~

O Taj Mahalul
reprezinta cel mai
cunoscut monument
indian. Jelind dupa
so\ia sa care a murit
in urma unei na~teri,
~ahulJahan a con-
struit acest cavou
din marmura alba
pura, decorat cu
incrusta\ii negre.
Construc\ia, situata
in Agra, in nordul
Indiei, este inconju-
rata de gradini care
domina fluviul
Jumna.
O Detalii ale unei
frize din piatra a
templului din
Khajuraho, in centrul
Indiei. Vitalitatea
senzuala a acestor
sculpturi erotice este
influen1ata de Kama
Sutra, un manuscris
hindus stravechi care
descrie arta dragos-
tei. Sculpturile
reflecta atitudinea
hindusa fa1a de
dragoste ~i anume
ca ea reprezinta o
datorie sacra ~i un
mod de mantuire.
Orbitoare in varietatea sa,
arta Orientului lndepdrtat
cuprinde o gamd largd, de la
sculpturi colosale piind la
miniaturi splendide ~i delicate.
India, China ~iJaponia i~i au
propriul stil creativ, distinct.
~tere al hinduismului, jainismului ~i budis-
mului. Vechii indieni trniau un sentiment puter-
nic fata de tot ceea ce 1nsernna viata ~i arta cea
1Ilai recunoscut:1 era sculptura. Sculpturile erau,
de obicei, elegante, opulente, prezentand o
carnatie splendi~, ce sugera o dezvoltare
organica dar care lnca nu atinsese rnaturitatea.
Aceste caracteristici nu erau complet pre-
zente In sculpturile indiene timpurii, realizate
de catre urma~ii austerei religii budiste. La
lnceput, reprezentarea lui Buddha era chiar
interzisa; cand acest lucru a devenit posibil,
influentele puternice grece~ti In provincia de
nord-vest, Gandhara, au creat imagini partial
elenizate ale lui Buddha, lntr-un stil greco-
budist, care s-a raspandit pe arii extinse.
Un alt stil, relativ moderat, a continuat In
perioada clasica Gupta C320-600 d.HL), de~i
budismul absorbise deja multe alte elemente
mitice, cum ar fi cele yakshi -femeia cu trei
spirite, reprezentat:1 de sculptorii budi~ti lntr-un
mod lipsit de austeritate, ca ni~te dansatoare
voluptoase, cu piept bine evidentiat.
Sensul indian de parcurgere a vie1;ii a fost
reprezentat In picturile murale din pe~terile din
Ajanta, unde grupuri nesfa~ite de personaje
roiesc peste tot pe pere1;i, lntr-o evocare plina ~
de culoare a vie1;ii indiene. pana ~i arhitectura ~
indiana poate fi descrisa ca o forma a sculp- z
p rima civilizatie aparuta pe Valea
Indusului a Inceput sa Infloreasca aproxi-
mativ din anul 2500 1. Hr. S-au creat
citeva sculpturi remarcabile ~i planuri de dez-
voltare a ora~elor, Inainte de disparitia cauzata
probabil de invazia unor triburi arabe. in cele
din urma, arienii au ajuns sa domine nordul
Indiei dar nu au lasat urme ale nici unei arte
distincte, vreme de mai bine de o mie de ani.
O preocupare artistica majora nu a avut loc
decit 1n secolul al treilea 1.Hr.
Arta indiana
inca de la Inceputurile ei, arta indiana a mani-
festat putemice influente religioase, reflectand
o conceptie care a facut din India locul de
ARTA ORIENTALA
turii. Multe dintre cele mai celebre pagode ~i
temple nu au fost pur ~i simplu cl~dite ci
s~pate In piatra ~i apoi decorate cu sculpturi.
Acest stil este prezent mai ales in miile de
temple cl~dite in perioada rena~terii hinduse,
aproximativ intre 600-1200 d.Hr. Supraetajate,
cu tumuri care doreau s~ imite muntii ~i
acoperite cu o multime de personaje sculp-
tate, temple ca cele de la Mamallapuran ~i
Ellura reprezint~ unele dintre cele mai extra-
ordinare creatii ale artei indiene.
Atat acta budista cat ~i cea hindus~ au avut
influenta ~i dincolo de hotarele Indiei. Cel mai
mare templu hindus construit In Cambodgia
Intre secolele 10 ~i 12 este templul Angkor
Wat. Constructie vilsta, un complex dens de
"munti" sculptati In fonrul de con, cu un "varf'
central, Inalt cam de 60 de metri. A fost ridicata
cu intentia de a combina un templu cu palatul
zeului-rege Khmer. Dintre templele budiste,
probabil c~ cel mai monumental este pagoda
construita In Secolul al nou~lea, ridicata in ju-
nil, deasupra unui deal din Borobudur, inJava,
decorata cu basoreliefuri. ~i In alte regiuni, mai
ales in Tibet, China ~i Japonia, budismul a
creat traditii artistice complexe ~i variate.
