Arta gotica

Pentru a putea intelege mai bine intreaga cultura gotica va trebui sa pornim de
la inceputurile intregii arte si sa incepem chiar cu nasterea ei; sa coborim la artele
antichitatii ca mai apoi sa ajungem in evul mediu, secolele XV-XVII si arta secolului
XIX.
Dupa invaziile normande, ungare si serazine din secolul VIII, arta cunoaste o
revigorare evidenta, care se exprima in rta !omantica, incepind din secolul XII, si
apoi in inovatiile "otice. #ranit de spiritulaitatea crestina, atat stilul !omantic cat si
cel "otic sint re$lectate credintei unei civilizatii dedicate in intregime glori$icarii lui
Dumnezeu.
djectivul %gotic% este inventat de umanistii renasterii italiene, desemnand
cultura care s-a dezvoltat in occident intre secolele XII si XVI. cest cali$icativ se
aplica mai intii arhitecturii, apoi, in ansamblu, artelor si, in s$irsit, intregii culturi a
acestei perioade. rta "otica a $ost mult timp privita cu desconsideratie si nu se
ezita in a-i distruge operele; a $ost reabilitata abia in secolul XIX de catre
reprezentantii !omantismului.
rta "otica apare la mijlocul secolului XII, o data cu construirea corului
bazilicii &aint-Denis, la initiativa batelui &uger. 'oarte rapid, se extinde in toata
arhitectura $ranceza si, de aici, in intreaga (uropa. Perioada de extindere a artei
gotice acopera un spatiu geogra$ic $oarte important. )a *ord, patrunde in
&candinavia; la (st, atinge Polonia, iar la &ud, cucereste o parte din +rientul )atin,
pina in ,ipru si insula !hodos. st$el, ,ultura "otica apare ca un liant al acestei
(urope divizate din punct de vedere politic.
Italia, insa, $ace exceptie de la aceasta regula; ea remine pentru mult timp
inchisa artei gotice, careia ii da o interpretare cu totul originala, neretinand din ea
decat aspectul decorativ. In plus, la mijlocul secolului XIV, in -oscana se dezvolta o
arta noua- !enasterea-, care va pune capat treptat "oticului, catre mijlocul secolului
XVI.
Pentru gotici, elanul gotic ramine acesta. %Dumnezeu este lumina. rta gotica
este pro$und legata de aparitia oraselor, spre deosebire de rta !omanica, ce ramine
o arta mai mult rurala. /unicipalitatile construiesc edi$icii religioase in mijlocul
oraselor; catedralele, din ce in ce mai inalte, re$lecta orgoliul $iecarui oras.
/anastirea &aint-Denis, reconstruita la initiativa abatelui &uger, propune o
arhitectura complet noua; pentru prima data, cu adevarat, rhitectura "otica isi $ace
simtita prezenta in Pronaos 0s$intit in 11234, si, mai ales, in jurul corului, in
Deambulatoriul Dublu 0s$intit in 11224, unde bolta in cruce pe ogive este sistematic
legata de $olosirea arcului $rant. Din acest moment aceasta tehnica va $i pe deplin
stapanita. 5oltile se sprijina pe coloanele $ine, dand edi$iciului un aspect de o inedita
suplete si gratie. 6idurile, al caror rol de sustinere este diminuat, sint strapunse de
goluri ornate cu vitralii care permit o iluminare abundenta. rhitectii gotici isi
bazeaza lucrarile pe trei principii esentiale. marirea deschiderilor; cresterea inaltimii
edi$iciului si cautarea unui spatiu omogen.
In rhitectura, &aint-Denis serveste ca model pentru o intreaga categorie de
constructii apartinind "oticului -impuriu. ceste catedrale marcheaza trecerea de la
rta !omanica; ele se caracterizeaza printr-o elevatie cu patru etaje. arcade mari,
tribune, tri$oriu si $erestre inalte. -ribuna este o ramasita a artei romanice, $olosita ca
element de sustinere a boltilor pe stilpi. In plus, pentru a suporta greutatea boltilor,
din ce in ce mai largi, se adauga, la $iecare travee, un al treilea arc de ogive. (l joaca
rolul unui $als dublou si permite adaugarea unor stilpi intermediari. 5oltile devin,
asadar, sexpartite. ,atedralele din )aon, &oissons sau *o7on sint construite dupa
aceste principii. in vreme ce numeroase edi$icii romanice sint inca construite
pretutindeni in 'ranta, unele regiuni adopta elemente ale goticului %plantagenet%
0$olosit, de exemplu, la ngers4, adauga structurii romane, bolti de ogive $oarte
curbate 0numite bolti angevine4. +rdinul ,istercian adopta, la rindul lui, $ara
rezerve, goticul, caruia ii apreciaza puritatea si simplitatea.
