INTRODUCERE N TANTRISMUL SECRET

de MIRCEA ELIADE
TANTRISMUL a fost ultima descoperire fcut de stiinta occidental n
materie de spiritualitate indian. Dac RELIGIA EDI!"#
$RA%MANISMUL si $UDISMUL sunt cunoscute si studiate asiduu n
&ccident# de mai 'ine de un secol# studiul TANTRISMULUI este un (nou)
nscut(. Numai o parte din te*tele TANTRI!E au fost editate# foarte putine
au fost traduse# iar anali+a critic# istoric si filosofic a doctrinelor si
procedeelor TANTRI!E este a'ia la nceputurile sale. ,n pre+ent# putem
spune c nu e*ist o lucrare de ansam'lu asupra TANTRISMULUI# n timp
ce -sim o multime de e*celente mono-rafii asupra RELIGIEI EDI!E#
$RA%MANISMULUI si $UDISMULUI. &are de ce tine aceast nt.r+iere
sau# mai 'ine +is# aceast ne-li/ent a indianismului occidental0 ,n primul
r.nd# considerm c nssi structura TANTRISMULUI ) fenomen dificil de
nteles pentru un occidental care nu a ptruns nc suficient de 'ine celelalte
mari sinte+e# anterioare# ale spiritualittii indiene. TANTRISMUL este# prin
urmare# ultima creatie a Indiei. ,n el se concentrea+# se ntreptrund si se
fecundea+ reciproc toate traditiile spirituale autentice ale Indiei# de la cele
mai 1ec2i ritualuri EDI!E# p.n la cea mai recent mistic ISNUIT".
Dar aceast surprin+toare concentrare de multiple traditii nu este
sincretism. Este 1or'a aici# fr ndoial# de o nou sinte+ si putem spune
c2iar c aceasta este cea mai -randioas creatie spiritual a INDIEI post)
$UDISTE. 3rimii sa1anti occidentali# care au a'ordat te*tele TANTRI!E
secrete# nu si)au dat seama# la prima 1edere# de importanta acestei miscri
spirituale. 3e de o parte# ei nu dispuneau nc de o cunoastere precis a
doctrinelor# a te2nicilor si# mai mult# nu dispuneau de anumite tratate secrete
TANTRI!E4 pe de alt parte# ei au /udecat cam pripit si superficial literatura
TANTRI!"# cu pre/udectile unui occidental al secolului al 5I5)lea6 s)au
indi-nat n fata a ceea ce ei numesc (2ara'a'ur( si (1or'raie confu+(
aparent pre+ent n te*tele TANTRI!E# consider.ndu)le ca o aduntur
plictisitoare de te2nici a'surde ori puerile4 apoi# ei au mai fost indi-nati n
fata mai multor aspecte# la prima 1edere a'erante# ale procedeelor
TANTRI!E# fiind n primul r.nd socati de anumite practici se*uale stranii#
pe care le)au interpretat (AD LITERAM( si pe care# din i-norant# le)au
confundat cu 1ul-arele or-ii care pot fi nt.lnite uneori n INDIA si peste tot
n lumea ar2aic. Nu foarte cur.nd a nceput s se ntelea- c aceste
practici secrete nu sunt deloc 1ul-are si c nu pot fi (desprtite( de un foarte
mare interes filosofic. Timp de mai multe -eneratii# datorit i-norantei#
&!!IDENTUL a considerat TANTRISMUL drept o lu*uriant si
periculoas de-enerescent a spiritualittii indiene. 3.n de cur.nd# doar a
1or'i despre TANTRISM era considerat ca ce1a de prost -ust. !red c
actualmente a1em dreptul s ne mpotri1im acestei pre/udecti care# pe scurt#
reflect mentalitatea po+iti1ist si e*cesi1 morali+ant a europeanului
mi/lociu la sf.rsitul secolului al 5I5)lea. 7iind 1or'a de un fenomen
spiritual oarecum strin de traditiile noastre si# prin urmare# dificil de nteles
si de asimilat# TANTRISMUL repre+int o no'il si cute+toare creatie a
spiritului indian4 fr ndoial# acelasi spirit autentic care ne)a dat
U3ANISADELE# $UDISMUL si EDANTA. Din punct de 1edere al
structurii# nu e*ist nici o ntrerupere de la U3ANISADE la TANTRISM.
Datele pro'lemei au rmas aceleasi# ele re+um.ndu)se n am'i-uitatea
(realului( si n ilu+ia dualismului. !eea ce este sc2im'at sunt mi/loacele de
re+ol1are a acestei pro'leme clasice a -.ndirii indiene6 ele nu constau numai
n cunoasterea metafi+ic promul-at de U3ANISADE si de EDANTA# ci
fac s inter1in si te2nicile 8o-2ine4 altfel spus# instrumentele cele mai
si-ure pentru cucerirea realului. Termenul (TANTRISM( este# n sinea lui#
destul de 1a-. !u1.ntul TANTRA ) literal (ur+eal( ) semnific# printre
altele# (teorie(# (doctrin(# (sistem(. Este dificil de preci+at c.nd acest
termen a luat# n sanscrit si n lim'ile 1ernaculare indiene# sensul particular
pe care l posed ast+i. De altminteri# TANTRISMUL $UDIST are un
nume special# A9RA:ANA# iar TANTRISMUL %INDUIST era cunoscut
n E1ul Mediu mai mult su' numele de SA;TISM# SIAISM si SA%A9A.
