Ministerul Educatiei si Cercetarii

Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei
Catedra: Psihopedagogie speciala






Psihopedagogie speciala


Programa
pentru

examenul de definitivare n nv`\`mnt
ob\inerea gradului didactic II


Tematica
pentru

ob\inerea gradului didactic I

















1
PSIHOPEDAGOGIA SPECIALA A DEFICIENTULUI DE
INTELECT

TEMATICA PENTRU DEFINITIVAT SI GRADUL II

MODUL I - Problematica generala a psihopedagogiei
deficientului de intelect
1. Stadialitate si evolutie
2. Handicapul de intelect
Concepte, definitii, frecventa, terminologie. Sistemul actual de
asistenta, educatie speciala si recuperare pentru deficienii de intelect (in
tara noastra si strainatate).
Obiective generale si specifice ale acestui sistem.
*
Tendinte moderne in conceperea si organizarea asistentei, educatiei
speciale si recuperarii deficienilor de intelect.
Modalitati variate de realizare in practica a ideilor de integrare,
scolarizare, normalizare si socializare.
3. Etiologia specifica in deficiena de intelect.
Clasificarea deficienilor de intelect dupa etiologie, gravitate,
forme de manifestare. Caracterizarea principalelor sindroame
oligofrenice.
4. Factorii dezvoltarii psihice
Specificul relatiei si interactiunii intre ereditate mediu educatie
la persoanele cu handicap de intelect.
Raportul invatare dezvoltare compensare la aceste persoane.*
5. Comun i specific n manifestarea tulburrilor de limbaj
Consecinte ale acestor perticularitati in activitatea de educatie
speciala si de recuperare.
6. Dezvoltarea compensatorie. Specificul relaiei nvare
dezvoltare la elevii cu deficien mental.
- conceptual de compensare i de dezvoltare compensatorie;
- conceptual de nvare;
- elemente specifice ale relaiei nvare dezvoltare:
- intarziere, dizarmonie, nelegere parial sau trunchiat;
- rigiditate,inertie,fragilitatea personalitatii, fragilitatea si
labilitatea conduitei verbale;
- trasaturi temperamentale si de caracter;

___________________
* Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat


2
Consecintele acestor particularitati in activitatea de educatie
speciala si recuparare (in comunicare, n formarea i structurarea
limbajului, in activitatea de cunoastere, in activitatea practica - manuala,
etc.) . *
7. Afectivitate si procesele volitive la deficienii de intelect.
Particularitati ale afectivitatii si procesele volitive: instabilitate,
rigiditate, dezechilibru de autoreglaj, insuficienta, mobilizare, etc.
Consecinte ale acestor particularitati in activitatea de educatie
speciala si recuparare. Modalitati de prevenire si combatere a
consecintelor negative.
8. Temperamentul si caracterul la deficienii de intelect.
Particularitati ale acestora. Consecinte in activitatea de educatie
speciala si recuperare.
9. Modificarile de ansamblu in structura personalitatii la
deficientul de intelect.
Interactiunea dintre personalitate, conduita verbala si
comportament.
Modelarea compensatorie a personalitatii in procesul de educatie
speciala si recuperare a deficienilor de intelect.
10. Diagnosticul diferential la deficienii de intelect
Metode, procedee, tehnici, instrumente, in perspectiva elaborarii
programelor individuale de recuperare complexa si a initierii masurilor de
orientare reorientare scolara si profesionala . *
Specificul diagnozei si prognozei in psihopedagogia speciala.

MODULUL II Problematica aplicativa a psihopedagogiei
deficientului de intelect

1. Perioade optime sensitive i zonele dezvoltrii
2.Teorii ale nvrii cu aplicaii la deficientul mental.
3.Organizarea si formele procesului de instruire si educational-
recuperator pentru deficienii de intelect.
- clasa, grupa de educatie, grupa de pregatire practica si grupa de
corectare-principalele structuri organizatorice ale procesului instructiv-
educativ-terapeutic, desfasurat in unitatile speciale pentru deficienii de
intelect;
- forme de activitate diferentiala (pe grupe de nivel) si
individualizata (programe terapeutice individuale); *
- specificul relatiei educat-educator in contextul activitatilor de
grup si individuale, organizate cu elevii deficieni de intelect . *
4. Obiectivele si continutul procesului de instruire si recuperativ-
educational pentru deficienii de intelect.
3
- obiectivele generale comune cu scoala obisnuita (instructiv-
cognitive si aplicativ practice);*
- obiective generale specifice, educaiei speciale;*
- curriculumul educatiei speciale. *
5. Specificul metodicii predri/nvrii in activitatile de
instruire, educatie si recuperare a deficienilor de intelect. *
- obiectivele de referin i cele operaionale;
- coninuturile nvrii i proiectarea acestuia pe tipuri de
activitati, cu precizarea standardelor de realizare;
- modele de proiectare, planificare i de proiecte didactice;
- adaptarea principiilor didacticii; valorizarea principiilor
specifice educaiei speciale;
- mijloace didactice i materiale specifice;
- metode, procedee, exerciii, tehnici de lucru etc.

MODULUL III Aspecte concrete privind metodica in
activitatea cu deficienii de intelect
1. Metodologia predarii invatarii cunostintelor elementare n
cadrul ariei curriculare limb i comunicare

- greutati aparte intampinate de elevii deficieni mental in procesul
invatarii limbii romane, ca disciplina scolara; explicarea cauzelor
(psihologice) ale acestor dificultati si alegerea demersului metodologic
vizand depasirea dificultatilor in:
- utilizarea metodei fonetice analitico-sintetice, inactivitatea de
instruire a citit-scrisului;
- exersarea citirii, corecte, constiente si expresive si a capacitatii de
redare cu cuvinte proprii a celor citite;
- exersarea scrierii lizibile (caligrafice) si corecte (ortografice);
- exersarea exprimarii corecte (oral si in scris) respectand regulile
gramaticale elementare;
- largirea si dezvoltarea vocabularului, accentuarea expresivitatii
orale, consolidarea pronuntiei corecte, etc.
2. Metodologia activitatilor de stimulare si corectare a
limbajului in activitatea cu deficienii de intelect.
Contributia activitatilor obisnuite instructiv-educative la stimularea
dezvoltarii si corectarea limbajului.
Metodologia activitatilor de corectare individuala sau grupuri
restranse in cabinet. *
3. Metodologia activitatilor de stimulare si corectare a
psihomotricitatii deficiienilor de intelect in cadrul activitatilor
------------------------------------------------------------------
1. Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

4
instructiv-educative obisnuite (indeosebi al activitatilor de
educatie fizica, desen, indeletniciri manuale etc.) cat si la cabinet.
4. Metodologia predarii-invatarii cunostintelor elementare n
cadrul ariei curriculare matematic i tiine a elevilor cu deficien
mental.
Dificultatile intampinate de elevii cu deficien de intelect in
procesul invatarii cunostintelor elementare de aritmetica si geometrie.
Explicarea cauzelor (psihologice) si alegerea demersului metodologic
vizand depasirea dificultatilor in:
- insusirea numeratiei orale si a numeratiei scrise;
- efectuarea operatiilor aritmetice;
- rezolvarea unor probleme simple;
- utilizarea practica a unitatilor de masura (exercitii cu numere
concrete).
- cunoasterea mediului inconjurator (natural, geografic si social);

5. Metodologia nvrii n cadrul ariilor curricluare arte i
tehnologii
- abilitate manuala si pregatire pentru munca;
- educaie estetic (educaie muzical, plastic etc.)
- organizarea timpului liber (autoservire, joc, activitati sportive,
vizionari de spectacole, vizite, excursii, intreceri etc.).

