, Curs 1

1.Moda. Definiii
1.1 Ce inseamn s fii la mod n Romnia, Ucraina, SUA sau Hong
Kong ?
1.2.Cine dicteaz moda?
1.3.Designul vestimentar (de mod)
1.3.1. Vestimentaia
1.3.2. Culoarea vestimentaiei
2. storic
2.1. storicul roc!iei de mireas
3. "endinele modei #e #erioada curent
$. %iluete& stiluri& teme
1. Moda. Definiii
Moda este un obicei, o derindere colecti!, secific la un moment
dat unui mediu social. "ermenul de #la mod# se alic de obicei unei
ersoane care oart $aine sau accesorii care fac arte din tendin%ele modei
actuale, c$iar dac moda include mai multe ramuri. &oda se sc$imb foarte
reede' este suficient ca cine!a s descoere ce!a mai bun (i mai frumos,
du care toat lumea !a !rea acel rodus, moda sc$imbndu)se cu o !ite*
incredibil.
Moda nseamn sc$imbarea eriodic a formei, a dimensiunii i a
culorii.
U*ual termenul moda include !alori artistice de la stil !estimentar
la ar$itectura si se e+tinde la filo*ofii, modalitati de comortament, stiinte
sociale.
&oda a fost abordata ca fiind un cariciu, efectul unor rouneri sau
consecinta latenta a unui sistem social.
C$iar daca unii afirma ca moda este un moft si un mod irational de a
ne e+rima dorintele, aceasta este determinata de !arsta, cultura, de sistemul
economic si social ,1-.
1.1. Ce inseamna sa fii la moda in Romania, Ucraina, SUA sau Hong Kong ?
....referat.ro
/a fel ca in Romania, in multe tari de e maamond moda este la loc de
cinste rintre locuitorii lor. Cei care nu isi ermit sa in!esteasca mii si *eci
de mii de euro intr)o garderoba unica, semnata cu numele unui designer
cunoscut, incearca sa combine tendintele !a*ute in re!iste si culorile ce se
oarta se*on de se*on entru a fi la moda.
A fi la moda nu este un concet uni!ersal si este mai degraba un
fenomen rocesat de mentalitatile locale, in functie de *ona, traditii, clima
si se*on.
Romnii au mereu placerea de a se asorta si de a fi placuti prin prezenta
fizica adoptand uneori principiul ca "haina chiar il face pe om".
0n 'usia si (craina tricourile scurte si tocurile cat mai inalte,
urtate in orice anotim, inseamna sa fii asortat cu moda stra*ii. 0n Ucraina
interesul entru moda este la fel de de*!oltat ca in Romania. Acest interes
oate fi uneori si e+agerat. Asa *isele tinute de mers la ser!iciu sunt unele
care ot area stridente in anumite tendinte locale. 1ranitele culturale au
standarde diferite.
n %tatele (nite ale )mericii, concetul la moda este e+rimat in
rimul rand rin tinute lejere. "ricouri simle, antofi sort si antaloni
como*i. Americanii refera comoditatea si in functie de cum se simt asa se
si imbraca.
0n *ong +ong acelasi concet este e+rimat adesea rin desene imprimate
pe tricouri. &ediul conser!ator din *ong +ong, inclu*and medici sau
a!ocati, asorteaza elemente Gucci sau Armani cu tinutele cu desene
imprimate[!.
&oda inseamna inainte de orice o afacere. Sunt imlicate mai multe
ersoane in cumararea, !an*area si roducerea $ainelor decat in oricare alta
afacere din intreaga lume. 0n fiecare *i milioane de muncitori reali*ea*a
modele, cos, liesc, !osesc si transorta $ainele in maga*ine. &ai sunt si
reclamele din re!iste, de e anouri sau autobu*e, un simbol al unei industrii
uriase si o metoda de a ne face sa alegem anumite $aine, constient sau
inconstient.
Hainele ot fi si o arma olitic. 0n Anglia secolului 202 era inter*is
rin lege ca britanicii sa oarte $aine roduse in 3ranta, iar in timul
re!olutiilor comuniste din secolul 22 uniformele au fost folosite entru a
desfiinta distinctiile de clasa sau rasiale.
