,,Buna dispozitie la ea acasa

1. Un tanar vroia sa-i cumpere iubitei sale un dar de Craciun, si nu prea stia ce pentru ca erau de putina
vreme impreuna. Dupa ce s-a gandit cu grija, a ales sa ia o pereche de manusi ca fiind cadoul cel mai potrivit:
romantic, dar nu prea personal. nsotit de sora mai mica a iubitei, s-a dus la magazin si a cumparat o pereche
de manusi albe. !ora si-a cumparat o pereche de chiloti. n timp ce-i impacheta, vanzatoarea a incurcat
pachetele, asa ca sora a luat manusile iar tanarul a luat chilotii.
"ara sa verifice continutul, el a e#pediat pachetul iubitei sale impreuna cu urmatorul mesaj:
$%m ales acest dar pentru ca in timp ce ne plimbam seara prin parc am obsevat ca nu obisnuiesti sa
porti asa ceva. Daca n-ar fi fost sora ta as fi ales modelul mai lung, cu nasturi, dar ea poarta modelul scurt,
care se da jos mai usor. Chiar daca culoarea e mai pastel, nu se murdaresc usor. &anzatoarea mi-a aratat ca si
ea poarta aceeasi culoare si chiar dupa o purtare de trei saptamani aratau inca bine. %m pus-o sa incerce
perechea pe care am cumparat-o pentru tine si ii venea minunat.
%s vrea sa fiu langa tine sa te ajut prima oara cu imbracarea lor' sunt gelos ca alti barbati vor atinge matasea
lor delicata inainte de a te vedea din nou. Dupa ce te dezbraci, aminteste-ti sa sufli inauntru putin pentru ca
altfel va ramane umezeala ce se formeaza in timpul purtarii.
!per ca miercuri seara, in ajun de Craciun, cand ne vom intalni ii vei purta numai pentru mine.
Cu toata dragostea (
).!. %m auzit ca ultima moda e sa nu se traga chiar pana sus, ca sa se vada putin blanita.
2. Dimineata , cand din diferite motive , persoana care ma priveste din oglinda este morocanoasa
imi aduc aminte de urmatoarea metafora japoneza:
,,Cu mult timp in urma, intr-un satuc, se gasea un loc cunoscut drept $casa celor *+++ de oglinzi$. Un
catelus mititel, vesel din fire, afland de acest loc, s-a hotarat sa-l viziteze. Cand a ajuns, sarea fericit pe scari si a
intrat in casa. !-a uitat pe hol cu urechiusele ridicate si dand din coada. !pre marea sa surpriza, s-a trezit privind la
alti *+++ de catelusi fericiti, care dadeau din coada ca si el. % zambit, si a primit inapoi *+++ de zambete, la fel de
calde si prietenoase. Cand a plecat, s-a gandit: $este un loc minunat. ma voi intoarce sa-l vizitez($
n acelasi sat, alt caine, care nu era la fel de fericit ca primul, s-a h,-%.%- ! /0 !% &1-/1/ C%!%.
% U.C%- CU 2./U !C%.0/, CU C,%D% 3-./ )C,%./, ! C%)U0 0%!%-. C%3D % &%1U- *+++ D/
C%3 3/)./-/3,! U-%3DU-!/ 0% /0, !-% !)/.%- ! !-% 1B%.0- )/ !)%-/, 4%.%3D. C%3D
C/0%- *+++ D/ C%3 %U 3C/)U- ! / !% 4%.%/, % "U2- !)/.%-. ,D%-% /!- %"%.%, !-%
2%3D-: $/ U3 0,C 32.,1-,., 3U 4% 4% 3-,.C %C,0, 3C,D%-%$.
-,%-/ C5)U.0/ !U3- ,2031. C/ "/0 D/ ./"0/6/ &/1 )/ C5)U.0/ C/0,. )/ C%./-
3-%03/!-7
3. Dac nu vrei s fii bolnav...
Exprim-i sentimentele!
/mo8iile 9i sentimentele c:nd sunt ascunse, reprimate, sf:r9esc prin a genera boli ca gastrite,
ulcer, dureri lombare, dorsale. Cu timpul, reprimarea sentimentelor poate degenera ;n cancer.
%r trebui s< ne dest<inuim unui confident, s<-i ;mp<rt<9im intimitatea noastr<, secretul, erorile(
Conversa8ia,verbalizarea emo8iilor este un remediu puternic 9i o terapie e#celent<(
Ia decizii.
)ersoanele indecise r<m:n ;n dubiu, ;n an#ietate. ndecizia acumuleaz< problemele, grijile,
agresiunile. storia omenirii este alc<tuita din decizii.
