1

GLOBALIZAREA GEOPOLITIC

Caracteristicile globalizarii economice graviteaza in jurul productiei, comertului,
finantelorsi tehnologoeo, a caror dinamica si performanta le-au conferit statului de forte esentiale
ale sistemului economiei mondiale.
Discutia despre globalizarea economica genereaza un set de probleme legate de
considerarea ei ca o noua era a concurentei globale, ca manifestare a liberei circulatii a
capitalului financiar, ca tendinta de integrare a activitatilor economice pe o piata globala ca
forma de presiune asupra directiei fluxurilor comerciale, ca modalitate geopolitica camodalitate
geopolitica de exterminare a politicilor nationale la scara globala, ca rezultanta a revolutiei
tehnologice, ca strategie de redefinire a rolului statului in societatea globalizata sau ca expresie a
puterii corporatiilor multinationale si a retelelor globale de transporturi, comunicatii, stiinta si
tehnologie.
Fenomenul globalizarii este o etapa viitoare a procesului general de dezvoltare politico -
economica si culturala a omenirii. Pentru moment este dificil sa vorbim cu oarecare certitudine
despre efectele de lunga durata ale procesului de globalizare asupra comunitatii internationale
dar, chiar si acum, este clar ca procesul de globalizare are atat un impact pozitiv, cat si unul
negativ. Globalizarea este abordata ca un fenomen geopolitic, geoeconomic si cultural.
1
Acest
proces, deposedeaza guvernele de unele dintre prerogativele lor si asigura integrarea economiilor
intr-un sistem mondial. Insusi conceptul de "economie nationala" isi modifica semnificatia,
institutia economica de baza la nivel mondial devenind corporatia transnationala si
megacorporatia care isi amplaseaza filiale si isi comercializeaza produsele acolo unde

1
Constantin Degeratu, Mihai Tudose, Gheorghe Vaduva, Razboi, Cunoastere, Adevar, Editura Nemira, Bucuresti,
2012
2

performantele sunt certe, fara a se mai lua in calcul existenta granitelor statale. Globalizarea
comporta noi si noi provocari.
Indelung discutata si analizata, globalizarea a devenit astazi un fenomen obiectiv, fara precedent
in istoria universala, prin amploarea si evolutia sa. Criticata de unii, slavita de altii, globalizarea
pare ca isi urmeaza traiectoria. Relevante sunt unele aspecte negative ale globalizarii, insa si mai
semnificative sunt cele care asigura echilibrul si bunastarea omenirii. Se pare ca atat globalizarea
cat si regionalizarea au aparut si s-au dezvoltat ca urmare a intensificarii fara precedent a
concurentei la nivel de agent economic, stat sau regiune.
Reducerea obstacolelor din calea comertului international, ca efect al globalizarii, a ajutat
numeroase state sa se dezvolte intr-un ritm mult mai rapid decat ar fi putut-o face altfel.
Comertul international contribuie azi semnificativ la cresterea economica a unei natiuni, iar la
randul ei, cresterea economica, influentata de exporturi, constituie componenta centrala a
politicii economice a unui stat, cea care conduce la imbunatatirea nivelului de trai a milioane de
oameni, la dezvoltarea fiecarei natiuni.
2

In opinia reputatului economist Joseph E. Stiglitz "cei care critica globalizarea ignora prea
adesea beneficiile ei". Acest fenomen complex a facut sa scada ca intensitate sentimental izolarii,
resimtit de multe tari in curs de dezvoltare, prin accesul mult mai larg la cunoastere, comparativ
cu secolele trecute.
A aprecia ca globalizarea este buna sau rea presupune a identifica obiectiv, argumentele
care sprijina o pozitie sau alta. Unii autori considera ca si atunci cand globalizarea isi arata latura
negativa exista adesea beneficii. De exemplu, liberalizarea unor piete ale tarilor in curs de
dezvoltare, chiar daca a afectat activitatea producatorilor interni, a adus mari beneficii