6. Metodologia ergoterapiei, ca element al procesului de
recuperare complexa a deficienilor de intelect.
Rolul terapeutic al activitatilor de instruire practica, manuala.
Limite si contradictii ale sistemului actual de orientare si pregatire
cuprinde in activitatea de munca a deficienilor de intelect (cu forme
medii si lejere).
Aspecte sociale multiple ale integrarii in munca a deficienilor de
intelect, in regim obisnuit sau protejat.
Specificul activitatilor de instruire practica elementara, de educatie
terapeutica si de formare a deprinderilor simple de autoservire si
comportament la persoanele cu deficien sever si profund.

7. Orientri actuale n evaluarea complex a elevilor cu deficiene
mentale
- aspecte generale ale evalurii diagnostice;
- psihodiagnoza i procesul de evaluare a elevilor;
- orientarea formativ n evaluarea cazurilor de deficien mental;
- tipuri de evaluare: iniial, continu, sumativ, periodic,
final,predictiv etc.;
5
-rolul profesorului n evaluarea continu a elevului deficient
mental.
8. Factori care participa la procesul de educatie speciala si de
recuperare a deficienilor de intelect. *
Rolul dirigintelui clasei, al psihopedagogilor, al psihologului, al
educatorului, al parintilor etc.
Forme concrete si modalitati de colaborare intre acesti factori.

6
BIBLIOGRAFIE
Arcan P., Ciumageanu D.: Copilul deficient mintal, Timisoara,
Ed, Facla, 1980.
Chiva M.: Tablouri psihologice ale debilitatii mintale
diferentiale dupa etiologie, in Zazzo R. (coord.); Debilitati mintale,
Bucuresti, E.D.P., 1979.
Paunescu C.: Deficienta mintala si organizarea personalitatii,
E.D.P., Bucuresti, 1978.
Paunescu C.: Deficienta mintala si procesul invatarii, E.D.P.,
Bucuresti, 1977.
Popovici V.D.: Dezvoltarea comunicarii la copii cu deficiente
mintale, Bucuresti, Ed. Fundatiei Humanitas, 2000.
Popovici, V. D. : Elemente de psihopedagogie integrrii,
Bucureti, Editura Pro Humanitate, 1999
Verza, E. F. Afectivitatea i comunicarea la copiii cu
dificulti, Ed. Fundaia Humanitas, 2004
Preda V.: Particularitatile explorarii vizuale si ale capacitatii de
orientare si structurare spatiala la deficientii mintali.
Implicatiile lor in activitatile didactice si corectiv-compensator,
in E. Verza Metodologii contemporane in demeniul
defectologiei si logopediei, Tipografia Universitatii din
Bucuresti, 1997.
Pufan C.: Conditionarea invatarii de relatii individuale si
interpersonale la elevii din scoala generala, scoala speciala
pentru surzi si scoala ajutatoare, in: Analele Universitatii din
Bucuresti, nr.22/1973.
Pufan C.: Implicatii ale afectivitatii in conditionarea conduitei la
deficientul mintal si imbecili, in: Revista de Pedagogie,
nr.6/1980.
Radu Gh. si Stoiciu Marta E.: Unele caracteristici ale
invatamantului pentru debili mintali, Bucuresti, E.D.P., 1976.
Radu Gh.: Elemente de specificitate in profilul psihologic al
deficientilor mintali. Implicatii in activitatea de invatare, in
Revista de Psihologie, nr.2/1979.
Radu Gh.: Moment important in procesul dezvoltarii sistemului
de educatie speciala pentru handicapatii mintal in Revista de
Educatie Speciala, nr.1/1991.
Radu Gh.: Particularitati ale conduitei la handicapatul mintal, pe
fondul trasaturilor sale de specificitate, in Emil Verza
Elemente de psihopedagogia handicapatilor, Bucuresti,
Tipografia Universitatii din Bucuresti, 1990.
7
Radu Gh.: Contradictii ale sistemului actual de invatamant
pentru handicapati mintal, in Revista de Educatie Speciala,
nr.1/1992.
Radu Gh. si colab.: Introducere in psihopedagogia scolarilor cu
handicap, Bucuresti, Ed. Pro-Humanitate, 1999.
Radu Gh.: Psihologie colar pentru nvmntul special,
editura Fundaiei Humanitas, Bucureti, 2002.
Rosca M: Psihologia deficientilor mintali, Bucuresti, EDP,
1967.
Schiopu U. si Verza E.: Psihologia varstelor, Bucuresti, E.D.P.,
1997.
Sima I.: Date catamestice privind integrarea socio-profesionala
a deficientilor mintal in E. Verza Metologii contemporane in
domeniul defectologiei si logopediei, Tipografia Universitatii
Bucuresti, 1987.
Sirian V.: Procedee pentru stimularea coordonarii manuale la
handicapul mintal, in E. Verza Elemente de psihopedagogia
handicapatilor, Tipografia Universitatii Bucuresti.
Stanica I.: Raportul cercetare practica recuperatorie in
conditiile disfunctiei mintale si senzoriale, in Revista de
Educatie Speciala, nr.1/1991.
Verza E.: Psihologia integrarii si normalizarii in Revista de
Educatie Speciala, nr.1/1992.
Verza E.: Disgrafia si terapia ei, Bucuresti, E.D.P., 1983.
Verza E.: Psihopedagogie speciala (manual), Bucuresti, E.D.P.,
1999.
Verza E Conduita verbala a scolarilor mici, Bucuresti, EDP,
1973.
Verza E.F.: Introducere in psihopedagogie speciala si asistenta
sociala, Bucuresti, Ed. Fundatiei Humanitas, 2002
Vlad, El., Evaluarea in actul educativ terapeutic, Edit.
Prohumanitate, Bucuresti, 1999.
Zazzo R.: Debilitatile mintale, Bucuresti, E.D.P., 1994.
Probleme de defectologie vol. XI (coordonare stiintifica
E.Verza), Bucuresti, E.D.P., 1983.
Metodologii contemporane in domeniul defectologiei si
logopediei (coordonare stiintifica Verza E.), Tipografia
Universitatii Bucuresti, 1987.
Elemente de psihopedagogia handicapatilor (coordonare
stiintifica Verza E.), Tipografia Universitatii Bucuresti, 1990.
Probleme de defectologie (coordonare stiintifica Verza E.),
Tipografia Universitatii Bucuresti, 1988.
Revista de educatie speciala.
8
Revista de psihopedagogie.

