporarea poate !i o Cn er are in onBtient? de a re'?si sentimentul ori'inar al identi!i ?rii u mama, el mai &e hi sentiment al si'uran@ei experimentat de ?tre noul9n?s ut. Dn !amiliile al ooli e sau di!un @ionale, tendin@a natural? a opiilor de a se separa este adesea interpretat? a re.e @ie de ?tre p?rin@i, are CBi pedepses opiii prin retra'erea dra'ostei Bi a a!e @iunii. A est lu ru !a e sentimentul de a !i o persoan? separat? s? de&in? insuporta*il Bi pre'?teBte pentru rela@iile intime &ariante RCn al* 5 ne'ru=( J1K da ? eBti in orporat Cntr9o alt? persoan?, atun i nu eBti sin'ur, sau J4K po@i !i o persoan? are CBi apar@ine, dar atun i &ei !i sin'ur. Persoana are Ci in orporea)? pe al@ii simte ne&oia de a de@ine Cn propriul s?u eu a eilal@i s?9i semene, deoare e are sentimentul ? persoane, lo uri Bi lu ruri pentru a9Bi satis!a e o ne&oie sau !oame interioar?, pentru a9Bi sus@ine Bi hr?ni eul. %imte ne&oia a eBtia tre*uie s? !ie la !el a el pentru a putea s?9l sus@in?. Di!eren@a de opinii este
&?)ut? a ostil?, omplian@a este &?)ut? a un lu ru po)iti&. Dat !iind !aptul ? mem*rii unei !amilii sunt, e&ident, di!eri@i unul de altul, dinami a !amiliei &a purta o po&ar? imens?. #amiliile in orporate Bi Cntrep?trunse nu a pre!erin@ele indi&iduale. %e apre ia)? ept? uBor di!eren@ele personale sau e !orm? ia a east? omplian@a 5 indi!erent
omplian@? Cn !ie are din a este !amilii. A este !amilii nu Cn ura.ea)? indi&iduali)area, iar opiii experimentea)? dorin@a de a !i indi&i)i a neloialitate Bi ostilitate !a@? de !amilie 5 Cn adAn ul su!letului, ei Btiu apro*area sau hiar a ? &or pl?ti un pre@, iar a est pre@ poate !i a eptarea, esul Cn !amilie.
131
$nul dintre ele mai mari daruri pe are p?rin@ii le pot o!eri opiilor este re)ol&area pro*lemelor &e hi, ast!el Cn At a estea s? nu !ie tre ute din opil?rie sunt opiilor, pentru a le re)ol&a Cn lo ul lor. Atun i And adul@ii are au res ut Cn !amilii Cntrep?trunse de&in p?rin@i, traumele onstant rea ti&ate. Tind spre paranoia Bi rea @ii dispropor@ionate la adresa opiilor lor. De !apt traumele nere)ol&ate din opil?rie se ameste ? Cn &ia@a opiilor lor, !? Andu9I s? interprete)e 'reBit Bi s? rea @ione)e dispropor@ionat la pro*lemele normale ale maturi)?rii. Ast!el de p?rin@i( Pot a&ea pro*leme Cn a tolera respin'erea de ?tre ori ine a opiilor lor Pot a&ea tendin@a s? Cn al e hotarele opiilor lor, !iind ne.usti!i at de intru)i&i Bi mult prea urioBi u pri&ire la tre*urile opiilor lor. Pot a&ea di!i ult?@i Cn ne'o ierea pro*lemelor le'ate de intimitate u opiii lor Bi Cn sta*ilirea unei rela@ii de re ipro itate. Pot s? CBi supraprote.e)e opiii, hiar da ? a est lu ru nu este Cn interesul a estora. Pot s? nu Btie are este normalitate Bi de a eea s? ai*? di!i ult?@i Cn a Cn@ele'e e omportamente s? a s? des ura.e)e. Pot s? ai*? di!i ult?@i Cn a se relaxa Bi a se sim@i *ine al?turi de opiii lor. Pot s? ai*? rea @ii impulsi&e a Bi proprii lor p?rin@i. Pot s? se simt? oare um di!eri@i de !amiliile lor. Pot Cn er a s? supra ontrole)e &ia@a !amiliei Bi a opiilor lor. Pot s? ai*? di!i ult?@i Cn a sta*ili 'rani@e s?n?toase Cntre ei Bi opiii lor, plasAndu9se !ie prea aproape, !ie prea departe de a eBtia. Adul@ii are au !ost su*prote.a@i Cn opil?rie pot a!e ta de)&oltarea opiilor lor And !a em And sunt supra ontrolAndu9i Bi supraprote.Andu9i. Maria Montessori spunea RAtun i P?rin@ii se a!l? Cn peri olul de a sta Cn alea de)&olt?rii opilului, atun i epte Bi s? spri.ine la opiii lor a !iind normale Bi e omportamente
pentru opil eea e ar putea !a e el CnsuBi pentru el, st?m Cn alea de)&olt?rii opilului.= in apa*ili s? le permit? a estora s? se lupte Cn moduri are sunt &itale Bi ne esare pentru maturi)are. Adul@ilor are s9au luptat Bi au su!erit mult Cn opil?rie Bi nu au a&ut pe nimeni are s?9I a.ute le &a !i di!i il s? le permit? opiilor lor s? Cndure su!erin@a. Dn ori e a), ni i un opil nu poate reBte Bi nu se poate de)&olta !?r? s? experimente)e su!erin@a, iar de a eea, e!e tul &a !i a ela de a inhi*a reBterea Bi maturi)area opilului. De a eea, este &ital a a eBti p?rin@i s?9Bi re&i)ite)e propria opil?rie Cntr9un adru terapeuti Bi s? Cndure su!erin@a pe are au l?sat9o Cn urm? Cntr9o stare de Cn'he@are 5 eea e Mardi HoroMit) ar numi Rmemorie a ti&?= are are o in!luen@? puterni ? asupra &ie@ii lor interioare Bi asupra stilului Bi apa it?@ii lor parentale. $rm?toarele exer i@ii au !ost &inde e propria lor on epute pentru a a.uta p?rin@ii are tre*uie s?9Bi iti@i o*ie ti&ele Bi opil?rie Bi s? mear'? mai departe. ,? ru'?m,
ale'e@i exer i@iile ade &ate pentru lien@i.

+T/4), S/CI+, 60-0.+8I/-+, O*ie ti&e( 1. A identi!i a proie @iile ne'ati&e are sunt transmise de la o 'enera@ie la alta. 4. A !a e le'?turi Cntre tre utul parti ipan@ilor Bi ori e proie @ie pornind de ai i Cn &ie@ile opilului lor. PaBi 1. Cere@i parti ipan@ilor s? Cn hid? o hii. Apoi spune@i( RPermite@i9&? s? re&ede@i u o hii min@ii ori e perioad? a opil?riei &oastre u are &? este sau &9a !ost !oarte di!i il s? &? on!runta@i.= 4. Continua@i( RA um permite@i9i min@ii &oastre s? alune e spre a ea perioad? din &ia@a &oastr?. Des hide@i o hii And sunte@i 'ata.= 0. Da@i9le parti ipan@ilor reion Bi hArtie Bi ru'a@i9i s? onstruias ? atomi so iali ai lor CnBiBi din a ea perioad? de &ia@? J&e)i Capitolul 0, %o iometria( Cum !un @ionea)? PsihodramaK. 2. #olosind triun'hiuri pentru a repre)enta *?r*a@ii Bi er uri pentru a repre)enta !emeile, ere@i9le p?rin@ilor s? se lo ali)e)e pe ei CnBiBi JCn opil?rie sau Cn perioada u ei are li se pare orespun)?toare din &ia@a lorK oriunde dores persoanele de edat?. :. CAnd atomii au !ost !inali)a@i, permite@i9I !ie ?rei persoane s? Cmp?rt?Beas ? eea e on@ine atomul s?u, din pun tul de &edere al a elei &Arste, &or*ind la persoana CntAi, timpul pre)ent. De exemplu( RAm )e e ani, iar a esta este tat?l meu.= 3. Permite@i9le parti ipan@ilor s? !a ? ori e !el de le'?tur? Cntre eea e se CntAmpla u ei Cn a ea perioad? Bi eea e se CntAmpl? a um u opiii lor. ,aria@ii Atun i And o perioad? din &ia@a opilului este extrem de di!i il? pentru p?rinte, este important s? se in&esti'he)e e s9a CntAmplat u p?rintele la a ea &Arst?. Rea @iile dispropor@ionate indi ? unde se a!l? eea e tre*uie lu rat. Odat? e s9a Cn heiat pro esul, este mai uBor e reali)at eli*erarea opilului, ast!el Cn At a esta s? poat? tr?i propriile sale experien@e. %e pot de asemenea s ulpta ara teristi ile pe atomul so ial, pentru a apoi p?rintele s? le anali)e)e Bi s? spun? e anume Cl emo@ionea)? ori ui doreBte. C0,0 4+I +*9-CI T.+)40 +,0 C/PI,;.I0I O*ie ti&e(
pe o !oaie de hArtie Bi s? lo ali)e)e
are le9au !ost apropiate de ori e dimensiune Bi rela@ie
ade &at?. Pot !i in luse animalele, iar o linie Cntrerupt? poate mar a ori e persoan?
Identi!i area traumelor din opil?ria timpurie a p?rintelui. %epararea traumelor p?rintelui de temerile pe are le are Cn le'?tur? u opilul s?u. PaBi 1. Cere@i parti ipan@ilor s? identi!i e dou? sau trei r?ni adAn i sau traume pe are le9au su!erit pe par ursul maturi)?rii lor. 4. Pune@i9le s? alea'? persoane are s? repre)inte a este traume, sau se pot !olosi s aune 'oale. 0. Ru'a@i9i s? Cn eap? &or*ind din rolul !ie ?rei traume Bi s? arate !i)i 'rupului e aspe t are !ie are traum?. Pot ad?u'a sunete, u&inte sau dialo', dup? um dores . Pot de asemenea s? .oa e rolul du*lului traumei din spatele persoanei are interpretea)? rolul traumei, a Bi u ar !i &o ea interioar? a a esteia Bi s? exprime sentimentele de din olo de aparen@a !i)i ?. Pot de asemenea s? Cn eap? u propriul lor rol pentru a apoi s? !a ? in&ersiune de rol u trauma. 2. Permite@i9le s? .oa e s ena, u in&ersiuni de rol ori And este ne&oie. :. Atun i And s ena este omplet?, ru'a@i9i s? o Cn heie aBa um red de u&iin@?. Alo a@i timp pentru Cmp?rt?Bire. Comentarii A est exer i@iu le &a da o a)ia p?rin@ilor s?9Bi identi!i e traumele din opil?rie Bi s?9 Bi CnsuBeas ? propria su!erin@?. Di &a a.uta Js? nu transmit? mai departe su!erin@a !ie Cn !orma Cn are le9a !ost transmis? lor, !ie Cn !orma unei rea @ii opuse, de supraprote @ie.K s? nu transmit? durerea, atAt su* !orma Cn rea @iei opuse sau supraprote ti&e. Separarea N copilul intern al p:rintelui de copil % opuri( %? separe sinele9 p?rinte 9adult de sinele9p?rinte 5 opil. %? identi!i e are sine CntAmpin? di!i ult?@i Cn separare. PaBi de par urs( Cere@i9le parti ipan@ilor s?9Bi Cn hid? o hii. Cere@i9le s? se one te)e u propria lor rela@ie p?rinte9 opil Bi lo ul Cn are au di!i ult?@i Cn separare. Apoi ere@i9le s? &ad? u o hii min@ii da ? Bi9au amintit experien@e din propria lor opil?rie, experien@e Cn are s9au sim@it a*andona@i sau neprote.a@i. Ale'e@i un prota'onist Bi persona.ele impli ate.
are le9a !ost lor transmis? sau su* !orma
ere@i9i s? stru ture)e sau s? !a ? o s ulptur? a a estei
s ene, .u Andu9se pe sine a Bi opil Bi s? se rela@ione)e din perspe ti&a a easta u toate
Dire @iona@i prota'onistul spre in&ersarea rolurilor Cn ori e moment, atun i And a est lu ru pare ade &at sau util.
u ori ine,
Atun i And prota'onistul pare s? se apropie de s!ArBit, ere@i9i s? Cn heie s ena Cn ori e mod CBi doreBte. A orda@i timp pentru Cmp?rt?Birea experien@ei u eilal@i. Comentarii Atun i And p?rin@ii au !ost a*u)a@i sau a*andona@i Cn propria lor opil?rie, a*ilitatea lor de a le permite opiilor s? se separe poate !i a!e tat?. P?rin@ii pot sim@i ? proprii lor opii &or !i prea &ulnera*ili !?r? prote @ie sau se poate dependen@i de opii pentru propria lor a Cns?Bi adul@ii s? !ie prea nu le permit s? lari!i ? Cmplinire emo@ional? Bi atun i
ple e. Ori e pro*lema neCn heiat? Bi neidenti!i at? poate Cmpiedi a pro esul de separare/ indi&iduare. A est exer i@iu poate !i !? ut de pro*lemele nere)ol&ate. Studii de dez(oltare >i maturizare % opuri A9l a.uta pe p?rinte s?9i permit? opilului s? < reas ?=. A onBtienti)a a ele p?r@i ale rela@iei p?rinte 5 opil are sunt Cn histate. PaBi( Cere@i prota'onistului s? onstruias ? o s en? important? pentru el, Cn are s? poat? s? spun? la re&edere opilului de are se a'a@?. Copilul poate !i la ori e &Arst? Bi poate !i repre)entat de o persoan?, un s aun 'ol sau o !oto'ra!ie. Permite@i p?rintelui s?9Bi ia la re&edere total de la tot eea e Ci &a lipsi sau Cn ? se mai a'a@?. Dn ura.a@i9l s? intre Cn detalii, uneori sunt lu ruri mi i are Ci &or lipsi el mai mult. Da ? &i se pare potri&it, a ne&oia. CAnd sim@i@i ? p?rintele Bi9a luat pe deplin r?mas *un, ere@i9i a estuia s? Cn heie s ena Cn modul Cn are doreBte. Alo a@i timp pentru dis u@ii Comentarii %epararea este deseori pri&it? a o stare permanent?, dar Cn realitate este doar un pas pe alea autonomiei Bi apare de mai multe ori pe par ursul unei &ie@i. CAnd opilul atin'e Cn de)&oltarea sa a est pra', Cntre el Bi p?rin@i este posi*il? sta*ilirea unui alt tip de
Ate ori este ne esar pAn? se
epta@i a p?rintele s? poat? s him*a rolul u opilul Bi
s? &or*eas ? u el CnsuBi de pe po)i@ia opilului s?u. Pute@i !a e asta ori de Ate ori sim@i@i
rela@ie. Ea poate de&eni o rela@ie Cn are !ie are din ei doi au identit?@i separate Bi !ie are este Cndrept?@it la propriile delimit?ri. A est lu ru se CntAmpl? And mi u@ul mer'e pentru prima dat? la B oal?, sau And de&ine adoles ent et . #ie are etap? a &ie@ii de p?rinte presupune, Cntr9un !el a a esta s? !ie un alt tip de p?rinte. Este important a a esta s?9Bi onBtienti)e)e sentimentele, pentru a e&ita posi*ile 'reBeli, !ie s?9l trate)e pe adoles ent a pe un opil mi , !ie s?9l trate)e pe opilul adult a pe un adoles ent. Copiii res Bi se de)&olt? rapid. Este *ine s? !im a.uta@i s? @inem pasul u ei. Cuibul gol % opuri %? !ie identi!i ate temerile Bi durerea le'ate de sindromul ui*ului 'ol. %? se trea ? peste a est sindrom Bi ast!el, s? se permit? e&olu@ia !amiliei. PaBi Cere@i parti ipan@ilor s? Cn hid? o hii Bi s?9Bi ima'ine)e un moment Cn are ui*ul era plin. Pot !olosi !oto'ra!ii ale lor sau ale opiilor. Ale'e@i o persoan? are pare su!i ient de impli at?. Prota'onistul poate ale'e alte persoane pentru a .u a rolurile mem*rilor !amiliei sale sau poate &or*i unor !oto'ra!ii. CAnd ta*loul de !amilie a !ost re onstituit, &or &or*i li*er despre eea e simt, eea e le lipseBte, lu ruri de are nu se pot desprinde. Dn ura.a@i9i s? se adrese)e atAt indi&idual persoanei respe ti&e, At Bi Cntre'ii !amilii. Permite@i prota'onistului s? intre Cn am?nunte le'ate de &ia@a !ie ?rui mem*ru. Re rea@i rela@ia prota'onistului a esta s? dis ute u !ie are dintre ei. Permite@i mem*rilor 'rupului s? dis ute u prota'onistul. ,aria@ii CAnd se !oloses !oto'ra!ii, psihodrama poate !i o pies? s urt?, !oarte emo@ionant?. CAnd sunt alese persoane, prota'onistul poate ale'e pe ine&a pentru a interpreta rolul s?u Bi se poate adresa Cntre'ii !amilii, s him*And rolul p?rin@i pentru opiii. %indromul u ori are dintre mem*rii. Mul@i And opii Cn ep s? se p?rin@i nu reuBes s? a.un'? la o rela@ie matur? u opiii lor, i r?mAn Cn hista@i Cn rolul de ui*ului 'ol apare Cn adoles en@? simt? persoane independente. Dn a est moment p?rin@ii se simt da@i la o parte, Cn ep s? se team? de !aptul ? &or !i p?r?si@i. De asemenea, se tem de eea e &a de&eni &ia@a lor atun i And opiii lor nu &or mai a&ea ne&oie de ei. A est lu ru poate !i adaptat Bi Cn a)ul p?rin@ilor are Bi9au pierdut Cntrea'a !amilie prin moarte sau di&or@. u !ie are mem*ru de !amilie, Cn ura.andu9l pe
136
.olurile p:rin?ilor % opuri %? se identi!i e &arietatea rolurilor pe are un p?rinte tre*uie s? le Cndeplineas ?. %? se Cn@elea'? are roluri sunt *ine Cndeplinite Bi are ne esit? Cm*un?t?@iri. PaBi de urmat #ie are parti ipant CBi ia hArtie Bi reion. Dn epe@i prin a spune <+Andi@i9&? la rolurile are sim@i@i ? sunt parte a rela@iei u opilul &ostru 5 de exemplu, mam?, tat?, ami , are men@ine *a*E 5 sitter, *u ?tar, Cntre@in?torul !amiliei, !rate/ sor?, Bo!er, persoan? dis iplina, on!ident, duBman, prieten et . Continua@i, spunAnd <Dn timp e &? 'Andi@i la a este roluri, de ide@i de are sunte@i mul@umit a parte a rela@iei, de are nu sunte@i mul@imit, are rol este .u at prea mult sau prea pu@in Bi are a@i dori s? le de)&olta@i Cn &iitor. Apoi spune@i <% rie@i a este o*ser&a@ii pe !oaia de hArtie, or'ani)a@i9le Cn dori@i=. Continua@i, <Ale'e@i rolurile hArtie=. Continua@i, <#a e@i o list? Continua@i, spunAnd <A um u rolurile di!i ile Bi, de data a easta, nota@i on entra@i9&? asupra rolului asupra u&inte, expresii, ad.e ti&e sau nume pe are le aso ia@i u rolurile respe ti&e=. ?ruia &re@i s? lu ra@i, el Cn are sim@i@i ? a&e@i un *lo a.=. Continua@i <6?sa@i9&? sentimentele Bi 'Andurile le'ate de a est rol s? ias? la supra!a@?=. Continua@i <Pe o alt? !oaie de hArtie, nota@i expresiile, u&intele are des riu eea e sim@i@i=. JA um parti ipan@ii pot !olosi un s aun 'ol pentru a repre)enta ori e aspe t al persoanei sau rolului ?ruia ar dori s? i se adrese)eK. %au pur Bi simplu pot pri&i hArtia Bi des rie sentimentele pe are le simt. 6a s!ArBit, ere@i9le parti ipan@ilor s? Cmp?rt?Beas ? sentimentele pe are le9au sim@it 'rupului sau unei persoane Cn are au Cn redere. +naliza rolului parental % opuri %? anali)?m !elul Cn are rolul p?rintelui se s him*? de9a lun'ul anilor. %? o*@inem o perspe ti&? asupra modului Cn de)&olte Bi s? e&olue)e. are rolul p?rintelui tre*uie s? se are &i se par di!i ile, s riindu9le pe o alt? !oaie de e !el
137
PaBi Parti ipan@ii tre*uie s? ai*? hArtie Bi reion. Cere@i parti ipan@ilor s? alea'? trei perioade din &ia@a onsider? semni!i ati&e Cn mod spe ial. Cere@i parti ipan@ilor s? Cmpart? pa'ina Cn trei p?r@i. Deasupra !ie ?reia dintre ele, indi a@i o perioad?. Dn interiorul !ie ?rei se @iuni, a&e@i ereri8 2K re ompense8 :K tonul 'eneral. % rie@i Cn .urul !ie ?rei ate'orii u&inetle are &? &in Cn minte Bi are des riu ate'oria, de exemplu 1K Bo!er8 4K dorit, &ital, prins8 0K r?*dare, Cndurare8 2K sentimentul de a !i important8 :K !eri it, ner&os, o upat. Dup? e s9au ompletat toate ru*ri ile, permite@i !ie ?rei persoane s? Cmp?rt?Beas ? 'rupului Bi s? omente)e asem?n?rile Bi deose*irile dintre stadii, Cn spe ial Cn lumina erin@elor !ormulate. A orda@i timp pentru dis u@iile dintre mem*rii 'rupului. ,aria@iuni A est exer i@iu poate !i !? ut Cn trei momente di!erite. Po@i lu ra u un stadiu sau mai multe, Cn !un @ie de ne&oile 'rupului. Important este s? Cn@ele'e@i numeroasele aspe te ale rolului Bi s? Cn@ele'e@i ? !ie are stadiu din &ia@a unui opil ne esit? un p?rinte di!erit. A.usta@i exer i@iul ne&oilor 'rupului. Proiec?ia ne(oii % op %? permit? p?rin@ilor s? ai*? propria lor ne&oie ast!el Cn At s? nu ree)e ne&oi !alse Cn opiii lor pentru a se sim@i ei CnBiBi Cn si'uran@?. PaBi Cere@i9le parti ipan@ilor s? re!le te)e Cn liniBte la ele mai mari ne&oi personale Cn rela@ia u opiii lor. Care este el mai mare &id sau ea mai mare ne&oie pe are opiii lor o umplu7 Cere@i prote'onistului s? alea'? pe ine&a are s? .oa e rolul a elei ne&oi Jsau mai multor ne&oiK sau s? pun? ne&oia pe un s aun 'ol. Cere@i prota'onistului s? in&erse)e rolurile Bi s? arate re&eni@i la po)i@iile ini@iale. Permite@i o s urt? s en?, Cn are se adresea)? dire t ne&oii, exprimAnd modalitatea Cn are prota'onistul are are Cntre*?ri le'ate de ne&oie simte existen@a ne&oii, u in&ersiune de rol atun i And este a)ul.
opilului lr pe
are le
in i ate'orii( 1K a ti&it?@i8 4K sentimente8 0K
um este ne&oia8 apoi
Dup?
terminarea
s enei,
permite@i
mem*rilor
'rupului
s?
Cmp?rt?Beas ?
prota'osnitului, ideile Bi st?rile sim@ite de ei Cn timpul exer i@iului. Comentarii P?rin@ii pot rea in onBtient o ne&oie Cn opiii lor pentru a putea !a e !a@? propriilor temeri de respin'ere Bi a*andon. Este o modalitate Cn are CBi asi'ur? pro&i)ia de iu*ire de la opii lor. Ideea ? proprii opiii se &or maturi)a Bi nu &or mai a&ea atAt de mult? ne&oie de p?rin@ii lor poate !i de&astatoare pentru p?rin@ii are Bi9au dedi at &ie@iile opiilor lor. A est exer i@iu are menirea de a permite p?rin@ilor s?9Bi on!runte propria ne&oie Bi s? nu o mai proie te)e Cn opii lor &?)Andu9i a indi&i)i dependen@i. .enun?area la autoritate: roluri schimb:toare cu timpuri schimb:toare % opuri ConBtienti)area unei ne&oi de a s him*a *alan@a autorit?@ii Cn rela@ia p?rinte 5 opil, atun i And este ade &at. %? a&ans?m rolurile de autoritate Bi s? le trans!orm?m atun i And este momentul potri&it. PaBi Parti ipan@ii tre*uie s? ai*? hArtie Bi reion. Cere@i9le CntAi s? Cmpart? !oaia Cn trei p?r@i. Apoi ere@i9le s? denumeas ? prima parte drept( stadiul 1( ; 5 14 ani8 a doua parte drept %tadiul 4( 10 5 42 ani Bi a trei aparte drept %tadiul 0( 42 a. %u* !ie are denumire a stadiului pune@i9i s? !a ? o list? a tuturor domeniilor din &ia@a opiilor lor Cn are au un rol a ti& Cn plani!i are, a hitare, de i)ie, exe u@ie s.a.m.d. Dn a est moment pute@i s? des hide@i dis u@ia Cn 'rup despre um se s him*? rolul p?rintelui Cn !un @ie de ne&oile de de)&oltare ale opilului sau ere@i unui parti ipant s? trea ? la a @iune u ori are dintre stadiile Cn are p?rintele se simte *lo at. %au, pentru o pri&ire de perspe ti&?, pute@i ale'e oameni are s? repre)inte !ie are stadiu sau opilul Cn !ie are stadiu. Continua@i s ena permi@And prota'onistului s? spun? ori e simte ne&oia s? spun? !olosind in&ersiunea de rol8 apoi Cn heia@i s ena Cn ori e modalitate &i se pare ade &at?. Permite@i meme*rilor 'rupului s? Cmp?rt?Beas ? ori e lu ru din &ie@ile lor, are le9a !ost amintit de pri&irea sau parti iparea la s ena des!?Burat?. Comentarii P?rin@ii are au opii Cn reBtere pot a&ea di!i ult?@i Cn a9Bi &edea opii a adul@i opiii,
139
Cmplini@i. A est lu ru ne esit? o dorin@? din partea p?rin@ilor de a nu9Bi in!antili)a