!eea ce numim n mod o'isnuit TANTRISM nu se las prea usor definit n
c.te1a cu1inte# cci e*ist o multitudine de scoli si de curente TANTRI!E#
n perpetu osmo+6 totusi la o anali+ atent apar# n primul r.nd# cele dou
mari traditii6 TANTRISMUL $UDIST# A9RA:ANA si TANTRISMUL
%INDUIST.
,n ciuda faptului c e*ist at.t de multe ramificatii# secte si scoli# c.te1a
principii comune stau la 'a+a fiecreia dintre nenumratele forme de
TANTRISM. om e*pune n continuare numai aceste principii
fundamentale. Din punct de 1edere istoric# literatura TANTRI!"
$UDIST"# n spet A9RA:ANA# ncepe s se afirme la nceputul
secolului al I)lea e.n.# dar numai ntre secolele al III)lea si al I5)lea
INDIA ntrea-# $UDIST" sau $RA%MANIST"# a c+ut su' stp.nirea a
ceea ce putem numi (moda TANTRI!"(. ,ns aceste pro'leme# le-ate de
datele istorice# sunt departe de a fi n ntre-ime elucidate. 3rincipiile si
metodele TANTRI!E se nt.lnesc n cadrul c.tor1a scoli $UDISTE nc
nainte de secolul al III)lea# iar sa1anti foarte distinsi cred c pot s fi*e+e
nceputurile literaturii TANTRI!E n secolul al II)lea e.n. Dup cum se 1ede
si dup cum se nt.mpl mereu n INDIA# ceea ce pare# la prima 1edere# nou
n TANTRISM este# n fapt# destul de 1ec2i. 3ractic# nu e*ist aproape nimic
n TANTRISM care s nu se -seasc de/a# ntr)o form mai mult sau mai
putin ela'orat# n RELIGIA EDI!"# n $RA%MANISM sau n
$UDISM. De e*emplu# secretul initierii si al doctrinei re1elate este EDI!4
ritualurile constituie o trstur distincti1 a $RA%MANISMULUI4
meditatiile si contemplatiile apartin domeniului 3ANINDIAN al sistemului
:&GA4 icono-rafia si panteonul sunt la fel de 'ine $UDISTE ca si
%INDUISTE4 fi+iolo-ia ocult este la 'a+a disciplinei %AT%A):&GA4
mistica erotic nu este necunoscut n te*tele $RA%MANI!E etc. !2iar si
c.nd este 1or'a de un element reli-ios ce nu apartine n mod cert reli-iei
EDI!E si $RA%MANISMULUI# cum ar fi pre+enta predominant a Marii
<eite sau ETERNUL 7EMININ# acest element# clar nearian# este auto2ton si
ar2aic# el repre+ent.nd aportul fundamental al spiritualittii a'ori-ene#
anariene# la spiritualitatea %INDUS". Astfel# n oc2ii unui nea1i+at#
TANTRISMUL d impresia unui amestec de 1ec2i traditii# c.nd n realitate#
el este o prefacere total a tuturor acestor elemente# fiind de fapt o sinte+
fcut n 1ederea satisfacerii ne1oilor reli-ioase si filosofice ale 2indusului
din epoca modern. E*presia (ne1oi reli-ioase si filosofice( tre'uie s fie
nteleas n spirit indian# si semnific# nainte de toate# aspiratia de a re+ol1a
pro'lema suferintei si i-norantei si de a o'tine# cu orice pret# iluminarea
suprem# care ec2i1alea+ cu eli'erarea# ndumne+eirea si 'eatitudinea. !t
pri1este sinta-ma (epoca modern(# noi o ntele-em n sensul lui ;ALI)
:UGA# (epoca ntunecat(# ce a nceput de mai mult timp si al crei sf.rsit#
conform traditiei indiene# nu e foarte ndeprtat. Un numr mare de te*te
TANTRI!E preci+ea+ c doctrina lor a fost re1elat de ctre <eit# sau
ETERNUL 7EMININ# special pentru folosul omului modern# omul lui
;ALI):UGA# adic a omului sceptic# inert si dec+ut. Din acest punct de
1edere# putem spune c# n ciuda faptului c este at.t de 2ulit#
TANTRISMUL repre+int doctrina si te2nicile spirituale traditionale cele
mai adaptate conditiilor si ne1oilor acestei epoci crepusculare. Din acest
moti1# n TANTRISM se recunosc elemente ar2aice# %INDUSE# $UDISTE#
a cror 1aloare specific TANTRI!"# le confer o cu totul alt dimensiune.