PSIHOPEDAGOGIA SPECIAL A DEFICIENEI DE AUZ
TEMATICA PENTRU DEFINITIVAT I GRADUL II


MODULUL I PROBLEMATICA GENERAL

A. ASPECTE INTRODUCTIVE
1. Stabilitate i evoluie uman.
2. Problema compensrii psihice i sociale a copiilor deficieni de auz
prin sistemul de nvmnt.
3. Direcii de dezvoltare a procesului de nvmnt special pentru
defcienii de auz. Raportul dintre coninutul i structura
nvmntului special pentru deficieni de auz n contextul
modernizrii.
4. Noiuni fundamentale ale psihopedagogiei deficienilor de auz:
a. definiie, concepte, locul surdologiei n cadrul psihopedagogiei
speciale;
b. ramurile surdologiei, relaiile cu celelalte tiine;
c. metodologia cercetrii tiinifice n surdologie, izvoarele
psihopedagogiei deficienilor de auz;*
5. Evoluia recuperrii i a educaiei surzilor n societate, raportul dintre
cercetarea tiinific i practica recuperatorie. Formarea i dezvoltarea
surdopsihologiei i surdopedagogiei ca tiine.*
6. Evoluia cercetrii tiinifice n domeniul surdopedagogiei n ara
noastr i pe plan mondial. Probleme actuale*.
7. Cauze, tipuri i grade de surditate i hipoacuzie. Aspecte
morfofuncionale, sociale i pedagogice. Consecinele surditii i
hipoacuziei asupra dezvoltrii somatice i psihice a handicapailor de
auz, n funcie de cauzele, tipurile afeciunilor respective.
8. Scopul i sarcinile procesului de nvmnt din colile pentru
deficienii de auz.
9. Coninutul nvmntului pentru surzi i hipoacuzici. Planurile de
nvmnt, programele colare i manualele. Cerinele didactice
generale i speciale de care trebuie s se in seama n alctuirea
planurilor, programelor i manualelor colare.*



___________________________
Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

9

B. ELEMENTE DE SURDOTEHNIC
1. Depistarea precoce i intervenia timpurie n educarea copilului
deficient de auz.
2. Examinarea auzului. Modaliti de examinare a auzului examenul cu
ajutorul vocii (acumetria vocal), examenul cu diapazoane etc.
Examinarea funciilor auditive i vestibulare.
3. Audiometria tonal i vocal, interpretarea examenului audiometric.
4. Aparate i instalaii utilizate n scopul amplificrii vorbirii i al
compensrii tulburrilor de auz i vorbire. Folosirea lor individuale i
colectiv. Cunoaterea utilizrii aparaturii.
5. Protezele auditive i contribuia lor compensatorie. Rolul surdotehnicii
n creetrea eficienei nvrii.
6. Relaia dintre compensarea natural i tehnic.
7. Clasificarea mijloacelor surdo-tehnice (individuale, colective,
portative, fixe, mecanice, electrice, electronice etc) i descrierea lor n
funcie de analizator (auditive, vizuale, vibrotactile,
electrostimulatoare, combinate).

C. PROBLEME DE SURDOPSIHOLOGIE
1. Consecinele generale ale surditii asupra recepionrii informaiei de
ctre elevul cu deficen de auz.
2. Specificul dezvoltrii psihice a copilului deficient de auz n
comparaie cu copilul auzitor, teorii moderne cu privire la ambiana
cea mai adecvat pentru dezvoltarea psihic a copiilor cu deficiene de
auz.
3. Problema compensrii deficenei de auz de auz.
4. Relaiile dintre imagine, gest i cuvnt la surzii n curs de demutizare.
5. Specificul proceselor de cunoatere la deficienii de auz (surzi,
asurzii), cu accent deosebit pe:
a. particularitile senzaiilor, percepiilor i reprezentrilor;
b. particularitile memoriei;
c. particularitile gndirii i limbajului. Trecerea de la gndirea n
imagini la gndirea noional-verbal i de la limbajul mimico-
gesticular la limbajul verbal;
d. operaiile logice, analiza, sinteza, generalizarea, abstractizarea,
comparaia, analogia, judeci i raionamente, diferenieri n
dezvoltarea psihic a copilului deficient de auz n raport de cel
normal-auzitor;
e. particularitile imaginaiei;
f. statutul socio-afectiv al surdului.

___________________________
10
* Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat
6. Rolul i importana ateniei la elevii deficieni de auz n procesul
educaional.
7. Specificul sferei emotiv-voliionale.
8. Motivaia: dinamica motivelor nvrii la grdinie i n coal.
Motivaia pentru nsuirea limbajului verbal; valoarea instructiv-
educativ a motivaiei n nvare.
9. Dezvoltarea i educarea personalului elevilor deficieni de auz:
a. conceptul de personalitate; specificul lui la surzi;
b. structura i dinamica personalitii: temperamentul, aptitudinile,
caracterul, interesele, nivelul aspiraiei.

D. CUNOATEREA ELEVILOR DEFICIENTI DE AUZ
1. Importana i necesitatea cunoaterii psihopedagogice a elevilor
deficieni de auz;
2. Metodele i tehnicile de cunoatere: observaia, experimentul, analiza
activitii elevilor, convorbirea, studiul de caz, chestionarul, ancheta.
Testele.
3. Fia psihopedagogic i modalitatea de lucru cu aceasta;
4. Criteriile care trebuie s stea la baza caracterizrii psihopedagogice a
persoanei surde. Importana i necesitatea diagnosticului diferenial
ntre surditate, hipoacuzie, mutism afazic;
5. Clasa colar ca grup social i importana studierii ei:*
a. relaiile interindividuale i rolul lor n formarea personalitii
copiilor cu deficiene de auz;
b. modaliti psihopedagogice de intervenie direct n viaa clasei
de surzi n scopuri moral-educative.

E. ORIENTAREA PROFESIONAL, PREGTIREA PENTRU
MUNC. NCADRAREA N PRODUCIE A DEFICIENTILOR DE
AUZ.
1. Importana compensrii prin munc a deficienilor de auz.
2. Orientarea colar i preorientarea profesional pentru deficienii de
auz, urmrirea adaptrii la profesie a deficienilor de auz.
3. Munca factor de baz pentru integrarea activ a deficienilor de auz
n societate.



___________________________
* Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat


11
F. METODE I PROCEDEE DE EVALUARE A PROGRESULUI
COLAR AL ELEVULUI SURD*
- Evaluarea. Tipuri de evaluare: iniial, periodica, sumativ, final etc.
Principii tiinifice ale aprecierii elevului: criterii, norme, procedee.
Posibiliti de aplicare la deficienii de auz.

MODULUL II PROBLEME SPECIALE DE SURDO-
PSIHOPEDAGOGIE

ACTIVITATEA DE NVARE LA ELEVII DEFICIENI DE AUZ
1. Teorii ale nvrii cu aplicaii la activitaile din instituiile colare
pentru deficienii de auz.*
2. Formarea operaiilor intelectuale i nvarea pe modele. Caracterul
polisenzorial al reflectrii realitii n condiiile deficienei de auz.
3. Transferul i interferena cunotinelor i deprinderilor la deficienii de
auz.
4. Caracterul formativ al procesului de nvmnt pentru deficienii de
auz n etapa actual - mijloc esenial al creterii randamentului colar
i al prevenirii insucceselor colare.
5. Procesul de nvmnt i organizarea lui n unitile de nvmnt.
6. Aplicarea principiilor specifice didacticii nvmntului special.
7. Specificul aplicrii principiilor didactice n instituiile speciale pentru
deficienii de auz.*
8. nsuirea limbii de ctre copii surzi pe baza principiului comunicrii
verbale.
9. Contribuia metodelor de nvmnt la dezvoltarea capacitilor
cognitive ale elevilor (rolul conversaiei demonstraiei, expunerii,
algoritmizrii, problematizrilor.
10. Specificul aplicrii metodelor didactice n colile specifice pentru
deficieni de auz.*
11. Conceptul de demutizare:
a. nsuirea laturii fonetice (articulatorii) a limbii;
b. nsuirea lexicului;
c. nsuirea construciei gramaticale a limbii.
12. Recepia vorbirii. Labiolectura: definiie, terminologie, tipuri:
- nelegerea mesajelor receptate prin labiolectura;
- participarea proceselor psihice n labiolectura.