atAt Cn
eea
e pri&eBte aBtept?rile pe
are le au de la
opii,
At Bi Cn
eea
e pri&eBte
modalitatea Cn trata@i
are Ci tratea)?. $nul dintre
ele mai mari
adouri pe
are un p?rinte Cl
poate !a e opilului s?u este spri.inul Bi atitudinea po)iti&?. Copiii adul@i au ne&oie s? !ie a Bi adul@i Bi s? li se permit? o antitate ade &at? de putere Bi autoritate Cntr9o opiii adul@i le permit opiilor lor s? situa@ie dat? 5 Cntr9o eli*erare mutual?. Ast!el, tr?ias ? li*er Bi permit rolurile opil?riei. Copilul fantezie I % opuri %?9i adu ? pe p?rin@i Cn onta t u toate &isele, speran@ele Bi !ante)iile pe are le proie tea)? Cntr9un opil. %? eli*erate. PaBi Cere@i parti ipan@ilor s? Cn hid? o hii Bi s? intre Cn onta t u eea e CBi dores s? !ie sau s? de&in? opilul lor. Cere@i9le s? note)e dou? sau trei dintre Ale'e@i un prota'onist Bi !ie are dintre a este !ante)ii. Cere@i9i prota'onistului s?9i po)i@ione)e pe !ie are dintre a eBti interpre@i de rol Bi s?9l modele)e. A um ere@i prota'onistului s? se adrese)e !ie ?reia dintre a este persoane dire t, Cmp?rt?Bindu9le &isele Bi aspira@iile( de exemplu <Dores do tor= Cere@i prota'onistului s? s him*e rolurile ori de Pute@i, de asemenea, s? Ate ori onsider? ne esar permi@Andu9Bi lui, din rolul !ante)ie, s? &or*eas ? despre ine este, e doreBte Bi de e. ere@i unuia dintre parti ipan@i s? interprete)e rolul opilului real, el din spatele !ante)iilor, pentru a p?rintele s? poat? &edea Bi opilul real, separat de &isele Bi dorin@ele lui. Pute@i ere prota'onistului s? alea'? opilul de Ate ori onsider? ne esar, !ie la Cn eputul .o ului de dram?, !ie Cn timpul lui. Permite@i opilului real s? exprime eea e el simte Cn le'?tur? u a este !ante)ii. A orda@i p?rintelui timp s? parti ipe la a est? !ante)ie pAn? And &a onBtienti)a tot eea e CBi doreBte s? !ie opilul lui Bi, da ? e posi*il, Bi Ate&a dintre moti&e.
omplet !?r? a9i !or@a s?9Bi dep?Beas ? rolurile parentale, iar p?rin@ii le omplet !?r? s?9i !or@e)e s?9Bi autodep?Beas ?
opiilor lor s? traias ? li*er Bi
on reti)e)e a este !ante)ii ast!el Cn At ele s? !ie &?)ute, re unos ute Bi
ele mai dra'i &ise pe Ate o persoan?
are le au pentru are s? repre)inte
opiii lor 5 de exemplu, s riitor, do tor, a tor, ele*ritate, so@ie, so@ s.a.m.d. ere@i9i s? alea'?
atAt de mult s? !ii !iul meu,
repre)in@i pentru mine asta...Bi asta ...Bi &reau sa !ii Cn &ia@a mea= sau <,reau sa de&ii
A orda@i timp pentru Cmp?rt?Birea experien@ei Cntre mem*rii 'rupului. ,aria@ii $neori, p?rin@ii au multe !ante)ii Cn le'?tur? u opilul lor, !ante)ii are sunt le'ate de propriile lor ne&oi Bi temeri. Dntr9o ast!el de situa@ie, opilul este o permanent? de)am?'ire pentru ? el nu poate &inde a r?nile nar isiste ale p?rintelui lui, neputAnd !i persoana dorit? de p?rintele s?u. Dn exer i@iul de mai sus, p?rin@ii pot examina tot eea e ei dores , nu numai pentru propriul lor opil, i Bi pentru ei CnBiBi. $neori, dorim pentru opiii noBtri, eea e am dori pentru noi s? !i !ost sau s? !i a&ut. CAnd a este dorin@e nu se materiali)ea)?, ne sim@im p? ?li@i, de)am?'i@i a Bi um noi nu am !i !ost p?rin@i destul de *uni sau opilul nu ar !i !ost un opil destul de *un. Pute@i de asemenea, s? ale'e@i o persoan? are s? interprete)e rolul neCndeplinite din propria opil?rie. Copilul fantezie II % opuri %?9i permit? p?rintelui s? !a ? !a@? &iselor neCndeplinite ale propriilor p?rin@i. %? onBtienti)e)e eea e au dorit p?rin@ii s?i. PaBi Dup? parti iparea la exer i@iul <Copilul !ante)ie I= prota'osnitul se poate s? !i intrat Cn onta t u aBtept?rile propriilor lui p?rin@i !a@? de el, Cn eea e pri&eBte rela@ia p?rinte 5 opil sau re!eritor la e Bi9au dorit p?rin@ii lui a el s? !ie. Cere@i p?rintelui prota'osnit s? intre Cn le'?tur? u o s en? le'at? de a este dou? pro*leme sau s?9Bi ima'ine)e o on&ersa@ie rele&ant?. Cere@i prota'osnitului s? alea'? o persoan? are s? repre)inte p?rintele sau p?rin@ii s?i sau s? !oloseas ? un s aun 'ol pentru a9i repre)enta. Permite@i prota'onistului s? dis ute in&ersare de rol. CAnd s ena sau on&ersa@ia pare ? se apropie de s!ArBit, ere@i prota'onistului s? Cn heie s ena Cn e mod doreBte. A orda@i timp pentru Cmp?rt?Birea experien@ei Cntre mem*ri. ,aria@ii A east? s en? este o de)&oltare natural? din s ena <Copilul !ante)ie I=. Ea poate !i interpretat? a parte a a elei s ene sau a o s en? separat?. Ideea este a p?rintele s? onBtienti)e)e di!eritele aBtept?ri de9a lun'ul 'enera@iilor pentru a a estea s? poat? !i u p?rin@ii s?i despre a este pro*leme u opilului din interiorul p?rintelui, da ? a easta ar a.uta prota'onistul s? intre Cn onta t u dorin@ele lui
141
experimentate Bi apoi date de9o parte l?sAnd spa@iu pentru o rela@ie mai pu@in Cmpo&?rat? Cntre p?rinte Bi opil. Este de asemenea posi*il s? permitem p?rintelui s? de&in? opilul !ante)ie Bi s?9l interprete)e Cn ori e manier? doreBte, ast!el el are sentimentul ? are eea e doreBte Bi Ci dispare sentimentul de pierdere Bi de !rustrare. Temerile p:rintelui % opuri( P?rin@ii s? onBtienti)e)e ele mai adAn i temeri le'ate de opiii lor. %? permit? p?rin@ilor s? &ad? modul Cn are temerile lor le'ate de proprii opii ar putea !i le'ate de r?nile din propria opil?rie. PaBi( Dup? Cn ?l)ire, ale'e@i un prota'onist Bi ele mai adAn i temeri pentru propriul opil. Cere@i9i s? alea'? niBte persoane !oloseas ? s aune 'oale. In&ita@i9l s? &or*eas ? dire t u temerea, iar apoi s? s him*e rolu)l Bi el Cns?Bi s? de&in? temerea r?spun)And9Bi lui CnsuBi din rolul de temere. Da ? p?rintelui i se pare di!i il s? &or*eas ? din a east? po)i@ie, ere@i9i s? stea Cn pi ioare Cn spatele s aunului Bi s? du*le)e rolul de temere spunAnd Cn altul, in lusi& Cn rolul du*lurii de Ate ori onsider? ne esar. CAnd s ena se apropie de s!ArBit ere@i p?rintelui s? o Cn heie sau s? spun? ultimele lu ruri pe are le onsider? ne esare pentru moment. A orda@i timp pentru dis u@ii Cntre mem*rii 'rupului. Comentarii A est exer i@iu !a ilitea)? p?rin@ilor proprii lor onta tul u propriile temeri Bi Ci a.ut? s? opil?rie. des opere ori'inea a estor temeri. Dn a est !el ei pot des operi da ? temerile le'ate de opii sunt Cndrept?@ite sau da ? sunt de !apt le'ate de propria lor Dis u@iile ulterioare u mem*rii 'rupului &or a.uta la pro esarea a estor temeri. 5izualizare creati(: % opuri( Dep?Birea *lo a.elor psiholo'i e pentru a putea sta*ili o rela@ie mai *una. Alinarea Bi a redu erea anxiet?@ii. eea e nu poate !i spus sau e prea 'reu s? !ie spus stAnd pe s aun. Prota'onistul se poate muta dintr9un rol are s? repre)inte a este temeri sau s? ere@i9i s? identi!i e trei sau patru dintre
142
PaBi( Cere@i p?rin@ilor s? Cn hid? o hii, s? o upe po)i@ii on!orta*ile, s? respire adAn Bi s? se relaxe)e. %pune@i( <relaxa@i9&? !runtea, o*ra.ii, lim*a, maxilarul, 'Atul, *ra@ele, mAinile, pieptul, pi ioarele.= Ale'e@i ori e su*ie t &i se pare potri&it pentru a est moment( aK &i)uali)area unei rela@ii po)iti&e p?rinte 5 opil8 *K &i)uali)area unei &ie@i Cmplinite/ reali)ate pentru opil Bi l?sarea a estuia s? ple e, K &i)uali)area unei &ie@i !eri ite pentru p?rinte separat de opil, dar Cn le'?tur? permanent? u a esta. /izualizarea unei rela3ii poziti"e p2rinte copil. %pune@i p?rinteluiO p?rin@ilor( <Ima'ina@i9&? un lo liniltit, o pa.iBte, o *an ?, o p?dure, ori e lo Cn are &? sim@i@i liniBtit Bi Cmp? at. Ima'ina@i9&? intera @ionAnd u opilul dumnea&oastr?, !? And ori e lu ru are &i se pare pl? ut Bi element on!orta*il. Tr?i@i At mai puterni a est moment. Dndep?rta@i ori e are &? omplet are &? stri ? armonia. Continua@i s? tr?i@i deplin a east? experien@? a Bi um ar !i
adu e un sentiment de *u urie Bi de si'uran@?. "u ura@i9&? de a est moment a Bi um ar !i real. Mirosi@i, atin'e@i, sim@i@i a est sentiment de *u urie ade&?rat. A epta@i a east? realitate Jpau)? s urt?K <Pri&i@i experien@a a easta reat? Cn mintea &oastr? Bi ima'ina@i9&? ? ea este posi*il? Cn &ia@a real?. Dn et, And sim@i@i ? sunte@i pre'?tit, l?sa@i a east? s en? s? se a realitate Bi *u ura@i9&? de ea Ate&a momente.
dep?rte)e, s? pluteas ? Cndep?rtAndu9se spre er Bi s? dispar?, iar apoi, des hide@i o hii.= /izualizarea unei "ie3i bune pentru copil 9i l2sarea acestuia s2 plece spre "ia32 . A east? ima'ine poate !i !olosit? Cn sine !?r? a mai Cmp?rt?Bi 'rupului sentimentele tr?ite prin ea. Ea poate !i de asemenea !olosit? atmos!er?. Dn epe@i u un moment de relaxare. %pune@i <ima'ina@i9&? opilul dumnea&oastr? la ori e &Arst? dori@i. +Andi@i9&? ? este *ine, indi!erent da ? e &or*a de o a ti&itate, slu.*?, o rela@ie sau o situa@ie. #i@i exa t. +Andi@i9&? la opil Bi la eea e !a e pAn? Cn ele mai mi i am?nunte. Cu u su e este Cm*r? at7 O*ser&a@i9i po)i@ia orpului, p?rul, expresia !e@ei. Con entra@i9&? Bi asupra sentimentelor pe are le sim@i@i Cn timp e Cl urm?ri@i a @ionAnd es Cn mod independent Cn propriul mediu. %im@i@i pe deplin !aptul ? Cl l?sa@i li*er s? traias ? a east? experien@? Bi *ine u&Anta@i9l Cn 'And pentru apa itatea lui de a tr?i pe deplin Bi !eri it. ,i)uali)a@i a east? s en? Cn detaliu pentru Ate&a minute a Bi um ar !i a*solut ade&?rat?. Js urt? pau)?K <A um, las? a east? s en? s? se dep?rte)e de tine, s? se ridi e spre o hii=.
a Cn ?l)ire pentru o s en? psihodramati ?
le'at? de eea e a urmat. Pute@i !olosi mu)i ? sau sunete pl? ute, alde, pentru a rea
er.
$rm?reBte9o um dispare deasupra norilor pAn? And nu o mai &e)i. Apoi, Cn et, des hide
/izualizarea unei "ie3i ericite pentru p2rinte separat de copil. A east? s en? poate !i !olosit? a un moment de Cn ?l)ire. Terapeutul poate !olosi un s aun 'ol Bi Ci poate opilului Cn are s?9Bi exprime sentimentele e&o ate de ima'ine. permite p?rintelui s? se adrese)e opilului ori um doreBte. P?rintele poate, de asemenea, s rie o s risoare % risoarea este !olosit? pentru terapie, nu pentru a !i expediat?. Dn epe@i u un moment s urt de relaxare. %pune@i <+Andi@i9&? la propria persoan?. Ima'ina@i9&? an'a.at Cn di!erite a ti&it?@i are &? pla Cn mod deose*it Bi are &? !a s? &? sim@i@i *ine. Parti ipa@i a ti& la a este a ti&it?@i a Bi um s9ar CntAmpla eea u ade&?rat. e %im@i@i a east? experien@? Cn !ie are detaliu al ei. O*ser&a@i tot e este Cn .ur,
mirosuri, e sunete &? Cn on.oar?. Cum &? sim@i@i an'a.at a ti& Cn propria &oastr? &ia@?7 Parti ipa@i deplin la a east? s en? a Bi um ar !i real?=. Js urt? pau)?K <Tr?i@i a east? experien@? de persoan? autonom? are ?Bi explorea)? Bi tre e din olo de propriile limite. MiB a@i9&? li*er Cntre hotarele propriului <eu= Bi *u ura@i9&? de a east? experien@?. Pur Bi simplu rela@iona@i u propriul &ostru eu. Dn et, And sim@i@i ? sunte@i pre'?tit, l?sa@i a east? s en? s? se dep?rte)e de &oi. Apoi des hide@i o hii.= Pa'e 130( Phen Me do !or the Clarendon Hills, Illinois, 1HO:, .une 3. Pa'e 132( <a ti&e memor)=....Mardi HoroMit) buoted in Trauma and re o&er), "asi "ooNs, 1HH4. hildren....Maria Montessori 6e ture, Me a9%eton
144
& ocuri pentru temele legate de munc: Omul tre*uie s? '?seas ? o metod? pentru re)ol&area on!li telor, o metod? are s? re!u)e r?)*unarea, a'resiunea Bi re&anBa. #undamentul unei ast!el de metode sste dra'ostea. 5 Martin luther Qin', >r. #ie are dintre noi, Cn opil?rie, a&eam o po)i@ie uni ? Cn !amilie, stea, oaia nea'r?, sal&ator, mediator. CAnd de&enim adul@i, la lo ul de mun ?, rolul din opil?rie 9 u toate sentimentele le'ate de el 5 este a ti&at de noua experien@? de <!amilie= a or'ani)a@iei. $neori, putem trans!orma rolurile anterioare Cn a&anta.ul nostru( un mediator Cn !amilie poate de&eni un diplomat de su es8 ondu ?torul din opil?rie poate de&eni un mana'er u noi Bi experien@ele ne'ati&e. Ne&oia de ore t Bi e hili*rat. Dar de multe ori du em %entimentul
apro*are din partea tat?lui se trans!orm? Cn ne&oia de apro*are din parte Be!ului. ? ori e !a i nu e su!i ient, &a du e la lo ul de mun ? la MorNaholism/ dependen@a de mun ?. redin@a eronat? a opilului ? da ? el nu are 'ri.? de lu ruri nimi nu se &a re)ol&a a.un'e la adultul res ut s? se mani!este Bi la lo ul de mun ?. "?r*a@ii Bi !emeile are au res ut Cn !amilii dis!un @ionale 'ra& nu au !ost Cn&?@a@i um s?9Bi limite)e pro*lemele Cn interiorul asei. Ca urmare, apa itatea lor de a a&ea ?r@ii 'ri.? de ei Cntr9o slu.*? este deseori a!e tat?. Dn opinia lui .anet Poltit), autorul Da ? nu am o rela@ie *un? u Be!ul meu este pentru ? eu am o de!i ien@?. Da ? nu sunt produ ti&, nu &alore) nimi 5 da ? nu o sa !a , nu o sa se CntAmple. Dmi este !ri ? de !aptul ? tu o sa a!li ? eu nu sunt apa*il s? Cndpelines a east? mun ? 5 ? o sa9@i dai seama de ine sunt eu u ade&?rat JO sa mun es mai mult a s? te Cmpiedi sa9@i dai seama de um sunt eu Cn realitateK. Nu spun <Nu= pentru ? m? simt atAt de uBor de Cnlo uit. Ar tre*ui s? pot sa !a tot eea e mi se ere. Ori e lu ru se CntAmpl? 'reBit este din &ina mea. Ori ine este nemul@umit, este nemul@umit din au)a mea. Nu ar tre*ui s?9i er Be!ului mele lu rurile de a re am ne&oie8 Be!ul meu ar tre*ui s? !ie lar&?)?tor Cn eea e pri&eBte ne&oile mele. Ar tre*ui s? aran.e) ori e lu ru are nu !un @ionea)? ore t. Persoanele are simt un sentiment de ruBine Bi eBe din au)a lu rurilor are au a&ut lo Cn !amiliile lor, au di!i ult?@i mai tAr)iu Cn a omuni a u alte persoane, a o*@ine a.utor sau a Cmp?r@i o responsa*ilitate. Ei simt, ? printr9o minune, ar tre*ui s? poat? s?
<Adult Children o! Al oholi sc, ei pot du e la lo ul lor de mun ? unul dintre a este mituri(
du ? sin'uri toat? po&ara. Atun i sentimentele dureroase, u drum
And a est lu ru nu se CntAmpl?, se simt a*andona@i, are du e la o &ia@? de)or'ani)at? Bi di!i ult?@i Cn
neCn@eleBi Bi !olosi@i. $noeri se pot de ide s? s ape de toate a estea, pentru a e&ita ABti'area exsiten@ei. %au, da ? nu plea ?, ale' s? lu re)e mult mai mult, un drum are du e spre dependen@a de mun ? JMorNaholismK sau la epui)are. Multe persoane CBi !ixea)? o*ie ti&e Bi standarde de neatins. Ele au pro*leme Cn a a epta ? sunt Cn ep?tori. Consider? ? tre*uie s? Btie totul de la Cn eput. A est lu ru !ie Ci Cmpiedi ? s? Cn&e@e pe Cndelete um s? se des ur e Cntr9o slu.*?, Bi Cn timp, s? de&in? ompetent, !ie Cl @ine *lo at Cntr9un i lu Cn are Cn ear ? s? !a ? prea mult, prea repede. Ei sunt produ ti&i Bi responsa*ili, dar simt ? mun a lor e Cn )adar. Copiii are nu au putut &inde a un *olna& Cn !amilie, nu &a !i mul@umit pentru ? nu a putut &inde a a east? persoan?. Mun a Cn !amilia de ori'ine, aBa um a !ost des ris? Cn apitolul 3, >o uri Cn !amilia de ori'ine, pot a.uta a estepersoane s? trea ? peste sentimentul de disperare Bi s? se eli*ere)e de sentimentul din opil?rie ? nu &a ruBi ni iodat?. Odat? e pot !a e !a@? tensiunilor Bi pot 'enera sentimente de a >o urile din a ets mun ? sau pentru eptare, iertare Bi apro*are !?r? s? le aute Cn u slu.*a lui, ori Ate su ese ar a&ea,
rela@iile de mun ?, pot mer'e Cntr9un lo de mun ? !?r? s? aute a olo &inde area. apitol se pot !olosi Cn terapia de 'rup pentru teme le'ate de u onsilierea persoanei Cn pro*leme le'ate de lo ul de mun ?, !ie
ara ter pro!esional, de &oluntariat sau domesti . #a?a interioara (ersus fa?a de la locul de munc: % opuri %? Cn@elea'? um eea e se petre e Cn interior se potri&eBte u pre)en@a a!iBat? de indi&id. %? adu ? Cn onBtient su*textul interior. Pa>i 1. Cere@i parti ipan@ilor s?9Bi pre'?teas ? hArtie Bi reion. 4. $lterior, o!eri@i instru ta.ul de a di&ide pa'ina Cn dou? oloane Bi s? s rie <Exterior= la Cn eputul uneia Bi <Interior= a Bi ap?t de oloan? pentru ealalt?. 0. Dn se @iunea <Exterior= le ere@i s? s rie ori e u&inte sau !ra)e are s? des rie !elul Cn are simt ? sunt &?)u@i la ser&i iu. 2. 6a <Interior=, exterioar?. :. Dmp?r@i@i9i Cn 'rupuri de Ate trei Bi spune@i9le s?9Bi Cmp?rt?Beas ? eea e Bi9au s ris. 3. %e re!a e 'rupul mare, pentru a Cmp?rt?Bi noile onBtienti)?ri.
ere@i9le s? s rie sentimentele
are sunt su* a east? !a@?
,aria@ii ABe)a@i dou? s aune Bi ale'e@i o persoan? are s? stea prima dat? Cn s aunul orespun)?tor sinelui exterior, Bi s? &or*eas ? u sinele interior. Apoi se poate retra'e, s? stea Cn s aunul orespun)?tor sinelui interior, Bi s? &or*eas ? u sinele exterior, ordinea !iind Cn !un @ie de persoan?. RECAPIT$6ARE PER%ONA6d O*ie ti&e Dn@ele'erea sentimentelor le'ate de mun ?. Crearea unei oportunit?@i pentru Cnt?rirea sentimentelor po)iti&e Bi eli*erarea de ele ne'ati&e. PaBi Cere@i9le parti ipan@ilor s?9Bi '?seas ? pixuri Bi hArtie. Reali)a@i Cn ?l)irea prin re&i)uirea mental? a lunii tre ute, apoi luna dinainte de a easta, apoi luna anterioar?, Bi tot aBa pentru Ate&a luni. %pune@i9le parti ipan@ilor s?9Bi Cmpart? !oaia de hArtie Cn dou? oloane. %pune@i( <Dn prima oloan?, s rie@i situa@ii de la mun ? e u onsidera@i ? au mers *ine, Cn ealalt? are &9a@i des ur at, Cn le'?tur? are &? sim@i@i *ine sau mAndri. Dn oloan? s rie@i
lu rurile are s9au CntAmplat Bi nu &9au pl? ut, Cn le'?tur? u are nu &9a@i sim@it *ine Bi a&e@i sentimente in on!orta*ile.= Parti ipan@ii s? se Cmpart? Cn pere hi sau Cn 'rupuri de Ate trei Bi s?9Bi omuni e sentimentele despre eea e au s ris. Dn ontinuare, !ie are parti ipant s? reali)e)e dou? liste( <Trei lu ruri aB &rea s? le Cnt?res Bi s? le onstruies = Bi <Trei lu ruri pe are aB &rea s? le adrese).= 6imita@i9&? la trei su*ie te Cn !ie are oloan? ast!el Cn At lista s? nu de&in? opleBitoare. Dn ontinuare !? e@i9i pe parti ipan@i s? se impli e Cntr9un 'rup de dis u@ii mare sau mi , sau s? trea ? la un alt exer i@iu. Asi'ura@i9&? s? !i !ost as ultat. Comentarii A est exer i@iu poate stimula multe Cmp?rt?Biri Bi exprimarea de ne&oi tre*uies tratate are u 'ri.?8 este pre!era*il s? se dis ute pro*lemele impli ate Cn 'rupuri a !iind in!orma@ie ne esar? ? a orda@i un timp su!i ient pentru Cmp?rt?Birea sentimentelor Cn adrul a estui exer i@iu, ast!el Cn At nimeni s? nu ple e !?r?
mi i sau Cn pere hi, da ? este posi*il. Pot ap?rea pro*leme are nu sunt le'ate de mun ?, Bi parti ipan@ii pot s? le note)e pe o alt? !oaie de hArtie pentru ontinuarea anali)ei personale.
IN,ER%AREA DE RO6 PE HeRTIE O*ie ti&e %? se reali)e)e insi'ht Cn le'?tur? u ne&oile Bi preo up?rile ui&a Cntr9un alt rol. %? se ia o pau)? din propria perspe ti&? Cn'ust?. PaBi Cere@ilor parti ipan@ilor s?9Bi '?seas ? pixuri Bi hArtie. Pune@i9i s? Cn hid? o hii Bi s? permit? s? le &in? Cn minte ori e persoan? din &ia@a lor pro!esioanal? Cn le'?tur? u are simt o tensiune sau o emo@ie intens? de ori e !el. Cere@i9le s? !a ? s him* de roluri u a ea persoan? Js? se omporte a Bi um ar !i a ea persoan?K preluAnd po)i@ia orporal? Bi omportamentul. Apoi l?sa@i9i pe parti ipan@i s? pun? o serie de Cntre*?ri Bi s? r?spund? la a este Cntre*?ri din pun tul de &edere al persoanelor e au ales s? !ie 5 Cn 'And sau u &o e tare. Asemenea Cntre*?ri pot in lude( Ce sim@i Cn le'?tur? u ser&i iul t?u7 Ce sim@i Cn le'?tur? u oamenii u are lu re)i7 Da ? ai putea a&ea ori e alt ser&i iu Cn adrul or'ani)a@iei, are ar !i a esta7 Dn e dire @ie ai dori s? se Cndrepte a ti&itatea or'ani)a@iei7 Da ? a@i a&ea o *a'het? !erme at?, e a@i s him*a la a east? or'ani)a@ie7 Care este el mai di!i il lu ru u are tre*uie s? &? on!runta@i la ser&i iu7 CAnd a@i &rea s? ieBi@i la pensie7 Ce a@i !a e dup? pensionare7 Care este lu rurul pe are Cl !a e@i u ea mai mare pl? ere la mun ?7
A um ru'a@i parti ipan@ii s? re&in? Cn liniBte la ei CnBiBi Bi s? !a ? eea e simt ? au ne&oie pentru a se eli*era de rolurile pe are Bi le9au asumat. %e poate a&ea o dis u@ie 'eneral? despre in&ersiunea de roluri, sau Cn eea e oamenii au Cn&?@at din are s? se Cmp?rt?Beas ? adrul unor 'rupuri mai mi i Cn
a elaBi lu ru Cntr9un mod mai personal timp de )e e minute. ,aria@ii Da ? mem*rii 'rupului se simt !oarte on!orta*il unul u el?lalt Bi 'rupul nu este prea mare, pute@i in&ita Cntre'ul 'rup s? pun? Cntre*?ri, Bi de asemenea pot r?spunde u rAndul a Bi persona.ul respe ti&. Da ? se !a e a easta, parti ipan@ii s? Btie de la Cn eput ? &or r?spunde la Cntre*?ri u &o e tare Cn !a@a 'rupului.
148
DNDEP6INIREA $NEI %ARCINI O*ie ti&e Crearea oe)iunii de 'rup Parti ipan@ii s? de&in? sensi*ili la &arietatea de roluri e sunt .u ate Cn a ti&itatea de mun ? Cn e hip?. PaBi %e !ormea)? 'rupuri de la Base la opt persoane. Dn pasul trei, &e@i da o sar in? spre a !i Cndeplinit?. A um s rie@i pe ta*l? sau pe o hArtie mare rolurile are sunt rele&ante pentru sar in? Jrolurile tre*uie s? e'ale)e a num?r persoanele din !ie are 'rupK. Cere@i !ie ?rei persoane s?9Bi asume unul dintre roluri. #olosi@i ori e rol are apar@ine unei sar ini parti ulare 5 de exemplu dire tor 'eneral, dire tor exe uti&, a'ent de &An)?ri, !a ilitator, asistent so ial, pro!esor, asistent, mana'er, se! de sal?, se! de poli@ie, preot, ?lu'?r, et . Apoi se a ord? !ie ?rui 'rup a eeaBi sar in? de re)ol&at. Poate mana'erul de )on? &ine s? &eri!i e 'rupul, sau poate un mem*ru CBi d? demisia Bi 'rupul are ne&oie s? de id? ine preia postul li*er. Poate !i utili)at? o sar in? spe i!i ?, um ar !i de iderea unei dire @ii pentru un 'rup parti ular. Reali)ea)? ori e se potri&eBte, Bi Bopti@i sar ina !ie ?rui 'rup dup? e !ie are Bi9a luat Ate&a minute s?9Bi alea'? rolurile Bi s? se o*iBnuias ? u eilal@i Cn rolurile respe ti&e. DeBi sar ina este a eeaBi pentru to@i, ei nu tre*uie s? Btie a est lu ru. Permite@i 'rupului s?9Bi intre Cn rol ast!el Cn At s? simt? persoanei al ?rui rol Cl .oa ?. ,eri!i a@i 'rupurile da ? este ne esar, Bi Cntre*a@i9i um se des ur ? Bi de At timp mai au ne&oie. Dup? e 'rupurile se liniBtes , sau dup? e le9au !ost a ordate )e e minute sau mai mult, ere@i9le s? omuni e Jdin lo ul unde stau Cmpreun?K eea e a ap?rut Cn timpul exer i@iului Bi e au Cn&?@at. ,aria@ii Dup? reali)area a estui exer i@iu u o sar in? Cn hipuit? Bi roluri Cn hipuite, pute@i reali)a o sar in? real? Bi u roluri Cn hipuite, Bi, e&entual, u o sar ina real? Bi roluri reale. ANA6ILA RO6$RI6OR PRO#E%IONA6E O*ie ti&e Dn@ele'erea &ariet?@ii de roluri auxiliare din adrul rolului 'eneral. %? se &ad? unde a este roluri lu rea)? pentru Bi Cmpotri&a eluilalt. um este s? !ie Cn lo ul
