Cadastru

Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara -

Bucuresti
Facultatea de Agronomie
CADASTRU
- Curs -
Responsabil, Sef lucrari
Drd. Ing. Mircea GRIGORE
1
Cadastru
CURI!S
".rivire genera#a
1 1.1. Definitii ale cadastrului. 6
1.2. Cadastrul de-a lungul timpului la diverse societati umane si in
Romania . 6
1.2.1. Inceputurile activitatii de cadastru 6
1.2.2. Cadastrul in Romania..
1.2.!. Cadastre pe domenii de activitate economica .. "
2 1.3. Scopul si obiectul cadastrului .12
1.4. Destinatiile terenurilor.1!
3 1.#.1. $ruparea terenurilor conform legii1!
1.5. Categoriile de folosinta a terenurilor.1!
1.%.1. $eneralitati.. 1!
1.%.2. Criterii de clasificare a categoriilor de folosinta. 1#
1.6. artile componente ale cadastrului! domenii si activitati
4 cu care se reali"ea"a cadastrul .1
5 1.6.1. $eneralitati1
6 1.6.2. &artea te'nica..1
1.6.!. &artea economica1
1.6.#. &artea (uridica..1)
1.6.%. *omenii si activitati de ba+a care participa la reali+area
cadastrului1)
1.6.6. *omeniile si activitatile de colaborare care conduc la reali+area
cadastrului ..1)
1.6.. *omeniile si activitatile care a(uta reali+area cadastrului 1)
1.#. $tilitatea %ancilor de Date a cadastrului &&&&&&&&&&..1"
1..1. $eneralitati...1"
1..2. &relucrarea automata a datelor si constituirea bancii de date 1"
$. artea te%nica a Cadastru#ui
2.1. Cerinte de preci"ie! generalitati&&&&&&&&&&&&.21
2.2. Sisteme de proiectie ' necesitate! utili"are..21
2.2.1. $eneralitati...21
2.2.2. Sistemul de proiectie stereografic,1"-..21
2.2.!. Sisteme de proiectie locala derivate ale sistemului de
proiectie stereografic,1"-22
2.2.3.1. (eneralitati22
2.2.3.2. $tili"area unui sistem de proiectie local derivat
al sistemului de proiectie stereografic-1)#*&&&&&&&&&..22
2
Cadastru
2.3. Sistemul de impartire a foilor de plan pentru proiectia
stereografica2!
2.!.1. $eneralitati.. 2!
2.!.2. .omenclatura foilor de plan pentru proiectia stereografic,1"-. 2#
2.4. +asuratori destinate cadastrului ' cerinte si diverse procedee
de culegere a datelor primare..2%
2.#.1. $eneralitati.2%
2.#.2. &rocedeul fotogrammetric..2%
2.5. rocedee pentru calculul suprafetelor26
2.%.1. $eneralitati...26
2.%.2. &rocedee numerice.2
2.5.2.1. rocedeul analitic&&&&&&&&&&&&&&&&.2
2.5.2.2. rocedeul trigonometric..2
2.5.2.3. rocedeul geometric...2)
2.%.!. &rocedee grafice.2)
2.5.3.1. +etoda grafica..2)
2.5.3.2. +etoda grafico ' mecanica&&&&&&&&&&&&&!-
2.6. arcelarea si detasarea terenurilor..!1
2.6.1. $eneralitati.. !1
2.6.2. &rocedee grafice.!1
2.6.2.1. Detasari grafice printr-un punct obligat&&&&&&&&!1
2.6.2.2. Detasari grafice prin drepte paralele cu o directie data&.!2
2.#. arcelarea si detasarea prin procedee numerice a suprafetelor!#
2..1. $eneralitati...!#
2..2. *etasari de suprafete pe cale numerica printr,un punct obligat..!#
2..!. *etasari de suprafete pe cale numerica prin drepte paralele cu
o directie data..!6
2.#.3.1. Detasarea paralela cu o directie data in triung,i&&&&.!6
2.#.3.2. Detasarea paralela cu o directie data in trape"..!
2.#.3.3. Detasarea paralela cu o directie data in poligon.!)
2..#. *etasarea unei suprafete printr,o linie franta paralela cu un
contur poligonal..!"
2.-. Rectificarea ,otarelor.#-
2.).1. $eneralitati...#-
2.).2. &rocedeul grafic...#1
2.).!. &rocedeul numeric..#1
2.). .utomati"area lucrarilor cadastrale&&&&&..#!
2.".1. $eneralitati...#!
2.".2. /btinerea bancii de date cadastrale cu statiile totale##
2.".!. /btinerea bancii de date cadastrale cu statiile $&S.##
2.".#. /btinerea bancii de date cadastrale pe cale fotogrammetrica.#6
2.".%. /btinerea bancii de date cadastrale prin digiti+are sau0si prin
scanare,vectori+are...#
2.1*. /ntroducerea cadastrului &&&&&&#
2.1-.1. $eneralitati.#
2.1-.2. &roiectul te'nic de introducere a cadastrului ..#"
2.1-.!. *elimitarea cadastrala a teritoriilor administrative si marcarea
'otarelor...%-
!
Cadastru
2.1*.3.1. (eneralitati..%-
2.1*.3.2. 0ucrari pregatitoare%1
2.1*.3.3. 0ucrari de stabilire si marcare la teren a punctelor de
,otar..%2
2.1*.3.4. Documente de delimitare cadastrala&&&&&&&&..%2
2.1-.# Reteaua geode+ica%!
2.1*.4.1. (eneralitati..%!
2.1*.4.2. Reteaua geode"ica de indesire si ridicare.%!
2.1-.%. 12ecutarea masuratorilor destinate intocmirii de noi planuri si
actuali+arii planurilor cadastrale...%%
2.1*.5.1. (eneralitati..%%
2.1*.5.2. +asuratorile de teren destinate intocmirii de noi
planuri cadastrale...%%
2.1*.5.3. +asuratorile de teren destinate actuali"arii de
planuri cadastrale...%6
2.1-.6. Identificarea la teren a propietarilor, categoriilor de folosinta si
la birou numerotarea cadastrala si elaborarea originalelor de intocmire
a planurilor cadastrale%
2.1*.6.1. (eneralitati..%
2.1*.6.2. Desfasurarea operatiunilor de identificare a
propietarilor imobilelor%
2.1*.6.3. Stabilirea categoriilor de folosinta a terenurilor.%)
2.1*.6.4. 1umerotarea cadastrala a e2travilanului unui teritoriu
administrativ%"
2.1*.6.5. 1umerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu
administrativ%"
2.1*.6.6. Cartoeditarea planurilor cadastrale.6-
2.1*.6.#. lanul cadastral de ansamblu..6-
2.1-.. *ocumentele principale ale cadastrului 61
2.11. /ntretinerea lucrarilor de cadastru .61
2.11.1. $eneralitati.61
2.11.2. 3inerea la +i sistematica 4cotidiana5..62
2.11.!. 3inerea la +i periodica 4perioada conform legii 6 6 ani5..62
&. artea economica a cadastru#ui
3.1. (eneralitati .6#
3.2. %onitarea cadastrala a terenurilor.6#
3.3. 3tapele lucrarilor de bonitare&&.6%
3.4. Calculul notei medii de bonitare...6
3.5. Calculul venitului mediu cadastral6
3.6. 4enitul net cadastral si normele de venit agricol impo"abile
ca ba"a a impo"itului pe venitul agricol6)
3.#. %onitarea cadastrala a terenurilor din intravilane ' Criteriile
de stabilire a normelor-ba"a impo"abila a imobilelor6)
#
Cadastru
'. artea (uridica a cadastru#ui
4.1. 1otiuni de drept funciar.-
#.1.1. $eneralitati...-
#.1.2. *reptul de proprietate.-
#.1.!. 7unurile si circulatia lor..1
#.1.#. 8oduri de dobandire a dreptului de proprietate.#
#.1.%. Regimul (uridic al dreptului de proprietate...)1
#.1.6. Circulatia (uridica a terenurilor..)2
4.2. Rolul publicitatii imobiliare in apararea drepturilor reale
asupra proprietatii ..)!
#.2.1. $eneralitati..)!
#.2.2. *repturile tabulare care se inscriu in cartea funciara...)!
). Bi*#iogra+ie
%
Cadastru
Agro 9 C:RS 1 ; C:RS 2
rivire genera#a
1.1. Definitii ale cadastrului
<Forma de inventar funciar alcatuit dintr,un registru cadastral si din planuri, cuprinde
datele te'nico,economice privitoare la toate imobilele situate pe teritoriul unui oras,
raion, comuna sau sat. In registrul cadastral sunt trecute datele obtinute prin lucrarile de
identificare, de masuratoare si de ridicare in plan a imobilelor situate pe un anumit
teritoriu, continand pentru fiecare imobil 4parcela5 urmatoarele date= numar topografic,
suprafata destinatiei teritoriului 4arabil, pasune, etc.5 sau felul folosintei 4teren construit,
curte5, precum si numele posesorului.
Serveste la identificarea si evidenta imobilelor pe categorii de folosinta, la planificarea
productiei agricole, la ase+area impo+itelor si la intocmirea si tinerea la curent a cartilor
funciare si a altor registre de publicitate a drepturilor reale privind imobilele.>
Dictionar encic#o,edic - Ed. o#itica Bucuresti - "./$.
<Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta te'nica, economica si
(uridica, prin care se reali+ea+a identificarea, inregistrarea, descrierea si repre+entarea
pe 'arti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile
de pe intrg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor si de propietar>.
0.12"../ - 0egea cadastru#ui si ,u*#icitatii imo*i#iare - "../.
?Cadastrul general este sistemul unitar si obligatoriu de evidenta te'nica, economica si
(uridica a tuturor imobilelor de pe intreg teritoriul tarii.?
0.$'12$33)-0ege ,rivind re+orma in domenii#e ,ro,rietatii si (ustitiei4... - $33).
1.2. Cadastrul de-a lungul timpului la diverse societati umane si in
Romania
1.2.1. Inceputurile activitatii de cadastru
Cele mai vec'i cunostinte asupra activitatii organi+ate de masurare a terenurilor
sunt cele transmise prin scrierile egiptene. *in acestea, re+ulta ca la cancelariile
faraonilor se tineau registre in care erau inscrise terenurile ce se reparti+au periodic
spre cultivare in lunca fluviului .il. *upa modul de organi+are la egipteni a acestei
activitati, re+ulta pentru prima data cele doua scopuri principale ale cadastrului, care se
pastrea+a si asta+i si anume, garantarea dreptului de proprietate si aplicarea stricta dar
ec'itabila a fiscalitatii funciare.
:n sistem de masurare organi+ata a terenurilor agricole a e2istat si in Asia 8ica,
sub regele *arius al &ersiei 4%21 , #)% i.C.5.
*enumirea meseriei pe care o practicau cei ce masurau terenurile apare pentru
prima data la romani, si anume agrimensura, iar cei ce o practicau se numeau
agrimensori.
*e la formele simple de evidenta cadastrala care au e2istat in antic'itate s,a
a(uns treptat la formele perfectionate din epoca feudala, cunoscute mai ales in vestul
1uropei. In evolutia lui de,a lungul timpului, cadastrul s,a dovedit a fi o institutie
progresista, deoarece a contribuit, alaturi de institutiile (uridice, la inlaturarea
nedreptatilor si pre(udecatilor care au e2istat pe treptele omenirii in ceea ce priveste
dovedirea si prote(area dreptului real de proprietate si introducerea ec'itatii la plata
impo+itelor cuvenite societatii.
6
Cadastru
Asupra originei si etimologiei cuvantului <cadastru> e2ista mai multe ipote+e.
Astfel, dupa unii autori acest cuvant ar deriva din cuvantul grec <@atasti'on> care
inseamna <registru de impunere>, iar dupa alti autori ar deriva din cuvantul latinesc
<capitastrum> cu sensul de <impo+it pe cap de cetatean>. :lterior, cuvantul <capitastrum>
a trecut in forma italiana <il cotastro> ceea ce inseamna registru de plati. $ermanii i,au
+is <Aataster>, france+ii <cadastre>, iar romanii l,au preluat sub forma de <cadastru> la
inceputul secolului BIB, forma sub care este folosit si in pre+ent.
&ana la mi(locul secolului BIII, institutia cadastrului re+olva atat problemele legate
de masurarea si stabilirea calitatii terenurilor agricole, cat si cele (uridice legate de
diferitele forme de publicitate imobiliara. Cu timpul, cadastrul s,a separat in partile sale
te'nica si economica, pe de o parte, si (uridica, pe de alta parte, conturandu,se c'iar
institutii separate fiecare evoluand pe laturile specifice, dar cooperand in permanenta in
sensul ca datele din cadastru servesc pentru sistemul de publicitate imobiliara, iar cele
de la publicitatea imobiliara, cum sunt cartile funciare tinute la +i cu sc'imbarile ce se
produc prin desmembrari, alipiri si sc'imbari ale categoriilor de folosinta, etc., servesc
pentru tinerea la +i a cadastrului general.
1.2.2. Cadastrul in Romania
Activitatea de cadastru in Romania a parcurs etapele=
- etapa inceputurilor introducerii cadastrului general 41"# in 3ransilvania,
7anat si 7ucovina, 1)!1 in 8untenia si 1)!2 in 8oldova5C
1ste necesar a se mentiona initiativele si eforturile deosebite ale lui $'eorg'e
Asac'i si $'eorg'e Da+ar care au condus la infiintarea in anii 1)1! la Iasi si respectiv in
1)1) la 7ucuresti a primelor scoli de inginerie care au pregatit cadrele te'nice
topografice si cadastrale auto'tone si care au contribuit in mod 'otarator la introducerea
unor sisteme de organi+are si metode de lucru asemanatoare cu cele va+ute de ei in
tari din vestul 1uropei.
- etapa 1"1" 6 1"!!, care a debutat cu infiintarea *irectiei Cadastrului si
intensificarea lucrarilor de cadastru in 8oldova si 8untenia dupa primul
ra+boi mondial si a reformelor agrare si inc'eiata in 1"!! cand a aparut prima
lege care a reglementat e2ecutarea unitara a cadastrului general si cartilor
funciare 4Degea nr. 2!01"!!5C
Adoptarea in anul 1"!- a sistemului de proiectie cartografica stereografica in
locul proiectiei cartografice 7onne. Da adoptarea noului sistem de proiectie cartografica
un aport important l,a avut savantul si profesorul france+ 7. Roussil'e, care a fost
consultat si invitat in mod special in Romania in acest scop. In anii care au urmat s,a
putut face dovada ca proiectia cartografica stereografica este cea mai indicata pentru
tara noastra si ca inlocuirea 4dupa anul 1"%-5 cu sistemul de proiectie $auss,Aruger nu
a fost, din multe puncte de vedere, o masura benefica.
- etapa1"!! 6 1"%%, care a debutat cu inceperea unui cadastru modern, dar a
caror lucrari au fost intrerupte pe timpul celui de,al doilea ra+boi mondial si
ulterior fiind influentate negativ din cau+a conceptiilor refractare ale regimului
fata de aceasta activitateC
&entru reali+area unor lucrari cu caracter de proba si generali+are, cadastrul si
introducerea cartilor funciare au inceput in fostul (udet Ilfov si in comunele subordonate
municipiului 7ucuresti.
In intervalul 1"##,1"%% se inregistrea+a o stagnare in activitatea de cadastru
cau+ata in parte si de lucrarile de masuratori si parcelari facute pentru improprietarirea