3entru a simplifica e*punerea noastr# 1om aminti n continuare principiile
si te2nicile TANTRI!E# nu n ordinea importantei lor# nici n cea a re1elrii
lor n cursul initierii# ci 1om tine cont# n primul r.nd# de c.te1a trsturi
specifice# pe care 1rem s le punem n mod special n 1aloare. !a orice
doctrin 1erita'il# TANTRISMUL este re1elat n mod unic# printr)o initiere
a discipolului de ctre maestru. ,m'elsu-ata literatur TANTRI!" nu
cuprinde nici un comentariu cu pri1ire la ade1rurile secrete re1elate direct
de GURU. Ade1rata doctrin# care este secret# se transmite mai ales prin
1iu -rai# de la om la om4 tradus literal# (din -ur n -ur( =A;TRAT
A;TRANTARAM> cum spune ;ULA!%UDAMANI TANTRA. (Secretul
tre'uie s fie 'ine p+it de (pacu(# sau cu alte cu1inte de (i-noranti(# de
neinitiati# afirm acelasi te*t. TANTRI!II tre'uie s fac mereu distinctia
ntre sensul (e*terior( =$A%:A> si sensul (interior( =AD%:ATMI;A> al
unui te*t4 primul sens este literal# al doilea este totdeauna ocult. 3entru un
asemenea moti1# o parte considera'il de te*te TANTRI!E# a1.nd le-tur
cu procedeele secrete# este redactat ntr)un lim'a/ ascuns# SAND%:A
$%AS%A# un (lim'a/ crepuscular(# de1enind# prin urmare# tocmai din
aceast cau+# aproape ininteli-i'il fr a/utorul unui initiat. !aracteristica
acestui (lim'a/ crepuscular( este multi1alenta semnificatiilor. Se pune deci
pro'lema utili+rii c2eii e*acte# pentru a putea descifra sensul precis al
procedeului propus. !ci# n acest lim'a/ o'scur cu du'lu sens# o stare de
constiint este adeseori e*primat printr)un termen erotic# iar terminolo-ia
fi+iolo-ic este 'o-at n 1alori cosmolo-ice. Astfel# (lotusul(# sim'ol
metafi+ic prin e*celent# este interpretat n lim'a/ul secret# ca $%&GA =uter#
matrice>. (Tr+netul( =(S-eata de ful-er(># A9RA# semnific LINGA# dar
si !UN:A# 1idul 'eatific metafi+ic. & 1en descrie# la fel de 'ine# un (or-an
mistic(# o postur 8o-2in sau o stare special de constiint. 3rin urmare#
te*te# n aparent a1.nd un caracter pur speculati1# au n realitate o
semnificatie ocult erotic si in1ers. Iat# ca e*emplu pentru prima cate-orie#
un 1ers din D&%A);&!A =dup S%A%IDULLA%>6 (Imo'ilul n-lo'ea+
-.ndirea de iluminarea n ciuda prafului care)l ornea+. edem sm.nta
lotusului firesc pretuit n propriul corp.( !omentariul sanscrit e*plic acest
1ers n felul urmtor6 dac n MAIT%UNA# adic n uniunea se*ual
transfi-uratoare# fr sf.rsit# !U;RA =sperma> rm.ne fr a fi emis#
simultan -.ndul rm.ne si el imo'il. Iat n continuare un al doilea e*emplu.
Un 1ers din TANTRATATTA ne asi-ur c# dac6 ($.nd# '.nd# '.nd
mereu noul# cdem la pm.nt# si dac ne ridicm si 'em din nou ) eliminm
riscul unei e*istente 1iitoare(# adic o'tinem eli'erarea suprem.
!omentariul spune6 (,n timpul primului stadiu al lui SAT!A;RA
SAD%ANA =te2nica 8o-2ino)tantric de stp.nire a celor sase centri ner1osi
numiti !%A;RA># neofitul =SAD%A;A> nc nu poate s)si suspende
suflul pentru un timp suficient de lun-# care suspendare sin-ur i)ar permite
s practice concentrarea si meditatia =pre1+ute> n ca+ul fiecruia dintre
acesti =sase> centri. El nu poate# prin urmare# s retin ;UNDALINI n
SUS%UMNA =1ena mistic 8o-2in> dincolo de capacitatea sa de a)si retine
suflul =;UM$%A;A>. De aceea# el este o'li-at s re1in pe pm.nt ) adic
n MULAD%ARA !%A;RA =care se -seste la 'a+a coloanei 1erte'rale si
care este centrul (elementului pm.nt(># dup ce a 'ut am'ro+ia celest.
