Burebista Primul organizator al statului dac

Burebista, rege dac (70-44 i.e.n.). "Ajuns in runtea neamului sau care era isto!it de razboaie dese, getul
Burebista s-a inaltat atat de mult "rin e#ercitii, abtinere de la !in si ascultare ata de "orunci, incat in
cati!a ani a aurit un stat "uternic si a su"us getilor cea mai mare "arte din "o"ulatiile !ecine, ajungand
sa ie temut c$iar si de romani", astel sintetizeaza %trabon din Amaseia, geogra si istoric grec, care isi
redacta o"era la "utin tim" de la dis"aritia lui Burebista, "ersonalitatea conducatorului dac. &ai
dis"unem ce-i dre"t, de marturiile lui %trabon si ale lui 'ordanes. (el dintai s"une des"re intemeietorul
statului dac ca era )barbat get* , dar aceasta inormatie nu ne "ermite nici macar sa stabilim mai "recis
originea lui Burebista, caci geograul din Amaseia, ca multi alti autori greci ii numeste )geti* si "e
locuitorii din interiorul arcului car"atic. (at des"re 'ordanes, el staruie mai mult asu"ra "ersonalitatii
marelui "reot +eceneu decat asu"ra regelui.&ai dis"unem de caracterizarea "e care i-o ace lui
Burebista e"igraa dion,so"olitana in cinstea lui Acornion, dar aceasta se reera nu atat la "ersonalitatea
regelui, cat la rezultatul actiunilor sale "olitice si militare. -rebuie sa recunoastem, asadar, ca iz!oarele
antice nu ne dau nici un el de inormatii directe des"re omul Burebista, des"re trasaturile sale izice si
morale. .ste neindoielnic ca a"roa"e "atru decenii din istoria +aciei au ost marcate de "ersonalitatea lui
Burebista si ca o "arte din o"era ina"tuita de el i-a su"ra!ietuit, inluentand e!olutia ulterioara a
statului dac "ana in momentul cuceririi /omane. +ar este tot atat de sigur ca Burebista a ost "rodusul
e"ocii sale, ca realizarile lui s-au intemeiat "e anumite conditii istorice reale si "e anumite cerinte
obiecti!e ale societatii dacice. +es"re amilia lui Burebista nu se stie
absolut nimic, desi multa !reme s-a crezut ca o inscri"tie greceasca, decretul in cinstea lui Acornion din
+ion,so"olis, l-ar mentiona "e tatal regelui. Acest )tata* era un "ersonaj im"ortant si "uternic, caci el se
do!edeste ca"abil sa-i scuteasca "e cetatenii din +ion,so"olis de ce!a, "robabil de un tribut.
Alat initial in fruntea unei formatiuni statale locale, Burebista, om de stat inzestrat cu remarcabile calitati
de organizator, strateg militar si di"lomat, reuseste sa uniice ormatiunile "olitico-militare geto-dace din
s"atiul car"ato-dunareano-"ontic sub autoritatea sa si sa "una astel bazele unui "uternic regat cu
centrul, "robabil, in Podisul -ransil!aniei. 'n intreaga sa actiune, Burebista a ost s"rijinit de marele
"reot +eceneu, colaboratorul si setnicul cel mai a"ro"iat. /eorganizat de Burebista, care "utea, "otri!it
airmatiilor aceluiasi %trabon, sa mobilizeze o armata de 000.000 de lu"tatori, se im"une la jumatatea
secolului '. i.e.n. ca "rinci"ala orta "olitica si militara din .uro"a (entrala si de la +unarea de 1os.
/azboaiele "urate de Burebista dez!aluie si alta latura a "ersonalitatii sale. /aida inc$eiere !ictorioasa a
cam"aniei im"otri!a celtilor ne indeamna sa credem ca oensi!a regelui a constituit o sur"riza "entru
acestia. Pe de alta "arte, o inscri"tie 2istriana lasa sa se inteleaga ca Burebista stia sa organizeze un
asediu de lunga durata, iar cucerirea litoralului Pontic do!edeste ca zidurile masi!e de "iatra ale cetatilor
grecesti nu constituiau "entru el un obstacol de netrecut. 'n sarsit, nici un iz!or nu s"une ca Burebista
ar i "ierdut !reo batalie si cu atat mai "utin !reu! razboi. -otul indre"tateste concluzia ca regele dac a
ost si un mare comandant militar.