% decide ;nseamn< a 9ti cum s< renun8i, s< pierzi unele avantaje 9i valori 9i s< c:9tigi altele. ndeci9ii
sunt victime ale indigestiilor, durerilor nervoase 9i problemelor cutanate
se!te soluii.
)ersoanele negativiste nu g<sesc solu8ii 9i dau amploare problemelor. /i prefer< lamenta8iile, b:rfele,
pesimismul. /ste mai bine s< aprinzi un chibrit dec:t s< regre8i ;ntunericul. , albin< e mic<, dar
produce unul din cele mai dulci lucruri. !untem ceea ce g:ndim. 2:ndurile negative genereaz< energie
negativ< ce se transform< ;n suferin8<.
"ncrede-te.
Cine nu are ;ncredere, nu comunic<, nu este deschis, nu creeaz< rela8ii ad:nci 9i stabile, nu 9tie s<
aib< prietenii adev<rate. "<r< ;ncredere, nu sunt
rela8ii reale. 3e;ncrederea este o lips< de credin8< ;n sine 9i ;n credin8a ;ns<9i
#u $i tri viaa trist.
!im8ul umorului. .:sete. ,dihn<. "ericire. %cestea ;ntregesc s<n<tatea 9i aduc via8< lung<. )ersoana
vesel< are darul de a ;mbun<t<8i mediul oriunde tr<ie9te.

4.Veselia este sntate i terapie.
3u l<sa niciodat< singur<tatea s< te cuprind<, s-ar putea uneori s< o tr<ie9ti= dar trebuie s<
;nve8i s< te bucuri de ea.
ube9te-te mult( , imagineaz<-te fericit<, mintea este un magnet 9i tot ceea ce dore9ti 9i g:nde9ti,
vei atrage ca prin farmec.
3u trebuie s< te sim8i inferioar< altei femei, ea poate fi superioar< ;n unele cazuri= dar tu vei
avea virtu8ile tale ;n altele.
3u uita s< iube9ti via8a, cu zilele ei ;nsorite, cu zilele ei ;nnorate, cu tr<snete 9i fulgere.
Umple-8i sacul cu amintiri frumoase 9i las<-le pe cele rele la marginea drumului= iar acum, ;n
fa8a oglinzii= z:mbe9te =
)o8i s<-8i mai acorzi o 9ans< de a fi fericit<, sau s< a9tep8i, trist<, ca via8a ta s< se sting<.
%i de ales: s<-8i ;ncle9tezi pumnii 9i s< lup8i pentru idealurile tale, sau s<-8i pierzi orice speran8<.
"i#eaz<-8i 8eluri 9i lupt< pentru ele, nu fi egoist< 9i dedic< o parte din timpul t<u lucrurilor care
;8i plac 9i care te fac fericit<.
%. &iata ca un fluture albastru
% fost odata un barbat caruia i-a murit sotia, astfel incat el locuia impreuna cu cele doua fete
ale sale, care erau din fire foarte curioase si inteligente. "etele ii puneau mereu multe intrebari= la
unele stia sa le raspunda, la altele nu=
-atal lor isi dorea sa le ofere cea mai buna educatie, de aceea intr-o zi si-a trimis fetele sa
petreaca o perioada de timp in casa unui intelept. %cesta stia intotdeauna sa le raspunda la intebarile pe
care ele le puneau.
0a un moment dat una dintre ele a a adus un fluture albastru pe care planuia sa il foloseasca
pentru a insela inteleptul.
-Ce vei face7 o intreba sora ei.
-, sa ascund fluturele in mainile mele si o sa intreb inteleptul daca e viu sau mort. Daca va zice
ca e mort, imi voi deschide mainile si il voi lasa sa zboare. Daca va zice ca e viu, il voi strange si il voi
strivi. !i astfel orice raspuns va avea, se va insela(
Cele doua fete au mers intr-o clipa la intelept si l-au gasit meditand.
-%m aici un fluture albastru. !pune-mi, inteleptule, e viu sau mort7
"oarte calm, inteleptul surase si ii zise:
-Depinde de tine= fiindca e in mainile tale(
%sa este si viata noastra, prezentul si viitorul nostru. 3u trebuie sa invinovatim pe nimeni cand
ceva nu merge: noi suntem responsabili pentru ceea ce dobandim sau nu. &iata noastra e in mainile
noastre.

'. (ovestea unui fluture
ntr-o zi intr-un cocon a aparut o mica gaura.
Un om, care trecea din intamplare prin preajma, s-a oprit mai multe ore pentru a observa
fluturele care se forta sa iasa. Dupa multe incercari, se parea ca fluturele a abandonat, spatiul acela prin
care se straduia sa iasa ramasese la fel de ingust. )area ca fluturele a facut tot ceea ce putea si nu mai
era in stare de mai mult.