Neofitul tre'uie# prin urmare# s practice acest e*ercitiu de nenumrate ori#
iar printr)o practic atent si continu# cau+a unei noi e*istente =dorinta> este
definiti1 ndeprtat( =de aici re+ult.nd eli'erarea>. Ne dm seama# dup
aceste dou e*emple# de marea dificultate de a ntele-e perfect sensul ocult
al unui te*t TANTRI!. ,n foarte multe ca+uri se remarc faptul c s)au luat
toate msurile pentru a)i rtci pe neinitiati. Tre'uie s adu-m c natura
nssi a disciplinei TANTRI!E o'li- pe autorul unui te*t s ntre'uinte+e
SAND%:A)$AS%A# (lim'a/ul crepuscular(. !ci o initiere tantric se
ndeplineste urm.nd diferite ni1ele 'ine conturate. De asemenea# anumite
scoli TANTRI!E nu practic dec.t foarte rar si numai n situatii
e*ceptionale# procedeul uniunii amoroase ceremoniale ) n timp ce n alte
scoli# cu precdere n SA%A9:A# initierea si iluminarea este 'a+at pe
MAIT%UNA. Totusi# lucrrile acestor scoli diferite sunt utili+a'ile pentru
orice scoal TANTRI!". !ci ade1rata re1elare este aceeasi# fiind o'tinut
cu a/utorul unei MUDRA :&G%INE sau al unei NA:I;A4 cu alte cu1inte#
ea poate s fie atins la fel de 'ine cu a/utorul unei femei sau c2iar direct cu
a/utorul -.ndirii. 3entru ilustrare# semnalm c este -resit s se interprete+e
=n sens TANTRI! ) n.t.> termenul D&M$I# care nseamn (spltoreas(#
prototipul unei femei frumoase# 1itale si foarte sen+uale din casta inferioar.
Nu ne ndoim ns c n multe din or-iile TANTRI!E n care toti
participantii si controlea+ ener-ia se*ual# femeile de cast inferioar#
frumoase# 1itale si sen+uale# /oac un rol iluminator 'ine definit. 3e c.nd n
tratatul secret D&%A;&!A# D&M$I semnific NAIRATMA# ine*istenta
sinelui# sau c2iar !UN:A# (1acuitatea(. Un te*t ca acesta6 (&# D&M$I? tu
esti toat numai fericire?... Unii spun c esti teri'il si coplesitoare# dar mai
ales nteleptii te retin la pieptul lor... &# D&M$I? nu este nimeni mai
sen+ual si mai fermectoare ca tine...( ) poate fi interpretat ca referindu)se
la o e*perient amoroas real sau ca la o e*perient spiritual e*tatic
pro1ocat de 'rusca re1elare a 1acuittii uni1ersale. Aceast am'i-uitate cu
pri1ire la structura e*perientei# o rent.lnim n toate celelalte procedee
TANTRI!E. Se constat# de asemenea# o permanent ntreptrundere a
diferitelor ni1ele 1i'ratile ale realului. Mai e*act# TANTRI!UL se sileste s
se ancore+e# la nceput# n concretul imediat ) si s l transfi-ure+e mai
t.r+iu4 cu alte cu1inte# el urmreste s tre+easc ener-iile 'inefctoare
cosmice adormite n toate o'iectele si fiintele umane pre-tite care l
ncon/oar. Din aceast cau+# initierea si te2nicile TANTRI!E acord o
ma*im important icoanelor# statuilor# o'iectelor rituale =:ANTRAS#
MANDALAS# 1ase# flori# tm.ie etc.>. Dar aici este totdeauna 1or'a de
transfi-urarea acestor o'iecte si de re1elarea inefa'il a 1erita'ilei lor
esente# care este# inutil s o repetm# o esent cosmolo-ic di1in.
3ronuntarea corect a sunetelor de re+onant sacre# MANTRAS sau
D%ARANI ) a cror semnificatie ascuns si pronuntie sunt re1elate de
GURU n diferitele -rade ale initierii ) do'.ndeste n TANTRISM un rol
capital. Aceste formule de punere la unison# aceste sunete orale sau mentale#
formate uneori din onomatopee sau din sila'e complet ininteli-i'ile# de1in
un (1e2icul( eficient n 1ederea concentrrii. Un te*t canonic ca
SAD%ANAMALA nu e+it s e*alte puterea cu ade1rat nelimitat a
acestor (sunete secrete de consonant(. (E*ist oare ce1a care s nu se poat
face prin intermediul diferitelor MANTRAS# dac acestea sunt emise si
aplicate conform re-ulilor0( MANTRA L&;ANAT%A# printre altele# poate
anula definiti1 cele mai mari pcate# iar MANTRA E;A9ATA este at.t de
puternic nc.t# n acelasi moment c.nd se pronunt# omul este la adpost de
orice pericol si atin-e ntelepciunea si sfintenia lui $UDD%A. Toate
SIDD%IS)urile# puterile paranormale# indiferent de care natur ar fi ele ) de
la succes n dra-oste p.n la reali+area accelerat a m.ntuirii ) sunt cu
usurint o'tinute prin asemenea sunete secrete MANTRAS. Eficacitatea
nelimitat a MANTRAS)urilor este datorat la ceea ce n realitate sunt
MANTRAS)urile# sau cel putin pot de1eni printr)o emisie# permit.nd fiintei
s intre n re+onant cu focare ascunse sau cu (o'iectele( pe care le
repre+int. Astfel apare e1ident c fiecare fort inteli-ent cosmic si fiecare
-rad de sfintenie posed o $I9A)MANTRA# un (sunet su'til( care este
(sm.nta(# (suportul( sau# mai 'ine +is# fundamentul lor. Repet.nd cu
consec1ent# interiori+at conform re-ulilor# aceast $I9A)MANTRA#
practicantul initiat si nsuseste foarte repede esenta sa ontolo-ic si astfel se
contopeste ntr)o manier inefa'il# concret si imediat cu 3UTEREA
!&SMI!"# cu starea de sfintenie etc...