Inf1uen~ele islamice
in India, traditia artistic~ dominanta a fost
modificata de prezenta unei religii impoctate
-islamismul. Invadatorii arabi au introdus
islamismul inc~ din secolul 8, ins~ cel mai
putemic impact artistic a fost resimtit sub
domnia imp~ratilor moguli, care au domnit
peste cea mai mare parte a Indiei incepand
din secolul al 16-lea. Moschee magnifice ~i
monumente funerare impresionante au fost
construite mai ales de Akbar (1556-1605) ~i de
succesorii lui, Jahangir ~i ~ahul Jahan.
Arta miniaturilor a fost introdusa din Persia
tot de c~tre moguli. "Miniaturile" nu sunt nea-
p~rat mici: termenul descrie pur ~i simplu anu-
mite ilustatii pictate, de orice dimensiune.
Pentru crearea acestora, imp~ratul Akbar a
angajat arti~ti -mare parte hindu~i -din Intrea-
ga Indie. in atelierele acestora a luat na~tere un
nou stil, mai viguros ~i mult mai descriptiv
inclinatia pentru o gami1 coloristici1 subtili1 sau
textura netedi1 a jadului, sunt regi1site inci1 in
preistorie. Marea arti1 chinezi1 dateazi1 insi1 din
1500 i.Hr., in timpul dinastiei Shang, cand se
afla in circulatie o versiune timpurie a manu-
scriselor chineze ~i conduci1torul, i~i ca~tigase
rolul si1u semi-divin, de "fiu al cerului".
in perioada ce a durat cam 500 de ani,
chinezii au creat vase robuste din bronz, cu
un aspect aproape sinistru, concepute pentru
a aduce ofrande stri1mo~ilor. Aceste vase sunt
intens decorate cu simboluri care par a fi
abstracte dar sunt de fapt reprezenti1ri foarte
simplificate ~i stilizate ale creaturilor rnitice,
decat arta decorativ~ persarul. S~ucitoare ~i
pline de actiune, miniaturile au redat, ca un
tablou viu, viata Indiei inainte de domnia lui
Aurangzeb (1658-1707) al carui fundamental-
ism musulman intolerant a distrus printre
multe altele ~i traditia artistic~ a miniaturilor.
Arta in China
Dintre toate culturile, cea chinez~ a avut cea
mai indelungat~ traditie neintrerupta. Cuceri-
torii nu au distrus niciodat~ stilul chinezesc de
via~ ~i influentele exteme au vitalizat arta
chinez~, f~r:l a-i distruge tr:ls~turile esentiale.
Unele caracteristici ale artei chineze, cum ar fi
O Templul lakshmana din Khajuraho a fost
construit aproximativ in secolul a! zecelea
d.Hr. Turlele curbate sunt caracteristice stilu-
lui artistic Nagara, fondat in nordul Indiei.
O 0 miniatur3 din Akbar-Nama, biografia
imp3ratului mogul Akbar, din secolul al 16-
lea, in care este reprezentat c313rind un ele-
fant de-a lungul unui pod sus1inut de b3rci.
O Elegan1a femeilor din acest tablou din
secolul al 18-lea este o trasatura principal a a
picturii Pahari, ultima dintre artele hinduse
infloritoare, inainte de influen1a europeana.
6
chiar tehnici artistice chineze~ti, din ale c~ror
reali~ri trebuie amintite templele ~i sculpturi1e
din Yuankang, create direct In piatrn, dup~
vechea mo~ indian~.
De~i putine picturi chineze din aceast.I
perioa~ au supravietuit, se ~tie c~ pictura era
deja bine dezvoltat.I In perioada dinastiei Han,
caracterizat.I prin trnsaturi1e fme, libere dar de-
licate ale penelului. Pictura a devenit o arta
practicat.I pe scarn larga ~i de-a lungul secolelor
au aparut multi mari arti~ti, ~coli ~i curente.
inclinatia pentru peisaje, mai ales cele mon-
tane, a fost puternica, importanta acestei teme
In arta chine~ flind neegalat.I de nici o alt.I cul-
turn. Picturi1e ilustrau adeseori poeme sau alte
scrieri, a aIror caligl-afie minunat.I era considera-
t.I o arta In sine. Pictura chinezeasca a prezen-
tat Intotdeauna lucruri reale, cum ar fi oameni
sau peisaje, Insa avea ca scop imortalizarea
spiritului esential sau mai degraba de a trans-
mite o anumit.I stare, decat de a reda detaliile.