nglia este prima tara din (uropa care reia innoierile $ranceze, datorita
arhitectului "uillaume de &ens, constructorul catedralei din ,anterbur7, catre 1182.
cest stil, care alatura modelelor $ranceze traditia decorativa engleza, este numit
(arl7 (nglish.
rcul butant apare in jurul anului 1193 la *otre-Dame din Paris; el produce o
adevarata revolutie in arhitectura, proiectind spre exterior impingerile boltii, el
atrage dupa sine disparitia tribunei 0elevatia este, deci, cu trei etaje4, si reducerea
de$initiva a greutatii masei murale. 5oltile sint simpli$icate, cvadripartite, inscriindu-
se in travee de tip 5arlong 0vuta pe incrucisarea ogivelor, al carui plan $ormeaza un
dreptunghiular prelungit, in sens perpendicular pe directia navei4, aceasta
descoperire permite arhitectilor sa mareasca elevatia si sa simpli$ice $ormele si
planul edi$iciilor.
(ntuziasmul pentru constructii este mare; doua mari catedrale trec drept
model. ,hartres, %laboratorul% arhitecturii gotice clasice; si de o mai mica
importanta, 5ourges. ceste doua modele sint larg adoptate in 'ranta, si variantele
locale se estompeaza.
&ecolul XIII este, de asemenea, si cel al expansiunii artei gotice pretutindeni
in (uropa. In nglia, constructiile reprezinta sub $orma unor mari ansambluri, legind
catedrala cu ,laustrul 0curte de $orma patrata situata intr-o manastire. (ste
inconjurata de o galerie cu arcade permitind circulatia intre di$erite cladiri ale
comunitatii religioase4, si cu sala capitulara 0intr-o manastire catolica, incaperea
unde se aduna consiliul; adunarea calugarilor4. In interior, orizontalele sint mai
incarcate in raport cu verticalele si elementele decorative abunda 0ca la catedralele
din )incoln sau din :ells4.
(di$iciile spaniole sint mai apropiate de modelul $rancez si adopta intr-un mod
mai special planul $oarte omogen din 5ourges, ca, de exemplu, la ,atedrala din
5urgos.
Italia si &$intul Imperiu ramin $oarte retinute $ata de inovatiile gotice; in
interiorul edi$icilor, sculptura devine mai discreta, cu scopul de a nu intrerupe
continuitatea sprijinului coloanelor de stilpi. In exterior, tipul nou de &tatui-,oloane
apare in &palete, de o parte si de alta a Portalului, ca la ,hartres. ceste statui
hieratice si prelungi sint adosate coloanelor si se inscriu in $orma acestora. !apid,
sculptura isi incepe cucerirea autonomiei in raport cu arhitectura. &culptorii se
angajeaza in cercetari de tip realist si naturalist, atat la nivelul stilului, cat si la cel al
Iconogra$iei.
rta Vitraliului cunoaste un mare avint 0o data cu marirea supra$etei
$erestrelor inalte, rozalelor, etc4, in detrimentul $rescei, capatind un rol didactic.
/iniatura se detaseaza treptat de stilul romanic; ea se inspira din rta Vitraliului,
imitandu-i atat siluetele delicate cat si e$ectele gra$ice.
Incepind din a doua jumatate a secolului XIII, unitatea artistica a (uropei este
zdruncinata. artele nu mai sint subordonate arhitecturii si scolile regionale se
dezvolta considerabil. Prabusirea boltilor catedralei din 5eauvais in 1;92 pune capat
tentativelor mereu mai indraznete pentru cresterea elevatiei edi$iciilor. cest
eveniment marcheaza limita cautarilor "oticului ,lasic. Deja, din 1;<3, se dezvolta
la Paris un curent arhitectural mai putin grandios, asa-numit !eionant. ,aracterul
%structural% al arhitecturii gotice este dezvoltat cu o indrazneala excesiva. 5oltile si
stilpii sint subtiate la maximum, in timp ce vitraliul capata o tot mai mare
importanta. rhitectului Pierre de /ontreuil i se datoreaza cele mai $rumoase
realizari ale acestui stil, indeosebi la &ainte-,hapelle 0s$intita in 1;294.