149
PaBi Cere@i !ie ?rui parti ipant s? !a ? rost de un pix roBu, unul al*astru, unul ne'ru Bi o oal? de hArtie. %pune@i <$tili)And un triun'hi a sim*ol pentru *?r*at Bi un er !emeie, lo ali)a@i9&? oriunde pe pa'in? ast!el Cn At s? &i se potri&eas ?.= %pune@i( <% rie@i !un @ia sau titlul ser&i iului pe sim*olul dumnea&oastr?. = Dn ontinuare( <A um, utili)And are &? pute@i 'Andi er et?tor, er uri, lo ali)a@i pe hArtie At de multe roluri auxiliare la oordonator, are s? !ie parte din ser&i iul d&s., eti hetAndu9le, de plani!i ator de termen lun', supra&e'hetor al a sim*ol pentru
exemplu( rol prin ipal 5 a'ent de &An)?ri, roluri auxiliare 5 as ult?tor, &or*itor, Bo!er, onta*il, a ti&it?@ilor distra ti&e et .= %pune@i( <A um trasa@i o linie roBie de la rolul dumnea&oastr? prin ipal la un rol Cn le'?tur? u are sim@i@i tensiune Bi o linie al*astr? pAn? la rolurile Cn le'?tur? u are &? sim@i@i *ine= Continua@i( <Pe o alt? !oaie de hArtie, s rie@i ori e sentimente e &? &in atun i And &? uita@i la harta pe are a@i desenat9o.= Dmp?r@i@i 'rupul Cn su*'rupuri de Ate doi sau trei Bi ru'a@i mem*rii 'rupului s?9Bi Cmp?rt?Beas ? sentimentele. Re!a e@i 'rupul mare Bi ontinua@i dis u@ia rele&ant?. ,aria@ii A est exer i@iu ar !i o Cn ?l)ire !olositoare pentru o dis u@ie despre rolul unei persoane Cn adrul or'ani)a@iei, pre um Bi importan@a e!e tului intera @iunii rolurilor Bi a dinami ii de 'rup. %per?m s? d?m !ie ?rei persoane sentimentul asemenea s?9l a.ut?m s? '?seas ? alternati&e atun i ? el ontea)?, Bi de are nu And exist? roluri Cn
!un @ionea)? *ine, s? se Cnt?reas ? pe sine Cn rolurile Cn are se simte Cn re)?tor. A est exer i@iu poate !i !olositor Cn mod parti ular Cn situa@iile de onsiliere personal?. ATOM$6 DE M$NCd O*ie ti&e Clari!i area rela@iile personale u oamenii de la lo ul de mun ?. %? se Cn@elea'? unde unde se potri&eBte o persoan? Cn mediul pro!esional. PaBi Cere@i9le parti ipan@ilor s?9Bi '?seas ? pixuri Bi hArtie. %pune@i <$tili)And un triun'hi a sim*ol pentru *?r*at Bi un er !emeie, lo ali)a@i9&? oriunde pe pa'in? ast!el Cn At s? &i se potri&eas ?.= a sim*ol pentru
150
Apoi <$tili)And sim*olurile potri&ite, lo ali)a@i oamenii de la lo ul de mun ? a olo unde sim@i@i ? se a!l? Cn rela@ia u d&s. Plasa@i9i atAt de aproape sau departe Cn At s? &i se par? potri&it, Cn ori e dire @ie ale'e@i. Ori ine a murit poate !i repre)entat printr9un sim*ol de linie Cntrerupt?.= Continua@i <% rie@i numele persoanei pe are o repre)int? !ie are persoan?.= Atun i And au terminat, spune@i( <Dmp?rt?Bi@i9&? atomul u restul 'rupului sau doar re&ede@i9l sin'uri. Pe o alt? !oaie de hArtie, se poate s? dori@i s? s rie@i ori e 'Anduri &? tre prin minte atun i And &? uita@i la hart?.= ,aria@ii Dup? e atomul este terminat, spune@i oamenilor s? se uite la el Bi s? o*ser&e unde s9au plasat pe sine Bi Cn e rela@ie u eilal@i oameni. Care este m?rimea lor Cn ompara@ie u m?rimea elorlalte sim*oluri7 Da ? sunt unele sim*oluri in omplete sau au mai multe linii, indi And tensiune sau pro*leme neterminate7 Ce simt atun i And se uit? la atomul lor7 P6IM"AREA DE +R$P O*ie ti&e Mem*rii 'rupului s? se ridi e Cn pi ioare Bi s? se plim*e unii printre eilal@i. %?9Bi eli*ere)e sentimente Cntr9un mod se uri)ant. PaBi %pune@i9le mem*rilor 'rupului s? se ridi e Bi s? Cn eap? s? se miBte prin amer?. %pune@i9le s? !ie aten@i la !ie are persoan? lo&irea u eilal@i. Dn !un @ie de 'rup, pute@i s? le Apoi ere@i mai repede sau mai Cn et, sau s? se onta tul &i)ual u o persoan?, s? on entre)e pe eli*erarea tensiunii din mAini, umeri, 'At, s.a.m.d.. ere@i9le parti ipan@ilor s? sta*ileas ? mear'? pAn? la a eastal Bi s? omuni e un lu ru u ea, !ie e&a din urm?toarea list? de su'estii, !ie e&a e este personal rele&ant. Repeta@i pro esul plim*?rii, sta*ilind onta tul &i)ual Bi Cmp?rt?Birea pentru !ie are Cntre*are. $n lu ru e Cmi pla e la lo ul meu de mun ? este... $n lu ru e nu Cmi pla e la lo ul meu de mun ? este.... A esta este exa t eea e am &rut sa !a And <am s? res mare=... eea e !a ... A east? persoan? fffff nu ar rede ni iodat? ? !a Dn !elul a esta m? identi!i u ole'ii mei de mun ?... are tre e pe lAn'? ei 5 Bi s? e&ite
O persoan? are nu Cn@ele'e de e !a a est tip de mun ? este... Dn !elul a esta m? di!eren@ie) de ole'ii mei de mun ?... Pe o s al? de la unu la )e e, Cmi e&alue) satis!a @ia mea la slu.*? la....
Da ? ar !i un duh la lo ul meu de mun ?, l9aB pune s? !a ? o ma'ie ast!el Cn At... 6a a est pun t &? pute@i Cntoar e la mers, Cmp?r@indu9&? Cn 'rupuri mi i Bi Cmp?rt?Bind elorlal@i la e on lu)ii s9a a.uns Cn urma a estui exer i@iu, sau s? re onstitui@i 'rupul mare, tre And la un alt exer i@iu. A orda@i timp pentru Cmp?rt?Biri, dar asi'ura@i9&? ? a easta se reali)ea)? Cn le'?tur? u experien@ele personale, ? nu se dau s!aturi sau ? nu se &or*eBte pe lAn'? su*ie t. ,aria@ii A est .o este o Cn ?l)ire *un? pentru anali)e ulterioare. Este un mi.lo natural de a ondu e 'rupul mare la Cmp?r@irea Cn 'rupuri mi i pentru exer i@iu. ATOM$6 5 DNDEP6INIREA %ARCINII O*ie ti&e De!inirea sar inii e tre*uie Cndeplinit?. Delimitarea &ariatelor omponente. PaBi Cere@i9le parti ipan@ilor s?9Bi '?seas ? pixuri Bi hArtie. %pune@i <$tili)And un triun'hi a sim*ol pentru *?r*at Bi un er !emeie, lo ali)a@i9&? oriunde pe pa'in? ast!el Cn At s? &i se potri&eas ?.= Atun i And parti ipan@ii au terminat, spune@i( <A um ad?u'a@i sim*oluri pentru &ariatele aspe te sau elemente ale proie tului Bi pentru persoanele impli ate. Plasa@i9le Cn ori e rela@ie u d&s. Bi Cntre ei e &i se pare a !i existent?, eti hetAnd !ie are sim*ol.= Continua@i( <A um ? &? a&e@i proie tul a!iBat Cn !a@a d&s., lista@i &erti al, pe o alt? !oaie de hArtie, !ie are persoan? Bi !ie are element. Ca Bi apete de ta*el pentru ele dou? oloane s rie@i <%tarea pre)ent?= Bi <Ceea e e ne&oie=. Completa@i Cn !ie are dintre a este oloane u o propo)i@ie sau aBa e&a dup? !ie are persoan? sau element.= Continua@i( <Pe o alt? !oaie de hArtie, !a e@i un desen simplu, o linie a timpului are s? arate ordinea Cn are dori@i s? reali)a@i sar inile, notAnd persoanele impli ate, Bi estimAnd timpul total ne esar. 6ua@i o alt? oal? de hArtie are s? !oloseas ? pe post de oB de 'unoi, Bi s rie@i pe ea ori e lu ru exterior e poate !i eliminat imediat pentru a !a e sar ina mai pu@in ompli at?.= Dn !inal, < Re!a e@i atomul proie tului d&s. ast!el Cn At s? &? re!le te opinia pre)ent? Cn le'?tur? u modul Cn are dori@i s? &? or'ani)a@i ser&i iul. Re!eri@i9&? la el Bi la elelalte hArtii pe m?sur? e Cnainta@i, su*liniind lu rurile e au !ost re)ol&ate Bi ad?u'And la oala e e pe post de oB de 'unoi ori de Ate ori este posi*il. = a sim*ol pentru a apoi s? se Cn eap? un alt
152
,aria@ii Da ? nu dori@i s? ompleta@i olile interimare, pute@i !a e doar unul sau dou? atomuri, Bi s? su*linia@i Bi s? s rie@i !ra)e pe prima list?. A est exer i@iu poate !i de asemenea adaptat la sar inile domesti e. ATOM$6 #ANTELIEI O*ie ti&e %? permit? oamenilor s? se des hid? Bi s? &ise)e pu@in. O*@inerea unui !ante)iilor in onBtiente. PaBi Cere@il9le parti ipan@ilor s?9Bi '?seas ? pixuri Bi hArtie. %pune@i <$tili)And un triun'hi a sim*ol pentru *?r*at Bi un er !emeie, lo ali)a@i9&? oriunde pe pa'in? ast!el Cn At s? &i se potri&eas ?.= Continua@i( <Plasa@i pe ori ine din lo ul d&s. de mun ?, nu a olo unde este de !apt, i unde a@i dori s? !ie Cn rela@ie u d&s.= Ori ine poate !i in lus Cn a est atom, de la ori e ni&el de mun ? 5 top mana'ement, ser&i ii alimentare, personal de Cn'ri.ire et . Atun i And parti ipan@ii au terminat spune@i( <A um re&ede@i9&? atomul, Bi e sentimente le apar eti heta@i !ie are sim*ol printr9un nume.= A um ere@i9le doar s? se uite la atom Bi s? onBtienti)e)e atun i And se uit? la lu rurile aBa um ar dori s? !ie. %pune@i9le parti ipan@ilor !ie s?9Bi Cmp?rt?Beas ? a este sentimente sau s? le s rie pe o alt? oal? de hArtie, Cn !un @ie de !elul are este mai on!orta*il. Dis uta@i s opul atomului, are este a ela de a le permite s?9Bi ompare mun a rel? u ea ima'inar?, Bi s? Cn@elea'? mai *ine speran@ele Bi &isele pe are le au. ,aria@ii Dn ura.area oamenilor s? &ad? da ? este e&a Cn a est atom e poate !i Cndeplinit Cn realitate, Bi e paBi pot !a e pentru Cndeplinire. A est exer i@iu se reali)ea)? el mai *ine Cn situa@iile de onsiliere personale sau Cntr9un 'rup mi , !oarte oe)i& Bi supra&e'heat. ATOM$6 DE PROIECT O*ie ti&e Dn@ele'erea &ariatelor pro!esional?. Dm*un?t?@irea per!orman@ei Cntr9un proie t. omponente ale unui proie t Bi !elul um a!e tea)? &ia@a a sim*ol pentru on!ort mai mare Cn onta tul u realitatea prin onBtienti)area
153
PaBi Cere@il9le parti ipan@ilor s?9Bi '?seas ? hArtie Bi pixuri sau reioane olorate. %pune@i <$tili)And un triun'hi a sim*ol pentru *?r*at Bi un er !emeie, lo ali)a@i9&? oriunde pe pa'in? ast!el Cn At s? &i se potri&eas ?.= Continua@i( <A um lo ali)a@i persoanele Bi elementele proie t aBa um &? a!e tea)?. Plasa@i9i Cn ori e rela@ie potri&eBte, ? e on!orm? realit?@ii.= <$tili)And o linie roBie pentru a exprima tensiunea, una &erde pentru neutralitate Bi o linie al*astr? pentru sentimentele po)iti&e, trasa@i linii de la d&s. la toate persoanele Bi elementele din atomul d&s.= Dn !inal, <A um pri&i@i la atomul d&s. Bi Cmp?rtaBi@i ori e onBtienti)are are pe are o reali)a@i.= ,aria@ii A est exer i@iu este pentru utili)are personal? sau pentru situa@iile de onsiliere personal?. Ideea este de a re)ol&a Bi de a dep?Bi pro*lemele le'ate de mun ? sau de proie t. De asemenea poate !i adaptat la pro*lemele le'ate de mun ?, la o situa@ie terapeuti ? sau domesti ?. CE %E A#6d DN CA6EA %$CCE%$6$I O*ie ti&e ConBtienti)area a eea e se a!l? Cn alea su Eli*erarea de &e hile mesa.e. PaBi Cere@i9le parti ipan@ilor s?9Bi '?seas ? pixuri Bi hArtie. %pune@i( <%ta@i liniBtit Bi l?sa@i s? &? &in? Cn minte ori e pare a !i un o*sta ol Cn alea d&s. de a &? sim@i puterni Bi de a &? permite s? a&e@i su es.= Continua@i( <% rie@i a este lu ruri Cn ori e !el dori@i 5 oriunde pe hArtie 5 ima'ini, &o i Bi !ra)e din tre ut sau mesa.e din !amile sau so ietate are nu &? dau pa e.= Atun i And au terminat, pune@i parti ipan@ii s? se Cmpart? Cn pere hi sau Cn 'rupuri de Ate trei sau patru Bi s?9Bi Cmp?rt?Beas ? unul eluilalt tot eea e &or despre des operirile lor. Re!a e@i 'rupul mare Bi Cmp?rt?Bi@i sau onstrui@i o psihodram?, adresAnd ori e este Cn alea su esului prota'onistei. Permite@i Cmp?rt?Birea ulterioar? Cntre mem*rii 'rupului. ,aria@ii
a sim*ol pentru
are sunt parte din a est are &? pare ? &i se
u d&s.
esului.
A est exer i@iu este o *un? tram*ulin? pentru dis utarea modului de a
reBte
puterea personal?. %e poate &or*i de toate a ele lu ruri are sunt puse Cn drumul nostru de are ne putem eli*era, on eptul de a de&eni mai puterni i sin'uri de At s? aBtept?m s? ne !a ? mai puterni i alte persoane, de a*ilitatea noastr? de a s him*a multe lu ruri Cn atitudinea noastr? personal? !a@? de slu.*a noastr?. A est exer i@iu este &ia@? asni ? plin? de su es. el mai *ine utili)at Cn terapia de 'rup sau Cn lu rul !a@? Cn !a@?. Poate !i de asemenea adaptat la o
155
<H *ocuri 6n cadrul clasei $iscul na9terii1 !r2ciun1 <G;> :u este timpul ca un copil s2 se nasc21 Atunci c7nd p2m7ntul este tr2dat de r2zboi 9i ur2 Li o comet2 parcurge cerul 6n semn pre"estitor !2 se termin2 r2gazul 9i soarele se "a stinge. :u a ost timpul ca un copil s2 se nasc21 Entr-un t2r7m a lat sub asuprirea $omei1 Onoarea 9i ade"2rul au ost c2lcate de dispre31 Li totu9i #7ntuitorul 9i-a 2cut aici cas2. !7nd se "a na9te Iubirea pe p2m7ntJ Ianul este plin pe planeta p2m7nt Li printr-o comet2 cerul este s 797iat Li totu9i Iubirea 69i asum2 riscul na9terii. 9 Madelaine 6g En'le
#ie are student &ine la B oal? dintr9o
as?, !ie are student CBi adu e sistemul
propriului ?min la el al B olii. 6e @iile e le Cn&a@? opiii a as? 5 um s? se raporte)e la autoritate, um s? rela@ione)e u !ra@ii sau al@i opii, um s? tolere)e dis iplina, Bi um s? se raporte)e la al@i oameni 5 sunt aduse Cn sistemul edu a@ional. $n opil are nu Cn&a@? *ine s? rela@ione)e a as? nu &a a.un'e a la B oal? s? ai*? a east? aptitudine Cntr9un mod ma'i 8 un opil e a Cn&?@at ? autoritatea este insensi*il? Bi dur? &a a.un'e a la B oal? s? se aBtepte la a elaBi tratament sau hiar se &a omporta Cntr9un mod are s?9l atra'?. Dmpreun? u sistemul !amilial, !ie are opil adu e u sine Bi un sistem ultural. #ie are ultur? are un set de re'uli proprii, ritualuri Bi omportamente spe i!i e. F oala Cn sine re!le t? ultura Cn are exist?, are poate s? !ie sau nu ompati*il? u ea din are &ine opilul. $n opil a ?rui ultur? di!er? de ea a B olii se &a sim@i neCn@eles sau i)olat de 'rup, indi!erent de um este &ia@a lui a as?. Copilul el mai admirat din las? tinde s? !ie ta it ales de ma.oritatea ole'ilor s? Ci repre)inte8 El re!le t? alit?@ile pe are le &alori)ea)? el mai mult 'rupul. Copilul el mai pu@in admirat repre)int? alit?@ile pe are studen@ii le respin' sau de are se tem s? le
156
ai*? sau s? le exprime, sau el poate mani!esta antiso iale sau inde)ira*ile Cn &reun !el. Cu At este mai lar' 'radul de a a este dou? po)i@ii, Bi Btie Bi a
ara teristi i pe
are ei s? le &ad?
eptare Bi on!ort, u atAt sunt mai pu@in extreme
u atAt este mai mare re unoaBterea unei &areit?@i mai mare de
roluri posi*ile Cn adrul lasei. Copilul el mai *ine adaptat tinde s? !ie el are per epe, ept? el mai pre is propria po)i@ie Cn adrul 'rupului. potri&it de utili)are a psihodramei are este un Dn 'eneral, sistemul B olar nu este un lo o*ie ti& terapeuti
deoare e o*ie ti&ul a estei metode este &inde area sistemului intrapsihi ,
prea ri'uros pentru mediul B olar. TotuBi, ar !i de a.utor !ormularea opiilor s? intera @ione)e Cntr9un mod po)iti&
unor o*ie ti&e so iodramati e mai 'enerale. Prin ipalul o*ie ti& al tehni ilor de a @iune Cn adrul B olilor ar tre*ui s? !ie a.utorarea Cntre ei Bi u !i'urile autoritare. O dat? e opiii Cn&a@? um s? se rela@ione)e Cntr9un mod real, multe lu ruri sunt posi*ile. Di &a !a e apa*ili s? J1K modi!i e sau s? adapte)e statutul lor Cn las? J4K Cn eap? a ti&it?@i po)iti&e, are Cn s him* le &a modi!i a ima'inea de sine8 Bi J0K utili)e)e Cntr9un mod onstru ti& de autorit?@ile u are pot lua onta t pentru a Cn&?@a Bi a se de)&olta a oameni. Toate a estea &or ontinua s?9i a.ute pe m?sur? e se reali)ea)? tre erea de la B oal? Cn lume din a!ar?, deoare e ei CBi &or du e statusul so iometri Bi noile Cn&?@?minte u ei, apli Andu9le oriunde se du dup? B oal?. Dn on lu)ie, utili)area tehni ilor de a @iune Cn adrul sistemului B olar poate( 1. A.uta ele&ii s? se raporte)e unul la el?lalt Cn moduri po)iti&e, onstru ti&e mai de'ra*? de At Cn moduri ompetiti&e, ne'ati&e. 4. %? a.ute ele&ii s? se raporte)e Cntr9un mod onstru ti& la autoritate. 0. %? elu ide)e nuan@a Bi Cn@elesul situa@iilor pre)entate, pri&ind Bi parti ipAnd. 2. %? a.ute studen@ii s? onBtienti)e)e op@iunile omportamentale pe are le au la dispo)i@ie. :. %? pun? la dispo)i@ie antrenament Bi pra ti ? Cn Cn&?@area modului de re)ol&are a unuei &ariet?@i de situa@ii. 3. %? pun? la dispo)i@ie o situa@ie la are to@i au Banse e'ale de parti ipare. O. Reali)area unui !orum unde s? se poat? explora, Cntr9o manier? stru turat? Bi se uri)ant? pro*lemele le'ate de B oal? Bi sentimentele adia ente. Pro&o area onst? Cn asi'urarea tinerilor u un lo unde se pot explora, Cn ura.area unor experien@e de reBtere semni!i ati&e, !ar? des operirea unor pro*leme prea mari pentru a putea !i re)ol&ate. O mare parte dintre ele&ii &?)u@i de psiholo'ii din B oli au o stim? de sine s ?)ut?. Copiii e aud Bi internali)ea)? mesa.e ne'ati&e a as? sau Cn re@eaua so ial?, le inte're)?
a !iind ade&?rate, !ormAndu9Bi o ima'ine de sine ne'ati&?. Pentru a.utorarea a estor opii, tre*uie mai CntAi modi!i at? ima'inea lor de sine. $na dintre modalit?@ile de reali)are a a estui lu ru este s? !ie a epta@i aBa um sunt Bi apoi, Cn etul u Cn etul s? !ie aduBi spre noi !eluri de a !i. A easta este prima sar in? a tehni ilor prin a @iune, Bi apoi se Cn epe du*larea 5&or*irea a Bi um am !i Cn interiorul opiilor, sau s? .u ?m rolul &o ii interioare 5 permi@Andu9le ast!el s? simt? ? nu sunt sin'uri. Numai atun i And sinele a !ost apa*il s? inte're)e un du*lu <su!i ient de *un= J are s? .oa e rolul sineluiK ei &or putea s? utili)e)e in!orma@ia ore ti&? e a a.uns la ei din a!ar?. Cu alte u&inte, ei &or a&ea ne&oie s?9Bi se uri)e)e interiorul Cnainte s? !oloseas ? e au la CndemAn? Cn a!ar?. Tehni ile de a @iune o!er? o metod? on ret? de .u are a du*lului. Pot !i pre'?ti&e .o uri de rol simple are s? le permit? ele&ilor s? se explore)e pe sine Bi unii pe al@ii Cntr9 un mod nou Bi pro&o ati&. Multe dintre exer i@iile din a east? arte J a Bi Cn a est apitolK pot !i adaptate spre utili)area Bi la oameni tineri, Cn !un @ie de terapeut. METODA DE "ALd Dn ontinuare este pre)entat? metoda de *a)? de pre'atire a unui .o de rol al unei situa@ii, Cntr9o B oal? sau Cntr9un 'rup de tineri. PaBi Cere@i9le ele&ilor s? men@ione)e CntAmplarea sau pro*lema pe re)ol&e. Cere@i9le s? numeas ? persoanele sau rolurile impli ate Cn s en?. %pune@i9le s? se 'Andeas ? la u&inte are s? des rie ara teristi i ale !ie ?rei persoane din s en? Bi s? le s rie pe ta*l?, lAn'? persona.e. Cere@i &oluntari are s? .oa e !ie are rol. %pune@i9le !ie ?ruia e .oa ? un rol s? ia o po)i@ie are s? in lud? ara teristi ile persona.ului respe ti& e au !ost '?site de 'rup. Cere@i9le mem*rilor 'rupului s? spun? e ar putea )i e a este persona.e, Bi nota@i9 le da ? dori@i. Dn epe@i s ena. Dn epe@i a @iunea spunAnd e&a e s9a su'erat sau e&a e au spus persona.ele. Permite@i a s ena s? se des!?Boare Cn ori e !el se de)&olt?. Dn ori e moment Cn'he@a@i a @iunea pentru a dis uta u audien@a sau 'rupul e se CntAmpl?, Bi apoi s? ontinua@i a @iunea. Dn momentul Cn CntAmpl?
158
are dores
s? o
are se Cn'hea@? a @iunea, Cntre*a@i, da ? dori@i, du*lurile din Cere@i9le a estor du*luri s? stea u rAndul Cn spatele
rAndul ele&ilor are se identi!i ? u &reunul dintre roluri sau are simt ? ar putea Bti e se u a ea persoan?.
persoanei e .oa ? rolul pe are l9au ales Bi s? &or*eas ? a Bi um ar !i &ia@a interioar? a a elui ersona., Bi apoi s? stea .os la lo . A east? Cnlemnire Bi Cn eperea din nou a a @iunii se poate reali)a ori de este ne esar. #inali)a@i s ena erAndu9le persona.elor s? )i ? ultimul lu ru e tre*uie spus pentru timpul existent. Pute@i ale'e s? .u a@i mai mult de un sin'ur !inal. Dup? un !inal ere@i 'rupului e alte re)ol&?ri sau s!ArBituri pot !i posi*ile, Bi apoi pune@i9le Cn s en?. A orda@i timp su!i ient pentru Cmp?rt?Birea de 'rup( e au onBtienti)at parti ipan@ii Cn urma &ederii s enei, um au Cn@eles s ena sau da ? s9au identi!i at Cntr9un !el, Bi um s9au sim@it atun i And au .u at rolurile. EYERCI[II DE RECAPIT$6ARE Exer i@iile de re apitulare permit ele&ilor s? prelun'eas ? pro esul &inde ?tor Bi s?9 Bi Cmp?rt?Beas ? sentimentele pre um Bi s? des opere noi metode reati&e de expresie. De exemplu( Cere@i9le ele&ilor s? s rie o poe)ie despre s en? sau sentimentele tre)ite de a easta, sau ori e aspe t al a esteia. #a e@i o anali)? de rol al ori ?rui persona. din adrul s enei J&e)i Capitolul 0, <%o iomatri ea( Cum !un @ionea)? psihodrama=, pentru un exemplu de anali)? de rol.K Cere@i9le s? dis ute despre partea de um*r? a ori ?rui persona., s? s rie sau s? pre)inte un monolo' la persoana I are s? re!le te &ia@a interioar? a persona.elor. In&ita@i9i pe ele&i s? in&erse)e mental rolurile u ori e persoan? din s en? Bi s? s rie un monolo' la persoana I din pun tul de &edere al a elei persoane. Cere@i9le s? s rie o s risoare de la un persona. din s en? ?tre un altul. Cere@i9le s? onstruias ? o po&este e s? in lud? a este persona.e. %pune@i( <Cu toate sau Ate&a dintre persona.e, s rie@i eea e sim@i@i ? s9ar putea s? simt?, s? 'Andeas ? sau s? )i ? a estea.= #a e@i a estea prin Cmp?r@irea unei oli de hArtie Cn trei oloane. Denumi@i prima oloan? <+Andire=, a doua <Cu&inte=, iar a treia <%entimente=. Dn !ie are oloan? orespun)?toare pute@i in lude un rAnd raportat la eea e !ie are persoan? CBi doreBte, eea e ar putea !i sau e s9ar putea CntAmpla=. Cere@i9le ele&ilor s? reali)e)e desene deasupra !ie ?rui persona. din s en? Bi s? !a ? deasupra !ie ?ruia dou? er uri 5 unul pentru eea e spune persona.ul Bi unul pentru oloane. Intitula@i o oloan? eea e ar putea 'Andi a esta. Cere@i9le s? Cmpart? o <Persoana exterioar?= Bi oal? de hArtie Cn dou? ealalt? <Persoana interioar?=. Cere@i9le ele&ilor s? in&erse)e Ate ori
mental rolurile u ori e persona. pe are...

