cu adevarat original, care s-a nascut in nordul Europei. Vreme de peste 300 de ani au lost inalfate catedrale ~i biserici inundate de lumina, ca expresie a Pietafii ~i a miindriei cre~tine. S tilUl romanic, cel care adominat arhitec- tura Evului Mediu, a fost impresionant mai ales prin dimensiunile mari pe care le-a promovat. Peretii trainici, coloanele solide ~i stalpii masivi Impiedicau trecerea luminii naturale, aspectul catedralelor ~i al bisericilor fiind Intunecos, sever. Aceste cl~diri inspirau un sentiment de team~ amestecat cu veneratie. La_mijlocul secolului al XII-lea, In Franta a ap~rut un nou stil de cl~diri ecleziastice, complet diferite, ale c~ror tumuri se avantau c~tre lnaltul cerului, a c~ror structurn de rezisten~ era, In mod vizibil, mai putin solid~ ~i mai gratioas~ decat cea a pre- decesoarelor sale din perioada romanic~. O Catedrala Salisbury din Wiltshire are cea mai inalt3 turl3 din ,ar3 ~i se num3r3 printre capodoperele arhitecturii gotice din Anglia. O Un vitraliu din catedrala Chartres din Fran~a. in decur- sui perioadei gotice realizarea vitraliilor a devenit o ~ adevarata arta. :3 Picturile se realizau ~ in culori foarte vii ~i ~ lumina care trecea r prin sticla colorata ~ crea in marile cate- ] drale o atmosfera 02 magica. acestuiasau maestrului pietrar care a constru- it cl~direa. Cu sigurant~, staretul Suger a apre- ciat rezultatul, rriai ales "lumina minuna~ ~i permanent~ care trece prin vitraliile colorate". Noul stil a devenit foarte modern ~i in decurs de 20 de ani au lnceput s~ se constru- iasc~ catedrale gotice in Sens, Noyon ~i Laon, toate situate in zona Parisului.in anul 1163 a lnceput construirea catedralei Notre Dame din Paris. Turnurile se ln~ltau din ce in cemai sus ~i curentul ~i-a atins apogeul -cunoscut sub denumirea de gotic tarziu -cam 1n jurul sfar~itului de secol, cand a 1nceput construirea catedralelor din Chartres, Reims ~i Amiens. in cele din urma:, la Beauvais, cea mai Inalta: constructie dintre toate, ambitiile de Ina:time au depa:~it posibilita:tile tehnice ~i In anul1284 arcada care sustinea plan~eul destinat corului s-a pra:bu~it. Noi descoperiri Goticul a reprezentat o perioada: de schim- bare a valorilor 1n religie dar ~i un curent care a profitat de noile descoperiri tehnice. Cla:dirile construite In vechiul stil romanic erau atat de masive deoarece exista convin- gerea ca: pentru a sustine tavanul era nevoie de o zida:rie masiva:. Din punct de vedere tehnic, sistemul gotic oferea posibilitatea de a stabiliza structuri mult mai Inalte prin uti- lizarea unor suporti mai putin masivi. Acest lucru a fost posibil prin introducerea unor elemente specifice, ca de exemplu arcadele In stil gotic, boltile cu nervuri sau contraforturile aparente. Arcurile butante sunt considerate a fi elementele reprezentative ale stilului gotic. Ele atrag privirea ~i creaza: o senzatie de Ina:ltare mult mai accentuata: decat formele rotunjite caracteristice stilului roma- nic. Deasemenea, arcadele gotice erau mult mai stabile ~i mai flexibile, permitand diferite grade de Inclinare. O descoperire cruciala: care a avut mare importanta: pentru arhitectura gotica: a fost aceea ca: greutatea constructiei putea fi con- centrata:1n anumite puncte, bine determinate. Daca: aceste puncte erau bine sprijinite, alte pa:rti ale structurii nu mai erau supuse unor in~lti~ea ~f lumina din interior irnpresionau ~i ele 6chiul spectatorului. Pentru cei obi~nuiti .cu cl~dirile construite 1n stil rornanic, expe- r rienta gotic~ a p~rut probabil neobi~nuit de r; in~lt~toare ~i de eliberatoare. I~ Noul stil ~i-a f~cut aparitia In Franta, la im~n~stirea St. Denise, situata doar la mic~ dis- ;c tant~ de Paris. Lucrarea s-a efectuat 1ntre anii : 1140-1144, la cornanda staretului Suger, Ins~ 1 nu se ~tie dac~ ideile principale i-au apartinut 21 ARHITECTURA GOTICA (1180-1280) i-a Um1at perioada decorativa (1280-1360), In decursul careia au fost intro- duse multe elemente originale, specific