Moda este un permanent concurs de popularitate, moda haute"
couture reprezentand stilul unui mic #rup de persoane, cu un anumit #ust
si autoritate in lumea modei. 4ersoane instarite, cumaratori ai $ainelor de
lu+, editorii si redactorii maga*inelor de moda fac arte la randul lor din
Haute Couture. Unele dintre modelele re*entate, scume si mai curand
artistice decat ractice reusesc sa se imuna si sa de!ina moda, dar cele mai
multe raman e odiumul de defilare.
&oda este dificil de catalogat si mai ales de inteles. Aroae ca nu se
stie cum fustele scurte si ci*mele urtate de adolescentele din &area
5ritanie din anii 678 au a9uns e odiumurile de re*entare din 4aris, sau
cum 9eansii au de!enit atat de oulari in intreaga lume, sau cum $i)$oul a
deasit stra*ile din 5ron+ entru a a9unge in re*entarile de moda de la
/ondra sau &ilano ,:-.
1.;. Cine dictea*a moda ?
<edetele din multile domenii au influentat dintotdeauna moda, dar
la fel au facut si oliticienii sau membrii monar$iilor euroeene. =iarele si
re!istele de asta*i sunt line de materiale care !orbesc desre ultima tinuta
urtata de Hillar> Clinton sau /aura 5us$, iar fiecare tara are sa aiba
!edetele sale.
?u numai asta*i, re!istele si cataloagele de moda, au insirat.
@amenii le rasfoiau entru a !edea ce se oarta si ce e la moda. 3emeile si
croitorii care nu a!eau sansa de a face arte din antura9ul Curtii
france*e incercau sa isi rocure cataloage sau macar sc$ite, entru a intelege
ce se mai oarta si a coia modelele de succes. 3aimosul /udo!ic 20<
obisnuia sa suna ca moda este o o#linda. Ara renumit entru stilul sau, care
includea dantele si catifele e+tra!agante.
Hainele imart oamenii in gruuri.
Moda este un sim$ol. %ainele sunt un indiciu pentru #rupul social,
profesional sau cultural din care face parte un indi&id. Aceasta separare
este &izi$ila mai ales in randul tinerilor, care se im$raca in functie de
muzica preferata, ale#andu"si modelele dintre &edetele zilei.
'tilurile arata cine esti, dar in egala masura determina si distanta,
daca nu c$iar ostilitate intre gruuri. Sre e+emlu, un om de afaceri il !a
ri!i cu ostilitate e un tanar cu iercinguri si ar !osit in !erde, care !a
face la fel cu resectabilul domn in costum. Acesta ii !a area un
conformist incuiat, entru ca fiecare se imbraca intr)un anume fel entru a
transmite un mesa9. C$iar daca este unul de rebeliune si searare, in cadrul
gruului infatisarea este uniforma. Accetarea sau resingerea unui stil fiind
o reactie a societatii in care traim.
Moda este un lim$aj ce relateaza o po&este despre cel care o adopta,
fiind un mod de comunicare non"&er$ala pe care oricine il poate intele#e
[(!.
1.3. Designul vestimentar (de mod)
Designul vestimentar (de mod) este una din artele alicate secial
dedicate designului $ainelor (i accesorilor. )*roitoria e o sculptura,
m$racamintea e o opera de arta, dar nu nemuritoare, ci o creatie
efemer. Moda tre$uie sa apara n fiecare an. + o conditie pentru ca
,emeia si comertul sa traiasca- sunea Coco C$anel.
&oda si designul !estimentar, dedicate $ainelor si accesoriilor, sunt
suuse influentelor culturale si sociale de)a lugul timurilor.
&oda, mereu noua si mereu !ec$e, difera in functie de se*oane si sunt
de9a definite se*onul toamna B iarna si se*onul rim!ar B !ar. Colectiile
caselor de moda sunt acel ce!a e care designerii il considera in fiecare
se*on o idee noua in tendinte in gama couture (i cea de iata.
Cesignerii iau in calcul di!ersi factori cand ince sa cree*e $ainele unei
noi colectii. Cetalii legate de consisten%a, tema si stilul colectiei sunt luate
foarte in serios.
/a rima !edere nu este foarte dificil sa fii designer. Sa ai idei bune nu
este insa tocmai usor, iar astfel de idei aar dintr)un talent nati! ac deosebit
imbinat cu o instruc%ie coresun*atoare. @ idDe te oate transforma intr)
un creator de moda cunoscut.