Cadastru
temporara a taranilor, dar mai ales datorita lipsei de spri(in din partea regimului
comunist care se ba+a pe ideile negarii drepturilor de proprietate privata asupra
pamantului si, ca atare, nu era interesat in finantarea institutiei cadastrului si cartilor
funciare care erau instrumente ce a(utau tocmai la confirmarea si prote(area drepturilor
reale de proprietate imobiliara ale persoanelor fi+ice.
- etapa 1"%% 6 1")", in care au fost folosite diverse forme de evidenta a
terenurilor 4evidenta funciara, cadastru funciar5 orientate cu prioritate spre
patrimoniul agriculturii colectivi+ate si de statC
Astfel, in anul 1"%% se legiferea+a 4prin *ecretul nr. 2)-01"%% si Eotararea de
guvern nr. 12#-01"%%5 organi+area si e2ecutarea <evidentei funciare> cu scopul principal
de a servi la comasarea terenurilor agricole in actiunea de colectivi+are a agriculturii.
&lanurile topografice pentru aceasta evidenta au fost e2ecutate intr,o perioada relativ
scurta 4de cca. 6 ani5, prin metode fotogrammetrice si in mai mica masura prin metode
topografice clasice. Aceste planuri topografice au fost e2ecutate la scara 1=1- --- pe o
suprafata de cca. 1! milioane 'ectare.
S,a constatat astfel ca, evidenta simpla funciara nu era suficienta in curmarea
abu+urilor si divergentelor dintre unitatile agricole si cele ale altor sectoare 4silvic,
urbanistic, minier, cai de comunicatii, gospodarirea apelor, etc.5 in procesul de
supraveg'ere al folosirii intregului fond funciar al tarii. *e aceea, in anul 1"6) 4prin
Degea nr. 1201"6), privind apararea, conservarea si folosirea terenurilor agicole5 se
prevede printre altele introducerea cadastrului funciar pe intreg teritoriul tarii.
:n moment de referinta important nu numai pentru activitatea de cadastru
funciar, dar si pentru activitatile de geode+ie, fotogrammetrie si cartografie l,a constituit
reglementarile date de *ecretul nr. !-%01"2 privind activitatea geode+ica, topo,
fotogrammetrica si cartografica, precum si folosirea datelor si documentelor re+ultate
din aceasta activitate. &rin acest act normativ au fost reglementate printre altele, pentru
prima data, obligatii mai ferme pentru unitatile care e2ecutau astfel de lucrari, s,a
instituit o coordonare unitara in scopul evitarii suprapunerilor si valorificarii
corespun+atoare a patrimoniului geode+ic si cartografic e2istent, dar cea mai importanta
masura a fost reglementarea finantarii intocmirii planului topografic de ba+a al tarii la
scarile 1=% --- si 1=2 ---. 1vident ca planul topografic de ba+a al tarii a fost conceput
ca un spri(in direct pentru activitatea de cadastru funciar preva+andu,se ca prin
derivarea continutului cadastral din foile planului topografic de ba+a sa se asigure
suportul principal pentru lucrarile de cadastru funciar.
- etapa 1""- 6 1""%, in care intregul personal al unitatilor de cadastru funciar a
fost mobili+at la lucrarile de aplicare a Degii fondului funciar nr. 1)01""1 si in
care, din lipsa legii pentru noul cadastru general si publicitatii imobiliare,
lucrarile de cadastru in sistemul vec'i au fost diminuate sau intrerupte in
ma(oritatea (udetelorC
In ceea ce priveste aportul cadastrului funciar in desfasurarea lucrarilor de
aplicare a Degii nr. 1)01""1, desi acesta are un continut inferior cadastrului general, s,a
dovedit totusi util in asigurarea lucrarilor de masuratori si de parcelare, dar in primul
rand in scurtarea timpului de punere in posesie si de emitere a titlurilor de proprietate.
*e aceea, cum era si firesc, ordinea de inc'eiere a aplicarii Degii nr. 1)01""1, in care s,
au clasat teritoriile comunale, a coincis in general cu e2istenta si gradul de actuali+are a
cadastrului funciar pentru intravilane si suprafetele din e2travilan care au format
patrimoniile fostelor cooperative agricole de productie si ale asociatiilor agricole.
)
Cadastru
- etapa noului cadastru, care, dupa anul 1""% a creat cadrul pentru
organi+area si e2ecutarea unui cadastru modern, la nivelul cerintelor
societatilor democratice avansate.
1tapa debutea+a cu aparitia noii legi a cadastrului si repre+inta evenimetul cel
mai important pentru activitatea de cadastru, deoarece=
- se creea+a posibilitatea punerii in practica a celor mai noi conceptii de
reali+are a unui cadastru modern, la care sa se racorde+e cartile funciare,
ceea ce ne,ar situa printre tarile in care sunt create toate conditiile socio,
(uridice pentru cunoasterea obiectiva, dar si pentru recunoasterea dreptului
real de proprietate imobiliara si stabilirea ec'itabila a obligatiilor fiscale ale
proprietarilor de imobileC
- pentru generatiile care vor participa la reali+area noului cadastru , vor fi
necesare eforturi de recuperare a timpului pierdut cu diferitele forme de
evidenta a terenurilor si de gasire a celor mai eficiente cai pentru valorificarea
patrimoniului geode+ic, topografic si cartografic, dar si de initiere in noile
te'nologii, mi(loace te'nice si materiale specifice.
1.2.!. Cadastre pe domenii de activitate economica
Cerintele de administrare a patrimoniilor au impus ca unele sectoare economice
sa,si organi+e+e sisteme proprii de evidenta ale terenurilor, denumite sisteme de
cadastru de specialitate.
Astfel,conform legii si normelor elaborate de A.C&I , A$1.3IA .A3I/.ADA de
CA*AS3R: si &:7DICI3A31 I8/7IDIARA 4fost /...C.$.C5, cadastrele de
specialitate, sunt= <subsisteme de evidenta si inventariere sistematica din punct de
vedere te'nic si economic a bunurilor imobile, specifice unor domenii de activitate, cu
scopul administrarii lor rationale.> In acest sens, distingem =
- cadastrul agricol 6 evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor agricole
pe categorii si subcategorii de folosinta, specificand natura solului, panta,
pretabilitatea la anumite culturi, clasa de calitate, venitul net, etc. C
- cadastrul forestier 6 evidenta si inventarierea sistematica a fondului forestier
national si a amena(amentelor silvice, specificand suprafata, esenta
lemnoasa, varsta, consistenta masei lemnoase, etc., precum si informatii
referitoare la sol, relief si climaC
- cadastrul cailor ferate 6 evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor,
instalatiilor si starii retelei feroviareC
- cadastrul drumurilor 6 evidenta si inventarierea terenurilor, constructiilor,
instalatiilor si starii retelei de drumuriC
- cadastrul porturilor 6 evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor,
constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane si
supraterane, platformelor te'nologice, etc., care deservesc unitatile portuareC
- cadastrul aeroporturilor , evidenta si inventarierea sistematica a terenurilor,
constructiilor, instalatiilor, cailor de transport, retelelor subterane si
supraterane, platformelor te'nologice, etc., care deservesc aeroporturileC
- cadastrul apelor evidenta si inventarierea apelor, a terenurilor acoperite de
ape si stuf, precum si a instalatiilor care le deservesc, organi+ate pe ba+ine
'idrografice, specificand suprafata, calitatea, folosinta, instalatiile de transport
si e2ploatare, de protectie si ameliorare a calitatii, precum si conditiile de
relief si climaC
- cadastrul fondului imobiliar , evidenta si inventarierea corpurilor de proprietate
din localitati, specificand pentru constructii folosinta, materialele de
"
Cadastru
constructie, structura, regimul de inaltime, fundatia, suprafata, dotarile,
stareaC
- cadastrul retelelor edilitare 4apa, canali+are, termoficare, ga+, electrice,
telefonice5 , evidenta si inventarierea retelelor edilitare si a instalatiilor care le
deservesc, specificand amplasamentele, traseele, dimensiunile, materialele
de constructii, parametrii te'nici, starea.
Cadastrul agricol
&entru a putea sa devina eficiente, societatile comerciale de stat si private din
agricultura, precum si asociatiile proprietarilor agricoli sunt obligate sa intreprinda in
permanenta masuri de moderni+are si speciali+are a productiei, dar si de folosire
rationala a suprafetelor de teren destinate culturilor agricole, a spatiilor de productie si
depo+itare, constructiilor 'idroameliorative si de protectie a solului, etc.. Aceste cerinte
impun cunoasterea amanuntita din punct de vedere cantitativ si calitativ a pamantului
care formea+a capitalul fi2 de cea mai mare valoare, precum si a lucrarilor de investitii,
de productie, de protectie, etc. ceea ce se reali+ea+a prin cadastrul agricol.
&entru intocmirea proiectelor de organi+are a teritoriului pe unitati agricole
e2istenta prealabila a cadastrului agricol se impune de la sine, dupa cum, actuali+area
cadastrului agricol se impune ca necesitate dupa terminarea aplicarii pe teren a
proiectelor de organi+area teritoriului.
Scarile de intocmire ale planurilor topografice destinate cadastrului agricol sunt
de regula la scara 1=2---, iar in ca+uri speciale, scara 1=1---. Continutul planurilor
topografice pentru cadastrul agricol se completea+a de regula cu relieful terenului, prin
curbe de nivel.
Cadastrul imobiliar-edilitar
Scopul cadastrului imobiliar,edilitar consta in constituirea bancilor de date urbane
prin culegerea unor date si informatii privind actuali+area te'nica, economica si (uridica
si completarea lor cu=
, delimitarea conform legii a teritoriului administrativ ce urmea+a a fi cadastrat si
marcarea limitei intravilanului localitatilorC
, actuali+area sau intocmirea planului topografic sau cadastral care va constitui
suportul de ba+a al lucrarilor de cadastruC
, identificarea proprietarilor de terenuri si ai corpurilor de cladiriC
, completarea datelor continute in ?Fisa corpului de proprietate? cu=
, caracteristicile functionale ale cladirilorC
, e2istenta dotarilor edilitare la nivel de parcela si la nivel de corp de
cladireC
, inscrieri de date declarative.
Culegerea unor date si informatii de detaliu privind caracteristicile constructive ale
cladirilor si, la cerere, elemente suplimentare privind caracteristicile geote'nice ale
terenului, in scopul evaluarii pe criterii te'nice a terenurilor si cladirilor, precum si
furni+area unor informatii necesare stabilirii pretului minim de concesionare al
terenurilor in conformitate cu prevederile legale.
*e regula, continutul principal topografic al planurilor cadastrale ale cadastrului
imobiliar ale oraselor sunt de obicei la scara 1=%-- sau 1=1---.
Inventarierea te'nica imoboliara a cladirilor consta din anali+area cantitativa si
calitativa a fiecarei constructii si preci+area caracteristicilor de ba+a in fisa te'nica a
constructiei si pe planul cadastral. In acest scop sunt stabilite simbolurile si indicii de
cartare 4dupa destinatie, dupa felul materialelor de constructie si structurilor de
re+istenta, numarul de eta(e, instalatiile din dotare, etc.5.
1-
Cadastru
Invetarierea +estrei edilitare a localitatii consta in masurarea pe teren si
repre+entarea pe planurile cadastrale si in registrele cadastrale a po+itiei si
caracteristicilor te'nice a tuturor retelelor subterane si supraterane de alimentare cu
apa 4potabila si industriala5, canali+are, de termoficare, ga+e naturale, electrice,
telefonice, etc. In cadrul inventarierii intra si caile de rulare a mi(loacelor de transport
electrice, constructiile la suprafata de indentificare a instalatiilor subterane 4caminele de
vi+itare5, transformatoarele electrice, statiile de pompare si de punere sub presiune si
alte constructii si instalatii care fac parte din dotarea edilitara de interes public.
12igentele asupra preci+iei masuratorilor pentru culegerea datelor primare ale
cadastrului imobiliar,edilitar sunt in legatura directa cu densitatea si comple2itatea
continutului acestor date din teren.
*aca cu oca+ia lucrarilor care se efectuea+a pentru cadastrul imobiliar, se
constata ca datele referitoare la suprafata, categorie de folosinta sau proprietar nu sunt
actuale sau sunt eronate, ele necorespun+and realitatii din teren, acestea trebuie aduse
la cunostinta oficiului (udetean de cadastru si publicitate imobiliara 4fost /FC$C5 care
va 'otara conform instructiunilor proprii, datele si informatiile definitive care se
inregistrea+a in cadastrul imobiliar sau vor corecta in mod corespun+ator aceste date.
In aceasta situatie, datele si informatiile obtinute in urma lucrarilor de teren se vor
inscrie cu caracter nedifinitiv, asa cum prevede Degea nr. 01""6.
*atele privind cadastrul imobiliar trebuie sa reflecte situatia fondului construit
e2istent in limitele intravilanului localitatii.
Cadastrul forestier
In pre+ent, pentru suprafata totala de cca. mil. 'a cat repre+inta fondul forestier
al tarii, este organi+at un sistem de evidenta a terenurilor pe ba+a de masuratori grafice
efectuate pe planurile topografice la scarile 1=%--- si 1=1----. Specificul acestui sistem
de evidenta consta in faptul ca el se reali+ea+a sau se aduce la +i concomitent cu
re+olvarea proiectelor de amena(ari silvice 4a amena(amentelor5. *e aceea, re+ultatele
unor fa+e specifice masuratorilor cadastrale se regasesc in piesele proiectelor de
amena(ari silvice, cum sunt cele cuprinse in partile referitoare la=
, formarea si numerotarea parceleiC
, delimitarea parceleiC
, delimitarea fondului forestierC
, evidenta pe trupuri de padureC
, evidenta miscarilor suprafetelor din fondul forestierC
, situatia suprafetelor pe grupe functionale si categorii de folosinte, inclusiv
enclave, etc..
Intru,cat amena(amentele silvice se revi+uesc si se actuali+ea+a la 1- ani, se
asigura implicit si o actuali+are periodica a partii referitoare la evidenta terenurilor c'iar
daca pentru aceasta din urma intervalul este prea mare.
*in cau+a ca proiectele amena(amentelor se intocmesc pe ocoale silvice
netinandu,se seama de delimitarile administrativ,teritoriale, racordarea sau
circumscrierea datelor in sistemul de evidenta silvica se fac conform normelor elaborate
de titularul cadastrului pe domeniu de activitate silvic, avi+ate de A.C&I 4 fost /.C$C5.
Cadastrul apelor
Cadastrul apelor este organi+at ca un sistem de inventariere si de ordonare
sistematica a caracteristicilor morfometrice si 'idrologice ale cursurilor de apa, precum
si a obiectivelor de pe cursurile de apa in legatura cu acestea.
Cadastrul apelor nu reali+ea+a o evidenta cadastrala a suprafetelor terenurilor
aflate permanent sub ape pe teritorii administrative, problemele, legate de cadastrul pe
domeniu de activitate al gospodaririi apelor, fiind initiate de Degea apelor, nr.1-01""6.
11
Cadastru
Astfel, al.4%5 al Art.!% din legea amintita prevede ca ?Fondul national de date de
gospodarire a apelor, precum si evidenta apelor ce apartin domeniului public sunt
incluse in Cadastrul apelor, cu e2ceptia apelor geotermale. 8odul de organi+are a
Cadastrului apelor se stabileste de 8inisterul Apelor, &adurilor &rotectiei 8ediului, iar
tinerea la +i a acestuia se asigura de Regia Autonoma ?Apele Romane?.?, iar al.415 al
Art.!6 prevede ca ?:nitatile si instalatiile autonome care furni+ea+a informatii
'idrologice, 'idrogeologice si meteorologice specifice gospodaririi apelor, precum si
informatii privind caracteristicile cantitative si calitative ale resurselor de apa formea+a
reteaua nationala de observatii pentru gospodarirea apelor.? Art.!" din Degea nr.1-0""
prevede ca ?*elimitarea albiilor minore se reali+ea+a de Regia Autonoma ?Apele
Romane? impreuna cu autoritatea de cadastru si cu detinatorii terenurilor riverane.?
In tara noastra, cadastrul apelor a fost organi+at, in anul 1"%), ca o inventariere
necesara pentru intocmirea planurilor de amena(are comple2a a ba+inelor 'idrografice
si programului national de amena(are al apelor din Romania. In prima etapa, cadastrul
apelor a reali+at o inventariere primara si ordonarea sistematica a caracteristicilor
morfometrice si 'idrografice ale cursurilor de apa. &entru aceasta s,a facut mai intai o
codificare, in cadrul a 1% ba+ine 'idrografice de ordinul I a tuturor afluentilor 4pana la cei
de ordinul sase inclusiv5 care indeplinesc conditiile ca lungimea minima sa fie de % @m.,
iar suprafata minima a ba+inului de receptie de 1- @m.patrati.
&rima codificare 4terminata in anul 1"6#5 a cuprins un numar de #2"% cursuri de
apa, repre+entand o retea 'idrografica de 66-2" @m., iar pe ba+a acestei codificari si a
datelor morfo'idrografice a fost intocmit 4in perioada 1"62,1"6#5 primul atlas al
cadastrului apelor din Romania.
:n alt obiectiv al cadastrului apelor il repre+inta ?a2ele cadastrale ale apelor?.
Acestea au fost reali+ate pe principalele cursuri de ape si au fost materiali+ate pe teren
&rintr,un numar total de cca. 2---- de borne de beton, unele dintre ele fiind inglobate in
reteaua de nivelment de preci+ie al tarii.
Cel de al treilea obiectiv reali+at este acela de inventariere scriptica si grafica pe
'arti la scari cuprinse intre 41=%---- , 1=1-----5 a obiectivelor de pe cursurile de apa
sau in legatura cu acestea.
*atele de sinte+a referitoare la evidenta tuturor cursurilor de ape codificate si a
obiectivelor aflate pe acestea 4fara a se urmari in sens cadastral suprafetele ocupate5
sunt cuprinse in atlasul cadastrului apelor din Romania.
1ditia a II,a a atlasului cadastrului apelor a fost elaborat in perioada 1")6,1""-
de catre o ec'ipa de specialisti multidisciplinara din mai multe institutii de cercetare
centrale si locale.
1.3. Scopul si obiectul cadastrului
Scopul principal al cadastrului este acela de a furni+a, in orice moment, datele
reale catre organele (uridice si fiscale, privind partea cantitativa a dreptului real imobiliar
si respectiv datele economice care atesta partea calitativa a imobilelor din cuprinsul
unui teritoriu administrativ 4comuna, oras, municipiu5, indeplinind urmatoarele functii=
, functia te'nica,
, functia economica,
, functia (uridica.
1ntitatile cadastrului sunt= parcela 4suprafata de teren cu aceeasi categorie de
folosinta 5, constructia si proprietarul. In acest sens, obiectul principal al cadastrului il
constituie= imobilul 4una sau mai multe parcele alaturate, cu sau fara constructii,
apartinand aceluiasi proprietar5, proprietarul si situarea teritorial , administrativa.
12
Cadastru
Agro 9 C:RS ! ; C:RS #
1.4. Destinatiile terenurilor
1.#.1. $ruparea terenurilor conform legii
Conform Art.1 din legea 1)01""1, republicata, terenurile de orice fel, indiferent de
destinatie, de titlul pe ba+a caruia sunt detinute sau de domeniul public ori privat din
care fac parte, constituie fondul funciar al Romaniei.
Conform Art.2 din legea 1)01""1, republicata, sunt cinci criterii dupa care s,au
impartit terenurile.
1.3erenurile cu destinatie agricola 5TDA64 care sunt=
a5 terenurile agricole productive si anume= terenurile arabile, viile, live+ile,
pepinierele viticole, pepinierele pomicole, plantatiile de 'amei, plantatiile de
du+i, pasunile, fanetele, serele, solariile, ore+ariile, capsunariile, rasadnitele si
alte asemenea, cele cu vegetatie forestiera ,daca nu fac parte din
amena(amentele silvice, pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii
si instalatii agro+oote'nice, amena(arile piscicole si de imbunatatiri funciare,
drumurile te'nologice si de e2ploatare agricola, platformele si spatiile de
depo+itare care servesc nevoilor productiei agricoleC
b5 terenurile neproductive, dar care pot fi amena(ate si folosite pentru productia
agricola.
2.3erenurile cu destinatie forestiera 5TD764 care sunt= terenurile impadurite sau
cele care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, terenurile
destinate impaduririlor, precum si cele neproductive=stancarii, abrupturi, bolovanisuri,
rape, ravene, torenti,daca sunt cuprinse in amena(arile silvice.
!.3erenurile aflate permanent sub ape 5TD864 caresunt=albiile minore ale
cursurilor de ape, cuvetele lacurilor la nivelele ma2ime de retentie, fundul apelor
maritime interioare si al marii teritoriale.
#.3erenurile din intravilan 5TDI64 sunt terenurile aferente localitatilor urbane si
rurale pe care sunt amplasate constructiile, alte amena(ari ale localitatilor, inclusiv
terenurile agricole si forestiere, deci tot ce este cuprins in delimitarea administrativ,
teritoriala.
%.3erenurile cu destinatie speciala 5TDS64 sunt cele folosite pentru transporturi
rutiere, feroviare, navale si aeriene cu constructiile si instalatiile aferente, constructii si
instalatii 'idrote'nice, termice, nucleare, de transport al energiei electrice, termice si al
ga+elor naturale, de telecomunicatii, pentru e2ploatarile miniere si petroliere, cariere si
'alde de orice fel, pentru nevoile de aparare, pla(ele, re+ervatiile, monumentele naturii,
ansamblurile si siturile ar'eologice si istorice si alte asemenea.
1.5. Categoriile de folosin5a a terenurilor
1.%.1. $eneralitati
3erenurile care alcGtuiesc fondul funciar se Hmpart , din punct de vedere al
folosintei , Hn +ece categorii, indiferent de destinaIia lor. Acestea, la randul lor, se
subimpart intr,un numar de apro2imativ %6 de subcategorii de folosinIG.
Categoria de folosinIG a terenului, individuali+ata printr,un cod, este unul din
atributele parcelei. Codul 4simbolul5 evidentiat la partea te'nica se utili+ea+a atat pe
planurile cadastrale cat Ji pe registrele oficiale ale alaturi de numarul cadastral al
imobilului. Aceste atribute alaturi de celelalte sunt necesare pentru intocmirea cartii
funciare, dar Ji pentru stabilirea sarcinilor fiscale care grevea+a bunurile imobile.
1!
Cadastru
Kn cadastrul pe domenii de activitate economica, subcategoriile de folosinIG pot fi
detaliate, Hn functie de necesitate, pastrandu,se insa simbolurile standardi+ate, la care
se adauga notatiile de detaliere specifice.
1.%.2. Criterii de clasificare a categoriilor de folosinta
1. Pentru terenurile arabile (A)
Kn aceasta categorie se incadrea+a acele terenuri care se ara Hn fiecare an sau la
mai multi ani 42 , 6 ani5 Ji sunt cultivate cu plante anuale sau perene. Hn categoria de
folosinIG arabil se includ urmatoarele subcategorii de folosinIG=
, arabil propriu,+is 4A5,
, pa(isti cultivate 4A&5,
, gradini de legume 4A$5,
, ore+arii 4A/5,
, sere 4AS5,
, solarii Ji rasadnite 4AS/5,
, capsunarii 4AC5,
, alte culturi perene 4A*5.
2. Pentru puni (P)
&GJunile sunt terenuri Hnierbate sau HnIelenite Hn mod natural sau artificial, prin
insamantari la intervale de ma2im 1%, 2- ani Ji care se folosesc pentru pasunatul
animalelor. Hn cadrul acestei categorii de folosinIG se inregistrea+a urmatoarele
subcategorii de folosinIG=
, pGJuni curate 4&5C sunt pGJunile acoperite numai cu vegetaIie ierboasaC
, pGJuni impadurite 4&&5C sunt acele pGJuni care, Hn afara de vegetaIie ierboasa,
sunt acoperite Ji cu vegetaIie forestiera, cu diferite grade de consistentaC
, pGJuni cu pomi fructiferi 4&D5C sunt pGJunile cu pomi fructiferi plantati Hn scopul
combaterii ero+iunii sau a alunecarilor de teren, precum Ji pGJunile care provin din live+i
paraginite. Da incadrarea acestora se va tine seama de faptul ca productia principala
este masa verde care se pasunea+a, fructele repre+entand un produs secundarC
, pGJuni cu tufGriJuri Ji mGrGciniJ 4&35.
. Pentru f!ne"e (#)
Fanetele sunt acelasi tip de terenuri ca Ji pGJunile, criteriul de diferentiere intre
cele doua categorii de folosinIG fiind faptul ca productia vegetala este cosita. Hn aceasta
categorie se includ urmatoarele subcategorii=
, fLneIe curate,
, fLneIe impadurite,
, fLneIe cu pomi fructiferi si
, fLneIe cu tufGriJuri Ji mGrGciniJ.
4. Pentru $ii (%)
Kn aceasta categorie se incadrea+a terenurile plantate cu vita de vie Ji anume=
, viile nobile 4M.5, cuprin+and viile altoite Ji indigene , unde viile altoite au la ba+a
un portaltoi, iar cele indigene sunt nealtoiteC
, viile 'ibride 4ME5 sunt acelea care poarta denumirea de <producatori directi>C
, plantatiile cu 'amei 4MEA5C sunt incadrate Hn aceasta categorie de folosinIG
intrucat au o agrote'nica asemanatoare vitei de vieC
, pepinierele viticole 4M&5C sunt terenurile pentru producerea materialului saditor
viticol Ji anume= plantatiile portaltoi Ji pepinierele propriu,+ise sau scolile de vite.
1#
Cadastru
&. Pentru li$e'i (()
7 , live+ile clasice 4D5C sunt terenurile plantate cu pomi fructiferi Hn diferite sisteme de
cultura traditionale ca= live+i cu culturi intercalate, live+i inierbate, live+i Hn sistem agro,
pomicol, etc..
Kn aceasta categorie se incadrea+a terenurile plantate cu pomi Ji arbusti fructiferi
Ji anume=
, live+ile intensive Ji superintensive 4DI5C sunt terenurile cu o mare densitate de
pomi la 'ectar avand coroanele diri(ate iar lucrarile de intretinere Ji recoltare sunt
mecani+ateC
, plantatiile de arbusti fructiferi 4DF5C sunt terenurile plantate cu +meura, agrise,
coaca+e, trandafiri de dulceata, etc. C
, pepinierele pomicole 4D&5C sunt terenuri destinate producerii materialului saditor
pomicolC
, plantatiile de du+i 4D*5C sunt terenurile plantate cu du+i.
). Pentru paduri i alte terenuri cu $egeta"ie forestiera (PD)
Kn aceasta categorie de folosinIG intra toate terenurile din fondul forestier
national, daca sunt cuprinse Hn amena(amente silvice, indiferent de proprietar. *in
aceasta categorie fac parte=
, padurile 4&*5C sunt terenuri cu vegetaIie forestiera cu o suprafata mai mare de
-,2% 'aC
, perdele de protectie 4&*&5C sunt ben+i ordonate din plantatii silvice Ji uneori
silvo,pomicole care au diferite roluri de protectie pentru= protectia culturilor agricole,
protectia cailor de comunicatie, protectia ase+arilor umane, protectia digurilor,
combaterea ero+iunii, etc. C
, tufarisurile Ji maracinisurile 4&*35C sunt terenurile acoperite masiv cu vegetaIie
arborescenta de mica inaltime, catinisuri, ienuperisuri, salcami, maracinisuri, etc. C
, terenurile destinate impaduririi 4&*I5C sunt terenurile Hn curs de regenerare,
terenurile degradate Ji poienile preva+ute a fi impadurite prin amena(amente silviceC
, pepinierele silvice Ji de administratie silvica 4&*&S5C sunt terenurile ocupate de
pepiniere, solarii, plantatii, culturi de rac'ita, arbusti ornamentali Ji fructiferi, cele
destinate 'ranei vanatului Ji animalelor din unitatile silvice, cele date Hn folosinIG
temporara personalului silvic.
*. Pentru terenurile cu ape i ape cu stuf (+,)
Kn aceasta categorie de folosinIG intra terenurile acoperite permanent cu apa,
precum Ji cele acoperite temporar, care, dupa retragerea apelor, nu pot avea alta
folosinIG. Se inregistrea+a urmatoarele subcategorii=
8 , apele curgatoare 4ER5C cuprind fluviul *unarea, bratele Ji canalele din *elta
*unarii, cursurile de apa, paraurile, garlele, alte surse de apa cu denumiri locale
4i+voare, privaluri, etc.5. Da apele curgatoare se va inregistra suprafata ocupata de
intreaga albie minora a cursului de apa, din mal Hn mal, c'iar daca aceasta nu este
Hn intregime Ji permanent sub apa. *e obicei, apele curgatoare formea+a de o parte
Ji de alta a luciului apei prundisuri care, numai la viituri mari, sunt acoperite pentru
scurt timp de apa. Albia minora a unui curs de apa include toate +onele (oase ale
cursului, insulele Ji prundisurile. 3oate aceste terenuri se inscriu la terenuri cu apeC
- lacurile Ji baltile naturale,ape statatoare 4E75C sunt terenurile unde limita
apelor varia+a Hn functie de anotimp Ji de regimul de precipitatiiC la delimitarea
acestor terenuri se va lua Hn considerare nivelul mediu al apelor.
1%
Cadastru
, marea teritoriala Ji marea interioara 4E85C marea teritoriala o repre+inta
terenul cuprins intre liniile de ba+a ale celui mai mare reflu2 de,a lungului
tarmului inclusiv al tarmului dinspre larg al insulelor, ale locurilor de acostare,
amena(amentele 'idrote'nice Ji ale altor instalatii portuare permanente Ji linia
din larg care are fiecare punct situat la o distanta de 12 mile marine 422 22# m5,
iar marea interioara este terenul cuprins intre tarmul marii Ji liniile de ba+a.
Dimita terenurilor repre+entand albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetelor
lacurilor naturale Ji artificiale, ale baltilor, ale tarmului Ji pla(ei 8arii .egre este
reglementata de Degea apelor Ji de celelalte normative complementare avi+ate de
/.C$C.
-. .erenurile aferente cailor de comunicatii rutiere (D/) i cailor ferate (C#)
Acestea se impart din punct de vedere functional Ji al administrarii, potrivit legii,
dupa cum urmea+a=
, drumurile de interes national 4*.5, care cuprind la randul lor= autostra+i, drumuri
e2pres, drumuri europene, drumuri nationale principale, drumuri nationale secundareC
, drumurile de interes (udetean 4*F5, care cuprind drumurile care fac legatura intre
resedintele de (udet Ji resedintele de municipii Ji orase, statiuni balneoclimaterice,
porturi, aeroporturi Ji alte obiective importanteC
, drumurile de interes local 4*C5, care cuprind drumurile comunale Ji drumurile
vicinaleC
, stra+ile din localitatile urbane Ji rurale 4*S5, care cuprind stra+i principale, stra+i
secundare Ji uliteC
, caile ferate 4CF5, care cuprind caile ferate simple, duble Ji inguste, tria(e.
*rumurile de e2ploatare din e2travilan care nu au caracter permanent nu se
inregistrea+a ca detalii, terenul aferent atribuindu,se Hn mod egal parcelelor care il
invecinea+a.
0. .erenurile ocupate cu construc"ii i curti (CC)
Acestea cuprind terenurile cu diverse utili+ari Ji destinaIii, de e2emplu= cladiri, curti,
fabrici, u+ine, silo+uri, gari, 'idrocentrale, cariere, e2ploatari minerale Ji petroliere,
terase, debusee, gradini botanice Ji +oologice, parcuri, cimitire, piete, rampe de
incarcare, fasia de frontiera, docuri de depo+itare, precum Ji alte terenuri care nu se
incadrea+a Hn nici una din categoriile de folosinIG preva+ute Hn articolele anterioare.
Suprafata la sol a construcIiilor permanente este inclusa Hn categoria de folosinIG curti Ji
construcIii 4CC5. Identificarea Ji inregistrarea construcIiilor are la ba+a cunoasterea
urmatoarelor date= situatia (uridica 4proprietate privata a pers. fi+ice , F, proprietate
privata a pers. (uridice , F, domeniu public al statului , ., domeniu public al unitatilor
administrativ teritoriale , D, domeniu privat al statului , S, domeniu privat al unitatilor
administrativ teritoriale ,A5, destinaIia 4construcIii de locuinte, construcIii administrative,
construcIii financiar , bancare, construcIii comerciale, construcIii pentru cult, construcIii
pentru cultura, construcIii pentru invatamant, construcIii pentru sanatate, construcIii Ji
amena(ari sportive, construcIii de agrement, construcIii sociale, construcIii industriale,
construcIii de monumente, ansambluri Ji situri istorice, construcIii metrou, construcIii
turistice, construcIii edilitare, construcIii ane2e5
11. .erenurile degradate i neproducti$e (2)
Acestea cuprind terenurile degradate Ji cu procese e2cesive de degradare, care
sunt lipsite practic de vegetaIie. *in aceasta categorie de folosinIG fac parte= nisipurile
+buratoare 4..5 care sunt terenurile acoperite cu nisipuri mobile nefi2ate de vegetaIie Ji
16
Cadastru
pe care vintul le poate misca dintr,un loc Hn altulC bolovanisurile, stLncGriile, pietrisurile
4.75 sunt terenurile acoperite cu blocuri de stLnci masive, ingramadiri de bolovani Ji
pietrisuri care nu sunt acoperite de vegetaIieC rape, ravene, torenti 4.R5 sunt alunecari
active de teren care sunt neproductive cind nu sunt impaduriteC saraturi cu crusta 4.S5
sunt terenurile puternic saraturate, care formea+a la suprafata lor o crusta albicioasa
foliabilaC mocirle Ji smLrcuri 4.85 sunt terenurile cu alternanIe frecvente de e2ces de
apG Ji uscGciune, pe care nu se instalea+a vegetaIie. 3erenurile cu mlastini cu stuf se
inregistrea+a la categoria terenuri cu ape Ji stufC gropile de imprumut Ji carierele 4.$5
sunt terenuri devenite neproductive prin scoaterea stratului de sol Ji roca pentru diverse
nevoi economiceC 'aldele 4.E5 sunt terenurile pe care s,a depo+itat material steril
re+ultat Hn urma unor activitati industriale Ji e2ploatari miniere.
1.6.artile componente ale cadastrului! domenii si activitati cu care se
reali"ea"a cadastrul
1.6.1. $eneralitati
In concordanta cu functiile pe care le indeplineste, cadastrul cuprinde trei parti si
anume= partea te'nica, partea economica si partea (uridica. Fiecare parte la randul sau
este legata de discipline diferite, in cadrul carora ele se de+volta si se perfectionea+a.
Astfel= partea te'nica a cadastrului este legata organic de geode+ie, topografie,
fotogrammetrie si cartografieC partea economica este legata de pedologie, economia
agrara, organi+area teritoriala, sistemati+area localitatilor, organi+area teritoriului
unitatilor agricole, ,etc.C partea (uridica este legata de dreptul funciar si de alte ramuri
(uridice.
1.6.2.&artea 4functia5 te'nica
&artea te'nica a cadastrului cuprinde toate operatiunile te'nice geode+ice,
topografice, fotogrammetrice si cartografice care concura la reali+area masuratorilor de
teren si calcule finali+ate cu determinarea spatiala 4grafica sau numerica5 a punctelor
care definesc suprafetele imobilelor, corpurilor de proprietate si a unitatilor teritorial,
administrative.
:nele dintre operatiile te'nice sunt comune si altor activitati te'nico,economice,
cum ar fi operatiile aferente retelelor geode+ice de triangulatie si nivelment, cele
aferente intocmirii planului topografic de ba+a al tarii sau planurilor de ba+a ale oraselor
etc..
1.6.!. &artea 4functia5 economica
&artea sau functia economica a cadastrului este aceea care evidentia+a valoarea
economica a bunurilor imobiliare 4a imobilelor5. Scopul stabilirii valorii economice a
imobilelor este legat nemi(locit de evaluarea in mod ec'itabil a obligatiilor fiscale 4in
principal a impo+itelor si ta2elor asupra imobilelor5.
&entru terenurile agricole, valoarea economica se stabileste cu a(utorul bonitarii
cadastrale. &rin bonitarea cadastrala a terenurilor agricole se stabileste de fapt gradul
de fertilitate, potentialul productiv al solului si in final, venitul net cadastral la unitatea de
suprafata.
Ducrarile de bonitare cadastrala 4denumite si de apreciere economica5 a
terenurilor agricole se e2ecuta numai pe ba+a studiilor de cartare pedologica a acestor
terenuri.
7onitarea cadastrala a constructiilor se e2ecuta pe ba+a datelor privind structura
constructiei 4de re+istenta5, materialul de constructie de ba+a, destinatie, etc.
.ormele te'nice de continut si documentatiile specifice pentru lucrarile de
bonitare cadastrala a terenurilor agricole ca si pentru bonitarea cadastrala a
constructiilor se emit de catre ministerele care tutelea+a aceste activitati.
1
Cadastru
1.6.#. &artea 4functia5 (uridica
&artea (uridica a cadastrului , potrivit prevederilor din noua legislatie se constituie
ca o activitate neinglobata in cea de cadastru.
Ca atare, persoana se inscrie in registrele cadastrale cu calitatea de posesor
care fructifica imobilul si care are drept real de proprietate.
Raportul (uridic in care se afla detinatorul, de drept, fata de imobilul inscris in
cadastru se stabileste numai prin sistemul de publicitate imobiliara care la noi in tara il
repre+inta cartea funciara.
1.6.%. *omenii si activitati de ba+a care participa la reali+area cadastrului
*omeniile de ba+a sunt cele care asigura in toate etapele de lucru ale
cadastrului general datele si documentatiile de plecare si de spri(in pe parcurs si
anume=
, domeniul geode+iei ii sigura datele privitoare la retelele de spri(in pentru
intocmirea sau actuali+area planurilor cadastrale, parcelari, rectificari de 'otare,
comasari, etc.C
, domeniile fotogrammetriei si topografiei ii asigura planurile topografice noi 4care
dupa ec'iparea cu datele specifice cadastrului devin planuri cadastrale5, precum si
actuali+area continutului planurilor cadastrale mai vec'i 4pe ba+a fotogramelor aeriene
sau a masuratorilor topografice clasice5C
, domeniul cartografiei asigura cartoeditarea si cartoreproducerea planurilor si a
'artilor cadastrale dupa terminarea lucrarilor de introducere a cadastrului general sau
dupa actuali+area acestora in urma aducerii la +i a cadastrului.
1.6.6. *omenii si activitati de colaborare care conduc la reali+area
cadastrului
*omeniile de colaborare si completare sunt cele care participa si re+olva numai
parti ale cadastrului si anume=
, domeniul (uridic 4cunostintele si legislatia de drept funciar5 asigura re+olvarea
partii (uridice a cadastrului si in primul rand a problemelor referitoare la organi+area si
tinerea la +i a sistemului de publicitate imobiliaraC
, domeniul pedologiei asigura re+olvarea partii economice a cadastrului si in
primul rand bonitarea terenurilor agricole in scopul stabilirii obiective a obligatiilor
fiscaleC
, domeniul informaticii asigura re+olvarea uneia dintre problemele specifice
cadastrului si anume inlesnirea efectuarii volumelor mari de calcule in procesul de
prelucrare a datelor primare de masuratori, dar si la intocmirea automata a registrelor si
a planurilor cadastrale.
1.6.. *omeniile si activitatile care a(uta reali+area cadastrului
*omeniile a(utatoare sunt cele cu care cadastrul poate intra in legatura pentru
re+olvarea anumitor etape de lucrari.
Spre deosebire de domeniile mentionate la paragrafele de mai sus, care isi aduc
aportul nemi(locit la etapele constitutive ale cadastrului, domeniile au2iliare pot fi
solicitate numai pentru furni+area de documentatii oficiale a(utatoare, ca de e2emplu=
, din partea domeniilor sistemati+arii teritoriale si a localitatilor, datele din
documentatiile care contin delimitarea localitatilor 4a intravilanelor si a perimetrelor
construibile5C
, din partea domeniului organi+arii teritoriului unitatilor agricole 4S.C. de stat si
asociatii, documentatiile care fundamentea+a sc'imbarile suprafetelor de terenuri si a
categoriilor de folosinta, precum si cele care definesc delimitarile patrimoniilor unitatilorC
1)
Cadastru
, din partea domeniului de amena(are si gospodarire a padurilor, documentatiile
care au stat la ba+a amena(amentelor silvice, precum si a celor care stabilesc 4aproba5
sc'imbarile dintre etapele amena(amentelorC
, din partea administratiei locale 4a primariilor comunale, orasenesti sau
municipale5, documentatii si date privind delimitarile mai vec'i ale 'otarelor
administrative si a unitatilor mari detinatoare de terenuri din perimetrul administrativ,
precum si documentatii care pot contribui la re+olvarea litigiilor de patrimoniu ale
domeniului public sau privatC
- din partea protectiei mediului, asistenta te'nica si avi+area in ca+urile de
delimitare a terenurilor afectate de factori de poluare, etc.
1.7. Utilitatea Bancilor de date a cadastrului
1..1. $eneralitati
Degatura dintre beneficiarii datelor si documentatiilor de cadastru si cartilor
funciare 4C.F.5 pe de o parte si institutiile cadastrului si cartilor funciare pe de alta parte,
are un pronuntat caracter de traditionalitate in ceea ce priveste utilitatea 4prote(area si
garantarea proprietatii5.
*esi rolul principal a ramas in linii generale acelasi in decursul timpului
metodologiile de lucru, mi(loacele te'nice si modalitatile de organi+are au fost marcate
de progresul te'nico, stiintific, precum si de conditiile specifice de organi+are ale
societatii.
*aca pentru proprietarul persoana fi+ica, considerat i+olat, cadastrul este
perceput ca institutia care trebuie sa, i asigure datele autori+ate, cantitativ si calitativ, in
scopul reglementarii 4prin C.F.5 a dreptului sau de proprietate si a obligatiilor fiscale
numai pentru proprietatile sale, pentru organele centrale si locale care administrea+a
domeniul public, cerintele sunt insa mult mai mari din punct de vedere al continutului si
comple2itatii datelor si documentatiilor.
.ota de modernitate este data de implementarea in metodologiile de lucru a
mi(loacelor si procedeelor te'nice cu cel mai inalt grad de automati+are, precum=
sistemele $.&.S.4$lobal &ositioning SNstem5, static si cinematic,,sistemele de
masuratori prin unde,sistemele de 'ard si soft adaptate diferitelor etape de lucru si de
organi+are a bancilor de date 47.*.5,sistemele de redare grafica automata de inalta
preci+ie,sistemele de e2ploatare analitica a fotogramelor aeriene, etc.
*omeniul cadastrului si implicit cel al geode+iei, fotogrammetriei si cartografiei se
numara printre primele domenii care au utili+at cele mai spectaculoase re+ultate ale
te'nicilor de varf si in primul rand al electronicii, opticii, mecanicii fine si informaticii.
:na dintre caile principale de moderni+are a te'nologiilor masuratorilor terestre
este cea a inlocuirii mi(loacelor te'nice invec'ite cu mi(loace performante. Aceasta
constituie de fapt de+ideratul principal pentru reali+area noului cadastru.
1..2. &relucrarea automata a datelor si constituirea bancii de date
*aca ne referim la prelucrarea datelor primare de masuratori in scopul calcularii
si ordonarii suprafetelor de teren care formea+a un imobil 4una sau mai multe parcele
alipite, cu sau fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar5, operatiile sunt simple la
acest nivel, dar foarte laborioase in ca+ul unui numar foarte mare de parcele si de
proprietari la nivelul unui teritoriu administrativ. Comple2itatea operatiilor de calcul se
amplifica atunci cand se aplica regulile de ba+a privind calcularea si introducerea
corectiilor datorate erorilor de neinc'idere.
*upa compararea suprafetelor masurate cu cele deduse din coordonate, putem
avea=
1"
Cadastru
,corectii la nivelul tarlalelor 4cvartalelor5,
,corectii la nivelul foilor de plan cadastral,
,corectii la nivel de unitate administrativ,teritoriala.
In continuare, volumul si comple2itatea calculelor se amplifica datorita necesitatii
redarii selective si interactive, sub forma grafica sau numerica, a cel putin "- de
parametri si a combinatiilor dintre acestia ,cum ar fi=
,parametri privind proprietarul si destinatia terenului,
,parametri privind categoriile si subcategoriile de folosinta ale terenului,
,parametri privind calitatea terenurilor agricole, etc.
/peratiile de prelucrare a datelor se e2ecuta in etape, care corespund cu etapele
de lucrari cadastrale,astfel=
,prelucrarea datelor primare 4initiale5 C in aceasta etapa se calculea+a suprafetele
pe categorii de folosinta4parcele5 si imobile, utili+andu,se, in ca+ul teritoriilor mari, fie
metoda digiti+arii sau a scanarii si vectori+arii direct de pe planurile cadastrale, fie prin
e2ploatare analitica a fotogramelor aeriene, obtinandu,se fisiere cu valori provi+orii ale
suprafetelor,
,prelucrarea datelor intermediareC in aceasta etapa se compensea+a suprafetele
in cadrul tarlalelor 4cvartalelor5 si, dupa ca+, a foilor de plan cadastral, obtinandu,se
re+ultate definitive ale suprafetelorC de asemenea se calculea+a suprafetele totale ale
parcelelor pe categorii de folosinta si destinatieC pentru e2travilan si intravilan se
calculea+a suprafetele totale, obtinandu,se fisierele respective,
,prelucrarea datelor finale 4redactarea continutului registrelor cadastrale5C in
aceasta etapa se ordonea+a si se sistemati+ea+a datele pentru intocmirea registrului
cadastral al parcelelor, a inde2ului alfabetic al proprietarilor, a registrului imobilelor si a
fiselor centrali+atoare pe proprietari si categorii de folosintaC in continuare se generea+a
pe cale grafica fisierele cu datele de iesire pentru registrele cadastrale, iar in final se
efectuea+a sinte+a, la nivel de (udet si pe intreaga tara, obtinandu,se, prin incarcarea
bancii de date la nivelul (udetelor, situatia pe total tara.
/rice 7.*. are urmatoarele functii=
,functia de definire a datelorC se reali+ea+a cu un limba( de definire a datelor
4D.*.*.5 si conduce la memorarea, in cadrul 7.*., a formei codificate, stabilind criteriile
de validare, metodele de acces si modul de asigurare a confidentialitatii,
,functia de manipulare care se reali+ea+a prin intermediului limba(ului de
manipulare a datelor 4D.8.*.5 si care repre+inta cea mai comple2a functie a 7.*.,
asigurand efectuarea intregii game de operatii de manipulare a datelor,
,functia de gestiune a programelorC se reali+ea+a intr,un sistem ce ofera
utili+atorilor posibilitatea activarii facile a componentelor soft, anterior programate,
,functia de administrare reali+ea+a functionarea optima a intregii 7.*.,
,functia de utili+are reali+ea+a legatura intre 7.*. si operator in vederea folosirii
curente si optime a 7.*. de catre beneficiari.
Indiferent de scop si de structura, sistemele de gestiune ale 7.*. sunt organi+ate
pe urmatoarele categorii mari de activitati=
,introducerea datelor initiale in memoria e2ternaC
,tinerea la +i a datelor prin actuali+are sau reorgani+areC
,calcularea si memorarea re+ultatelorC
,e2tragerea si sistemati+area datelor finale in forma numerica sau grafica dorita.
&otrivit Degii Cadastrului si &ublicitatii Imobiliare, nr.01""6, in cadrul oficiilor
(udetene de cadastru, se organi+ea+a si functionea+a ba+a de date a cadastrului,
aceasta putand fi redactata si ar'ivata pe suporturi magnetice, avand efect (uridic
ec'ivalent celor pe 'artie.
2-
Cadastru
Agro 9 C:RS % ; C:RS 6
$. artea te%nica a cadastru#ui
2.1. Cerinte de preci"ie! generalitati
In privinta e2primarii cerintelor principale de preci+ie ale datelor masuratorilor
necesare cadastrului, se pot deosebi cerinte privind calitatea retelelor geode+ice de
spri(in si cerinte referitoare la datele re+ultate din masuratori, cerinte legate nemi(locit de
calculul suprafetelor imobilelor.
Re+ultatul calculului datelor masuratorilor se poate e2prima in sisteme de
proiectie optime scopului pentru care au fost e2ecutate masuratorile.
2.2. Sisteme de proiectie - necesitate! utili"are
2.2.1. $eneralitati
&e teritoriul tarii noastre, in decursul anilor, au fost folosite diferite sisteme de
proiectie, care au servit la repre+entarea in plan a teritoriului nostru national, atat pentru
nevoile te'nico, economice cat si in scopuri militare.
Sistemul de proiectie folosit la ora actuala si care raspunde atat cerintelor de
calitate ale retelelor geode+ice cat si nevoilor cadastrului este sistemul de proiectie
stereografic, 1"-. Sunt insa situatii limita in care deformatiile specifice proiectiei
stereografice cu plan secant unic depasesc tolerantele admise in calculul suprafetelor
4de e2. in cadastrul imobiliar, edilitar, cadastrul minier5, pentru +onele situate la
e2tremitatea teritoriului tarii si in +ona punctului central al proiectiei si cunoscand ca
ra+a cercului de deformatie nula este de 2-1,1) @m. fata de centrul proiectiei, care
este la nord de localitatea Fagaras. In aceste ca+uri, solutia potrivita este aceea de
adoptare a sistemelor de proiectie stereografica locala.
Avand in vedere ca Romania face parte din marea familie europeana, si ca teritoriul ei
trebuie recunoscut ca unic si indivi+ibil, punctele care delimitea+a teritoriul administrativ
4'otarele5 se calculea+a si in sistemul de referinta terestru european 41:R1F013RF5.
&entru stabilirea sistemului de proiectie optim, A.C&I 4fost /.C$C5 a elaborat
un studiu, din care a re+ultat ca diferentele cele mai mici, care apar intre suprafetele
calculate pe suprafata fi+ica a pamantului si sistemele de proiectie descrise, sunt cele
date de proiectia stereografica, 1"-.
2.2.2. Sistemul de proiectie stereografic, 1"-
1ste de retinut ca sistemul de proiectie cartografica stereografic face parte din
categoria proiectiilor cartografice conforme, perspective, care pastrea+a nealterate
valorile ung'iurilor dar deformea+a radial lungimile.
Sistemul stereografic,1"- este un sistem de proiectie stereografic cu plan
secant unic, avand urmatorii parametri de ba+a=
, coordonatele geografice ale punctului central al proiectiei,
, coordonatele geode+ice 4conventionale5 ale punctului central al proiectiei,
B
-
9%--.---,-- mC O
-
9%--.---,-- mC
, ra+a medie de curbura a elipsoidului pentru punctul central al proiectiei, R
-,
96.!)."%6,6)1 mC
, ra+a cercului de deformatie nula 92-1.1) @mC
21
25 ; 46
Cadastru
, adancimea planului secant unic
:
fata de planul tangent 4
3
5 in punctul
central al proiectiei 91.!)",#) m.
&e cercul cu ra+a de 2-1,1) @m adica pe cercul dupa care planul secant
intersectea+a sfera 4cercul de secanta5, deformatia regionala este egala cu +ero. Adica
po+itia punctelor situate pe acest cerc si in acelasi timp pe globul terestru, nu sufera
deformatii. *e aceea acest cerc este denumit cercul de deformatie nula.
*istanta de 1 @m dintre doua puncte situate in +ona punctului central al proiectiei
stereografice,1"- 4in +ona centrala a tarii5 va fi mai mica cu -,2% m, iar pe marginea
tarii mai mare cu -,%- m. Aceste deformatii trebuie avute in vedere in primul rand la
reali+area retelelor geode+ice, poligonatii, repera( fotogrammetric, dar si la masuratorile
topografice de mare preci+ie inclusiv in cadastrul general pentru +onele de la marginea
si din centrul tarii.
Aceste deformatii ale sistemului de proiectie stereografica,1"- pot fi eliminate
sau reduse la minimum prin adoptarea de sisteme de proiectie locale derivate din
sistemul stereografic,1"- si anume, prin sisteme locale cu plane de proiectie secante.
2.2.!. Sisteme de proiectie locala derivate ale sistemului de proiectie
stereografic,1"-
2.2.3.1. (eneralitati
&lecand de la elementele proiectiei stereografice,1"- in care se afla calculata
intreaga retea de puncte geode+ice, se pot stabili relatii matematice pentru diferite
sisteme de proiectie locale.
2.2.3.2. $tili"area unui sistem de proiectie local derivat al
sistemului de proiectie stereografic-1)#*
Cel mai simplu si mai precis sistem local de proiectie este cel paralel cu planul
de proiectie secant stereografic,1"-.
In acest sens s,a ales un punct geode+ic &
l
, conform figurii, in +ona 4la nivel de
localitate de e2.5 in care urmea+a a se efectua masuratorile topografice, prin care va
trece planul secant de proiectie local 4
D
5
7ig. Situarea ,#anu#ui de ,roiectie #oca# in ra,ort cu ,#anuri#e de ,roiectie tangent si secant unic
Coordonatele punctului &
l
si altor puncte din +ona se transcalculea+a din planul
secant unic 4
:
5 in planul secant local astfel=
Se calculea+a mai intai coordonatele in planul tangent 4
3
5 prin impartirea valorii
lor 4date in planul secant unic5 la coeficientul de scara C.
22
99975 , 0
4000
1
1 , ; C unde
C
Y
Y
C
X
X
U
t
U
t
Cadastru
&entru aducerea distantelor din planul tangent
3
in planul local
D
4unde
deformatia va fi nula5 avem in vedere ca defomatia pentru 1 @m in planul
3
este data
de relatia=
adica o distanta *
l
91 @m pe elipsoid, in planul local, va fi=
&entru transcalcularea punctelor din planul secant unic 4
:
5 in planul de
proiectie secant local 4
D
5 se calculea+a coeficientul de deformatie regionala A.
In acest fel vom avea urmatoarele coordonate in sistem regional=
B
l
9B
:
A si O
l
9O
:
A
2.3. Sistemul de impartire a foilor de plan pentru proiectia
stereografica
2.!.1. $eneralitati
Avandu,se in vedere faptul ca pentru apro2imativ doua treimi din suprafata tarii
s,a e2ecutat de(a, pana in 1"-, planul topografic de ba+a, in proiectia $auss, la scara
1=%.--- 4pe alocuri 1=1-.---5 si pentru ca informatia valabila e2istenta pe planuri sa nu
se piarda, cadrul geografic si nomenclatura au ramas la fel si pentru foile de plan in
proiectia ?stereo -?.
Eartile si planurile topografice in proiectia $auss au un cadru geografic format
din imagini plane ale unor arce de meridiane si de paralele care, pe elipsoidul de rotatie,
delimitea+a niste trape+e curbilinii, denumite in mod curent ?trape+e?.
Cunoscand sistemul de impartire folosit in proiectia $auss se deduc si regulile de
impartire in proiectia ?stereo -?. In acest mod se indeplinesc urmatoarele cerinte=
, se asigura racordarile pe cadrul foilor intre cele doua sistemeC
, se elimina cau+ele care ar fi condus la suprapuneri sau goluri intre foile de planC
, se pastrea+a aceleasi suprafete ale foilor de plan, ceea ce este necesar
activitatii de cadastruC
, se asigura posibilitatea verificarii planului topografic de ba+a si a planurilor
cadastrale derivate pentru trecerea la +i a 'artilor topografice la scari mai mici, etc.
Astfel se pot deduce fara dificultate= scara 'artii 4planului5, ,coordonatele
geografice ale colturilor si implicit coordonatele in ?stereo -?, nomenclatura trape+elor
vecine, etc.
2!
2
2 2
4R
Y X
t t
+