___________________________
* Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

12
13. Emiterea vorbirii. Ortofonie.
Sarcini ortofonice:
- formarea i exersarea respiraiei verbale;
- educarea sensibilitii vibrotactile i interaciunea analizatorilor;
- emiterea sunetelor i corectarea defectelor de pronunie;
- coarticulaia;
- nvarea elementelor prozodice ale limbii (ritm, accent,
intonaie);
- dezvoltarea auzului, corectarea pronuniei pe baza de auz.
14. Implicaiile i specificul aplicrii metodelor clasice de demutizare:
- metoda oral
- metoda grafic
- metoda dactil (dactilografia). Diferite forme de aplicare a
sistemului dactil, avantajele i limitele n folosirea limbajului
dactil.
15. Limbajul mimico-gestual i raportul cu limbajul oral. Implicaii i
limitele limbajului mimico-gestual.
16. Asemnri i deosebiri ntre procesul de nvmnt din coala de
mas i cel din coala special pentru deficieni de au

MODULUL III PROBLEMELE DE SURDOMETODIC

1. Metodologia formrii i dezvoltrii vocabularului activ i pasiv la
surzi n procesul demutizrii.*
2. Importana, scopul i sarcinile predrii citit-scrisului la deficienii de
auz; metode i procedee moderne de nsuire a citit-scrisului n etape:
preabecedar, abecedar, postabecedar.
3. Modaliti de realizare a citirii corecte, curente, contiente i
expresive.
4. Metode i procedee utilizate n nsuirea structurilor gramaticale n
vederea comunicrii orale i scrise.
5. Metode i procedee folosite la leciile de structurare i de formare a
limbajului.
6. Specificul predrii lecturii literare n coala pentru deficieni de auz
7. Probleme specifice ale predrii i nsuirii noiunilor matematice.
8. Metode i procedee folosite n predarea geografiei, istoriei, tiinelor
naturale, fizicii, chimiei, desenului, educaiei fizice.*
9. Contribuia general i cea special a procesului de nvmnt la
dezvoltarea vorbirii copilului surd.
10. Rolul profesorilor de alte specialiti n dezvoltarea i corectarea
limbajului elevilor surzi sub aspect semantic i articulatoriu.*
___________________________
* Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat
13
11. Importana i specificul mbinrii activitilor frontale cu munca
individual n instituiile specifice pentru deficienii de auz; metode i
procedee.
12. Munca independent i valenele ei formative, modaliti de
organizare a muncii independente la deficienii de auz.
13. Metodologia organizrii activitilor de cunoatere.
14. Terapia ocupaional, valene formative.
15. Activiti de abilitare manual.
16. Activiti de expresie plastic: desen, pictur, desen dup natur, din
imaginaie, modelaj, custuri.
Procedee de formare a comunicrii verbale n activitile de expresie
plastic.
17. Activiti de expresie motric (confecionri din hrtie, plastilin,
carton, ndoituri, mpletituri); Contribuia acestor activiti la formarea
comunicrii verbale.
18. Formarea autonomiei personale i sociale.
19. Comunicarea n mediul ambiant, incidental (spontan) i dirijat
(organizat): crearea situailor naturale pentru comunicare.
20. Jocurile (didactice, de micare, de construcii, simulative) i valenele
lor formative.
Importana jocurilor pentru exersarea i dezvoltarea limbajului.

Modulul IV. Orientri actuale n evaluarea complex a elevilor
cu deficiene de auz
- aspecte generale ale evalurii diagnostice;
- psihodiagnoza i procesul de evaluare a elevilor;
-orientarea formativ n evaluarea cazurilor de deficien auditiv ;
- tipuri de evaluare: iniial, continu, sumativ, periodic,
final,predictiv etc.;
-rolul profesorului n evaluarea continu a elevului deficient de
auz;
7. Factori care participa la procesul de educatie speciala si de
compensare a elevilor deficieni de auz *
Rolul dirigintelui clasei, al psihopedagogilor, al psihologului, al
educatorului, al parintilor etc.
Forme concrete si modalitati de colaborare intre acesti factori.









14
BIBLIOGRAFIE
Benescu C. - Probleme metodice de tehnica vorbirii i labiolectura,
Bucureti, E.D.P., 1983.
Caraman L. Caraman Al.- Metodologia procesului demutizrii, E.D.P.,
1983.
Damaschin D. - Defectologie teoria i practica compensaiei la
nevztori, ampliopi i orbi surdo-mui, E.D.P., 1973.
Mare V. - Tendine actuale n Psihologia deficienilor auditivi,
n psihologia educaiei i dezvoltrii, Academia
R.S.R., 1983.
Mare, V - Date experimentale cu privire la perceperea vorbirii
pe cale vibrotactila, in Probleme de defectologie,
vol.VIII, Bucuresti, EDP, 1971.
Mare, V; Tif, L - Date experimentale cu privire la deficienta
sensibilitatii vibrotactile la copiii surzi, in Probleme
de defectologie, vol.III, Bucuresti, EDP, 1970.
Mondanton A. - Cum interpretm probele funcionale ale urechii
interne, Ed. Medical, 1965.
Radu Gh. - Contradicii ale sistemului actual de nvmnt
pentru handicapaii mintali, Rev. de Educaie Special
nr. 1/1992.
Pufan C. - Probleme de surdo-psihologie, vol. I/1972 i vol.
II/1982, Bucureti, E.D.P.
Pufan C - Condiionarea nvrii de relaiile interindividuale
i interpersonale la elevii din coala general, coala
special pentru surzi i coala ajuttoare, n Analele
Universitii din Bucureti, Psihologie, 1972.
Stnic I. - Labiolectura, E.D.P., 1965.
Stnic I.,Ungur E.
Stnic I. - Raportul cercetare practic recuperatorie n
condiile disfunciei mintale i senzoriale, Revista de
educaie special nr. 1/1992.

