Cunoasterea a priori

Informatii biografice
Immanuel Kant (1724-1804) a fost un filozof german a crui oper etins !i sistematic"
#iz$n% teoria cunoa!terii" etica !i estetica" a influen&at puternic toate curentele filozofice
ulterioare" mai ales !colile %i#erse ale 'antianismului !i i%ealismului(
Kant a fost g$n%itorul cel mai important al Iluminismului german !i unul %intre cei mai
mari filozofi ai tuturor timpurilor( ) *ntruc+ipat toate ten%in&ele care *ncepuser s se
manifeste o%at cu ra&ionalismul - care punea accent pe raiune - al lui Ren Descartes !i
empirismul - care punea accent pe experien - al lui Francis Bacon( )stfel a inaugurat o
nou er *n %ez#oltarea g$n%irii(
COPILRIA I TINEREEA
Immanuel Kant a trit toat #ia&a *n pro#incia *n%eprtat *n care s-a nscut( ,atl su" un
!elar" era" %up spusele lui Kant" %escen%entul unui imigrant sco&ian" *ns crturarii nu au
gsit nicio %o#a% *n spri-inul acestei afirma&ii. mama sa" o nem&oaic fr !coal" se
remarca prin caracter !i inteligen& nati#(
/a #$rsta %e 8 ani" Kant a intrat la !coala pietist pe care o con%ucea pastorul( 0ra o
!coal *n limba latin !i se presupune c *n cei 8 ani !i -umtate pe care i-a petrecut acolo
a %ob$n%it %ragostea pentru clasicii latini" mai ales pentru poetul naturii" /ucretius( 1n
1740 s-a *nscris la 2ni#ersitatea %in K3nigsberg ca stu%ent la teologie( 1ns %e!i a
participat la multe cursuri %e teologie !i c+iar a pre%icat *n c$te#a ocazii" era atras mai
ales %e matematic !i %e fizic( Cu a-utorul unui t$nr profesor care *l stu%iase pe
C+ristian 4olff" un sistematizator al filozofiei ra&ionaliste !i care era" %e asemenea"
entuziasmat %e !tiin&a lui 5ir Isaac 6e7ton" Kant a *nceput s citeasc lucrrile
fizicianului englez" iar n 1744 a nceput s scrie prima carte" care trata problema
for&elor cinetice( Dei pe atunci se !"tr#se s urme$e " carier aca%emic" moartea
tatlui su *n 1748 !i *ncercarea e!uat %e a ob&ine postul %e subtutore *ntr-una %intre
!colile care &ineau %e uni#ersitate l-au fcut s se retrag !i s caute un mi-loc %e a-!i
c$!tiga eisten&a(
T&TORE I PRI'ATDO(ENT
) gsit o slu-b %e profesor particular !i" *n timpul celor 9 ani *n care a practicat-o" a
lucrat pentru trei familii %iferite( :ra&ie generozit&ii unui prieten" a absol#it uni#ersitatea
!i a ob&inut postul %e ;ri#at%ozent (lector)(
Ce)e trei %iserta*ii pe care )e+a pre$entat pentru a primi s)u,-a %emonstreaz interesul
!i %irec&ia g$n%irii sale *n acel moment(
1ntr-una %intre acestea" Despre foc" sus&inea c toate corpurile se influen&eaz reciproc
prin interme%iul unei materii elastice !i subtile" rsp$n%ite uniform" ce reprezint
substan&a %e baz a cl%urii !i luminii( ) pre%at *nt$i matematic !i fizic !i nu !i-a
pier%ut nicio%at interesul pentru !tiin&( <aptul c nu era #orba %e un simplu interes %e
amator este %emonstrat %e publicarea *n anii urmtori a mai multor lucrri !tiin&ifice
%espre %i#erse rase %e oameni" %espre natura #$ntului" %espre cauzele cutremurelor !i