nglia cunoaste una din $azele cele mai $ecunde ale arhitecturii sale cu
Decorated &t7le; acest stil, care domina din a doua jumatate a secolului XIII pina la
mijlocul secolului XIV, se caracterizeaza printr-o $oarte mare diversitate de $orme,
dar si printr-o tendinta $oarte puternic marcata de ornamentatie, ca in ,atedrala din
:ells. (lemente decorative. )ierne 0nervura suplimentara, care leaga cheia de bolta
de una dintre cheile secundare ale unui tierseron4, tierseroane 0nervura suplimentara
intr-o bolta in ogiva care nu se uneste cu cheia boltii centrale4, chei pandante 0piatra
asezata in punctul de intilnire al nervurilor unei bolti si ale carei sculpturi se
prelungesc sub $orma unei stalactite4, exuberante evantaie 'an :alts 0cum sint cele
din ,atedrala din "loucester4, au invadat boltile. In a doua jumatate a secolului XIV,
se dezvolta Perpendicular &t7le, ca reactie la decorarea luxurianta a Decorated &t7le.
cest stil acorda intiietate liniilor orizontale si verticale precum si transparentei
compozitiei; el se prelungeste de-a lungul intregului secol XV.
In &$intul Imperiu, situatia este mult di$erita, pentru ca goticul $rancez apare
abia in a doua jumatate a secolului XIII. ,ei doi poli de implantare a arhitecturii
gotice sint &trasbourg si, mai ales, =oln. doptarea modelelor $ranceze se $ace cu un
cert decalaj cronologic; el este de scurta durata pentru ca, incepind din anii 1><3,
apare tipul speci$ic german de 5iserica-#ala 0biserica in care cele trei nave, centrala-
colaterala, au aceeasi inaltime, ceea ce da nastere unei structuri generale cu un
caracter pro$und unitar4, el va domina de acum inainte, cu un plan care incearca sa
organizeze spatiul omogen. &tilpii nu mai au spatiul interior; liniile nu mai
accentueaza verticalitatea, dar permit o libertate a privirii de-a lungul spatiului.
Praga, noua capitala construita pentru imparat, incepind de la mijlocul secolului
XIV, devine un $ocar artistic important, ea apare ca unul dintre centrele acestui stil,
in special o data cu construirea catedralei &vat7 Vit, sub conducerea arhitectului si
sculptorului Peter Parler.
In a doua jumatate a secolului XIII, sculptura reapare in interiorul edi$icilor;
in timpul domniei lui )udovic cel &$int, se dezvolta la Paris un stil gratios numit
&tilul Parizian. In siluetele elegant unduitoare, pe $etele $ine, cu ochi migdalati, cu
pometi proeminenti, nas mic si suris dulce, apare un oarecare /anierism. cest stil
se regaseste la minunatul inger surizind din ,atedrala din !eims. (l se prelungeste
pe durata intregului secol XIII, in statura monumentala precum si in artele
decorative. &tatuile de devotiune se multiplica, si 'ecioara cu pruncul devine o tema
$avorita. Paralel cu acest stil elegant, in plastica $unerara se dezvolta un curent realist
care cunoaste un mare avint, incepind de la s$irsitul secolului XIII. ,autarile in
aceasta directie duc la aparitia portretului, la mijlocul secolului. &ub domnia lui
,arol al V-lea 01>?2-1>934, al carui macenat este $oarte important; sculptori precum
ndre 5eauneveu 0autorul statuii "isant, statuie reprezentind personajul de$unct, pe
lespedea mormintului, a regelui ,arol al V-lea4, ating o putere de expresie neegalata
pina atunci.
In &$intul Imperiu se dezvolta un curent cu o expresivitate exacerbata.
Iconogra$ia se modi$ica pentru a sustine teme care exprima durerea 0pieta de
exemplu o reprezenta, in rta +ccidentala; pe $ecioara /aria tinindu-si $iul, pe
,hristos, mort pe genunchi, sau ,ina cea de -aina; reprezentind ultima masa luata
de ,hristos impreuna cu apostolii sai, cu prilejul careia a introdus (uharistia4.
,hipurile sint tratate cu realism si puternic individualizate. Printre cele mai mari
succese ale acestui tip de sculptura se numara ,iclul de "isanti executat de Peter
Parler in interiorul si in exteriorul catedralei &vat7 Vit din Praga.
In nglia, ornamentatia exuberanta a interioarelor nu lasa decat putin loc
sculpturii. &tructura ramine, deci, $oarte prezenta pe $atade 0exemplu.(xeter4.