MA!R&!&SM&SUL ntre-# cu toate planurile si modurile sale de
e*istent# se manifest ntr)un mare numr de MANTRAS4 Uni1ersul este
sonor# asa cum este si cromatic# formal# su'stantial etc... & MANTRA este
un (sim'ol( al ener-iei su'tile# secrete n sensul ar2aic si primiti1 al
termenului4 cu alte cu1inte# ea este# n acelasi timp si (realitatea( sim'oli+at
si (semnul( sim'oli+ant. ,ntre MANTRA):ANA TANTRI!" si icono-rafie
e*ist o perfect concordant6 cci# fiecrei stri spirituale si fiecrui -rad de
sfintenie i corespund o ima-ine# o culoare si o liter special. Medit.nd
asupra culorii sau sunetului (su'til( =MANTRA> care i corespunde# se
penetrea+ prin re+onant luntric ntr)o anume stare de manifestare
suprauman# care se amplific n initiat sau care# cu alte cu1inte# se
asimilea+ cu o stare 8o-2in# cu & MARE 3UTERE !&SMI!" etc...
Macrocosmosul# asa cum este re1elat de conceptia secret TANTRI!"# este
o 1ast testur de forte si ener-ii su'tile misterioase# aceste forte fiind
aceleasi cu cele care pot fi tre+ite si amplificate n fiinta si n corpul uman#
prin te2nicile fi+iolo-iei oculte. !onform cu aceasta ;AULA9NANA)
NIRNA:A ne n1at cum tre'uie s fie focali+ate diferitele MANTRAS n
!%A;RAS# (centrii( pe care fi+iolo-ia ocult indian i situea+ n
interiorul fiintei si corpului fi+ic uman. Uneori# MANTRAS)urile sunt precis
fi*ate n unele prti ale corpului. 3entru a nu da dec.t un sin-ur e*emplu#
redm# din micul tratat %ASTA3U9AID%I# editat si tradus de L. 7IN&T# o
meditatie# -ratie creia de-etele m.inii st.n-i sunt identificate cu cele cinci
elemente su'tile de 'a+ si cu cele cinci di1initti si# n acelasi timp# ele sunt
asociate cu cele cinci sila'e mistice si cu anumite culori su'tile# respecti1
al'# -al'en# rosie# nea-r si 1erde# fiecare dintre acestea# spune te*tul#
fiind apoi (impuse( pe un-2ii. Aceste sila'e repre+int AIR&!ANA#
AMITA$%A# A;S%&$%:A# RATNASAM$%AA# AM&GASIDD%I#
care sunt cei cinci D%:ANA) $UDD%AS. & conceptie similar e*plic
importanta acordat n TANTRISM icono-rafiei. Ima-inile de1in (suporturi(
necesare ale meditatiei. & ima-ine tre'uie s fie (1ioaie(# adic ener-i+at si
dinami+at# n final ea fiind asimilat n fiint. ,ntre icono-rafie# litur-2ie
=oral sau mental> si meditatia 8o-2in e*ist o relatie or-anic. Ima-inea#
ca si sunetul de re+onant =MANTRA> nu sunt dec.t un (1e2icul( n
concentrarea 8o-2in. ,n TANTRISM# concentrarea semnific operatia prin
care se construieste o ima-ine mental a di1inittii si procesul de dinami+are
a acestei ima-ini# sau altfel spus# (nsufletirea( sa# transformarea si
transfi-urarea sa din sim'ol n e*perient. Nu numai ima-inile di1ine pot fi
interiori+ate# ci si realitatea sinelui# locurile de adoratie etc.
;AULA9NANA)NIRNA:A# mai ales# d recomandri cu pri1ire la
reali+area adoratiei dedicate sim'olului icono-rafic al lui S%IA# LINGAM)
ul6 prima floare care i se ofer acestuia este A%IMSA# n sens propriu ea
nseamn non)1iolent4 dup aceea i se ofer re1elarea si stp.nirea sinelui
aspirantului# 'untatea# urmrirea idealului etc.# pe scurt# se aspir la tre+irea
si amplificarea anumitor 1irtuti indispensa'ile concentrrii si practicii 8o-a.
,n acelasi te*t se recomand s interiori+m locurile cele're de pelerina/4 a le
interiori+a# nseamn de fapt s le locali+m c.t mai clar n corp# pentru ca s
le punem n le-tur cu diferite (1ene( sau (ner1i( ale fi+iolo-iei oculte ce
ne permite accesul la anumite 7&!ARE AS!UNSE din Macrocosmos.
Aceast interiori+are nu se 1rea ns niciodat o a'stracti+are. !orpul uman
nu si pierde niciodat corporalitatea# dar# prin eficienta disciplin
TANTRI!"# corpul fi+ic se dilat la nesf.rsit# se cosmici+ea+# iar o parte
din su'stanta sa este transmutat n ener-ie si astfel se
transsu'stantiali+ea+. !onditia o'isnuit limitat fi+ic si fi+iolo-ic a
omului profan este -radat depsit# c2iar a'olit4 acti1ittile sen+oriale atin-
-rade de rafinament si proportii 2alucinante# n urma nenumratelor
identificri ale or-anelor si ale functiilor fi+iolo-ice cu re-iuni
macrocosmice# cu astri# cu 3UTERI !&SMI!E etc. Dar# repetm# corpul
fi+ic /oac un rol preponderent n TANTRISM si aceasta este cau+a
nt.iettii acordate fi+iolo-iei si e*perientei carnale. Din acest punct de
1edere# TANTRISMUL poate fi considerat drept doctrina si te2nica prin
e*celent a omului dec+ut al lui ;ALI):UGA. ,n epoca noastr# afirm
te*tele# ascetismul a'solut si contemplarea e*clusi1 metafi+ic nu mai sunt
aproape deloc capa'ile s re+ol1e pro'lema dificil pus de conditia uman#
care const n descoperirea unor te2nici rapide si eficiente ce urmresc a
a'oli suferinta si ilu+ia# pentru a cuceri li'ertatea spiritual si 'eatitudinea.
,mpotmolit n materie si scepticism# omul modern# omul lui ;ALI):UGA#
tre'uie s)si nceap ascensiunea pornind c2iar de la aceast materie# fr ca
1reodat s se ndeprte+e de sursa sa 1ital# care rm.ne ener-ia sa
creatoare se*ual pe care el tre'uie s o controle+e perfect. Ascetismul
indian 1ec2i a redus corpul fi+ic la o enorm piedic. TANTRISMUL nu
numai c re-seste si re1alorific corpul fi+ic# dar i amplific posi'ilittile
spirituale latente si l consider ca pe o conditie sine @ua non a eli'errii.
(7r un corp fi+ic armonios si plin de 1italitate(# spune %EA9RA
TANTRA# (nu e*ist 'eatitudine suprem.(. (7r un corp fi+ic sntos si
plin de 1i-oare# nu este nici perfectiune# nici 'eatitudine(# afirm la r.ndul
su# SRI);ALA!%A;RA)TANTRA. Iar n D&%A;&S%A SARA%A se
scrie6 (Aici# n propriul tu corp# se -seste GANGELE si 9UMNA#
3IT%AS)urile si U3A3IT%AS)urile. Nu am 1+ut nici un loc de pelerina/ si
nici un loc de 'eatitudine compara'il cu corpul meu.(. Un alt te*t 1or'este
despre 8o-2inul ;ANNA# care (se 'ucur permanent n corpul su de o
stare 'eatific de non) dualitate.( Importanta corpului fi+ic n TANTRISM
este sporit de faptul c nu numai constelatiile +odiacale# astrele# locurile de
pelerina/# templele# +eii# Marile 3uteri !osmice si strile lor corespondente
de sfintenie sunt cu preci+ie locali+ate n di1erse or-ane mistice ) dar aceasta
=importanta> este totodat sporit si de principiile metafi+ice care# de
asemenea# au focare miniaturale =analo-ice> ce se afl n corp. Astfel# n
anumite te*te orientale secrete este mentionat c cele trei ;A:A =corpuri>
ale $UDISMULUI MA%A:ANI! sunt locali+ate n cele trei ple*uri
=!%A;RAS>. Dup $UDISMUL TANTRI!# 3RA9NA# ,ntelepciunea
Suprem# manifestarea <eitei# sau ETERNUL 7EMININ# se -seste
adormit n re-iunea lui MULAD%ARA !%A;RA =care se afl locali+at
n si n afara corpului fi+ic# la ni1elul +onei dintre anus si se*># n timp ce
U3A:A# adic te2nica# procedeul asimilat lui $UDD%A A9RA)SATTA#
se afl locali+at n re-iunea creierului =SA%ASRARA>. Scopul esential al
disciplinei TANTRI!E este s tre+easc <eita =ETERNUL 7EMININ>
3RA9NA si s o fac s urce de)a lun-ul corpului =mai ales prin centrul
coloanei 1erte'rale># p.n ce atin-e $UDD%A =SU3REMUL MAS!ULIN>
A9RA) SATTA si s se uneasc cu el =n SA%ASRARA>. ,n di1ersele
forme ale TANTRISMULUI %INDUS# S%IA =SU3REMUL MAS!ULIN>#
principiul !onstiintei 3ure sau S3IRITUL DIIN# se afl n SA%ASRARA#
lotusul su'til cu o mie de petale al re-iunii cere'rale# iar S%A;TI# <eita
=ETERNUL 7EMININ># principiul fortei creatoare uni1ersale# se afl n
MULAD%ARA)!%A;RA# su' forma unui mic sarpe =;UNDALINI>#
ncolcit acolo de trei ori si /umtate. La fel ca si n TANTRISMUL
$UDIST# scopul te2nicii TANTRI!E secrete 2induse# este de a tre+i <eita
=ETERNUL 7EMININ> si de a o uni plenar cu S%IA =SU3REMUL
MAS!ULIN># atin-.nd astfel starea de 'eatitudine dttoare de deplin
li'ertate. De altfel# de foarte multe ori# nt.lnim# n aceeasi msur# un mare
numr de alte locali+ri si omolo-ri =n Microcosmosul fiintei umane> ale
principiilor su'tile# metafi+ice si cosmolo-ice n interiorul corpului uman.