Stnic I.,
Popa M. - Elemente de psihopedagogia deficienilor de auz,
Bucureti, INRESPH, 1994.
chiopu U.,
Verza E. - Psihologia vrstelor, E.D.P., 1998.
Tirdea V. - Metodica predrii pronuniei la colile speciale de
surzi, E.D.P.
Verza E. (coord.) - Problemele de defectologie, Tipografia Universitii
din Bucureti, 1998.
Verza E. - Disgrafia i terapia ei, E.D.P., 1983.
15
Verza E. (coord.) - Elemente de psihopedagogia handicapailor,
Tipografia Universitii din Bucureti, 1990.
Verza E. - Dimensiunea personalitii la handicapai, Revista
de educaie special nr. 1/1991.
Verza E. - Psihopedagogia integrrii i normalizrii, Revista
de educaie special nr. 1/1992.
Verza E.(coord.) - Ghidul educatorului, Universitatea Bucureti, 1997.
Verza E. (coord.) - Metodologii contemporane n domeniul defectologiei
i logopediei, Tipografia Universitii din Bucureti.
Verza E.F. - Introducere in psihopedagogia speciala si asistenta
sociala, Bucuresti, Ed. Fundatiei humanitas, 2002
Vlad, El., Evaluarea in actul educativ terapeutic, Edit.
Prohumanitate, Bucuresti, 1999.

- Revista de psihopedagogie















___________________________
*Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat








PSIHOPEDAGOGIA SPECIAL A DEFICIENTULUI DE
VEDERE
TEMATICA PENTRU DEFINITIVAT I GRADUL II
16



A. PROBLEME GENERALE ALE NVMNTULUI
PENTRU DEFICIENII DE VEDERE

1. Modernizarea nvmntului pentru deficienii de vedere n consens cu
achiziiile tiinei contemporane, nvmntul special pe plan mondial i
naional.*
2.Coninutul i structura nvmntului special pentru deficientul de
vedere.*
1. Relaiile structurale i funcionale ntre sistemul nvmntului
general i subsistemul nvmntului special.
2. Tiflopsihologia i tiflopedagogia- obiectul i sarcinile lor.

B. ELEMENTE ALE TULBURRII DINAMICII VIZUALE

1. Relaiile dintre ambliopie i alte tulburri neurosomatice.
Caracteristici ale diferitelor forme de ambiopie. Mecanismele
neurofiziologice ale compensrii.
Proteza ocular
2. Cecitatea. Etiologia i clasificarea deficienelor de vedere.

C. METODOLOGIA EXAMINRII I STABILIRII
DIAGNOSTICULUI DIFERENIAL

1. Semnificaia examenului oftalmologic pentru diagnosticul deficienei
de vedere.*
2. Tehnici i modaliti de stabilire a profilului psihopedagogic la
deficientul de vedere.

D. PROBLEMATICA PSIHOLOGIC A DEFICIENTULUI DE
VEDERE
1. Etapele dezvoltrii ontogenetice i caracterizarea psihic a acestora.
2. Relaia specific dintre form i mrime n percepia deficientului de
vedere.
3. Teoria iluziilor i aplicarea ei la subiecii cu deficiene de vedere.
4. Tipuri de reprezentri la deficienii de vedere.
___________________________
* Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat
5. Funcionalitatea memorrii.
6. Caracteristicile i dinamica limbajului i a comunicrii.
17
7. Tipurile de gndire n deficiena de vedere; formarea noiunilor,
conceptualizarea i relaia dintre inteligena general i practica la
ambliopi i nevztori.
8. Particularitile ateniei i raportul dintre formele acesteia n ambliopie
i cecitate;
9. Rolul afectivitii n integrarea colar i social. Atitudini specifice
afective i tulburrile afectivitii. Complexul de inferioritate i
frustraie. Sugestibilitatea i procesul educaional.
10. Afectivitatea i motivaia. Interesele i dinamica lor la deficientul de
vedere. Rolul motivaiei n procesul instructiv-educativ. Relaia dintre
motivaie i activitatea voluntar.
11. Specificul personalitii deficientului de vedere. Relaia deprinderi-
atitudini. Atitudini i caracter. Atitudini i temperament.


D. PROCESULUI DE NVMNT PENTRU
DEFICIENII DE VEDERE NOIUNI GENERALE

1. Coninutul i formele procesului de nvmnt. Principii specifice de
elaborare a planurilor, programelor i manualelor colare la deficientul
de vedere;*
2. Optimizarea nvrii n coala pentru deficieni de vedere i factorii
care o condiioneaz;*
3. Stabilirea factorilor de atragere i respingere n cadrul grupurilor
colare. Aplicarea principiilor grupurilor mici la colectivul clasei.
4. Noiuni de docimologie. Principiile tiinifice ale aprecierii elevului:
criterii, norme, procedee.*
5. Cunoaterea i caracterizarea psihopedagogic a elevului deficient de
vedere. Fia psihopedagogic.

E. DIDACTICA NVMNTULUI SPECIAL PENTRU
DEFICIENII DEVEDERE

1. Principiile psihologice i pedagogice ale activitii metodice din coala
special.
2. ndrumarea metodic n sistemul de nvmnt special pentru
deficientul de vedere (precolar, primar, gimnazial, profesional, liceal,
postliceal).
3. Specificul metodelor de predare nvare n nvmntul pentru
deficieni de vedere.
4. Metode de predare specifice procesului de nvmnt pentru
deficieni de vedere;
18
5. Lecia ca form de organizare a nvmntului special pentru
deficienii de vedere.
6. Mijloace audio-vizuale i tactil-kinestezice, rolul acestora.*

F. PROBLEME METODICE ALE PREDRII-
NVRII CITIRII I SCRIERII N COALA
PENTRU AMBLIOPI I NEVZTORI

1. Predarea nvrii citirii i scrierii; dificultile generale i speciale;
tipuri de lecii n funcie de vrsta i nivelul dezvoltrii psihice i al
deficienei.
2. Lecia de citire, planul de lecie, activiti cu caracter corectiv-
recuperative.*.
3. Lateralitatea manual i grafismul: dreptacii i stngacii, ambidextrii.*
4. Cunoaterea semnelor braille pentru citit-scris.
5. Sisteme auxiliare de instruire i scriere la nevztor, scrierea plan,
scrierea cursiv (Wagner, dactilografia, mijloace audio, cartea
vorbit).*
6. Metode i procedee folosite i utilizarea manualelor speciale pentru
nevztori.*

G. PARTICULARITI METODICE ALE PREDRII
DIFERITELOR DISCIPLINE

1. Tipuri de lecii n funcie de obiectul de nvmnt, tema predat,
aparatura folosit.*
2. Metode, procedee specifice pentru procesul de nvmnt concretizate
n proteze i n educaia vorbirii.*
3. Metode, procedee i mijloace speciale folosite n orientarea spaial a
nevztorilor.

H. PROBLEMATICA MOTRICITII DEFICIENILOR
DE VEDERE

1. nvarea psihomotric i corelarea cu alte tipuri de nvare;
2. Efortul fizic i problema oboselii.
3. Deprinderile motrice negative, tipuri i reeducarea lor. Rolul educaiei
fizice medicale.*

I. PROBLEMELE METODICE ALE PREDRII
NDELETNICIRILOR I LUCRRILOR PRACTICE

19
1. Formarea deprinderilor de munc. Ateliere i sli de lucru. Abilitile
manuale.
2. Tipuri de lecii practice; organizarea acestora n funcie de o serie de
factori.*
3. Orientarea colar i preorientarea profesional.
4. Integrarea social i profesional a deficienilor de vedere.