2
2 2
4
1 1
R
Y X
km D
t t
l
+

C
R
Y X
K
t t
2
2 2
4
1
+

Cadastru
2.!.2. .omenclatura foilor de plan pentru proiectia stereografic,1"-
&entru ca dimensiunile si nomenclatura trape+elor sunt strans legate de scara, a
fost necesar sa se standardi+e+e valorile scarilor, avand urmatoarele scari de
repre+entare= 1=1.---.---, 1=%--.---, 1=2--.---, 1=1--.---, 1=%-.---, 1=2%.---,
1=1-.---, 1=%.---, 1=2.---.
In legatura cu dimensiunile trape+elor vom folosi notatiile=
, 9 diferenta de longitudine dintre arcele de meridian care delimitea+a un trape+C
, 9 diferenta de latitudine dintre arcele de paralel care delimitea+a un trape+.
Scara 1=%-.--- este data de o litera ma(uscula 4A, 7, C sau *5 alaturi de cele ce
individuali+ea+a scara 1=1--.--- si asa mai departe, conform e2emplului si figurii ce
insoteste e2punerea=
, pentru 'arta la scara 1=1--.---
D,!%,!C
, pentru 'arta la scara 1=%-.---
D,!%,!,7C
, pentru 'arta la scara 1=2%.---
D,!%,!,C,CC
, pentru planul la scara 1=1-.---
D,!%,!,*,b,#C
, pentru planul la scara 1=%.---
D,!%,!,*,d,2,IMC
, pentru planul la scara 1=2.--- 4" litere minuscule , intre ?a? si ?i?5
D,!%,!,A,c,!,III,aC
*imensiunile pe arcele de meridiane si paralele ale foilor de plan topografic sau
cadastral la scarile 1=%.--- si 1=2.--- sunt=
, pentru scara 1=%.---, pe longitudine 4 5 este 1P%2?,% iar pe latitudine 4 5 este
1P1%?C
, pentru scara 1=2.---, pe longitudine 4 5 este %6?,2% iar pe latitudine 4 5 este
!?,%.
Cu privire la dimensiunile 4la cadru5 foilor de plan 4trape+elor5 acestea difera in
mod sensibil, ca si suprafata de teren cuprinsa in interiorul lor, in functie de latitudinea
2#
Cadastru
geografica 4 5. Astfel, dimensiunile si suprafata ma2ima, cuprinsa de un plan, este in
sudul Romaniei, iar cele minime sunt in nord.
2.4. +asuratori destinate cadastrului ' cerinte si diverse procedee de
culegere a datelor primare
2.#.1. $eneralitati
Avand in vedere elementul de ba+a al cadastrului si anume suprafata,
determinarea acesteia se poate e2ecuta in doua moduri, si anume=
, determinarea pe cale analitica direct din datele topografice primare din terenC
, determinarea pe ba+a masuratorilor primare efectuate pe planurile cadastrale prin
mi(loace grafice, grafico,numerice sau grafico,mecanice.
In ultimii ani, numarul procedeelor grafice s,a marit prin aparitia metodei digiti+arii
planurilor cadastrale sau a vectori+arii planurilor scanate.
&rocedeul masurarii coordonatelor punctelor, ce definesc contururile parcelelor
prin digiti+area selectiva a continutului planimetric al planurilor cadastrale sau al
planurilor cadastrale scanate, pre+inta avanta(ele stocarii directe in ba+a de date a
masuratorilor primare si calculul automat al suprafetelor compensate inclusiv intocmirea
automata a registrelor cadastrale.
Acest procedeu, cu toate facilitatile importante pe care le are, depinde de
preci+ia pe care o ofera procedeul grafic, el fiind afectat de erorile de masurare grafica,
datorate urmatoarelor surse= erori din procesul de e2ploatare al fotogramelor aeriene,
erori de trasare a contururilor la dispo+itivele ane2a 4coordonatograf sau plottere5 si
erori de masurare grafica pe suprafata planului cadastral, care la randul lor se datoresc
materialului pe care avem planul cadastral, erori accidentale dar mai ales sistematice
ale operatorului, erorilor instrumentelor cu care se fac masuratorile grafice, etc.
.oua strategie in aplicarea fotogrammetriei in lucrarile de cadastru consta in
inlocuirea produsului grafic ca suport de masurare cu masurarea directa pe modelul
optic si automati+area transmiterii si inregistrarii informatiilor, precum si a intregului
proces de prelucrare a datelor, conturandu,se astfel procedeul de e2ploatare analitica in
corelare cu toate procedeele de stocare, prelucrare a datelor cat si cu cele de redactare
a registrelor cadastrale pe teritorii administrative.
&reci+ia procedeului de e2ploatare anlitica se situea+a intre gradul de preci+ie
dat de procedeul ba+at pe masuratori integral la teren si cel ba+at pe procedee grafice
de masurare pe planul cadastral.
In ca+ul oraselor mari si incintelor industriale cu continut foarte mare de detalii si
valoare imobiliara, masuratorile se e2ecuta integral la teren.
2.#.2. &rocedeul fotogrammetric
Da elaborarea planurilor pe suprafete mari de teren, numai metodele
fotogrammetrice pot asigura un grad inalt de productivitate si fidelitate in redarea
contururilor ce definesc imobilele pe teren, precum si o preci+ie corespun+atoare
scopurilor. In abordarea metodelor fotogrammetrice sau a celor topografice, trebuie
satisfacute relatiile dintre= preci+iile impuse de scop, randamente conditionate de
densitatea detaliilor din teren, suprafata lucrarii, pret de cost si durata.
1ste necesar a se avea in vedere ca, desi prin metodele fotogrammetrice se pot
obtine re+ultate apropiate ca preci+ie de cele ale metodelor topografice, sunt totusi
situatii limita determinate in general de comple2itati foarte mari ale continutului din teren
care, in relatie cu pretul de cost, pot fi re+olvate mai eficient prin masuratori topografice
clasice. *e asemenea, trebuie avut in vedere ca, indiferent de gradele de
comple2itate ale continutului topografic din teren, folosirea metodelor fotogrammetrice
2%
Cadastru
impune adesea efectuarea de masuratori de completare a planurilor topografice, mai
ales in ca+ul oraselor, a +onelor industriale si a altor +one in care o parte a elementelor
de continut nu au fost vi+ibile pe fotogramele aeriene.
Randamentul si preci+ia in lucrarile fotogrammetrice cresc una in defavoarea
celeilalte, impunandu,se intotdeauna o corelare a acestor parametri de ba+a 4o
optimi+are a marimii lor5. :n rol important in acest sens il are scara fotogramelor
aeriene.
2.5. rocedee pentru calculul suprafetelor
2.%.1. $eneralitati
In cadastru orice imobil 4parcela de teren cu sau fara constructii5 este definit de
urmatoarele elemente= suprafata, proprietar, categoria de folosinta, calitatea si situarea
lui teritorial,administrativa, elemente care alcatuiesc structura cadastrului general.
*intre aceste elemente, cunoasterea suprafetei repre+inta obiectivul principal al
partii te'nice a cadastrului, pentru care se consuma cel mai mare volum de munca.
.otiunea de suprafata, in cadastru, este considerata ca fiind aria unui contur
inc'is proiectat pe un plan de referinta, cu scopul de a ori+ontali+a liniile contururilor de
pe suprafata fi+ica a terenului, intr,un plan ori+ontal. 3rebuie mentionat ca, in ca+ul unor
deformatii regionale care conduc la erori in calculul suprafetelor peste tolerantele
admise, se utili+ea+a un sistem de proiectie stereografic local.
Suprafata repre+inta insusirea de ba+a a entitatii cadastrale primare, care
este parcela si care, alaturi de celelalte insusiri 4categoria de folosinta, calitatea,
situatia (uridica, locali+area in teritoriu5, ii confera posibilitatea intrarii in procesul de
prelucrare a datelor pe diferite nivele 4corp de proprietate, cvartal, localitate, destinatie,
teritoriu administrativ, etc.5. In cadastru se foloseste pentru parcela numai suprafata
redusa la un plan de referinta, corectandu,se, deci, masuratorile efectuate pe suprafata
denivelata a terenului, asa cum s,a aratat anterior.
&rocedeele de culegere prin masuratori a datelor primare pentru calculul
suprafetelor au fost aratate anterior, la fel si procedeele de calcul. Malorile cele mai
probabile ale suprafetelor nu se stabilesc direct din datele de masuratori initiale, ci in
urma calculelor de constrangere in reteaua de spri(in geode+ica. Aceasta incadrare se
efectuea+a prin corectarea in operatia de compensare a suprafetelor brute, in
urmatoarele trepte=
, compensarea suprafetelor tarlalelor 4cvartalelor5 in cadrul suprafetei masivului
sau suprafetei intravilanului deduse din coordonatele geode+ice sau suprafetele foilor
de planC
, compensarea suprafetelor corpurilor de proprietate in cadrul suprafetei tarlalei
4cvartalului5C
, compensarea suprafetelor parcelelor in cadrul suprafetelor corpului de
proprietate.
In instructiunile te'nice este pre+entat procesul te'nologic de efectuare a
calculelor de compensare a suprafetelor si formularistica de inscriere a datelor. In
conditiile de dotare actuale a unitatilor de cadastru cu mi(loace moderne de prelucrare a
datelor, calculele suprafetelor se efectuea+a in sistem inlantuit 4on,line5.
&rocedeele de calcul al suprafetelor difera in functie de natura datelor de
masuratori 4numerice sau grafice5 acestea putand fi grupate astfel=
, procedee numerice si anume, procedeul analitic, procedeul trigonometric,
procedeul geometricC
, procedee grafice si anume, procedeul masurarii grafice si procedeul grafico,
mecanic.
26
Cadastru
Corelarea procedeelor enumerate mai sus cu modurile de culegere a datelor de
intrare conduce la urmatoarea grupare, astfel=
a6 *in masuratori topografice se culeg ung'iuri si distante care conduc si la
determinari de coordonate, utili+and elementele masurate si0sau determinate la
procedeele geometrice, trigonometrice si0sau analitice.
*6 *in masuratorile fotogrammetrice analitice 4masuratori preluate de pe modelul
optic5 se culeg coordonate folosite la procedeele analitice.
c6 *in masuratorile pe planurile cadastrale se pot culege= date grafice liniare
si0sau ung'iulare si liniare folosite la procedeele grafice si analitice, coordonate obtinute
prin digiti+area contururilor folosite la procedeele analitice si date preluate de la
integratoarele grafico, mecanice 4planimetre polare, planimetre rectangulare, etc.5
folosite la procedeele grafico, mecanice.
2.%.2. &rocedeele numerice
2.5.2.1. rocedeul analitic
Calculul se efectuea+a in situatia in care toate coordonatele punctelor conturului
imobilului sunt cunoscute.
Consideram conturul din figura de mai (os, format din punctele 1, 2, !, # cu
coordonatele B
1
, O
1
C B
2
, O
2
C B
!
, O
!
.
Formula de calcul analitic al suprafetei din figura se pre+inta sub forma=
2S9 B
1
4O
2
, O
#
5; B
2
4O
!
, O
1
5; B
!
4O
#
, O
2
5; B
#
4O
1
, O
!
5 si
2S9 O
1
4B
#
, B
2
5; O
2
4B
1
, B
!
5; O
!
4B
2
, B
#
5; O
#
4B
!
, B
1
5
*e regula, cu o formula se calculea+a suprafata si cu cealalta se verifica.
$enerali+and, pentru un poligon format din ?n? puncte, formulele devin=
2.5.2.2. rocedeul trigonometric
Calculul se efectuea+a in situatia in care punctele conturului imobilului sunt
determinate prin coordonatele lor polare.
Consideram conturul, din figura urmatoare, determinat de punctele A, 7, C, *.
2
( )
( )

+
+


n
n n n
n
n n n
X X Y S
si Y Y X S
1
1 1
1
1 1
2
2
Cadastru
prin distantele r
1
, r
2
, r
!
, r
#
si orientarile
1
,
2
,
!
,
#
masurate din punctul de statie /,
vom avea poligoanele fictive= S
1
9 /A7, S
2
9 /7C, S
!
9 /C* si S
#
9 /A*.
Suprafata imobilului A7C* re+ulta din= S 9 4S
1
; S
2
; S
!
5 , S
#
, unde=
Calculul lui S folosind formulele anterioare, este=
2.5.2.3. rocedeul geometric
Calculul se efectuea+a in situatia in care punctele conturului imobilului sunt determinate
numai liniar, cu ruleta si ec'erul topografic, tipic folosirii metodei absciselor si
ordonatelor, a intersectiilor de distante, a perimetrarii contururilor. Calculul suprafetelor
se efectuea+a cu a(utorul unor formule simple, cunoscute din geometrie.
Ridicarile detaliilor in 7ucurestii anilor 1"%#, 1"%% si ulterior s,au facut cu metoda
absciselor si ordonatelor, o metoda care inglobea+a un volum mare de activitate la
teren.
2.%.!. &rocedee grafice
2.5.3.1. +etoda grafica
Aceasta metoda se foloseste in ca+ul in care coordonatele nu sunt determinate
pe ba+a de masuratori de teren sau fotogrammetric 4masurate pe modelul optic5 si se
apelea+a numai la masuratori efectuate cu mi(loace grafice 4rigle, ec'ere, scari grafice,
raportoare, etc.5.
&reci+ia asigurata de metoda grafica este inferioara metodei numerice,
depin+and de= scara planului, suportul pe care este planul, preci+ia si finetea cu care a
2)
( )
( )
( )
( ). sin
2
1
; sin
2
1
; sin
2
1
; sin
2
1
1 4 1 4 4
3 4 4 3 3
2 3 3 2 2
1 2 2 1 1








r r S
r r S
r r S
r r S
( ) ( ) ( ) ( ) [ ]. sin sin sin sin
2
1
1 4 1 4 3 4 4 3 2 3 3 2 1 2 2 1
+ + + r r r r r r r r S
Cadastru
fost cartografiat planul, instrumentele cu care se face citirea elementelor grafice pe
plan, etc. Calculul suprafetelor se poate face prin urmatoarele procedee=
a6 descompunerea poligoanelor contururilor imobilelor in figuri geometriceC
impartirea poligoanelor in figuri geometrice se face prin trasarea pe planuri, cu creionul,
a unor linii fine, astfel incat sa poata fi usor sterse dupa efectuarea calculului.
&oligoanele sunt impartite in triung'iuri, la care se masoara grafic, pe plan,
ba+ele si inaltimile. Se recomanda sa se masoare cate o ba+a comuna, intre triung'iuri,
in vederea eliminarii erorilor de citire a distantelor. *istantele se pot citi pe plan fie cu
a(utorul unui dubludecimetru divi+at fin in (umatati de milimetru, cu rigla la scara sau cu
un compas distantier si se aprecia+a pe scara grafica cu transversale, care permit a se
face evaluari mai e2acte. Suprafata poligonului se obtine din masurarea suprafetelor in
care a fost descompus poligonulC
*6 transformare poligon contur imobil intr-un triung3i cu suprafata egala.
&entru calculul suprafetei poligonului se constituie dintr,o latura a poligonului prelungita
ca latura a unui triung'i cu suprafata egala. *in varful opus laturii constituita ca latura a
triung'iului se coboara inaltimea triung'iului si se uneste cu celelalte puncte
caracteristice, iar din celelalte puncte ale poligonului se duc paralele la laturile care
formea+a triung'iul interior, ca in figura=
Cu a(utorul elementelor astfel construite se calculea+a suprafata triung'iului
egala ca suprafata cu poligonulC
c6 calculul suprafetelor prin metoda paralelelor ec3idistante. Cand conturul
parcelei are o forma neregulata, pentru determinarea suprafetei se foloseste
planimetrul grafic sau Earfa. 8etoda consta in divi+area suprafetei in figuri geometrice
avand inaltimea constanta ?a?. Aceasta se reali+ea+a cu a(utorul unui material
transparent subtire si re+istent, pe care se trasea+a o serie de linii paralele si
ec'idistante cu ec'ere speciale, gradate pe ipotenu+a. /peratia de calcul consta in
aplicarea desenului transparent peste conturul poligonului care urmea+a a fi
calculat.Suprafata poligonului se calculea+a ca suma de=
unde=
a 9 inaltimea constanta pentru toate trape+ele si triung'iurile formateC
*
med
9 ba+a medie, re+ultata din media celor doua ba+e.
d)calculul suprafetelor cu ec3ere speciale. 1c'erele sunt gradate pe
ipotenu+a si pe cateta. :n alt ec'er gradat este vernierul, situatie similara sublerului. Da
ec'ere, distanta intre doua divi+iuni de pe ipotenu+a este de 1,#1#mm, astfel incat
proiectia ei pe cateta este de 1mm. Mernierul are posibilitatea de a mari preci+ia de
citire a fractiunilor de ?mm?, conducand la masurari pe plan cu preci+ia de ?+ecime de
2"


+

n
med
n
b a
b b
S
1 1
2 1
2
Cadastru
mm?. 8asuratorile se e2ecuta dupa ce in prealabil suprafata conturului s,a impartit in
triung'iuri. Calculul suprafetelor se face dupa regulile cunoscute.
2.5.3.2. +etoda grafico-mecanica
&rocedeul grafico,mecanic este cel mai utili+at, de regula la calculul suprafetelor
pe planurile cadastrale la scari medii 41= %--- si 1=1----5. *e asemenea este preferat
in ca+urile suprafetelor cu contururi foarte sinuoase, la care aplicarea procedeului grafic
ar fi mai dificila. Aplicarea acestor procedee este specifica utili+arii planimetrelor,
construite pe principiul instrumentelor integratoare pe cale mecanica a suprafetelor
dispuse in plan ori+ontal. Caracteristic este faptul ca permit determinarea suprafetelor
prin integrarea infinitatii de puncte dispuse pe contururi, spre deosebire de metodele
grafice ale absciselor si ordonatelor care utili+ea+a un numar limitat de puncte.
Avand in vedereaceste lucruri, in ca+ul suprafetelor cu contururi complicate,
metoda grafico, mecanica ofera re+ultate mai bune, ca randament si preci+ie, decat
metoda grafica simpla.
Calculul suprafetelor cu a(utorul planimetrului se face intotdeauna in cadrul unor
limite fi2e, cu suprafete determinate geometric, pentru a se putea face confruntarea cu
suma suprafetelor planimetrate si compensarea lor, daca se inscriu in tolerante.
3oleranta admisa intre doua operatii succesive de planimetrare 4intregi ai numarului citit
la planimetru5 depinde de marimea suprafetei din plan a conturului care se
planimetrea+a 4cm
2
5. Astfel, pentru suprafete cuprinse intre=
2 - 1* 7cm
2
6! 891:
1* - 4* 7cm
2
6! 892:
4* - -* 7cm
2
6! 893:
-* - 15* 7cm
2
6! 894:
peste 15* cm
2
! 895.
3olerantele admise la inc'iderea suprafetelor calculate grafic pe contururi inc'ise
numeric sunt date in tabele si depind de suprafata calculata grafic si de scara planului
pe care se fac masuratorile.
Agro 9 C:RS ; C:RS )
!-
Cadastru
2.). Parcelarea si detasarea terenurilor
2.6.1. $eneralitati
/ categorie importanta de lucrari care fac obiectul activitatii de cadastru, o
repre+inta parcelarea si detasarea terenurilor. Astfel =
, lucrarile de parcelare cuprind operatiunile de masuratori si calcule prin care se
e2ecuta impartirea 4divi+area5 unei suprafete de teren 4tarla, cvartal, parcela5 in mai
multe parceleC
, lucrarile de detasare cuprind operatiunile de masuratori si calcule prin care
numai o anumita suprafata este e2trasa 4detasata5, restul ramanand neafectat.
7a+a materiala si metodologiile de lucru sunt asemanatoare, iar particularitatile
pe care le pre+inta vor fi semnalate, acolo unde este ca+ul.
&entru e2ecutarea lucrarilor de parcelare si detasare se efectuea+a un studiu
asupra terenului respectiv, confruntand planurile cadastrale cu situatia la teren, astfel
incat pe ba+a studiului sa se intocmeasca proiectul respectiv cu calcule preliminare ale
elementelor care trebuie aplicate la teren 4distante, ung'iuri5.
&roiectul se intocmeste pe o copie a planului cadastral actuali+at, pe care se
trasea+a liniile de separare ale noilor parcele si se inscriu datele ce trebuie aplicate la
teren.
In raport cu preci+iile cerute, proiectarea elementelor parcelarii sau detasarii se
poate face prin procedee grafice sau numerice 4analitice5.
2.6.2. &rocedee grafice
2.6.2.1. Detasari grafice printr-un punct obligat
Acest tip de detasari pre+inta trei variante.
A6 Detasarea din suprafata unui triung'i a unei suprafete in raportul m;n! printr,o
dreapta obligata sa treaca prin varful unui triung'i. Fie triung'iul 1, 2, ! din figura de mai
(os.
*reapta obligata 4dreapta de detasare5 trece prin varful 2 si imparte latura 1,! in doua
parti m si n prin punctul &.
&o+itia punctului & se determina cu relatia =
tinandu,se cont de faptul ca latura 1,! este m ;n.
B6 Detasarea din suprafata unui trape+ a unei suprafete ec'ivalenta cu cealalta
suprafata ramasa. Fie trape+ul 1-, 11, 12, 1!, cu suprafata cunoscuta si punctul
&,obligat, situat pe ba+a 11, 12.
!1
n
m
n n
n m
S
S

2 2
1 2
Cadastru
&entru re+olvarea problemei se transforma trape+ul intr,un triung'i de suprafata
ec'ivalenta, astfel= se uneste punctul & cu 1- si 1!, iar prin punctele 11 si 12 se duc
paralele la dreptele &,1- si &,1!. Aceste paralele vor intalni prelungirea ba+ei 1-,1! in
punctele A si respectiv 7. 3riung'iul A&7 are aceeasi suprafata cu trape+ul initial.
&unctul R, luat la (umatatea laturii A7, unit cu &, va da linia &R, care imparte atat
triung'iul A&7 cat si trape+ul dat in doua suprafete de marime egala, adica =
S
11,&,R,1-
9 S
&,12,1!,R
C6 Detasarea dintr,un poligon a unei suprafete S, printr,o dreapta care trece
printr,unul din varfuri. Fie poligonul 11, 12, 1!, ..., 1, ca in figura,din care trebuie
detasata o suprafata S printr,o dreapta obligata sa treaca prin punctul 12, unul din
varfurile poligonului.
&entru obtinerea liniei de detasare se imparte poligonul in triung'iuri prin drepte
concurente in punctul obligat 12 si se calculea+a grafic suprafata fiecaruia, obtinandu,
se suprafetele S
1
, S
2
, ..., S
%
. Se compara suprafata pe care o avem de detasat cu
suprafetele triung'iurilor insumate succesiv pentru a stabili prin care triung'i trece linia
de detasare.
In ca+ul poligonului dat ca e2emplu =
S
1
; S
2
Q S,
S
1
; S
2
; S
!
R S,
ceea ce inseamna ca linia de detasare trece prin triung'iul III si va intersecta latura 1%
,16 in 8 4po+itie pe care nu o cunoastem, inca5. Da suprafetele S
1
si S
2
este necesar a
se adauga suprafata s9 S,4S
1
;S
2
5.
Se considera latura 12,16 ca ba+a a triung'iului 12, 8, 16 fictiv si se calculea+a
inaltimea , a triung'iului de suprafata ?s<! inaltimea 4'5 reducandu,se la scara planului.
Aceasta distanta se aplica pe perpendiculara ridicata din punctul 16, de lungume
,, obtinandu,se punctul .. &aralela trasata prin . la latura 12,16 va intalni latura 16,1%
in 8, linia 12,8 fiind dreapta de detasare.
2.6.2.2. Detasari grafice prin drepte paralele cu o directie data
Acest tip de detasari pre+inta trei variante.
A6 Detasari grafice prin drepte paralele cu o directie data in triung'i .
&ot fi doua situatii=
, triung'iul este impartit intr,un numar de parti egaleC
, triung'iul este impartit in doua suprafete aflate in raportul m ; n.
In prima situatie se re+olva impartirea suprafetei unui triung'i in parti ec'ivalente,
prin drepte paralele cu una din laturi.
Constructia grafica impune urmatoarele etape=
, impartirea a doua laturi in patru parti egaleC
, trasarea cate unui semicerc pentru cele doua laturi impartiteC
!2
Cadastru
, ridicarea de perpendiculare din punctele care impart cele doua laturi pana
intersectea+a fiecare semicercC
, trasarea de arce de cerc cu varful in intersectia celor doua laturi impartite, cu
ra+a egala cu locul de unde au intersectat semicercurile, pana intersectea+a laturile
respectiveC
, unirea acestor puncte de intersectie ale celor doua laturi, imparte triung'iul in
suparfete ec'ivalente. Fiecare dreapta va fi paralela cu cea de,a treia latura a
triung'iului.
In ca+ul celei de,a doua situatii se re+olva impartirea suprafetei unui triung'i in
raportul m=n, printr,o dreapta paralela cu una din laturi.
Constructia grafica impune urmatoarele etape=
, se trasea+a un semicerc pe una din laturiC
, latura pe care s,a trasat semicercul se imparte in m;n partiC
, la m parti de varful triung'iului se ridica o perpendiculara pana intersectea+a
semicerculC
, se duce un arc de cerc cu varful in varful triung'iului, din locul unde a fost
intersectat semicercul, pana intersectea+a latura impartitaC
, din punctul unde latura este intersectata de arcul de cerc, se duce o paralela cu
latura opusa varfului de triung'i unde s,a trasat arcul de cerc si avem suprafata
triung'iului impartita in raportul m=n.
B6 Detasari prin drepte paralele cu o directie data in trape+.
Impartirea suprafetei unui trape+ in doua parti ec'ivalente, ca in figura, printr,o
dreapta paralela cu ba+ele, parcurge urmatoarele operatii grafice=
, prelungirea laturilor neparalele pana la intersectarea lor in AC
, trasarea unui semicerc avand ca diametru latura A,#C
, marcarea pe linia A,# a punctului C 4perpendiculara coborata din 7 pe linia A,#,
punctul 7 re+ultat din intersectia arcului de cerc de ra+a A,! cu semicercul construit5C
, impartirea segmentului C,# in doua parti egale, mi(locul notandu,l cu *C
, ridicarea unei perpendiculare din * pana intersectea+a semicercul in 1.
3rasare arc de cerc cu ra+a A,1 pana intersectea+a latura A,# in punctul 8C
, trasarea paralelei 8,. la 1,#, repre+inta linia de detasare cautata.
C6 Detasarea unei suprafete S dintr,un trape+ printr,o linie paralela cu ba+ele.
Fie trape+ul din figura=
!!
Cadastru
&entru obtinerea liniei de detasare a acestei suprafete, se parcurg urmatoarele
operatii grafice=
, se ridica o perpendiculara din punctul # si se ia punctul ?a? de marimea
#,a92S=1,#C
, se duce o paralela prin punctul ?a? la ba+a 1,#, care inersectea+a latura !,# in
punctul ?b?C
, se punctea+a si se notea+a (umatatea segmentului cu ?c?C
, se uneste ?c? cu 1, iar prin ?b? se duce paralela la c,1, re+ultand linia b,dC
- triung'iul 1,b,# impartit in doua parti egale conduce la valoarea suprafetei
1,c,#9S=2. 3riung'iurile 1,b,c si 1,d,c sunt egale si au fiecare marimea s=2.
Re+ulta ca dreapta d,c este linia de detasare cautata.
arcelarea si detasarea prin procedee numerice a suprafetelor
2..1. $eneralitati
*esi parcelarile pe cale numerica implica calcule mai multe, ele sunt practicate
cel mai des, deoarece asigura o preci+ie ridicata.
&arcelarile si0sau detasarile de suprafete se pot efectua printr,un punct obligat,
prin drepte paralele cu o directie data, printr, o linie franta sau, in ca+ul cand limitele de
'otar sunt sinuoase sau poligonale, prin rectificarea 'otarelor, inlocuindu,le cu linii
drepte.
2..2. *etasari de suprafete pe cale numerica printr, un punct obligat
Aceasta problema are o mare frecventa mai ales la intocmirea documentatiilor
necesare la circulatia (uridica a terenurilor si se refera la aflarea coordonatelor unui
punct care determina dreapta de detasare , cel de,al doilea punct fiind punctul obligat.
a6 Detasarea printr- un punct dat in triung,i
*esi terenul in forma de triung'i este greu de lucrat din punct de vedere agricol,
problema este studiata teoretic,deoarece terenurile in forme poligonale comple2e se
reduc, in ultima instanta, tot la detasari in triung'i.
So#utia ana#itica
Se da triung'iul determinat de punctele 1,2,!, de coordonate cunoscute, din figura de
mai (os, si se cere sa se detase+e suprafata data de punctele 1,2 si 8, unde punctul 8
trebuie determinat, iar 2 este punctul obligat.
Re+olvarea analitica presupune ca raportul suprafetelor sa fie egal cu raportul
elementelor liniare aparute, si anume, cu un coeficient r =
!#
r
M
S
S
M