%tunci omul a decis sa ajute fluturele: a luat un cutit si a deschis coconul.
"luturele a iesit imediat.
nsa corpul lui era slab si anemic. %ripile sale erau putin dezvoltate si aproape ca nu se miscau.
,mul a continuat sa observe crezand ca dintr-un moment in altul aripile fluturelui se vor
deschide !i vor putea suporta greutatea acestuia pentru a putea zbura.
%cest lucru nu s-a intamplat(
"luturele si-a trait restul vietii tarandu-se pe pamant, cu corpul sau slab si cu aripile chircite.
3u a putut zbura 3C,D%-> (
Ceea ce omul, prin gestul sau de bunatate si prin intentia sa de a ajuta, nu a inteles, este ca
trecerea prin spatiul acela stramt era efortul necesar pentru ca fluturele sa poata zbura. /ra chinul prin
care viata il punea sa treaca pentru a putea creste si pentru a se dezvolta.
Uneori, efortul este e#act lucrul de care avem nevoie in viata.
Daca ni s-ar permite sa ne traim viata fara a intalni obstacole, am fi limitati.
3u am mai putea fi atat de puternici cum suntem.
3u am mai putea zbura 3C,D%->?(
3u frangeti zborul nimanui(
-raieste-ti viata cu curaj ( nfrunta obstacolele si demonstreaza ca le poti depasi (
). *m cerut si am primit
%m cerut putere( !i viata mi-a dat dificultati pentru a ma face puternic.
%m cerut intelepciune( !i viata mi-a dat probleme ca sa le rezolv.
%m cerut prosperitate( !i viata mi-a dat creier si forta pentru a munci.
%m cerut sa pot zbura( !i viata mi-a dat obstacole pentru a le depasi.
%m cerut iubire( !i viata mi-a dat oameni pe care sa ii ajut in problemele lor.
%m cerut favoruri( !i viata mi-a dat potential.
3u am primit nimic din ce am cerut, dar am primit tot ce aveam nevoie.
+. (ovestea vasului crapat
, femeie batr:na din China avea doua vase mari, pe care le at:rna de cele doua capete ale unui
bat, si le cara pe dupa g:t. Un vas era crapat, pe c:nd celalalt era perfect si tot timpul aducea ;ntreaga
cantitate de apa.
0a sf:rsitul lungului drum ce ducea de la izvor pana acasa, vasul crapat ajungea doar pe
jumatate.
-imp de doi ani, asta se ;nt:mpla zilnic: femeia aducea doar un vas si jumatate de apa.
Bine;nteles, vasul bun era m:ndru de realizarile sale. Dar bietului vas crapat ;i era at:t de rusine cu
imperfec@iunea sa, si se simtea at:t de rau ca nu putea face dec:t jumatate din munca pentru care fusese
menit(
Dupa A ani de asa zisa nereusita, dupa cum credea el, i-a vorbit ;ntr-o zi femeii l:nga izvor: $4a
simt at:t de rusinat, pentru ca aceasta crapatura face ca apa sa se scurga pe tot drumul p:na acasa($
Batr:na a z:mbit, $%i observat ca pe partea ta a drumului sunt flori, insa pe cealalta nu7$ $%sta
pentru ca am stiut defectul tau si am plantat seminte de flori pe partea ta a potecii, si, in fiecare zi, ;n
timp ce ne ;ntoarcem, tu le uzi.$ $De doi ani culeg aceste flori si decorez masa cu ele. Daca nu ai fi fost
asa, n-ar mai e#ista aceste frumuseti care ;mprospateaza casa.$
4orala: Crapatura vasului nu ;nseamna sf:rsitul, ci o posibilitate de a face ceva diferit(
3umarati-va binecuv:ntarile...((
,. Esti un morcov- un ou sau un bob de cafea..
, tanara s-a dus la mama ei spunindu-i despre viata ei si despre cat de greu ii este. 3u stia cum sa
mearga mai departe si se hotarase sa renunte. /ra obosita de lupta si de zbateri. )area ca de indata ce o
problema se rezolva, aparea alta.
4ama ei o lua la bucatarie, Umplu B vase cu apa si le puse pe fiecare la foc mare. Curand apa a
fiert. n primul vas a pus morcovi, in al A-lea a pus oua si in al B-lea a pus cafea. 0e-a lasat la fiert, fara
sa spuna un cuvant, iar apoi, dupa vreo A+ minute a stins focul peste tot.
% scos afara morcovii si i-a pus intr-un bol. % scos ouale si le-a pus intr-un bol. %poi a pus si
cafeaua intr-un bol. ntorcandu-se catre fiica ei, a intrebat-o: $!pune-mi, ce vezi 7C
$4orcovi, oua si cafea((Cspuse ea. 4ama ei a impins-o mai aproape, rugand-o sa atinga morcovii.