J. PROBLEME EDUCATIVE SPECIALE PENTRU
AMBLIOPI I NEVZTORI

1. Principii i procedee pentru educarea i reeducarea comportamentului
i profilaxia tulburrilor de conduit.
2. Dirigintele i ora de dirigenie.*
3. Specificul muncii educatorului n coala pentru deficientul de vedere.
4. Cercetarea tiinific i valenele acesteia n optimizarea activitii cu
deficienii de vedere.*

K. Orientri actuale n evaluarea complex a elevilor cu
deficiene de vedere

- aspecte generale ale evalurii diagnostice;
- psihodiagnoza i procesul de evaluare a elevilor;
- orientarea formativ n evaluarea cazurilor de deficien de
vedere;
- tipuri de evaluare: iniial, continu, sumativ, periodic,
final,predictiv etc.;
-rolul profesorului n evaluarea continu a elevului deficient de
vedere ;

L. Factori care participa la procesul de educatie speciala si de
compensare a elevilor deficieni de vedere *

1. Rolul dirigintelui clasei, al psihopedagogilor, al psihologului, al
educatorului, al parintilor etc.
2. Forme concrete si modalitati de colaborare intre acesti factori.








20
BIBLIOGRAFIE

Atanasiu Gh. - Probleme actuale ale nvmntului special
pentru deficienii vizual, n Caietele
colectivului de cercetare interdisciplinar,
Pedagogia special 1972.

Damaschin D - Defectologia Teoria i practica
compensaiei, Bucureti, E.D.P. 1973.
Gheorghe N. - Perspectivele dezvoltrii nvmntului
pentru ambliopi n Romnia i cercetarea
interdisciplinar, n Caietele colocviului de
cercetare interdisciplinar, Pedagogia special
1972.

Oleron P. - Educaia copiilor handicapai fizic,
Bucureti, E.D.P. 1970.
Pop St., Dsclescu R., - Unele particulariti ale sistemului de scriere
Braille, n Probleme de defectologie, vol.IV,
Bucureti, E.D.P., 1964.

Preda V. - Explorarea vizual, Bucureti, E.D.P. 1988
Radu, Gh. - Psihopedagogia dezvoltarii scolarilor cu
handicap, EDP, Bucuresti, 1999.
Rozorea Anca - Deficiene senzoriale, editura Pro Humanitate,
Bucureti,2001
Rozorea Anca - Deficiena de vedere din perspectiv
psihosocial i psihoterapeutic, Ed. Pro
Humanitate, Bucureti,2003
tefan M. - Psihopedagogia copiilor cu handicap de
vedere, Bucureti, Ed. Pro- Humanitate,
1999.

Vlad, El., - Evaluarea in actul educativ terapeutic, Edit.
Prohumanitate, Bucuresti, 1999.
chiopu U. i colab. - Dicionar Enciclopedic de Psihologie,
Bucureti, Ed. Babel 1997.

chiopu U., Verza E. - Psihologia vrstelor, Bucureti, E.D.P.- RA,
1998.
tefan M. - Educarea copiilor cu vedere slab. Ambliop.
Bucureti, E.D.P. 1981.

21
Verza E. - Disgrafia i terapia ei, Bucureti, E.D.P. ,
1983.
Verza E. (coord.st.) - Ghidul educatorului, Universitatea din
Bucureti, 1997.

Vlad Elena - Evaluarea n actul educativ-terapeutic, Ed.
Prohumanitate, Bucureti, 1999.

Radu Gheorghe - Psihopedagogia dezvoltrii colarilor cu
handicap, E.D.P. Bucureti, 1999


- Problme de defectologie vol XI (coordonare tiinific E.Verza),
Bucureti, EDP, 1983.
- Probleme de defectologie (coordonare tiinific E.Verza), Tipografia
Universitatii Bucureti, 1988.
- Reviste de educaie special.
- Revista de psihopedagogie
























22
LOGOPEDIE
TEMATICA PENTRU DEFINITIVAT I GRADUL DIDACTIC II

Modulul I Problematica general

A. Stadialitate i evoluia uman

B. Probleme teoretice ale logopediei ca disciplin tiinific

1. Logopedia n contextul tiinelor contemporane. Posibilitatea de
structurare a logopediei ca disciplin tiinific de sintez.
2. colile logopedice contemporane i organizarea activitii logopedice
n reeaua colar i medical.*

C. Elemente de psihologia limbajului

1. Teorii psihologice ale limbajului.*
2. Structura i dinamica limbajului n contextul personalitii.
3. Procesul de elaborare, organizare, structurare i integrare a limbajului.
4. Funciile principale ale limbajului.
5. Relaiile dintre gndire limbaj.
6. Coordonatele psihologice ale comunicrii interumane.
7. Relaia conduit-verbal-comportament-contiin.
8. Relaia dintre comunicare-comportament-personalitate.
E. Investigare, examinare i diagnostic difereniat

1. Examinarea complex. Principii i metode. Locul logopedului n
reeaua medico-pedagogic.*
2. Investigaii clinice: neurologie, psihiatrie, endocrinologie. Examenul
senzorului: acuitate auditiv, vizual. Examenul motricitii.
Examenul psihologic.*
3. Examenul limbajului (elaborare, organizare, dezvoltare pe niveluri,
funcii i funcii instrumentale). Procedeele, metodele i testele cele
mai rspndite.
4. Interpretarea rezultatelor examinrii complexe. Concluzii logopedice.
Relaia dintre diagnoz i prognoz. Gradul de adaptare colar.
5. Dotarea cabinetelor logopedice (mobilier, aparatur, materiale
didactice speciale).

____________________________
*Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat


23
6. Clasificarea formelor de tulburare de limbaj.
7. Etiologia tulburrilor de limbaj
8. Frecvena tulburrilor de limbaj.


MODULUL II FORME DE MANIFESTARE A TULBURRILOR
DE LIMBAJ I TERAPIA LIMBAJULUI

A. Principiile tiinifice care stau la baza activitii logopedice i
formele ei.
1. Noiunea de terapie complex. Principiile fiziologice, psihologice i
pedagogice ale terapiei complexe.*
2. Compensaie, reechilibrare, reeducare funcional.*
3. Psihoterapia individual i cea de grup.
4. Procesul instructiv-educativ ca form a terapiei complexe. Integrarea
socio-afectiv i integrarea colar. Reeducarea handicapului colar, ca
rezultat al psihoterapiei; terapia succesului.*
5. Activitatea de corectare i reeducare individual. Principiile
psihologice ale acestor forme. Tehnici, procedee, metode.
6. Activitatea de integrare n familie, n grup, n activitatea colar.
Activitatea metodic a logopedului cu educatorii, nvtorii, profesorii.
7. Activitatea de depistare. Forme de examinare, tehnici, metode.
Formele depistrii. Scopul depistrii. Antrenarea factorilor educaionali
i medicali n depistarea tulburrilor de limbaj.

B. Forme ale tulburrii procesului de elaborare i organizare a
limbajului.
1. Tulburrile limbajului determinate de surditate i hipoacuzie. Forme
specifice ale tulburrilor de limbaj ca urmare a anomaliilor auditive.
2. Tulburrile limbajului determinate de deficiene de intelect.
Specificul i gradul limbajului deteriorat n cazul debilitii mintale.
3. Tulburrile de limbaj determinate de deficiene de vedere.
4. Tulburari de limbaj determinate de bolile psihice

C. Forme ale tulburrii limbajului oral.
1. Dislalia, rinolalia (tipologie, clasificri). Diagnostic difereniat ntre
dislalie i dizartrie.
2. Dizartria pseudobulbar.
3. Anartria i dizartria consecutiv.
4. Rinololia deschis i nchis. Dislalia rinolalic.

