Deo, patriae, amicis Du-m mn ce le-ai scris pe toate n apus...s vd nceputul, Du-m mn ce le-ai scris pe toate n viitor...ca s vd trecutul.

Ca s vd cine-ndrznete s dezbine Dulcele grai romnesc, i cu destinul de-ar fi s vorbesc,nu-mi pas Fiindc ara mi-o iubesc e tot ce mi-a rmas Acas. Nu m mint cnd spun, chiar cred C o lume mai bun dect aici nu gsesc. Sunt avid dup limb, jur ! O iubesc ! Invectivele m fac s rd, m gdil pe limb Bacovia dac recit, se ntunec Pmntul .

Totu-i maxim, totu-i la superlativ, C vorbim de lac, psri, stele sau de mine Toate au via cnd m-ncnt cu Eminescu. Imprtie viroze de iubire i dezamgire De melancolie i de fericire, De ru i de bine. Ce-avem noi fa de alii comic a spune C atunci cnd vreau s scanez Romnia Citesc nite opere de acum 100 de ani, poate tii Caragiale i se spune, e-o legend E singurul scriitor din lume care a transpuns vreodat Gena unei naii, natura unui popor,

Umorul nemuritor.

Un mare om, un munte de metafore A descoperit darul creaiei c-un pre Nichita, doar Nichita... Un romn adevrat, un vicios convins, A druit poate lumii Mai mult dect a primit. i-ar mai fi poate muli, dar de ce s-i mai zic C tot acolo ajung, la ce voiam s zic, O limb -un popor , o minune, un izvor De inspiraie. i un mister, i o enigm, N-o s incerc s dezleg sau s pecetluiesc Sufletul lumii de-l lovesc, s m ierte, Dar iubesc i ursc Dar laud i totui n-o fac bine Sufletul rii ncape ntr-un cuvnt druire. Trebuie s m distrug ca s reuesc C pe gur sau prin mini nu pot scoate Tot ce vreau s spun, vreodat. Unii reuesc, alii ncearc Unii izbutesc, alii te-nva E o art e chemarea De a duce mai departe, Darul de-a vorbi n limba trac.

Ce vine nu tiu, dar bnuiesc Ca limba n-o s-o uitai, mai curnd Stau intr-o pdure, i-am s-nv 3 psri limba s-o poarte, mai departe Pentru eternitate. ntre-o mare, o pdure i-un pru St ascuns sufletul lumii, st i neamul C-i eti de-a lui Traian, C-i eti de-al lui Decebal, Facem cu toii parte Din acest act imortal. Acas E tot ce mi-a rmas, dulcele grai romnesc S m poarte in brae. Du-m mn ce le-ai scris pe toate n viitor, ca s vd trecutul, Du-m mn ce le-ai scris pe toate n apus, s vd nceputul.