Sunteti atrasi de acest domeniu ? Caca da ar trebui in rimul rand sa stiti
sau sa obser!ati ce le lace altora sa oarte. Cautati online si rin maga*ine
sa !edeti tendintele. Cu ce ati !a*ut ce se oarta si ce articole !estimentare
sunt cautate desenati un model simlu din fata si din sate, e o singura
coala de $artie. Ce aici mai a!eti doar un simlu lucru de alicat noii creatii.
0n!enti!itate.
Cuce ati mai re!enit asura desenului de cate!a ori si uteti sune
ca este finali*at, cautati materialele si inceeti asamblarea. Creati accesorii si
noi modele. C$iar daca rima data !a fi mai dificil, in tim uteti sa a9ungeti
sa a!eti roriul ortofoliu cu colectii imartite e se*oane, E-.
1.3.1. Vestimentaia
Vestimentatia este o forma mai subtila de comunicare non!erbala, a
carei descifrare nu este accesibila tuturor. 0n forma sa cea mai simla,
transare din felul cum ne imbracam in anumite oca*ii, atunci cand
comunicam intr un anumit conte+t. Astfel, o anumita !estimentatie este
secifica intalnirilor rofesionale si o alta celor din !iata ersonala. Caca
sunt in!ersate dimensiunile Fsau daca sunt nediferentiateG, utem deduce
usor imortanta e care o acorda ersoana in cau*a celor doua conte+te de
!iata. /a un ni!el mai rofund, !estimentatia oate indica starea de sirit si
ersonalitatea fiecaruia. *ulorile, accesoriile, modelul hainelor, lun#imea
sunt toti atatia indicatori ai sistemelor personale de &alori. Astfel, spunem
despre unele persoane ca se im$raca e.tra&a#ant, clasic sau sport, iar prin
aceasta facem deductii des#re modul de viata si #ersonalitatea lor. Ce
asemenea, in ceea ce ri!este !estimentatia, sunt imortante rutina&
frecventa cu care ne sc!im,am !ainele si felul cum le #urtam. 4rin
aceasta ne declaram, de fat, starile de sirit si coordonatele satiului nostru
de !iata.
1.3.2. Culoarea vestimentatiei
Culoarea ne convinge sa cum#aram?
3ara indoiala, e iata comle+a si in continua de*!oltare a modei, un
element cu abilitatea de a atrage un cumarator este culoarea.
*uloarea este catalizatorul care poate sa aprinda scanteia dorintei de
a cumpara, culoarea poate influenta starea de spirit si tot culoarea este
cea care con&in#e consumatorii sa cumpere.
@fertele sunt in general la fel de !ariate recum stilul indi!idual de
!iata ce face diferenta intre indi!i*i si clase sociale. 3iecare rodus reflecta
un anumit unct de !edere si un anumit ni!el al confortului.
0storic !orbind, daca luam in calcul si actuala cri*a economica, utem
obser!a din cifrele marilor comanii roducatoare de imbracaminte si
incaltaminte ca de fiecare data cand banii sunt utini, longe!itatea unei
culori este imortanta. Astfel consumatorii !or ota entru culorile neutre,
scrie HSAtoda>.
0n acest conte+t culoarea este folosita in secial entru accesorii
recum incaltamintea, gentile, curelele, bi9uteriile sau esarfele, colorate !iu
entru a oferi o sen*atie lacuta si !esela, de!enind astfel isititoare.
*uloarea joaca un rol foarte important in succesul unui produs. /e
asemenea este si un element ce pro&oaca talentul si ra$darea desi#nerilor
deoarece proiectarea si realizarea articolelor &estimentare si accesoriilor
este mult mai dificila daca se utilizeaza culori "pretentioase#. -iecare
#roces de #roductie este su#ortat in final de cum#aratorul atras in
#rimul rand de culoare si in al doilea rand de model& ,rand si detalii
./0.
Culoarea are o im#ortanta vitala in fas!ion ,usiness& constituind #rima im#resie
vizuala& suficient de #uternica #entru a convinge cum#aratorul
Culoarea este #rimul element de design #e care il #erce#em la un #rodus& inducand
sentimentul de armonie vizuala care atrage si intensifica interesul consumatorului.