___________________________
*Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat

24
MODULUL III

A. Metodologia activitii de terapie corectiv-educaional i de
profilaxie a tulburrilor de limbaj.

Schema de desfurare a aciunii de terapie a tulburrilor de limbaj:
1. Stabilirea planului de aciune terapeutic n funcie de:
2. reactivitatea general a logopatului, gradul de dezvoltare mintal*
3. vrsta cronologic specificul tulburrii, etc.*
4. Individualitatea metodelor, procedeelor i psihoterapiei n cadrul
terapiei complexe n funcie de specificul tulburrii raportate la
personalitatea individului.
5. Descrierea metodelor i fundamentarea lor tiinific.
6. Etapele terapiei complexe. Strategia fiecrei etape. Metodele i
procedeele pentru urmrirea eficienei aciunii terpeutice.*
7. Aciunile educaionale colaterale: din familie, grup, coal.
Organizarea terapeutic a timpului liber; jocul i mass-media, forme
terapeutic-educaionale.
8. Integrarea i reintegrarea logopatului n circuitul de relaii socio-
afective normale.
9. Modalitile de urmrire a desfurrii aciunii de terapie complex
educaional.
10.Fia logopedic.

Aciunea de profilaxie a tulburrilor de limbaj.
1. Principiile profilaxiei tulburrilor de limbaj.*
2. Aciunile medico-pedagogice necesare profilaxiei. Factorii care trebuie
antrenani n aceast aciune.*

B. Organizarea activitilor logopedice.
1. Activitile logopedice n nvmntul precolar.
2. Activitatea logopedic n condiiile colii obinuite.
3. Activitatea logopedic n colile speciale.
4. ntocmirea fiei logopedice i a evidenei activitii logopedice.
5. Tulburarile de pronuntie (dislalia, rinolalia, disartria)
6. Blbila fiziologic i blbiala de tip logopeic.
7. Logonevroza.
8. Tahilalia i bradilalia.

____________________________
*Temele cu asterix nu sunt cerute la definitivat


25
9. Tumultus sermonis.
10.Tulburrile vocii.
11.Alalia.
12.Afazia.
13.Tulburrile n nedezvoltare a vorbirii.
14.Disfuncia limbajului n autism.

C. Tulburrile limbajului scris-citit
1. Disgrafia copilului normal i a debilului mintal.
2. Disgrafia. Tipologie, forme, teorii contemporane.
3. Tulburrile limbajului scris citit n blbial, alalie, afazie i
deficien de intelect.
4. Dislexia copilului normal i a debilului mintal.
5. Dislexia: tipologie, forme, teorii contemporane.
6. Relaiile dintre dislexie i disgrafie.
7. Implicaiile dislexiei disgrafiei i metodologiei predrii scris-cititului.

Not (referitoare la schema de expunere a fiecrui capitol):

Fiecare subcapitol va fi studiat i tratat dup urmtoarea schem:

a. Descrierea amnunit a simptomatologiei tulburrilor: manifestri
principale n sfera neurologic, endocrinologic, senzorial;
manifestri n latura psihoafectiv; manifestri n adaptarea colar i
social; modificri ale activitii intelectuale, comportamentale sau de
pesonalitate. Probe, teste i metode de investigare i cunoatere.
b. Cauzele generale (organice sau funcionale). Factorii patogeni
favorizani, declanatori i de ntreinere; condiionrile afective i
relaionale de familie, grup etc.
c. Teoriile i interpretrile existente n literatura contemporan.
d. Stabilirea diagnosticului difereniat: metodologia, procedeele,
mijloacele.
e. Tehnica stabilirii diagnosticului dinamic i a prognosticului integrativ.
f. Clasificarea tulburrilor de limbaj pentru activitatea colar,
profesional i social a individului.
g. Consecinele tulburrilor de limbaj pentru activitatea colar,
profesional i social a individului.





26
B I B L I O G R A F I E


Ajuriaguerra J.,
Anizieu M.,
Benner A. - Scrisul copilului, vol. I i II (trad.), Bucureti,
E.D.P., 1980

Boscaiu E. - Prevenirea i cercetarea tulburrilor de vorbire n
grdiniele de copii, Bucureti, E.D.P., 1983

Boscaiu E. - Blbila, prevenirea i tratament, Bucureti, E.D.P.,
1983

Calavrezzo C. - Metode i procedee pentru corectarea disgrafiei i a
dislexiei n Tulburrile limbajului scris, Bucureti,
E.D.P., 1979

Carrell B.J. - Limbaj i gndire, Bucureti, E.D.P., 1979

Guu M. - Logopedia, Tipografia Universitii din Cluj Napoca,
1978

Girbea t.,
Piti M., - Patologie vocal, Bucureti, E.D.P., 1978

Schiopu U.,
Verza E. - Psihologia vrstelor, Bucureti, E.D.P., 1998

Verza E. - Dislalia i terapia ei, Bucureti, E.D.P., 1977
Verza E. - Disgrafia i terapia ei, Bucureti, E.D.P., 1983
Verza E - Tratat de logopedie, vol. I, Bucuresti, Ed. Fundatiei
Humanitas, 2003

Verza E.
Radu Gh. - Terapia limbajului n nvmntul ajuttor;
raportul limbaj - comunicare nvare la deficientul
mintal, n Probleme de defectologie E. Verza
(coord.), Bucureti, Tipografia Universitii din
Bucureti, 1998.

Soitu L. i colab. - Comunicare i educaie, Spiru Haret, Iai, 1996
27

Ungureanu D. - Compendiu logopedic colar, E.D.P., Bucureti,
1998

Verza E.(coord.t.) - Elemente de psihopedagogia handicapailor,
Tipografia Universitii din Bucureti, 1990

Verza E.
Verza E.F. - Factorii bio-psiho-sociali ai structurii personalitii
i devenirii umane, n copilrie fundament al
personalitii, Bucureti 1997

Mititiuc I. - Probleme psihopedagogice la copilul cu tulburri de
limbaj, Iai, Ed. Ankarom, 1996

Vrasmas E.,
Stnic C. - Terapia tulburrilor de limbaj, Bucureti, E.D.P.,
1997

Jurcan N. - Cum vorbesc copiii notri, Cluj-Napoca, Ed. Dacia.
1989, Revista de Educaie Special 1991/1994.

Verza E. - Psihopedagogie special, manual pentru clasa a
VIII-a, coli normale, Bucureti, E.D.P., 1998

Verza E. - Conduita verbal a colarilor mici, Bucureti,
E.D.P., 1973

Verza E.(coord.t.) - Probleme de defectologie, vol. 11, Bucureti, E.D.P.,
1993

Verza E. - Metodologia recuperrii n defectologie, n Verza E.
Metodologii contemporane n domeniul
defectologiei i logopediei, Tipografia Universitii
din Bucureti, 1987.