Politica externa:
Politica e#terna a statului lui Burebista, deosebit de acti!a si indrazneata, este indre"tata s"re
redobandirea !ec$ilor tinuturi dacice si s"re contracararea "ericolului e#"ansiunii romane ce se contura
"e intreaga linie a +unarii. Pe plan militar primele mari aciuni l gsesc pe Burebista atacnd n 74 sudul
Dunrii n aliana cu scordiscii pe care ns mai apoi din cauza unor nenelegeri i nimicete! "n #urul anului $%
nimicete celii boi i taurisci in fruntea crora se afla &ritasiros! 'ai apoi intre anii (()4* cucerete ntregul
litoral pontic ntre +lbia i ,pollonia!
Pe plan diplomatic duce tratati-e cu Pompeius cruia i i ofer a#utor militar i care -orbete n faa .enatului
roman de un prieten personal /poate Burebista0! Probabile legturi diplomatice are cu dalmaii cnd s)ar fi putut
amesteca n rscoala acestora pe malul ,driaticii! .e presupun legturi i cu 'idridates 12 3upator dei puin
probabile! Primul obiceti! il constituie, in jurul anului 30 i.e.n., inlaturarea su"rematiei celtice din reg.
+unarii &ijlocii. Am"loarea si !igoarea acestui eort militar, "recum si succesul sau gasesc ecou si in
iz!oarele istorice care consemneaza com"leta nimicire a triburilor celtilor boii alati sub conducerea lui
(ritasiros, "recum si a celor taurisci4 in urma acestei !ictorii, $otarele a"usane ale /egatului dac sunt
i#ate "e +unarea &ijlocie si &untii %lo!aciei. 'nrangerea ulterioara a scordiscilor, triburi celtice din
zona de !arsare a -isei in +unare, aduce siguranta rontierei de sud-!est a +aciei si desc$ide "ers"ecti!a
organziarii de incursiuni in sudul +unarii, in &acedonia si 'll,ria, creind "remisele stabilirii $otarelor
meridionale ale regatului lui Burebista "e linia &untilor Balcanici. 'n anii 55-46, atentia lui Burebista se
indrea"ta s"re rasarit, unde, du"a inrangerea lui &it$radates 7' .u"ator, regele Pontului, /oma
reusise tem"orar, in urma cam"aniei lui &. -erentius 7arro 8ucullus, din anii 7097:, sa-si e#tinda
autoritatea as"ura oraselor grecesti !est-"ontice. -riburile bastarnilor si sarmantilor de la est de +acia si
din regiunile nord-"ontice sunt inrante, Burebista im"unand a"oi autoritatea statului dac coloniilor
grecesti de "e litoralul se"tentrional si a"usean al &arii ;egre, de la <lbia, alata la gurile Bugului, si
"ana la A"ollonia, situata "e tarmul golului Burgas in -racia. <rase care s-au o"us, "recum <lbia,
2istria si &esambria, sunt asediate si luate cu asalt, suerind gra!e distrugeri si iind obligate sa acce"te
a"oi garnizoane dacice. Burebista ajunge astel "sta"anul tinuturilor de dincolo si de dincoace de
+unare", de!enind "cel dintai si cel mai mare dintre regii din -racia", cum il numeste o inscri"tie greaca
contem"orana. Alat la a"ogeul "uterii, Burebista este "e "unctul de a inter!eni in razboiul ci!il dintre
(aesar si Pom"ei din statul roman, trimitand in "reajma bataliei de la P$arsalos (46), la cel din urma, ca
sol, "e Acornion din +ion,so"olis. 'nrangerea si moartea lui Pom"eius &agnus ac ca oerta de alianta a
lui Burebista sa nu se materializeze. 7ictorios in razboiul ci!il, (aesar "regatea, se "are, o cam"anie
indre"tata im"otri!a ri!alului sau din (ar"ati. +u"a asasinarea lui (aesar in =orumul din /oma, are loc
si dis"aritia !iolenta a lui Burebista, !ictima "robabil a unui com"lot al aristocratiei se"aratiste. %tatul
intemeiat de el se destrama initial in 4, a"oi in 5 "arti, intr-una dintre acestea mentinandu-se la "utere
+eceneu.