1fectul este imediat& direct& s#ontan si de lunga durata. -iecare culoare induce
#ro#riile cone2iuni emotionale si #si!ologice& iar culoarea #otrivita creeaza
ras#unsul #otrivit (aste#tat).
Com,inatia de culori declanseaza ras#unsul
Culorile e care le !edem sunt in!ariabil influentate de ceea ce simtim. Car, uneori, nu
este !orba doar de culoare in sine, ci de amestecul fi*ic de culori care creea*a efectul.
Culorile roduc reactii diferite atunci cand sunt asociate sau cand sunt reliefate intr)o
combinatie de culori. 3uanta este sta,ilita de lungimea de unda dominanta& in tim#
ce luminozitatea este determinata de cantitatea de energie electromagnetica.
0nformatia !i*uala sub forma energiei luminoase a9unge la retina si formea*a imaginea in
scoarta cerebrala, care actionea*a asemenea unui comuter, e!aluand informatia si
raortand)o la datele stocate in memorie. Aste dificil sa stabilesti o distinctie clara intre
functia e+acta a oc$iului si interretarea creierului, deoarece rasunsul si$ologic,
emotional si estetic la culoare este e+trem de comlicat. ?u utem seara, cu ade!arat,
ceea ce !edem de ceea ce stim FrecunoastemG. ISi ca sa comlicam si mai mult lucrurile,
nu toate semnalele !i*uale care arasesc oc$iul merg in centrul !i*ual al creierului B
aro+imati! ;8J se indreata sre rinciala glanda endocrina a coruluiK, e+lica
/eatrice Aiseman, e+ert in culoare.
0entru a sta$ili mesajul cromatic, com$inatia de culori tre$uie sa contina 1&isual color
hints), care declanseaza raspunsul 2 acelea care e.prima cel mai $ine mesajul
produsului. *ulorile au o actiune ,,neconditionata) si uni&ersal &ala$ila, indiferent de
particularitatea um$rei, tonalitatii sau a tentei folosite. ,iecare dintre acestea prezinta
potentialul de a induce efecte poziti&e sau ne#ati&e si care dintre acestea sunt
diminuate, persista sau sunt intensificate de relatiile cromatice din cadrul unei
com$inatii de culori. 3otusi, aspectele poziti&e sunt cu mult mai pre&alente decat
conotatiile ne#ati&e. Aceste raspunsuri, precum si asocierile mentale 4spatiu, forma,
te.tura si culoare5 si ori#inile reactiilor cromatice ajuta la definirea si crearea celor
mai eficiente com$inatii de culori si stari sufletesti [6!.
2. storicul modei
A ncerca reconstituirea a!enturii ideii de moda n secolul nostru, de
la in!entarea rimei case de mode, IHort$K , e la 1L78, nseamna, n fond,
a atrunde n adncurile intime ale mecanismelor ce au dat nastere ideii de
secol 22, de noutate, de modernism, de identitate. 0nseamna, n fond, a
reconstitui gesturi si mete$ne, siluete si interioare, a reconstitui !iata.
&oda secolului 22 oate fi suusa unor 9alonari cronologice, n
functie de ingerinta oliticuluiMistoricului n lumea creatorilor de imagine si
culoare. 0n functie, c$iar, de imlicarea de necesitatile lumii moderne.
Astfel, la o ri!ire fugara, utem regasi cte!a momente distincte N
K/a belle eoOueP sau nceutul de secol 22, cu reminiscente uternice sau
nceutul redi!i*arii truului n maniera lui de re*entare ct mai
QecificQnt'
rimul ra*boi mondial sau truul R la garSonne'
anii T:8 sau reactia la cri*a'
al doilea ra*boi mondial cu al sau ne. looU de influenta transoceanica'
!asta erioada de dua ra*boi n care, la rndul ei, se ot recunoaste o serie
de sub)etaeN
o anii sai*eci sau moda omului n Qecifi cosmic'
o anii sate*eci sau imaginea $iie'
o anii ot*eci)noua*eci sau moda ca !i*iune asura noului ce sta sa se
nascaV
Attea erioade, attea imaginiV 0n fond, aceeasi 3emeie.