/a i-a atins, observand ca sint moi. %poi, mama a rugat-o sa ia un ou si sa-l sparga. Dupa ce a inlaturat
coaja, ea observa oul fiert tare. n cele din urma, mama o ruga sa ia o gura de cafea. "iica zimbea, in
timp ce gusta aroma bogata a cafelei. %poi, fiica intreba: $Ce inseamna asta, mama7C
4ama ii e#plica apoi ca fiecare din aceste obiecte a suportat aceeasi adversitate, acelasi mediu ostil:
apa fierbinte. "iecare a reactionat diferit. 4orcovul a fost la inceput tare, dur si neinduplecat. -otusi, in
apa fierbinte el s-a inmuiat si a devenit slab.
,ul a fost fragil la inceput. Coaja lui subtire proteja lichidul interior, dar, dupa ce a stat in apa
fierbinte,
interiorul sau s-a intarit, desi la e#terior nu s-a schimbat cu nimic...
Boabele de cafea au fost unice, remarcabile. Dupa ce au stat in apa fierbinte, ele au schimbat
apa.
$Cine esti tu 7Cisi intreba ea fiica.
$Cind greutatile bat la usa ta, cum raspunzi 7 /sti ca un morcov, ca un ou sau ca o boaba de
cafea 7C
2indeste-te la urmatoarele:
Cine sint eu7 !int eu precum morcovul care pare tare, dar care intilneste suferinta si adversitate
devine moale si isi pierde puterea si se inmoaie7
!int precum oul care porneste cu o inima maleabila, dar care se schimba la caldura777
%m fost un om deschis, cald, fle#ibil, dar dupa o moarte, dupa o despartire, pierdere financiara
sau dupa alte incercari, am devenit dur, incapatinat, rece, aspru7 %rata e#teriorul meu la fel, dar
inauntru sint mai inversunat, mai incapatinat, cu inima impietrita si rece7
!au sint precum boabele de cafea 7 /le practic schimba apa fierbinte, un mediu care aduce multa
durere. Cind apa fierbe, aceasta se parfumeaza si capata aroma unica a babelor de cafea si ia si savoarea
dorita.. Daca esti precum boabele de cafea, atunci cind lucrurile merg cel mai rau, tu faci ca situatia sa
se schimbe in bine si la fel si cu cei din jurul tau. %sa ca, gindeste-te: Cum faci fata adversitatilor si
situatiilor la limita7
1/. 0iecare poarta lumea sa in propria-i inima.
/ra odata un barbat care sedea la marginea unei oaze la intrarea unei cetati din ,rientul
4ijlociu. Un tanar se apropie intr-o buna zi si il intreba:
- 3u am mai fost niciodata pe aici. Cum sunt locuitorii acestei cetati7
Batranul ii raspunse printr-o intrebare:
- Cum erau locuitorii cetatii de unde vii7
- /goisti si rai. De aceea ma bucur ca am putut pleca de acolo(
- %sa sunt si locuitorii acestei cetati, raspunse batranul.
)utin dupa aceea, un alt tanar se apropie de omul nostru si ii puse aceeasi intrebare:
- %bia am sosit in acest tinut. Cum sunt locuitorii acestei cetati7
,mul nostru raspunse cu aceeasi intrebare:
- Cum erau locuitorii cetatii de unde vii7
- /rau buni, marinimosi, primitori, cinstiti. %veam multi prieteni acolo si cu greu i-am parasit.
- %sa sunt si locuitorii acestei cetati, raspunse batranul.
Un negutator care isi aducea pe acolo camilele la adapat auzise aceste convorbiri si pe cand cel
de-al doilea tanar se indeparta, se intoarse spre batran si ii zise cu repros:
- Cum poti sa dai doua raspunsuri cu totul diferite la una si aceeasi intrebare pe care ti-o
adreseaza doua persoane7
- "iule, fiecare poarta lumea sa in propria-i inima.
%cela care nu a gasit nimic bun in trecut nu va gasi nici aici nimic bun. Dimpotriva, acela care a
avut si in alt oras prieteni va gasi si aici tovarasi credinciosi si de incredere. )entru ca, vezi tu, oamenii
nu sunt altceva decat ceea ce stim noi sa gasim in ei.
11.1ineva a zis odata2
4unceste ca si cum nu ai avea nevoie de bani.
ubeste ca si cand nimeni nu te-a facut vreodata sa suferi.
Danseaza ca si cand nimeni nu te vede.
Canta de parca nu te-ar auzi nimeni.
-raieste ca si cand )aradisul ar fi pe pamant.