Astfel# n 1irtutea acestor omolo-ri si corespondente# partea dreapt a
corpului este masculin =A># iar partea st.n- feminin =)># prin imitarea
deloc nt.mpltoare a lui S%IA# su' forma sa andro-in# 'ise*uat#
ARD%ANARI!ARA. 3entru TANTRISMUL IS%NU) it# RAD%A#
pstorita le-endar plin de farmec si feminitate din RINDAAN# amanta
+eului ;RIS%NA# corespunde prtii st.n-i a omului# iar ;RIS%NA prtii
sale drepte. &mul pe deplin armonios si perfect# prin analo-ie cu RAD%A si
;RIS%NA# este un complet si minunat andro-in. !u toate acestea# mai ales
n ;ALI):UGA# andro-inia uman# care ec2i1alea+ cu transcenderea
-lorioas a dualittii =masculin)feminin4 =A>)=)>4 Soare)Lun> cu perfectiunea
si cu 'eatitudinea# nu poate fi o'tinut usor# plcut si repede numai prin
te2nici meditati1e si contemplati1e. Sunt necesare# pentru a o o'tine#
multiple# plenare si profunde e*periente concrete# de natur se*ual# cu fiinte
umane =pentru care resimtim o intens dra-oste si> care apartin celor BC
constelatii +odiacale pe care le cunoastem cu totii. Asemenea triri amoroase
'eatifice si plenar transfi-uratoare# n care fiecare dintre cei doi iu'iti si
controlea+ n totalitate ener-ia se*ual# sunt sin-urele capa'ile s tre+easc
n mod plcut si foarte repede cele dou principii polare adormite =la femeie
principiul MAS!ULIN este (adormit(# iar la 'r'at principiul 7EMININ
este (adormit( sau# cu alte cu1inte# n stare potential> n corpul uman si#
prin urmare# s accelere+e n mod euforic reali+area unirii profunde si
dttoare de 3UTERE dintre ;RIS%NA si RAD%A4 U3A:A si 3RA9NA4
S%IA si S%A;TI4 Soare si Lun4 masculin si feminin4 =A> si =)>.
Dat fiind importanta metafi+ic a principiului feminin =S%A;TI> )
repre+ent.nd# n TANTRISMUL %INDUS# aspectul acti1 si creator al
Naturii si realittii cosmice ) este# sperm acum# usor de nteles rolul esential
/ucat de femeile frumoase# 1itale# rafinate si sen+uale n toat metodolo-ia
TANTRI!". ,n mod si-ur# c2iar putem spune c TANTRISMUL este
rentoarcerea la reli-ia Mamei si a ETERNULUI 7EMININ# la reli-ia
ar2aic ce a dominat India pre)arian a preistoriei# la fel cum a dominat si
aria afro)euroasiatic n totalitatea sa. Dar# de data aceasta# este 1or'a de
ce1a n plus fat de o simpl de1otiune =cucernicie> ctre Mam# ctre Marea
<eit sau ETERNUL 7EMININ al fertilittii cosmice6 este 1or'a aici de
re+ol1area pro'lemei durerii e*istentei si de recucerirea rapid a li'erttii si
'eatitudinii spirituale. ,n TANTRA :&GA scopul comuniunii amoroase
profunde si plenar transfi-uratoare n care cei doi iu'iti si controlea+
perfect ener-ia se*ual# este# asa cum dorim s artm# inte-rarea
principiilor polare ==A> si =)>> ale omului# transformarea sa accelerat ntr)un
minunat andro-in. Dar este 1or'a# de asemenea# si de un alt aspect6
semnificatia re1olutionar a acestor practici TANTRI!E# aici fiind 1i+ate n
special practicile $UDISMULUI t.r+iu. Importanta acordat femeii
frumoase# 1itale# sen+uale# rafinate si inteli-ente# unirea amoroas si se*ual
ridicat la ran- de instrument al eli'errii# apolo-ia or-iei n care toti
participantii si participantele si stp.nesc si si su'limea+ foarte 'ine
ener-ia se*ual ) toate acestea constituie o e1ident manifestare
re1olutionar ridicat mpotri1a metafi+icii do-matice# a moralei osificate si
a reli-iei 1ec2i. Le-ile sociale# pre/udectile si principiile etice tre'uie s fie
complet a'olite n asemenea situatii e*ceptionale# pentru c sunt mai mult
sau mai putin ilu+orii# partiale si limitatoare pentru fiinta uman ce aspir la
LI$ERTATEA DE3LIN". ,ntr)o lume E7EMER"# plin de A3ARENTE si
lipsit de realitate ontolo-ic# unde totul este ilu+oriu# T&T ceea ce este
permis este cu putint si deci REALI<A$IL ) cu conditia ca cel sau cea care
u+ea+ din plin de aceste li'ertti depline s nu se comporte NI!I&DAT" ca
un scla1# ca o fiint DE3ENDENT" p.n la (nlntuirea( n 3ATIM"# ca un
(i-norant( =3A!U># ci SIMULTAN s reali+e+e continuu# profund si