teoria general a cerului(
) %oua %izerta&ie" Monodologia physica" 17=8" punea *n contrast meto%ele ne7toniene
%e g$n%ire cu cele utilizate *n filozofia promo#at atunci *n uni#ersit&ile germane(
1n a treia %izerta&ie" Principiorum Primorum Cognitionis Metaphysicae Nova
Dilucidato" 17==" %espre primele principii ale metafizicii" Kant a analizat mai ales
principiul ra&iunii suficiente" care" conform formulrii lui 4olff" spune c pentru toate
lucrurile eist mai %egrab o ra&iune suficient %e a eista %ec$t %e a nu eista( >e!i
a#ea o atitu%ine critic" Kant a rmas precaut !i *nc %eparte %e a pune la *n%oial
presupunerile metafizicii lui /eibniz(
1n cei 1= ani petrecu&i ca ;ri#at%ozent" renumele %e profesor !i scriitor al lui Kant a
crescut rapi%(
)nalitica ( sau un titlu ce#a )
Te$a pe care .ant " asum ca )eitm"ti/ al cercetrilor lui %in Critica raiunii pure
(lb(germ( Kritik der reinen Vernunft" 1781) este aceea c "rice cun"atere ncepe cu
e0perien*a %ar nu pr"/ine n t"ta)itate %in e0perien*? @6u *ncape nicio *n%oial c
orice cunoa!tere a noastr *ncepe cu eperien&a" cci prin ce altce#a ar putea fi %e!teptat
spre func&ionare facultatea noastr %e cunoa!tere" %ac nu prin obiecte care eercit
influen&e asupra sim&urilor noastre !i care" pe %e o parte" pro%uc ele *nsele reprezentri" pe
%e alt parte" pun *n mi!care acti#itatea noastr intelectual" pentru a le compara" a le lega
sau a le separa" prelucr$n% astfel materialul brut al impresiilor sensibile *ntr-o cunoa!tere
a obiectelor care se nume!te eperien&A )stfel" cronologic" nicio cunoa!tere nu prece%e
*n noi eperien&a" !i cu ea *ncepe orice cunoa!tere( >ar %ac orice cunoa!tere a noastr
*ncepe cu eperien&a" aceasta nu *nseamn totu!i c ea pro#ine *ntreag %in eperien&(
Cci s-ar putea prea bine ca tocmai cunoa!terea noastr prin eperien& s fie un
compositum %in ceea ce primim noi prin impresii !i ceea ce facultatea noastr proprie %e
cunoa!tere (nefiin% pro#ocat %ec$t %e impresii sensibile) pro%uce %in ea *ns!i" a%aos pe
care noi nu-l %istingem %e acea materie prim mai *nainte ca un lung eerci&iu s ne fi
fcut aten&i asupra-i !i abili %e a-l separaB 1I2 .ant3 Critica raiunii pure3 tra%2 Nic")ae
4a5%asar i E)ena 6"isiuc3 E%itura A))3 4ucureti3 17783 p247+9:;2
1n construc&ia filosofiei sale referitoare la problema cunoa!terii" Kant opereaz %"u
%istinc*ii2
;e %e o parte" %istinc&ia %intre?
(A). judecie a priori C care expri! cuno"tine e!pirice deri#ate din experien !i
(B). judecie a posteriori C care expri! cuno"tine a$sout independente de orice
experien(
;e %e alt parte" %istinc&ia %intre?
(A). judecie anaitice (expicati#e) % acee judeci &n care predicatu nu adau' nicio
proprietate su$iectuui( ci doar desco!pune conceptu su$iectuui( & expicitea)
0emplu? @,oate corpurile sunt *ntinseB
!i
(B). judecie sintetice (extensi#e) % judeci &n care predicatu adau' o proprietate
care nu era coninut deja &n su$iect "i care fac astfe posi$i cre"terea cunoa"terii
noastre.