4rimul designer de mod, care nu a fost doar un simlu croitor de
$aine ci creatorul concetului (i al no%iunii de couturier a fost, fr ndoial,
C$arles 3redericU Hort$ F1L;7 B 1LWEG, un engle* carea roserat n 4aris,
fiind considerat /a 4ere F"$e 3at$erG de FofG Haute Couture.
Xnainte ca acest negustor de $aine Fn engle*, draerG s)(i fi creat
roria sa maison couture Fcas de modG n 4aris, designul (i reali*area
concret a mbrcmintei era crea%ia unui numr mare de croitorese
anonime, iar a(a)*isa mod era coiat du $ainele urtate la casele regale.
Succesul incontestabil al lui Hort$ s)a ba*at e uterea de con!ingere
a acestuia care (tia s imun clien%ilor si ce s oarte, n loc de a asculta (i
e+ecuta ceea ce ace(tia doreau sau ar fi dorit s oarte. Catorit succesului
su de neegalat n la idea sa re!olu%ionar, clien%ii si erau n situa%ia nu
numai de a urta $aine deosebite de cele obi(nuite, reali*ate la House of
Hort$, dar (i de a fi mndri de a urta $aine a!nd o anume marc Qecific.
Ce fat, House of Worth a a!ut o e+isten% incredibil de lung n
lumea din ce n ce mai aglomerat (i mai cometiti! a haute couture,
e+istnd mult du moartea fondatorului acesteia din 1LWE (i ie(ind din
arena designului de mod doar n 1WE;, cnd a fost nc$is de str)str)
neotul lui C$arles 3redericU Hort$.
3ig.1. Crea%ii de mod ale anului 1W1E de 4oiret (i /an!in din Le Bon Ton.
4aul 4oiret, fostul ucenic al lui Hort$, entru care a reurtat ni(te
succese ma9ore n moda timului, (i)a desc$is roria sa cas de mode n
1W8Y, fiind unul dintre acei remarcabili designeri de mod care a (tiut s
armoni*e*e stilurile Art ?ou!eau (i Aest$eic Cress cu moda 4aris)ului (i cu
cerin%ele clien%ilor si. Crea%iile sale timuri, reali*ate n maniera Art Ceco,
alturi de in!en%iile sale n domeniul lingeriei feminine intime au fost
uternic (i raid mbr%i(ate de toate femeile, entru c erau reali*area
ractic a ceea ce 4oiret teoreti*ase, eliberarea trupului femeii de
constrngeri.
Cu desc$i*torii de drumuri, Hort$ (i 4oiret, aari%ia unor
couturieri ca Zean 4atou, &adeleine <ionnet, &ariano 3ortun>, Zeanne
/an!in, Coco C$anel, &ain Rousseau 5oc$er, Alsa Sc$iaarelli, Crist[bal
5alenciaga (i C$ristian Cior a fcut arte din de*!oltarea normal a
erioadei #clasice# a designului de mod.
2.1. storicul roc!iei de mireas
Roc$ia de mireas alb a arut cu cca ;888 de ani n urm, cnd
miresele din Agitul antic urtau mai multe rnduri de draa9e din materiale
simle. Albul era culoarea de srbtoare n 1recia, de aceea mireasa alegea
roc$ia alb la nunt ca un simbol al bucuriei./a nun%ile romane miresele
mbrcau roc$ii simle, albe, din materiale sub%iri, moi, aducnd astfel tribut
lui H>men, *eul fertilit%ii (i cstoriei, desre care se credea c iube(te n
mod deosebit culoarea alb. Ceea ce este secial entru miresele din acele
timuri att romane ct (i elene este c fe%ele le erau acoerite cu !oaluri
colorate ca semn al suunerii (i de!otamentului fa% de !iitorul so%. Xn
secolele 2<)2<0 aare unul dintre rimele documente oficiale care
amintesc de roc$ia de mireasa alb a Annei de 5retania la cstoria sa cu
regele /ouis al 200)lea al 3ran%ei. &argaret "udor, fiica lui Henr> al <0)lea,
s)a cstorit mbrcat ntr)o roc$ie de damasc alb ti!it cu ro(u)staco9iu )
culoarea tradi%ional a familiilor regale. Xn anul 171; rin%esa Alisabeta, fiica
lui Zames 0, a urtat o roc$ie argintie, brodat cu erle, fir de argint (i ietre
re%ioase. Xncend cu secolul al 2<000)lea (i n la 9umtatea secolului al
202)lea %inuta de nunt de!ine mult mai bogat (i comlicat, miresele care
aar%ineau caselor regale alegeau materiale scume, culorile referate fiind
argintiu cu ro(u. <ictoria 0 a Regatului Unit a urtat, la nunta sa din 1LY8, o
roc$ie alb din satin modobit cu flori de ortocal (i dantel delicat,
aceast roc$ie fiind un model entru genera%iile !iitoare. /a nceutul
secolului 22 roc$iile de mireas erau legate de stilul !ictorian al roc$iei de
mireas alb cu mneci lungi, !oal lung din ca n n icioare (i de
gulerul nalt ce imbrac n ntregime gtul. Atunci entru rima dat
creatorii (i roducatorii de imbrcminte confec%ionea* entru mirese serii
mici de roc$ii Ila gataP.