'igurile sint deosebit de prelungi si tratate intr-o maniera gra$ica; sculptura $unerara
repurteaza un succes de seama, ea preconizeaza utilizarea unor materiale originale ca
bronzul sau arama, din care este $acut minunatul gisant al Printului *egru din
catedrala din ,anterbur7.
In schimb, statura spaniola adera $ara rezerve la stilul $rancez; numai cateva
compozitii, cum este cea a catedralei din )eon, dovedesc originalitatea.
Parisul ramine $ocarul principal al artei gotice, de unde stralucirea sa se
propaga in intreaga (uropa. &ub in$luenta statuarei si datorita anumitor inovatii
tehnice, artele minore dezvolta stilul gratios, care se accentueaza sub domnia lui
'ilip cel 'rumos 01;9<-1>124. Inal doilea patrat al secolului XIV, apare stilul %de
curte%, care ampli$ica excesiv eleganta si manierismul stilului parizian, pentru a
ajunge la siluetele sinuoase cu modeleu cald si cu pliuri cati$elate. In secolul XIV,
rta Vitraliului tinde sa devina o imitatie a picturii, in special prin utilizarea sarii
%galben de argint%, 0sare de argint care, dupa ardere, coloreaza sticla alba in galben;
$oarte mult intrebuintata in tehnica vitralului4.
Italia ocupa un loc aparte in arta europeana a secolului XIV. In momentul in
care se impune arta gotica, -oscana devine locul unor incercari complet noi, care
anunta !enasterea. In Italia, adoptarea goticului $rancez se opreste la decoratie,
deoarece structura edi$iciilor italiene ramine $undamental romanica. st$el, in
edi$icii precum catedrala din &iena sau cea din +rvieto, se observa o crestere a
elevatiei, iar la exterior apar pinaclul 0element de $orma piramidala, plasat in partea
superioara a unui contra$ort sau a arcelor butante ale culeelor. cest element de
constructie intareste inertia ansamblului4, si croseta gotica 0ornament in piatra,
sculptat sub $orma de crosa vegetala, plasat uneori pe muchiile unui element
arhitactural4, precum si rozase mari in centru si turnulete-clopotnita 0ornament la
baza $lesei sau la unghiurile cladirii, va lua $orma din ce in ce mai svelte, avind
muchiile acoperite cu crosete4,de $iecare perte. In interior, insa, chiar daca se
$oloseste uneori bolta pe ogive incrucisate, posibilitatile ei arhitectonice ramin
neutilizate. ,at priveste arcul butant, acesta nu apare niciodata in arhitectura italiana,
care $oloseste contra$orturi puternice sau tiranti de $ier pentru a propti impingerile
zidurilor. In plus, sint continuate caracteristicile tipic italiene, ca decorarea cu
marmura policroma sau separarea constanta a clopotnitei de restul edi$iciului
Pictura detine un loc $oarte important in arta italiana. rta 'rescelor ramine
esentiala in decoratia interioara a edi$iciilor religioase, deoarece zidurile nu pot $i
strapunse de deschideri $oarte mari care sa $ie acoperite cu vitralii. In plus, traditia
bizantina, $oarte prezenta in secolul XIII, $ace sa devina curenta practica picturii pe
panouri de lemn. )a s$irsitul secolului XIII, pictori precum ,imabue la 'lorenta, sau
Duccio la &iena, introduc primele accente naturaliste in rigoarea si $rontalitatea
picturii bizantine. Dar cel care revolutioneaza pictura este "iotto. ,ercetarile lui
merg in directia pro$unzimii spatiului, a redarii volumelor, a interpretarii caracterelor
personajelor, a compozitiei si a simpli$icarii $ormelor. rta lui inaugureaza Pre-
!enasterea. &coala $lorentina se inscrie pe linia preceptelor lui "iotto. In privinta
scolii din &iena, si ea are o $oarte mare importanta, dominata $iind de personalitatea
pictorului &imone /artini. &tilul acestuia este marcat de spiritul elegant al goticului,
reprezentind corpuri $ine si serpuitoare, cu o atentie deosebita acordata blindetii
culorilor. &imone /artini isi incheie viata la curtea papei din vignon, devenita un
mare centru artistic; el este initiatorul primei scoli din vignon care, dominata de
pictorii italieni, reproduce gratia scolii din &iena.
