Explorarea functionala a aparatului cardiovascular

Explorarile cardiovasculare urmaresc:

- stabilirea capacitatii functionale si a posibilitatilor de adaptare la efort a inimii si a vaselor
sanguine;
-.evidentierea tulburarilor functionale incipiente, precizarea gradului si intensitatii acestor
tulburari;
-stabilirea mecanismului prin care s-a instalat deficitul functional.
Tulburari!e aparatului cardiovascular reprezinta de multe ori rasunetul altor organe, de aceea
probele nu pot fi interpretate izolat. Capacitatea functionala a inimii si a vaselor este
influentata si de factori externi (surmena, emotii, abuz de alcool, nicotina!. "in aceste
considerente bolnavii trebuie pregatiti in mod corespunzator.
METODE DE EXPLORARE
Explorarea cordului:
#. E.C.$. de repaus si de efort
%. &onocardiograma
'. (pexocardiograma
). Ec*ocardiograma
+. Cateterismul cardiac
,. -adiocardiografia
Explorile functionale ale aparatului circulator:
#..asurarea T.(.
%./scilometria
'..asurarea presiunii venoase
). "eterminarea timpului de circulatie
+."eterminarea masei sanguine
,.(rteriograma
0.&lebograma
1-umpel- 2eede
1
Explorarea cordului
Electrocardiograma ( E!"
3 electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a activitatii electrice a
inimii;
3 pentru o interpretare corecta a traseului E4$ este importanta
cunoasterea anumitor date despre pacient: varsta, sex, inaltime, greutate,
valoarea T(, simptome specifice, tratamente cardiologice urmate, in special
tratamente cu medicamente antiaritmice;
3 electrocardiograma este utila in aprecierea factorilor ce pot perturba
activitatea normala a cordului: tulburarile de ritm si conducere, prezenta
infarctului miocardic acut, dezec*ilibrul electrolitic.
5nterpretarea este efectuata de catre medic.
(paratul cu care se efectueaza inregistrarea electrocardiogramei se numeste
electrocardiograf.
2egatura dintre bolnav si aparat se face printr-un cablu. 2a extremitatea distala a
cablului sunt atasate placute metalice denumite electrozi- in numar de zece,
necesari pentru inregistrarea E4$-ului.
Tensiunile bioelectrice produse de miocard sunt interceptate cu autorul electrozilor ,
sunt transmise la aparat prin cablu, amplificate si inregistrate sub forma unor
diagrame numite electrocardiograme.
5nscrierea se face pe *artie speciala care are un sistem de coordonate.
5n mod standard, se inregistreaza #% derivatii :
a! ' derivatii bipolare ale membrelor 6notate "5, "55, "555
- " 5 - intre bratul drept si bratul stang
- " 55 - intre bratul drept si gamba stanga
- " 555 - intre bratul stang si gamba stanga
2
b! ' derivatii unipolare de membe notate a7-, a72, a7&
- a7- pentru bratul drept
- a72 pentru bratul stang
- a7& pentru gamba stanga
c! , derivatii precordiale notate 7#, 7%, 7', 7), 7+, 7,
3

2ocul de fixare a electrozilor exploratori in
inregistrarile precordiale.
Pregatirea #olnavului pentru E!
8e pregateste bolnavul d.p.d.v.. psi*ic pentru a inlatura factorii emotionali.
8e transporta bolnavul in camera de inregistrare, de preferinta cu
caruciorul, cu #9-#+ minute inainte de inregistrare$
:olnavul va fi culcat comod pe patul de consultatii si va fi rugat sa-si
relaxeze musculatura.
Electrozii se monteaza pe partile moi ale extremitatilor.
8ub placa de metal a electrozilor se pune o pasta speciala pentru electrozi
sau o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit (o lingura de sare la un pa*ar de
apa!. Cei #9 electrozi ( ) pentru membre si , precordiali! se fixeaza pe bolnav in
felul urmator :
.ontarea electrozilor pe membre :
- -osu- mana dreapta
- $alben- mana stanga
- 7erde- picior stang
- ;egru- picior drept
.ontarea electrozilor precordiali:
7# - spatiul 57 intercostal, pe marginea dreapta a sternului
7% spatiul 57 intercostal, pe marginea stanga a sternului (corespunde peretelui
anterior al ventriculului drept!
7' - este situat la umatatea distantei dintre 7% si 7) si corespunde septului
interventricular
7) - spatiul 7 intercostal stang pe linia medioclaviculara (apex!
7+ si 7, - sunt situate la acelasi nivel cu 7), respectiv pe linia axilara anterioara si pe
linia axilara milocie stanga
7), 7+, V6, - corespund ventriculului stang.
7#- rosu
4
7%- galben
7'- verde
7)- maro
7+- negru
7,- mov
"upa montarea electrozilor pe pacient, se pune in functiune aparatul ; se
lasa o perioada pentru stabilizare, apoi se trece la testare.
"upa inregistrarea cardiogramei se indeparteaza electrozii de pe pacient
si se noteaza pe electrocardiograma numele, prenumele, varsta, inaltimea,
greutatea, medicatia folosita, data si ora inregistrarii, semnatura celui care a
efectuat inregistrarea .