2
Ile Badescu, Tratat de geopolitica, Editura Mica Valahie,2004
3

consumatorilor saraci, care si-au putut procura bunurile la preturi mai mici si in volum mai mare.
Exemplele sunt multe si elocvente.
Sustinatorii globalizarii considera ca acest fenomen inseamna intotdeauna progres. Pentru multi
alti autori insa, adancirea decalajelor dintre lumea bogata si cea saraca este un efect mult mai
profund decat binefacerile globalizarii, fapt pentru care este considerata "un atac la democratie si
bunastare".Criticii globalizarii ii acuza pe occidentali de ipocrizie si in parte au dreptate; acestia
au fortat tarile sarace sa elimine cea mai mare parte a barierelor comerciale, insa ei au continuat,
in cele mai multe cazuri, sa le aplice.
In aceste conditii, tarile cu un nivel mai scazut de dezvoltare s-au aflat in imposibilitatea
de a exporta surplusul de productie agricola - singura activitate economica de multe ori - si de a
diminua deficitul balantei comerciale si de plati. Mai mult, atunci cand se stabilesc prioritatile
globalizarii, s-a constatat ca tarile sarace au un beneficiu mult mai mic in comparatie cu marii
actori mondiali.
3

Literatura economica de specialitate evidentiaza faptul ca, efectele globalizarii sunt
diferite ca proportiesi destinatie, iar abordarea acestei probleme genereaza de multe ori diferente
de opinie, uneori chiar conflicte. Pot fi mentionate aici, miscarile mondiale sau regionale
antiglobalizare care cuprind mase importante de protestatari la adresa efectelor acestui fenomen.
Daca s-ar face o analiza de detaliu, s-ar desprinde concluzia ca si aceste proteste organizate sunt
tot un efect al globalizarii, deoarece comunicarea pentru stabilirea detaliilor privind locul si data
manifestatiilor, transportul international, conferintele organizate etc., utilizeaza in exclusivitate
instrumente ale globalizarii.

3
Constantin Degeratu, Mihai Tudose, Gheorghe Vaduva, Razboi, Cunoastere, Adevar, Editura Nemira, Bucuresti,
2012
4

Exist n conturarea obiectului de studiu al geopoliticii dou contribuii romneti de
mare semnificaie, asupra crora ne propunem s insistm la nceputul celui de-al doilea curs
dedicat delimitrii obiectului de studiu al geopoliticii. Prima, legat de numele geografului Ion
Conea, este construit n direct legtur cu viziunea lui Kjellen despre vecintate i studiul
vecintii. Ion Conea plaseaz obiectul de studiu al geopoliticii n domeniul relaiilor
internaionale, reinnd pentru aceast disciplin dou seturi de preocupri.
1. n primul rnd, el consider c Geopolitica nu va studia statele n parte, ci jocul
politic dintre state, c Geopolitica va fi tiina relaiilor sau i mai bine - a presiunilor dintre
state (Geopolitica. O tiin nou, vol. Geopolitica, pag.78).
nainte de a trece mai departe la prezentarea concepiei lui Conea, nu putem s nu
menionm un termen nou pe care geograful romn l folosete adesea, anume Druckquotient-ul,
termen folosit prima dat de Alexandru Supan. Rudolf Kjellen a vorbit de presiunea pe care un
stat o suport n fiecare clip la hotare, subliniind c orice stat trebuie s se considere, oarecum,
asediat. Supan a ncercat s dea expresie matematic acestei presiuni recurgnd la noiunea de
Druckquotient. Acesta se obine prin nsumarea populaiilor din rile vecine unui stat i
mprirea acestei sume la numrul populaiei statului respectiv. Astfel, pentru o serie de state
mici i mijlocii dinainte de primul rzboi mondial druckquotientul calculat de Supan era: Olanda
- 11,7, Belgia - 14,7, Romnia - 30,8, iar Elveia - 50,9.
Firete, ntr-o perioad, cum este cea contemporan, n care tendina dominant este cea
de integrare, presiunea la graniele unui stat nu mai are relevana pe care o avea altdat. Totui,
ea reprezint un indiciu demn de luat n seam. Alexandru Supan vorbete de presiunea
demografic, tem asupra creia vom reveni n prelegerea consacrat acestei teme de mare
5