3 1
1
2
2
3 , 2 , 1
, 2 , 1
Cadastru
:nde suprafata triung'iului 1,2,! se determina din coordonate, cunoscandu, se
suprafata de detasat. Coordonatele punctului 8 se calculea+a ca punct pe segment, cu
relatiile=
B
8
9 B
1
; r 4B
!
6 B
1
5
O
8
9 O
1
; r 4O
!
6 O
1
5
So#utia trigonometrica
Stiind ca pentru a calcula coordonatele unui punct pe segment este necesara
cunoasterea orientarii dreptei si a distantei pana la punct, putem scrie=
*eci, coordonatele punctului 8 sunt=
b6 Detasarea printr-un punct dat intr- un poligon
Indiferent de solutie, analitica sau trigonometrica, problema se reduce la
detasarea unei suprafete dintr, un triung'i.
Considerand poligonul 1,2,, din figura de mai (os, cunoscand coordonatele
acestor puncte, se cere sa se detase+e o suprafata S delimitata in poligon de o dreapta
care trece prin punctul obligat 2 si punctul 8 aflat pe conturul poligonal. Suprafata S se
afla, in e2. dat, in urmatoarele relatii fata de suprafetele componente ale poligonului=
S
1
; S
2
Q S Q S
1
; S
2
; S
!
ceea ce inseamna ca dreapta de detasare, care trece prin punctul 2 va trece prin
triung'iul 6,2,%.
Calculul analitic al celor doua suprafete conduce la determinarea suprafetei =s> folosind
relatia=
s 9 S , 4S
1
; S
2
5
In continuare problema devine a determina detasarea suprafetei s dintr, un triung'i,
problema e2pusa anterior.
2..!. *etasari de suprafete pe cale numerica prin drepte paralele cu
!%

sin
2
, sin 2
2 1
, 2 , 1
1
2 , 1 3 , 1
1 2 1
, 2 , 1

d
S
d
d d S
M
M
M
M
3 , 1
1
1
3 , 1
1
1
sin
cos

t
t

M
M
M
M
d Y Y
d X X
Cadastru
o directie data
Aceste probleme se pun, de regula, la detasarile prin drepte paralele la una din
laturile poligonului si se intalnesc frecvent in practica.
2.#.3.1. Detasarea paralela cu o directie data in triung,i
Fie triung'iul 1,2,!, cunoscut prin coordonatele punctelor care il definesc. Se
pune problema detasarii a uneia sau a mai multor parcele prin linii paralele cu una din
laturi, deci a determinarii coordonatelor punctelor caracteristice ale dreptelor de
detasare.
Re9o#varea ana#itica
Da ba+a acestei metode sta teorema asemanarii aplicata triung'iurilor 2,8,. si
2,1,!. Mom scrie rapoartele de asemanare=
Cunoscand raportul r, coordonatele punctelor 8 si . se vor obtine prin aplicarea
relatiilor care dau coordonatele unui punct pe segment, pe cale analitica.
Re9o#varea trigonometrica
In acest ca+ se cunosc coordonatele punctelor 1,2,!, ung'iurile si ,
suprafata de detasat, si se cer coordonatele punctelor 8 si ..
Folosim urmatoarele relatii de calcul=
si in mod analog=
/bservand ca s 9 S 6 s
1
, obtinem=
Si in mod analog=
Inseamna ca suprafata de detasat va fi=
!6
r
S
s S N M M M

3 1 2 3
3 2 3
2 1
1 2 1
ctg ctg
B

ctg ctg
b
!
+

1
ctg ctg
B
S
+

2
2
ctg ctg
b
s
+

2
1
2
ctg ctg
b B
s
+

2 2
2
( ) ctg ctg s B b + 2
2
Cadastru
*in aceasta relatie deducem=
Inaltimea <'> a trape+ului de detasat va fi=
Folosind re+ultatul anterior se determina=
Intrucat orientarile laturilor "-$ si &-$ s,au calculat din coordonatele acestor puncte si se
cunosc si d
1,8
si d
!,.
, coordonatele punctelor 8si . se calculea+a ca puncte pe
segment.
Relatiile de mai sus sunt valabile si in ca+ul in care triung'iul trebuie impartit intr,
o serie de parcele, deoarece raman constante elementele cunoscute, suprafata de
detasat, ung'iurile si , orientarile laturilor triung'iului, iar ba+a mica a unei
suprafete devine ba+a mare pentru trape+ul urmator.
2.#.3.2. Detasarea paralela cu o directie data in trape"
Re9o#varea ana#itica
*educerea relatiilor de calcul presupune linia de detasare 8 6 . cunoscuta, ca in
figura de mai (os=
&rin punctele ! si . se duc paralele la latura 2,1, obtinandu,se punctele Csi * pe
ba+a 1,#.
Se formea+a triung'iurile asemenea #,.,* si #,!,C din a caror asemanare
re+ulta relatiile=
Scriind raportul suprafetelor <s> si S si inlocuind
se obtine=
!
ctg ctg
b B
!
+

sin
;
sin
, 3 , 1
!
d
!
d
N M

r
K
k
"
l

!
b B
b B
C
D

1
4
4
b B
b B

1
( )
( )
( ) ( )
( ) ( ) b B b B
b B b B
S
s
adica
b B
! b B
S
s
+
+

+
+

1 1 1
2
2
,
2
2
Cadastru
de unde=
si inlocuind pe S, obtinem=
Avand unul dintre termenii de la numitorul proportiilor cunoscut, se poate calcula
<r> si, prin intermediul lui, celelalte elemente ale trape+ului s, ca si coordonatele
punctelor 8 si ..
Relatia se aplica si pentru detasari in serie, in care ca+ b
1
devine 7 pentru
parcela urmatoare, ceilalti termeni de sub radical ramanand aceiasi.
Re9o#varea trigonometrica
Aceasta metoda presupune abordarea problemei in acelasi mod ca si la
re+olvarea detasarii in triung'i, aplicand relatiile deduse.
2.#.3.3. Detasarea paralela cu o directie data in poligon
Se refera la detasarea paralela a unei suprafete sau a unei serii de suprafete
dintr,un poligon oarecare, ca in figura urmatoare=
&entru re+olvarea problemei pe cale analitica sau trigonometrica se folosesc
relatiile deduse pentru trape+ si triung'i.
Inainte de aplicarea lor este necesar ca prin fiecare punct caracteristic al
poligonului sa se duca paralele la latura de ba+a 1,2, obtinandu,se coordonatele
punctelor A, 7, , 1 si sa se efectue+e calculul suprafetelor trape+elor formate.
2..#. *etasarea unei suprafete printr,o linie franta paralela cu un
contur poligonal
&roblema se pune in ca+ul in care se cere detasarea unei suprafete S printr,o
linie paralela cu un contur poligonal, ca in figura de mai (os=
!)
( ) ( )
( ) ( ) b B b B
b B b B
S s
+
+

1 1
2 2
( )

b B s
B b unde de
b B
b B
s

2
, 2
2
1
2
1
2
Cadastru
Dinia de separare este paralela cu conturul 1,2,!,#. Dinia de separare %,6,,)
este definita atunci cand se cunosc coordonatele acestor puncte. Coordonatele se pot
calcula daca se cunosc distantele l
1,
l
2
, l
!
si l
#
, orientarile directiilor 1,%, 2,6, !, si ,) si
se obtin cu a(utorul ung'iurilor .
Cunoscand=
re+ulta ca problema se re+uma la calculul lui ,.
&entru deducerea relatiei de calcul se observa ca in trape+ul 2,6,,! prin
coborarea perpendicularei 6," pe dreapta 2,! si prin trasarea paralelei 6,1- la dreapta
,!, se poate scrie=
unde=
si
deci
sau
Suprafata trape+ului 2,6,,! va fi=
Relatiile analoage pentru trape+ele care compun suprafata S vor fi=
!"
;
sin
1
1

!
l
2
sin
2
2

!
l ;
2
sin
3
3

!
l
4
4
sin
!
l
10 , 9 9 , 2 10 , 2 2 2
d d d b B +
2
2
9 , 2

ctg ! d
2
3
10 , 9

ctg ! d

,
_

+
2 2
3 2
10 , 2

ctg ctg ! d

,
_

+
2 2
3 2
2 2

ctg ctg ! B b

,
_

+
1
]
1

,
_

+ +
2 2
2
2 2
2
3 2 2
2
3 2
2 2 2

ctg ctg ! ! B ! ctg ctg ! B B s

,
_

+
2
2 2
2
1
2
1 1

ctg ctg ! ! B s
Cadastru
&rin insumare re+ulta o ecuatie de gradul al doilea cu necunoscuta <'>=
&entru simplificare facem notatiile=
Cu aceste notatii ecuatia devine=
cu solutiile=
*upa obtinerea coordonatelor punctelor %,6,,) se recomanda calculul prin coordonate
ale suprafetelor detasate, pentru verificare.
2.-. Rectificarea ,otarelor
2.).1. $eneralitati
Dimitele de 'otar sinuoase sau poligonale ridica probleme la e2ecutarea lucrarilor
agricole, astfel incat se cauta inlocuirea lor cu linii drepte.
Consideram situatia a doua unitati :
1
si :
2,
ca in figura de mai (os, separate de
'otarul dat de punctele 1-#, 1-%, 1-6 si 1-.
Se cere inlocuirea acestui 'otar, impropriu lucrarilor agricole, prin solutii adecvate.
Inlocuirea se poate face grafic sau prin calcul.
2.).2. &rocedeul grafic
#-

,
_

+
2 2
2 2
3 2 2
2 2

ctg ctg ! ! B s

,
_

+
4
3 2
3 3
2
2 2

ctg ctg ! ! B s
( ) ( )
,
_

+ + + + + + +
4
3 2
1
2
3 2 1 3 2 1
2
2
2
2 2 2

ctg ctg ctg ctg ! B B B ! s s s
4
3 2
1
3 2 1
3 2 1
2 2


ctg ctg ctg ctg #
B B B B
s s s S
+ + +
+ +
+ +
0 2 2
2
+ S ! B ! #
#
S
#
B
#
B
!
2
2
3
t
Cadastru
Conditia impusa la oricare rectificare, este ca solutia adoptata sa nu afecte+e
suprafetele detinatorilor. *aca se impune ca noul 'otar sa porneasca din punctul 1-#,
constructia grafica se desfasoara astfel=
,se uneste punctul 1- cu punctul 1-%, iar prin 1-6 se duce paralela 1-6,8 la
dreapta 1-%,1-. Dinia 1-%,8 va inlocui 'otarul dat de punctele 1-%,1-6 si 1-, intrucat
triung'iurile date de punctele 1-%,1-6,1- respectiv 1-%,8,1- sunt egaleC
,se unesc punctele 1-# cu 8, iar prin punctul 1-% se duce paralela 1-%,A la dreapta
1-#,8. Dinia 1-#,A inlocuieste 'otarul dat de punctele 1-#,1-% si 8, (ustificarea fiind
aceeasi ca si in situatia anterioara. *eci, in final, 'otarul rectificat al celor doua unitati va
fi dat de noul 'otar 1-#,A, care inlocuieste, grafic, 'otarul vec'i, format de punctele
1-#,1-%,1-6 si 1-.
2.).!. &rocedeul numeric
Avand aceleasi conditii ca si la re+olvarea grafica, se calculea+a mai intai
suprafata de referinta data de punctele 1-#,1-%,1-6,1-,1-1, din coordonate, care se
notea+a cu S
1
.
Considerand ca linia de rectificare ar fi data de 1-#,1-, se calculea+a suprafata
data de punctele 1-1,1-#,1-, care se notea+a cu S
2
.
In urma compararii suprafetelor S
1
si S
2
pot interveni urmatoarele re+ultate, care
implica solutiile mentionate=
S
1
9 S
2
, 'otarul nou este linia 1-#,1-C
S
1
R S
2,
linia de rectificare se va spri(ini pe 1-,2-2C
S
1
Q S
2
, linia de rectificare va intersecta 1-,1-1.
Aceasta inseamna ca din suprafata S
2
trebuie sca+uta o suprafata s 9 S
2
6 S
1
pentru a obtine punctul A, cunoscand ca triung'iul dat de punctele 1-#,1- si A are
suprafata s.
&roblema s,a redus deci la detasarea unei suprafete, de marime cunoscuta,
dintr,un triung'i, ceea ce inseamna ca punctul A va avea
coordonatele=
In care=
unde=
d
1-#,1-
este distanta din coordonateC
9
1-,1-#
,
1-,1-1
, orientarile fiind obtinute din coordonate.
&entru controlul rectificarii 'otarului se calculea+a suprafata data de punctele
1-1,1-#,A,1-1.
#1
101 , 107 , 107 107
101 , 107 , 107 107
s in
cos

t
t
# #
# #
d Y Y
d X X
sin
2
107 , 104
, 107

d
s
d
#
1 2
S S s
Cadastru
Agro 9 C:RS " ; C:RS 1-
$... Automati9area #ucrari#or cadastra#e
2.".1. $eneralitati
3oate 'artile si planurile cadastrale sunt redate in forma grafica obisnuita, la
diferite scari si reali+ate cu diferite preci+ii, in functie de metodele folosite. 3endinta
actuala este folosirea tuturor datelor sub forma digitala. &rin urmare e2primarea planului
cadastral sub forma digitala este motivul automati+arii lucrarilor cadastrale.
&lanul digital este un ansamblu de date numerice in care informatiile geometrice
si semantice ale terenului sunt codificate numeric. Acestea se constituie intr,o ba+a de
date cadastrale relationala, fiind manipulate pe ba+a a trei modele complementare=
,modelul ?raster?, care este o simpla repre+entare numerica, precum o imagine binara,
obtinuta la scanarea 'artilor si planurilor grafice e2istenteC
#2
Cadastru
,modelul ?spag'ett?, care corespunde 'artilor si planurilor re+ultate in urma digiti+arii
4vectori+arii5 acestora in format vectorialC
,modelul ?topologic?, care corespunde 'artilor si planurilor numerice in care, pe langa
datele terenului, repre+entate digital, se adauga relatiile topologice dintre obiectele care
alcatuiesc terenul. Acest model incorporea+a pentru o 'arta sau un plan, sub forma
vectoriala, trei seturi de date=
a5 identificatori ai caracteristicilor terenului de repre+entat in 'arta sau planul
vectorial, care corespund geometriei lui si care se impart in trei tipuri generice= obiecte
punct, obiecte linie si obiecte suprafataC
b5 atribute tematice ale caracteristicilor, care sunt organi+ate intr,o sc'ema de
clasificare ierar'icaC
c5 date spatiale, care descriu structura geometrica a 'artilor sau planurilor
vectoriale si care se pre+inta sub trei aspecte= relatiile topologice dintre obiecte, forma si
marimea obiectelor, po+itia lor, data de perec'ile de coordonate B,O.
/biectele terenului, repre+entate pe 'artile sau planurile digitale, definite de cele
trei seturi de date, pot fi grupate dupa criterii logice, care se constituie in straturi de
date, ca de e2emplu= limitele parcelelor, cladirile, retelele electrice, etc.
Automati+area comple2a este calitatea principala a unui cadastru modern,
aceasta insemnand obtinerea numai de date digitale in absolut toate fa+ele lucrarilor de
cadastru.
In mod practic, datele cadastrale se pot culege si se pot prelucra in sistemul
automat in patru moduri, separat sau combinat si anume= 415 date ale statiilor totale, 425
date $&S, 4!5 date fotogrammetrice, 4#5 date digiti+ate si0sau date scanate si
vectori+ate.
3rebuie mentionat ca datele fotogrammetrice aduse in format digital se refera
numai la aparatele analogice si analitice, deoarece in pre+ent nu dispunem inca de
aparate fotogrammetrice digitale.
/ricare ar fi metoda de culegere si prelucrare, datele trebuie sa fie aduse in
banca de date cu aceleasi caracteristici 4format si atribute tematice5.
7anca de date cadastrale a unei unitati administrativ,teritoriale se compune din
doua tipuri de date= date digitale, care repre+inta forma si dimensiunile parcelei si date
descriptive, sau atributele alocate parcelei. In final, aceste doua tipuri de date trebuie
corelate relational pe ba+a unui atribut comun, care, in ca+ul cadastrului, poate fi
proprietarul, numarul cadastral al parcelei, adresa, etc.
Automati+area comple2a presupune obtinerea unui plan cadastral digital, cu date
specifice sub forma digitala. Avanta(ele formei digitale sunt multiple si mentionam
cateva dintre ele=
,datele stocate pentru planul digital sunt sigure si pot fi conservate pe suporturi
magnetice, urmand a fi afisate ori de cite ori dorim si la orice scara de desen,
, planurile digitale permit ca pentru orice fel de lucrare sa se poata lua o deci+ie
adecvata 4e2.= necesitatea actuali+arilor5,
, fisierele cadastrale pot fi usor folosite fiind capabile sa raspunda la toate
interogarile solicitate, intr,un timp foarte scurt.
2.".2. /btinerea bancii de date cadastrale cu statiilor totale
Statiile totale, intr,o definitie pe intelesul tuturor, sunt practic niste aparate topo,
geode+ice in+estrate cu calitatea de a putea pre+enta datele de teren in forma digitala.
1le au fost construite de diverse firme de specialitate, din care cele mai renumite ca
fiabilitate si pret sunt din $ermania, 1lvetia si Faponia. 1c'ipamentul 'ardSare si
softSare este specific fiecarei firme in ceea ce priveste programele adecvate
#!
Cadastru
masuratorilor si prelucrarilor si editarii produsului final, ce sunt combinate in mod
eficient.
/rdonarea programelor este asigurata de programul care stabileste optiunile, de
e2emplu pentru punctele marcate, tabelele de calcul, po+itia virgulei si programul
cuplare pentru compensare, iluminare, masurare automata a datelor meteo, etc.
Sistemul informational grafic de teren este un sistem de tip *a9a de data
GIS care poate culege date prin intermediul unei interfete seriale si cu a(utorul caruia se
reali+ea+a direct 'arta suprafetei ridicate, folosind programele implementate in sistem.
2.".!. /btinerea bancii de date cadastrale cu statiile $&S
3e'nica $&S 4$lobal &ositioning SNstem5 este cel mai recent procedeu de
masurare si prelucrare in mod fle2ibil si eficient a retelelor geode+ice, topografice si a
punctelor de detaliu, utili+ate pentru reali+area lucrarilor cadastrale.
rincipiul sistemului (S
Sistemul $&S se ba+ea+a pe o constelatie de 2# de sateliti care se deplasea+a
pe sase orbite cunoscute in (urul &amantului, la inaltimi foarte mari. Inaltimile orbitelor
pe care gravitea+a satelitii evita interferentele cu undele sistemelor de la sol. Sistemul
$&S este o te'nologie de mare preci+ie prin care se redau po+itiile e2acte ale
obiectelor de pe suprafata &amantului.
&rincipiile de ba+a sunt foarte simple c'iar daca sistemul propriu,+is foloseste
ec'ipamente de cea mai inalta te'nicitate. &entru a intelege principiul vom descompune
sistemul in cinci componente de ba+a.
&rima componenta de ba+a este triangulatia 4po+itionarea statiei $&S cu a(utorul
satelitilor5C a doua componenta este masurarea distantelor cu a(utorul timpului parcurs
de o unda radioC a treia componenta o repre+inta e2istenta unor dispo+itive de foarte
mare preci+ie pentru masurarea timpuluiC a patra componenta o repre+inta cunoasterea
po+itiei e2acte a satelitului si ultima componenta o repre+inta cunoasterea straturilor de
aer traversate de semnalul $&S pentru corectarea masuratorilor afectate de erorile
datorate traversarilor prin ionosfera si atmosfera.
&rincipiul de ba+a al sistemului $&S consta in utili+area satelitilor ca puncte de
referinta pentru determinarea prin triangulatie a po+itiilor de pe &amant. Aceste po+itii
se determina cu a(utorul distantelor la satelitii de referinta, date de produsul intre vite+a
si timp. Mite+a luminii fiind cunoscuta, nu ne ramane decat sa masuram intervalul de
timp necesar unui semnal sa a(unga la statia $&S receptor 4antena5. &resupunand ca
atat satelitul cat si receptorul 4antena5 de pe &amant au aceleasi coduri putem afla
timpul necesar prin compararea diferentei de timp dintre cele doua coduri. Cum intre
satelit si receptor se reali+ea+a practic o sincroni+are de coduri cu ma2ima preci+ie,
re+ulta o diferenta de timp de aceeasi preci+ie. &entru obtinerea unei preci+ii de
determinare optime este necesar sa se receptione+e semnale de la cel putin patru
sateliti in acelasi timp.
Insa, pentru determinarile similare triangulatiei, nu sunt suficiente numai
distantele, ci trebuie cunoscuta si po+itia satelitului in spatiu.
Satelitii aflati la distante foarte mari, se afla intotdeauna pe aceleasi orbite in (urul
&amantului. /rbitele 4altitudinea, po+itia, vite+a5 sunt riguros calculate si urmarite
permanent de la sol, prin statii de control. Sateliti incon(ura &amantul de doua ori in 2#
de ore, deci ei vor trece de doua ori pe deasupra fiecarei statii de control
1rorile datorate trecerii undelor prin ionosfera si atmosfera, precum si alte erori
specifice se elimina prin utili+area receptoarelor cu dubla frecventa4receptoare de
preci+ie5.
&entru reali+area unor preci+ii inalte se utili+ea+a $&S diferential. *urata minima
de prelucrare a datelor intr,o sesiune este de 1% minute.
##
Cadastru
Semnificativ este faptul ca un operator cu un astfel de receptor poate e2ecuta
lucrarile unei intregi ec'ipe intr,un timp foarte scurt comparativ cu te'nica clasica.
Ca metode de masurare $&S, se folosesc= metoda statica si metoda dinamica.
&ractic, aceste doua metode se subimpart in= static, static,rapid, pseudo,static si
cinematic.
In comparatie cu masuratorile statice $&S, masuratoarea cinematica presupune
stationarea antenei in puncte, putin timp, pentru preluarea datelor de la sateliti, iar
prelucrarea datelor 4determinarea vectorului5 se efectuea+a in timp real. In teren, in
ca+ul acestei metode, se lucrea+a cu doua receptoare, unul fiind fi2, celalalt
deplasandu,se in acest timp. *upa prelucrare se poate determina practic un vector de
la receptorul de referinta 4punct de coordonate cunoscute5 pentru fiecare punct stationat
de receptorul mobil.
3e'nica de lucru static,rapid se deosebeste de toate celelalte tipuri de
masuratori $&S, prin faptul ca utili+ea+a receptori speciali static,rapi+i. Aceasta metoda
este asemanatoare cu masuratorile statice cu e2ceptia timpilor de lucru care sunt mult
mai scurti.
8asuratorile pseudostatice sau pseudocinematice repre+inta o combinatie dintre
static si cinematic. 8etoda este mai fle2ibila decat metoda cinematica pentru ca nu
trebuie sa se mentina contactul cu satelitii in timpul deplasarii intre statii, insa nu este
rapida.
Determinari geode"ice (S
*e la bun inceput trebuie mentionat faptul ca si in ca+ul retelelor clasice ca si in
ca+ul retelelor geode+ice $&S, ramane valabil principiul trecerii de la ordin superior la
ordin inferior. In aplicatiile geode+ice trei suprafete diferite sau figuri ale &amantului sunt
implicate. Suprafata fi+ica sau naturala a &amantului este apro2imata de o suprafata de
referinta geometrica sau matematica numita elipsoid si o suprafata ec'ipotentiala
numita geoid. Fata de masuratorile clasice care se determina in raport de elipsoidul
:raso;s<i, masuratorile $&S se determina in raport cu elipsoidul =GS >', care este
un elipsoid de referinta geocentric ec'ipotential definit de parametrii= semia2a mare 4a5,
constanta gravitationala a &amantului 4GM5, coeficientul gravitational +onal normali+at
de gradul al doilea 4C
$3
5 si vite+a ung'iulara 4 5 a &amantului. *eci reteaua $&S 4retea
internationala5 s,a reali+at intr,un singur sistem unitar 4=GS >'5, formata din statii
permanente a caror coordonate au fost determinate cu foarte mare preci+ie. Reteaua
$&S de ordin superior a tarii noastre este formata din 4sapte5 puncte raspandite pe
suprafata tarii si determinate din reteaua internationala.
*eterminari topografice $&S
*eterminarile topografie $&S pentru lucrarile cadastrale se pot face atat in ca+ul
in care avem de(a o retea $&S nationala, cat si in ca+ul cand nu dispunem de o astfel
de retea. .e vom referi la cel de,al doilea ca+, dat fiind ca reteaua geode+ica $&S
nationala este inca in fa+a de e2ecutie.
Folosirea sistemului $&S este foarte avanta(oasa. Aceste avanta(e constau in=
, nu este necesara vi+ibilitatea intre punctele retelei de spri(in si celei de ridicareC
, nu este necesara semnali+area geode+icaC
, preci+ie aproape constanta la toate puctele retelei de ridicareC
, eficienta te'nico,economica este deosebita.
&entru e2ecutarea lucrarilor este necesar un numar de #,6 puncte de coordonate
cunoscute care sa imbrace +ona de lucru si care pot fi situate la distante de !,1- @m
intre ele. Aceste puncte au drept scop asigurarea corespundentei intre sistemul =GS
#%
Cadastru
>' si sistemul Stereo 13, pentru efectuarea transcalculului punctelor determinate, din
=GS >' in Stereo 13. 8asuratorile de la teren se e2ecuta static si daca dispunem de
minim ! 4trei5 receptoare 4statii5 $&S ce asigura cele mai bune conditii de preci+ie
pentru po+itionarea relativa.
?peratiile care se e2ecuta intr-o statie
Inaintea inceperii sesiunilor de lucru se asigura functionalitatea punctelor geo,
topografice prin=
, recunoasterea punctelorC
, asigurarea accesului si vi+ibilitatii in punct 4defrisarea tufelor sau lastarisului din
(urul bornei5C
, demontarea piramidei daca este ca+ul.
*upa terminarea operatiilor de recunoastere, materiali+are, asigurare punct se
intocmeste programul sesiunilor de lucru cu $&S,ul si se incep masuratorile propriu,
+ise care constau in=
, Instalarea aparaturii $&S=
, transportul aparaturii la statie 4borna, pic'et, etc.5C
, montarea trepiedului in statieC
, montarea antenei pe trepiedC
, ase+area trepiedului , antena pe punctC
, montarea receptorului 4cuplarea la baterii5C
, cuplarea antenei la receptorC
, introducerea datelor initiale in receptorC
, initiali+area receptorului.
, &ornirea sesiunii de lucru $&S
, Intocmirea fiselor de masuratori, a descrierilor topografice
, /prirea sesiunii de lucru la ora stabilita in program
, *emontarea aparaturii $&S si deplasarea ei la mi(locul de transport.
Cu a(utorul softului specific receptorului se e2ecuta prelucrarea datelor si, in final,
obtinerea coordonatelor in sistem =GS >' in prima fa+a pentru punctele comune si in a
doua fa+a pentru reperii fotogrammetrici. In final se e2ecuta o transformare
tridimensionala 4transcalcul5 din sistemul =GS >' in sistemul Stereo 13.
2.".#. /btinerea bancii de date cadastrale pe cale fotogrammetrica
*atele necesare lucrarilor de cadastru pot fi obtinute si pe cale fotogrammetrica
utili+and te'nologiile specifice. 1volutiv fotogrammetria a inceput cu metoda de
culegere analogica, care practic s,a inc'eiat, a urmat metoda analitica, aceasta inca
mai da re+ultate, si a intrat in practica metoda digitala. Cu toate acestea, date fiind
posibilitatile actuale, vom incepe cu metoda analogica, careia ii vom aduce unele
imbunatatiri. Scopul urmarit este ca datele obtinute sa fie numerice sau digitale. In acest
sens pot fi folosite si aparatele carora li se adauga un dispo+itiv de culegere si
prelucrare a datelor. Acest dispo+itiv poate fi un coordimetru sau, separat, o interfata pe
cele trei coordonate, ambele insotite de un dispo+itiv de transformare a miscarilor
analogice in date digitale.
In mod practic, stereometrografele, de e2emplu, pot fi dotate cu traductoare si
selsNnuri constituite intr,o interfata intre stereometrograf si calculator. Interfata va fi
preva+uta cu un soft care sa poate culege si prelucra datele masurate.
In ca+ul utili+arii metodei analitice, dat fiind faptul ca totul se reali+ea+a prin
calcul, procesul de culegere a datelor incepe imediat. Aparatul utili+at in acest scop este
stecometrul, care masoara in sistem fotogrammetric coordonatele tuturor punctelor,
care se aduc prin calcul, pe ba+a punctelor comune, in sistem geode+ic. 8etoda in sine
este greoaie si de lunga durata, eficienta ei fiind destul de mica.
#6
Cadastru
Re+ultatele din prima si cea de,a doua metoda au avanta(ul ca sunt pe suport
magnetic si pot fi prelucrate ulterior dupa cum se doreste. *ar aceste avanta(e nu sunt
suficiente, deoarece datele au2iliare, fisierele cadastrale trebuie intocmite si reali+ate
separat, de asemenea pe suport magnetic.
*esigur, si intr,un ca+ si in altul, datele se vor culege sub un soft de AutoCAD
sau ARC2I!7O, dar in aceasta situatie vor mai fi elemente de completat.
.u putem vorbi mai detaliat de metoda digitala, care practic a revolutionat
fotogrammetria, pentru ca nu dispunem de aceste aparate. Aparatele digitale re+olva
complet problema culegerii si prelucrarii datelor digitale pentru cadastru.
2.".%. /btinerea bancii de date cadastrale prin digiti+are sau0si prin
scanare,vectori+are
Cea mai mare cantitate de planuri cadastrale care pot fi folosite in acest scop
sunt planurile grafice e2istente, reali+ate de,a lungul anilor. Folosirea lor in procesul de
automati+are a lucrarilor cadastrale este conditionata de aducerea acestor planuri in
forma numerica, respectiv digitala. /peratiunea de aducere a acestor planuri in forma
numerica se poate face pe doua cai= prin digiti+are sau prin scanare si vectori+are.
Aparatele utili+ate in primul mod se numesc digiti+oare. 12ista numeroase tipuri
de digiti+oare, dar ele au in principiu aceeasi componenta, o masa de digiti+are si un
calculator pentru culegerea, inregistrarea si prelucrarea datelor. Da acestea se adauga
un sen+or si o interfata, care sa permita operatiunea de digiti+are punct cu punct sau in
mod continuu. &reci+ia de digiti+are este in mod obisnuit -,-1 mm la scara planului.
Coordonatele obtinute in procesul de digiti+are trebuie aduse printr,o transformare
liniara in sistem geode+ic, aceasta pentru a permite o racordare cu datele culese pe alte
cai. Sigur ca operatiunea propriu,+isa de digiti+are trebuie sa se desfasoare sub
asistenta unui soft corespun+ator, cum ar fi AutoCAD sau ARC2I!7O. /ricare ar fi
softul folosit, el trebuie sa satisfaca o serie de cerinte= culegerea de date numerice,
stocarea acestora, gestionarea lor, prelucrarea si ar'ivarea acestor date.
In ca+ul celui de,al doilea mod de culegere si prelucrare planurile originale sunt
scanate si, printr,un sistem integrat, de e2emplu, I!TERGRA8, imaginea scanata
este vectori+ata prin parcurgerea obiectelor punct, linie si suprafata cu cursorul mouse,
ulterior alcatuindu,se ba+a de date prin alocarea de atribute fiecarei suprafete
vectori+ateC in final se pot obtine alaturi de imaginea vectori+ata si fisierele cadastrale.
2.1*. /ntroducerea cadastrului
2.1-.1. $eneralitati
Reali+area cadastrului la nivelul teritoriului administrativ de referinta care este
comuna 4orasul sau municipiul5 impune parcurgerea unor etape de lucrari ale caror
volume si comple2itate se stabilesc in functie de urmatoarele situatii=
, vec'imea si calitatea planurilor topografice e2istente in +ona, precum si starea
pe teren a marca(elor punctelor din reteaua geode+icaC
, vec'imea si calitatea documentatiilor privitoare la sistemele mai vec'i de
evidenta a imobilelor 4parcela de teren cu sau fara constructii , evidenta funciara,
evidenta imobiliar,edilitara, etc.5C
- marimea suprafetei totale si situarea comunei 4ses, deal, munte, etc.5 precum
si numarul si suprafata localitatilor apartinatoare, etc.
Succesiunea eta,e#or de #ucru
,etape de lucrari = ,operatiuni specifice=
1.Intocmirea proiectului te'nic pentru , Ducrari de teren si birou
intreaga lucrare, pe ba+a anali+elor la
teren, anali+arii lucrarilor e2istente si a
marimii si comple2itatii teritoriului
#
Cadastru
2.*elimitarea si marcarea cu borne a , Ducrari de teren
'otarelor teritoriului admininistrativ, a
perimetrelor intravilanelor si a altor
destinatii care ocupa suprafete mari
!.*eterminarea, dupa ca+, a punctelor , Ducrari de teren si calcule
geode+ice de indesire, pentru reteaua de
spri(in necesara ridicarilor topografice sau
repera(ului fotogrammetric