%ateterismul cardiac
Cateterismul cardiac reprezinta introducerea unei sonde radioopace pe cale venoasa sau
arteriala in cavitatile inimii sau in vasele mari, in vederea determinarii presiunii in
diferitele cavitati cardiace si a saturatiei in oxigen a sangelui arterial si venos.
8onda este diriata sub ecran radiologic.
Cateterizarea cardiaca se dovedeste a fi deosebit de utila in stabilirea atitudinii
terapeutice fata de pacientii coronarieni gravi
< =
5n timpul cateterizarii cardiace pacientul va fi permanent monitorizat E4$
deoarece introducerea unui cateter la nivelul cordului poate induce aritmii fatale,
ec*ipamentul de resuscitare va fi intotdeauna pregatit;
5
Cateterizarea cardiaca este de regula asociata cu realizarea unei angiografii,
inectarea unei substante de contrast in sistemul vascular in vederea evaluarii inimii
si vaselor de sange;
Interventiile asistentului medical
includ:
inaintea cateterizarii cardiace:
- va recomanda pacientului un post alimentar de 1 -#% ore inaintea desfasurarii
procedurii
- va explica pacientului cum se va desfasura procedura, precizand ca va trebui
sa stea intins pe o masa dura aproximativ % ore
- va incuraa pacientul sa -si exprime teama si nelinistea fata de aceasta
te*nica, incercand de fiecare data sa-l linisteasca si sa -i insufle incredere
dupa cateterizarea cardiaca:
- va supraveg*ea locul de punctie pentru a putea sesiza la timp
sangerarea si aparitia unui eventual *ematom
- va masura periodic pulsul periferic la nivelul extremitatii afectate
- va urmari temperatura si culoarea tegumentelor extremitatii afectate
- va observa din timp orice modificare survenita in evolutia pacientului
(durere, tulburari de ritm, bradicardie, *ipotensiune arteriala, etc.! si va
anunta medicul.
Ec&ocardiografia
Ec*ocardiografia, este o metoda de investigare neinvaziva ce utilizeaza ultrasunetele
si care poate aprecia forma, marimea si functionalitatea structurilor cardiace.
(sistentul medical va asigura pacientul ca aceasta te*nica este sigura si nedureroasa.
>acientul va fi instruit ca in timpul desfasurarii te*nicii va trebui :
- sa sc*imbe pozitia de cateva ori,
- sa respire linistit
- si uneori sa-si tina respiratia pentru scurte perioade de timp.
6
'onocardiograma este reprezentarea grafica a zgomotelor produse in cursul unui ciclu
cardiac. Ea nu poate inlocui auscultatia inimii, ci o completeaza.
EXPLORAR(LE ')*%T(O*ALE ALE APARAT)L)( %(R%)LATOR
Masurarea T$A$
Oscilometria este metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui
arterial cu autorul oscilometrului( >as*on!. (paratul este alcatuit dintr-un cadran gradat
in unitati, o manseta pneumatica cu doua camere in care pompam aerul cu o para de
cauciuc$ .anseta aparatului se fixeaza la nivelurile dorite pe membrele bolnavului, de
unde pulsatiile se transmit la manometru. (mplitudinea pulsatiilor arteriale se observa pe
cadranul gradat al aparatului.
>regatirea bolnavului :
- bolnavul este culcat in repaus cel putin #+ minute ;
- se descopera membrele inferioare si superioare( imbracamintea sa nu fie
stramta !!
&ixarea aparatului : manseta aparatului se fixeaza la nivelul dorit, pe membrul de
examinat.
.asurarea :
- se pompeaza aer pana dispare pulsul periferic( presiunea depaseste T.( :
maxima!
- se citeste amplitudinea oscilatiilor pe cadranul manometrului
- se scade presiunea cu #9 mm?g si se citesc din nou oscilatiile arteriale.
- scade apoi presiunea din #9 mm?$ in #9 mm ?g , cu citiri succesive, pana se
gaseste valoarea maxima a amplitudinii, ceea ce se numeste @@ indice
oscilometric@@.
-egiunile la care se cerceteaza oscilometria , in mod obisnuit, sunt #A ' inferioara si
superioara a gambei, #A' superioara a coapsei, antebratului si bratului.( totdeauna se
masoara comparativ intre doua membre!.
7
5n mod normal, valorile variaza intre '- , diviziuni la coapsa, %- ) diviziuni in #A'
superioara a gambei, #,+- % diviziuni in #A' inferioara a gambei si '-) diviziuni la
membrele superioare.
;u este importanta valoarea absoluta a cifrelor, dar are importanta diferenta intre doua
regiuni simetrice. "iferenta mai mare de doua unitati intre un membru si celalalt( la
acelasi nivel! este un semn patologic ( indica o leziune a trunc*iului principal sau
obstructii vasculare!.
Masurarea presiunii venoase
>resiunea venoasa este presiunea exercitata de sangele venos asupra peretilor
venelor. .asurarea presiunii venoase este indicata pentru aprecierea insuficientei
cordului drept si a gradului de umplere a patului vascular venos.