Ceramica ~i por1elanul
in ciuda faptului ca ceramica avea o traditie de
mai multe mii de ani, ea a devenit cu adevarat
o arta originala ~i vitala de-a lungul erei T'ang
(618-906). Au aparut multe forme noi acoperite
cu glazuri care le transformau mult Infat~area
initiala. Printre m:lrfuri1e cele mai cautate ale
perioadei T'ang sunt ilustratiile de cavou. care
pose~ toat.I puterea ~i vigoarea marilor sculp-
turi. Ele reprezint.I o gama foarte variat.I de
oameni ~i animale, printre care merit:l sa: fie
amintiti splendizii cai ai dinastiei T'ang.
La inceputul perioadei T'ang, chinezii au
descoperit metoda de producere a portelanu-
lui. Subtire, dur, neted, de un alb pur ~i trans-
lucid, el a devenit de neegalat ca eleganta:.
Sub dinastia Sung (960-1260) ~i a dinastiilor
unm1toare decoratiunile aplicate i-au conferit
o frumusete deosebit:l. Fairnosul portelan "alb
~i albastru" a fost muit imbuna:ta:tit in tirnpul
dinastiei mongole Yuan (1260-1368).
in timpul dinastiei Sung, chinezii colec-
tionau lucrnri apartinand dinastiilor anterioare
~i arti~tii apelau adeseori la stilurile unor vre-
muri de mult apuse. Cu toate acestea, mare
parte a artei Ming (1368-1644) ~i Ch'ing tim-
purii (1644-1912) are O inalt:l tinut:l calitativa:,
dar vitalitatea creativa: a suferit un u~or declin.
Arta japoneza
Dezvoltarea Japoniei a fost determinat:l de
faptul ca: ea a fost izolat:l de marile civilizatii,
cu exceptia Chinei. inca: din secolele cinci ~i
~ase, cand ideile despre guvemare, literaturn,
diferitele ramuri ale artei ~i religia budista: au
E
~
~
t
.8
<
~
"
~
5
cum ar fi dragonii. Venerarea stramo~ilor ~i a
trecutului, caracteristica ~i pentru alte culturi,
a ramas una dintre marile preocupari chineze.
Sensul magic, Invaluit de mistere, al artei
dinastiei Shang, s-a atenuat In arta chineza
tarzie, mai deta~ata ~i mai contemplativa.
Bronz, jad ~i lac
Traditia Shang s-a resimtit In continuare ~i 1n
perioada Chou ~i a statului razboinic (1027-221
I.Hr). Chinezii realizau statuete din bronz
reprezentand oameni ~i alte creaturi. Ei ~i-au
perfectionat ~i maiestria In prelucrarea jadului
~i lacuire. Lucrarile din aceste materiale erau
1:nsa scumpe deoarece jadul trebuia importat ~i
era dificil de prelucrat iar lacuirea era un pro-
ces Indelungat. De obicei lacuirea se realiza
prin acoperirea unui obiect din lemn cu seva
procesata a unui copac. Fiecare strat de lac tre-
buia sa fie uscat Inainte de aplicarea urmatoru-
lui ~i, uneori, era nevoie de multe asemenea
straturi, chiar sute. Prin lacuire se puteau Insa
obtine efecte decorative extrem de subtile ~i
produsul flnit avea o stralucire unica.
China a fost unificata, dupa secole de dezbi-
nare, de salbaticul1mparat Ch'in (221-209I.Hr.).
Reputatia lui de grandoman, aproape alienat, a
fost confirmata de descoperirile arheologice din
1974 care au adus la lumina o mica armata cu
osta$i din teracota (ceramica mata), 1n dimensi-
une naturala, 1ngropata alaturi de 1mparat ~i
care trebuia sa-l apere In viata de apoi.
Dinastia Han
in timpul dinastiei Han (209-27Q d.Hr.), China
era un vast imperiu, cu o societate foarte
sofisticata. Confucianismul, un sistem filosofic
etic care propovaduia moderatia ~i responsa-
bilitatea fata de familie ~i stat, a influentat put-
emic conceptia chinezilor -In special a
functionarilor 1nvatati creati de un sistem de
examinare civil. Fiind, deseori, ei l~i~i pictori t
~i poeti, a~ jucat un rol important In dez- ~
voltarea traditiilor artistice chineze. Alte ele- 01!
mente au fost fumizate de un cult mai intuitiv, -
mai magic ~i mai naturalist -taoismul, creat ~i
elln decursul perioadei Han.