a.integrale prin masuratori clasice
#.12ecutarea masuratorilor de teren des, cu sau fara folosirea aparaturii
tinate intocmirii de noi planuri cadastrale automate 4electrooptice5
sau de actuali+are a celor obtinute prin b.de repera( si descifrare fotogram,
selectarea si e2tragerea continutului din metrica pentru planuri noi
alte categorii de planuri c.de completare si actuali+are a
planurilor e2istente
%.Calcule la etapele !. si #. 4dupa ca+5 , Calcule pentru determinarea re,
telelor de spri(in si indesire 4in
ca+ul planurilor sc.1=%--, 1=2---5
a.reali+area originalelor de teren pe
6.12ecutarea originalelor de teren pe ba+a masuratorilor de la #a. si #c.
ba+a noilor masuratori sau, prin deri, sau
varea din planul topografic de ba+a b.reali+area originalelor de teren prin
metode fotogrammetrice sau deri,
vare pentru +one din e2travilan


a.pe ba+a copiilor tiparite ale planu,
.Identificarea la teren a proprietarilor si rilor cadastrale derivate
categoriilor de folosinta ale terenurilor b.pe ba+a copiilor dupa originalul de
teren si, dupa ca+, a fotogrammelor
c.pe ba+a actelor de proprietate
)..umerotarea cadastrala si ec'iparea
planurilor cu simbolurile categoriilor
de folosinta actuali+ate
a.din coordonate obtinute din masu,
ratori clasice si0sau
".Calculul suprafetelor b.din coordonate obtinute din masu,
ratori fotogrammetrice analitice sau
c.din masuratori grafice pe plan prin
digiti+are, planimetrare, etc.
1-.Incarcarea fisierelor de date si orga, a.in sistem of line
#)
Cadastru
ni+area ba+ei de date a cadastrului
general pentru teritoriul administrativ b.in sistem on line
a.registrul cadastral al proprietarilor
11.Redactarea registrelor cadastrale cu b.registrul cadastral al parcelelor
a(utorul mi(loacelor de prelucrare auto, c.inde2ul alfabetic al proprietarilor
mata a datelor si a dispo+itivelor de d.registrul corpurilor de proprietate
listare a datelor de iesire e.fisa centrali+atoare pe proprietari
si categorii de folosinta
12.Carto,editarea 4la scara de ba+a5 a
planurilor cadastrale si multiplicarea
in numarul de e2emplare necesar
pentru utili+atori
1!.Carto,editarea planului cadastral de
ansamblu al teritoriului administrativ
si multiplicarea in numarul necesar
In functie de situatiile particulare, este posibil ca unele dintre etape sau parti ale
etapelor de lucrari sa se e2ecute simultan, de e2.= etapele ! cu #, # cu , #a. cu %, #a.
cu "a., etc.
*intre etapele mentionate, re+ulta ca cele de la po+itiile !,6 se refera in special la
lucrarile geode+ice si topo,fotogrammetrice menite a asigura ba+a topografica necesara
e2ecutarii lucrarilor cadastrale din fa+ele urmatoare. In continuare se vor anali+a
etapele care cuprind integral sau partial lucrarile cu specific cadastral si in special cele
de la punctele 1,2 si ,11.
In ca+ul folosirii planurilor derivate din planul de ba+a 4pentru +onele e2travilane5
sau a planurilor cadastrale mai vec'i care se pot actuali+a, volumele de lucrari de la
etapele !,6 se vor diminua in functie de vec'imea si gradul de actuali+are a lucrarilor
vec'i.
2.1-.2. &roiectul te'nic de introducere a cadastrului
&roiectul te'nic constitue documentatia necesara in primul rand institutiei care
organi+ea+a, conduce, indruma, controlea+a si dispune de fondurile necesare reali+arii
cadastrului, ca organ de specialitate tutelar. Avand in vedere ca lucrari ca= determinarea
de noi puncte geode+ice, aerofotografierea, intocmirea de noi planuri cadastrale pe cale
fotogrammetrica, carto,editarea, etc. si care impune organi+area lor pe doua sau mai
multe teritorii administrative adiacente, proiectul te'nic este intocmit de e2ecutant, de
regula castigator al licitatiei.
Continutul cadru al proiectelor te'nice si proiectelor de e2ecutie precum si
conditiile de avi+are si receptionare a lucrarilor se stabilesc prin regulamentele 4norme
te'nice5 elaborate de A.C&I 4 fost /.C$C5. In principiu, proiectele te'nice contin un
memoriu te'nic, in care se pre+inta situatia tuturor lucrarilor mai vec'i e2istente in +ona
si posibilitatile de utili+are, conform normelor te'nice ,o antemasuratoare a volumelor de
lucrari, ce se incadrea+a in valoarea licitatiei, precum si programul de desfasurare al
lucrarilor contractate.
2.1-.!. *elimitarea cadastrala a teritoriilor administrative si marcarea
'otarelor
2.1*.3.1. (eneralitati
#"
Cadastru
*elimitarea cadastrala , denumita si 'otarnicie , cuprinde ansamblul de lucrari
cadastrale prin care se stabilesc, in cadru oficial, liniile de 'otare ale teritoriilor
administrative nominali+ate de legea privind impartirea administrativa a Romaniei.
*elimitarea cadastrala si marcarea pe teren a 'otarelor se e2ecuta in mod
obligatoriu la inceputul lucrarilor de introducere a cadastrului general si uneori si
inaintea lucrarilor de actuali+are si vi+ea+a intinderea unitatilor administrativ,teritoriale.
3rasarea si marcarea pe teren a 'otarelor nationale ale Romaniei intra in competenta
altor institutii si se utili+ea+a ca atare in cadastrul general , la (udetele aflate la granita
cu tarile vecine.
*upa importana lor din punct de vedere cadastral, 'otarele se clasifica astfel=
, 'otare ale unitatilor administrativ,teritoriale, comunale, ale intravilanelor 4rurale,
orasenesti, municipale5 si (udeteneC
, 'otare ale terenurilor cu diferite destinatii 4unitati agricole, paduri, ape,
transporturi etc.5C
- 'otare ale terenurilor persoanelor particulare 4proprietarilor persoane fi+ice5.
Asa cum s,a aratat, obiectul delimitarii cadastrale il constituie stabilirea 'otarelor
unitatilor administrativ,teritoriale, iar delimitarile terenurilor pe destinatii sau ale
proprietarilor persoane fi+ice se fac la etapa a ,a de pe sc'ema 4identificarea la teren a
proprietarilor imobilelor5.
Avand in vedere termenii 4notiunile5 cu care lucrea+a cadastrul general, se fac
urmatoarele preci+ari=
- /ntravilanul este partea din teritoriul administrativ comunal sau orasenesc in
care sunt grupate , mai mult sau mai putin dens , locuintele si ane2ele gospodaresti ale
locuitorilor, constructiile social,culturale, agro,+oote'nice, intreprinderile industriale,
depo+ite, amena(arile sportive, retelele edilitare si comerciale de deservire, garile,
autogarile, etc. Intr,un teritoriu administrativ comunal sau orasenesc pot fi unul sau mai
multe intravilane satesti 4localitati5.
- 32travilanul este restul teritoriului delimitat de 'otarele unitatii administrativ,
teritoriale comunale sau oraseneasca. 12travilanul se subdivide in trupuri, tarlale si
parcele 4imobile5, iar intravilanul se subdivide in cartiere 4+one5, cvartale si parcele
4imobile5.
, 3rupul este suprafata de teren dintr,un teritoriu administrativ care are o singura
destinatie si un singur posesor 4proprietar5 si este incon(urat din toate partile de alti
posesori. 3rupul este definit in principal de statutul sau (uridic si nu de categoria de
folosinta a terenului sau alte caracteri+ari cadastrale 4e2emplu= suprafetele de padure
compacte in +onele de ses sau de fanete in +onele de deal si de munte, suprafete
agricole importante de vii si live+i i+olate, in interiorul altor categorii de folosinta, etc.5.
, 3arlaua este suparfata de teren delimitata de om sau natura 4de drumuri,
canaluri, impre(muiri artificiale permanente, cursuri de apa, limite de paduri, creste sau
fire de vai, etc.5 formand contururi inc'ise si putand avea mai multi proprietari si mai
multe categorii de folosinta a terenului.
3arlaua este o notiune cadastrala specifica, in sensul ca are o mare importanta
in locali+area in spatiu si pe planul cadastral a parcelelor 4imobilelor5 si in operatiunile
de calcul.
, Cvartalul are aceeasi semnificatie ca si tarlaua, numai ca locali+area se refera
la intravilane, delimitarea facandu,se in special de stra+i sau ulite.
, Imobilul, notiune proprie mai ales intravilanelor repre+inta gruparea mai multor
parcele, cu sau fara constructii, apartinand aceluiasi proprietar 4de e2emplu suprafetele
ocupate cu constructiile de locuit si ane2e, curtea, gradina de legume, via, livada5.
, &arcela este, suprafata de teren, cu o singura categorie de folosinta.
%-
Cadastru
, &artida cadastrala repre+inta totalul corpurilor de proprietate apartinand unui
proprietar de pe acelasi teritoriu administrativ comunal sau orasenesc. &artida
cadastrala se inscrie in aceeasi carte funciara.
Ducrarile etapei de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative sunt=
, lucrarile pregatitoareC
, lucrarile de stabilire a liniilor de 'otar si de materiali+are in teren a punctelor de
'otarC
, lucrarile de intocmire a documentelor de delimitare cadastrala.
2.1*.3.2. 0ucrari pregatitoare
Ducrarile pregatitoare 4preliminare5 constau din= culegerea datelor si informatiilor
cu privire la documentatii mai vec'i si cu privire la situarea si marimea teritoriului,
legatura cu organele administratiei locale si conducerile institutiilor care gestionea+a
terenurile cu diferite destinatii, formarea comisiilor si colectivelor de lucru cu participarea
repre+entantilor locali, precum si organi+area problemelor administrativ,gospodaresti
legate de asigurarea spatiului de lucru, de ca+are, depo+itare a materialelor, etc.
*elimitarea si marcarea 'otarelor administrative ale comunelor, oraselor si
municipiilor se vor face potrivit legii 4actualmente Degea 201"6)5 de catre comisia
stabilita in acest scop prin ordinul prefectului. Aceeasi comisie va delimita si marca
perimetrele terenurilor ce apartin persoanelor fi+ice si (uridice detinatoare de suprafete
de teren, precum si limita intravilanelor stabilite, in conditiile legii, in pre+enta
proprietarilor. *in comisie vor face parte primarul, secretarul consiliului local, delegatul
/ficiului de Cadastru si &ublicitate Imobiliara (udetean si, dupa ca+, delegatul directiei
generale amena(area teritoriului si urbanism .
Comisia , prin gri(a delegatului /.C.&.I. (udetean , stabileste programul de lucru
si incunostiintea+a primariile comunelor vecine convocandu,le sa participe cu delegati la
actiunea de delimitare a 'otarelor.
In ca+ul cand teritoriul administrativ care se delimitea+a este limitrof cu unul sau
mai multe teritorii administrative din alte (udete, atunci incunostiintarile se fac atat
primariilor vecine cat si /.C.&.I. din (udetele respective pentru a trimite delegati la
lucrarile de delimitare.
&e ba+a programului de lucru stabilit si comunicat, comisia comunala se
intilneste cu delegatii comunelor vecine in punctul de 'otar initial 4de plecare5 ales
pentru fiecare comuna vecina. *e regula, identificarea 'otarului incepe dintr,un punct
de intersectie a trei sau mai multe 'otare.
1ste de la sine inteles ca printre operatiile pregatitoare intra si procurarea unui
rand de copii dupa planurile topografice sau cadastrale din cele mai recente editii
e2istente, referitoare la +ona respectiva.
2.1*.3.3. 0ucrari de stabilire si marcare la teren a punctelor de
,otar
Stabilirea liniilor de 'otar consta in parcurgerea pe teren, de catre membrii
comisiei impreuna cu delegatii comunei vecine, a intregului 'otar care desparte cele
doua teritorii, stabilind atat traseul e2act, cat si punctele caracteristice care se
amplasea+a apoi pe planul topografic sau cadastral, direct la teren. In acest scop,
comisia are misiunea de a selecta acele puncte de 'otar care nu pot da nastere la
confu+ii de interpretare si care sa defineasca cat mai sigur si precis sinuo+itatile si
sc'imbarile de aliniamente. In ca+ul cand 'otarul a fost delimitat cu oca+ia introducerii
cadastrului in comuna vecina se face confruntarea cu documentatia adusa de delegatul
/.C.&.I. (udetean si se clarifica pe cat este posibil pe loc eventualele diferente.
*upa stabilirea cu acordul membrilor comisiei, a locului punctului de 'otar,
acesta se marc'ea+a imediat, la inceput cu pic'et din lemn si sant incon(urator, iar
%1
Cadastru
ulterior, inaintea trecerii la etapele urmatoare de determinare a coordonatelor 4etapele !
si # din sc'ema5, cu borna din beton armat si materiali+are in subsol, conform
S.R.!##6,101""6 si S3AS #2"#,!. *upa marcarea pe teren a punctului de 'otar,
acesta se amplasea+a pe copia planului sau a 'artii topografice, se trasea+a linia catre
punctul anterior, se scrie distanta de la punctul anterior, precum si categoriile de
folosinta din apropierea punctului de 'otar.
3oate punctele stabilite pe linia de 'otar, atat cele noi cat si cele vec'i ramase
valabile, se numerotea+a cu cifre arabe, numarul 1 atribuindu,se punctului de trei 'otare
de la care a inceput delimitarea teritoriului in cau+a.
*e regula, distantele dintre punctele de 'otar marcate pe teren trebuie sa fie in
medie de 2 @m c'iar daca traseele in linie dreapta depasesc aceasta distanta. Cand
'otarul este format din a2ul unui drum, cale ferata, curs de apa, etc. pe care nu se pot
instala borne de 'otar, atunci acestea se amplasea+a pe una din laturile acestor
obiective consemnandu,se pe planul topografic distantele pana la a2.
Cand 'otarul tarversea+a o sosea, cale ferata, canal de mare desc'idere 4peste
2- m5, curs de apa sau lac cu latime mai mare de 2- m se marc'ea+a pe teren si pe
plan ambele laturi ale acestor detalii liniare. *e asemenea cand 'otarul traversea+a in
linie dreapta o padure, se marc'ea+a punctele de intrare si iesire din padure.
In ansamblul lucrarilor de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative poate
aparea, dupa ca+ si necesitatea lucrarilor de rectificare a 'otarelor, de desmembrari sau
de comasari ale caror e2ecutie a fost descrisa la cursul respectiv.
2.1*.3.4. Documente de delimitare cadastrala
Ducrarile de delimitare cadastrala a teritoriilor administrative si de marcare a
'otarelor se finali+ea+a prin intocmirea ?dosarului de delimitare? care trebuie sa contina
urmatoarele parti=
, nota de pre+entare si informare asupra lucrarilorC
, procesele verbale de delimitareC
, sc'ita generala a 'otarelorC
, calcule si e2plicatii privitoare la rectificarea 'otarelor sau desmembrari, daca au
fost efectuate cu oca+ia delimitariiC
, copii ale scrisorilor de convocare a repre+entantilor din comunele vecine.
.ota de pre+entare a lucrarilor se intocmeste de catre delegatul cadastral si
curpinde datele asupra desfasurarii intregii lucrari de delimitare incepand cu lucrarile
pregatitoare si terminand cu cele de marcare pe teren a tuturor punctelor de 'otar
inclusiv e2plicatiile de motivare, dupa ca+, a rectificarii unor portiuni a liniilor vec'i de
'otar, de desmenbrari de suprafete situate la 'otarele teritoriului administrativ sau de
litigii ramase nere+olvate la nivelul comisiei comunale.
&rocesele verbale de delimitare se intocmesc separat pentru fiecare comuna
vecina, in trei e2emplare, continand descrierea traseelor liniilor si a punctelor de 'otar,
semnaturile membrilor comisiei si a delegatilor din comuna vecina, pe care se aplica
stampila primariilor celor doua comune, precum si data la care a fost inc'eiat
documentul.
Sc'ita generala a 'otarelor se intocmeste la scara 1=2%.--- sau 1=%-.---, in
functie de marimea teritoriului, sinuo+itatea 'otarului si comple2itatea elementelor de
identificare. Se foloseste ca ba+a copia planului topografic sau cadastral cu insemnarile
facute la teren.
Sc'ita generala trebuie sa aibe urmatorul continut minimal=
, po+itia punctelor, numarul lor de ordine, distantele dintre puncte si semnul
conventional al bornei cu care a fost marcat 4materiali+at5 si liniile de 'otarC
, denumirea comunelor vecine 4scrisa intre punctele de intersectie a 'otarelor5C
%2
Cadastru
, categoriile de folosinta si preci+area destinatiilor terenurilor pe ambele parti ale
'otaruluiC
, localitatile componente ale comunei 4orasului, municipiului5C
, caile de comunicatii si cursurile de apa principaleC
, 'otarele padurilor, baltilor, ia+urilor.
In ca+ul cand 'otarul cu una dintre comunele vecine a fost delimitat anterior,
punctele de 'otar vor primi cate doua numere scrise sub forma de fractie, astfel= la
numarator numerele de ordine ale punctelor de 'otar din sc'ita comunei ce se
delimitea+a, iar la numitor numerele de ordine 4ale acelorasi puncte5 de pe sc'ita
comunei vecine. Re+ulta ca in acest ca+, punctele de trei 'otare vor putea avea la
numitor doua numere, cate unul pentru fiecare comuna vecina.
*osarul de delimitare se intocmeste in doua e2emplare dintre care un e2emplar
pentru /.C.&.I. (udetean si unul pentru primaria comunei in care au inceput lucrarile de
introducere a cadastrului general. :n e2emplar din procesul verbal de delimitare se
transmite primariei din comuna vecina care a luat parte cu delegat la lucrarea de
delimitare.
&rin instructiunile te'nice privind introducerea cadastrului se fac preci+ari
privind conditiile te'nice de e2ecutare a lucrarilor de delimitare a unitatilor administrativ
6 teritoriale, precum si documentatia cadastrala re+ultata in urma masuratorilor asupra
tuturor punctelor de 'otar. Acestea se efectuea+a ca lucrari separate sau inglobate la
etapele urmatoare de lucrari 4a se vedea etapele respective din sc'ema privind
<succesiunea etapelor de lucru>5.
2.1-.#. Reteaua geode+ica
2.1-.#.1. $eneralitati
Asa cum s,a aratat, reteaua geode+ica de ordin superior a tarii noastre 4referinta5
satisface pe deplin ca preci+ie si densitate nevoile specifice ale lucrarilor de cadastru,
ca retea de spri(in, c'iar si in ca+ul oraselor, cu conditia ca la indesirea acestor retele cu
noi puncte de ordinul M sa se aplice cu strictete normele te'nice pentru introducerea
cadastrului elaborate de A.C&I 4fost /.C$C5, iar in ca+urile limita, determinate de
deformatiile specifice proiectiei stereografice , 1"-, sa se adopte sisteme de proiectie
derivate din sistemul stereografic , 1"-, adica sisteme de proiectie stereografica locala
4 cu plan secant paralel la planul secant al proiectiei stereo,1"-, conform metodologiei
pre+entate la capitolul respectiv5.
2.1-.#.2. Reteaua geode+ica de indesire si ridicare
Reteaua geode+ica de indesire si ridicare se reali+ea+a astfel incat sa asigure
densitatea de puncte necesare pentru e2ecutarea lucrarilor de introducere si intretinere
a cadastrului.
In configuratia retelei geode+ice de indesire si de ridicare vor fi incluse cel putin #
puncte din reteaua geode+ica de spri(in, astfel incat acestea sa incadre+e reteaua.
Reteaua se poate e2ecuta prin urmatoarele metode cunoscute= triangulatie, trilateratie,
triangulatie,trilateratie, retele de drumuiri poligonometrice, intersectii, retrointersectii,
sau te'nologii $&S. In ca+ul in care determinarile se fac cu ec'ipamente $&S, la
proiectarea retelei se va tine seama de urmatoarele=
, reteaua trebuie sa se spri(ine pe minimum 6 puncte din reteaua
geode+ica de spri(in 4! puncte din reteaua de triangulatie si ! puncte din reteaua de
nivelment5C
, punctele din reteaua de spri(in vor trebui sa fie uniform reparti+ate, atat in
interiorul retelei de indesire si ridicare cat si la marginea eiC
, toate punctele noi vor fi determinate cu a(utorul a minimum ! vectoriC
%!
Cadastru
, se vor determina punctele de legatura dublu,stationate in sesiuni diferite.
.umarul minim de sesiuni s intr,o retea cu p puncte si cu utili+area a r receptoare se
calculea+a cu relatia= s94p,n504r,n5 pentru n 1 , unde n este numarul punctelor de
legatura intre sesiuni.
*aca un punct este stationat de m ori, atunci numarul de sesiuni se calculea+a
cu relatia= s9 m.p0r.
Retelele geode+ice de indesire se compensea+a ca retele libere, prin incadrarea
in configuratia lor a cel putin # puncte din reteaua geode+ica de spri(in. Abaterea medie
standard de determinare a punctelor retelei nu trebuie sa depaseasca t % cm in po+itie
planimetrica.
in care=
, n este numarul de puncte din retea,
, T
22
,T
NN
elementele de pe diagonala principala a matricii cofactorilor
4coeficientilor de pondere5 a necunoscutelor, corespun+a,toare coordonatelor B
si respectiv O ale punctului i!
, s
-
este abaterea standard a unitatii de pondere.
*upa compensarea ca retea libera, se vor determina coordonatele
punctelor din reteaua de indesire si ridicare in sistemul stereo -, printr,o transformare
Eelmert, cu a(utorul punctelor din reteaua geode+ica se spri(in.
Abaterea standard de determinare a unui punct compensat, intr,o retea
constransa, nu trebuie sa depaseasca t 1-cm in intravilan si t 2%cm in e2travilan si
se calculea+a cu relatiile=
&unctele din reteaua de indesire trebuie sa asigure o densitate de 1punct0%@mp,
in e2travilan si 1punct0@mp in intravilan. *ensitatea puntelor retelei de ridicare se
stabileste in functie de scopul lucrarilor si scara de redactare a planurilor cadastrale
astfel incat sa se asigure determinarea punctelor ce delimitea+a teritoriile administrative
respective cat si a celor ce definesc imobilele si bunurile imobile.
8ateriali+area pe teren a punctelor se face, functie de configuratia terenului,
acoperirea lui si densitatea lui, cu borne, repere si marci standardi+ate, asigurand o
densitate de cel putin 1punct0@mp in +ona de ses, 1punct02@mp in +one colinare si
1punct0%@mp in +one de munte. In intravilan 4in +onele asfaltate sau betonate5
materiali+area se poate face si cu pic'eti metalici cu diametrul de 2% mm, batuti la
nivelul solului, asigurand o densitate a punctelor de minimum #puncte0@mp. *in fiecare
punct materiali+at se vor asigura vi+ibilitati catre cel putin doua puncte din reteaua
geode+ica de indesire si ridicare sau din reteaua geode+ica de spri(in.
2.1-.%. 12ecutarea masuratorilor de teren destinate intocmirii de noi
planuri si actuali+arii planurilor cadastrale
2.1*.5.1. (eneralitati
reci+ari la unele notiuni=
%#
( )
n
$ $
s s
n
i
%% &&
r
i i
2
1
0

%% %
&& &
$ s s
$ s s
0
0

Cadastru
, &lanul topografic se defineste ca fiind o repre+entare grafica la o anumita scara
a unei portiuni mici de teren cuprin+and de regula si relieful, avand un continut orientat
spre un singur domeniu de utili+are.
, &lanul topografic de ba+a al tarii este reali+at intr,un sistem unitar, acopera
intreg teritoriul tarii si este repre+entat cartografic cu acelasi continut si aceeasi preci+ie.
, &lanul topo,cadastral repe+inta acel plan topografic ce contine numai
repre+entari 4date5 planimetrice specifice cadastrului.
, &lanul topo,cadastral, derivat al planului topografic de ba+a al tarii, este acel
plan ce contine repre+entari, selectate, necesare intocmirii planului cadastral.
, &lanul cadastral are la ba+a planul topo,cadastral ec'ipat cu datele si codurile
cadastrale cum sunt= numerele cadastrale ale parcelelor, simbolurile categoriilor de
folosinta si calitatii terenurilor, denumirile unitatilor cadastrale, etc.
2.1*.5.2. +asuratorile de teren destinate intocmirii de noi
planuri cadastrale
Categoriile de masuratori depind de gradul de comple2itate, scara planului si
metodele de intocmire a planului, astfel=
Caracteristica
?onei
Scara
,#anu#ui
Metoda de
rea#i9are
a ,#anu#ui
Categorii de masuratori
De teren
12travilan, +one
ses si montane
1= %--- Fotogrammetrica Repera( fotogrammetric si
descifrarea topografica a
fotogramelor
12travilan, +one
Dimitrofe
localitatilor
1= 2--- Fotogrammetrica Repera( fotogrammetric si
descifrarea topografica a
fotogramelor
12travilan, +one
Colinare si
montane
1= 2---
41= 1---5
Fotogrammetrica Repera( fotogrammetric,
descifrare topografica a
fotogramelor si completari cu
masuratori topografice
Intravilane sate 1= 2---
41= 1---5
Fotogrammetrica Repera( fotogrammetric,
descifrare topografica a
fotogramelor si completari cu
masuratori topografice
Intravilane sedii
de comune
1= 1--- Fotogrammetrica
; topografica
Repera( fotogrammetric,
descifrare topografica a
fotogramelor si completari cu
masuratori topografice
/rase 1= 1--- Fotogrammetrica
; topografica
Repera( fotogrammetric,
descifrare topografica a
fotogramelor si completari cu
masuratori topografice
8unicipii si
capitale de (udete
1= 1---
41= %--5
Fotogrammetrica
; topografica
Repera( fotogrammetric,
descifrare topografica a
fotogramelor si completari
cu masuratori topografice
.umai topo. .umai masuratori topo.
%%
Cadastru
Conditiile te'nice de calitate si continutul topografic al planurilor cadastrale este
reglementat prin normele elaborate de A.C&I 4fost /.C$C5.
2.1*.5.3. +asuratorile de teren destinate actuali"arii de
planuri cadastrale
Actuali+area planurilor topo,cadastrale se organi+ea+a ca o etapa independenta
de celelalte etape de lucrari sau simultan cu etapa de identificare la teren a
proprietarilor imobilelor. 1lementul 'otarator in alegerea modului de organi+are il
constitue volumul de modificari produse de la data ultimei actuali+ari.
Astfel,este unanim acceptat ca,daca modificarile afectea+a peste1-,1%U
din continutul planului, este rational ca actuali+area sa fie organi+ata ca o etapa
independenta de etapa identificarii proprietarilor, cu urmatoarele mentiuni=
, daca modificarile depasesc #-U 4%-U5 din continutul planului topo,cadastral,
se va e2ecuta un plan topo,cadastral nouC
, in ca+ul cand volumul de modificari este cuprins intre 1-U 41%U5 si
#-U 4%-U5, actuali+area se e2ecuta prin metode fotogrammetrice mai ales pentru
scarile 1=%--- si 1= 2--- si in +onele cu relief pronuntat, urmand ca masuratorile de
teren sa se limite+e la determinarea reperilor fotogrammetrici, descifrarea topografica a
fotogramelor, masuratorile de completareC
, in ca+ul planurilor topo cadastrale e2ecutate prin metode topografice clasice,
actuali+area se e2ecuta tot prin masuratori topografice pentru a se pastra omogenitatea
calitatii acestor planuri.
*upa aplicarea Degii 1)01""1, planurile topo,cadastrale de pe o suprafata de
cca. ) mil. 'a trebuiesc actuali+ate integral intru,cat densitatile de contururi parcelare a
crescut foarte mult, modificand complet aspectul teritoriului.
3ot cu prile(ul aplicarii Degii 1)01""1 s,a putut face constatarea ca, scara 1= 2---
este mica pentru cerintele cadastrului, la cea mai mare parte a localitatilor satesti.
Recomandari privind procedee de lucru la actuali+area planurilor topo,
cadastrale=
?ona #ucru Su,ra+ata
de #ucrat
rocent
Modi+icare
Scara
,#anu#u
i
Re#ie+
teren
rocedee de
#ucru
12travilan