>resiunea venoasa centrala se masoara prin intermediul cateterismului cardiac, iar
presiunea venoasa periferica pe una din venele superficiale mari ale membrelor, de
obicei la plica cotului sau la nivelul venei safene mari.
>resiunea venoasa se determina in centimetri coloana de apa.
.asurarea se executa cu diferite aparate sau cu un tub de sticla in forma de 2, gradat in
cm sau mm, lung de '9 cm cu diametrul de '- ) mm si prevazut la ambele capete cu
tuburi de cauciuc.
2a capatul scurt al tubului se cupleaza acul de punctie. Capatul lung- la o seringa de
%9 ml.
>entru efecturea te*nicii este nevoie de doua asistente medicale.
5ntreaga tubulatura trebuie pregatita steril.
/ asistenta incarca tubul de sticla cu ser fiziologic steril, avand gria sa nu ramana
aer in coloana de lic*id..
( doua asistenta aseaza bolnavul in decubit dorsal fara perna. :ratul bolnavului va fi
intins, relaxat si spriinit.
8
8e pregateste seringa pentru punctia venoasa
8e aplica garoul pe bratul bolnavului
8e dezinfecteaza suprafata cutanata
8e punctioneaza vena
8e indeparteaza garoul de pe brat
8e adapteaza tubul de sticla gradat la acul din vena si se realizeaza o comunicatie
directa intre vena si aparat.
2ic*idul din tub coboara pana aunge la nivelul presiunii din vena.
8e citeste presiunea venoasa masurand inaltimea coloanei de lic*id din tub.
7aloarea presiunii venoase : ##- #% cm coloana de apa.
5n insuficienta cardiaca dreapta si globala creste, iar in colaps periferic scade.
Timp de circulatie < perioada de timp (in secunde! in care o substanta
parcurge un segment vascular. "urata timpului de circulatie este in functie de viteza
de circulatie, de debitul cardiac, de volemie. ,
>rincipiul determinarii consta in introducerea in sange a unor substante test si detectarea
lor (prin miloace obiective si sublective! la o anumita distanta de la locul de administrare
unde apare ,o reactie caracteristica; se cronometreaza timpul necesar pentru parcurgerea
distantei respective.
"eterminarea timpului de circulatie scoate in evidenta insuficienta cardiaca inca i n faza
incipienta, auta la diferentierea dispneii cardiace din insuficienta ventriculara stanga, de
dispneea pulmonara.
(rteriograma (carotidograma+ sfigmograma! (inregistrarea pulsului arterial!
Arteriograma < inregistrarea grafica a pulsului arterial sub forma unei curbe.
Carotidograma aduce date pretioase in studiul leziunilor valvei aortice.
>regatirea si pozitia bolnavului este aceeasi ca pentru inregistrarea E4$, dar cu barbia
usor ridicata.
5nvitam bolnavul sa ramana in perfecta liniste, sa-si relaxeze musculatura, sa nu miste si
sa-si retina respiratia
9
:olnavul se conecteaza la electrocardiograf print-un captator a carui plasare se face pe
partea dreapta, aproape de carotida, de unde se inregistreaza cu o frecventa de +9 mmAs
pulsatiile carotidei. 5n timpul inregistrarii, captatorul se fixeaza cu mana.
2a sfarsitul inregistrarii se noteaza pe sfigmograma numele si varsta bolnavului, data
inregistrarii si numarul inregistrarii.
'le#ograma (,ugulograma" (5nregistrarea pulsului venos!
'le#ograma < inregistrarea grafica a pulsatiilor venei ugulare.
"e obicei se face la nivelul venei ugulare si poarta denumirea de Bugulograma.
>regatirea si pozitia bolnavului este aceeasi ca pentru inregistrarea electrocardiogramei.
:olnavul se conecteaza la aparat print-un captator care se fixeaza pe vena ugulara.
5n cazul in care vena nu poate fi reperata, se provoaca o staza venoasa obtinuta prin presiune
manuala la baza gatului.
5nregistrarea se face cu o frecventa de +9- 0 mmA s.
&lebograma contribuie la recunoasterea insuficientei cardiace, a pericarditei
si a leziunilor tricuspidiene. .
Testu( Rumpel-Leede
Pro#a Rumpel-Leede < .aprecierea fragilitatii peretilor capilari (rezistentei capilarelor!
Tehnica: se exercita o staza la nivelul bratu!ui timp de + minute, printr-o manseta
pneumatica.umflata-la #9 mm sub presiunea sistolica,
Interpretare: "aca nu apar petesii sau apar numai #-', nu sunt semne de fragilitate capilara.
(paritia unui numar mai mare de petesii se considera pozitiva (CCC!.
10
:5:25/$-(&5E :
#. Titirca 2ucretia, :reviar de Explorari functionale si de ingriiri speciale
acordate bolnavului, E". 7iata .edicala -omaneasca, %99,
%. .ozes Carol, Te*nica ingriirii bolnavului, Ed. .edicala, %99%
11