3ig.;.aGRoc$ie articular de mireasc
F/e$engaG

' bG Roc$ie de mod !ec$e
3.Tendinele modei pe perioada curent
Se crede c rimii IgermeniP ai modei au arut n Agitul antic,
odat cu aari%ia lu+ului (i elegan%ei !estimentare de la curtea faraonilor.
Aceast oinie este mai u%in lau*ibil ntruct este greu de cre*ut c atunci
(i acolo se sc$imb forma, dimensiunea (i culoarea !e(mntului n manier
(i la inter!ale de tim ce caracteri*ea* articularit%ile modei, a(a cum o
cuno(tem a*i.
Asemenea condi%ii se configurea* nu n lumea !ec$ilor ci!ili*a%ii
asiatice, ci n Auroa secolului al 20<)lea, atunci cnd e arena istoriei, A!ul
&ediu Fdin Auroa @ccidentalG, ncee s se destrame, desc$i*nd or%ile
rela%iilor de roduc%ie caitaliste acre !or marca nu numai o de*!oltare
economic sectaculoas, dar (i nflorirea artei (i culturii.
Acum omenirea !a cunoa(te unul dintre marile momente rousoare de
cultur (i ci!ili*a%ie, datorat Rena(terii italiene. Rena(terea !a fi momentul,
iar 0talia !a fi locul unde !or area rimele manifestri ale modei. Acest
ri!ilegiu este re!endicat n acela(i tim de 3ran%a, Sania (i Anglia, fiecare
retin*ndu)(i ntietatea.
Unii autori consider c momentul aari%iei modei a fost declan(at de
rima diferen%iere rodus B n lan dimensional B a !e(mntului brba%ilor
fa% de cel al femeilor. Aste !orba tot de secolul al 20<)lea, cnd costumul
brba%ilor a de!enit mai scurt dect cel al femeilor. Aste greu de accetat o
asemenea interretare, dac a!em n !edere c moda nu nsemna o deosebire
ntre ceea ce oart femeile (i ceea ce oart bie%ii. &oda nseamn, de
fat, sc$imbarea eriodic a formei, a dimensiunii (i a culorii.
A!olu%ia fenomenului n secolul nostru a luat roor%ii de mare
comle+itate. Au fost e+rimate reri care au cerut ca moda s fie ridicat
la rang de (tiin%.
&oda a strnit n decursul !eacurilor reac%ii dintre cele mai ciudate. Cnd a
fost adorat de unii, a fost $ulit de al%ii, ceea ce a fcut s fie mereu
sc$imbtoare, nct s mace (i e unii (i e al%ii.
4. Siluete, stiluri, teme
Ceea ce deosebe(te o mod !estimentar de alta este silueta FliniaG,
stilul (i tema. Uneori inter!in (i culorile.
Silueta natural a corului uman a suferit n decursul timului unele
modificri determinate de modul de !ia%, de clim (i de *ona geografic. /a
nceut, omul a fost mai robust, mai u%in *!elt, cu forme dure, ca (i modul
su de e+isten%. Aoi, e msur ce condi%iile de !ia% de!in mai fa!orabile,
se conturea* (i o siluet cu forme mai u%in dure, mai *!elt. @ dat ce
omul de!ine con(tient de frumuse%ea fturii sale, !a in!enta tot ce mintea l
!a a9uta entru a se nfrumuse%a (i mai mult.