/C), *0 ./, *0 + #I +6.0SI5 O 5I/,0-T O*ie ti&e( %a exerse)e raspunsul imediat de a se omporta a'resi&. %a redu a anxietatea in le'atura persoana situatiile di!i ile. Pasi( Cereti la doi sau mai multi studenti sa se o!ere &oluntari, in !un tie de numarul de persoane impli ate in .o . 6asati9l pe unul Jsau mai multiK sa !ie &i tima J&i timeleK si unul Jsau mai multiK sa !ie a'resorul Ja'resoriiK8 de pre!erat ale'erea sa !ie la latitudinea lor. Cereti 'rupului sa sta*ileas a, de!ineas a o situatie 5 drumul atre intoar erea spre asa de la s oala, asteptarea in statia de auto*u) si exemplele pot ontinua 5 si da9ti9le a torilor sar ina de a .u a di!erite roluri, de a se anumita situatie. Cereti persona.ului a'resi& sa9si o*ser&e &i tima, sa e&alue)e situatia si apoi sa a tione)e si sa9I eara a estuia o*ie tul pe are il doreste 5 .a heta de piele, eas, *ani, MalNman si asa mai departe. Permisunea &i timei de a rea tiona intr9o multitudine de roluri, in ura.ea)a &i tima sa .oa e di!erite raspunsuri. In'heatati a tiunea si ere9ti 'rupului sa identi!i e J1K el mai si'ur raspuns si J4K raspunsurile are u si'uranta l9ar pune intr9o situatie di!i ila. A um, da a pre!erati. In heierea s enei tre*uie sa se reali)e)e intr9o maniera alda, se uri)anta a!e ti&. Alo ati un numar mare de timp pentru dis utia ulterioara de 'rup. 5ariatiile: In ori e pun t al s enei puteti ere a torilor sa in'hete, opreas a s ena si sa9I eara unui .u ator sa !ie alaturi de a tor Jsa stea in spatele luiK sa9l du*le)e, asume responsa*ilitatea de a .u a alte ate&a roluri. *0P.0SI+ % opuri( ereti9le studentilor sa .oa e s ena in asa maniera in at &i tima sa poata exersa raspunsurile ele mai si'ure. Puteti introdu e, in&ita persoane are sa !ie neuter, omporta um s9ar mani!esta intr9o u a'resi&itatea, ast!el in at studentul sau are este in a est !el sa ai*a o sansa mai mare de a !i alert si spontan in
160
%a !urni)e)e o modalitate de a depresiei si de a o a epta, a opri ne'area.
on reti)a, &alori!i a experienta interioara a
%a asi'ure un !ormat, mediu in are sa se &or*eas a despre depresie. Pasi( Ru'ati pe ine&a sa se o!ere &oluntar pentru a .u a un rol in stransa le'atura u depresia. Cereti respe ti&ei persoane sa alea'a o alta persoana depresiei, sau sa !oloseas a un s aun 'ol. Cereti prota'onistului sa s him*e rolurile u depresia si sa exprime !i)i , um se mani!esta prin intermediul orpului, um arata si se omporta depresia. In&ersati rolurile, si in epeti .o ul de rol permitand prota'onistului sa &or*eas a u depresia 5 de exemplu( RM9am saturat sa traies u tine=, R$ras modul um te omporti si rea tione)i=, RImi dores sa nu te !i simtit= si asa mai departe. In&ersati rolurile in adrul .o ului, in ori e moment onsiderati a este indi at. Ca lider, puteti sa &a indoiti de prota'onist si sa exprimati e este ade&arat, dar tinut as uns sau sa in&itati alt mem*ru al 'rupului sa se indoias a de rol. Cand simtiti a s ena se apropie de un !inal, ereti prota'onistului sa spuna ultimul lu ru pe are doreste sa9l spuna depresiei. In&itati alti mem*rii ai 'rupului sa impartaseas a dramaterapia, si ere9I depresiei sa spuna um se simte. ,ariatii( Da a doriti sa !a eti a est exer itiu intr9o situatie indi&iduala, in a!ara 'rupupui terapeuti , puteti !olosi un s aun 'ol pentru repre)entarea depresiei si sa in&ersati rolurile u prota'onistul, apoi sa pro esati experienta u lientul. Pro esarea poate ontinua prin ori e modalitate artisti a disponi*ila. Ori e stare, preo upare si parte din sine poate !i repre)entata in a easta maniera 5 partea din sine are se simte timida, neso ia*ila, so ia*ila, sentimente de !eri ire, !urie, tristete, !ri a si asa mai departe. >o ul de rol poate !i urmat de notarea a estor e&enimente, poe)ie si arta da a se doreste a est lu ru J&e)i exer itiu de Continuare *a)at pe metoda lasi aK. P.0SI)-0+ *0 + #/,/SI *./6).I O*ie ti&e( %a transpuna in .o de rol situatii de presiune !oarte puterni a are pot aparea in &iata. e anume a reiesit din u are sa .oa e rolul
161
%a pra ti e si experimente)e presiunea aparuta in omportamentul de onsum de dro'uri intr9o &arietate de moduri. Pasi( Cereti mem*rilor 'rupului sa expuna o situatie din &iata lor in presati, tensionati de a onsuma dro'uri. Cereti &oluntari are sa .oa e rolurile. ,edeti si anali)ati s ena intre*and 5 RCare este situatia7= R$nde stau oamenii sau are este po)itia lor7= RCare este po)ita orpului lor si lim*a.ul orpului7= Cereti !ie arui a tor sa imite postura !i)i a a rolului pe are il .oa a. 6asati s ena sa in eapa, si ereti persona.elor sa in eapa sa intera tione)e unul u altul. Permiteti persona.elor sa .oa e s ena in totalitate, !olosind s him*ul, in&ersarea rolurilor, si sa se indoias a ori and este ne esar. Cand se pare a s ena &a a.u'e la un pun t maxim de tensiune, ereti persona.elor sa spuna ultimul lu ru pe are tre*uie sa9l spuna pentru a in heia s ena. Alo ati un timp su!!i ient pentru dis utia in 'rup. ,ariatii( %9ar putea sa &a doriti un student sau a o alta persoana sa .oa e rolul indoielii si are sa sustina, sa stea in spatele elui are se simte presat Jsau ori e alt persona.K si sa exprime propriile sentimente de9a lun'ul s enei. Da a !a eti asa, intre*ati9l in timpul etapei de dis utie de 'rup sa spuna nehotararii. -03/T+.+.0+ O I-*/I+l+ P0.S/-+,+ O*ie ti&e( %a adu a sentimente si 'anduri as unse, in onstiente la ni&el onstient. %a ree)e un mediu se uri)ant pentru prota'onist, sa onstienti)e)e) a este sentimente ne'ati&e. Pasi( Ru'ati o persoana sa .oa e rolul lui insusi sau !olositi un s aun 'ol. Apoi, ereti9i sa se des rie pe el 5 um sta si de e, e anume simte si asa mai departe. Da a se !oloseste o persoana in lo ul unui s aun 'ol, s9ar putea sa adopte um anume s9a simtit .u and rolul indoielii, are s9au simtit
162
postura potri&ita. 6a in eput sta in s aun si .oa a propria persoana8 puneti9o sa se pre)inte si sa spuna ate e&a despre ea. A um ereti prota'onistului sa stea in spatele ei, sa o sustina si sa spuna din perspe ti&a nehotararii reale in ea e pri&este sentimentele personale. %9ar putea sa &a doriti sa in&erse)e rolurile, hiar da a poate sau nu a.uta s enei, sau poate .u a sin'ur toata drama, din po)itia si perspe ti&a indoielii. Cand simtiti a drama se apropie de pun tul ulminant si de)nodamant, ereti prota'onistului sa in heie s ena in ori e mod doreste. Intr9un 'rup ereti altora sa spuna e anume au dedus din a easta s ena, in lu ru indi&idual, ontinuati pro esul de a experimenta sentimentele si 'andurile. In&itati parti ipantii sa impartaseas a e anume au simtit in timpul .u arii rolului. ,ariatii( A est exer itiu onstituie lu ru in pro!un)ime si ar tre*ui adoptat numai atun i and .u atorii apropiati ai rolului pot imparti rolul. Prota'onistul poate ontinua rolul prin s ris, poe)ie, arta, mu)i a sau ori e alta opera reati&a la are are a +SC)-*0.0+ I- SP+T0,0 )-)I ./, -06+TI5 /biecti(e: %a a.ute studentii si prota'onistii s enei sa reali)e)e e!e tul distru ti& al *lo arii in roluri ne'ati&e. %a adu a in prim plan un rol ne'ati& pentru a putea &edea exa t e anume este. Pasi: Cereti mem*rilor 'rupului sa &ina u un rol ne'ati& pe are sa9l .oa e sau pe are l9 au &a)ut in timpul s olii, a de exemplu un student ne ooperant et . Puneti un s aun in mi.lo ul 'rupului. Puneti ne'ati&. Cereti elorlalti mem*rii ai 'rupului sa !a a urmatoarele doua lu ruri( %a stea in spatele s aunului, si ori and se simt inspirati, sa se indoias a de sentimentele ne'ati&e ale prota'onistului rolului ne'ati&. %a puna intre*ari elui are .oa a rolul ne'ati&. Cand s ena se apropie de !inal, ereti persoanei are .oa a rolul ne'ati& sa in heie s ena u ate&a propo)itii despre eea e simt. 5ariatii:
es.
opii sa ia lo
pe rand in s aun si sa exa'ere)e
at mai mult posi*il rolul
Da a doriti sa !a eti indi&idual a est exer itiu, !olositi un s aun 'ol pentru repre)entarea rolului ne'ati&. Cereti studentului sau prota'onistului sa &or*eas a u rolul ne'ati& si sa in&erse)e rolurile ori and simt a este ne esar. %e poate sa &a doriti sa du*lati, sustineti studentul sau rolul ne'ati&. Da a repre)entati s aunul 'ol, !a eti in asa maniera in at sa nu a&eti o proie tie ne'ati&a prea intensa. A easta a*ordare poate !i de asemenea !olosita intr9o situatie de 'rup si apoi sa !ie pro esata de 'rup ne esar. and este
164
Partea III PSI3/*.+4+ I- T.+T+40-T), *0P0-*0-T0I SI +, T.+)40I C!a un baton intr-un maraton grotesc generational85 din CA :eM NorO 0imes booO $e"ieM o Alice #illerPs Prisoners o !hildhood descrierea dis unctiei gererationale Oamenii a!e tati de trauma, al oolism si dependenta au ne&oi si spe iale de are psihoterapeutul tre*uie sa tina ara teristi i
ont in mod spe ial. Capitolul 11 si 14
tratea)a ne&oile a estor 'rupuri si modalitatea de raportare la pro esul psihodramati . Pro'rame u 14 etape au un impa t puterni omportamentul in pro esul terapeuti . #ormatul lor
asi'ura suport si un mediul se uri)ant pentru sentimentele aparute in timpul re!a erii, si !urni)ea)a noi modele pentru este puterni stru turata, u alte persoane. Intera tiunea de 'rup a &or*itorul nu &a !i ata at &er*al. u ei. A est aspe t darama eptarea. Oamenii isi u o aderenta mare la !ormat. Re'ula de a nu &or*i despre
a easta pro*lema, de exemplu, da si'uranta
As ultand po&estile altor persoane, mem*rii se identi!i a spun po&estile intr9un mediu are le o!era a
)idurile i)olarii si sentimentul neintele'erii, si stimulea)a auto9a
eptare si intele'ere ne onditionata. A easta pro esul terapeuti mai si'ur si ii
repre)inta o !un tionare terapeuti a primara si o parte &itala a re onstru tiei primare. Re'ulile !oarte stri te ale 'rupului de 14 5 etape !a determina pe oameni sa nu se mai as unda in spatele mastilor de a Rarata, a da *ine=. Terapia experientiala permite R opilului interior= traumati)at sa in&ie e!e ti& si sa in&ete sa simta, sa &or*eas a si sa !ie iarasi &iu. Crea)a un spatiu in de&ine permis, si additional o!era un 'hid si un 'rup suporti&, experimentarea noilor roluri, moduri alternati&e de a*ordari, parti ipantii se pot po)itiona pe un are nepermisul are in ura.ea)a
omportament. Prin a este doua
ontinuum al tul*urarilor si le permite
intele'erea a e anume li s9a intamplat in opilarie, adoles enta, tinerete si maturitate. Campul, spatiul additional !oloseste un model medi al entrat pe terapeut, tratand tul*urarile in !un tie de dia'nosti si !olosind on eptul de tul*urare. Terapeutul &a trata Rpro*leme= 5 de exemplu, timiditatea, adandonul, ne'area et 5 sau &a a&ea o idhe lara in e dire tie lientul tre*uie 'hidat si &a !olosi tehni i experientiale pentru a9l orienta in respe ti&a dire tie. A easta a*ordare di!era de tehni ile psihodramei, lasand in spe ial li*ertatea de e&olutie lientului. Ori um, a est lu ru nu presupune un a ord neaparat intre ei doi prota'onisti. 6u ru terapia de u un pro'ram pe 14 ni&ele poate !i inte'rat armonios 'rup si so iometria. Exista nenumarate oportunitati u psihodrama, pentru tehni ile
165
so iometri e si onexiunile u ele 14 ni&ele ale pro'ramului, in pere hi re ipro e Jdis utii dupa terapia sau in timpul pau)elor, si terapia la tele!onK, diade si triade si in ansam*lu identi!i area u 'rupul, a si alte aspe te ale pro esului de de)&oltare des rie in ele e urmea)a. I-*/I+,+ #ormatul de Ra nu tre e limita dis utiei= permite pro esului de indoiala sa se instale)e !ara !ri a de ata simtim intelesi, are iu*este, a personal. As ultarea po&estilor altor persoane ne !a e sa ne eptarea prin intermediul unui mediu u putere si determinand auto9a
epta si intele'e ne onditionat. A easta repre)inta o !un tie terapeuti a
primara si o parte &itala a pro esului de re onstru tie personala. #ara a est pro es ne &om simti ata ati si des one tati. Cand a est pro es este !urni)at atat de terapeut sau 'rup si de un pro'ram u 14 ni&ele, se instalea)a un a.utor su*stantial. Prin intermediul terapiei la tele!on sau al intalnirilor periodi e, un pro'ram de 14 ni&ele este permanent disponi*il, asa a a.utorul si suportul pot !i o!erite atun i and ai ne&oie de ele. /6,I-*+ O'linda apare in mod natural atat prin pro esul de 'rup, at si prin pro'ram. Intera tiunea mo*ili)ea)a sentimentele si pro*lemele8 si in ursul explorarii lor, &edem o multitudine de pun te de &edere re!le tandu9se inapoi la noi. O'lin!da nu tre*uie sa !ie in mod ne esar sa !ie perspe ti&a alternati&a. In lu ru u 14 ni&ele a este pro*leme sunt a*ordate intr9o maniera stru turata, o'linda apare prin ast!el in at sa ramana si'ure si tolera*ile. In pro esul psihodramati o'linda prin !aptul on!runtationala, poate sa !ie un simplu pun t de &edere, o
impartire, and oamenii spun e anume au in&atat din expunerea elorlalti J are este o a re!le ta &arietatea expunerii raportata la o sin'uar temaK sau in pro esul de a da mem*rilor 'rupului un !eed*a N sin er. Pro esul de 'rup intr9un mediul teraputi o!era onstant o'lin)i intr9un !el sau in altul.
06/ +)HI,I+. #un tia e'o9ului auxiliar este de a re unoaste a exista oameni total di!eriti !ata de ima'inea lor exterioara. A este s opuri se mani!esta in lu ru pe 14 ni&ele, unde marea &arietate a parti ipantilor o!era multe aspe te auxiliare are sunt di!erite dar totusi u onexiune intre ele. Ele pro&in din nenumarate experiente in &iata, dar parti ipa la un pro'ram omun. Ele sunt separate, dar totusi u le'atura inter ele. A esta este stadiu 0 al de)&oltarii are este reprodus in a este medii omportamentale, are are a s op sa
166
indi&iduali)e)e si sa identi!i e, dar in a elasi timp sa retina si sa sta*ileas a o le'atura emotionala si psiholo'i a. T.+I-I-6 *0 ./, Rolul trainin'9ului sau aspe tul omportamental al psihodramei este *ene!i prntru a re!a e oamenii are nu au a&ut posi*ilitatea sa9si re)ol&e pro*lemele personale intr9un mod ade &at. Ei au impulsi& sau res ut u modele are au alternat intre omportamentul erati , omportamentul ri'id si ontrolat. #amiliilor dependente le lipseste ura.ul de a9si exprima 'andurile, ideile si
spontaneitatea. Mem*rilor sai le lipseste emotiile. 6e este !ri a de .ude ata
elorlalti si isi re onsidera lim*a.ul, exprimarea si
a tiunea personala, eliminand ori e expresie personala are le9ar putea 'enera peri olul in raportarea la eilalti mem*rii ai !amiliei. #aptul de a !i li*eri sa experimente)e sentimente intense in ontextul unei psihodrame, !ie a prota'onist, !ie a e'o auxiliar sau audienta, este un aspe t deose*it de *ene!i pentru opilul adult al dependentului sau o9dependentului. Oportunitatea de a tolera un sentiment intr9un mediu !ara *ariere este o parte importanta a auto9re!a erii. Psihodrama o!era o situatie si'ura in are sinele poate re9aparea si in&ata sa !ie din nou spontan.
167
11 #/,/SI.0+ PSI3/*.+40I C) *0P0-*0-T+ SI +co+s DCopii ai familiilor de alcooliciE (-n cautarea !radinii mamei, am descoperit-o pe a mea.) Alice 3al4er Dependentii, al ooli ii si opiii adulti ai al ooli ilor JACoA%K au res ut intr9un
mediu u multe ara teristi i are au depasit u mult *arierele ulturale si e onomi e. Nu este o intamplare a ei are au resut intr9un ast!el de mediu au tendinta ulterioara de a9si ale'e a partener de &iata pe ine&a similar, are a experimentat a eleasi onditii de mediu. In !amiliile lor a este pro*leme erau tratate prin di!erite !orme de ne'are, &ariind de la dis iplina ri'ida si ontrolata la haos ne ontrolat 5 un !el de atmos!era Rs apa ine poate=. #amilia a experimentat un omportament erati 8 de ele mai multe ori au a.uns la Rnormalitate= prin ne'area propriei dureri si intrand intr9o ilu)ie ooperanta. SIST04), #+4I,I0I +,C//,IC0 %istemele !amilie al ooli e se ara teri)ea)a prin ne'are, reprimare si de)ilu)ie. a elelalte Deoare e mem*rii !amiliei per ep al oolul a pe o amenintare a propriei supra&ietuiri, ei in hid iesirile si in er a sa se as unda de !urtuna. Dar al oolismul nu este pro*leme are distru' o !amilie( este distru'atoare din pun t de &edere so ial8 distru'e onsistenta si in rederea relatiilor apropiate8 trans!orma oamenii normali in !ri osi, in monstrii !ara ontrol, si ii impli a si pe elellate persoane apropiate, mem*rii ai !amiliei, pro&o and durere. Nu poate !i stopata luand medi amente pres rise de do tor si ni i printr9o internare in spital pentru operatie. #amilia al ooli a, atun i and nu stie um sa stope)e omportamentul al ooli sau nu isi poate pri&i latura patolo'i a, este !ortata sa &ada um se autodistru'e. Din au)a lipsei de a.utor si speranta a a estei situatii dureros de in!runtat, a este !amilii nea'a a ar a&ea &reo pro*lema. Ei se mint a a est omportament *i)ar si iudat este normal, si isi reprima ele mai adan i sentimente de rusine, ra)*unare, disperare si de)ama'ire. Ei in&ata sa nu se on entre)e si in mod intentionat sa nu a trai u auto9pedepsirea. >. %exias des rie pe s urt a easta pro*lema( CDaca asculti un adult care po"esteste cum este sa ii crescut intr-o amilie in care unul sau ambii parinti obisnuieste sa bea prea mult1 de"ii re"oltat si incremenit. Po"estirea "a suna ca un cosmar pentru ca timpul este distorsionat si realitatea schimbata. Alice in tara minunilor a experimentat ce"a oarte usorK In cele din urma ea septe pro*lema omportamentului u pro*leme. %unt prinsi in sentimentul de a !i &i time, martiri si de a
168
a trezit din cosmarul pe care l-a trait. Dar un copil cu un parinte alcoolic ramane permanent marcat.5 #aptul a mem*rii !amiliei sa simta eea e %exias a des ris mai sus, repre)inta un aspe t intolera*il de peri ulos. Ei pot sa alea'a un opil a o s apare si sa9si proie te)e sentimentele as unse asupra a estuia8 ei pot ale'e un erou are sa du a la implinirea &iselor si aspiratiilor !amiliei, pe are momentan le simt pierdute. Alte roluri pot aparea 5 el de opil pierdut are in epe sa9si poarte sin'ur de 'ri.a si are de&ine pra ti in&i)i*il din pun t de &edere spiritual in adrul !amiliei sau el de mas ota, are in mod onstant isi sa ri!i a dorintele si aspiratiile si se .er!este pentru !amilie, a tionand pentru a !a e oamenii sa se simta mai *ine si sa9si puna planurile in pra ti a. Copiii din a este !amilii res !iind permanent edu ati sa se minta sin'uri si sa9I minta pe altii in le'atura are simt u ade&arat. Despre un ast!el de u modul in spunea( RIn extinderea aptului ca siguranta a de"enit un pretext1 sentimentele si gandurile sale interioare au scazut dramatic in importanta de apt1 copilul a trebuit sa se reduca la tacere si practic sa nu mai existe. ':u conteaza cum simte1 daca este doar in siguranta.( Sentimentele si dorintele sale nu de"in actori determinanti8 El idealizeaza1 incepe cu1 Csolutia5 sa particulara a con lictului de baza. intelegerea de"ine bunatateD dragostea1 pacea interioara1 lipsa de agresi"itate de"ine punct orte1 de conducere1 eroism1 omnipotentaD auto-su iecienta1 independenta. !e anume in acord cu solutia sa particulara apare ca solutii scurte sunt diminuate si reduse la maxim. In mod imperceptibil1 el de"ine imaginea. imaginea idealizata de"ine un sine idealizat. Si aceasta imagine de sine idealizata de"ine mult mai reala pentru el decat sinele sau real... pentru ca raspunde la toate ne"oile lui strigente. Acest transpunere a sinelui1 a centrului sau de gra"itate este un proces total interiorD nu exista nici o schimbare e"identa in el. Schimbarea apare chiar in mi%locul1 in esenta modului sau de a i1 in imaginea de sine.5 "ar*atii si !emeile are intra in maturitate u o ima'ine de sine ideali)ata nu sunt dotati sa traias a &iata in mod spontan, pentru a a trai spontan presupune apelul la auta pro!esia ideala, partenerul sentimentele, dorintele si nepla erile esentiale ale noastre. Copiii din !amiliile de al ooli i are au o ima'ine ideali)at despre ei si nu una reala, ideal si !amilia ideala, si nu oameni si pro!esii normale. Ei de&in or*iti de !ante)ia a eea e sunt mai de'ra*a de at de realitatea a eea e sunt si simt and sunt pusi in !ata unei situatii si relatii reale de &iata. Parte a pro esului de terapie adresat a estor indi&i)i este un pro es de demiti)are a a estui e'o ideali)at ast!el in at eul real sa se poata mani!esta. De ele mai multe ori este
opil, psihanalista Qaren HorneE
plin de ura si su!erinta. %i and in ele din urma &in in onta t u el, nu sunt apa*ili sa re unoas a eea e &ad8 pot !i !uriosi pe terapeut are ia pus intr9o situatie &ulnera*ila, intr9o po)itie de!ensi&a. Ei tre*uie sa9si a orde timpul su!i ient pentru a9si re ladi sinele. Adesea in !amiliile de al ooli i, le'atura dintre mem*rii este pertur*ata. In lo sta*ileas a o relatie re ipro itatea, u parintele real, opilul se poate le'a de eea e isi dores parintii lor( o le'atura !ante)ista. Ei pot de)&olta relatii i ne&oia de sa sa !ie
are nu au la *a)a prietenia si
on!ort si si'uranta in !ata peri olului sau a exprimarii onsiderente, and se tratea)a prin
dinami ii !amiliei su!erinde( o le'atura traumati a. Copiii are au de)&oltat ast!el de relatii se per ep pe sine a pe niste adulti. Din a este terapie un A oA, este ne esar sa se intelea'a atat sistemul intrapsihi al opilulu are a res ut intr9o !amilie de al ooli i. Dupa P. %tein'lass( CIn ultimii ani a aparut o "iziune mult mai empatica cu pri"ire la amiliile de alcoolici. !ercetatorii si clinicienii specializati pe terapia de amilie au a%uns la o teorie interesanta din studiile acute pe interactiunea de amilie care sugereaza ca amiliile de alcoolici prezinta sisteme complexe de comportament cu toleranta remarcabila la stress1 ca si o ingenioasa si intensa in"enti"itate care a detereminat uimirea si admiratia cercetatorilor.5 A oAs du e a easta Rtoleranta !ata de stress si in&enti&itatea adaptati&a
omportamentala= in maturitate. %tein'lass a des operit de asemenea a Rstresul aparut in !amilia al ooli a este distri*uit uni!orm intre'ii !amilii, in lo mem*ru, el are *ea. O asemenea perspe ti&a unitara, perspe ti&e sistemi e, este expusa si de Mi hael Patton( CUn sistem este un tot care este simultan mai mare si di erit decat partile sale componente. Intr-ade"ar1 un sistem nu poate i di"izat in mod "alid in parti independente ca entitati discrete pentru ca e ectele comportamentului partilor asupra intregului depind de ce anume se intampla cu celelalte parti. Partile sunt ast el interconectate si interdependente incat orice analiza simpla asupra cauza-e ect distorsioneaza mai mult in loc sa clari ice. Schimbari asupra unei parti determina schimabri asupra celorlalte parti si asupra sistemului in sine.5 Moreno, unul dintre promotorii on eptiei sistemi e, ne9a de)&aluit stiinta so iometriei( instrumente de a masura si studia dinami a intr9un sistem dat. Putem !olosi atomul so ial in nenumarate modalitati pentru a examina multe aspe te ale sistemelor multi'enerationale si sa !urni)e)e o an ora !erma pentru a on reti)a po)itia unei opia statutul din persoane in !amilie sau in reteaua personala. A&em tendinta de a le repetam de nenumarate ori.
sa !ie limitat unui sin'ur are este entrala unei
!amilia noastra ori'inala si in alte arii de a ti&itate 5 pro!esie, s oala, relatii, asni ie 5 sa
Copiii din !amiliile de al ooli i res pastrand se retul. Cel mai mare se ret pe are il pastrea)a este a ei su!era. A oAs adesea su!era in ta ere. Claudia "la N ne spuen( 4Ei nu au ost mereu cei care au a"ut probleme de adaptare1 sau nu au ost cei uriosi1 agresi"i. #a%oritatea acestor persoane au indicat de apt ca au a"ut tendinte puternice de a parea Cnormali5 si sa aca parte din categoria Ctipica5 a amiliilor americane. Ei nu au mani estat un comportament exhibiti" problematic1 si oarte rar sau niciodata nu au "orbit despre alcoolismul existent in amiliile lor85 Qaren HorneE a spus, 4In ciuda unei "arietati de in luente ad"erse1 unui copil nu-I este permis sa creasca con orm ne"oilor si posibilitatilor sale personale. 8oamenii din mediu sunt prea constransi de ne"rozele lor pentru a putea iubi un copil1 sau macar sa se gandeasca la el ca la o indi"idualitate particularaD atitudinile lor ata de copil sunt determinate de propriile ne"oi si raspunsuri neuronale. !a un raspuns1 copilul nu dez"olta un sentiment de apartanenta la Cnoi51 dar in schimb dez"olta o pro unda insecuritate si o intelegere "aga1 pentru care se oloseste termenul de anxietate8 Presiunea mare a anxietatii sale il impiedica pe copil sa se raporteze normal la ceilalti1 cu spontaneitatea reactiilor si sentimentelor sale1 si il orteaza sa descopere modalitati de a se descurca si a trai cu ele. El trebuie 'la ni"el inconstient( sa se con runte cu ele prin modalitati pe care nu le gaseste1 sau se creasca1 decat sa se con runte cu anxietatea sa. Intr-o relatie umana normala1 sanatoasa1 el se retrage1 se opune ata de alte persoane care nu sunt reciproc exclusi"iste8 Dar in copilul care se simte nesigur din cauza anxietatii sale bazale1 aceste miscari de"in extreme si rigide. A ecti"itea1 de exemplu1 de"ine coolantD intelegerea de"ine concilere. In mod similar1 el este condos1 directionat spre8distantare1 ara sa se raporteze la sentimentele sale reale8&radul de orbire si rigiditate in atitudinile sale este in raport direct cu intensitatea si ni"elul anxietatii sale. In timp1 el incearca sa rezol"e aceasta problema acand una dintre aceste miscari dominanta incearca sa adopte atitudinea de intelegere1 de distantare sau lipsa agresi"itatii dominanta. 0#0CT0,0 C.0ST0.II I- 3+/S Copiii din !amiliile de al oli i au un s a)ut simtamant si rationament asupra a si in a elasi timp asteptand hiper&i'ilenti e )iua le &a adu e. Mem*rii !amiliei mer' prudent, !erindu9se de ori e ar putea !i explo)i&, a situatia sa se pra*useas a si tipetele, insultele si stri'atele de ordonare si a*u)ul in 'eneral sa reapara. Re)ol&area lu rurilor
intr9o maniera po)iti&a nu este posi*ila intr9o ast!el de situatie in ni i un a), si oamenii tind sa( %a se interiori)e)e si sa nu9si exprime sentimentele pana de&in amortiti8 %a mani!este sentimente 5 sa a tione)e ne u&enit pentru a s apa de sentiment in lo sa9l experimente)e si sa se identi! e u el8 %a dispara si sa se in hida in ei, desi !i)i sunt pre)enti8 %a paraseas a, a*andone)e situatia si sa se i)ole)e, in in er area de a se simti mai si'uri. In timpul opilariei pre o e, a est mediu emotional tur*ulent du e la aparitia unui sentiment de !ri a. Copii !iind, a estia au des operit a sin'urul lu ru asupra arora a&eau ontrol era propria lor persoana, si multi au des operit a in hi)andu9si, redu andu9si propria interioaritate la ta ere este sin'urul mod prin are au ontrolul asupra situatiei de haos. Din pa ate, &iata este !ormata din ur usuri si o*orasuri, si relatiile si !amiliile reale sunt similare u modul in are ei se uita la shoM9ul Donnei Reed. Cand A oAs in ear a sa ai*a relatii si !amilii la maturitate, ei rea tionea)a la &i isitudinile &ietii reale, nu atat pentru a au un simtamant puterni asupra respe ti&ei situatii, i pentru a le este !ri a de potentialul as uns al sentimentelor sale. %a simta si sa experimente)e propriile lor sentimente ii transpune intr9o stare de !ri a in are per ep haos, omportament lipsit de ontrol si a*u) la !ie are pas 5 deoare e a est lu ru l9au experimentat in adoles enta initiala, in !amilia al ooli a. Ei sunt atat de opilaria si on&insi deoare e au
experimentat nein rederea si suspi iunea8 da a pro*lema s9a re)ol&at usor adesea &or !orta intr9o situatie de auto9aparare pentru a e&ita potentialul peri ol, prin in er ari !ara sens de a e&ita, in at pra ti , ei isi 'enerea)a sin'uri pro*lema. %i, ast!el, este reintrodus omportamentul de haos, ra)*unare si su!erinta reintarit. In timp e A oA este hiperprote tor si se mani!esta prin duritate si ina esi*ilitate, el de !apt isi as unde rani mai puterni e8 moti&ul pentru are retra'erea este atat de puterni a, este a el isi mas hea)a si apara propria &ulnera*ilitate. A oA nu a a&ut pra ti ni iodata oportunitatea sa se unoas a u ade&arat intr9un mediu !amilial suporti&, ald. %a9si elimine *arierele si sa lase 'arda .os ar insemna !amiliei unde dependenta este pre)enta. Pentru onexiune puterni a si dra'oste are este un semn al pentru o )i, si anihilare emotionala alta )i, pentru in onsistenta
a A oA nu a putut de)&olta un mediu
se uri)ant, el are pro*leme in ursul terapiei and tre*uie sa se indenti!i e, lo ali)e)e si des rie pe sine. Psihodrama, prin transpunerea interioritatii proprii in s ena o data si in a o data, intr9o maniera si'ura, unde nu exista peri ol si ata , permite sinelui sa se mani!este. Apoi poate !i examinat dupa e este &a)ut si o*ser&at de prota'onistul insusi. ,ederea sinelui in a tiune a!irma sinelui re onstru tie al a estuia. lientului si des hide usa in pro esul de
172
%par'erea
paternurilor
destru ti&e
este
una
dintre
sar inile
tratamentului at si pentru a
terapeuti . +rupurile, pentru a ele de lansea)a sentimentele sau de&in !amilia suro'at, sunt instrumente ideale atat pentru a adu e a este tipare mai aproape rea posi*ilitatea &inde arii lor. Psihodrama, pentru a permite distri*utiei ori'inale sa se mani!este, pre)inta leintului oportunitatea de a re)ol&a trans!erurile, lu rand u ele intr9 un mediu ontrolat. Copilul are nu putea &or*i, omuni a e anume are de spus8 adoles entul are se as undea in amera sa, iese a!ara si omuni a u persoanele de are !u'ea8 si ne&asta are stran'ea in liniste sti lele 'oale de al ool, in epe sa9l on!runte pe *ar*atul al ooli . A !a e parte dintr9un 'rup de terapie pentru o perioada prelun'ita de timp a.uta dependentul sau A oA sa se on!runte u sentimentele dureroase sau situatiile are pro&oa a anxietatea !ara sa !u'a !ata de ele sau sa se omporte in modalitati nepotri&ite. tima de sine s ?)ut? este pro*lema entral? a dependen@ilor Bi a multor ACoAs, are au internali)at mesa.e on!use despre ei din mediul lor !amilial. Dn ontinuare &om !a e un s urt re)umat al unora dintre !a torii are ontri*uie la o stim? de sine s ?)ut?, pre um Bi a unora dintre sentimentele Bi pro*lemele A oAs( RuBine I)olare Doliu neCn heiat Distorionare omportamental? Rea @ii de stress posttraumati +Andire Bi omportament tre)e &s. ne9tre)e Amor@ire emo@ional? +Andire de)or'ani)at? Internali)area unui sistem !amilial distorsionat Modele parentale distorsionate Di!i ultate Cn a sta*ili rela@ii empati e %epararea in omplet? de p?rin@i Copii parentali Dis!un @ii maritale internali)ate %tru tura ri'id? a Eului A*u) !i)i Bi sexual Cn opil?rie Diso iere Ilu)ia atotputerni iei Di!i ult?@i Cn a9Bi lari!i a ne&oile .)FI-0+
omune atAt dependen@ilor
At Bi
Pentru persoana dependent? sau pentru
el
are se a!l? Cntr9un mediu de
dependen@?, ruBinea de&ine nu atAt un sentiment are este experimentat Cn rela@ie u un in ident Bi o situa@ie, i o atitudine !undamental? !a@? de sine Bi despre sine. Poate !i di!i il de identi!i at ru)inea, pentru ? este per&a)i&, de&enind parte a stru utrii personalit?@ii. Ea este experimentat? a tr?ieBte a o lips? a ener'iei ne esare pentru a tr?i, o in apa itate de a a o e)itare Cn a se orienta ?tre a!rimarea de sine. %e a o in apa itate total? de a lua de i)ii. epta dra'ostea Bi 'ri.a sau
a o luare de de i)ii impulsi&? sau
RuBinea poate men@ine oamenii *lo a@i Cntr9un stadiu in!antil al de)&olt?rii, dar poate !i Bi ener'ie, a!lat? la *a)a ompulsiilor Bi o*sesiilor. $nii nu &or sim@i ni iodat? ? au o*@inut su!i ient pentru Bi ruBinii. Cum poate a.uta psihodrama7 $nul dintre ei mai importan@i paBi Cn uBurarea sentimentului de ruBine este a ela de a spar'e Cn uietoarea aten@ia are @ine Cn his se retul din spatele ruBinii Bi de a9l adu e Cn a un puterni martor al Cmp?rt?Birii se retului. a !iind a ei. Dn elorlal@i. +rupul a @ionea)? elui ompensa sensul pro!und al ruBinii lor, iar al@ii se &or !olosi de al ool, dor'uri, mAn are, sex sau &or mun i ompulsi& pentru a se interpune durerii emo@ionale
Persoana are .oa ? un rol Cntr9o situa@ie u are este aso iat? ruBinea are posi*ilitatea de a Cnapoia are a pro&o at9o ruBinea pe are a internali)at9o psihodram? a easta se CntAmpl? spontan, hiar Cn modul Cn are prota'onistul are ne&oie s? se CntAmple. %entimentele in onBtiente de ruBine &or exer ita un puterni psihi ului pAn? Cn momentul Cn are sunt ontrol asupra And apare onBtienti)ate Bi tr?ite Cn pre)ent(
ruBinea, este !? ut un e!ort de a o diminua prin ontrolul asupra sa ori aspura altora, prin omportamente de a tin' out sau in'erAnd su*stan@e. Psihodrama o!er? oportunitatea atAt de a mo*ili)a ruBinea atAt prin punerea Cn s en? ast!el Cn At ruBinea poate !i adus? din pro!un)imi At Bi pri&ind psihodrama altora, ?tre supra!a@a min@ii unde poate !i
&?)ut? Bi sim@it? Cn pre)ent8 au)a ei poate !i Cn@eleas? Bi ast!el se poate produ e insi'ht9 ul. Psihodrama o!er? piese ale pu))le9ului as unse de demult, ast!el a Cntrea'a ima'ine s? poat? !i &?)ut?. I=/,+.0+ Dn adrul !amiliei dependente, unde sentimentele Bi pro*lemele reale sunt ne'ate, opiii are su!er? nu au unde s? '?seas ? Cn@ele'ere, se uri)are Bi on!irmarea realit?@ii. Ei se simt ne*uni 5 a Bi um ar dramati)a situa@ia !?r? s? !ie ne esar sau ar rea pro*leme. Pentru a Cnr?ut?@ii Bi mai mult sitau@ia, mem*rii !amiliei are sunt Cntr9un stadiu de ne'are CBi &or on!irma per ep@iile distorsionate despre sine, pentru ? tr?irea realit?@ii este mult prea dureroas? pentru !amilie, iar ne'area este sim@it? a !iind se uri)ant?.
174
Posi*ilit?@ile opilului de a sta*ili rela@ii sin ere Cn sistemul !amilial s ad din au)? ? Cnsu@i sistemul !amilial tr?ieBte o min iun?, spus? Cn t? ere, pentru a9Bi men@ine e hili*rul. Dntr9un ast!el de sistem Cn his nimeni nu spune ade&?rul despre realitate Ci !or@ea)? pe to@i s? as und? simte i)olat Cn propria sa durere. Cum poate a.uta psihodrama7 %tatutul nostru Cntr9un 'rup reBte atun i And !a em o m?rturisire sin er? despre noi. %entimentul nostru de i)olare se diminuea)? Bi noul nostru statut ne adu e le'?turi noi Bi semni!i ati&e Cmpreun? u alte persoane din 'rup. Psihodrama heam? oamenii s? lu re)e ?tre un s op omun, de a .u a !ie drama prota'onistului !ie drama proprie. eea e simt u ade&?rat9 eea eea e simte Bi e Cnseamn? ? nimeni nu se eli*erea)? de durerea sa. In apa itatea de a &or*i Cn si'uran@? despre Cntr9o ast!el de !amilie este prea pu@in spri.in Bi empatie. Re)ultatul este ? !ie are se
Mem*rilor 'rupului li se ere s? .oa e roluri importante din &ia@a prota'onistului, Bi prin a easta, au Bansa de a se exprima Cn di&erse roluri. De asemenea, ei se simt importan@i Cn des!?Burarea a @iunii, pentru ? CBi dau seama At de importan@i sunt Cn atharsis Bi Cn re)ol&area temei prota'onistului. To@i a eBti !a tori adu oamenii din i)olare ?tre intera @iune, eea e diminuea)? starea lor de i)olare. Prin Cmp?rt?Bire Cn &ia@a lor a re)onat. D$REAREA FI DO6I$6 NEDNCHEIATE #amiliile dependente su!er? pierderi pro!unde. Este pierderea adi @iei de su*stan@? Bi ris ul odependen@ei. Pentru opii este pierderea Cn rederii Cn p?rin@i, pierderea unei opil?rii li*ere Bi netul*urate, pierderea sentimentului de si'uran@?, pierderea unit?@ii !amiliale se uri)ante, pierderea spri.inului, pierderea unei de)&olt?ri ini@iale sta*il? Bi lin?. Mai este pierderea e&enimentelor !amiliale pl? ute, a ritualurilor Bi &a an@elor, iar pentru opii, pierderea si'uran@ei de a Bti ? p?rin@ii lor sunt apa*ili s?9i Cn'ri.eas ? Bi s? &in? Cn CntAmpinarea dorin@elor lor Cn s him*are. Mul@i mem*ri ai !amiliilor dependente tr?ies amor@ire psihi ?, un !el de moarte interioar? sau u !ri ?, durere Bi a o metod? de a !a e !a@? unei supraCn ?r ?ri adrul 'rupului, dire torul poate antrena persoanele i)olate pur Bi simplu Cntre*Andu9le um au tr?it psihodrama Bi u e anume din
anxietate9 iar o sar in? a terapiei este a eea de a asi'ura un mediu se uri)at Cn are ei pot urma un pro es de doliu Cntr9un 'rup suporti&, one tat emo@ional. Cum a.ut? psihodrama7 Psihodrama, spre deose*ire de alte metode, o!er? Bansa de a spune eea e este ne&oie s? !ie spus Bi de a !a e eea e a r?mas ne!? ut. Putem Cn heia <a!a erile &e hi= Cn ontextul a @iunii, punerii Cn a t. Desp?r@irea !inal?, lu rul pe
are nu au a&ut o a)ia