0emplu? @,oate corpurile sunt greleB
*Distrinctia dintre cunoasterea a priori si cunoasterea a posteriori este distinctia
dintre cunostiintele intemeiate pe experienta si pe cele care pot fi intemeiate fara
raportare la datele experientei. Un enunt de genul: Aceasta carte este interesanta este a
posteriori deoarece poate fi justificat numai pe baza experientei. Dimpotriva, un enunt
de genul : Toti celibatarii sunt necasatoriti este a priori deoarece adevarul lui nu
depinde in nici un fel de experienta.
A priori !nainte de orice experien. Termenul se afl !ntro str"ns relaie cu
antonimul su a posteriori !n urma experienei, ambele exprimri impun"nduse !n
filosofie i logica. Demonstraia a priori este aceea demonstraie de la efect la cauza, !n
timp ce demonstratia a posteriori este !n sens invers, de la cauza la efect. #ilosoful
$mmanuel %ant a fost cel care a lansat pentru prima dat termenul de demonstraie a
priori, o demonstraie independent de orice experien.
$mmanuel %ant face distincia clar !ntre cunoaterea a priori i cunoaterea a
posteriori, explic"nd i diferena dintre raionamantele analitice i cele sintetice.
&unoaterea a posteriori este cunoaterea particulara, pe care o c"tigam ca urmare a
experienei acumulate, !n timp ce cunoaterea a priori este cunoaterea necesar i
universal pe care o avem independent de experien, cum ar fi de exemplu cunoaterea
matematicii. &unoasterea a priori exprima nevoia pura, fundamentala a omului de
cunoatere. 'ucrrile !n care filosoful definete clar cei doi termeni sunt :
Critica raiunii pure, ()*(
Prolegomene la orice metafizic viitoare, ()*+
Metafizica, ()*,
-.roblema cunoasterii a priori este aceea de a explica dacasi cum este posibil ca
unele adevaruri sa fie intemeiate indiferent de experienta. $nseamna, cu alte cuvinte, a ne
intreba daca putem sti ceva despre lumea inconjuratoare cu totul independent de
experienta. $n fapt, problema nu se reduce la intrebarea daca exista cunostiinte a priori.
Aceasta vizeaza, in ultima instanta, insasi posibilitatea metafizicii, adica posibilitatea de a
cunoaste in vreun fel ceea ce depaseste limitele experientei noastre. $n functie de
raspunsul la problema cunoasterii a priori se va aprecia ca a vorbi despre Dumnezeu
sau despre suflet, de pilda, are sau nu are sens.
Da&ionali!tii sus&in o cunoa!tere eprimat prin -u%ec&i a priori !i analitice" *n timp %e
empiri!tii sus&in o cunoa!tere eprimat prin -u%ec&i a posteriori !i sintetice( Kant *ns
sintetizeaz cele %ou tipuri %e cunoa!tere *n una singur? C26E)F,0D0)
5I6,0,ICG C ) ;DIEDI" care nu este nici tautologic !i analitic C precum cunoa!terea
ra&ionalist C nici sintetic !i contingent C precum cunoa!terea empirist( ;rintr-o astfel
%e cunoa!tere sintetic C a priori" omul se folose!te %e principii (enun&uri care nu sunt
%eri#ate %in eperien&)" *!i etin%e cuno!tin&ele a priori !i a%aug subiectului" prin
g$n%ire" un pre%icat (o nou proprietate)( Dela&ia %intre subiectul !i pre%icatul unei astfel
%e -u%ec&i este una necesar( 0emplele oferite %e Kant pentru astfel %e -u%ec&i sunt
aiomele matematicii !i legile !tiin&elor naturii(
Opera <antian are /irtu*i)e unei c"nci)ieri n pr"-)ema surse)"r cun"aterii( Cu