R"--- 'a
terit. I+olat
,,,,,,,,,,,,,,
Q"--- 'a
grup terit.
Administr.
R 1%U
,,,,,,,,,,,,,,,,
1% , %- U
,,,,,,,,,,,,,,,,
R 1% U
,,,,,,,,,,,,,,,,
1% , %- U
1= %---
sau
1= 2---
,,,,,,,,,,,
1= %---
sau
1= 2---
Ses
,,,,,,,,,
*eal
3opografice
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Fotogrammetrice
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
3opogr4fotogram5
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Fotogrammetrice
Intravilane
Satesti
,
R 1- U
,,,,,,,,,,,,,,,,
1- , #- U
,,,,,,,,,,,,,,,,
R 1-U
,,,,,,,,,,,,,,,,
1- , #- U
1= 2---
,,,,,,,,,,,
1= 1---
,,,,,,,,,,,
1= 2---
,,,,,,,,,,,
1= 1---
Ses
,,,,,,,,,
*eal
3opografice
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Fotogram4topogr5
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
3opografice
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
Fotogram4topogr5
/rase
,
R 1- U
,,,,,,,,,,,,,,,,
1- , #- U
,,,,,,,,,,,,,,,,
1= 1---
,,,,,,,,,,,
1 = %--
Ses si
deal
,,,,,,,,,
Ses si
3opografice
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
3opogr;Fotogra
,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,
3opografice
%6
Cadastru
deal
2.1-.6. Identificarea pe teren a proprietarilor, categoriilor de folosinta si
la birou numerotarea cadastrala si elaborarea originalelor de intocmire
a planurilor cadastrale
2.1*.6.1. (eneralitati
/peratiunea de identificare a proprietarului consta in inregistrarea
persoanei0persoanelor fi+ice sau (uridice care detin un titlu de proprietate asupra
imobilului, fiind evidentiati in documentele primariilor, in Registrul permanent al
populatiei cu numele si prenumele, codul numeric personal si adresa de resedinta.
.umerotarea cadastrala este lucrarea prin care se stabileste po+itia in teritoriu a
fiecarei parcele, legatura dintre planul cadastral si registrele cadastrale ce facilitea+a
sistemati+area tuturor parcelelor pe anumite grupe care definesc straturile 4laNerele5 de
prelucrare a datelor 4pe tarlale, pe suprafata e2travilanului, pe suprafata fiecarui
intravilan component, pe suprafata totala a intravilanelor si in final pe suprafata totala a
teritoriului administrativ comunal, orasenesc sau municipal5. .umarul cadastral
impreuna cu simbolul categoriei de folosinta si situatia (uridica creea+a posibilitatea
unor evidente necesare fiecarui strat 4laNer5 al bancii de date, supuse prelucrarilor
comple2e.
.umerotarea cadastrala este o lucrare de birou care consta in a acorda si a scrie
pe planul cadastral a cate unui numar de ordine pentru fiecare tarla 4cvartal , intravilan5
si fiecare parcela 4imobil , intravilan5. Aceste numere de ordine 4numere cadastrale5, se
inscriu cu caracter nedefinitiv, alaturi de simbolurile categoriilor de folosinta ale
terenurilor. .u trebuie confundata numerotarea cadastrala la aceasta etapa cu
numerotarea de la identificarea propietarilor 4atunci cand aceasta operatiune a avut loc5
intrucat acestea se fac pentru scopuri si in conditii diferite si nu este posibil ca una sa o
inlocuiasca pe cealalta.
2.1*.6.2. Desfasurarea operatiunilor de identificare a
proprietarilor imobilelor
/peratiunile de la aceasta etapa se e2ecuta numai prin parcurgerea si
e2aminarea la teren a fiecarei parcele din cadrul fiecarui imobil, avand la indemana
planul topo,cadastral.
*in motive economice, atunci cand modificarile sunt mici, odata cu identificarea
proprietarilor se e2ecuta si eventualele masuratori de actuali+are.
/peratiunile de identificare a proprietarilor se efectuea+a intotdeauna in pre+enta
repre+entantului primariei locale, care trebuie sa cunoasca bine situatia proprietate ,
proprietar. /peratiunile constau din=
,dupa stabilirea proprietarului imobilului, se scrie pe copia de lucru a planului
topo, cadastral in mi(locul fiecarei parcele, un numar de ordine si initiala numelui
proprietaruluiC
, in caietul repertoar se scrie la litera respectiva numarul de ordine si
numerotarea data parcelei, urmate de= numele, prenumele tatalui proprietarului si
prenumele, situatia (uridica, codul grupei de proprietari, numarul foii de planC pentru
strainasi se inscrie adresa de domiciliuC
, situatia (uridica se inscrie pe ba+a titlului de proprietate sau a altor acte
doveditoare, precum si din relatarile vecinilor, avandu, se in vedere ca, potrivit legii,
dreptul real de proprietate se certifica prin inscrierea la cartea funciaraC
, la proprietatile apartinand femeilor casatorite sau vaduve se inscrie intotdeauna
si numele de familie avut anterior casatorieiC
%
Cadastru
, la imobilele ai caror proprietari sunt decedati, iar mostenitorii nu au reglementat
drepturile de mostenire, se inscrie, in afara numelui de familie al detinatorilor aflati pe
proprietate, cuvantul ?mostenitor?, urmat de numele si prenumele decedatuluiC
, in ca+ul parcelelor proprietate indivi+a a mai multor proprietari, acestia se
inscriu cu numele, prenumele tatalui, prenumele, mentionandu, se la fiecare procentele
la care au dreptul in proprietatea respectivaC
,in ca+ul terenurilor care apartin persoanelor (uridice operatiunile de identificare
se fac numai in pre+enta repre+entantilor acestora precum si a celor vecine.
In ca+ul identificarilor din intravilane operatiunile de identificare au unele
particularitati si anume=
,numerele de ordine care se inscriu pe planul topo,cadastral se dau de la 1 la n,
in cadrul cvartalului fie parcelelor, fie imobilelor astfel incat sistemul de numerotare
stabilit sa fie aplicat la intreg intravilanulC
,in ca+ul in care se dau numere de ordine imobilelor in cadrul cvartalelor, atunci
parcelele se numerotea+a de la 1 la n in cadrul fiecarui imobil cu numere fractionare= la
numarator se inscrie numarul imobilului iar la numitor numarul parceleiC
,la strada se inscrie in afara conturului numarul postal al imobiluluiC
,pentru cladirile care fac obiectul proprietatilor pe eta(e sau pe apartamente, in
caietul repertoar se inscrie fiecare proprietar in ordine alfabetica preci+andu,se si
numarul fisei cladiriiC
,pentru fiecare cladire cu mai multe apartamente se intocmeste cate o fisa in
care inscrierea proprietarilor se face in ordinea eta(elor si a apartamentelorC
,pe planul topo,cadastral se inscrie, langa indicele de cartare, numarul de ordine
dat fisei cladirii.
&reci+arile privind identificarea proprietarilor imobilelor si continutul formularisticii sunt
cuprinse in normele te'nice elaborate de A.C&I 4fost /.C$C5.
2.1*.6.3. Stabilirea categoriilor de folosinta ale terenurilor
Asa cum s,a aratat anterior, terenurile sunt impartite in +ece categorii de
folosinta, indiferent de destinatia lor.
Simbolul categoriei de folosinta se scrie pe teren, la fata locului, pe copia planului
topo,cadastral, in interiorul fiecarei parcele 4inaintea numarului parcelei5 precum si la
rubrica re+ervata.
.u sunt admise preluarile de date dupa evidentele cadastrale vec'i.
Clasificarea constructiilor se face dupa felul materialelor de constructie si structura de
re+istenta, dupa numarul eta(elor, dupa destinatie, folosindu,se in acest scop notatiile
denumite indici de cartare.
Indicele de cartare se inscrie in centrul de figura al constructiei.
Suprafetele minime de teren care se pot evidentia pe planurile cadastrale sunt=
1--m
2
pentru scara 1=%---C #-m
2
pentru scara 1=2---C 2-m
2
pentru scara 1=1--- si
1-m
2
pentru scara 1=%--, cu conditia ca latimea lor sa fie de minim 2,%mm la scara
planului 4pentru a e2ista posibilitatea scrierii in interior5.
&arcelele sub marimile mentionate nu se numerotea+a iar suprafetele lor se considera
inglobate in cele ale parcelelor alaturate cu folosinte apropiate apartinand aceluiasi
proprietar. Fac e2ceptie de la aceasta regula constructiile cu caracter permanent la
scarile 1=1--- si 1=%--, care primesc numere c'iar daca ocupa suprafete sub valorile
minime aratate mai inainte.
2.1*.6.4. 1umerotarea cadastrala a e2travilanului unui teritoriu
administrativ
.umerotarea cadastrala se face mai intai pentru tarlale, incepand cu tarlaua nr.1 din
partea de .M a teritoriului administrativ si continuandu,se din aproape in aproape in
%)
Cadastru
ordinea normala 4sens crescator5 a numerelor. Contururile tarlalelor trebuie sa fie bine
definite pe teren si pe planul cadastral de limite artificiale sau naturale 4cai de
comunicatii, ape curgatoare, canale, forme naturale ale reliefului, limite de paduri sau
e2ploatatii agricole, etc.5 astfel incat sa poata fi usor de identificat si delimitat.
Inscrierea pe plan a numarului cadastral al tarlalei se face in +ona centrala cu cifre
bloc filiforme cu inaltimea de %mm., iar al parcelei in centrul de figura al acesteia, cu
cifre bloc filiforme cu inaltimea de 2mm..
*intre regulile generale care se aplica la numerotarea cadastrala a parcelelor, se
mentionea+a urmatoarele=
, numerotarea cadastrala incepe cu parcela nr.1 din tarlaua nr.1, iar ultimul numar
de parcela trebuie sa se gaseasca in ultima tarla, inclu+andu,se in aceasta
numerotare si detaliile liniare care separa tarlalele 4drumurile, canalele, etc.5C
, apele curgatoare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor, iar
celelalte detalii liniare se numerotea+a pe fiecare tronson re+ultat din intretaierea cu
alte detalii liniare, respectandu,se urmatoarea ordine=
, caile ferate intretaiate de apeC
, drumurile nationale intretaiate de ape si cai ferateC
, drumurile (udetene intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationaleC
, drumurile comunale intretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationaleC
, drumurile de e2ploatare intretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale si drumuri
comunaleC
, digurile de aparare si canalele mari au prioritate dupa apele curgatore atunci cand
nu sunt paralele cu caile de comunicatie.
2.1*.6.5. 1umerotarea cadastrala a intravilanului unui teritoriu
administrativ
In intravilan, numerotarea cadastrala incepe cu cea a cvartalelor si anume cu
cvartalul nr.1, situat in partea de .M a localitatii si continua cu numerotarea
imobilelor de la 1 la <n> in cadrul fiecarui cvartal. .umerotarea cadastrala a
parcelelor se face de la 1 la <n> in cadrul fiecarui imobil.
.umarul cadastral al imobilului se scrie numai o singura data pe plan 4cifre
cu inaltimea de !mm.5, iar numerele cadastrale ale parcelelor se scriu in mi(locul
fiecarei parcele 4cifre cu inaltimea de 2mm.5 impreuna cu simbolurile categoriilor de
folosinta, sub forma fractionara.
Stra+ile si celelalte detalii liniare care delimitea+a cvartalele se numerotea+a
separat si formea+a cvartalul <+ero>, iar ordinea de numerotare a acestora trebuie
sa respecte regula de la subcapitolul anterior. &entru bulevardele si stra+ile
principale se atribuie un singur numar pe toata lungimea lor, iar la intersectia cu alte
stra+i, suprafata de intersectie se atribuie celei mai importante.
Sistemul de numerotare cadastrala a parcelelor in cadrul imobilului, ca si in
ca+ul intravilanelor, se aplica uneori si in ca+ul numerotarii cadastrale din e2travilan,
atunci cand proprietatile sunt fragmentate in multe parcele avand categorii de
folosinta diferite. In acest ca+, intreg sistemul de numerotare din e2travilan trebuie
sa,l urme+e pe cel specific intravilanelor, nefiind posibil a se folosi ambele sisteme
pentru e2travilan.
2.1*.6.6. Cartoeditarea planurilor cadastrale
Asa cum s,a aratat anterior, planurile cadastrale se e2ecuta dupa ec'iparea
planurilor topo,cadastrale cu toate datele specifice cadastrului dintre care cele mai
importante sunt=
, 'otarele teritoriului administrativ continand punctele de 'otar cu numerotarile
actuali+ate, 'otarele intravilanelor componente, a e2ploatatiilor agricole si a asociatiilor
%"
Cadastru
care au in administrare suprafete mari de terenuri 4silvice, de transporturi, gospodarirea
apelor, miniere, etc.5, precum si a imobilelor apartinand persoanelor fi+ice cu parcelele
subanscrise pe categorii de folosintaC
, simbolurile de identificare a categoriilor si subcategoriilor de folosinta a
terenurilorC
, numerotarea cadastrala a tarlalelor 4cvartalelor5, a parcelelor si 4dupa ca+5 a
corpurilor de proprietateC
, inscrierea datelor de identificare a proprietarilorC
, sc'emele de dispunere a foilor de planC
, inscrierea datelor de e2ecutare a lucrarilor de cadastru 4introducere sau aducere
la +i5, etc.
Indiferent de metoda folosita la intocmirea planului topo,cadastral 4fotogrammetrica
sau topografica5 originalele de intocmire ale planului cadastral trebuie imprimate pe
suport nedeformabil. Cartografierea in forma definitiva se face dupa intocmirea
registrelor cadastrale, pentru a e2ista posibilitatea corectarii eventualelor omisiuni la
operatiunile anterioare.
2.1*.6.#. lanul cadastral de ansamblu
&entru a avea la dispo+itie o imagine de ansamblu a teritoriului administrativ si a se
evita operatiunea anevoioasa de asamblare a tuturor foilor planurilor cadastrale
componente atunci cand este necesar a se anali+a probleme de ordin general, s,a
recurs la masura introducerii printre documentele cadastrului si a planului cadastral de
ansamblu. &lanul cadastral de ansamblu cuprinde intreg teritoriul administrativ in cel
mult patru foi si se intocmeste la scarile 1=1-.---, 1=2%.--- sau 1=%-.---, prin
micsorarea corespun+atoare a foilor planului cadastral.
In lucrarile de carto,editare a planului cadastral se efectuea+a o selectare si
generali+are a elementelor de continut ale planurilor cadastrale, astfel incat continutul
planului cadastral de ansamblu sa fie usor de citit si urmarit.
*intre elementele principale de continut ale planului cadastral de ansamblu se
sublinia+a urmatoarele= 'otarele administrative si po+itia bornelor de 'otar, limitele
intravilanelor cu denumirile lor, apele curgatoare si lacurile, padurile, delimitarea si
numerotarea cadastrala a tuturor tarlalelor, delimitarea e2ploatatiilor agricole si
isla+urilor, in intravilane delimitarile cvartalelor cu numerele cadastrale, terenurile
apartinand domeniului public 4parcuri, terenuri de sport, cimitire5, sediile primariei,
scolilor, oficiilor, politiei si ale altor institutii publice.
.u se trec pe planurile cadastrale de ansamblu parcelele si imobilele persoanelor
fi+ice, dar in contururile tarlalelor si cvartalelor se inscriu cifrele de inceput si sfarsit ale
parcelelor 4imobilelor5 cuprinse.
*eosebit de continutul aratat, planul cadastral de ansamblu trebuie sa mai contina
urmatoarele=
, denumirea teritoriului administrativ si a (udetului 4pe prima plansa, in partea de sus
cu litere avand inaltimea de 1% mm, iar pe celelalte planse in partea de (os, cu litere
avand inaltimea de ! mm5C
, scara de intocmire 4scrisa pe toate plansele in partea de (os cu litere de ! mm
inaltime5C
, sc'ema de dispunere a foilor de planului cadastral de ansamblu dar si a foilor
planurilor cadastrale componente, 'asurandu,se caroul de pe sc'ema care se refera la
foaia in cau+a a planului cadastral de ansambluC
, directia nordului geografic 4in ca+ul cand reteaua cartografica nu este orientata
spre nordul geografic5C
,denumirea institutiei care a intocmit planul cadastral de ansamblu.
6-
Cadastru
2.1-.. *ocumentele principale ale cadastrului
&rin Degea cadastrului si publicitatii imobiliare se stabilesc documentele principale
ale cadastrului. *ocumentele care se intocmesc la nivel de comuna, oras sau
municipiu, sunt=
a. registrul cadastral al parcelelorC
b. inde2ul alfabetic al propietarilor si domiciliul acestoraC
c. registrul cadastral al propietarilorC
d. registrul imobilelorC
e. fisele centrali+atoare ale partidelor cadastrale pe proprietari si categorii
de folosinta.
7a+a de date poate fi redactata si ar'ivata si sub forma de inregistrari pe
suporturi magnetice cu efect (uridic ec'ivalent.
Alaturi de documentele oficiale mentionate, mai trebuie adaugat planul cadastral
care repre+inta documentul care face legatura intre teren si registre.
&rin aceste prevederi se reglementea+a atat categoriile de documente principale,
cat si faptul ca ba+ele de date reali+ate cu mi(loace de prelucrare automata vor avea
efect (uridic ec'ivalent cu cele reali+ate pe cale clasica, ceea ce are o importanta
deosebita in inlesnirea automati+arii intregului proces de organi+are a bancilor de date,
atat pentru cadastru cat si pentru cartile funciare.
Asa cum s,a aratat, banca de date a cadastrului general (udetean, se aduna intr,un
singur loc 4oficiul de cadastru si publicitate imobiliara (udetean5, unde este stocat
intregul volum de informatii de ordin cantitativ, calitativ si (uridic al imobilelor unitatilor
administrativ,teritoriale, (udetene, componente. 7ancile de date, printr,un sistem soft
adecvat, pot fi accesate selectiv, solicitandu,se= date pentru propietarii de imobile,
balante ale fondului funciar, etc..
2.11. /ntretinerea lucrarilor de cadastru
2.11.1. $eneralitati
Intretinerea lucrarilor de cadastru repre+inta ansamblul de operatiuni, prin care,
documentele cadastrale sunt puse de acord cu modificarile survenite pe teren de la
data intoducerii cadastrului sau de la ultima actuali+are a acestuia. Ducrarile de
intretinere ocupa un loc important in activitatea unitatilor de cadastru, geode+ie si
cartografie (udetene intrucat prin aceste lucrari se asigura una dintre cerintele de ba+a
ale documentelor cadastrului si anume, aceea de reflectare permanenta a realitatii din
teren.
*in punct de vedere al modului de organi+are, intretinerea lucrarilor de cadastru
se face pe doua cai si anume, prin tinerea la +i sistematic , cotidian si prin aducerea la
+i periodica, conform cu Degea 01""6 4Degea cadastrului si publicitatii imobiliare5
periodicitatea este de cel mult 6 ani, cand se va parcurge in mod obligatoriu intregul
teritoriu administrativ si se va confrunta continutul planurilor si al registrelor cadastrale
cu situatia reala din teren si se vor inregistra toate elementele modificatoare.
&ana la introducerea cadastrului pe un teritoriu administrativ sau in perioada
dintre introducerea si intretinerea acestuia, publicitatea imobiliara se tine la +i prin
inscrierile cu caracter nedefinitiv pe ba+a documentatiilor de amplasament si delimitare
a bunurilor imobile elaborate in acest scop de persoane fi+ice si (uridice autori+ate si
receptionate de /C&I (udetean.
2.11.2. 3inerea la +i sistematica 4cotidiana5
3inerea la +i sistematica se efectuea+a pe ba+a actelor (uridice care
reglementea+a circulatia terenurilor 4sc'imburi, desmembrari prin van+ari,cumparari,
parta(ari, etc.5 sau a aprobarilor de sc'imbare a categoriilor de folosinta.
61
Cadastru
&otrivit prevederilor Degii fondului funciar nr. 1)01""1 si legii privind cadastrul si
publicitatea imobiliara, /ficiile de cadastru (udetene au atributii de organe avi+atoare
sau aprobatoare in problemele sc'imburilor de terenuri, ocuparea temporara sau
definitiva a terenurilor agricole, circulatia terenurilor intre persoanele fi+ice, sc'imbarea
categoriilor de folosinta si a 'otarelor, etc., dar mai cu seama de furni+are a datelor
pentru inscrierea la cartile funciare.
Recuperarea, integrarea sau utili+area datelor si documentelor re+ultate in urma
aplicarii Degii fondului funciar se va reali+a de e2ecutantul lucrarii numai daca acestea
corespund din punct de vedere al calitatii si respecta prevederile din normele te'nice
elaborate de A.C&I 4fost /.C$C5.
In paralel cu e2ercitarea acestor atributii, sunt create conditii pentru organi+area
unui sistem de evidenta a modificarilor care se produc la corpurile de proprietate i+olate
sau in +one cuprin+and grupuri de parcele si corpuri de proprietate pe ba+a de acte
aprobatorii, in perioadele dintre operatiile de aducere la +i. In acest scop este posibil a
se organi+a cate un registru in care sa se inscrie modificarile pentru fiecare intravilan si
pentru e2travilan insotite de mapa cu documenetele si sc'itele care au stat la ba+a
aprobarilor ce vor impune ulterior operarea de modificari in registrele si planurile
cadastrale.
/ importanta aparte trebuie acordata pentru modificarile generate de inscrierile
la cartile funciare. *e fapt, in cadrul relatiilor speciale dintre institutia cadastrala si cea a
cartilor funciare este posibil a se pune de acord un mod de comunicare fluenta a
inscrisurilor care necesita operarea de modificari in documentatia cadastrului.
1ste recomandabil ca operarea in documente a modificarilor sa se faca numai la
etapele de aducere la +i care au loc la 6 ani, cand de regula se reali+ea+a noi editii ale
registrelor cadastrale. /perarea la aceste intervale este recomandata si pentru evitarea
deteriorarii documentelor cadastrale , in special a planurilor cadastrale , daca s,ar
manipula si corecta +ilnic. *esigur ca si in ba+ele de date , care de regula sunt
preva+ute si cu functii de actuali+are , se pot opera imediat modificarile de tinere la +i
sistematica in fisiere, dar redactarea noilor editii ale registrelor cadastrale destinate
primatriilor trebuie facuta dupa etapa de aducere la +i 4dupa vi+uali+area situatiei din
teren si actuali+area planurilor cadastrale5.
2.11.!. 3inerea la +i periodica 4perioada conform legii , 6 ani5
&entru reali+area cadastrului, /C&I (udetean va pune la dispo+itia e2ecutantului
lucrarilor documentele cadastrale e2istente in +ona de lucru, fie sub forma analogica
4pe suport 'artie, material plastic transparent, ba+a tare5, fie sub forma digitala, daca
e2ista plan digital.
/peratiile de aducere la +i se e2ecuta in trei fa+e distincte si anume=
a. @a"a de pregatire si anali"are a datelor din registrele si mapele de tinere la +i
sistematica, notarea pe copiile planurilor cadstrale a parcelelor in care trebuie facute
verificarile, anali+area documenetelor de investitii pentru lucrari aplicate pe teren.
*. @a"a lucrarilor de teren, care cuprinde=
, recunoasterea terenului, mai intai in +onele cu procente mari de
modificari si stabilirea , dupa ca+, a categoriilor de lucrari necesare, inculsiv
fotogrammetrice pentru care ar urma sa se e2ecute aerofotografieri si respectiv
lucrarile de repera( si descifrare a fotogramelorC
, intocmirea proiectului te'nic 4in ca+ul lucrarilor comple2e5, a programelor
de lucru si obtinerea aprobarii acestoraC
, e2ecutarea lucrarilor de masuratori topografice, mai intai in +onele cu
modificari mariC
62
Cadastru
, e2ecutarea lucrarilor de protectie a marca(elor punctelor de 'otar si
geode+ice.
c. @a"a lucrarilor de birou, cuprinde;
, calculele topografice , dupa ca+C
, operarea tuturor modificarilor planimetrice si a categoriilor de folosinta pe
originalele planurilor cadastrale, cu respectarea regulilor de repre+entare a
elementelor disparute si a celor aparute pe terenC
, completarea sau actuali+area numerotarii cadastraleC
, intocmirea referatului de sinte+a.
Da inc'eierea lucrarii, e2ecutantul este obligat sa predea la /C&I (udetean,
documentele primite.
Inainte de operarea modificarilor pentru actuali+area planurilor cadastrale
e2istente, acestea se transforma, de catre e2ecutantul lucrarilor, in forma digitala, prin
digiti+are sau scanare0vectori+are. 8odificarile constatate in urma lucrarilor de
actuali+are vor fi facute direct pe planul digital obtinut. &lanurile cadastrale noi se
reali+ea+a in forma digitala.
In referatul de sinte+a care se inaintea+a primariei se mentionea+a toate ca+urile
de modificari care au avut loc fara ba+e legale si listele cu punctele de 'otar si
geode+ice ale caror marca(e au fost deteriorate, lucrarile de refacere sau protectie,
precum si eventualele masuri pentru sanctionarea persoanelor vinovate pentru abateri
de la prevederile legale.
&rin instructiunile te'nice de lucru elaborate de organul central de cadastru se
preci+ea+a in detaliu modul de operare pe planurile si in registrele cadastrale, a
modificarilor in ca+ul disparitiei sau a adaugirilor elementelor de continut planimetrice, a
sc'imbarii numerelor cadastrale, categoriilor de folosinta ale terenurilor, etc.
Agro 9 C:RS 11 ; C:RS 12
&. artea economica a cadastru#ui
3.1. (eneralitati
&artea economica a cadastrului cuprinde un ansamblu de metodologii de
stabilire a valorii economice a imobilelor. Aceste metodologii se numesc de bonitare
cadastrala, astfel se poate vorbi de bonitarea cadastrala a terenurilor agricole sau
silvice, bonitarea cadastrala a cladirilor, bonitarea cadastrala a drumurilor, etc.
12presia ?bonitare? deriva de la e2presia din limba latina ?bonitas?, care
inseamna preturi sau evaluare, iar prin bonitarea terenurilor sau a constructiilor se
intelege aprecierea calitativa a acestora, din punct de vedere economic.
&rin metodologiile de bonitare cadastrala , de e2., a terenurilor agricole se poate
stabili in mod stiintific, pe perioade mari de timp, valoarea productiilor si a veniturilor
nete cadastrale, evitandu,se consecintele unor apro2imari dupa date incerte.
6!
Cadastru
3.2. %onitarea cadastrala a terenurilor
Intre metodele cunoscute de bonitare cadastrala a terenurilor agricole se numara
si cea care foloseste drept criteriu, impartirea terenurilor, dupa gradul de fertilitate, in
cinci clase de calitate.
Degea impo+itului pe venitul agricol utili+ea+a drept criteriu de stabilire a valorii
impo+itelor pe principiul impartirii teritoriului tarii in cinci +one agrogeografice.
Fertilitatea este cea mai importanta proprietate a solului si este definita de totali,
tatea insusirilor fi+ice, c'imice si biologice, care asigura plantelor cantitatile de
substante nutritive in timpul perioadei de vegetatie. toate terenurile cultivate au o
fertilitate naturala si una artificiala.
Fertilitatea naturala se formea+a in procesul de gene+a a solului sub actiunea
biocumulativa din diferitele +one bioc'imice. Astfel, diferitele formatii vegetale au dus la
acumulari diferite de substante nutritive si de aceea solurile au fertilitati naturale4poten,
tiale5 mai mari sau mai mici.
Fertilitatea artificiala sau culturala se reali+ea+a ca re+ultat al interventiei omului
in evolutia naturala a solului prin masuri agroameliorative.
Intrucat la ba+a fertilitatii artificiale sta totusi fertilitatea naturala 4potentiala5, in
practica ele nu se pot separa intrucat ele definesc impreuna fertilitatea economica a
solului, care constituie factorul principal al bonitarii cadastrale a terenurilor agricole.
Da incadrarea terenurilor agricole in cele cinci clase de calitate prin metoda
mentionata, s,au avut in vedere urmatoarele insusiri de ba+a= grosimea profilului de sol,
grosimea ori+ontului de 'umus, te2tura si continutul de sc'elet, valoarea reactiei pE,
gradele de pod+olire, saraturare, ero+iune, alunecare si inundare, formele de relief,
natura si insusirile rocilor,mama, adancimea apelor freatice si compo+itia c'imica a
acestora, precum si interventia omului cu lucrari de imbunatatiri funciare. 3oate aceste
insusiri sunt considerate ca un tot unitar, fiecare dintre ele influentandu,le pe celelalte,
iar totalitatea lor influentand fiecare insusire in parte.
&otrivit criteriului de impartire a solurilor in cinci clase dupa gradul de fertilitate,
acestea sunt=
Clasa I= solurile cu fertilitate foarte buna.
Clasa a II,a= solurile cu fertilitate buna.
Clasa a III,a= solurile cu fertilitate mi(locie.
Clasa a IM,a= solurile cu fertilitate slaba.
Clasa a M,a= solurile cu fertilitate foarte slaba.
Clasele de fertilitate se pot recunoaste dupa urmatoarele insusiri principale=
, 3erenurile din clasa I de fertilitate sunt acelea care se pretea+a la orice
categorie de folosinta agricola, nu necesita lucrari de imbunatatiri funciare, sunt soluri
profunde care au un ori+ont de 'umus bine de+voltat 4peste %- cm grosime5, cu o
te2tura luto,nisipoasa sau lutoasa, fara continut de sc'elet, reactia neutra slab acida si
slab alcalina, nu se manifesta nici un proces de degradare ca pod+olire, saraturare,
ero+iune sau mlastini+are, iar inundatiile se petrec in medie o data la ),1- ani, terenul
este in intregime mecani+abil 4pante sub %5 si situat in campie, lunci, terase, vai largi
coluvionare dar fara e2ces de apa.
, 3erenurile din clasa a II,a de fertilitate sunt pretabile la toate plantele cultivate,
au ori+ontul de 'umus mai putin de+voltat, te2tura varia+a de la nisip,lutos pana la lut,
argilos, reactia este slab acida, neutra sau alcalina, pre+inta uneori procese incipiente
de pod+olire, salini+are, ero+iune sau mlastini+are, terenul este putin inclinat 4pante
intre % , 1-5, sursa de apa este satisfacatoare 4din precipitatii sau din freatic5.
6#
Cadastru
, 3erenurile din clasa a III,a de fertilitate sunt acelea in care incep sa apara
procese evidente de degradare, pretabilitatea pentru arabil este diminuata, ori+ontul de
'umus este slab de+voltat, te2tura varia+a de la nisip nisip,lutos pana la argilo,lutos, iar
reactia pE varia+a de la acida la alcalina, inundarea de poate produce o data la #,6 ani,
relieful este colinar, iar drena(ul solului este nesatisfacator.
, 3erenurile din clasa a IM,a de fertilitate sunt acelea la care procesele de
degradare se manifesta puternic, folosirea ca arabil este foarte redusa, se pretea+a la
plantatii de vii, pomi si pa(isti, in marea lor ma(oritate necesita lucrari de imbunatatiri
funciare, in special de combatere a ero+iunii.
, 3erenurile din clasa a M,a de fertilitate contin rocile a(unse la suprafata, au in
general conditii nefavorabile pentru de+voltarea plantelor 4nu se folosesc ca arabil decat
in conditii fortuite5 cele mai potrivite folosinte sunt pasunile, fanetele, uneori live+ile,
necesita lucrari de combatere a ero+iunii sau lucrari 'idroameliorative cand se afla pe
turbarii, mlastini sau in +one cu inundatii de lunga durata, etc.
7onitatea terenurilor agricole in ansamblul ei se ba+ea+a nu numai pe fertilitatea
solului , care fara indoiala repre+inta factorul cel mai important , ci are in vedere si
factorii de clima, relief si 'idrologie.
/ cerinta esentiala care conditionea+a reali+area lucrarilor de bonitare a
terenurilor agricole este aceea a e2istentei si deci a utili+arii cartarilor pedolodice. Fara
studiile de cartare pedologica e2ecutate de specialisti in pedologie nu se pot reali+a
lucrarile de bonitare cadastrala, dupa cum fara anali+e de evaluare a calitatii
constructiilor, e2ecutate de specialisti in domeniul constructiilor nu se pot reali+a lucrari
de bonitare a cladirilor.
&entru lucrarile de bonitare cadastrala a terenurilor este necesar ca pe planul
cadastral adus la +i sa se transpuna si limitele unitatilor de sol preluate din planul de
cartare pedologica e2istent la dosarul lucrarii de cartare pedologica 4stationara5.
3.3. 3tapele lucrarilor de bonitare
&otrivit metodei de bonitare mentionate, fiecare din cele cinci clase de calitate
primeste cate 2- de puncte 4note de bonitare5, dupa cum re+ulta din tabelul de mai (os.
C#asa de ca#itate
5de +erti#itate6
!ote de *onitare Caracteristici#e c#ase#or de
ca#itate
I )1 6 1-- foarte buna
II 61 6 )- buna
III #1 6 6- mi(locie
IM 21 6 #- slaba
M 1 6 2- foarte slaba
Acordarea punctelor 4notelor5 pentru factorii luati in consideratie 4sol, clima, relief
si 'idrologie5 se face pe ba+a caracteristicilor e2trase din studiile agropedologice,
climatologice si 'idrologice aflate in dosarul lucrarii de cartare a solului.
a. Pentru soluri se foloseste sistemul de puncta( conceput de Institutul de
cercetari &edologice si Agroc'imice al Academiei de Stiinte Agricole si
Silvice, valabil pentru solurile e2istente in Romania 41#1 denumiri de soluri5
de e2emplu= t puncte pentru profun+imea soluluiC - , puncte pentru
te2tura soluluiC - , puncte pentru grosimea stratului de 'umusC - , % puncte
roca de solidificareC - , continut in 'umusC t puncte saturatia in ba+eC t %
puncte continut in saruri nociveC - , % puncte starea de culturali+are. Re+ulta
in total %- de puncte care se reparti+ea+a pe cele cinci categorii de folosinte
agricole.
*. Pentru conditiile de clima se folosesc 'artile climatologice si datele locale
din care se e2trag= temperatura medie anuala si volumele precipitatiilor
6%
Cadastru
anuale in cadrul unui interval de t 2- de puncte, considerandu,se ca aceste
conditii pot influenta scaderea favorabilitatii celorlalti factori naturali 4de sol,
de relief si conditii 'idrologice5, c'iar daca ar fi favorabile.
c. Pentru conditiile de relief se foloseste o sc'ema cu un puncta( in intervalul
t 1%, stabilit in functie de panta medie din fiecare parcela, dupa cum se
observa in tabelul de mai (os.
Caracteri9area re#ie+u#ui uncta(e
Ara*i# asuni 7anete Vii 0ive9i
3eren plan drenat 1% 1% 1% % 1-
! , %
1- 1% 1% 1- 1%
% , 1-
- 1- 1- 1% 1%
1- , 1%
,1- % % 1% 1-
1% , 2%
,1% - ,1- ,% -
R 2%
,2- ,1- ,1% ,1- ,1-
d. Pentru conditiile 3idrologice se foloseste o sc'ema in care se acorda pana
la t 1% puncte, stabilite in functie de aportul apei din subsol 4in functie de
nivelul pan+ei freatice5 ca in tabelul urmator.
!ive#u# ,an9ei +reatice 5m6 uncta(e
Ara*i# asuni 7anete Vii 0ive9i
&este 1- - - ,% % %
6 6 1- % - - 1- 1-
# 6 6 1- % % 1% 1%
# , 2,% 1- 1- 1- 1- %
2,% , 1,% 1- 1% 1% ,1- ,1-
1,% 6 1 % 1- 1% ,1% ,1%
1 , -, ,% - 1- ,1% ,1%
-, , -,! ,1- ,% 1- ,1% ,1%
Sub -,! ,1% ,1% - ,1% ,1%
&entru ca nota definitiva de incadrare in clasa de bonitare a parcelei sa