actualitate. Prin extrapolare, putem vorbi de o presiune cultural, economic, informaional.
Starea de asediu de care vorbea Kjellen reprezint nsumarea tuturor acestor elemente.
Acest nivel de analiz al relaiilor internaionale este extrem de important i el nu trebuie
subestimat n nici o privin. Cele mai multe conflicte sau stri de tensiune decurg, adesea, din
creterea decalajelor de presiune la grania dintre state, care stimuleaz poftele de agresiune ale
statului avantajat de noua situaie. Nu vom cpta o nelegere adecvat a dinamicii relaiilor
dintre state dac ne vom lipsi de aceast analiz.
Dac este s facem o obiecie, ea nu privete importana problemei, ci faptul c este
oarecum unilateral formulat. Ca s studiezi jocul politic dintre state i presiunile dintre acestea,
este, mai nti, nevoie s existe, n prealabil, o vedere aplicat asupra a ceea ce se ntmpl n
interiorul respectivelor state. Presiunea i jocul politic au un numitor comun: starea intern a
statelor respective. Altminteri nu prea exist anse s nelegem jocul, mai mult dac nu ar
exista prefaceri n situaia intern a statelor, s-ar anula chiar i ideea de joc, pentru c acesta nu ar
mai fi alimentat dect de datele geografice care sunt fixe.
4

Ne spune acest lucru i Kjellen: Obiectul politicii este StatulStatele sunt acei actori ai
istoriei pe care i numim Anglia, Germania etc. Ele ni se nfieaz ca realiti obiective i pline
de via. Aceste realiti supraindividuale, care pot fi percepute empiric, ne preocup aici. Sunt
fiinele pe care le percepem n perspectiv ca patrie. Monografia mea despre Suedia reprezint
o tentativ de a vdi i de a descrie tiinific o singur patrie cu tot ce cuprinde. n perspectiva
acestui punct de vedere, politica este tiina despre patria proprie i despre cea a altora

4
Constantin Degeratu, Mihai Tudose, Gheorghe Vaduva, Razboi, Cunoastere, Adevar, Editura Nemira, Bucuresti,
2012
6

(Grundriss, n I. Conea, Geopolitica. O tiin nou, vol. Geopolitica, pag. 9). Iar
geopolitica este un capitol al politicii.
2. n al doilea rnd, I. Conea definete geopolitica, ntr-un sens mai cuprinztor, drept
tiina mediului politic planetar. Geopolitica apare ca tiina atmosferei sau a strii politice
planetare. Ea trebuie s ne prezinte i s ne explice harta politic. Aceast hart nelegerea i
prezentarea ei formeaz sau ar trebui s formeze obiectul ei (I. Conea, Geopolitica. O tiin
nou, Extras, pag.31).
Pe aceast hart putem identifica puncte i regiuni de maximum i puncte i regiuni de
minimum. Primele intereseaz cu deosebire geopolitica, ntruct ele sunt zone de friciune sau
de convergen a intereselor i disputelor, individualiti geografice formate din acele regiuni
rspndite pe suprafaa planetei cum ar fi Marea Roie, Marea Mediteran, Oceanul Pacific etc.
De aceea, geopolitica are drept obiect mai degrab problemele politice i economice pe care le
pun regiunile i marile individualiti ale planetei i nu att problemele politice i economice,
care s priveasc un singur stat; ea analizeaz, aadar, regiunile naturale care la un moment
dat pun probleme de politic i economie mondial .
5

Este evident c Ion Conea definete geopolitica tot din perspectiv geografic. De altfel
el o spune explicit: acest mediu politic trebuie urmrit i definit pe temei geografic (idem, pag.
80). De fapt, autorul mbrieaz cu preponderen o viziune strategic asupra geopoliticii, aa
cum ntlnim cu deosebire la coala anglo - saxon privitoare la aceast disciplin. Important n
devenirea hrii politice a lumii este s urmrim punctele ei de maxim, zonele strategice unde
se ntlnesc i intr n disput interesele rilor din zon sau ale marilor puteri.

5
Teodor Frunzeti, Mircea Muresan, Gheorghe Vaduva, Razboi si haos, Editura CTEA, Bucuresti, 2009

7

n urm cu aproape dou sptmni, Romnia a fost vizitat de domnul Walter Russell Mead,
specialist american n relaii internaionale. Vizita a avut loc cu ocazia organizrii unei conferine
de ctre Ambasada SUA la Bucureti cu titlul Romanias Place on the World Geopolitical
Stage (Locul Romniei pe scena geopolitic a lumii). Conferina s-a desfurat la Biblioteca
Naional a Romniei, n data de 10 octombrie.
Fiind la o a doua vizit n Romnia, specialistul american a fost foarte ncntat de schimbrile
prin care a trecut Romnia de-a lungul a dou decenii, schimbri de care s-a bucurat. Acesta a
afirmat c prima sa vizit a fost n 1990, imediat dup cderea comunismului. Pentru el,
Romnia era plasat n acel moment cu 60 de ani n urma Europei. n 2013, Mead vede Romnia
ca pe o ar care s-a dezvoltat rapid, ns corupia i lipsa de transparen sunt percepiile care o
fac s rmn tot n urm. Aceasta a fost chiar prima problem pe care specialistul american a
dezbtut-o.
6

n continuare, Mead a tratat i subiectul petrolului i a gazelor de ist, tem asupra creia
Romnia ncearc s gseasc cele mai bune idei pentru soluionare. Desigur, cu toii tim c ara
noastr nu se mai poate bucura n prezent de cantitile uriae de petrol pe care le deinea n
perioada interbelic, de aceea import gaze din Rusia. n acest scop, Walter Russell Mead a
afirmat c prin resursele alternative de gaze i petrol pe care le deine, Romnia poate ajunge
chiar s reduc dependena de furnizorul rus.
Mai departe, profesorul american a fcut referire i la opunerea cetenilor fa de exploatarea
gazelor de ist prin fracturare hidraulic. Prin urmare, el d un exemplu prin care compar

6
Teodor Frunzeti, Mircea Muresan, Gheorghe Vaduva, Razboi si haos, Editura CTEA, Bucuresti, 2009

8

sistemul romnesc cu cel american. Astfel, America deine n continuare resurse mari de petrol
deoarece deintorii terenului cu resurse sunt cei care preiau i zcmntul propriu-zis, n
comparaie cu Romnia unde Guvernul este implicat, el fiind cel care obine zcmintele care ar
trebui destinate cetenilor. Cu privire la aceast legtur ntre cele dou state, profesorul Mead a
informat c SUA i investitorii americani nu doresc s aib contact cu Romnia deoarece ara
este perceput a fi corupt. Nimic nou, de altfel. Dar oare Romnia e singura ar care este
perceput a fi corupt?!
7

Ca s ncheie ntr-un mod amiabil, Walter Russell Mead a meninut un aer pozitiv fa de
Romnia i a afirmat c n pofida etichetei de corupt, ara a fcut i un pas important pentru a
scpa de nedorita caracteristic, acesta fiind condamnarea fostului premier Adrian Nstase.
Totui, Romnia ar putea ajunge din urm o ar ca Germania, dac s-ar rezolva problema
corupiei, a ncheiat profesorul Mead. Oare s fie numai acesta lucrul care mpiedic Romnia s
se afirme?
SCOALA GEOPOLITICA RUS
SCOALA GEOPOLITICA RUSA este una dintre cele mai puternice din lume, nu att
prin elaborarea unor teorii nemaipomenite, nici prin scenarii fanteziste de dominare a lumii, ci
printr-un realism persistent si bine dozat de constituire si construire efectiva a unui areal de
putere esentiala, bazata pe resurse, conexiune intrinseca si siguranta strategica. Rusia stapneste
cea mai mare parte din insula lumii, de care vorba Mackinder, dar si din coridoarele strategice
europene si eurasiatice. Acesta este, dea Constantin Degeratu, Mihai Tudose, Gheorghe Vaduva,
Razboi, Cunoastere, Adevar, Editura Nemira, Bucuresti, 2012 ltfel, si obiectivul strategic al Rusiei:
stapnirea Eurasiei, iesirea la Marea calda si, ntr-un viitor, proiectarea puterii n Oceanele lumii,
dincolo de tarmurile continentale, dincolo de rimland.

7
Ile Badescu, Tratat de geopolitica, Editura Mica Valahie,2004
9

Geopolitica Rusiei este, ca si cea a Germaniei, dar dintr-o alta perspectiva, una a
interesului vital. Spre deosebire nsa de Germania, care urmarea efectiv, expansiunea pe seama
tarilor mai slabe din jurul ei, a continentului african si, n fine, participarea la partajarea lumii,
Rusia s-a extins n vecinatatea apropiata, mai ales spre Vest, printr-o politica de migratiune
linistita panslavismul.
8

Expansiunea slavilor spre Vest a fost contracarata, de catre Vest, prin politici si strategii
foarte complexe si foarte diversificate, inclusiv prin catolicizarea avangarzilor si, n acest fel,
oprirea acestei expansiuni pe un aliniament care constituie si astazi un fel de falie strategica greu
de acoperit sau de transformat n confluent strategica.
Reprezentantii scolii geopolitice ruse
Piotr Nikolaevici Savitkii (1895-1968)
- primul geopolitician rus;
- in 1921 pune bazele miscarii eurasiatice;
- in articolul Bazele geografice si geopolitice ale eurasianismului (1933): Rusia are mult mai
multe argumente decat China, sa se numeasca Statul Central;
- el considera ca Rusia Eurasia (heartland-ul lui Machinder) este o sinteza a culturii si
istoriei mondiale.
Lev Gumiliov
- continuatorul conceptiei eurasiatice a lui Savitkii;
- el se situeaza pe pozitiile abordarii organiciste
si a determinismului geografic preluate din lucrarile lui
Ratzel, Kjellen, Haushofer
Neoeurasianismul:

8
Teodor Frunzeti, Mircea Muresan, Gheorghe Vaduva, Razboi si haos, Editura CTEA, Bucuresti, 2009

10

Acest curent considera ca divizarea hartii geopolitice a
Eurasiei a dus la infrangerea Uniunii Sovietice in cadrul
Razboiului Rece.
Impune necesitatea aliantei cu tarile islamice (indeosebi
cu Iranul).
Alexandr Dughin
- cel mai reprezentativ lider al curentului conservator
din gandirea expansionista a Rusiei;
- conduce miscarea conservatoare Eurasia
9

- (n. 7 ianuarie 1962 - ...) este un geopolitician, filosof, sociolog i politician rus. De asemenea,
este preedintele Partidului Eurasiatic - micare ce pledeaz pentru edificarea unui suprastat
eurasiatic capabil s se opun hegemoniei americane. A scris mai multe cri de geopolitic,
printre care i Bazele geopoliticii (1997).
- Conceptual, Dughin caut s mbine tradiia geopoliticii clasice germane cu cea a gandirii
panslaviste, precum i cu mistica teosofica ruseasc.
Cele mai reprezentative curente din geopolitica Rusiei si mai influente in sfera puterii sunt
reprezentate de:
ALEXANDR DUGHIN;
DIMITRI TRENIN;
GHENADI ZIUGANOV;
VLADIMIR KOLOSOV.



9
Ile Badescu, Tratat de geopolitica, Editura Mica Valahie,2004
11

BIBLIOGRAFIE

1.Constantin Degeratu, Mihai Tudose, Gheorghe Vaduva, Razboi, Cunoastere, Adevar, Editura Nemira,
Bucuresti, 2012
2. Mircea Muresan, Gheorghe Vaduva, Razboiul viitorului, viitorul razboiului, Editura UNAp, Bucuresti,
2006
3. Teodor Frunzeti, Mircea Muresan, Gheorghe Vaduva, Razboi si haos, Editura CTEA, Bucuresti, 2009
4. Ilie Badescu, Dan Dungaciu, Sociologia si geopoliticafrontierei, vol. I, II, Editura Floarea Albastra,
1995
5. Ile Badescu, Tratat de geopolitica, Editura Mica Valahie,2004