Arta perioadei Han este cunoscuta mai ales
, prin obiectele care 1:nsoteau cavourile ~i care
includeau 1mbracaminte, bijuterii ~i cosmetice
dar ~i personaje din bronz, basoreliefuri ~i tigle
mulate pe acestea. Au aparut primele sculpturi
In piatra, de dimensiuni monumentale, care 1n
curand au devenit un lucru obi$nuit, o data cu
ca~tigarea terenului de catre budism. Aceasta
religie, originara din India, a reprezentat sursa
de inspiratie pentru multe stiluri ~i curente ~i
O Vas din metal, emailat, pentru ars esen,e
parfumate, apart,in3nd dinastiei Ming, din
secolul al 1 S-lea, imit3 un stil mai timpuriu.
O O sculptura din
lemn. din secolul al
1 3-lea. reprezentan-
du-1 pe Kuan- Yin. un
zeu budist din China.
El este in pozi,ia
maharajalia. ceea ce
ar insemna ..tihna
regala... Pe cap
poarta o podoaba
care il reprezinta pe
Amitabha Buddha.
Se mai pot observa
pe sculptura urme
ale picturii ini,iale.
O O sculptura cera-
mica a unui jucator
de polo calare. apa~i-
nand dinastiei T.ang.
Mi~carea ~i vitalitatea
emanata de aceasta
:?, lucrare. stralucitor
~ colorata. sunt carac-
:g teristice artei T.ang.
ARTA ORIENTALA
O Cai traversand un rau, o pictura realizata
probabil de catre Chao Meng-fu ( 1254-
1322). Romantismul pictorilor apa~inand
perioadei tarzii Sung a fost aici inlocuit cu o
mare aten~ie acordata detaliilor.
inspirate din viata obi~nuitj, scene teatrale,
intampl~ri sentimentale sau chiar amoroase.
Clasa superioan1 japoneza a dispretuit acest
~en de alt:l, considerand-o ieftin~ ~i popularn.
Ins~ o datj ajunse in Occident, gravurile au
avut o influenta majorn asupra directiei ulte-
rioare de dezvoltare a picturii europene ~i
arti~ti ca Hokusai, impreuru1 cu multi alti mari
mae~trii gravori, sunt astjzi recunoscuti ca fi-
guri proeminente in istoria artei.
p~truns in fo~ in Japonia, influentele chineze
au devenit foarte importante. Oricum, geniul
iaponez a f~cut ca toate aceste importuri s~
aib~ o anumi~ important~, dandu-le ins~ pro-
pria tras~turn national~. De exemplu, in sculp-
tura iaponez~ portretele au devenit cucind
mult mai semnificative decat erau in China.
Artizanatul
Pictura iaponez~ era ~i ea complet diferit~,
deseori reprezentand scene de actiune vio-
lente, straine traditiilor chineze. Ascutimea
simtului artistic iaponez a afectat aproape
toate laturile vietii iaponeze, de la fastuosul
ritual al servirii ceaiului pan~ la cel al arani~rii
florilor. Gustul iaponezilor pentru artizanatul
miniatural s-a f~cut simtit chiar in articolele de
zi cu zi, de exemplu in splendidele "netsuke"
sculptate -mici piroane cu care se prindeau
diverse obiecte de cercevele.
in picturn japonezii au preferat culorile plate
dar izbitoare ~i contururile fenne, pline de vital-
itate. Acestea puteau fi observate pe perga-
mente ~i pe paravane, ni~te piese de mobilier,
printre putinele obiecte admise 1:n interiorul
auster al ca:minelor japoneze. impodobite cu
frunze aurite, efectul era ~i mai frapant.
Pentru occidentali, cele mai commune dar ~i
cele mai admirate exemplare ale artei japoneze
sunt gravurile colorate, produse dupa: secolul
al optsprezecelea. Acestea au fost create prin
transferarea unei schite a artistului pe o bucata:
de lemn care, dupa: ce a fost gravata: ~i 1:nscrisa:,
va reproduce exact acela~i desen de mai multe
ori, conferindu-i astfel potentialul de a fi
vizionata: pe scar:l larga:.
Reflectand valorile unei perioade de calm ~i
l~te, a perioadei Tokugawa, 1:n timpul ca:reia
viata la ora~ a 1:nflorit ~i s-a creat o adeva:rata:
clasa: mijlocie, gravurile reprezentau ilustratii
O O viziune a unui artist japonez din secolul
al 16-lea despre occidentalii cre~tini. La
inceput, vizitatorii au fost primi,i cu mare
bucurie de catre japonezi care au considerat
cre~tinismul ca pe o secta a budismului, fiind
interesa1i ~i de come~ul cu occidentul.
O Ceremonia ceaiului este o tema preferata
in arta tradi~ionala japoneza. Ceremonia in sine
reflecta senti mente le artistice puternice ale
japonezilor pentru multe din aspectele vie~ii.
8