corespunda cat mai bine cu situatia din teren in sensul ca aceasta sa reflecte si
distanta, precum si starea drumurilor pana la locul de comerciali+are 0 depo+itare al
produselor 4la piata sau depo+it5, se aplica o corectie a sumei totale a puncta(elor ca in
urmatorul tabel.
Starea drumuri#or 2
Distanta in <m
uncta(e
As+a#t iatra amant Des+undat
!isi,os !oroios
- , 2,% - - ,1 ,2 ,!
2,6 6 % - ,1 ,2 ,! ,#
%,1 6 ,1 ,1 ,2 ,# ,%
,1 6 1- ,1 ,2 ,! ,% ,6
1-,1 6 1% ,2 ,! ,# ,6 ,
1%,1 6 2- ,! ,# ,% , ,"
R 2- ,# ,% ,6 ,) ,1-
66
Cadastru
3.4. Calculul notei medii de bonitare
.ota medie de bonitare pe o parcela sau un grup de parcele 4tarla5 se obtine prin
insumarea notelor de bonitare atribuite celor patru factori 4sol, clima, relief, 'idrologie5,
dupa care se scad punctele de corectie datorita lungimii si starii drumurilor.
3rebuie subliniat faptul ca, de regula, conturul topografic al parcelei nu coincide
cu cel al unitatii de sol. *e aceea, o parcela topografica poate sa cuprinda doua sau
mai multe subparcele 4fictive5, fiecare facand parte din unitati de sol diferite pentru care
trebuie sa li se calcule+e numarul de puncte care dau nota de bonitare, iar nota medie
de bonitare a parcelei se calculea+a din suma notelor subparcelelor impartita la numarul
acestor subparcele 4atunci cand suprafetele subparcelelor sunt egale5. *ar cum, de
regula, suprafetele subparcelelor apartinand de unitati diferite de sol nu sunt egale,
media se calculea+a dupa aplicarea ponderilor in cadrul fiecarei parcele sau imobil.
Inscrierea datelor primare de masuratori ale subparcelelor 4pe planul cadastral
care contine si limitele unitatilor de sol5 se face in formulare de lucru, in care se
calculea+a si mediile ponderate ale notelor de bonitare pentru fiecare parcela sau corp
de proprietate care are numar cadastral. In final notele de bonitare medii atribuite
parcelelor si0sau corpurilor de proprietate se inscriu in registrele cadastrale la rubricile
special re+ervate.
8odul de inscriere prescurtat si sintetic a datelor de bonitare, a totalurilor si a
datelor finale se e2plica in instructiunile te'nice de lucru.
3.5. Calculul venitului net cadastral
Menitul net cadastral 4M.5 s,ar putea defini ca fiind diferenta dintre valoarea
productiei globale 4M&$5 si valoarea totala a c'eltuielilor de productie 4materiale si cu
munca vie5 4MC&5 raportate la unitatea de suprafata.
V! @ VG - VC
.otiunea de venit net in agricultura este folosita cel mai mult pentru stabilirea
gradului de eficienta inclusiv a profitului dupa reali+area productiei. &entru evaluarea
anticipata pe o perioada indelungata a productiei si deci a venitului se calculea+a venitul
net cadastral ba+at pe bonitarea cadastrala a terenurilor dupa criterii stiintifice care au
in vedere factorii de ba+a= solul, clima, relieful terenului si regimul 'idrologic.
&entru calcularea venitului net cadastral pe o parcela sau pe corpul de
proprietate se calculea+a mai intai venitul pe un punct mediu ce defineste nota medie
de bonitare 4M.c5 prin impartirea valorii productiei globale reali+ata pe suprafata 4M&$c5
la numarul total de puncte 4.&c5 al imobilului.
V!c @ VGc 2 !c
3ot astfel, venitul net cadastral pentru un punct mediu aferent numai unei
anumite categorii de folosinta 4M.f5 va fi calculat cu relatia=
V!+ @ VG+ 2 !+
Menitul net cadastral mediu la 1 'a, raportat la intreaga suprafata a imobilului va re+ulta
din produsul dintre venitul mediu pe un punct si numarul de puncte aferente unui 'ectar,
iar venitul net cadastral mediu la 1 'a raportat numai la parcele cu o anumita categorie
de folosinta va re+ulta din produsul dintre venitul pe un punct raportat la suprafata
parcelei respective si numarul de puncte aferente acelei categorii de folosinta.
3.6. 4enitul net cadastral si normele de venit agricol impo"abile
ca ba"a a impo"itului pe venitul agricol
6
Cadastru
Calcularea impo+itului pe venitul agricol luandu,se ca ba+a venitul net cadastral
constituie modalitatea cea mai apropiata de adevar 4cea mai ec'itabila5. *e aceea,
aceasta modalitate se aplica in toata tarile din vestul 1uropei, precum si in alte tari.
*ar, aplicarea metodologiei de stabilire a venitului net cadastral necesita
e2istenta prealabila a cadastrului general, precum si a cartarilor pedologice. In tara
noastra lucrarile de cadastru general sunt la inceput, iar cele de cartare pedologica sunt
reali+ate numai partial si au o vec'ime foarte mare. *e aceea, prin Degea privind
impo+itul pe venitul agricol 4Degea nr. !#01""#5 se stabileste ca impo+itul sa se
calcule+e nu pe ba+a venitului net cadastral ci pe ba+a unor norme de venit stabilite
apriori pe cinci +one agrogeografice de fertilitate pentru categoria de folosinta arabil si
cinci +one de favorabilitate pentru categoriile de folosinta= vii, live+i, pasuni si fanete
4ane2a la Degea nr. !#01""#5. 8etodologia pentru calcularea de catre organele fiscale a
impo+itului agricol cu a(utorul normelor de venit agricol mentionate este stabilita prin
instructiunile emise de 8inisterul Finantelor.
*esigur ca intre re+ultatele obtinute prin aplicarea metodologiei de calculare a
venitului agricol 4respectiv a impo+itului pe venitul agricol5 pe ba+a bonitarii cadastrale si
cea ba+ata pe normele mentionate pot e2ista diferente substantiale, dar, asa cum s,a
aratat mai inainte, situatia fortuita determinata de lipsa cadastrului general si a cartarilor
pedologice a condus la aplicarea ultimei metodologii.
3rebuie insa subliniat ca sunt numeroase situatii cand calitatea masuratorilor
cadastrale ca si cea a cartarilor pedologice e2istente corespunde e2igentelor calcularii
venitului net cadastral pe ba+a bonitarii cadastrale, c'iar daca lucrarile cadastrului
general si pedologice nu acopera inca intreaga suprafata a teritoiului administrativ
comunal 4este ca+ul terenurilor apartinand statiunilor de cercetari agricole, societatilor
agricole cu capital de stat sau mi2te, unele asociatii agricole5 la care s,ar putea efectua
bonitarea cadastrala si calcula ca atare pe ba+e obiective venitul net cadastral conform
metodologiilor aratate.
3.#. %onitarea cadastrala a terenurilor din intravilane ' Criteriile
de stabilire a normelor-ba"a impo"abila a imobilelor
1valuarea terenurilor se face fie dupa criteriile publicate in 8./. nr.%#0!1
mart.1""2 partea 1, fie dupa metodologia aprobata de C.$.8.7. nr.21)0#dec.1"".
Conform criteriilor din 8./., calculul notei medii de bonitare 4indicele de
<punctare>5 se determina dupa cum urmea+a=
1. Categoria de localitate si amplasamentul in cadrul localitatii
Vona Categoria localitatii
*in - 1 2 ! # %
Docalitate 7ucuresti 7rasov,
Clu(,.apoca
Constanta,
Craiova,
$alati, Iasi,
3imisoara
8unicipii,
statiuni
urbane=
turistice ,
balneoclim
/rase,
statiuni
rurale=
turistice ,
balneoclim
Sate,
resedinta de
comuna
Sate
A %- #% #- , , ,
6)
Cadastru
7 !" !% !1 2 2! 21
C !- 2 2# 21 1) 1%
* 2! 21 1" 1 1% 1!
.ota= A 6 ultracentralC 7 6 centralC C 6 medianC * 6 perifericC
2. .cces la cai si dotari de transport
Categorie &uncta(
3ransport rutier 6
3ransport feroviar %
3ransport aerian !
3ransport fluvial !
3ransport maritim !
3. Dotarea te,nico- edilitara
Categorie &uncta(
Apa %
Canali+are #
1nergie termica !
1nergie electrica !
$a+e naturale !
3elefonie 2
4. Caracteristici geote,nice ale terenurilor
Caracteristici geote'nice 6 terenuri fundare &uncta(
3eren normal de fundare )
3eren macroporic 6 masuri speciale consolidare 1
3eren neconsolidat, umplutura, fundare indirecta 1
Agro 9 C:RS 1! ; C:RS 1#
'. artea (uridica a cadastru#ui genera#
4.1. 1otiuni de drept funciar
#.1.1. $eneralitati
Fondul funciar al Romaniei este constituit din terenurile de orice fel, indiferent de
destinatie, de titlul pe ba+a caruia sunt detinute, respectiv, de domeniul public ori privat
din care fac parte.
6"
Cadastru
In functie de destinatie, terenurile se impart in= terenuri cu destinatie agricola,
terenuri cu destinatie forestiera, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din
intravilan si terenuri cu destinatii speciale.
3erenurile mentionate mai sus sunt detinute de diferite persoane fi+ice si (uridice.
&rin detinatorii de terenuri se inteleg titularii dreptului de proprietate, al altor
drepturi reale asupra acestora sau cei care potrivit legii civile, au calitatea de posesori
ori detinatori precari.
&roprietatea privata asupra terenurilor, sau alte drepturi reale poate avea ca
titulari persoane fi+ice si (uridice, iar terenurile care apartin domeniului public sunt
proprietatea statului.
*omeniul public este de interes national si local.
3erenurile care fac parte din domeniul public national sunt in proprietatea
e2clusiva a statului, iar terenurile care fac parte din domeniul public local, apartin in
proprietatea comunelor, oraselor, municipiilor si (udetelor.
3erenurile din domeniul public national sunt administrate de catre organele
statului preva+ute de lege, iar cele din domeniul public de interes local sunt administrate
de consiliile locale comunale, orasenesti, municipale, dupa ca+, sau de catre
prefecturile (udetene.
&rin denumirea de terenuri din domeniul public se intelege ca acestea sunt
destinate unei utilitati publice.
Astfel, apartin domeniului public terenurile pe care sunt amplasate constructii de
interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si
aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile riurilor si fluviilor, lacurilor de
interes public, fundurile apelor maritime interioare ai al marii teritoriale, tarmurile 8arii
.egre, inclusiv pla(ele, terenurile pentru re+evatii naturale si parcuri nationale,
monumentele, ansamblurile si siturile ar'eologice si istorice, monumentele naturii,
terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte folosinte, care potrivit legii, sunt de
domeniu public care, prin natura lor, sunt de u+ sau de interes public.
3erenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil iar
dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil.
3erenurile din domeniul privat al statului si respectiv al comunelor, oraselor,
municipiilor si (udetelor sunt altele decat cele din domeniul public, si mentionate mai
sus, care au intrat in proprietatea statului prin modurile preva+ute de lege, fiind supuse
normelor (uridice de drept comun, daca prin lege nu se dispune altfel.
*reptul de proprietate asupra terenurilor, precum si celelalte drepturi reale se
inregistrea+a in documentele cadastrului general si de publicitate imobiliara preva+ute
de lege.
#.1.2. *reptul de proprietate
&otrivit Codului civil= ?&roprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a
dispune de un lucru in mod e2clusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege?.
&entru a putea constitui e2ercitiul unor drepturi, actele persoanei trebuie sa fie
recunoscute, sau sa nu fie inter+ise de lege, intrucat un act contrar legii nu se poate
constitui, din punct de vedere (uridic, e2ercitiul unui drept.
*reptul subiectiv este o prerogativa a activitatii individuale, in virtutea caruia
subiectul unui raport (uridic poate actiona in limitele permise de lege.
*repturile civile ale persoanelor fi+ice si (uridice, in raport cu sfera persoanelor
obligate si in functie de continutul obligatiilor corespun+atoare, sunt=
, drepturi absoluteC
, drepturi relative.
-
Cadastru
*repturile absolute sunt acele drepturi carora le corespunde obligatia generala
negativa a tuturor persoanelor de a se abtine de la incalcarea lor.
*in categoria drepturilor absolute fac parte= drepturile personale nepatrimoniale,
cum sunt dreptul la nume, dreptul la integritatea persoanei, la onoare, etc.C drepturi ce
deriva din raporturile de familieC drepturile de autor si inventatorC dreptul de proprietate
precum si celelalte drepturi reale.
*repturile relative sunt acele drepturi carora le corespunde obligatia uneia sau a
unor persoane determinate, de a da, de a savarsi sau de a se abtine de la anumite acte
sau fapte (uridice.
Aceste drepturi operea+a numai in privinta subiectului obligat sau a subiectelor
obligate.
Acestea sunt toate drepturile ce se nasc din contracte.
/ alta clasificare a drepturilor se poate face dupa continutul lor economic, astfel=
, drepturi patrimonialeC
, drepturi nepatrimoniale.
*repturile patrimoniale sunt acele drepturi care au un continut economic, oferind
posibilitatea unei evaluari banesti.
*repturile nepatrimoniale sunt acele drepturi care nu au un continut economic,
cum sunt cele legate de persoana omului.
*repturile patrimoniale se impart in=
, drepturi realeC
, drepturi de creanta.
*repturile reale sunt acele drepturi patrimoniale pe care titularii lor le e2ercita
direct asupra lucrurilor, fara concursul altor persoane.
*repturile reale se impart la randul lor in=
, drepturi reale principaleC
, drepturi reale accesorii.
*in categoria drepturilor reale principale fac parte= dreptul de proprietare, dreptul
de superficie, dreptul de u+ufruct, u+ si abitatie, dreptul de servitute.
*in categoria drepturilor reale accesorii fac parte= ipoteca, privilegiile si amanetul.
Sunt denumite drepturi reale accesorii deoarece servesc drept garantie reala
unor drepturi de creanta.
*repturile de creanta sunt acele drepturi patrimoniale in ba+a carora subiectul
activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv, numit debitor ca acesta sa dea, sa
faca sau sa nu faca ceva.
*repturile civile ale persoanelor fi+ice si (uridice sunt recunoscute, ocrotite si
garantate atat de Constitutie cat si de Codul civil, in scopul satisfacerii intereselor
acestora in acord cu interesul general al statului.
#.1.!. 7unurile si circulatia lor
&entru ca un lucru sa devina bun, in sens (uridic, trebuie sa pre+inte utilitate si sa
fie apt de apropiere.
In sens economic, prin cuvantul bun se desemnea+a orice lucru util.
In sens (uridic, prin cuvintul bun, sunt indicate lucruri care pot face in acelasi timp
obiectul unei apropieri individuale ori colective si care pot fi e2primate intr,o valoare
baneasca.
7unurile se clasifica dupa trei criterii=
, dupa destinatia economicaC
, dupa insusiri fi+iceC
, dupa modul cum se infaptuieste circulatia lor economica.
*upa destinatia economica bunurile pot fi=
1
Cadastru
, mi(loace de productie
, obiecte de consum individual.
8i(loacele de productie servesc in procesul de productie un timp mai indelungat
si acestea sunt= pamantul, cladirile destinate productiei, masinile, utila(ele cu care se
actionea+a asupra obiectului muncii.
3ot in aceasta clasificare se includ si obiecte ale muncii precum materia prima,
combustibilul, etc.
/biectele de consum individual indeplinesc nevoile materiale si culturale ale
beneficiarilor= imbracaminte, alimente, carti, obiecte de u+ casnic si gospodaresc, etc.
In cadrul clasificarii bunurilor dupa criteriul insusirilor fi+ice acestea pot fi=
, bunuri consumabile si bunuri neconsumabileC
, bunuri fungibile si bunuri nefungibileC
, bunuri certe si bunuri in genereC
, bunuri divi+ibile si bunuri indivi+ibileC
, bunuri principale si bunuri accesoriiC
, bunuri nemiscatoare si bunuri miscatoareC
, bunuri corporale si bunuri incorporale.
Sunt consumabile bunurile care se consuma la prima lor intrebuintare 4alimente,
combustibil, etc.5
Sunt neconsumabile bunurile apte de intrebuintari succesive, fara a se distruge
material sau pierde (uridic 4cladiri, 'aine, mobila, etc.5
7unurile fungibile sunt cele care, aflate intr,un raport de ec'ivalenta, se pot
sc'imba unele cu altele, cu prile(ul platii sau e2ecutarii unei obligatii 4bilete de banca,
moneda metalica, etc.5. Fungibilitatea presupune un raport de ec'ivalenta intre bunuri,
in puterea caruia acestea pot servi unul in locul altuia la indeplinirea obligatiilor.
Raportul de ec'ivalenta se stabileste prin cantarire, numarare, masurare.
7unurile nefungibile sunt cele care avand individualitate proprie, determinata de
calitatile intrinseci, nu se pot inlocui unele cu altele pentru a libera pe debitor. Raportul
de ec'ivalenta intre asemenea bunuri lipseste, de e2emplu, un tablou facut de un pictor
este un bun nefungibil.
7unurile certe sunt cele care fiind determinate individual, se deosebesc de alte
bunuri prin caracterele lor generice 4o anumita casa sau un anumit cal5.
Individuali+area bunurilor in genere 4de gen5 nu se poate face decat prin
cantarire, numarare ori masurare.
Importanta deosebirii bunurilor incerte si de genere se manifesta in legatura cu
stabilirea momentului cand se considera transmisa proprietatea si cu problema riscului
lucrului.
In privinta bunurilor incerte, dreptul de proprietate se transfera in principiu, prin
simplul acord de vointa al partilor, pe cand bunurile in genere sunt transmise in
proprietatea dobanditorului numai in momentul in care a avut loc individuali+area lor.
Cand obiectul raportului (uridic este un corp cert, riscul trece asupra
diobanditorului c'iar din momentul stabilirii acestui raport (uridic.
*aca bunul in genere nu a fost individuali+at, riscul ramane asupra van+atorului.
7unurile divi+ibile sunt cele care, din punct de vedere material sau intelectual, se
pot imparti, fara ca prin aceasta sa,si piarda valoarea economica 4stofa, alimente5.
7unurile indivi+ibile odata impartite inlatura posibilitatea de a mai fi folosite 4un
animal5.
Aceasta distinctie pre+inta interes la parta(, in ca+ul caruia bunurile indivi+ibile
urmea+a, de regula, sa fie atribuite unui singur copartas, precum si in materia
2
Cadastru
e2ecutarii, cand obiectul obligatiei, fiind indivi+ibil, e2ecutarea sa poate fi ceruta unuia
singur dintre codebitori.
7unurile principale au o e2istenta de sine statatoare, o destinatie economica
proprie si un regim (uridic independent 4o casa5.
7unurile accesorii sunt legate prin destinatia lor economica de alte bunuri, carora
sunt menite sa le serveasca 4telecomenda televi+orului, arcusul de la vioara5.
7unurile nemiscatoare, in grupa carora intra toate bunurile care au o ase+are fi2a
si stabila, sunt= pamantul, cladirile si in general ce este legat de sol.
7unurile miscatoare nu au o astfel de ase+are fi2a si stabila putandu,se misca
dintr,un loc in altul fie prin forta proprie, fie cu energie straina.
In categoria bunurilor nemiscatoare prin obiectul la care se aplica intra, u+ufructul
asupra bunurilor imobile, servitutile si actiunile care tind la revendicarea unui imobil.
Intr,o interpretare larga, din aceasta grupa fac parte si=
, toata celellalte drepturi reale, cand au ca obiect un imobilC
, creantele imobiliare 4cand imobilul vandut nu este delimitat in momentul
van+arii si deci proprietatea nu a fost transferata asupra cumparatorului, care ramane
creditor imobiliar pana la delimitare5C
, actiunile care urmaresc valorificarea drepturilor reale imobiliare, precum si
actiunile care tind sa desfiinte+e un act ce are ca obiect un lucru imobil 4actiunea in
revendicare imobiliara, actiunea confesorie de servitute, actiunile posesorii, actiunea in
nulitate, actiunea in re+olutiune si actiunea in revocarea unei donatii5.
7unurile sunt miscatoare nu numai prin natura lor ci si prin=
, determinarea legiiC
, prin anticipatie.
Categora bunurilor miscatoare prin determinarea legii este consacrata si contine=
drepturile reale mobiliare, creantele mobiliare si actiunile mobiliare.
In grupa bunurilor mobile prin anticipatie intra bunurile imobile prin natura lor
care, pentru a satisface un interes determinat al proprietarului, pierd caracterul lor
imobiliar. *e pilda, desi recolta inainte de a fi culeasa nu este separata de fond, totusi
fiind destinata a fi culeasa, nimic nu se opune ca prin conventie partile sa o presupuna
astfel inainte de separare naturala. In acest ca+ recolta devine mobil prin anticipatie.
*ivi+iunea bunurilor in imobile si mobile are originea in dreptul roman unde
valoarea economica avea rolul unui criteriu important.
&articularitatile ce deosebesc regimul (uridic al bunurilor mobile de bunurile
imobile sunt=
, regimul publicitatii instrainarilor si constituirii de drepturi reale este propriu, in
principiu, numai imobilelorC
, numai bunurile imobile pot face in principiu obiectul unei garantii ipotecare,
bunurile mobile putand fi obiect de ga(, fiecare din aceste garantii reale fiind supusa
unor conditii speciale si producand efecte deosebiteC
, procedura e2ecutarii silite cunoaste reguli deosebite pentru fiecare categorie de
bunuriC
, distinctia bunurilor in imobile si mobile gaseste interes si in ce priveste regulile
din materia posesiunii. :+ucapiunea si actiunile posesorii au ca obiect numai bunurile
imobileC
, daca obiectul in litigiu este un bun imobil, competenta instantei de (udecata e
determinata de situatia lui, iar daca este un bun mobil, competenta apartine instantei de
la domiciliul paratului, dar si in raport de valoarea imobiluluiC
!
Cadastru
, imobilele aflate in cuprinsul tarii, apartinand persoanelor straine, sunt supuse
legii teritorialeC cu privire la imobile, conflictul legilor in spatiu se re+eolva in favoarea
principiului personalitatiiC
, codul familiei contine reguli diferite, fondate pe aceasta divi+iune cand este
vorba de actele de dispo+itie.
7unurile corporale au o e2istenta materiala, o forma concreta, li+ibila si ca+and
sub simturile noastre 4masa, casa5.
7unurile incorporale au o e2istenta abstracta adica nu au o forma materiala
concreta.
In aceasta categorie figurea+a toate drepturile de creanta, precum si toate
drepturile reale, cu e2ceptia dreptului de proprietate, care confundandu,se cu obiectul
asupra caruia poarta, este trecut in randurile bunurilor corporale.
Interesul practic al acestei distinctii se pune in legatura cu domeniul de aplicare a
actiunii in revendicare. .umai bunurile corporale pot fi, in principiu, revendicate.
*in punct de vedere al circulatiei economice bunurile pot fi=
, bunuri proprietate de stat, din care, o parte repre+inta proprietate publica de
interes national, proprietate publica de interes local, aflate in administrarea consiliilor
locale, si bunuri in proprietate privata.
3ot in proprietatea statului sunt cuprinse unele bunuri care pre+inta un anumit
pericol= arme, substante e2plo+ibile, otravuri si altele care pot fi instrainate in conditii
speciale cu aprobarea organelor de stat competente.
, bunuri proprietate privata a persoanelor fi+ice, a unor asociatii cu personalitate
(uridica cu sau fara activitate economica.
#.1.#. 8oduri de dobandire a dreptului de proprietate
&rin modurile de dobandire a dreptului de proprietate se inteleg acele mi(loace
(uridice cum sunt faptele si actele (uridice de dobandire atat a dreptului de proprietate
cat si a celorlalte drepturi reale.
In normele (uridice de drept civil sunt preva+ute moduri generale de dobandire a
dreptului de proprietate si moduri specifice de dobandire, care sunt preva+ute in alte
acte normative.
*reptul de proprietate se dobandeste si se transmite prin succesiune, prin legate,
prin conventie si prin traditiune, iar proprietatea se mai dobandeste si prin accesiune
sau incorporatiune, prin prescriptie, prin lege si prin ocupatiune.
Criterii de clasificare a modurilor de dobandire a dreptului de proprietate
A. *upa intinderea dobandirii= universale, cu titlu universal si cu titlu particularC
7. 8oduri originare si derivate.
C. 8oduri de dobandire intre vii si moduri de dobandire pentru cau+a de moarte.
+oduri de dobandire originare
A. Accesiunea. Accesiunea este dreptul in virtutea caruia proprietarul
dobandeste tot ceea ce se uneste sau se incorporea+a, in mod natural sau artificial, la
lucrul sau.
". .ccesiunea imobiliara naturala, care poate i+vori din=
a. adaugirile de teren provocate prin actiunea apei sau prin avulsiune 4ruperea
unor mari portiuni de pamant smulse brusc prin actiunea apelor si alipite la alt
proprietar5.
In acest din urma ca+, adaugirile de pamant raman proprietarului la care s,au
alipit, afara de ca+ul in care nu au fost revendicate in termen de un an de proprietarul
fondului de la care s,au de+lipit, iar in ca+ul statului, revendicarea este imprescriptibila
4proprietatea publica5C
b. fi2area pe fond a unor animale si +buratoare salbatice.
#
Cadastru
In aceste ca+uri este vorba de porumbei, albine, iepuri de casa, adica de animale
care nu sunt nici cu totul salbatice nici cu totul domestice si traiesc in libertate in fondul
unde se stabilesc.
$. .ccesiunea imobiliara artificiala. 3oate constructiile, plantatiile si lucrarile
aflate pe un fond sunt ale proprietarului acelui fond.
Cand aceste lucrari sunt efectuate de o persoana, alta decat proprietarul, i se
recunoaste acesteia dreptul de a fi despagubita.
&. .ccesiunea mobiliara. Acest mod de dobandire a proprietatii intervine atunci
cand lucrurile mobile apartin la doi proprietari diferiti, iar prin unirea lucrurilor ia nastere
un lucru mobil nou, ca+ in care lucrul nou apartine proprietarului lucrului cel mai
important dintre cele reunite, cu obligatia de a,l despagubi pe proprietarul lucrului cel
mai putin important.
B. osesia de *una credinta
Ducrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiei lor, fara sa fie trebuinta de
vreo curgere de timp.
*eci, simpla posesie a bunului mobil s,a considerat ca valorea+a titlu de
proprietate. In sens (uridic, cuvantul prescriptie inseamna o perioada de timp, un
termen, dupa implinirea caruia se poate afirma despre prescriere.
C. U9uca,iunea
:+ucapiunea sau prescriptia ac'i+itiva este un mod originar de dobandire a
proprietatii imobiliare prin efectul unei posesiuni prelungite.
". Conditiile u+ucapiunii sunt=
"a. posesiunea sa fie utila, adica neviciataC
"*. posesorul sa posede cu vointa de a fi proprietarC
"c. sa posede lucrul in timpul preva+ut de lege.
3oate bunurile imobiliare pot fi dobandite prin u+ucapiune, cu e2ceptia acelora
scoase din circuitul civil general 4bunurile proprietate publica5.
$. 3ermenul cerut pentru reali+area u+ucapiunii este=
, !- de ani, c'iar cand posesorul este de rea credinta si nu poseda pe ba+a unui
(ust titluC
, 1- , 2- ani, cand posesorul poseda un bun imobil pe ba+a unui (ust titlu si este
de buna credinta.
/rice act (uridic translativ de proprietate precum van+area, donatia, etc., cand
emana de la altul decat adevaratul proprietar constituie un (ust titlu.
Eotararea (udecatoreasca serveste ca (ust titlu cand are un caracter atributiv de
drepturi 4ordonanta de ad(udecare5.
7una,credinta este in aceasta materie un element distinct de (ust titlu. 1a consta
in credinta posesorului ca cel de la care a dobandit imobilul avea toate insusirirle cerute
de lege spre a,i putea transmite proprietatea.
In materia u+ucapiunii, buna credinta se cere a e2ista numai in momentul
trasmiterii imobilului si ea se pre+uma totdeauna, sarcina probei relei,credinte incumba
adversarului.
Calculul termenului u+ucapiunii de 1-,2- ani se face in functie de faptul daca
adevaratul proprietar locuieste sau nu in circumscriptia aceluiasi tribunal in care se afla
lucrul nemiscator.
3ermenul va fi de 1- ani in prima ipote+a si de 2- de ani in a doua situatie.
Atunci cand proprietarul ar locui o parte din timp in acelasi (udet, iar restul de
timp in alt (udet, un an de pre+enta valorea+a doi ani de absenta.
&. &entru a completa prescriptia posesorul poate sa unasca posesiunea sa cu
cea a autorului sau.
%
Cadastru
Fonctiunea este posibila in urmatoarele trei situatii=
&a. posesiunea actuala este de aceeasi natura cu cea anterioaraC
&*. daca posesorul actual este de rea credinta, iar autorul sau este de buna
credinta termenul prescriptiei nu va putea fi decat de !- de ani, din care se va putea
scadea numarul de ani cat a posedat autorul sau de buna credintaC
&c. daca posesorul actual este de buna credinta, iar autorul sau de rea credintaC
'. Intreruperea prescriptiei ac'i+itive consta in aparitia unui fapt care inlatura
permanenta posesiunii si in actiunea proprietarului, facand inutil timpul ce s,a scurs.
). Suspendarea prescriptiei ac'i+itive, opreste cursul prescriptiei pe timpul cat
durea+a, fara insa a sterge pentru trecut.
1fectele suspendarii constau in aceea ca impiedica vremelnic curgerea
prescriptiei, facand ineficace posesiunea reali+ata pe timpul cat durea+a cau+a care a
provocat suspendarea.
/. 1fectele u+ucapiunii. 1fectul cel mai important al u+ucapiunii este de a
transforma pe posesor in proprietar cu efect retroactiv, c'iar din +iua in care a inceput
sa posede.
In sistemul de carte funciara u+ucapiunea este admisa in urmatoarele situatii=
/a. cand s,a facut intabularea unui drept pe ba+a unui titlu nevalabil, in care ca+
titularul inscris in cartea funciara, daca partea este de buna credinta in momentul
intabularii, dobandeste un drept inatacabil dupa o posesiune de 1- aniC
/*. cand proprietarul inscris in cartea funciara fiind decedat, o persoana poseda
cu buna credinta un imobil timp de 2- de ani, socotiti dupa decesul acelui proprietar.
:+ucapiunea produce efectele in acest sistem numai de la data cand dreptul
dobandit prin u+ucapiune s,a inscris in favoarea persoanei in temeiul unei 'otarari
(udecatoresti.
D. Moduri derivate de do*andire a ,ro,rietatii.
De9mem*raminte#e dre,tu#ui de ,ro,rietate
rinci,ii genera#e
*intre drepturile reale principale, cel mai important este dreptul de proprietate,
intrucat confera titularului sau deplinatatea puterilor incluse in cele trei atribute=
, posesiaC
, folosintaC
, dispo+itia.
*e+membramintele dreptului de proprietate se impart in doua categorii=
, o parte din de+membraminte sunt recunoscute unei persoane determinate si
dispar odata cu aceastaC
, alta parte sunt create in beneficiul proprietarului unui lucru 4servituti5 acestea
e2istand in interesul fondului 4servitutile reale5.
*e+membramintele sunt compatibile numai cu dreptul de proprietate privata si nu
cu dreptul de proprietate publica.
*e+membramintele dreptului de proprietate sunt= dreptul de superficie, dreptul de
u+, dreptul de abitatie, dreptul de u+ufruct si dreptul de servitute.
Dre,tu# de su,er+icie
*reptul de superficie consta in dreptul de proprietar pe care il are o persoana,
denumita superficiar, asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii ce se afla pe un teren,
care apartine unui alt proprietar, precum si in dreptul de folosinta asupra terenului pe
care se gaseste constructia, plantatia sau orice alta lucrare.
*reptul de superficie este un drept real prin specificul sau, avand particularitatile
sale proprii.
6
Cadastru
Superficiarul e2ercita asupra constructiei sau a plantatiei atributele dreptului de
proprietate.
A. 8odul de dobandire a dreptului de superficie.
*reptul de superficie se poate dobandi=
a. prin acte (uridice cu titlu oneros sau gratuitC
b. prin u+ucapiune in aceleasi conditii cu dreptul de proprietate.
7. Caracterele dreptului de superficie sunt=
a. este un drept real imobiliar, fiindca nu poate purta decat asupra lucrurilor
nemiscatoareC
b. poate purta asupra tuturor constructiilor, plantatiilor sau lucrarilor aflate pe
teren, fiind in acest ca+ complet, dar poate purta si asupra unei parti din aceste, cand
este incompletC
c. acest drept este suprapus dreptului de proprietate asupra terenului, de care
este distinctC proprietarul terenului nu poate cere incetarea situatiei create prin
constituirea dreptului de superficie, situatie care dainuie in conditiile stabilite prin actul
de constituire a dreptului de superficie.
Aceasta inseamna ca nu se poate pune niciodata problema impartirii, caci nu
este vorba de indivi+iune, ci de proprietati distincteC
d. este un drept real perpetuuC
e. nu se stinge prin neu+ timp de !- de aniC
f. poate fi grevat cu sarcini in masura compatibilitatii acestora cu continutul
propriu al dreptului de superficie precum= u+ufruct, abitatie, servituti, privilegii imobiliare
si ipoteci.
Dre,tu# de u9
*reptul de u+ este un drept de u+ufruct mai restrans, care da putinta titularului
sau de a se folosi de bunul altuia si c'iar de a culege o parte din fructe in limita
trebuintelor u+uarului si a familiei sale.
:+uarul nu poate vinde sau inc'iria dreptul sau de folosinta. *e asemenea, el nu
poate greva cu sarcini dreptul sau de u+.
Dre,tu# de a*itatie
Abitatia este un drept real de u+ aplicat la casa de locuit.
Acestui drept i se aplica aceleasi reguli ca si dreptului de u+.
*reptul de abitatie este strict personal care nu poate fi cedat si ipotecat altei
persoane.
*aca, insa, casa este prea mare pentru nevoile sale, titularul dreptului de abitatie
are dreptul sa inc'irie+e o parte din casa.
Dre,tu# de u9u+ruct
:+ufructul este un drept real de folosinta pe care o persoana, denumita
u+ufructuar, il e2ercita cel mult pana la incetarea sa din viata asupra unor bunuri
apartinand altei persoane denumita nud proprietar, cu obligatia de a,i conserva
substanta.
1. Caracterele u+ufructului=
a. este un drept real, mobiliar sau imobiliarC
b. este un drept de folosintaC
c. este un drept temporar, a carui durata este marginita la viata u+ufructuaruluiC
d. este un drept cesibilC
e. comporta doua atribute= posesia si folosinta.
2. 8odurile de constituire ale u+ufructului
:+ufructul se poate constitui asupra oricarui bun, mobil sau imobil, ori c'iar
asupra unei creante.