Politica 2nterna
4nificarea tuturor dacilor sub acest regat uria a a-ut loc pe mai multe planuri:
) militar: cu o oaste, dup iz-oare de 5%%!%%% de ostai bine antrenai fizic i tactic, cifra plauzibila dac ne
gndim c azi se cunosc sute de localiti geto)dacice i c armata a a-ut i elemente strine!
) social: cel mai probabil c n a#utorul lui Burebista a -enit marea ma#oritate a comailor dar putini pileai
mprtindu)i -isul! ,ici ar trebui menionat i numrul populaiei: dac la un lupttor se considera patru
necombatani rezulta o populaie de circa un milion de oameni!
) administrati-: Burebista conductorul suprem care con-inge cu mai mult sau mai puin for, Deceneu
este cel care con-inge cu blndee i inteligen, iar curtea competent i a#ut pe cei doi s)i pun planurile
n aplicare!
) economic: bate moneda pentru c cea existenta de-ine insuficient comerului care atinge cote uriae, fapt
susinut cu certitudine de ar6eologie!
) #uridic: se redacteaz -estitele belagines!
) moral)religios: oamenii sunt adui la o -ia dup norme morale a-angardiste implementate n mare parte cu
a#utorul religiei!
&apitala
Pentru a susine ipoteza mea m -oi referi la un scurt pasa# din decretul d7onisopolitan /din rndul $0 n care
ni se spune c ,cornion nefiind mulumit cu ntre-ederea cu tatl lui Burebista, pleac la 8drum lung8 pentru
a)l ntlni pe regele nsui! &e drum mai lung fa de D7onisopolis poate fi dect unul pn la &osteti9
2at cum au stat poate lucrurile: Burebista cu o oaste de luat n seam pleac din ,rgeda-a cu gndul la
locurile de lng +rtie! .e stabilete la cea mai mare cetate de la acea or de lng +rtie: la &osteti de
unde -a acti-a un timp! &onstruiete apoi .armizegetusa!
,adar &osteti a fost o capital temporar, .armizegetusa una ideologic, religioas, pe msura regatului
nfptuit de marele rege i un refugiu suprem! +ricum regele sigur era ne-oit s circule nencetat astfel
capitala fiind unde era regele!
.farsitul
&are a fost sfarsitul lui Burebista>
:tirile despre acest e-eniment ne lipsesc cu des-rire, se poate specula doar, probabil un asasinat ntre anii
44)45 ntr)o 8re-olt de palat8! ,dica potri-it lui .trabon, el ;a pierit din pricina unei rascoale mai inainte ca
romanii sa apuce a trimite o armata impotri-a lui<!=u se poate spune cu precizie nici cine au fost con#uratii!
.)ar putea ca inlaturarea lui Burebista sa fi fost pusa la cale c6iar de romani! .)a formulat si ipoteza ca,
deoarece politica lui Burebista ameninta sa impinga Dacia intr)un conflict cu >oma, inasusi Deceneu l)ar fi
inlaturat pe acela al carui principal consilier si colaborator fusese atatia ani pentru a inaugura o noua politica!
Prin marturire faptelor sale, Burebista apare ca o personalitate complexa! 3l a fost intemeitorul statului dac,
unificatorulpe plan politic al lumii geto)dacice, creatorul sistemului de fortificatii din 'untii +rastiei,
aparatorul independentei Daciei, regele care a inteles comandamentele -remii sale si care a stiut sa gaseasca
mi#loacele cele mai potri-ite pentru a)si atinge scopurile politice! 2ntr)un cu-ant, el trebuie pri-it ca un om
politic clar -azator si ca un mare comandant, iar epoca sa ca una din cele mai importante din trecutul istoric al
poporului nostru!
;!!!Burebista, getul, luand conducerea "o"orului sau a ridicat "e oamenii acestia ... asa incat in cati!a
ani, a intemeiat o mare sta"anire si a su"us getilor a"roa"e "e toti !ecinii4 ba era de mare "rimejdie si
"entru romani, "entru ca trecea +unarea ara sa-i "ese de nimeni si "rada -racia "ana in &acedonia
si in 'liria, iar "e (elti cei ce se amestecasera cu tracii si ilirii i-a "ustit cu totul...*
Autori?
Bic$mann .liza, @eorgian 8ucia 'storia Antica, "ag. :5A, .ditura +idactica si Pedagogica
Bucuresti, anul :B66.
2adrian +aico!iciu Portrete dacice, "ag. A0-65, .ditura &ilitara Bucuresti, anul :6B4.