toate acestea Kant nu se sfie!te s pun *n %ificultate pe reprezentan&ii celor %ou
orientri? lo#e!te at$t *n ra&ionalism (cu! este posi$i o cunoa"tere pur raiona asupra
u!ii* sau cu! poate su$iectu s spun ce#a a priori adic independent de orice
experien despre un o$iect deose$it de sine*) c$t !i *n empirism (cum se na!te
eperien&aA sau cum poate ce#a eterior C obiectul C s treac *n subiect" %$n% na!tere
astfel cunoa!teriiA)( Criticismu) <antian ia ="rma unei c"nci)ieri" *n care cunoa!terea
este rezultatul cooperrii eperien&ei cu ra&iunea (a sensibilit&ii cu ra&iunea)? @0perien&a
!i ra&iunea se con%i&ioneaz reciprocB(
.ant sc!im- nsi m"%u) %e a 5#n%i pr"-)ema cun"aterii2 >ac p$n la el" teoria
cunoa!terii a#ea ca obiect formularea unui rspuns la *ntrebarea @Ce este cunoa!tereaHce
poate fi cunoscutAB" noua para%igm propus %e autorul Criticii se centreaz *n -urul
construirii unui rspuns argumentat la *ntrebarea @Cu! este posibil cunoa!tereaAB Dac
p#n )a .ant te"ria cun"aterii era su- stp#nirea meta=i$icii3 =i)"s"=u) 5erman
separ net aceste %"menii a)e cu)turii> te"ria cun"aterii /a a/ea ca "-iect
cercetri)e asupra c"nstruc*iei i principii)"r cun"aterii3 n timp ce meta=i$ica i /a
asuma n c"ntinuare sarcina in5rat %e a cerceta natura i uni/ersu)2 Iai mult" Kant
a-unge s subor%oneze metafizica teoriei cunoa!terii( ;$n la Kant filosofia stu%ia mai
ales transcen%entul C ceea ce este %incolo %e eperien& !i st la baza eperien&ei( <ie
puterea %e cunoa!tere a eperien&ei era tg%uit (ra&ionalismul)" fie se a%mitea
eperien&a ca fiin% ce#a absolut" gata constituit" in%epen%ent %e ra&iune (empirismul)(
Kant refuz s crea% orbe!te *n eperien& (refuz s fie catalogat ca empirist" c+iar %ac
a%mite c Jume l-a trezit %in somnul %ogmatic)" %ar nici nu o %ispre&uie!te (precum
proce%eaz ra&ionali!tii)" ci arat cum se poate cunoa!te *ns!i eperien&a( I%ea)u) %e
cun"atere pr"pus %e .ant este ace)a a) unei cun"ateri care pr"5resea$ (care sunt
con%i&iile *n care o cuno!tin& nou reprezint un progres fa& %e cuno!tin&ele anterioare C
cerin& care se realizeaz prin -u%ec&ile sintetice) i i%ea)u) unei cun"ateri certe3
si5ure (care sunt con%i&iile *n care putem a#ea cuno!tin&e sigure C cerin& a #alabilit&ii
absolute" a necesit&ii !i uni#ersalit&ii" care se realizeaz prin interme%iul -u%ec&ilor a
priori)(
;roblema fun%amental propus %e Kant st sub semnul interoga&iei C2I 526,
;E5IKI/0 L2>0CGMI/0 5I6,0,IC0 ) ;DIEDIA )%e#rata cunoa!terea (cu statut %e
!tiin&) este aceea care poate %a a%e#ruri absolut #alabile" care se ser#e!te %e -u%ec&i
sintetice a priori( 1n acest sens" matematica opereaz cu -u%ec&i care au #alabilitate
absolut" %e natur sintetic C aiomele( /a fel" !tiin&ele naturii pose% a%e#ruri
cofirmate pe cale eperimental" %eci -u%ec&i sintetice a posteriori( 1ntrebarea la care
#rea s rspun% filosoful german este urmtoarea? C2I 05,0 ;E5IKI/G
I0,)<INIC) >D0;, F,II6MGA" a#$n% *n #e%ere faptul c -u%ec&ile ei nu sunt nici
e#i%enta C ca *n matematic C !i nici nu pot fi confirmate prin eperien& C ca *n !tiin&ele
naturii( 1ntre cele %ou interoga&ii eist o i%entitate pe care Kant se #a str%ui pe
parcursul monumentalei sale lucrri s o probeze cu argumente(