Cadastru
In situatia in care u+ufructul este constituit asupra unor bunuri consumabile,
u+ufructuatorul are dreptul de a dispune de ele, cu indatorirea de a le inapoia in aceeasi
cantitate, calitate si valoare sau pretul lor la sfarsitul u+ufructului 4art. %26 cod civil5.
In pre+ent , u+ufructul se poate constitui prin vointa omului si anume=
, prin contractC
, prin testamentC
, prin u+ucapiune 4prescriptie ac'i+itiva5.
a. *obandirea u+ufructului prin contract se poat infaptui prin instrainare si prin
retentie.
b. *obandirea u+ufructului prin testament este frecvent intalnita in practica si se
poate manifesta in doua forme=
, constituirea directa, prin acte de instrainareC
, constituirea indirecta, pe cale de retentieC
:+ufructul va putea fi constituit prin testament si asupra unei cote parti din
mostenire.
c. *obandirea u+ufructului prin u+ucapiune nu este preva+uta in temeiul unor
dispo+itii legale. 1a este posibila prin analogie, avandu,se in vedere principiul ca
prescriptia ac'i+itiva se aplica tuturor drepturilor reale.
!. *repturile si obligatiile u+ufructuarului.
*repturi=
a. *reptul de a se folosi de lucru asa cum s,ar folosi prorpietarul insusi.
b. *reptul de a culege fructele se intinde asupra tuturor fructelor= naturale,
industriale, civile.
c. :+ufructuarul poate sa cede+e, cu titlu gratuit sau cu titlu oneros, folosinta
lucrului.
d. :+ufructuarul poate sa constituie un drept de ipoteca sau de ga( asupra
dreptului sau de u+ufruct.
e. &entru apararea dreptului de u+ufruct, titularul sau are la indemana=
, actiunea petitorieC
, actiunea personalaC
, actiunile posesoriiC
, actiunea in granituireC
, u+ufructuarului i se recunoaste si dreptul de a provoca parta(ul dreptului primit
in u+ufruct daca acesta se gaseste in indivi+iune, insa fara a pune in discutie dreptul de
proprietate, ci numai in masura in care folosinta lui i s,ar gasi in indivi+iune cu alti
coindivi+ari.
/bligatii=
a. u+ufructuarul are obligatia de a intocmi inventarul lucrurilor mobile si acte din
care sa re+ulte starea in care se afla acesteaC
b. u+ufructuarul este obligat sa dea cautiuneC
c. u+ufructuarul este obligat sa se foloseasca de lucru ca un bun proprietar si sa,i
conserve substanta raspun+and de stricaciunile cau+ate lucrului din vina sau negli(enta
saC
d. de a nu sc'imba destinatia lucruluiC
e. sa plateasca sarcinile anuale si contributiile care sunt considerate sarcini ale
fructelorC
f. de a plati c'eltuielile de (udecata re+ultate, in principiu, din litigiile purtand
asupra dreptului sau de folosintaC
g. de a restitui lucrul nudului proprietar la incetarea u+ufructului.
#. *repturile si obligatiile nudului proprietar.
)
Cadastru
*repturi=
Dipsit provi+oriu de puterea de a u+a si de a culege fructele lucrului sau,
proprietarul continua sa aiba putinta de a dispune de bunul sau.
*e aceea nudul proprietar va putea=
a. sa instraine+e si sa greve+e cu sarcini dreptul sau de nuda proprietate, fara
vatamarea dreptului de folosinta cuvenit u+ufructuaruluiC
b. sa perceapa produsele lucrului, intrucat acestea intra in notiunea de capital,
care ii apartine intotdeauna luiC
c. sa faca toate reparatiile mari, ca de e2emplu refacerea totala sau partiala a
lucrului, care nu poate fi socotit drept o simpla sarcina a folosinteiC
d. sa intente+e toate actiunile prin care se apara dreptul sau de proprietate,
precum= actiunea in revendicare, actiunea in granituire, actiunile posesorii, etc.
/bligatii=
a. de a nu vatama prin fapta sa sau in alt fel drepturile u+ufructuaruluiC
b. sa garante+e pe u+ufructuar impotriva oricarei evictiuniC
%. 8odurile de stingere a u+ufructului.
*reptul de u+ufruct se stinge prin=
a. 8oartea u+ufructuaruluiC
b. &rin e2pirarea termenuluiC
c. &rin totala desfiintare a lucrului asupra caruia poarta u+ufructul.
d. &rin consolidare, adica prin intrunirea asupra aceleiasi persoane a calitatii de
nud proprietar si de u+ufructuar.
e. &rin renuntare la u+ufruct.
f. &rin prescriptia ac'i+itiva indeplinita de un tert.
g. &rin decadere pentru abu+ de folosinta 4art. %%) cc5.
'. &rin desfiintarea dreptului de proprietate al constitutorului sau a insusi
dreptului de u+ufruct 4anulare, revocare, re+olutiune5.
Stingerea dreptului de u+ufruct are drept consecinta=
a. :+ufructuarul incetea+a de a mai folosit lucrul pe care are obligatia de a,l
restitui. In principiu restituirea se va face in natura.
b. :+ufructuarul si nudul proprietar procedea+a la lic'idarea raporturilor de
obligatii si sarcini reciproc nascute din u+ufructul stins.
Dre,tu# de servitute
*reptul de servitute este un drept real in virtutea caruia se impune unui fond,
numit fond servant sau aservit, o anumita sarcina in favoarea altui fond, numit fond
dominant, care apartine altei persoane decat aceea ce detine fondul aservit.
A. Caracterele dreptului de servitute=
a. Servitutea este un drept real imobiliar, pentru ca poarta numai asupra unui
lucru nemiscator prin natura lui.
b. Servitutea presupune e2istenta a doua fonduri= aceasta formulare trebuie
inteleasa in sensul ca servitutea este constituita in profitul unui fond si tinand seama de
utilitatea acestuia.
c. Servitutea este un drept accesoriu.
Servitutea nu poate fi cedata, instrainata, urmarita sau ipotecata decat o data cu
fondul dominant.
d. Servitutea este un drept perpetuu, ca o consecinta a caracterului sau
accesoriu, deoarece, avand rostul sa complete+e utilitatea fondului dominant, nu ar
putea sa,si indeplineasca aceasta functie decat daca va dura cat dreptul de proprietate
insusi.
e. Servitutea este un drept indivi+ibil.
"
Cadastru
Aceasta inseamna ca daca unul sau fiecare dintre cele doua imobile apartine mai
multor coproprietari, pentru constituirea sau stingerea servitutii se cere consimtamantul
tuturor coproprietarilor.
7. Clasificarea servitutilor.
Servitutile se impart in=
, naturaleC
, legaleC
, conventionale.
a. Servitutile naturale sunt acelea care re+ulta din situatia naturala a fondurilor.
b. Servitutile legale sunt cele stabilite de lege.
c. Servitutile stabilite prin fapta omului formea+a o a treia categorie, in care intra=
, servitutile stabilite prin act (uridicC
, servitutile stabilite prin u+ucapiuneC
, servitutile stabilite prin destinatia proprietarului.
C. *upa obiectul lor, servitutile se impart in=
a. Servituti po+itive.
b. Servituti negative.
*upa modul lor de e2ercitare, servitutile se grupea+a in=
, continueC
, necontinue.
1sential in aceasta clasificare ese interventia sau neinterventia unor acte
succesive din parte proprietarului fondului dominant.
/ alta clasificare consta in=
, servituti aparenteC
, servituti neaparente.
Situatia speciala a fondurilor face ca uneori, servitutile sa poata fi grupate in=
a. servituti continue si aparente, cum ar fi servitutea de vedereC
b. servituti continue si neaparente, cum sunt in general servitutile negativeC
c. servituti necontinue si aparente, de e2emplu serveste de trecere pe o potecaC
d. servituti necontinue si neaparente, intre care se poate mentiona servitutea de
a paste vitele.
*intre acestea, servitutile continue si aparente sunt singurele care (ustifica un
interes practiti deosebit intrucat=
, sunt susceptibile de o adevarata posesiuneC
, pot fi dobandite prin u+ucapiuneC
, neintrebuintarea lor nu duce la stingerea lor decat in ca+ul in care ar e2ista un
act contrar folosirii lor, cum ar fi desfiintarea ferestrei in ca+ul servitutii de vedere.
*. *repturile si obligatiile care decurg din servitute.
Se pot folosi de dreptul de servitute=
, proprietarul fondului dominant care are dreptul de a efectua, pe c'eltuiala sa
lucrarile necesare pe fondul aservit.
, situatia in care e2ercitarea unei servituti principale impune cu necesitate si o
servitute accesorie, proprietarul fondului dominant are dreptul si la aceasta servitute
accesorie.
1. *repturile si obligatiile proprietarului fondului aservit si ale titularului servitutii.
3itularul servitutii nu poate e2ercita servitutea decat potrivit titlului, fiindu,i inter+is
sa faca vreo sc'imbare daunatoare primului fond.
*repturile proprietarului fondului aservit sunt=
, sa dispuna de dreptul sau fara a impiedica in vreun fel e2ercitarea linistita a
servitutii de catre titularul fondului dominantC
)-
Cadastru
, titularul fondului aservit poate pretinde despagubiri de la titularul fondului
dominantC
, titularul fondului aservit poate renunta la imobil in favoarea titularului fondului
dominant, pentru a se elibera de obligatia de a suporta c'esltuielile impuse prin titlu
pentru necesitatea pastrarii si e2ercitarii servitutii.
&roprietarul fondului aservit are obligatia de a nu face nimic prin care ar le+a
folosinta normala a servitutii.
In ca+ul unei servituti de trecere, calea de acces nu poate fi inc'isa si nici
ingustata.
F. Stingerea servitutilor.
Servitutile se sting=
a. prin implinirea termenului sau conditiei stabilite in titlu de constituireC
b. prin neu+ul pe timp de !- de ani, indiferent ca neu+ul s,ar datora unei
imposibilitati materiale de a o e2ercitaC
c. prin confu+iune, cand fondul dominant si fondul aservit se reunesc in mainile
aceluiasi prorpietarC
d. prin pierderea materiala 4distrugerea5 sau (uridica 4trecera in proprietatea
publica prin e2propriere5 a fondului aservit.
#.1.%. Regimul (uridic al dreptului de proprietate
&roprietatea asupra pamantului repre+inta dreptul celor indreptatiti la
reconstituirea, constituirea sau restituirea terenurilor in conditiile legii, de a se bucura si
de a dispune de pamant in mod e2clusiv si absolut, insa in limitele determinate de lege.
&otrivit art. 1!% din Constitutie, statul ocroteste proprietatea publica si privata.
&roprietatea de stat asupra terenurilor este publica sau privata.
3erenurile ce apartin domeniului public pot fi de interes national, ca+ in care
proprietatea asupra acestora apartine statului, sau de interes local, ca+ in care
proprietatea, de asmenea in regim de drept public, apartine comunelor, oraselor,
municipiilor sau (udetelor.
Administrarea domeniului de interes public national se face de catre organele
preva+ute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de catre
consiliile locale sau, dupa ca+, de catre prefecturi.
&rin terenurile din domeniul public intelegem terenurile afectate unei utilitati
publice.
3erenurile care fac parte din domeniul public sunt scoase din circuitul civil, iar
dreptul de proprietate asupra acestora este imprescriptibil.
*omeniul privat al statului si respectiv al comunelor, oraselor, municipiilor si al
(udetelor este alcatuit din terenuri, altele decat cele aflate in domeniul public al statului
de interes national si local, aflate sau intrate in proprietatea lor prin caile si modalitatile
preva+ute de lege.
*omeniul privat al statului este supus dispo+itiilor de drept comun, daca prin lege
nu se prevede altfel.
/ data cu infaptuirea privati+arii, aceste terenuri vor putea face parte din circuitul
civil general, potrivit legii.
*reptul de proprietate privata al persoanelor fi+ice asupra pamantului este ocrotit
de lege si este supus liber circuitului civil.
Referindu,ne la prevederile art. 1!% din Constitutie, potrivit caruia dreptul de
proprietate in toate formele sale este ocrotit de stat, mai preci+am ca e2proprierea de
imobile, in tot sau in parte se poate face numai pentru cau+a de utilitate publica, dupa o
dreapta si prealabila despagubire, prin 'otararea (udecatoreasca.
)1
Cadastru
In ceea ce priveste dreptul de proprietate asupra terenurilor din intravilan, dupa
obtinerea titlurilor de proprietate sau numai a proceselor verbale de punere in posesie,
proprietarul se poate bucura de toata atributele dreptului sau de proprietate 4posesia,
folosinta si dispo+itia5, cu respectarea actelor normative in vigoare.
Asadar, proprietatea privata asupra terenurilor asigura titularului acestui drept
libertatea de a se bucura de toate drepturile preva+ute de normele (uridice de drept
comun cu privire la modalitatile si mi(loacele de e2ercitare a atributelor dreptului de
proprietate.
#.1.6. Circulatia (uridica a terenurilor
3erenurile proprietate publica de interes national sau de interes local nu pot fi
instrainate fiind scoase din circuitul civil.
3erenurile proprietate privata, indiferent de proprietarul lor, sunt si raman in
circuitul civil.
Aceasta presupune ca terenurile proprietate privata pot fi dobandite si instrainate
prin oricare din modurile stabilite de normele dreptului comun, dar cu respectarea unor
dispo+itii pro'ibitive din Degea nr. 1)01""1 si nr. 102---.
3erenurile situate in intravilan pot fi instrainate, indiferent de intinderea
suprafetei, prin acte (uridice intre vii, inc'eiate in forma autentica.
3erenurile situate in e2travilan pot fi instrainate prin acte (uridice intre vii,
inc'eiate in forma autentica.
Inainte de a fi vandut, terenul din e2travilan, proprietarul acestuia este obligat sa
incunostiinte+e in scris.
&ersoanele fi+ice pot efectua sc'imbul de terenuri prin acordul acestora si prin
act autentic.
Sc'imbul de terenuri intre persoane (uridice care au in administrare terenuri
asupra carora statul are ma(oritatea actiunilor sau intre acestea si persoanele fi+ice se
face numai cu avi+ul 8inisterului Agriculturii si Alimentatiei sau al 8inisterului 8ediului,
dupa ca+.
&rin sc'imburile efectuate, fiecare teren dobandeste situatia (uridica a terenului
pe care il inlocuieste, cu respectarea drepturilor reale.
&unerea in posesie se face de catre /ficiul (udetean de cadastru, in pre+enta
partilor interesate, devenind opo+abile prin operarea in documentele cadastrale aflate la
/. C. &. I. (udetene.
4.2. Rolul publicitatii imobiliare in apararea si garantarea drepturilor
reale asupra proprietatii
#.2.1.$eneralitati
Institutia publicitatii imobiliare este organi+ata in scopul constituirii unui ansamblu
de mi(loace (uridice care au ca scop sa asigure siguranta, evidenta si opo+abilitatea fata
de terti a actelor (uridice prin care se constitue, se transmit sau se sting drepturile reale
imobiliare.
&ublicitatea imobiliara permite tuturor celor care au participat efectiv la
inc'eierea actelor (uridice, sa ia cunostinta de continutul acestora.
&ublicitatea imobiliara asigura certitudine in transmiterea drepturilor reale
imobiliare, oferind posibilitatea tertilor de a cunoaste situatia (uridica a imobilelor
transmise.
Astfel, este inlaturata posibilitatea instrainarii succesive de catre acelasi
proprietar, a imobilului sau catre mai multe persoane.
In conditiile in care instrainarea constructiilor este supusa principiului
consensualismului, operatia (uridica a transcrierii are o importanta deosebita.
)2
Cadastru
Astfel, toate actele translative de bunuri si drepturi, nu vor putea fi opuse tertilor,
daca nu s,a facut transcriptia ceruta de lege.
8ai preci+am ca prin publicitatea imobiliara sunt ocrotite persoanele interesate
de a cumpara imobile care nu sunt afectate de unele de+membraminte ale dreptului de
proprietate cum sunt u+ufruct, u+, abitatie, servitute si superficie, sau sunt grevate de
ipoteci sau privilegii. Astfel, se prevede ca, privilegiile nu produc nici un efect in ce
priveste imobilele, ?decat atunci cand ele s,au adus la cunostinta publica prin inscriptie?.
In materia ipotecilor, se dipune ca intre creditori, ipoteca ?nu are rang decat in
+iua inscriptiei sale in registre?, iar ?ipotecile inscrise in aceeasi +i au acelasi rang?.
'.$.$. Dre,turi#e ta*u#are care se inscriu in cartea +unciara
Dreptul de superficie
*reptul de superficie se inscrie in folosul titularului in partea a treia a cartii
funciare de proprietate, aratandu,se totodata cartea funciara in care s,a inscris dreptul
de superficie ca un corp funciar de sine statator.
Imobilul asupra caruia s,a constituit dreptul de superficie, se inscrie cu acelasi
numar de parcela insotit de un indice, a dreptului de proprietate.
In ca+ul in care dreptul de superficie se constituie pe una din parcelele care
alcatuiesc corpul funciar sau pe o parte dintr,o astfel de parcela, se va alcatui un corp
funciar din parcela sau numai din partea de parcela, grevata cu dreptul de superficie.
Dreptul de servitute! u"ufruct! u" si abitatie
In situatiile in care servitutea, u+ufructul, u+ul si abitatia au drept obiect numai o
parte dintr,o parcela, aceasta se va arata printr,o sc'ita facuta de pe plan.
Servitutea va fi aratata si in cartea funciara a fondului dominant.
Radierea unei servituti, constituita in folosul unui imobil, se va putea face numai
cu invoirea tertului, care are inscris un drept tabular asupra imobilului.
C'iar fara aceasta invoire, biroul cartilor funciare poate dispune radierea
dreptului de servitute, dupa ascultarea partilor, daca paguba pricinuita prin radiere ar fi
neinsemnata.
Dreptul de ipoteca
Ipoteca se poate inscrie numai asupra unui corp funciar, in intregul sau sau
asupra partii unui coproprietar.
*aca ipoteca s,a constituit asupra unui eta( sau apartament, ea va fi inscrisa atat
asupra acestora, cat si asupra partii comune indivi+e, cuvenita proprietarului ipotecat.
*reptul la ipoteca se inscrie pentru o anumita suma de bani aratandu,se catimea
doban+ii.
In situatia in care suma creantei este determinata printr,o suma ma2ima aratata
in inscrisul de constituire, dreptul la ipoteca se va inscrie pentru aceasta suma.
*oban+ile conventionale si legale, rentele sau alte prestatii periodice, datorate pe
ultimii trei ani, vor avea rangul ipotecii.
*aca urmarirea creantei ipotecare s,a notat in cartea funciara, doban+ile, rentele
sau celelalte prestatii periodice, sca+ute dupa notare, vor avea rangul ipotecii.
C'eltuielile de (udecata si urmarire vor avea rangul dreptului de ipoteca, pana la
suma ma2ima inscrisa pentru asigurarea lor.
In ca+ul in care din inscrisul doveditor al van+arii se invederea+a ca pretul nu a
fost platit, ori nu a fost primit in intregime, dreptul de ipoteca legala pentru garantarea
pretului datorat, se inscrie din oficiu, in folosul van+atorului.
*aca van+area a fost re+olvata, acest drept se va radia din oficiu.
&rocedura mentionata mai sus se aplica prin asemanare in ca+ de sc'imb sau
imparteala pentru diferenta de valoare datorata in bani.
)!
Cadastru
Ipoteca legala pentru garantarea pretului datorat de copartasul ad(udecatar al
imobilului supus impartelii, se va inscrie in temeiul inc'eierii instantei de ad(udecare.
*eosebit de ca+urile mentionate mai sus, copartasul va putea cere, in temeiul
inscrisului original de imparteala si a copiei legali+ate a c'emarii in garantie, inscrierea
unei ipoteci legale asupra imobilelor ce ceilalti copartasi au dobandit prin efectul
impartelii, pentru garantarea creantei re+ultand din evictiune.
In ca+ul ar'itectilor, antreprenorilor si maistrilor care au solicitat inscrierea unei
ipoteci legale asupra imobilului care este obiectul lucrarii, pentru garantarea pretului
lucrarii se va putea cere radierea inscrierii provi+orii numai daca au trecut trei luni de la
predarea lucrarii, astfel=
, (ustificarea inscrierii se poate face atat timp cat nu s,a notat in cartea funciara
cererea de radiere a acestei inscrieriC
, in acest ca+, daca (ustificarea inscrierii urmea+a a se face in temeiul unei
'otarari (udecatoresti, cel ce a cerut inscrierea trebuie sa pre+inte biroului cartilor
funciare o copie legali+ata de pe 'otararea instantei, pentru a fi notataC
, radierea inscrierii provi+orii se poate cere de cel interesat, numai daca au trecut
1% +ile de la inmanarea inc'eierii, prin care s,a incuviintat inscrierea provi+orie.
7iroul cartilor funciare va putea acorda prelungirea acestui termen de (ustificare,
daca cel inscris provi+oriu a facut cerere de prelungire, inauntrul termenului de 1% +ile.
&relungirea se notea+a in cartea funciara.
7iroul cartilor funciare se va pronunta asupra cererii de radiere dupa ascultarea
partilor, afara de urmatoarele ca+uri, cand o va respinge din oficiu=
, daca termenul de (ustificare nu era implinitC
, daca inaintea cererii de radiere s,a notat in cartea funciara actiunea in
(ustificarea inscrierii provi+orii sau in e2ecutarea obligatiei garantate prin inscrierea
provi+orie.
Cesionarul poate cere in favoarea sa inscrierea ipotecii pe ba+a inscrisului de
cesiune a creantei.
*ebitorul cedat va putea cere in termen de o luna de la comunicarea inc'eierii
prin care s,a ordonat inscrierea, stramutarea ipotecii, notarea e2ceptiilor pe care le,ar fi
putut opune cedentul pentru cau+e anterioare comunicarii inc'eierii si pe care intelege
sa le opuna cesionarului.
7iroul de carte funciara poate incuviinta in intregime sau in parte radierea
dreptului de ipoteca sau notarea preva+uta mai sus, in temeiul 'otararii (udecatoresti
definitive prin care s,a pronuntat asupra temeiniciei e2ceptiilor invocate de debitorul
cedat.
In situatia in care creanta ipotecara a fost data in ga(, debitorul va putea opune
creditorului ga(ist e2ceptiile ce le va avea impotriva creditorului sau, daca sunt
intemeiate pe cau+e anterioare datei cand i s,a comunicat inc'eierea prin care s,a
ordonat notarea ga(ului.
*aca inscrisul de ipoteca cuprinde clau+a la ordin sau la purtator, se va face
aratarea despre aceasta inscriere.
In acest ca+, dreptul la ipoteca sau dreptul la ga( asupra creantei ipotecara se va
dobandi si va fi opo+abil prin insasi stramutarea sau darea in ga( a titlului la ordin sau la
purtator.
In ca+ul in care ipoteca creantei novate a fost re+ervata pentru garantarea noii
creante, aceasta se va insrie cu rangul vec'ii ipoteci, in temeiul inscrisului dovedind
novatiunea.
Cel subrogat in drepturile creditorului ipotecar va putea cere inscrierea
stramutarii dreptului de ipoteca in temeiul inscrisurilor ce dovedesc subrogatia.
)#
Cadastru
Rangul ipotecilor poate fi sc'imbat prin notarea prioritatii in temeiul invoielii
facute intre creditorii ipotecilor al caror rang se sc'imba.
*aca intre ipotecile al caror rang se sc'imba se gasesc si alte ipoteci sau
drepturi ai caror titulari n,au consimtit la acordarea prioritatii, aceasta sc'imbare nu le
va fi opo+abila decat in masura in care le era opo+abila ipoteca al carei rang a fost
cedat.
In ca+ul in care imobilul este vandut la licitatie, creditorul care a dobandit rangul
unei creante sub conditie, va putea renunta la folosul sc'imbarii de rang, creanta
ipotecara conditionata reluandu,si rangul cedat.
Cele mentionate mai sus se pot aplica si in ca+ul in care titularul unei ipoteci, in
rang egal cu ipoteca al carei rang a fost cedat, nu s,a invoit la sc'imbare.
*repturile reale sub conditie suspensiva nu se vor putea intabula sau inscrie
provi+oriu, obligatia de a stramuta ori a greva, facuta sub aceasta conditie, se va putea
nota in cartea funciara.
Conditia re+olutorie, termenul e2tinctiv sau sarcina liberatorie se vor arata in
cuprinsul intabularii sau inscrierii provi+orii.
*aca aportul unui asociat consta intr,un drept tabular, acesta se va inscrie pe
numele asociatilor.
*aca ulterior, aceeasi societate sau asociatie devine persoana (uridica, dreptul
adus ca aport se va inscrie pe numele persoanei (uridice in temeiul unui certificat
eliberat de grefa (udecatoriei in al carui registru s,a facut inscrierea persoanei (uridice.
). Bi*#iogra+ie
1. 8i'aila 8., Corcodel $'., C'irilov I., Cadastrul general si publicitatea imobiliara
-ba"ele si lucrarile componente-! 7ucuresti, 1d. C1R1S, 1""%.
)%
Cadastru
2. WWW +anualul inginerului geode", vol.III, 1.3.,1"#.
!. WWW +etodologie privind e2ecutarea lucrarilor de introducere a cadastrului imobiliar in
localitati, 8D&A3, 1"".
#. WWW 1orme te,nice pentru introducerea cadastrului general, /.C$C, 2--1.
)6