engleze~ti. Oricum, decora1;iunile bogate au reprezentat ~i tendinta europeana , 1n vreme ce lncercari de simplificare engleze~ti nu a avut un echivalent european. Tendinta de sim- plificare a aparut odata cu a~a numita perioada "perpendiculara" (1360- 1550), fiind caracterizata de liniile drepte ~i de repetarea unor decora1;iuni simple. Simplitatea acestui stil l-a facut sa fie potrivit nu doar pentru cladirile mari ci ~i pentru bisericile parohiale din 1ntreaga tara. Acest stil a ramas In istorie ca versiunea distincta, englezeasca a stilului gotic, pana In secolul al XVI-lea cand curentul gotic a fost lnlocuit de curentul renascentist. O Interiorul elegant al catedralei din Beauvais, Fran,a, ilustreaza in mod impresio- nant, stilul gotic cu idealurile sale de inal,ime ~i gra,ie. De fapt, un ideal prea inalt deoarece arcada originala s-a prabu~it ~i a trebuit reconstruita. eforturi atat de mari. Ele puteau fi mult subti- ate sau puteau fi chiar eliminate astfellncat s;! lase loc pentru trecerea luminii naturale In interiorul constructiei. Boltile au fost astfel modificate prin intermediul unor nervuri care le sustineau, preluand eforturile. Spatiile din- tre nervuri au fost acoperite cu materiale rel- ativ u~oare. In mod similar, partea inferioara a nervurilor s-a modificat devenind piloni dis- pu~i la distante regulate, ceea ce a dus la transformarea vechilor pereti solizi 1n supra- fete elegant arcuite. Contraforturi aparente Contraforturile aparente au reprezentat un alt rafinament gotic. Ele neutralizau Impingerile laterale ale boltilor. Contraforturile au fost plasate la o anumit~ distant:l de pereti Inlo- cuind vechile structuri masive de rezistent:l. Ele se legau de pereti prin intermediul unor coloane subtiri curbate care preluau, foarte eficient, Impingerile laterale. Postamentul oferit de contraforturi permiteau naosului (suprafata central~ a unej. biserici) s~ se 1nalte deasupra navelor laterale, pe ambele p~rti, cu viti"aliile catului superior In sigurant~. "Osatura" din piatra Rezultatul final al aplic~rii acestor tehnici l-a constituit transformarea cl~dirilor ecleziastice masive In cl~diri din piatr~, gratioase. In orice caz, aceast~ descriere este incapabil~ s~ expri- me1ndemanarea ~i simtul artistic cu care con- structorii au Imbinat cuno~tintele tehnice cu cele estetice. De exemplu, ~irurile de con- traforturi aveau la capete varfuri ascutite, co- nice care le confereau ~i mai mult senzatia de verticalitate, concentrand ~i mai mult princi- pala tr~s~tura a stilului gotic. Spatiile dintre "oasele" scheletului se pu- teau acoperi cu sticl~ sau se puteau amplasa diverse statui. Decoratiunile pietrelor plasate In partea de sus a ferestrelor respectau ~i ele, la randullor, tendinta gotic~ general~, sub1;i- indu-se mult ~i creand adev~rate dantel~rii. in decursul timpului, aceast~ tehnic~ caracte- ristic~ a curentului gotic, numit~ omamentare traforat~, a creat motive decorative complexe chiar ~i pe bordurile bol1;ilor. in perioada gotic~ a Inflorit ~i sculptura: marile catedrale au oferit nenum~rate oportunita1;i pentru o art~ ce avea s~ devin~ mai str~lucitoare, mai realist~. Personajele de sine-st~tatoare, sculp- tate fluent, au Inlocuit.ln mare masur~ reliefu- rile -o form~ de sculptura In care personajele se Inalt~ din fundal. Curentul gotic s-a extins din Franta In Anglia ~i Germania, unde, In scurt timp a devenit curentul dominant. Mai spre sud, unde tradi1;iile ~i climatul erau foarte diferite, curentul gotic a avut un impact mult mai mic, chiar dac~ catedrala din Milano este o mostr~ de stil gotic italian. in Anglia, printre numeroasele capodopere ale arhitecturii gotice se pot aminti: Wells, Lincoln ~i Salisbury Cathedrals, York Minster, Westminster Abbey ~i St. George's Chapel, Windsor. Primei perioade gotice engleze~ti O Marile catedrale gotice au creat numeroase oportunita1i de progres sculpturii. Personajele au devenit mai pu1in izolate ~i mai umane. Fiecare 22