175
ni iodat? s?9l spunem, dra'ostea are nu a !ost rostit?, la rimile are nu au !ost ni iodat? Cmp?rt?Bite, !uria are a !ost @inut? Cntr9o t? ere tremur?toare 5 toate pot !i puse Cn s en? dramati)And ast!el Cn At s? lu r?m asupra pierderii nere)ol&ate, s? o adu em la o Cn heiere mul@umitoare Bi s? ontinu?m u &ia@a noastr?. *IST/.SI)-I 7- *0=5/,T+.0 P?rin@ii are sunt mai preo upa@i de propriile lor pro*leme de At de a !i p?rin@i nu pot Cmplini ne&oile opiilor lor. %entimentul !undamental al opilului de Cn redere Bi se uritate este amenin@at, eea e !a e di!i il? de)&oltarea stimei de sine Bi par ur'erea natural? Bi u suportul ne esar a stadiilor de de)&oltare. Da ?, de exemplu, un opil are ne&oie s? se Cndep?rte)e de p?rinte, iar p?rintele nu este su!i ient de se uri)at pentru a permite a est lu ru, &a interpreta a easta a pe o re.e @ie. Ast!el ? lupta opilului pentru autonomie &a !i *lo at?, iar mai tAr)iu Bi de)&oltarea &a !i a!e tat?. Dn mod deose*it, un adoles ent are ne&oie s? read? ? separarea de !amilie nu Cnseamn? exilare. Da ?, Cn lo de a9Bi !olosi ener'ia Cn s opul de a de&eni propria sa persoan?, el !oloseBte a east? ener'ie Cn mod onstant pentru a se asi'ura ? !amilia este inta t?, separarea &a !i serios Cmpiedi at?. Cum a.ut? psihodrama7 CAnd o s en? sau o situa@ie are au !ost *lo ate la ni&el psihi sunt dramati)ate pe s en? pentru a !i tr?ite din nou, omportamentele nes?n?toase are apar Cn a @iune sunt adesea &?)ute Bi identi!i ate a !iind <ne*une= sau <*olna&e= 5 atAt de ?tre prota'onist At Bi de atun i ?tre 'rup. Comportamentul distorsionat u are ine&a a tr?it de atAta timp um este u noi u ade&?rat onBtienti)?ri, adrul 'rupului, Cn At a a.uns s? !ie sim@it a normal, de&ine mai uBor de &?)ut
And este .u at. Treptat, odat?
u Cmp?rt?Birea Bi anali)a Cn
aspe tele distorsion?rilor internali)ate pot !i examinate Bi Cnlo uite iar insi'ht9ul se poate produ e. Terapia de lun'? durat? Ci d? &oie Cn et Bi s? retr?ias ? stadiile din de)&oltarea sa pe are le9a ratat. .0+C8I+ *0 ST.0SS P/STT.+)4+TIC Copiii are au
lientului s? mear'?
res ut Cn medii dependente sunt supra&ie@uitorii unor serii de And s? se
traume din prima opil?rie. Traumele lor s9au des!?Burat de9a lun'ul unei mari perioade de timp, iar ei au !ost nea.utora@i Cn !a@a a estora, !?r? s? Btie ni iodat? aBtepte la a*u), e anume l9a au)at sau mani!esta multe simptome ale sindromului de stress posttraumati um s? opreas ? a*u)ul. Ca adul@i, ei pot tr?it de solda@i Cn
r?)*oaie. A Co As au tendin@a de a rea @iona exa'erat, peste m?sur? sau de a se retra'e Bi a se as unde. Ei au Cn&?@at, opii !iind, s? de&in? hiper&i'ilen@i !a@? de ori e semn de pertur*are Bi s? intre Cn a @iune pentru a pla a, a ontrola, a e&ita sau a TAQE ON THE A"$%ER pentru a se prote.a. Ast!el ? nu este de mirare ? mul@i dintre ei aut? ri)a Bi
CBi ale' pro!esii Bi parteneri u un ni&el ridi at al stressului. Au a.uns s? ABti'e un sens al &alorii de sine din ontrolarea in ontrola*ilului. Chiar Bi atun i And nu este nimi ? este . Claudia amenin@?tor Cn mod spe ial de are s? ai*? 'ri.?, ei &or per epe
"la N*urn spune urm?toarele( <A o As u rea @ii de stress posttraumati J1Kau di!i ult?@i Cn a9Bi sta*ili 'rani@ele emo@ionale8 J4K sunt !oarte de!ensi&i8J0K sunt amor@i@i Bi au e&itat durere ast!el Cn At simt ? < e&a lipseBte=8J2K impunerea limitelor Bi a 'rani@elor de ?tre alte persoane este experimentat? a respin'ere sau hiar a*u)8 Bi J:K, ei spun ? __au su!erit o traum?, dar au tre ut repede mai departe Bi sunt !oarte *ine a um`` =. Cum a.ut? psihodrama7 Componenta a @ional? a psihodramei a omportamentul de )i sau de a A oAs u )i. Cu alte esea)? a eleaBi arii ere*rale a Bi u&inte, da ? trauma are lo prin a @iune, poate !i
&inde at? prin a @iune. Traumele &e hi, um ar !i a eea de a reBte u un p?rinte al ooli reBte Cntr9un sistem !amilial e pro&oa ? durere, sunt aduse Cn &ia@a adult?. u situa@iile riti e e)it? Cn a tr?i sentimentele ontinu? de tensiune interioar?, ,ia@a normal? pro&oa ? anxietate din au)? ? sinele traumati)at st? Cn aBteptarea ri)ei. are s9au o*iBnuit mai de'ra*? po)iti&e, pentru a se prote.a !a@? de durerea produs? de pierderea primar?. Din ne!eri ire, a est mod de &ia@? nu9i ap?r?, aparent !?r? o*ie t. CAnd r?nile Bi durerile sunt s oase a!ar? din as un)?toareJprin Cmp?rt?Birea lor 5 .o de rol, notarea Cn .urnal, arta sau ori e a.un'e Cn pro!un)imile Cntune oase Bi adu e la lumin? ade&?rulK, po&estea poate !i spus? Bi adus? drept m?rturie, Bi ast!el persoana este apa*il? s? '?seas ? sensul durerii. Psihodrama este potri&it? Cn mod deose*it Cn atin'erea Bi a ti&area de!enselor, atAt prin identi!i area propria dram?, material e tre*uie s? de)&?luie sinele. 69-*I.0+ T.0+=; 5S. 69-*I.0+ -0CT.0+=; Mediile dependente !un @ionea)? u dou? realit?@i alternante, una trea)? Bi una And este !olosit? o su*stan@?, ? su*stan@a este au)?. A easta impli ? minimali)area Bi a!e tat? de a*u)ul de s*stan@? al dependentului. Atun i u)ul ei tre*uie s? !ie prote.at de persoana Cn ne'area impa tului pe al ool, dro', mAn are sau sex, utili)area ei u prota'onistul At Bi prin i Ci @ine Cntr9o stare
are utili)atorul Cl are asupra sistemului. #ie
ompulsi&?/dependent? &a altera dinami a
!amiliei. Dependentul &a in&esti ener'ie Cn p?strarea unui depo)it de su*stan@?, deseori Cn se ret, iar !amilia &a in&esti ener'ie Cn p?strarea unei aparen@e normale a !amiliei. %istemul se or'ani)ea)? di!erit atun i !oloseBte su*stan@e. Cele dou? realit?@i re ipro And dependentul !oloseBte su*stan@e Bi are tr?ies in interiorul And nu opilului se Cmpiedi ?
de9a lun'ul &ie@ii adulte. Normalitatea nu ex lude neCn rederea, iar durerea
'enerea)? primele temeri de a*andon Bi/sau de dependen@?, are pot adu e tre utul Cn pre)ent su* !orma omportamentelor de!ensi&e, pasi&9a'resi&e sau a'resi&e.
Cum a.ut? psihodrama7 Oamenii pot .u a Cn psihodram? am*ele realit?@i( atAt adu e din in onBtient Cn onBtiin@? tot eea e a !ost ea trea)? At Bi ealalt?. Prin intermediul psihodramei ei pot m?ri ni&elul de onBtienti)are al !ie ?rei realit?@i Bi pot on!u) Bi as uns, unde poate !i separat Cn dou? atmos!ere distin te. Ast!el, ei pot &edea unde lumea interioar?, nar oti)at?, poluea)? &ia@a lor a tual?. Psihodrama poate a.uta, de asemenea, Cn lari!i area a eea e &ine din tre ut Bi a eea e apar@ine pre)entului. De exemplu, da ? o so@ie @ip? la so@ul ei Bi Ci spune lu ruri pe are, in onBtient, CBi doreBte s? le !i spus tat?luiei al ooli , dire torul psihodramei o onBtient? Cn pre)ent despre modul Cn um tre utul Ci are sentimentele purtate din !amilia ei um o*i eiuri poate ru'a s?9Bi alea'? tat?l Bi s?9i &or*eas ? dire t a estuia. #? And ast!el, ea poate de&eni dependent?, despre opleBeBte pre)entul, Bi despre
de)&oltate Cntr9o rela@ie Cn
are era pre)ent? dependen@a sunt reluate Cntr9o rela@ie
a tual?, Cn are dependen@a poate nu este pre)ent?. +4/.8I.0+ 04/8I/-+,; Copiii are res Cn situa@ii dureroase Cn&a@? um s? se *lo he)e emo@ional pentru a nu su!eri. Ei reali)ea)? a east? amor@ire printr9un omportament ompulsi&, deturnAnd durerea Cntr9o a ti&itate, reprimAnd sau diso iindu9se de tr?irile dureroase, !olosind o su*stan@? pentru a Cn'ropa rana sau Cn&?@And um s? se Cn hid? emo@ional. Dn hi)Andu9 se, poate opri inhi*? propriu9)is durerea, dar &a proi, de asemenea, Bi alte tr?iri. Cel a ap?rare nu mai este Cn onta t onexiuni pline de semni!i a@ie Cntre are !oloseBte *lo area u sentimentele sale reale Bi CBi ir umstan@e Bi
apa itatea de a sta*ili
r?spunsurile sale emo@ionale la a estea. Re)ult? ast!el sentimente de i)olare Bi Cntrerupere. Cum poate a.uta psihodrama7 Exteriori)And a este sentimente amor@ite de9a lun'ul terapiei poate !i !oarte on!u) Bi Cnsp?imAnt?tor 5 dar, Cn !inal, red? persoana sieBi. Psihodrama repre)int? opusul *lo ?rii emo@ionale prin Cn ura.area an'a.?rii Jimpli ?riiK Cn a ti&it?@i Cn ?r ate emo@ional. Pri&ind drama altora Bi identi!i Andu9se psihodramati ?, tr?irile u a eBtia, o persoan? are Bansa de a l?sa .os de!ensele Bi a se apropia de propriile tr?iri. Prin pro esul de identi!i are Cn a @iunea are au !ost Cn'ropate se ridi ? la supra!a@?. Adeseori, amintiri are anterior !useser? uitate apar Cn prim plan. Este di!i il s? r?mAi omplet Cn his Cntr9un mediu psihodramati !?r? a a east? Cn hidere s? nu de&in? e&ident?. Dup? o perioad? de timp, psihodrama &a a.uta treptat persoana s?9Bi re ABti'e apa itatea de a sim@i Bi de a se mani!esta spontan. 69-*I.0+ *0=/.6+-I=+T;
178
$na dintre ta ti ile de supra&ie@uire ale !amiliilor dis!un @ionale este de a a!iBa o ima'ine aparent? de *ine. Fi pentru a !iind ne on'ruent? ? tr?irea emo@ional? pro!und? poate !i radi al on!irmate sau lar. di!erit? de ima'inea de la supra!a@?, opiii experimentea)? propria lor realitate interioar? u realitatea lor exterioar?. Tr?irile lor nu sunt &alidate, Bi ast!el ei se simt de one ta@i Bi on!u)i. Oamenii dependen@i nu 'Andes a.un' la o Cn@ele'ere ra@ional?. Ei sunt determina@i s? nepotri&ite, Bi prin urmare, a.un' s? se Cndoias ? de a!e tele Bi 'Andirea sunt Cn ontradi toriu u eea de&eni de)or'ani)at?. Fi ast!el, Cn experimente)? 'Andirea Bi sim@irea realitate intern?, ele din urm?, read?
Copiii are Cn ear ? s? &or*eas ? ra@ional u p?rin@ii lor <nar oti)a@i= sau dis!un @ionali, nu ? per ep@iile lor sunt apa itatea lor de a 'Andi. CAnd e este a eepta*il, 'Andirea poate opiii din !amiliile dependente ealalt? Bi de propria lor
a !iind detaBate una de
are a.un'e s? par? !?r? sens Bi nerele&ant?. Dn pro!un)ime, durerea
neCn heiat? Bi anxietatea sunt in&estite Cn detrimentul eului interior. Cum a.ut? psihodrama7 Emo@ia Bi 'Adul sunt le'ate. Deseori ne or'ani)?m 'Andirea Cn .urul unor emo@ii puterni e pentru a le adapta Cntr9un !el, a le !a e !a@?, a le &alida sau a le ra@ionali)a. CAnd durereaJ prin esen@? emo@ional?K nu are Cn otro s? mear'?, emo@ional?, tensiune Bi distorsionea)? modul Cn a.un' la supra!a@? Cn pre)ent Bi nu se re!er? la dintre a estea sunt emo@ii arhai e, Cn ni&el psihi noastr?. Ne or'ani)?m 'Andirea Cn .urul unor per ep@ii 'reBite din ?utarea unui mi.lo reea)? presiune are are ne experiment?m pe noi Bi lumea au)a emo@iilor ir umstan@e din pre)entul9tr?it. Multe de eli*erare, dar noi nu le
identi!i ?m a atare. CAnd po&erile emo@ionale sunt @inute Cn t? ere Bi Cn mare se ret la a r?ni emo@ionale pro!unde, de neatins, o re@ea de !alse ra@ionali)?ri reBte Cn .urul a estora pentru a le prote.a Bi pentru a nu !i Btiute, &?)ute sau sim@ite. Atun i And sunt eli*erate Cn psihodram?, emo@iile nu mai au a est e!e t asupra 'Andirii. I-T0.-+,I=+.0+ )-)I SIST04 #+4I,I+, *IST/.SI/-+T %istemul !amilial dependent este onstruit Cn .urul ne'?rii, ilu)iei, reprim?rii Bi distorsion?rii. Prin ipiile dup? are !amilia este or'ani)at? au la *a)? &ia@a u dependen@? sau u dis!un @ionalit?@i. CAnd a east? !amilie dis!un @ional? este internali)at? de&reme Cn &ia@? de ?tre opilul Cn reBtere, el poart? a est sistem, la ni&el intern, Cn &ia@a adult?, eea e Cnseamn? ? !amilia interioar? a A oAs este, de asemenea, dis!un @ional?. Dn &ia@a adult? a est sistem este tr?it pAn? la ap?t Bi de&ine un prin ipiu de or'ani)are Cn rela@ii Bi Cn !amilie, unde adi @ia Bi trauma pot !i sau nu pre)ente. A oAs Bi dependen@ii au tendin@a s? !ie hiper&i'ilen@i Cn rela@ii9 ?utAnd pro*leme hiar Bi atun i And nu sunt. Re'ulile sistemului Cn his 5 <%? nu ai Cn redere, s? nu &or*eBti, s? nu sim@i= 5 sunt de lanBate Bi adultul !oloseBte a este moduri de !amilie.
omportare Bi supra&ie@uire Cn noua
Cum a.ut? psihodrama7 Dntr9un 'ru de psihodram? dinami ile !amiliale Bi trans!erurile sunt sim@ite Bi puse Cn s en?. Re)ol&area a estor rela@ii de trans!er repre)int? alea ?tre &inde are. %o iomatri ea 'rupului adu e la supra!a@? !amilia internali)at? a !ie ?rui mem*ru al 'rupului. Atomii so iali Bi so io'ramele o!er? !ie ?ruiparti ipant posi*ilit?@i nes!ArBite de a9Bi examina Bi reexamina !amilia atAt din po)i@ia proprie At Bi din po)i@ia elorlal@i. In&ersiunea de rol Ci permite parti ipantului nu numai s? &ad? pun tul de &edere al eleilalte persoane Cn interiorul sistemului, i Bi s?9l experimente)e. Dn 'rup, prin intermediul dramati)?rii Bi al exer i@iilor so iometri e, rolurile !amiliale Bi sistemele !amiliale sunt examinate Bi explorate Cn mod repetat. ConBtienti)area dinami ilor !amiliale in onBtiente repre)int? primul pas spus. A est pro es a.ut? la redu erea disonan@ei ?tre e&aluarea Bi re)ol&area e ade&?rul a estuia este repre)ent?rilor distorsionate ale prota'onistului, pe m?sur? rela@iei dintre realitate Bi per ep@iile, aBtept?rile distorsionate. 4/*0,0 P+.0-T+,0 *IST/.SI/-+T0 In mediile di!un @ionale de)&oltarea normal? a opilului este adesea ne'li.at? Cn !a&oarea omportamentelor de adi @ie Bi de ompulsie. Copilul &ede niBte p?rin@i pe are i9a pierdut Bi are sunt in apa*ili s? !ie pre)en@i total a p?rin@i. Mai tAr)iu Cn &ia@?, And la rAndul lui de&ine p?rinte, nu are modele parentale s?n?toase are s?9i ser&eas ? drept exemplu. $rmarea modelului repre)int? una dintre ele mai pro!unde !orme de Cn&?@are. Proprii noBtri p?rin@i ne Cn&a@? mai mult de At ori ine despre um s? !ii p?rinte. Noi a&em tendin@a de a !i p?rin@i !ie Cn modul Cn are am !ost Cn'ri.i@i, !ie Cntr9un alt mod, a rea @ie la modul lor de Cn'ri.ire. Terapia o!er? Bansa de a uBura durerea unei Cn'ri.iri inade &ate Bi de a !i Cn'ri.it din nou, Cn mod mai sano'en. Cum poate a.uta psihodrama7 Dn psihodram?, persoana poate pune Cn s en? rolurile p?rin@ilor introie ta@i atAt din perspe ti&a lui At Bi a lor. A .u a rolul p?rintelui a.ut? la adu erea personalit?@ii a estuia, are tr?ieBte Cn prota'onist, la un ni&el onBtient. In ontinuare, dire torulJterapeutulK poate !olosi tehni a inter&ie&?rii prota'onistului Cn rolul p?rintelui s?u atAt pentru a9l men@ine Cn a el rol At Bi pentru a o*@ine in!orma@ii semni!i ati&e. A .u a rolul p?rintelui Ci permite prota'onistului s?9Bi pun? Cn s en? introie @ia Cntr9un mediu se uri)ant Cn are rolulrile distru ti&e introie tate pot !i examinate, tr?ite Bi eli*erate. A .u a rolul prota'onistului o a.ut? pe persoan respe ti&? s?9i Cnapoie)e p?rintelui emo@ii a ruBinea, !uria Bi hiar dra'ostea, emo@ii pe are le9a purtat Cn el Cn t? ere din au)? ? le'?tura empati ? dintre p?rinte Bi opil nu a !ost su!i ient de solid? pentru a on@ine a este tr?iri.
o'niti&e din interior prin e hili*rarea
180
*I#IC),T+T0+ 7- + #/.4+ ,06;T).I 04P+TIC0 Copiii Cn&a@? da ? pot a&ea sau nu Cn redere Cn lume Cn !un @ie de modul Cn are primii Cn'ri.itori s9au purtat u ei. Da ? Cn'ri.itorii le Cn@ele' ne&oile ore t Bi le r?spund, opii a.un' s? &ad? lumea a pe un spa@iu pl? ut, are &ine Cn CntAmpinarea dorin@elor lor. Atun i Ans opiii nu au a&ut un Cn'ri.itor empati la ne&oile lor, And de)&oltarea sinelui este in omplet? Bi simt ? nu au primit su!i ient din At a&eau ne&oie, de&ine di!i il pentru ei s? dea din e&a simt ? este un &id, un spa@iu 'ol. O persoan? are nu a reuBit s? se separe emo@ional de p?rinte &a onBtienti)a u di!i ultate pre)en@a altuia, apa*ili s? in&ers?m rolul ? i su* o u o alt? anumit? !orm?, ea este Cn ? Cn orporat? p?rintelui. Putem &or*i de empatie atun i And suntem persoan?, &?)And Bi sim@ind lu rurile am um le &ede ealalt? persoan?. Persoana are nu a a&ut su!i ient? satis!a @ie Cn de)&oltare CntCmpin? di!i ult?@i s? renun@e la propriul eu Bi s? in&erse)e rolurile. Con!orm lui Ro*ert %iroNa, <Exist? o semni!i a@ie Cn !aptul ? eul nu etse su!i ient de puterni pentru a se deplasa Cn rela@ia empati ? u el?lalt, Cn a eea ? o parte a eului se poate pierde sau poate !i pus? Cn peri ol da ? nu este p?)it? onstant=. Dn el?lalt. Cum poate a.uta psihodrama7 Psihodrama are puterea de a a des hide prota'onistul esa durerile &e hi Bi tr?irile de re.e @ie, Bi de a ?tre emo@ii *rute. Dn a ele moment, prota'onistul poate tre e ontextul unei lipse de Cn redere Cn sine, este di!i il? extinderea ?tre
din olo de durerea are l9a *lo at Bi de ap?r?rile are amor@es durerea. Odat? eli*erat, prota'onistul este pre'?tit s?9i lase pe oameni <Cn?untru=, Cntr9un mod po)iti&. Noile experien@e de rela@ionare se pot produ e, iar eul poate !i tr?it Bi re onstruit. Odat? e eul este Cntre'it, puterni , poate a&ea lo Bi onBtienti)area eluilalt8 odat? e empatia este inte'rat? Cn sine, poate !i tr?it? Cn rela@ia u el?lalt.
I-*I5I*)+.0+OS0P+.+.0+ I-C/4P,0T; *0 P;.I-8I $nii p?rin@i per ep separarea a pe o re.e @ie Bi CBi retra' dra'ostea Bi rup le'?tura u opilul, pe are Cl simt ? se Cndep?rtea)? de ei. In a east? situa@ie separarea a.un'e s? semni!i e pierderea p?rintelui, eea e adesea pare un pre@ prea mare de pl?tit. De exemplu, !ata adoles ent? are adu e prieteni a as? Cn lo de a ieBi u ei, ast!el Cn At s? nu9Bi lase sin'ur? mama prea mult timp, nu &a !i apa*il? s? se separe de ea8 ea simte ? tre*uie s? se Cn'ri.eas ? de ne&oile p?rintelui Cnainte de ale ei. $nul ditre aspe tele tra'i e ale a estei situa@ii este a ela separarea ? opilul on!und? u Cn orporarea. 6e @ia este =CAnd simt ne&oia s? m? Cndep?rte), de !apt
tre*uie s? m? apropii 5 Tre*uie s? Cn orpore) eea e m? !a e s? &reau s? ple Bi s? mint Cn le'?tur? u dorin@a de a ple a, hiar Bi pe mine, ? i este insuporta*il pentru p?rintele
meu. P?rintele meu ar muri !?r? mine =. Pro esul indi&idu?rii de&ine ast!el prea Cnsp?imAnt?tor Bi prea dureros pentru a suporta. Drept re)ultat, CntAmpine ne&oile prin !u)iunea emo@ional? Bi psihi ? mele=. Cum poate a.uta psihodrama7 Dnainte de a ne indi&idua tre*uie s? !i !ost Cntr9o rela@ie. Psihodrama Ci a.ut? pe prota'oniBti s? primeas ? pe exemplu, dup? ale experien@ial? < eea e nu au a&ut ni iodat?=. De ?tre umplerea eptare Bi spri.in. are Cl on reti)are, sentimentul de sin'ur?tate se orietea)? opilul Cn&a@? s?9Bi ne&oile u p?rintele( <Dmi satis!a
sati!? Andu9le pe ale tale, Bi C@i permit @ie s?9@i satis!a i ne&oile satis!? Andu9le pe ale
&idului, !olosind suro'ate pentru a 'enera un sentiment de dra'oste, a onta t deplin u ne&oile neCmplinite sau
Deoare e psihodrama poate mo*ili)a sentimente pro!unde, prota'onsitul poate a.un'e Cn u r?nile des hise, l?sAnd .os armura prote.a de sim@irea durerii. Odat? e durerea este sim@it?, poate !i &inde at?. Pentru a a&ea lo indi&iduarea tre*uie s? lo ali)?m p?rintele interiori)at. Pentru a se CntAmpla a est lu ru, tre*uie s? re)ol&?m rela@ia p?rinte9 opil. Numai atun i p?rintele este inta t Cn interiorul a&And opilului, a esta din urm? se poate orienta a pun t interior de re!erin@? sentimentul de a !i iu*it Bi prote.at8 ast!el And opilul a ?tre lume eilal@i
poate Cn&?@a s? se iu*eas ? Bi s? se Cn'ri.eas ? pe sine, s?9i re unoas ? pe a est sentiment pro!und este a!e tat, dra'ostei Bi a a el sentiment, nu &om Bti e el este ondamnat la o ?utare
existAnd separat de el Bi s? tr?ias ? experien@e are Ci pot o!eri a elaBi repere. Dar da ? ontinu? a u tot ept?rii pe are nu le9a a&ut ni iodat?. Din p? ate, !?r? a tr?i Bi a Cn&?@a ?ut?m Bi &om on!unda dra'ostea Bi a eptarea
eea e ne d? o stare de *ine. C/PI,), P+.0-T+, Mediile dis!un @ionale nu apar pur Bi simplu. A estea sunt reate de p?rin@i are, la rAndul lor, nu au !ost Cn'ri.i@i Bi hr?ni@i proprii lor satis!a e. CAnd opiii sunt soli ita@i s? Cmplineas ? dorin@ele p?rin@ilor lor Cn ex es, iar p?rin@ii nu sunt apa*ili s? le ias? Cn CntAmpinare, a eBtia &or de&eni Cn urAnd mi i adul@i. Mi ii adul@i din mediile di!un @ionale tind s? J1K Cn er e s? !ie per!e @i pentru a9Bi pune p?rin@ii Cntr9o lumin? !a&ora*il?8J4K se 'Andes la eea e ar !i el mai *ine pentru p?rin@ii lor Cnainte de a se 'Andi la e ar dori ei8J0K pun pe primul lo ne&oile p?rin@ilor8J2K CBi ABti'? un sentiment al &alorii de sine mai de'ra*? din a !i *uni de At din a se sim@i *ine8J:K CBi ne'li.ea)? propriile ne&oi atAt de des Cn At nu le mai pot identi!i a8J3K se simt inade &a@i atun i And nu9Bi !a p?rin@ii !eri i@i8JOK li se ere s? dea &aloare !amilie8J-K internali)ea)? orespun)?tor. A eBti p?rin@i CBi proie tea)? Cn opii ne&oile emo@ionale de se uri)are neCmplinite, Cn dorin@a de a Bi le
182
un sentiment Cu toate
opleBitor
al eB e ului atun i
And nu reuBes
s? re)ol&e pro*lemele
p?rin@ilor sau ale !amiliei. ? a satis!a e ne&oile eluilalt este natural Bi s?n?tos, de&ine un pro es onBtient? de ne&oile ui sunt dis!un @ional atun i onta t And ni i o parte impli at? nu este
satis!? ute Bi nu are onBtiin@a propriilor ne&oi. In asemenea a)uri, oamenii pot &eni Cn u propriile dorin@e Bi ne&oi prin identi!i area a estora Cn al@ii, pe are Cns? le nea'? la ei. Ast!el se pot rea rela@iile o9dependente. Cum poate a.uta psihodrama7 Cate&a dintre ranile pro&o ate de !aptul de a!i un opil trans!ormat in parinte sunt( pierderea opilariei asumarea rolurilor de adult din olo de ese ului pierderea parintelui a persoana de are esti edu at si indrumat in&atarea )i de )i de a implini ne&oile ui&a inainte de ne&oile proprii si le tia a apa itatile sale si de ai i sentimentul
apoti a.un'e sa !ii iu*it si apro*at a&and 'ri.a de alt ine&a pierderea timpului de a se minuna,lupta si !o ali)a asupra de)&oltarii personale.
Prin psihodrama, opilul adult .oa a dorinte si pro*leme nere)ol&ate si prin so iometria 'rupului isi poate re)ol&a trans!erurile si in&ata noi omportamente. *IS#)-CTII,0 4+.IT+,0 I-T0.-+,I=+T0 A oAs adu Cn rela@iile personale extra!amiliale dis!un @iile maritale ale p?rin@ilor lor. Modelul a estei dis!un @ii este repre)entat de o ?sni ie Cn are partenerii nu au !ost apa*ili s?9Bi re)ol&e pro*lemele Cn mod des his, s? a.un'? la o solu@ie Bi s? trea ? mai departe. %au poate ? A oAs au a&ut p?rin@i are au Cn er at s?9i atra'? pe opii Cn on!li tul de uplu, pentru a ABti'a putere Cn rela@ie. Ei au introie tat, la un ni&el pro!und, realitatea a doi oameni de)am?'i@i unul de altul Bi are s9au r?nit re ipro . Cu un asemenea model, ?sni ia poate p?rea nu numai peri uloas?, i hiar poate de&eni peri uloas?8 Cu a*ilit?@ile rela@ionale pe are A oAs Bi le9au CnsuBit, ei pot re rea ontinuu durerea Bi neCn@ele'erile u are au res ut. A Cn&?@a s? tr?ieBti Cntr9o rela@ie !un @ional? Cnseamn? a relua a ea durere Bi a o adu e Cn pre)ent pentru a !i &?)ut?, sim@it? Bi eli*erat?, Bi a !orma, Cn ontinuare, a*ilit?@i rela@ionale onstru ti&e. Cum poate a.uta psihodrama7 Atmos!era unei ?sni ii repre)int? o !or@? determinant? Cn sta*ilitatea unui ?min, iar psihodrama o!er? o Bans? de a re rea atmos!era pe s en? Cn aBa !el Cn At s? !ie redat? Bi experimentat? din perspe ti&a opilului are a tr?it Cn interiorul a esteia, din perspe ti&a p?rintelui are a tr?it9o Bi din perspe ti&a adultului are a um o poate &edea aBa um a !ost u ade&?rat. A adu e pe s en?, prin .o ul de rol, modul Cn are p?rin@ii s9
au Cn@eles, Bi re9experimentarea Cn pre)ent, pot a.utaprota'onistul s? &ad? um, poate, la ni&el in onBtient, tr?ieBte s enariul p?rin@ilor lui. Psihodrama a.ut? la lari!i area pattern9 urilor destru ti&e Bi la Cn@ele'erea a estora. ST.)CT).+ I-#,0HI<I,; + 0),)I A oAs Cn&a@? s? nu9Bi Cmp?rt?Beas ? ade&?ratele sentimente sau s? dis ute eea e se CntAmpl? Cn interiorul lor. Ei a.un' s? CntAmpl? Cn .urul lor, pentru read? ?, da ? CBi las? 'arda .os, de&in eea e se &?d ? se &ulnera*ili. De asemenea, ei Cn&a@? s? nu spun? ade&?rul despre
?, da ? &or !a e a est lu ru, ris ? s? !ie ata a@i Bi puBi la
p?mAnt de ?tre ei din !amilie are nea'? de)e hili*rul !amiliei Bi are au in&estit Cn <a ar?ta *ine=, a strate'ie de supra&ie@uire. CAnd oamenii are !oloses ne'area pentru a supra&ie@ui sunt pro&o a@i, experimentea)? pro&o area a o amenin@area a propriei &ie@i. Drept onse in@?, A oAs Bi persoanele dependente a.un' s? du ? o &ia@? du*l?. To@i mem*rii sistemului !amilial du &ie@i du*le, !ie onBtient !ie in onBtient, pentru ? lumea lor intern? Bi ea extern? nu sunt Cn on ordan@?. Ast!el ei de&in speria@i Bi de!ensi&i. Ei Cn&a@? ? au ne&oie s? !ie Cn 'ard? tot timpul, !ie pentru a e&ita a*u)ul, !ie pentru a men@ine o situa@ie temporar? de si'uran@?. Dntr9un mediu Cn are < ea mai *un? ap?rare este un *un ata =, , a !i spontan, &ulnera*il Bi uneori poate hiar intera ti&, d? un sentiment de nesi'uran@?, Bi deseori ? i ei sunt o*iBnui@i Cntr9o m?sur? la !el de mare s?
hiar este. Ast!el se de)&olt? rolurile ri'ide Bi in!lexi*ile. PAn? Bi umorul are o intensitate nenatural? la a este perosane, eli*ere)e emo@ii dureroase sau s? ontrole)e prin intermediul sar asmului a umor. A eBti oameni C@i iau po)i@iile Bi le ap?r?8 rolurile omportamentale de&in roluri de supra&ie@uire. Apoi rolurile Cn&?@ate Cn adrul sistemului de&in stru tura intern? a sistemului eului Bi sunt .u ate Cn situa@ii de 'rup de9a lun'ul &ie@ii. Cum poate a.uta psihodrama7 +rupul terapeuti este un spa@iu si'ur pentru a oamenii s? Cn&e@e noi roluri Bi s? pra ti e un nou omportament. %o iometria 'rupului permite a trans!erurile Bi proie @iile s? !ie re)ol&ate prin onBtienti)are Bi punerea lor Cn s en?. #lexi*ilitatea mental? este o are ine&a se simte nesi'ur, renun@And sau omponent? important? a s?n?t?@ii mentale, iar psihodrama o!er? experien@a dire t? a unei &ariet?@i de roluri9 Cnt?rind rolurile Cn Bi/sau a prelu rAnd rolurile are nu mai sunt utile eului, Bi petre And timp Cn exersarea rolurilor noi omportamentelor noi. ExaminAnd noile Bi &e hile roluri din mai multe a parte a auditoriului sau a perspe ti&e 5 !ie Cn rol, Cn in&ersiune de rol, a auxiliar,
o*ser&ator 5 repre)int? un mod on ret de a s him*a or'ani)area intern?. +<)=), #I=IC FI S0H)+,
Din
au)a redu erii inhi*i@iilor
a re)ult? Cn urma
onsum?rii de al ool Bi dro'uri, opiii a estora sunt Cn
pre um Bi din au)a
ontrolului s ?)ut al persoaneidependente,
peri ol de a !i &iola@i !i)i
Bi sau psihi . Internali)area unui sentiment pro!und de
nea.utorare, Cn!rAn'ere Bi teroare se produ e Cn urma su*.u'?rii Cn a este !eluri de ?tre o !i'ur? autoritar? sau de ?tre un p?rinte. CAnd el are a*u)? este un p?rinte, re)ult? o on!u)ie Cn personalitate le'at? de 'rani@e Bi un omportament ade &at Cn adrul rela@iilor intime. A a&ea Cn redere Cn &ino&?@ie sau eilal@i pare nai&, ompromi@?tor sau peri ulos. Fi a a&ea ? &i tima poate un sentiment pro!und de e am meritat s? mi se Cn redere Cn sine este la !el de di!i il pentru CntAmple asta7=. Parte a &inde ?rii este a eea a a epta ? a !ost o &i tim? ino ent?. Din p? ate, odat? u a easta &ine Bi tra'i a onBtienti)are ? p?rintele sau !i'ura autoritar? a !ost el are a omis a'resiunea, ? a pus opilul Cntr9o prime.die teri*il?, !?r? a, aparent, s? se 'Andeas ? la *inele opilului. Ni i un atun i opil nu ar dori s? a!le a estea despre un p?rinte sau despre o persoan? ont propriu. mai mare. Ast!el ne putem expli a de e a este amintiri nu ies adesea la supra!a@? de At And &i tima se simte su!i ient de independent? pentru a tr?i pe ? este mai a Con eptul de *oal? este de a.utor pentru epta*il Bi mai iert?tor s?
ompli itate( <Care a !ost &ina mea Cn asta7De
'AndeBti ? un p?rinte a !? ut a easta pentru ? a&ea o *oal? 5 ? *oala a pus st?pAnire pe el Bi <Bi9a ieBit din min@i= 5 de At s? sim@i ? Cn mod deli*erat a pro&o at durerea. Cum poate a.uta psihodrama7 Creierul, atun i And este traumati)at, nu mai !un@ionea)? normal8 'enerea)? o And o amintire este re@inut? ast!el este adus? la supra!a@? inhi*are. Ca urmare, amintirile traumati)ante sunt sto ate Cntr9un stadiu neCn heiat, nere)ol&at. De !ie are dat? Jpentru ? e&a a Cmpiedi at9o, um ar !i o rela@ie intim?, !uria mani!est?, a tul sexual, et .K, Bi apare Cn a east? stare neCn heiat?, Cmpietrit?, Bi *lo hea)? parti iparea normal? Cn a ti&it?@i o*iBnuite. $tili)And psihodrama pentru a adu e la supra!a@? amintirile traumati e, Bi a pune Cn s en? apoi o meta!or? a situa@iei, Cn pre)en@a unor suro'ate se uri)ante Bi a ontrolului, poate !i o!erit un ontext pentru e&eniment. Po&estea poate !i spus? Bi *lo a.ul poate !i plim*at, spus, .u at, plAns, @ipat, Bi dep?Bit. Toate emo@iile are au !ost Cn hise pot a.un'e la supra!a@? Bi pot !i experimentate Cn orp ast!el Cn At s? poat? !i inte'rate Bi sim@ite u ade&?rat. Dn a est !el, mi Borarea Cn etul Cntr9un nou ansam*lu de nou? elule, u Cn etul Bi des ?r area elulelor reierului, pre um Bi in luderea altora noi se poate produ e8 trauma din memorie &a !i restaurat? u unele in!orma@ii des ?r ate Bi altele ad?u'ate, Bi o la nea.utorare la Cmputerni ire. Ast!el, onBtienti)are poate spri.ini tre erea de
oamenii traumati)a@i pot Cn epe s? &ad? ? au !ost de !apt o &i tim? a situa@iei lor8 ? nu tre*uie s? se simt? responsa*ili pentru eea e s9a CntAmplat a Bi And ei ar !i au)at9o8
Bi
? ei pot s?9Bi poarte de 'ri.? Cntr9un mod Cn
are nu puteau
And erau
opii, ast!el
Cn At a tr?i Bi a iu*i Bi a ris a sunt din nou posi*ile. *IS/CI0.0+ CAnd &ia@a de&ine prea Cnsp?imAnt?toare sau prea dureroas?, o posi*il? rea @ie la a east? traum? este diso ierea de ea 5 a te Cndep?rta psihi . Deseori oamenii CBi amintes trauma, um ar !i a*u)ul !i)i sau sexual, a o experien@? &?)ut? din a!ara orpului, a Bi um s9ar &edea din alt lo . #orma extrem? a diso ierii este tul*urarea de personalitate multipl? 5 persoana CBi reea)? una sau mai multe personalit?@i a And ?ror sar in? este s? !a ? !a@?
durerii. Dntr9o !orm? mai uBoar? a diso ierii, persoana pur Bi simplu se las? dus?, mental, departe nu Cntr9un lo anume, dar departe de pre)entul dureros. A est o*i ei, de a nu !i Cn Cntre'ime pre)ent, este o ap?rare Cmpotri&a emo@iei, un !el de a*sen@? mental?. Diso ierea ser&eBte, de asemenea, a ap?rare de9a lun'ul traumei, permi@Andu9le unora s? experimente)e e&enimentele dureroase me anism de!ensi& ... %l?*i iune !i)i ? Cn timpul traumei Cmpreun? pl? ute Jdiso iereK Bi sensi*ilitate extrem? la stimulii sau a*sen@a sim@ului riti K. Persoanele are diso ia)? Cn mod re'ulat se pot sim@i !alBi sau nepotri&i@i pentru ? a @iunile lor din pre)ent nu sunt pare ? este un r?spuns one tate u sentimentul realului. Ei 'Andes ? le lipseBte a esul la in!orma@ia sentimentele Cn lo s? le simt?, reali)And un e!ort mintal pentru a a.un'e la eea e li se ore t la o situa@ie, pentru are ar putea s? le oriente)e r?spunsul potri&it. Cum poate a.uta Psihodrama7 Pentru &inde area diso ierii, o persoan? tre*uie s? reintre Cn sine pentru a reali)a o onexiune real? u &ia@a sa interioar?. Fi pentru a Cntoar erea s? ai*? e!e t, ea tre*uie s? simt?, s? experimente)e Bi s? reinte're)e toate sentimentele are au stat Cn?*uBite Cn timpul e&ad?rii din sine. Dn ?l)irile psihodramati e Bi parti iparea la drama altei persoane sunt utile Cn a o pune Cn de a experimenta Cntr9un onta t u sentimentele reprimate. #a)a de .o are pro&oa ? !ri a. Odat? dramati , e a estea indi!erent a este prota'onist?, eu auxiliar sau martor Cn audien@?, Ci o!er? oportunitatea adru si'ur sentimente sunt sim@ite si re&?)ute de o*ser&atorul interior, ele pot !i inte'rate Cntr9un nou mod. Apoi, !a)a de Cmp?rt?Bire Ci permite s? &ad? ? nu este sin'ura are a '?sit un mod de a e&ita s? simt? mai mult? durere de At putea suporta. A entul pus de Psihodram? pe antrenarea spontaneit?@ii este deose*it de !olositor ai i deoare e a.ut? oamenii s? u o sl?*i iune psiholo'i ?, u amintirea intru)i&? a e&enimentelor JasimilareK, pierderea pl? erii Cn a ti&it?@ile de o*i ei are e&o ? trauma Jsu'esti*ilitate a Bi And s9ar !i CntAmplat altui <eu=. A est
186
tr?ias ? Cnl?untrul propriilor lor min@i Bi puterni e !?r? s? diso ie)e. /4-IP/T0-8+
orpuri Bi s? Cn&e@e s? suporte sentimente
Din au)a 'Andirii ma'i e din opil?rie, Cmpreun? u dorin@a puterni ? a opilului de a adu e pa e Bi armonie !amiliei sale ne!eri ite, ea a.un'e s? read? ? Btie um s?9Bi &inde e !amilia 5 numai dac2 to3i membrii amiliei ar asculta-o . mai tAr)iu Cn &ia@?, a est 'en de 'Andire ma'i ? se poate tradu e prin omnipoten@? 5 sentimentul ? numai ea a &?)ut Bi a Cn@eles u ade&?rat e se petre ea Cn !amilia ei. O alt!el de omnipoten@? se de)&olt? a ap?rare Cn !a@a sentimentelor de nea.utorare, inade &are Bi disperare. Deoare e realitatea unei situa@ii este prea opleBitoare Bi dureroas? pentru a un opil s? tr?ias ? u ea, el a.un'e s? onstruias ? o !als? realitate plin? de moti&e spe iale Bi ra@ionali)?ri are .usti!i ? !aptul ? !amilia lui e di!erit?. De At s? se simt? a un ratat, el CBi spune ? este un opil spe ial 5 este neCn@eles de str?ini. Dn a elaBi timp, dedesu*tul ilu)iei de a !i ex ep@ional, tr?ieBte o mi u@? persoan? r?nit?, Cn'ro)it? de a CBi permite s? a!le ? eea e *?nuieBte el Btie de.a, ? !amilia sa se destram? Cn et dar si'ur. Eul p?rinte al importan@e. A esta opilului are de asemenea Bi o &i)iune exa'erat? a propriei sale rede u ade&?rat ? !?r? el !amilia nu ar putea s? !un @ione)e. El
poart? u sine a east? ilu)ie Bi la maturitate, And rede ? numai el @ine totul Cmpreun? @i Cn@ele'e de e este u ade&?rat ne&oie. Este di!i il pentru el s? se simt? on!orta*il u dimensiunea sa ade&?rat?. Cum poate a.uta Psihodrama7 >o ul psihodramati speriat poate Rela@ionarea u ieBi din Ci permite eului autenti as un)?toare s? ias? la supra!a@?. Copilul r?nit Bi u al@ii. Bi rela@iona, dep?Bindu9Bi durerea, are au !ost Bi ei r?ni@i Bi
eilal@i Bi ieBirea din i)olare redu e ne&oia unui sistem 'randios de u al@ii are s9au sim@it
ap?rare. Prin intermediul identi!i ?rii
di!eri@i de alte persoane, el Cn&a@? ? nu este sin'urul are a supra&ie@uit unor experien@e din opil?rie dureroase( Bi al@ii au !ost a*u)a@i Bi !? u@i s? 'Andeas ? urAt despre ei CnBiBi. A east? identi!i are u al@ii a.ut? la depersonali)area sentimentului eptarea unui eu mai real. ? este um&a de!i ient Bi Cn ura.ea)? a
*I#IC),T+T0 7- C,+.I#IC+.0+ -05/I,/. O persoan? ale ?rei ne&oi sunt sistemati neCmplinite Cn opil?rie poate a.un'e s? se team? s? ear? eea e are ne&oie. Dn primul rAnd, de&ine in apa*il? s?9Bi tolere)e propriile ne&oi. A a&ea ne&oie reea)? sentimente de sl?*i iune, prostie sau peri ol, Bi de a eea CBi as unde ne&oile !a@? de sine, ne'Andu9le sau proie tAndu9le asupra altei persoane.
Dn ontinuare, ideea de a !i lar Cn pri&in@a ne&oilor Bi de a ere e&a Cn !a&oarea eului reea)? o dilem? paradoxal?. Pe de o parte, !ri a de a ere Bi de a nu primi, adu e la supra!a@? durerea din opil?rie, de)am?'irea de a a&ea ne&oie Bi de a !i apoi umilit a a sim@it a ea ne&oie. Pe de alt? parte, da ? o ne&oie e a!irmat? Bi satis!? ut?, a est !apt adu e u sine durerea de separare, pentru ? ne&oia satis!? ut? este prin natura ei !init? Bi pentru ? Cn timp e ere s? i se satis!a ? o ne&oie spe i!i ?, dorin@ele sale reale sunt mult mai adAn i Bi mai di!i il de de!init. ACoA a Cn&?@at Cn opil?rie s? nu depind? de nimeni. %i9a satis!? ut sau nu propriile ne&oi Cn i)olarea dureroas?, neasumAndu9Bi ni iodat? ris ul de a Cntre*a. Po)i@ia ira@ional? este urm?toarea( <Nu &oi ere nimi are s? Cmi do&edeas ? eea e de.a Btiu, ? p?rintele meu nu este a olo. ABa &oi r?mAne Cn rela@ie, su!erind Cn t? ere pentru neCmplinirea ne&oilor mele. Da ? mi9aB !a e unos ute ne&oile, aB ris a s? !iu Cndep?rtat Bi atun i aB r?mAne total sin'ur=. Din au)a a estei dinami i interioare, ACoA ris ? rareori s?9Bi a!irme des his ne&oile, deoare e a estea e&o ? temeri de a*andon Bi separare. Cum poate a.uta Psihodrama7 Intera @iunea din adrul 'rupului mo*ili)ea)? a!irmarea ne&oilor, deoare e re reea)? dinami a ori'inal? din !amilie8 poate indu e unei persoane sentimentul i)ol?rii, !ri a, respin'erea B.a.m.d. Dn timp, !aptul de a !i omportamentului Bi a dinami ii apa*il s? tolere)e ne&oile, de a Bi le onBtienti)area e a este elemente sunt CnsuBi, de a le exprima Bi pro esa dis on!ortul aso iat lor, &a a.uta la are re)ult? din el. odat? onBtienti)ate, ele pot !i prelu rate Bi Cn@elese. Pa'. 4;-( Pa'. 4;H( Pa'. 4;H( Da ? as ul@i o !amilie oerent?G %tein'lass, Peter, The al oholi !amilE, "asi Alte roluri pot ieBi la supra!a@?G Pe's heider9Cruse, %haron, 1H-3, Anoher Dn m?sura Cn are si'uran@aG HorneE, Qaren, Neurosis and human 'routh,
"ooNs, 1H-O. han e, Health Communi ations, Deer!ield "ea h, #lorida. Norton, 1HO;. Pa'. 41;( Dn ulimii ani o &i)iune mai empati ?G %tein'lass, Peter, The al oholi !amilE, "asi "ooNs, 1H-O. Pa'. 41;( <%tresul asistat de al oolism=G %tein'lass, Peter, The al oholi "ooNs, 1H-O. Pa'. 41;( <$n sistem este un Cntre'=G Patton, Mi hael, iualitati&e e&aluation and resear h methods, 6ondon %a'e Pu*li ations, 1H-;. Pa'. 411( <Ei nu erau mereu aleBii=G "la N, Claudia, It Mill ne&er happen to me, Medi al Adm. Co., 1H-1. Pa'. 411( Printr9o mul@ime de in!luen@e potri&ni eG HorneE, Qaren, Neurosis and human 'routh, Norton, 1HO;.
!amilE, "asi
Pa'. 41-(
<A su!erit o traum? Cn tre ut=G C. "la N*urn, 1HH0, #e*ruarE 44. 6e ture,
#unda@ia Caron, Parners&ille, PA. Pa'. 441( <Nu a&ea Cn redere, nu &or*i=G "la N, Claudia, It Mill ne&er happen to me, Medi al Adm. Co., 1H-1. Pa'. 442( Pa'. 44H( <#a)ele separ?rii Bi indi&idu?rii=G Mahler, Mar'ret, The psE holo'i al *irth o! Fi diso ierea ser&eBteG Con!orm lui %pie'el, 1H-3. the human in!ant, "asi "ooNs, NeM YorN, 1HO:.
189
12 Trauma Experien32 care distruge inocen3a1 dar te 9i conduce 6napoi la ea. 5 >ames "aldMin Trauma este o experien@? emo@ional? sau un Bo are nu este pro esat normal Bi
are un e!e t psihi de durat?. Con!orm lui ".A. &an der QolN( Experien3e nea9teptate1 teri iante1 care bul"erseaz2 sentimentul de predic3ie 9i pot a"ea e ecte pro unde de scurt2 sau lung2 durat2 asupra manierelor de a procesa emo3iile8 :ea%utorarea 9i uria care de obicei 6nso3esc aceste experien3e pot schimba radical imaginea de sine a unei persoane1 9i s2 inter ereze cu "iziunea unei "ie3i sigure 9i predictibile1 o precondi3ie pentru unc3ionarea normal2. Oamenii par psihologic incapabili de a accepta 6nt7mplarea1 distrugerea 2r2 sens 9i "or c2uta o explica3ie pentru a da sens unei catastro e1 inclusi" prin a se auto-blama1 sau a-i blama pe cei pe care 6i iubesc. nea%utorarea cere un "ino"at. Acest apt poate i 6ntors ie 6mpotri"a eului1 pentru a i ost incapabil de a pre"eni ine"itabilul1 sau 6mpotri"a altora. Copilul are a &?)ut un p?rinte s him*Andu9se Cn !a@a o hilor s?i, dintr9o persoan? *un? Bi pre)ent?, Cntr9un *e@i& !urios, a !ost traumati)at sistemati . Copilul *?tut Cn repetate rAnduri Bi are a !ost are a de)&oltat metode de a !a e !a@? terorii, durerii Bi e st?tea nea.utorat, &a ieBi traumati)at din a east? a Bi opilul i'norat de el are
pierderii si'uran@ei, a !ost traumati)at. Copilul are a !ost !olosit pentru a satis!a e ne&oile sexuale ale unui p?rinte Cn timp experien@?, sim@indu9se sla*, Cnr?it Bi &ino&at. 6a !el
tre*uia s?9i poarte de 'ri.?, ?ruia in onBtientul p?rintelui i9a erut s? dispar?, pentru ? deBi a est opil nu &a putea s? se re!ere la un anumit e&eniment sau ir umstan@e lare, &a r?mAne u un sentiment de a !i pierdut Cn spa@iu, de a !i Bi a nu !i a olo. ,a tr?i u anxietate, atins. Copiii ne'li.are, res are au res ut Cn ?mine dependente, are au o istorie de a*u)uri Bi u o predispo)i@ie spre traum?. Mai tAr)iu Cn &ia@?, experien@e ?rora al@i a pe un peri ol, atin'erea altei persoane, sau a ordarea permisiunii de a !i
oameni ar !i apa*ili s? le !a ? !a@? Cn ursul unei )ile le &or readu e strate'iile de opin' din opil?rie Bi durerea nere)ol&at?. Dn er ?rile de a a&ea rela@ii intime a adul@i Ci !a e s? simt? ? &ie@ile lor sunt Cn prime.die. A a&ea un opil are este i'norat sau respins poate !i extrem de dureros pentru ei, din au)? ? Cn opil?rie ei sim@eau ? nu a&eau unde s? se du ?. In realitate, aproape ori are dintre a este e&enimente normale de &ia@? pot a @iona a de lanBatori are s ot la supra!a@? durere, !ri ? Bi !urie. <Persoanele u PT%D J%indrom de %tres Post Traumati K CBi or'ani)ea)? &ia@a Cn onse in@elor traumei in una sau Cn am*ele maniere aparent
sensul de a !a e !a@?
190
ontradi torii=, spune &an der QolN J&e)i Traumati K.
apitolul 11, $tili)area psihodramei pentru
toxi omani si ACoAs, pentru mai multe in!orma@ii despre %indromul de %tres Post Q/ie3ile lorR sunt dominate de amintiri recurente1 intruzi"e1 cople9itoare1 legate de traum21 sub orma8 co9marurilor1 lashbacO-uri sau atacuri de panic21 9i,sau demonstreaz2 o e"itare puternic2 de a se implica 6n "ia321 a"7nd rica c2 orice sentiment puternic poate declan9a o retr2ire a traumei8 c7nd sunt expu9i la aspecte legate de intimitate1 6ncredere1 dependen32 sau urie1 de cele mai multe ori reac3ioneaz2 6n a3a situa3iilor prezente ca 9i cum ar i traumatiza3i din nou. ie explodeaz21 ie se retrag1 ie ambele. !on9tien3i de e ectele comportamentului lor asupra celor din %ur1 dar ne9tiind de unde "in aceste sentimente1 ei se simt "ino"a3i 9i urio9i 9i sunt tenta3i s2 6n2bu9e aceste sentimente cu munc2 excesi"2 9i,sau alcool. Atun i on!runtarea And suntem traumati)a@i, Cntre*uin@?m unul sau mai multe dintre u situa@ia, e&aluarea op@iunilor Bi sta*ilirea ale'erilor. CAnd experien@ele eea e >ohn Moreno ar numi <tensiuni urm?toarele r?spunsuri( lupt?, !u'? sau pani ?. Ori are dintre a este r?spunsuri ex lude &ie@ii nu sunt tr?ite, ele sunt in omplete. E&enimentele sto ate ast!el de reier de&in parte a depo)itului nostru de pro*leme nere)ol&ate, &e he are stri'? dup? a @iune sau Cn heiere. Psihiatrul Mardi HoroMit) a postulat un <prin ipiu al Cn heierii= are <re)um? a*ilitatea intrinse ? a min@ii umane de a pro esa in!orma@ia nou? pentru a adu e la )i s hema l?untri ? a eului Bi a lumii=. Trauma, prin de!ini@ie, distru'e a east? s hem? l?untri ?. Experien@ele traumati e neinte'rate sunt sto ate in eea e HoroMit) numeBte <memorie a ti&?=, are are <o tendin@? intrinse ? de a repeta repre)entarea on@inuturilor=. Trauma este &inde at? numai And supra&ie@uitorul CBi al ?tuieBte o nou? s hem? mental? pentru a Cn@ele'e e s9a CntAmplat. Con!orm lui +uE TaElor, de persoana opiii traumati)a@i su!er? o s ?dere a ataBamentului !a@? are9l Cn'ri.eBte. A easta du e la ne'area ne&oilor, ea mai important? des ?tuBate=. A estea !ormea)? r?d? ina < ompulsiei repeti@iei= a lui #reud, o dorin@?
erodarea Cn rederii, 'oli iune su!leteas ?. Ei Bi alte &i time ale traumelor se impli ? Cntr9 un pro es de per ep@ie sele ti&?( Cn ep s? se on entre)e asupra a eea e au ne&oie a s? supra&ie@uias ? Cn detrimentul a eea e au ne&oie pentru de)&oltarea personal? Bi au tendin@a s? ela*ore)e Bi s? ondense)e amintiri din opil?ria mi ?, pier)And din &edere a pe un teren ontextul Bi timpul. Ei experimentea)? memoria, ima'ina@ia Bi !ante)ia
nesi'ur Bi drept urmare, a s? se apere, e&it? !ante)ia, ima'ina@ia Bi .o ul dramati . Psihodrama o!er? uni a oportunitate de &inde are Cn mai multe !eluri. 6u rAnd asupra traumelor &e hi u persoane reale Ci o!er? supra&ie@uitorului ontextul pierdut. El poate &inde a trauma Cn am*ele !eluri, prin eli*erarea emo@iilor aso iate Bi prin
191
re onstruirea Bi retr?irea s enei. Prota'onistul poate nu numai s?9Bi spun? po&estea, dar s? o Bi arate Bi s? o Cmp?rt?Beas ? u al@ii. *IS/CI0.0 SI .0P.I4+.0 Reprimarea este Cn 'eneral de dou? !eluri. Pe de o parte o persoan? re unoaBte onBtient e&a a !iind amenin@?tor Bi anxio'en Bi de a eea reprim? a est e&a pentru a e&ita s? simt? !ri ? Bi anxietate. Pe de alt? parte, stimulii amenin@?tori sunt per epu@i in onBtient Cnainte a persoana s?9i Cnre'istre)e onBtient a amenin@?tori. Da&is %. on@inuturilor are au)ea)? Holmes s rie( <J1K Reprimarea este uitarea sele ti&? a durere8 J4K Reprimarea nu se a!l? su* pierde, i este sto at Cn
ontrol &oluntar8 J0K Materialul reprimat nu se ? reprimarea nu se a!l? su*
reier Bi poate !i onBtienti)at JaBa um a postulat #reudK da ?
este Cndep?rtat? anxietatea aso iat? amintirii. Ipote)a on!undat?.= Diso ierea a ap?rare Cn !a@a
ontrol &oluntar di!eren@ia)? reprimarea de suprimare sau ne'are, u are este Ateodat? on@inutului dureros tra&ersea)? spe trul de la a
desemna o alt? personalitate sau stare a personalit?@ii s? preia ontrolul asupra situa@iei, a Cn PMD, la a re!u)a paralele JPDPK, diso iati&?. 4#c!lelland 9i $umelhart '<GFA(noteaz2 c2 modelul memoriei distribuite se potri"e9te bine cu amnezia traumatic21 din dou2 moti"e. '<(+aptul c2 contextul 6n"23at poate persista 6n ciuda amneziei episodului 6n care a ost 6n"23at. '=( #ari schimb2ri 6n conexiune 6nt2resc analogia e ectului experien3ei traumatice. Asemenea amintiri sunt 3inute 6n a ara con9tientului 9i totu9i au e ecte care pot i experimentate utiliz7nd ac ca procesarea paralel2. :atura memoriei distribuite 9i dependen3a contextului ei poten3ialele disocieri s2 reprezinte mai degrab2 regula dec7t excep3ia. 5 CAnd sunt utili)ate tehni i experien@iale pe persoane traumati)ate tre*uie luate m?suri de pre au@ie pentru a redu e ris ul retraumati)?rii Bi diso ierii J&e)i lini ieni u experien@? Bi Cn situa@ii lini e super&i)ate ri'uros. Cu lini e, apitolul 2, u a Cndrum?ri pentru asi'urarea si'uran@ei terapeuti eK. Tre*uie s? se lu re)e numai sentimentul de si'uran@? Bi suport Cn situa@iile prota'onistul s? experimente)e limitarea Bi durata elor trei !a)e ale Bedin@ei psihodramati e. I-#/.4+TI+ SI C.0I0.), In!orma@ia este Cnre'istrat? Cn elulele reierului Bi sto at? Cn ansam*luri elulare. Pentru
192
onBtienti)area unei situa@ii amenin@?toare. Dn teoria pro es?rii elule separate are pot sau nu s? !ie omponent? onBtient. Dn a est sens ori e amintire are o
reierul sto hea)? amintirile Cn ?tre
supra&e'heate de
At este mai mare
u atAt este mai pro*a*il
ontrolul sentimentelor dureroase pe toat?
? amintirile traumati e tind s? !ie reprimate, ele re&in la supra!a@? Cn mod