@mul a inter!enit entru a)(i modela roriul c$i. Xn a9utorul
formrii (i strrii unei siluete natural roor%ionate a inter!enit cu !remea
sortul, menit s ntre%in sntatea (i !igoarea B de!enind totodat (i
sectacol de mare atrac%ie.
Car omul nu s)a mul%umit numai cu att. Al a utili*at (i !e(mntul
nc din cele mai !ec$i timuri ca mi9loc de nfrumuse%are, colorndu)l,
dndu)i forme din cele mai di!erse. Astfel a descoerit n !e(mnt
osibilitatea de a)(i remodela corul ntr)un mod artificial, n conformitate
cu imagina%ia sa artistic, fcndu)l cnd mai alungit, cnd mai scund, mai
!oluminos sau mai sub%iat, suunndu)l di!erselor forme geometrice Ftrae*,
clesidr, conic, dretung$iular, butoi etc.G modificndu)i mereu ar$itectura.
%"4(' V1%"M13")'1 C53"1M65')31
%"4(4 C)')C"1'%"C 5,s.
1. C4)%C ) elegan& rafinament
) %esturi de calitate, fr modele florale
strlucitoare
) sunt referate culorile uni
) silueta dreat sau a9ustat
) 9ac$ete n combina%ie cu fuste sau
antaloni, roc$ii sau blu*e cu linia
croielii mai sobr
nu este admis
e+tra!agan%a
2. D1 7'5( ) so,rietate& elegan reinut& caracter
#ractic
) silueta este dreat, iar forma trae*oidal
) %esturi n acela(i ton sau cu ornamente
mrunte'
) comleuriN sacou (i antalon, 9ac$et (i
fust, roc$ii'
nu sunt
ermise
%esturile cu
desene mari,
!iu)colorate
sau cu desene
florale
3.
'5M)3"C
) feminitate& sensi,ilitate& suavitate
) materiale u(oare, fluide, uni, cu imrimeuri
florale, buline sau cu forme neregulate
) croieli care accentuea* talia (i decolteul'
) decorarea cu !olane, 9abouri, dantele,
!oaluri
) accesorii delicate, dar e+tra!agante
$. 1"358
-54C45'C
) stil ins#irat din costumele tradiionale
ale diferitelor #o#oare
) caracter func%ional, confort
) croieli ce deind de tradi%iile na%ionale'
forme simle, dretung$iulare, trae*oidale
) %esturi n culori naturale, ce deind de
secificul na%ional,
) finisarea roduselor cuN a9ur, dantel,
broderii, alica%ii
Microstiluri9
rustic, .estern,
countr> etc.
:. %65'" ) sim#litate& confort& li,ertate de mi;care
) croieli func%ionale' bu*unare alicate,
fermoare, case etc.
) libertate n alegerea materialelor
) gam cromatic foarte !ariat
Microstiluri9
Sort ) elegant,
safari, 9eans,
marinresc etc.
/. 16)")3" ) materiale strlucitoare, cromatic uternic,
imrimeuri naturale, design #rovocator
4o.er oint Kstiluri !estimentareP
7i,liografie
1. $ttNMM....artline.roM&oda))un)cariciu)));;Q:7)1)n.$tml G
;. ;. $ttNMM....artline.roMCe)inseamna)sa)fii)la)moda)in)Romania))Ucraina))SUA)
sau)Hong)Kong);;;Q7)1)n.$tml
:. $ttNMM....artline.roM&oda)))o)afacere)17QQ;)1)n.$tml
Y. $ttNMM....artline.roMCine)dictea*a)moda)17QQ1)1)n.$tml
E. $ttNMM....artline.roMCesignul)!estimentar)ca)arta);17E;)1)n.$tml
7. $ttNMM....artline.roMCuloarea)ne)con!inge)sa)cumaram);;W:;)1)n.$tml
Q. $ttNMM....dialogte+tile.roMcontentMblue)iris)culoarea)anului);88L
<. !tt#988===.google.ro8searc!?
>?sincronizare@culorilor@vestimentatieA!l?enAclient?firefo2B
aArls?org.mozilla9ro9officialAc!annel?sA#rmd?ivnsAei?ouC,"Df$M<31sg,>=cE
F7=Astart?$GAsa?3
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate