Analiza comparativa a evolutiei productivitatii in doua tari

Tema aleasa de mine pentru acest referat este un pic cam vaga poate din cauza
greutatii de a alege acele tari ce trebuie comparate, insa voi incerca in cele ce urmeaza ceva
mai interesant, adica sa generez prin doua comparatii anterioare pe o a treia. Scopul meu este
de a compara din punct de vedere economic, mai ales luand in calcul productivitatea doua tari
in momente necontemporane si anume Japonia anilor 70-80, mai precis in timpul cand aceasta
a inceput sa devina o mare forta economic ace isi dorea sa ajunga la nivelul occidentului si
Romania anilor !0-"00# o tar ace trece acum prin tranzitie si spera de asemenea sa se
alinieze la standardele economiei de piata europene si nord-americane.
$oi incepe prezentarile celor doua tari mai intai cu o scurta introducere despre fiecare
si voi continua sa le anlizez comparand evolutia Japoniei in raport cu S.%.&. si puterile
occidentale si a Romaniei cu tarile member ale %.'. si cu cele care au candidat sau
candideaza cot la cot cu tara noastra pentru a adera la aceasta uniune.
Japopnia tara situata in &sia de 'st, mai precis in ar(ipelagul nipon, reprezinta
actualmente al doilea centru de putere din punct de vedere economic la nivel mondial.
&ceasta tara s-a dezvoltat e)traordinar* mai ales in ultima treime a secolului trecut, ajungand
astfel sa concureze cu economii mult mai dezvoltate decat a ei anterior, ba c(iar sa le
depaseasca, To+*o, capitala Japoniei, este dupa majoritatea manualelor de gografie, cel mai
populat oras din lume cu apro)imativ populatia Romaniei de azi, reprezinta totodata un oras
super-dezvoltat din punct de vedere economic in care te(nologiile ultra moderne e)ista la tot
pasul iar nivelul de trai al populatieifoarte ridicat insa aceasta nu este nici pe departe singura
metropola de acest nival , a acestei tar ice tinde sa elimine mediul rural.
Sa incepem analiza evolutiei productivitatii japoneze cu anii de dup ace de-al doilea
razboi mondial cand produsele japoneze erau considerate doar niste ,c(itcuri- asiatica pe
piate &mericana si vest-europeana majoritatea neavnd incredere in acestea. Totusi situatia nu
ia impiedicat pe japonezi analizeze situatia sis a actioneze pentru a reusi ceea ce-si
propusesera, primul mare pas facut fiind trimiterea oamenilor la specializare in tarile
dezvoltate din occident si totodata acceptarea parerilor celor mai buni manageri nord-
americani in problemele auto(tone. &ceste atuuri suprapuse pe ceea ce ei numesc cultura de
masa, mai precis traditiile japoneze, onoarea lor, capacitatea de efort, un s*stem de
invatamant bine pus la punct au generat o crestere economica fenomanala a Japoniei mult
mediatizata si dupa cateva zeci de ani.
.anagementul japonez a adus inovatii care s-au dovedit decisive in aceasta ascensiune
economica, insa inovatii care nu pot fi puse in aplicare in alte tari unde resursele umane nu au
aceleasi calitati morale ca ale japonezilor. /intre principiile fundamentale ale acestei strategii
manageriale amintesc de0 angajarea pe viata, evaluarea si promovarea lenta, cariere
nespecializate, mecanisme de control implicite1adica doar autocontrolul2, elaborarea colectiva
a deciziilor, responsabilitate adecvata etc. Toate acestea au dus in special la cresterea
productivitatii muncii, aceasta atat de importanta ramura a economiei care a dus in spate la
randu-i avantul japonez piata libera occidentala. &ceasta productivitate prin oameni, dupa
cum o denumesc specialistii promova tratarea respectuos si demn a indivizilor, cultivarea
entuziasmului, a increderii si a spiritului de familie, incurajarea oamenilor de a se bucura de
realizarile lor.
3(iar si dupa anii 70 cand fenomenul japonez era deja cunoscut, la inceputul acelor
ani japonezii devenind deja primii la nivel mondial in productia moto, electronica, de otel si
constructii navale, dezvoltarea japoneza era de nestavilit c(iar daca ea ameninta clar pozitia
americanilor in fruntea economiei mondiale si scadea considerabil piata de desfacere a
acestora. Statisticile dintre 4!84 si 4!85 in ceea ce priveste evolutia 678, adica valoarea
bunurilor si serviciilor produse de o economie intr-o perioada de timp data si totodata baza
masurarii activitatii economice, a Japoniei comparative cu S.%.&. si piata comuna, arata
astfel0

Evolutia PNB al Japoniei, comparative cu al S.U.A. si al tarilor vest-europene
-modificari procentuale anuale-
&ceste date arata cresterea continua a Japoniei cu un procent de minim 9,0: a 678-
ului comparative cu o crestere fluctuanta a acestui indice in cazul contracandidatelor. 3a
urmare a restructurarilor industriale si a progresului te(nologic, in perioada 4!78-4!89
Japonia si-a redus importul de materii prime intr-un ritm mediu anual de 0,9:, iar cel de
resurse energetice de ":. ;n sc(imb volumul e)porturilor a crescut, in aceeasi perioada, intr-
un ritm mediu anual de <,<:. ;n ciuda incercarilor de negocieri comerciale e)porturile
japoneze isi continua si astazi ofensiva cotra celorlalti adversari de pe piata libera.
;n ceea ce priveste balanta comerciala a Japoniei cu S.%.&. si piata comuna, statisticile
in aceeasi perioada de timp aratau si mai sumbre pentru puterile nord-atlantice, adica astfel0
Evolutia balantei comerciale a Japoniei comparativ cu S.U.A. si Piata comuna
-miliarde de dolari-
1981 1982 198 198!
Japonia 4!,!< 48,08 94,5< 55,9#
S.U.A. -"7,!8 -9<,75 -<4,07 -4"9,94
Piata comuna -9#,!0 -"8,90 -48,!# -#,#4
Spre a face fata concurentei japoneze , marile corporatii si Statele %nite si 'uropa
occidentala au insistat mai ales pe acorduri de cooperare cu marile companii nipone.
Toate aceste statistici care demonstraza ascensiunea economiei japoneze pe plan
mondial sunt usor e)plicabile prin cresterea e)traordinara a productivitatii japoneze., un
adevarat cult national pentru aceasta natiune.
/. =iros(i Sa>ano, director e)ecutiv la Jetro, cosidera ca seriozitatea cu care lucreaza
poporul japonez este e)plicatia de baza a superioritatii productivitatii muncii si ca tocmai
aceasta productivitate mai inalta se afla la originea conflictelor comerciale cu Statele %nite si
puterile europene. Tot el continua, intr-un interviu acordat la jumatatea deceniului ! al
secolului trecut, spunand ca ,partenerii nostrii de peste ocean ne critica deoarece am muncit
prea mult. %nii spun ca suntem ,into)icati de munca-. 7u este adevarat, dar muncim serios.
7u este oare, munca principalul factor al dinamismului economic?
6rivind obiectiv, adevarul este ca japonezii muncesc intens si mult. 7u de putine ori,
in interesul firmei, ei renunta la zilele de sarbatoare sau la concediile anuale de odi(na. /e la
marile corporatii si pana la micile firme niponii au pornit incetul cu incetul acea ,revolutie
tacuta-, concretizata prin ceea ce tot ei denumesc ,miscarea pentru productivitate-, un
concept destul de vag dar pe care ei au reusit sa-l concretizeze si au reusit sa-l transforme intr-
un fel de cult al acestei natiuni.
1981 1982 198 198!
Japonia 5," 9,0 9,0 #,8
S.U.A. 9,0 -",9 9,< <,!
Piata comuna -0," 0,# 4,4 ",5
3onsider ca in acest moment trebuie sa urmez o vec(e zicala de origine franceza si sa
revin la oile noastre.
"omania este o tara central-europeana cu apro)imativ "4,7 milioana de locuitor. /in
punct de vedere territorial ea este a doua tara din 'uropa 3entrala, fiind mai mare si decat 4!
dintre actualele tari member %.'. 3u un 678@cap de locuitor de doar "!50 %SA Romania de
azi restructureaza economia in totalitate in vederea aderarii la %niunea 'uropeana in "007.
/esi in ultimii ani tara noastra a incercat o crestere economica, acest process
intampina vizibile dificultati in ciuda unor strategii stabilite ambitioase bui sa aibe un bun
sfarsit.
/esi intr-adevar la inceputul acestei curse pentru %.'. Romania a pornit cu un
(andicap din cauza ca economia noastra in anii 80 sde afla in fata unui colaps totusi si astazi
noi suntem lasati in urma de niste tari care au pornit de un nivel apropiat noua deceniul trecut.
&stfel niste date statistice privind 6;8-ul pe cap de locuitor in tarile membru al %.'. si
candidate la uniune calculate in 4!!0, 4!!# si "000 arata o diferenta foarte mare intre evolutia
Romaniei si a tarii care in table se afla alfabetic e)act in fata ei, 6olonia, tara pornita in B!0 cu
un (andicap fata de tara noastra dar care acum suclaseaza tara noastra si a aderat la %.'.
inaintea Romaniei dupa ce reusise o performanta asemanatoare si la modernizarea armatei si
intrarea in 7.&.T.C.
#ABE$ 1%.2.1. P&B pe locuitor 'n tarile can(i(ate si 'n state membre ale Uniunii Europene )'n
PP* 199% si prin rata (e sc+imb nominala, si in(icele (e (eviatie al cursului (e sc+imb
6;8 pe locuitor
1%'-4#s4002
1preturi 4!!0 - 6632
6;8 pe locuitor
1%'-4#s4002
1la curs de sc(imb
curent2
;ndicele de deviatie al
cursului de sc(imb
1666@e). rates2
1at 4!<< 666s2
199% 199- 2%%% 199. 199.
tari can(i(ate
8ulgaria 9".# "!.4 "#.4 #.4 5."8
Republica 3e(a 70.9 <#.8 <9.4 "5.9 "."<
'stonia 55." 99.5 9!.# 4".! "."9
Detonia 5!.4 "#.# "!.5 8.! ".5#
Dituania #0.# "!.0 90.0 !." ".74
%ngaria ##.4 5!.0 #5.! 4!." ".08
6olonia 9"." 9#.8 50.8 4<." 4.8<
RomEnia 97.4 99.< "7.< <.8 5."<
Slovacia #4.8 59.< 58.< 4#.! ".9!
Slovenia 70.4 <7.# 7<.5 54.4 4.50
State membre ale UE
&ustria 40#.! 40<.8 40<." 4"9.4 0.78
8elgia 40#.# 40<.0 407." 445.< 0.8#
/anemarca 408.0 445.< 445.< 455." 0.75
Fermania 404.0 404." !!.< 4"5.7 0.75
Frecia #7.7 #7.4 #!." #0.7 4.49
Granta 40!.< 408.0 407.< 445." 0.78
;rlanda 7".0 8!.7 44#.# 85.7 0.!5
;talia 40"." 40".< !8." !4.8 0.!7
Du)emburg 4#0.4 475.8 477.! 477.9 0.8"
6ortugalia <0.8 <9.# <<.# 5#.9 0.78
Spania 79.< 75.< 78.# <5.< 4.04
Regatul %nit 400." 400.7 400.7 8#.4 4.00
Sursa0 3alcule Rumen /obrins+* 1"0042 H pe baza datelor '36I!< 1C7%-3omisia pentru 'uropa, Feneva2
;ndustria slab te(nologizata, sectorul primar care inglobeaza un procent enorm dintr-o
populatie cu pretentii europene, coruptia la toate nivelurile etc actioneaza decisiv atribuind
Romaniei o productivitate e)treme de scazuta pentru a ridica nivelul economic si a forma o
economie de piata.
Romania a ajuns in momentul cand depimde in mare majoritate de capitalul strain
investit , lucru pe care nu l-am intalnit in cazul Japoniei care a stiut sa investeasca in
pregatirea propriilor oameni cu care sa-si e)ploateze resursele. ;n aceasta situatie Romania nu
poate avea in viitorul apropiat si c(iar indepartat o evolutie similara, strategia ei de a se ridica
la nivelul occidental fiind e)primata de specialisti prin termenul de convergenta, in cazul
nostrum mai precis convergenta de tip beta, care arata ca pe termen lung, Jn conte)tul ipotezei
convergentei absolute, economiile sarace tind sa creasca mai repede decEt cele mai bogate
&plicarea unui model de crestere pentru a evalua viitoarea evolutie a tarilor candidate
si pentru a calcula posibilele scenarii pentru momentul convergentei dau rezultate interesante.
Kn primul rEnd, trebuie aratat ca aceasta metodologie permite autorilor calcularea unor rate de
crestere minime, medii si ma)ime pentru cele zece tari candidate, care apoi comparate cu
ritmul de ": crestere pentru %niune conduc la ideea ca realizarea unei convergente de 70 sau
80: din nivelul 6;8-ului pe cap de locuitor al %niunii 'uropene largite ar dura undeva Jntre
90-50 de ani.
Kn al doilea rEnd, trebuie mentionat ca Jn cazul RomEniei toate cele trei rate de crestere
sunt mai Jnalte decEt ale celorlate tari candidate, desi cu e)ceptia anului curent un astfel de
rezultat nu poate fi regasit.
Scenariu 8DF 3L 'ST =%7 D&T D;T 6CD RC. S$M S$7
.;7 "." 9." 9.0 ".7 ".7 9.0 ".8 5.0 ".7 9.0
.&N 5." 5.< 5.! 5.9 5.7 5.# 5.8 #.< 5." 5.<
.'/ 9.9 5.0 5.0 9.< 9.8 9.! 9.8 #.0 9.< 9.!
&ceste date calculate de cercetatorii anului "004 sunt confirmate de studii recente care
arata ca Romania mai are nevoie de apro)imativ 99 de ani pentru a atinge nivelul unei tari
slabe a %.'. precum Spania.
;nsa ceea ce sta la baza cresterii economica atat de dorite este dupa cum si noi o stim
dar doar japonezii o aplica, munca, cea care genereaza acea productivitate de care avem
nevoie.
6roductivitatea muncii reprezintO un indicator c(eie al eficienPei de care va depinde Jn
viitor capacitatea concurenPialO a economiei RomEniei. 6otrivit unor estimari facute tot in
"004 una din strategiile de crestere a productivitatii avea datele ca ar fi aratat ca in tabelul de
mai jos0
;ndicii de creQtere ai productivitOPii muncii
7r. crt. ;ndicator "000 "004 "00" "009 "005
4 Rata de creQtere a
productivitOPii muncii
faPO de anul precedent, Jn
:
- 5,0 !,0 44,0 44,0
" Rata de creQtere a
salariului real net, Jn :
8,! 5,! #,0 5,! #,"
Se observO Jn anii "00"-"005 un decalaj sensibil Jntre creQterea productivitOPii Qi cea a
salariului real, ceea ce Jn general este bine, dar Jn particular ridicO problema determinOrii unui
decalaj acceptabil optim, de compromis, care sO asigure creQterea Jn continuare a
productivitOPii avEnd ca stimul, Jn primul rEnd, salariul. &ceasta desi ar fi fost o strategie
buna, ar fi fost foarte greu aplicabila tarii noastre, unde comparativ cu tara prezentata in prima
parte a referatului cultul acesta pentru munca in folosul firmei tale si implicit a economiei
nationale, nici macar nu suporta comparatia pentru diferentele enorme de mentalitate fac
diferenta si se resfrang asupra aceleiasi consecinte, productivitatea.
;ntr-o lucrare conceputa de .ic(ael 6orter in 4!!", apare acea sturturare asemanatoare
unui diamant, contine, cele patru categorii de factori decisivi pentru crearea si sustinerea
avantajelor competitive la nivel national16orter, 4!!", p. <!-4942 si anume0
G4. dotarea cu factori de productie0 resurse umane - atEt sub aspectul cantitatii, cEt si
sub aspectul pregatirii si al atitudinii fata de muncaR resurse naturaleR resurse constEnd Jn
cunostinte Hte(nice, stiintifice, de piataR capital Hmarimea si costul capitalului, structura pietei
financiareR infrastructura HatEt fizica dar si de afaceri.