&ecolul XV este secolul mecenatului curtilor princiare, care devin centre
artistice internationale; arta europeana regaseste ast$el o oarecare unitate, ea este
marcata de dorinta etalarii luxului si a $ormelor extravagante.
rhitectura este dominata de "oticul 'lamboiant. *outatea nu rezida in
structura edi$iciilor, ci in exuberanta decoratiei. aceasta se intilneste pretutindeni in
(uropa. Planurile sint $oarte variate, punind un accent deosebit de interioarele
ample. ,ladirile se trans$orma in adevarate pagini sculptate; exterioarele sint
acoperite cu gabluri 0$ronton triunghiular ascutit plasat deasupra usilor, a $erestrelor
sau a portalurilor gotice4, ajurate si muluri, cu in$lexiuni curbe, agitate, asemenea
unor $lacari 0de unde si denumirea de rhitectura 'lamboaianta4. In interior, boltile
se acopera cu o retea de liorne si tierseroane, iar liniile orizontale sint puternic
accentuate. &antierele acestor edi$icii dureaza adesea $oarte mult timp si au caracter
international, cum s-a intimplat cu catedrala din /ilano. ,onstructia acesteia se
intinde, de $apt, de la s$irsitul secolului XIV pina in secolul XVI, iar proiectul este
condus succesiv de arhitecti italieni, $rancezi, germani, apoi din nou $rancezi etc.
acest stil se regaseste in arhitectura civila care isi pierde aspectul $orti$icat, cum este
palatul @acAues ,oeur din 5ourges.
&culptura cunoaste in intrega europa o mare dezvoltare; incepind din 1>93,
sculptorul ,laus &luter, activ in 5urgundia, aduce o mare schimbare in compozitia
statuara. Intr-adevar, sculptura sa emana o mare $orta, con$erita de drapaje ample si
domoale, care se joaca cu lumina. Pro$unzimea psihologica a chipurilor este
$rapanta; aceasta maniera, care cunoaste o mare raspindire europeana, pune capat
suavitatii sculpturii $ranceze. )ucrarile lui majore sint; Portarul manastirii
,hampmol 01>9<-1>9B4, si 'intina lui /oise 01>B<-123<4. -otusi, la mijlocul
secolului XV, centrul 'rantei revine la un stil mai blind si mai senin, denumit
%destinderea artei $ranceze%.
In jurul anului 1233, se dezvolta pictura de &evalet 0suport din lemn pe care se
aseaza tabloul pentru a $i pictat; pictura de sevalet se re$era la tablourile de sine
statatoare cu dimensiuni relativ restrinse, realizate pe un sevalet4. In toata (uropa
apare un stil elegant, numit %al goticului international%, si care propune un ideal
$astuos, cavaleresc, $avorizind culorile vii, poleirea de aur si personajele cu siluete
delicate.
&pre 12;3, pictorul $lamand @an Van (7eC revolutioneaza acest stil; el
dezvolta o perspectiva rationala si rezolva problema utilizarii luminii in redarea
modeleurilor 0impresie de relie$, obtinuta prin variatia culorilor si prin opozitia
dintre zonele de lumina si cele de umbra4. Intr-adevar, modelul e obtinut prin jocul
transparentelor straturilor succesive de culoare, aplicate pe un $ond de culoare alba,
care re$lecta la maximum lumina. 'orta picturii sale consta si in atentia speciala pe
care o acorda notarea detaliilor. ceasta scoala a primitivilor $lamanzi in$luenteaza
toata (uropa; &$intul Imperiu, cu pictori precum "runeDald, se detaseaza de
in$luenta $ranceza si adera $ara conditii la noul stil. Pictorii renasterii italiene
asimileaza si ei inovatii $lamande.
!- "+-I,
(di$icii de mari dimensiuni,
5iserici $oarte luminate cu aspect zvelt,
-rium$ al linilor verticale,
5olti de ogive,
rce $rinte,
6iduri ajurate,
'erestre mari,
rce butante,
&tilpi descompusi in colonete,
&culpturi cu motive din natura,
&tatui in !onde-5osse din ce in ce mai studiate,
Vitralii.
GOTIC CLASIC
&t. ,hapelle de la Paris.
,at. din &iena 0Italia4,
"+-I, P!I/I-IV
Corul de la St. Denis,
Catedrala din Sens,
Cat. din Paris,
Cat. din Wells (Anglia),
Cat. din Lincoln,
Cat. din Chartres,
Cat. din Reis,
Cat. din Aiens.
"+-I, !(I+**-
,at. din :inchester,
,at. &vati @an 0Praga4,
,at. din /ilano.
"+-I, ')/5+I*-
Cat. !ecioarei din Craco"ia,
Santa #aria din $ele
(Lisa%ona).