Verza E. - Unele structuri de personalitate n psihologia
handicapailor de intelect, n Probleme de
defectologie - Verza E. - Tipografia Universitii din
Bucureti, 1988

Verza E. - Unitatea dintre personalitate i comportament pe
fondul diversificrii formelor comunicaionale la
28
handicapai, n Revista de educaie special, nr. 1,
1991

Verza E.(coord.t) - Ghidul educatorului, Universitatea din Bucureti,
1997
Verza E.F. - Afectivitate si comunicare la copiii in dificultate, Ed.
Fundatiei Humanitas, 2004

Zazzo R.(coord t) - Debilitile mintale, Bucureti, E.D.P., 1979.

- Metodologii contemporane n domeniul defectologiei
i logopediei (coordonare tiinific Verza E.),
Tipografia Universitii Bucureti, 1987.
- Revista de psihopedagogie
































TEMATICA PENTRU ELABORAREA LUCRARILOR
STIINTIFICO-METODICE IN VEDEREA OBTINERII
GRADULUI DIDACTIC I



29
1. Jocul si dezvoltarea psihica a copilului cu CES.
2. Comportamentul social al deficientului.
3. Invatarea motrica.
4. Strategii si tehnici educative aplicabile la subiectii cu maladia Down.
5. Educarea sociabilitatii la diferite categorii de deficienti.
6. Lexia si tulburarile ei specifice.
7. Grafia si tulburarile ei specifice.
8. Aspecte ale procesului de structurare si dezvoltare a limbajului.
9. Orientarea si pregatirea pentru integrare profesional i sociala.
10. Rolul reglator al limbajului in comportamentul mintal.
11. Contributii metodice in invatarea comunicarii la deficienti.
12. Structura si dinamica relatiilor interpersonale in microgrupul de elevi.
13. Colectivul de elevi ca factor stimulator al invatarii.
14. Dezvoltatrea limbajului prin activitate ludica si loisir.
15. Autoaprecierea si autoevaluarea.
16. Aspecte psihopedagogice ale procesului de invatare la diferite arii
curriculare
17. Oboseala intelectuala. Mijloace de prevenire si compensare.
18. Afectivitatea deficientului si tulburarile ei.
19. Relatia dintre joc si invatare.
20. Terapia educationala in cadrul procesului educativ.
21. Creativitatea si pseudocreativitatea la deficienti.
22. Specificul personalitatii la deficienti.
23. Specificul procesului de formare a deprinderilor de munca pe categorii
de deficienti.
24. Comportamentul de invatare si mijloace de structurare ale acestuia.
25. Educatia plastic si valentele sale terapeutice.
26. Semnificatia educationala a predarii educatiei muzicale in scoala
speciala.
27. Orientarea in spatiu a deficientului de vedere.
28. Reprezentarea spatio-temporala la deficientul mintal.
29. Specificul tulburarilor cunoasterii si implicatiile metodologice.
30. Metodologia compensatiei si recuperarii.
31. Specificul tulburarilor activitatii intelectuale si implicatiile
metodologice.
32. Formarea gandirii in imagini si non-verbale.
33. Conditiile invatarii si reusita scolara.
34. Experimentarea unor forme de organizare a invatarii.
35. Activitati cu caracter corectional-terapeutic, in cadrul orelor de invatare
a citit-scrisului (in alb-negru si in Braille).
36. Educarea diferitelor functii psihice prin activitatile de cunoastere.
37. Terapia si specificul tulburarilor de limbaj la deficienti.
38. Elemente formative ale continutului procesului de invatamant.
39. Specificul tulburarilor comportamentale la deficienti.
40. Metode si procedee de stimulare a comunicarii verbale.
41. Organizarea timpului liber.
30
42. Implicatiile pedagogice ale limbajului mimico-gesticular in procesul
invatarii la deficientii de auz.
43. Probleme educative in scoli cu internat.
44. Metodologia educatiei pentru munca.
45. Continutul si metodica educarii, patriotismului si a comportamentelor
moral civice.
46. Rolul si implicatiile tiflotehnicii si ale protezarii auditive la deficientii
de vedere si auz.
47. Modalitati de dezvoltarea a comunicarii la deficienti.
48. Relatiile dintre tulburarile de limbaj si insuccesul scolar.
49. Metode si procedee de dezvoltare a comunicarii verbale in gradinitele
de copii.
50. Terapia diferitelor categorii de tulburari de limbaj.
51. Specificul proceselor de cunoastere in tulburarile de limbaj.
52. Tulburari de personalitate consecutive handicapurilor de limbaj.
53. Prevenirea institutionalizarii o sansa pentru reusita scolara a
deficientului.
54. Educatia integrata directie prioritara in reforma invatamantului
romanesc.
55. Integrarea unui grup de elevi in scoala publica studiu experimental.
56. Egalizarea sanselor tuturor elevilor prin accesul copilului cu dificultati
de invatare in invatamantul public.
57. Scoala speciala actualitate si perspective.
58. Invatarea deplina in clasa.
59. Invatarea scolara un concept mai actual ca oricand daca este inteles
corect.

.


















31


NOT


Candidaii nscrii la examenul de definitivare i pentru obinerea
gradului didactic II pot opta pentru domeniul de specializare specific unitii de
nvmnt n care i desfoar activitatea. Astfel:
1 Cadrele didactice din unitile de nvmnt pentru deficienii de
intelect susin examenele din psihopedagogia special pentru
deficientul de intelect.
2 Cadrele didactice din unitile de nvmnt pentru deficienii de
auz susin examenele din psihopedagogia special pentru
deficientul de auz.
3 Cadrele didactice din unitile de nvmnt pentru deficienii de
vedere susin examenele din psihopedagogia special pentru
deficientul de vedere.
4 Cadrele didactice din unitile de nvmnt care ocup postul de
profesor logoped susin examenele din domeniul logopedie.
5 Cadrele didactice din unitile de nvmnt special care ocup
postul de profesor logoped pot opta pentru a susine examenele
pentru domeniul logopedie, sau psihopedagogia deficienei
specific colii unde funcioneaz.
6 Cadrele didactice itinerante/de sprijin vor susine examenele de
definitivare sau pentru obinerea geadului didactic II n domeniul
determinat de majoritatea elevilor crora le asigur asisten
educaional.
7 Cadrele didactice din nvmntul de mas de la clasele
integratoare pot susine examenele n domeniul din care provin
elevii integrai; aceste cadre didactice beneficiaz de toate
drepturile stipulate de lege n urma promovrii acestor examene,
indiferent de modificrile postului/catedrei intervenite ulterior.
8 Cadrele didactice care funcioneaz la grupele/clasele cu dubl
deficien (MSI) susin examenele la unul din domeniile din
prezenta program, specific uneia dintre deficiene.
9 Educatoarele din grdiniele speciale i/sau care funcioneaz la
grupe din grdiniele normale care au copii cu deficiene
integrai, vor opta pentru unul din domeniile prezentei programe.
10 Institutorii care i desfoar activitatea cu copii/elevi cu
deficiene vor susine examenele n domeniul specific categoriei
de elevi cu care lucreaz.
11 Celelalte categorii de cadre didactice(asisteni sociali,
economiti,ingineri, maitri instructori etc) vor susine examenele
la specialitatea de pe diplom cu condiia obinerii atestatului n
educaie special.
32