in onBtient, a!e tAnd personalitatea Bi
omportamentul. CAnd le adu em la supra!a@? Cn
mod onBtient Bi eli*er?m emo@iile puterni e aso iate u ele, putem Cndep?rta eea e nu mai dorm s? p?str?m Bi s? ad?u'?m noi insi'hturi, a.un'And ast!el s? &edem situa@iile traumati e dintr9o nou? perspe ti&?. Noua Cn&?@?tur? a!e tea)? ansam*lul elular. $n nou ansam*lu elular, di!erit a stru tur? !a@? de el anterior, &a !i reinte'rat de reier. Dn a east? !a)? este sar ina tratamentului s? a.ute supra&ie@uitorul s? '?seas ? un sens sau s? Cn&e@e e&a po)iti& din traum?. Expresia <ori e nor are un Cn&eliB de ar'int= nu este doar un liBeu( este Bi o important? tehni ? de opin', are permite supra&ie@uitorilor s? redea un sens al !rumuse@ii Bi ordinii &ie@ilor lor, pentru a putea mer'e mai departe u ener'ie po)iti&? pentru ei Bi ei din .ur. Au in!orma@iile ne esare a s? separe tre utul de pre)ent, iar omportamentele dis!un @ionale, auto9sa*otoare, pot !i &?)ute a eea e e!e ti& sunt. Pot Cn@ele'e rea @iile exa'erate nepotri&ite Bi modelele de omportament nes?n?toase, a pe o dorin@? in onBtient? de a ontrola experien@a traumati ? sau de a elimina trauma sto at? Bi !uria, mAnia, nea.utorarea aso iat? ei. Din au)a !elului Cn are amintirile sunt de lanBate de ?tre aso ieri, o experien@?, miros, textur?, sunet sau o*ie t reminis ente Cn ori e parte a unei amintiri sto ate Cn elulele reierului pot stimula amintiri aso iate. 6a !el, pentru ? amintirile u un 'rad res ut de emo@ionalitate, pl? ute sau nepl? ute, sunt mai uBor reamintite de ?tre reier, amintirile traumati e au un !el de putere ierarhi ? asupra altora mai pu@in emo@ionante. De a eea se CntAmpl? a atun i And sunt de lanBate s? !ie sim@ite a !iind de nesuportat. Pentru ? ne opleBes pre)entul, a&em tendin@a s? punem Cn a @iune sisteme de!ensi&e pentru a le !a e mai pu@in amenin@?toare. A le experimenta ai i Bi a um Bi a le &edea a eea e de !apt sunt Bi de unde pro&in a.ut? la redu erea anxiet?@ii aso iate lor Bi are un e!e t de eli*erare a lientului. Dn miB area o ular? rapid? JREMK starea de &is este, on!orm lui >. Allan Ho*son, <o s anare a reierului a in!orma@iei nedoriteG pe are sistemul doreBte s? o Cndep?rte)e, asem?n?tor uit?rii Cn urma somnului opiilor.= Fi a est autor su'erea)? ? un pro es similar de s anare, sele @ie @i reparti)are poate a&ea lo !aptul lini ? e!e tul psihi de &inde are are lo hiar da ? Cn st?rile adAn i ale .o ului lientul nu9Bi aminteBte .o ul eea e Marshall Edelson
psihodramati J&e)i transa psihodramati ?, apitolul 11K. Ar a.uta s? lu?m Cn onsiderare psihodramati . Atun i Cntre*area are se pune este Cn e m?sur? e!e tu?m Bi Cn ura.?m a s? <satis!a i dorin@e sau s? u mai multe e&enimente sau
a est mod parti ular de &inde are. Apli a*il ai i este Bi
numeBte <ima'ina@ie e!i ient?=, sau !olosirea ima'ina@iei unde un element al s enariului poate simultan !i aso iat o*ie te, pentru
e&i@i st?ri dureroase !olosind pro edee pre um ondens?ri, a ele utili)ate de s enariBti, ? de exemplu a !ost parte a !ie ?ruia.= A est pro es de &inde are este
reali)at de !un @ionarea pro esual? primar? Bi se poate do&edi e!i ient Cn redu erea anxiet?@ii. Am *ele pro ese naturale de &inde are psihi ? tre*uie Cn mod si'ur s? ai*? un
impa t asupra psihodramei stru turate prota'onistului Bi Cmp?rt?Birea. *0C,+-F+T/.II
lini
Bi
elor trei !a)e ale ei( Cn ?l)irea, timpul
E&enimentele de lanBatoare 5 e&enimente din pre)ent sau emo@ii din tre ut 5 sunt ele are adu Con!orm Claudiei "la N*urn, de lanBatorii Rela@iile Pentru ACoA are a !ost traumati)at Cn reBte
are de lanBea)? amintiri
de multe ori supra&ie@uitorii la tratament.
omuni in lud rela@iile, !a torii noi stresan@i Bi
expunerea la un stadiu al de)&olt?rii pentru are persoana nu este 'ata. ?minul s?u, sentimente &e hi de
dependen@? Bi responsa*ilitate pot !i sus itate de ?tre intimitatea u o alt? persoan?, sau de responsa*ilitatea de a opii. A este r?spunsuri emo@ionale adAn i par a !i ele mai multe ori sunt proie @ii. rele&ante numai pentru pre)ent, dar de !apt de
Terapeutul tre*uie s? examine)e istoria din opil?rie a lientului pentru a determina de e emo@iile sunt atAt de intense Bi e anume *lo hea)? ele. -oi factori stresan?i Pentru supra&ie@uitori atin'erea su sau ele mai Cnsemnate rela@ii de ataBament sus it? o !ri ? de opil?rie8 pierdere. O pierdere e!e ti&? le pro&oa ? experimentarea pierderilor din
esului produ e !ri a de a pierde e&a are ar putea de&eni important. De At a extensii ale eului, la supra!a@? !ri i
s? re ur'? la rela@ii s?n?toase de ataBament, ei !ie e&it? an'a.amentul !a@? de o persoan? ir umstan@?, !ie experimentea)? oamenii, lo urile Bi o*ie tele mai de'ra*? de At separate de eu. In orporarea reea)? o ilu)ie a si'uran@ei, pentru ? Ci Cmpiedi ? s? tr?ias ? sentimente de separare Bi i)olare, pro!unde de pierdere Bi a*andonare. O rela@ie intim?, o nou? slu.*?, un opil, un maria., sau ori e situa@ie pro&o atoare de stres poate au)a !ri ? pro!und? Bi anxietate. Experien@e ale &ie@ii pe are al@i oameni le onsider? stresante dar suporta*ile, pot p?rea insurmonta*ile supra&ie@uitorului. 0@punere la un stagiu al dez(olt:rii pentru care supra(ie?uitorul nu e preg:tit Copiii ?rora li se ere s? !ie mi i adul@i, pot !i Cn a elaBi timp, Cn mod paradoxal, in!antili)a@i de p?rin@i du*le, !iind simultan are nu &or a ei s? reas ? Bi s? se separeu de ei. Ei du &ie@i o9p?rin@i responsa*ili Bi tineri as ult?tori. Este posi*il s? nu le !ie opii intr? de multe ori Cn &ia@a adult? sim@indu9se are adu
permis? li*ertatea de a tra&ersa stadiile normale de de)&oltare, Cn are Cn mod normal ar !i uneori di!i ili Bi aserti&i. A eBti nepre'?ti@i, a Bi um ar !i a tori Cntr9o pies? are nu9@i unos repli ile aBa um par s? le unoas ? eilal@i, poate pentru ? ei nu au un anal de omuni are des his Cntre eul lor
194
o'niti& Bi el emo@ional. Tr?irile lor par a !i on!u)e pentru ei, sau par a !i plini de emo@ii nedi!eren@iate. A east? lips? a unei le'?turi Cntre o'niti& Bi emo@ional !a e parte din <a nu Bti e este normal.= Este o onse in@? a traumei. Pentru a unoaBte normalul, ine&a tre*uie s? tr?ias ? normal 5 Bi experien@a normalului nu este aso iat? ?minelor dis!un @ionale. 0H0.CI8II T.+)4+TIC0 $rm?toarele exer i@ii tre*uie !olosite r?u, apitolul 2K. ,I-I+ *0 TI4P + T.+)40I % opuri( A onBtienti)a um trauma naBte traum?. A &edea le'?turile dintre traume, pentru Cn!?@iBarea Cntre'ului impa t, nu numai a unui e&eniment traumati , dar al unui lan@ de traume le'ate. PaBi( Cere@i parti ipan@ilor s? trase)e o linie a timpului &ie@ii lor. Di&i)a@i linia timpului Cn se toare de Ate 4; de ani sau At &i se pare potri&it. Trasa@i linii perpendi ulare pentru a repre)enta inter&ale de in i ani. Cere@i mem*rilor 'rupului s?9Bi aminteas ? e&enimente, situa@ii sau omportamente din !amiliile lor, pe are le9au sim@it a !iind traumati e. Cere@i9le s? u pre au@ie Bi numai de ?tre un terapeut experimentat. J&e)i Dndrum?ri pentru asi'urarea si'uran@ei terapeuti e( DntAi, Nu !a e
lo ali)e)e a este e&enimente la lo ul potri&it pe linia timpului. Cere@i parti ipan@ilor s? pri&eas ? linia timpului Bi s? o*ser&e um un e&eniment a putut rea teren !ertil sau a des his o uB? pentru altul. #ie Cn 'rupul mare, !ie Cn 'rupuri mi i, Cn pere hi sau 6inia de timp a traumei, urmat? de Cmp?rt?Bire, este !olosind una dintre &aria@iunile listate mai .os. ,aria@iuni % opul liniei de timp a traumei este a ela de a e&iden@ia le'?turile dintre traumele din &ia@a ui&a, pentru a putea !i Cndep?rtate din psihi ul a elei persoane. CAnd numai un sin'ur e&eniment este &?)ut a traumati , o parte a &inde ?rii poate !i ratat? deoare e sentimentele Bi de)&oltarea are nu a a&ut lo nu sunt &?)ute a a!lAndu9se Cn le'?tur? u situa@iile traumati e. Toate sentimentele traumati e tre*uie s? ias? la i&eal? din in&esti'area ompulsiilor pentru a a*ilitatea de a se sim@i *ine s? !ie restaurat?. Asta nu
Ate unul, Cmp?rt?Bi@i ? s opul ontinua@i,
sentimentele ap?rute la o*ser&area le'?turii dintre a este e&enimente. omplet? pentru real este de a o*ser&a inter9rela@ionarea traumelor. TotuBi, pute@i ale'e s?
Cnseamn? neap?rat
? !ie are traum? tre*uie
onta*ili)at? 5
i numai
? Cn 'eneral o
persoan? are a !ost traumati)at? Cn opil?rie a experimentat a traumati)ant? o serie de e&enimente. $n sin'ur e&eniment poate s? nu e&o e Cntrea'a istorie. $n exer i@iu poate !i o Cn ?l)ire Cn are ine&a po&esteBte <istoria traumei=. Pute@i lu ra u in identele are apar de9a lun'ul liniei de timp a traumei, Cn ori are dintre ine ai &rea s? &or*eBti urm?toarele moduri( Ac3iune psihodramatic2( intrarea Cn a @iune, de ex. <Cu And te ui@i la linia timpului t?u7= *urnal( .urnal despre sentimentele sus itate de linia timpului. Emp2rt29ire( Cmp?rt?Bi@i sentimentele sus itate de linia timpului, Cn pere hi, 'rupuri mi i, Cn 'rup sau unul altuia. Sociometrie( de exemplu, Cntre*a@i( <Cine din a east? amer? ai impresia ? a !ost a olo unde ai !ost Bi tu, sau ine CBi poate Cn@ele'e el mai *ine traumele7 Du9te la a ea persoan? Bi Cmp?rt?BeBte9i moti&ul pentru are ai ales9o.= In"ersiune de rol( in&ersea)? rolul u propriul eu Cn ori e pun t al liniei timpului Bi Cmp?rt?BeBte9i la persoana CntAi solilo &iu. Scrierea scrisorii( parti ipan@ii pot s rie o s risoare ui&a ?ruia simt ne&oia s? i se adrese)e, sau pot s rie o s risoare pentru ei CnBiBi pe ine&a la un anumit moment de pe linia traumei. +T/4), *0C,+-S+T/. % opuri( Identi!i area situa@ilor din &ia@a de )i u )i are de lanBea)? durere &e he. Explorarea durerii de lanBate. PaBi( Dn epe@i u o s urt? ima'erie diri.at? n are le ere@i parti ipan@ilor s? se relaxe)e Bi le Cn'?dui@i s? identi!i e situa@iile de &ia@? Cn !a@a ?rora onsider? ? exa'erea)?. $rm?rirea !ormatului pentru atomul so ial Jtriun'hiuri pentru repre)entarea *?r*a@ilor, er uri pentru !emei, p?trate pentru itemii !?r? 'enK, ere@i parti ipan@ilor s? alea'? una dintre a este situa@ii de lanBea)? emo@ii puterni e Cn ei. Permite@i9le s? Cmp?rt?Beas ? atomii Cn 'rupuri sau pere hi Jde ex., <%unt ai i Bi Be!ul meu este peste mine Bi mai mare a mine pentru ? simtG=K. % opul este de a a s? lu re)e u ea. Apoi, ere@i9le s? se lo ali)e)e pe are hArtie a olo unde pare potri&it B apoi s? lo ali)e)e persoanele, lo urile Bi o*ie tele are dores s? o !i primit de la eea e sim@i( de ex. <Am Base ani Bi nu Btiu e se CntAmpl? Cn .urul meu.= Persoana poate sta pe s en?, adopta o postur? !i)i ? Bi reali)a un
196
de&eni
onBtien@i de sentimentele din tre ut
are sunt sim@ite Cn pre)ent Bi de a le
identi!i a Bi one ta u intera @iunile din pre)ent are le de lanBea)?. ,aria@iuni A est exer i@iu a.ut? la separarea tre utului de pre)ent Bi la lari!i area manierei Cn are rea @iile exa'erate din pre)ent pot @ine de tre ut. Poate !i de a.utor @inerea unui .urnal, atAt din pun tul de &edere al CIC,), T.+)40I Dn timpul pro esului terapeuti , Impli area Cn a est i lu este un semn And ? lien@ii lu rea)? asupra traumelor din ? tratamentul opil?rie, &a ap?rea un i lu al traumei, al ?rui model a !ost reat de Claudia "la N*urn. lientul <este Cn pro es= Bi !un @ionea)? J&e)i !i'ura 14.1K. Iiper"igilen3a. O persoan? Psiholo'i Bi !i)iolo'i are are o traum? ne&inde at? de&ine hiper&i'ilent?. ara teristi ile u un ea rea @ionea)? tot timpul la traum?. $nele dintre on entrareG And este opilului, At Bi al adultului, pentru a putea mai departe lu ra u sentimentele sus itate de exer i@iu.
hiper&i'ilen@ei sunt tul*ur?rile somnului, neliniBtea, di!i ultatea de a adormi, oBmarurile, irita*ilitatea, !uria, i)*u nirile, di!i ult?@i de on!runtat? e&eniment sau situa@ie are de lanBea)? o &e he durere, &a retr?i trauma, &a sim@i ? se CntAmpl? Cn pre)ent. De o*i ei a east? retr?ire ia !orma unei proie @ii Bi &i tima traumei nu &a !i onBtient? de unde &in sentimentele8 i se &a p?rea ? sunt pro&o ate de ? e'o entri itatea e&enimentul de lanBator. $u9inea. $n opil traumati)at tr?ieBte o mare ruBine, pentru natural? a opilului Cl !a s? interprete)e toate e&enimentele apar Cn terapie sentimentele aso iate ruBine apare Bi a aparea)? a @iona a re!erindu9se la el. CAnd lintul poate
u e&enimente traumati e sau dureroase, &e hea
lientul. Dn Cn er area de a s ?pa de ruBine
ompulsi& sau impulsi&. Poate de&eni !urios, a u)ator sau &iolent Bi CBi poate
proie ta sentimentele de durere asupra alt ui&a. Poate impulsi& s? *ea sau s? ai*? un omportament sexual pentru a opri durerea Bi sentimentele de dis on!ort. Poate s? re ur'? la tratamente medi amentoase ompulsi&e are au reuBit Cn tre ut s? liniBteas ? durerea 5 !umat, exer i@ii, mun ?, per!e @ionism, E"itarea. $rm?torul stadiu al riti ism. Dntr9un asemenea moment pentru un lient poate !i di!i il s? urme)e pro esul terapeuti . i lului este e&itarea. E&itarea poate lua !orma retra'erii emo@ionale din situa@ii sau !a@? de alte persoane, Cntr9un e!ort de a se sim@i Cn si'uran@?. Ra@ional( <Da ? m? doare, pot s? m? prote.e) prin a nu mai a.un'e a olo=. =A olo= poate !i ori e situa@ie de &ia@? sau ataBament emo@ional durere. Dn a est stadiu are sus it? &e hea lientul poate dori s? a*andone)e terapia, sau poate p?r?si o
rela@ie sau ori e Ci este team? ? Ci poate pro&o a sentimente nepl? ute.
197
6ipsa de emo@ii poate lua !orma neimpli ?rii. Este de o*i ei Cnso@it? de un !el de )Am*et a&anta.ele impietririi este a ela De)a&anta.ul este a, in a elasi mod a este extrem de e!i ienta in indepartarea ontinue sa !un tione)e. a no&o aina, are este atat de e!i ienta in elelalte sen)atii. Persoana &a sentimentelor dureroase permitand intre timp persoanei sa indepartarea durerii, indepartea)a de asemenea si toate ontinua sa traias a a&and putin a
es la sentimentele sale reale. In mod paradoxal, &a !i
deli at la atin'ere, deoare e prote.ea)a o rana, in a elasi timp !iind insensi*il la eea e se intampla in .urul sau, deoare e nu mai este in onta t u atrmos!era emotionala. Ca si lient, poate !i di!i il deoare e este atat hipersensi*il, at si 'reu de patruns. Disperarea. Apoi urmea)a disperarea. Este disperarea pe nu !a a lu rurile sa se im*unateas a 5 are a simtit9o opilul
intr9o asa plina u durere and toate tentati&ele de a !a e !ata, de a repara si a !i dra'ut and ni i un e!ort de &ointa sau dorinta nu indepartea)a sentimentul pro!und de durere si !ri a de pedeapsa are planea)a a un nor de !urtuna amenintatoare asupra !amiliei pe are o iu*ea si are, pentru opil, repre)enta lumea intrea'a. Este disperarea are &ine u sentimentul a &iata, pana la urma, nu era menita sa mear'a. Este disperarea pe are o simtea traind intr9o asa pe are nu o putea !a e mai *una, intr9un sistem are nu9i putea implini ne&oile si u niste parinti nu erau apa*ili sa !ie niste parinti ade &ati. Ea poarta a est sentiment de mahnire si osanda in .urul ei a o tristete ta uta pe are nimi nu o poate im*unatati. In tratamentul traumei, a easta disperare este atat un semn de an'a.are in ne esara a &inde arii. Pierderea Sinelui. Dupa sen)atia de disperare si nea.utorare, a si sentimentul de lipsa de putere, exista o pro!unda pierdere a sinelui. <A easta notiune a sinelui a !un tie mediatoare mai de'ra*a de at o ole tie de atri*ute su'erea)a a sen)atia de onstienti)are a sinelui apare din pro esare, din sele tarea experientelor. In a est sens, sinele nu este un o*ie t o*isnuit al onstiintei, i mai de'ra*a un su*ie t al ei.= O parte importanta a sentimentului nostru de sine este si puterea si a*ilitatea u onstruita pe un sentiment de ontrol asupra propriilor &ieti, sentimentul de a !i in s aunul so!erului, de a a&ea de !a ut ale'eri are sa le exersam. Cand, in anumite ir umstante, a esta dispare, pierdem sentimentul puterii personale si le'atura dintre natura noastra &olitionala si a*ilitatea de a .u a sau de a ne exersa ompetentele. Da&id %pie'el spune( <De exemplu, in timpul si dupa o trauma, onstiinta de sine de&ine extrem de dureroasa. ,i tima unui &iol notiunea de sine impreuna are a !ost tratata a un o*ie t si umilita in timpul asaltului resimte ontaminata de !ri a si durere. %uspendarea a estei &i)iuni asupra are ea le9a adoptat pentru a se simti in si'uranta, onta tul u trauma, at si partea
sinelui de&ine un *un&enit mai de'ra*a de at o experienta in!ri osatoare.= A easta, u multele de!ense pe erodea)a si in%oseste un sentiment de *a)a al sinelui.= De a eea supra&ietuitorul in epe
sa aute in a!ara sinelui pentru sustinere interioara. Este o tentati&a esuata de a lo ali)a sinele a olo unde sinele in !apt ni i nu exista 5 in alti oameni, lo uri si o*ie te. In on lu)ie, putem spune a terapia experientiala si psihodrama !un tionea)a pe patru ni&ele( emotional, o'niti&, omportamental si spiritual. 6a ni&el emotional, eli*erea)a sistemul sinelui de anxietate a umulata, stres si durere, adu andu9le la supra!ata si dandu9le o !orma on reta prin .o ul de rol. Prin re.u area situatiei asa um a !ost sau um ne9am !i dorit noi sa !ie 5 spunand eea e a ramas nespus, !a and eea e a ramas ne!a ut, modi!i and si re9lu rand situatia 5 putem in epe sa ne eli*eram de ompulsia la repetitie sau de ne&oia in onstienta de a o pune ontinuu in a t in &iata. 6a ni&el o'niti& psihodrama in ura.ea)a noi modalitati de a 'andi. Ea permite unei situatii sa !ie er etata printr9o &arietate de perspe ti&e determinand adesea o modi!i ate de per eptie la lient. Prin in&ersiunea de rol o!era hiar si oportunitatea de a &edea situatia prin o hii unei alte persoane. Deoare e din perspe ti&a reierului <a !a e este a sti= omponenta de a tiune a psihodramei an orea)a o noua in&atare la ni&el o'niti&. 6a ni&el omportamental, psihodrama o!era oportunitatea de a explora si s him*a &e hile omportamente si de a pra ti a unele noi. %entimentele, 'andirea, per eptia si omportamentul tind sa !ie spe i!i e rolului8 tindem sa or'ani)am a estea aspe te ale sinelui in .urul unui rol anume. Da a putem explora si .u a rolul, o*ser&andu9l in a tiune, putem in epe sa !a em sine. 6a ni&el spiritual, .o ul de rol esteo !orma de antrenare a spontaneitatii. Ne antrenea)a sa ne des hidem la di!erite moduri de &iata si de per eptie si ne soli ita sa .u am !ara sa plani!i am re)ultatul 5 sa luam de i)ii intr9o .umatate de se unda. A easta, in s him*, ne in al)este si ridi a ni&elul propriei reati&itati si spontaneitati. %pontaneitatea, atri*utele )eilor. reati&itatea si des hiderea !ormea)a arari atre sinele spiritual, !iind ore tii pline de sens intre rol si 'andurile, emotiile, are erau o onse inta a si moti&ate de .o ul in omportamentele si per eptiile noastre
199
+6O%AR #oamea de actiune: $n puterni a !orta interioara !lamanda dupa a tiune si !inali)are, un impuls in autarea a tiunii. Sociograma actiunii: $n atom so ial pus in a tiune. +udienta: Mem*rii unui 'rup psihodramati si duc intrea'a mun a. +utodrama: O drama are este pusa in s ena !ara un re'i)or8 asta inseamna a prota'onistul ale'e persona.ele auxiliare si re'i)ea)a el insusi drama 0urile au@iliare: Persoanele are .oa a persona.ele intr9o psihodrama altii de at prota'onistul. Concretizarea: A tul de a da ontur si !orma o*ie telor si dinami ii intrapsihi e a prota'onistului. Conser(area culturala: Potri&it lui >. 6. Moreno, un a t and&a spontan are a de&enit um&a !ixat in ultura, de exemplu, %im!onia a Cin ea a lui "eetho&en, o inmormantare sau o nunta. .egizor: Persoana are re'i)ea)a a tiunea psihodramati a, de o*i ei terapeutul. *ublul: ,o ea interioara a prota'onistului. ocul dramatic: $n exer itiu experiential stru turat u un !o us pre9determinat, are poate !i utili)at a in al)ire sau a exer itiu omplet. Punere in act: #a)a de a tiune a psihodramei. Sculptura familiei: O ima'ine &ie a !amiliei, in rolurilor auxiliare sunt impli ati. Proiectia in (iitor: O s ena anti ipata, temuta sau dorita in &iitor. Inter(iul: In&esti'area de atre terapeut a prota'onistului pentru a des operii are sa9l !oa e pe mai multe in!ormatii rele&ante despre un prota'onist sau un e'o auxiliar. Tehnica oglindirii: Desemnarea unui du*lu sau parti ipant prota'onist ast!el in at a esta sa poata urmari s ena dintr9o alta perspe ti&a. 4onodrama: O drama u o sin'ura persoana are repre)inta toate partile si un dire tor. +u@iliarele multiple: Prota'onistul poate ale'e a mai mult de un sin'ur auxiliar sa repre)inte un rol sau o persoana. *ublurile multiple: %e pot utili)a mai multi du*li pentru prota'onist sau elelalte roluri du*late. Tensiunile deschise: Arii din adrul psihi ului sau sistemului sinelui are sunt neterminate, in omplete sau ramase intr9o stare de in hidere anxioasa.
are, desi nu parti ipa in mod dire t
la punerea in a t a auxiliari, parti ipa interior a spe tatori are se identi!i a u, spri.ina
are prota'onistul si .u atorii in realitate, dar are este
are nu a a&ut lo
Protagonist: Persoana a arei po&este este pusa in s ena in psihodrama. Psihodrama: Metoda terapeuti a e utili)ea)a a tiunea si tehni ile .o ului de rol a a'enti terapeuti i. 0go au@iliar reformat: $n auxiliar are, dupa e on!li tul sau drama s9au .u at, este o!erit prota'onistului asa re!ormata. +naliza rolului: Ale'erea unui rol .u at in &iata de )i pro!un)ime. ocul de rol: Punerea in a t a unui aspe t al sinelui sau a unei persoane semni!i ati&e din &iata ui&a in ontextul psihodramei. In(ersiunea de rol: O tehni a e permite prota'onistului sa .oa e ori e rol din drama, pentru a &edea sinele din exterioar si a experimenta rolul din po)itia eluilalt. Settingul scenei: Pro esul prin are tre e prota'onistul pentru sta*ilirea s enei pentru punerea in a t asa um o &ede el sau asa um doreste el sa !ie. Sharingul: Portiunea de psihodrama de dupa punerea in a t in are .u atorii de rol si eurile auxiliare isi impartases punerii in s ena. +tomul social: Nu leul de oameni din &iata unei persoane persoana sa ramana in *alanta si le'atura so iala. Sociometria: Reteaua de le'aturi, prin atra tii, respin'eri si neutralitate are !ormea)a 'rila so iala pentru toate a tiunile so iale. Soliloc(iul: Exprimarea la persoana I a experientelor interioare ale prota'onistului in ori e moment dat intr9un pro es psihodramati sau de 'rup. Spectrograma: Cotarea &alorilor personale, intensitatilor sau de!inirea dupa o 'rila determinata( de exemplu, 191;, !ier*inte 5 re e sau !oarte mult 5 !oarte putin. Surplusul de realitate: Este purtat in psihi a istorie personala, are a!e tea)a in totalitate eea e repre)inta persoana si modul ei de relationare8 materialul personal intr9psihi pe are il poarta psihi ul unei persoane re!eritor la sine si la altii are sunt le'ati de sine. .egresia temporala: Ori e punere in a t are repre)inta sau on reti)ea)a o s ena sau o meta!ora din tre ut. 5inieta: % urta s ena pusa in a t de unul sau doua persona.e alese de prota'onist. are a.uta a ea lu rurile are au reiesit pentru ei prin intermediul u )i si anali)area lui in um prota'onistul si9ar dori sa !ie, adi a intr9o stare
201

Drama Interioara Psihodrama Si Terapia Experientiala TIAN DAYTON

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drama Interioara Psihodrama Si Terapia Experientiala TIAN DAYTON

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DRAMA INTERIOARA Psihodrama si Terapia Experientiala TIAN DAYTON, PH. D.

Health Communi ations, In . Deer!ield "ea h, #lorida

amiliei. &rupurile amiliei. In"atatura 'cultura( amiliala. Intelegerile amiliale.

Drama interioara - PH. D. Tian Dayton

Drama interioara - PH. D. Tian Dayton

unii adulti <rememorea)a= *rus

amintiri &i&ide ale a*u)ului din

Drama interioara - PH. D. Tian Dayton

aparen@? aproape ma'i ?, esen@a sa nu e delo dup? are se retra'e *a)Andu9se pe

onduita spre iluminarea materialului

e ne esit? examinare. Nu numai

permite, Cn a elaBi timp,

are sunt sto ate Cn in onBtient. Creierul poate reexamina Bi remodela

manipula pentru a se alinia sau a se

Drama interioara - PH. D. Tian Dayton

a @iunea Bi re9a @iunea

Drama interioara - PH. D. Tian Dayton

? interpretarea situa@iilor !a@? de

are Bi9ar putea atAt des ?r a sentimentele ataBate di!eritelor roluri,

u prostituatele de trei ori pe

esul de are se *u ur? este

ondu e 'rupul 5 !a ilitea)?

are prota'onistul le are de !? ut, impli ? un anumit material

examinat psihodramati realitate pe

spa@iu. Dire torul Cntreprinde o

?l?torie prin surplusul de realitate a prota'onistului,

are o purt?m Cn interiorul psihi ului

s? p?Beas ?. Este ne esar s? ne Cn redem Cn es este eea e psihi ul

tre*uie s? .oa e mai CntAi rolul de d?ruitor de dra'oste

entrale ale unei psihodrame Bi un auto9a!irmarea pe drumul

Drama interioara - PH. D. Tian Dayton

a un mo*ili)ator al rolurilor o*osite, ri'ide Bi dep?Bite. Dn !amiliile

Drama interioara - PH. D. Tian Dayton

onBtient, s oaterea lui din surplusul de

indi&idului At Bi la ni&el de 'rup. A este tul*ur?rii se a reBte. $n

u al@i o hi, dar noi nu "om i di!eri@i. Da ? insi'htul tre*uie a ompaniat de

Drama interioara - PH. D. Tian Dayton

a un diri.or=G >.6. Moreno, Teatrul %pontaneit?@ii J"ea on, NY( "ea on

u elementele intera @iunilor

ondus? Cn a elaBi mod sa !irma sa. Iar Cn momentul Cn

a R!orma real? Bi tan'i*il? pe

are sunt atAt ade &ate situ@iei, reati&it?@ii. *ez(oltarea rolului

At Bi noi. ConBtienti)area alternati&elor Bi se uri)area

resim@it? Cntr9un anumit rol antrenea)? Cn mod natural posi*ilitatea spontaneit?@ii Bi

e am Cn&?@at prin J1K

Drama interioara - PH. D. Tian Dayton

are ne adapt?m. Crearea rolului este stadiul Cn

are suntem @inu@i Cn *ra@e ni se imprim? Cn

onBtient? Cn a est pro es, Cn momentul Cn

are de&enim p?rin@i a este

nostru sunt !oarte importante pentru modul Cn

are Cn&?@?m s? !un @ion?m atun i

Drama interioara - PH. D. Tian Dayton

opii. Da ? nu se aBteapt? din partea noastr? s? ne

omport?m Cntr9un mod

um se potri&eBte Cn s hema lu rurilor, Bi

are des rie sau este

ine&a pentru a repre)enta persoana sau aspe tul sau propriu

Drama interioara - PH. D. Tian Dayton

antrenarea unor ne esita

apa it?@i Bi Cn des operirea !aptului

ere s him*?ri de rol semni!i ati&e Bi

? !ie are dintre a estea ne esit?

experimentarea tuturor situa@iilor de &ia@a istoria de &ia@a a umulata, !un @ionarea

a un moili)ator al rolurilor oosite, ri'ide Bi dep?Bite. Dn !amiliile