G". conditiile cererii interne, respectiv nivelul si structura acesteia, gradul sau de
sofisticare, capacitatea de a formula nevoi cu caracter anticipativ. 3u cEt nivelul de e)igenta
al pietei interne este mai ridicat, cu atEt aceasta e)ercita asupra producatorilor o presiune mai
mare Jn sensul perfectionarii ofertei.
G9. legaturile dintre industrii. &ctivitatile cu care o anumita ramura intra Jn legatura Jn
amonte sau Jn aval fata de obiectul sau de activitate, sau cu care are alte cone)iuni contribuie
Jn mod semnificativ prin nivelul lor de dezvoltare si competitivitate la performanta economica
a respectivei ramuriR
G5. strategiile si structurile organizationale ale firmelor, climatul concurential intern.
&ceasta a patra categorie de determinanti face trimitere la cultura antreprenoriala ca sursa a
avantajului competitiv si ca element care marc(eaza puternic modul de organizare si operare
al firmelor. Kn termenii cei mai simpli se poate afirma, spre e)emplu, ca o cultura care
Jncurajeaza un grad ridicat de angajare morala a membrilor unei organizatii reduce nevoia de
supraveg(ere reciprocaR sau ca o cultura care pune accentul pe respectul fata de autoritate Jn
dauna respectului fata de ceilalti va creste eficienta organizatiilor ierar(ice, Jn vreme ce
inversul sau va face mai eficienta o structura organizationala orizontala, bazata pe cooperare
Jntre membrii sai.
Tot ce am redat din 6orter este doar pentru a pune accentul pe acea comparatie care nu
trebuie sa ne iasa din minte intre managementul japonez care respecta se bazeaza pe acesti
factori si actioneaza asupra economiei prin rasfrangerea lof asupra productivitatii, si situatia
tarii noastre unde aceste principii sanatoase nu se pot dezvolta din cauza substractului moral
precar de care dispune populatia tarii.
;n concluzie astazi Japonia dupa ce a surprins pe toata lumea prin rapiditatea
dezvoltarii economice este un gigant centru economic al lumii, care prin puterea globalizarii a
reusit sa-si protejeze si mediul construind fabrici poluante pe teritoriul asa-numitilor Stigri
asiatici-, spre e)emplu capacitatea de topirea a aluminiului s-a diminuat in Japonia de la 4,"
milioane de tone la 450000 tone, ei preferand sa importe !0: din necesar, de fapt
producandul in afara tarii tot prin firme nipone. ;nvestind foarte mult in cercetare firme
precum To*ota, Tama(a, 7issan, =onda, Son* etc tin fruntea sus producand produse de un
nivel al calitatii inalt si intr-un ritm foarte rapid, in concluzie productiv.
;n Romania din pacate mai este mult de munca iar modelul japonez pare aproape
imposibil de aplicat. /eci momentan Japonia egal productivitate, Romania tranzitie spreU
Biblio/ra0ie1
.urgescu 3ostin- Japonia in economia mondiala, edit. Stiintifica si
enciclopedica, 8ucuresti, 4!8#R
8acescu .arius, 8acescu &ngelica - .acroeconomia, edit. &DD,
8ucuresti, 4!!9R
Telespan 3onstantin, Stanciu Deontin- 8azele .anagementului, edit.
&cademiei Gortelor Terestre, Sibiu, "00#R
Morten 3. /avid- 3orporatiile conduc lumea, edit. Samizdat, 4!!#R
;nternet0 4.6rezentare sumara a aderarii "005R
".Romania intr-un cadru comparativ, convergenta nominala si
convergenta reala in procesul de preaderare0
9.;nvestitiile straine si competitivitatea industriei prelucratoare din
RomaniaR
5.6unctul de vedere al &C&R- 6rivind Strategia 7ationala de
/ezvoltare pe Termen .ediuR