DETASAT# lipsa de realitate funciar a oricrui aspect si lucru profan. Sunt#
din aceast perspecti1# aproape inutile riturile de mod 1ec2e# fie ele c2iar
si EDI!E4 inutil este de asemenea# renuntarea ascetic n care potentialele
fiintei# cum ar fi cel se*ual# nu sunt complet transmutate si su'limate n
ener-ie spiritual# di1in4 inutile sunt ru-ciunile rostite mecanic si lipsite de
o trire ele1at si profund. Important este s se atin- starea 'eatific de
1acuitate# -ratie creia trecem dincolo de multitudinea de forme ilu+orii
cosmice pentru a ptrunde e*ta+iati n realitatea ultim# di1in# ascuns n
ntre-ime oc2ilor si constiintei neinitiatilor si neiluminatilor. 3rin urmare#
datorit faptului c permanent trim ntr)o lume a ilu+iilor si a aparentelor#
tre'uie s fim totdeauna capa'ili s reali+m tot ceea ce este permis si
'inefctor. Nu nt.mpltor# un te*t TANTRI! secret de importanta lui
GU%:A)SAMA9A TANTRA afirm 2otr.t c6 (nimeni nu reuseste si nu 1a
reusi s o'tin at.t de repede si ntr)un mod at.t de plcut perfectiunea
di1in prin reali+area unor te2nici dificile si plictisitoare4 cci perfectiunea
spiritual si eli'erarea suprem pot fi cu usurint cucerite prin satisfacerea
intens# profund si 3ER7E!T ST"3DNIT" a tuturor dorintelor(. Acelasi
te*t preci+ea+ ns c actul AM&R&S)SE5UAL !U E9A!ULARE
=DES!"R!ARE> nu este niciodat A!!E3TAT sau permis si c
TANTRI!UL ade1rat nu poate si nu tre'uie s ucid 1reodat nu contea+
ce animal# c el nu tre'uie s mint# s fure# ns poate oric.nd iu'este s
comit adulterul. !ci# asa cum spune un $&D%ISATTA# (conduita
perfect controlat si transfi-uratoare c2iar si atunci c.nd noi permanent
actionm n conformitate cu pasiunile si atasamentele noastre
=RAGA!AR:A> este din multe puncte de 1edere asemntoare cu conduita
su'lim a unui $&D%ISATTA =$&D%ISATTA !AR:A> si# tocmai de
aceea# acest -en de manifestare este conduita cea mai 'un =AGRA!AR:A>
n ca+ul unei fiinte umane care urmreste s e1olue+e spiritual(. !u alte
cu1inte# toate contrariile efemere sunt la r.ndul lor ilu+orii# dar aceasta nu
nseamn niciodat c rul e*trem ar putea coincide cu 'inele di1in# e*trem.
!onditia de $UDD%A nu poate ) niciodat n limitele acestei mri de
aparente ) s coincid cu e*trema i-norant si rutate =pre+ente n aspectul
lor dinamic># toate acestea pentru simplul moti1 c n ca+ul REALI<"RII
DIINE sin-ur (1idul( 'eatific si uni1ersal este tot ceea ce e*ist si# n afara
lui# restul care rm.ne este atunci lipsit de realitate ontolo-ic. Este usor de
nteles reactia furi'und a mediilor ortodo*e n fata acestor te2nici foarte
eficiente# care doar n aparent sunt lipsite de orice 1aloare reli-ioas.
Semnalm# n le-tur cu aceasta# un te*t TANTRI!# MA%A)!INA)
;RAMA;ARA# care po1esteste cum nteleptul ASIST%A# fiul lui
$RA%MA# l)a ru-at pe IS%NU s)l lmureasc cu pri1ire la unele
n1tturi ale lui $UDD%A# referitoare la adorarea Marii 3uteri !osmice
TARA. El a ptruns n (marea tar !INA( si a 1+ut o statuie a lui
$UDD%A ncon/urat de o multime de amanti si amante care# n diferite
/ocuri amoroase# se a'andonau e*ta+ului erotic. Surpri+a nteleptului s)a
transformat imediat n soc si scandali+are6 (Iat practici contrare EDAS)
urilor?( a stri-at el re1oltat. & 1oce coplesitoare si puternic# au+indu)se de
pretutindeni din nalt# a corectat imediat -reseala sa6 (Dac tu 1rei cu
ade1rat# spunea 1ocea# s cuceresti di1inele fa1oruri ale lui TARA# atunci o
poti face mult mai repede prin intermediul acestor practici amoroase# prin
care tu tre'uie s urmresti s m adori.( El s)a apropiat atunci plin de iu'ire
de statuia lui $UDD%A si a cules de pe 'u+ele acesteia o lectie neasteptat6
(7emeile frumoase si puternice sunt pentru 'r'atii 1irili si capa'ili s se
stp.neasc# precum +eitele4 femeile armonioase si pline de 1italitate sunt
nssi 1iata# femeile acti1e si dr-stoase sunt para'ola cea dttoare de
fericire n amor. 7iti mereu n -.nd si n fapt printre femei# dar stp.niti)1
perfect si nu 1 lsati niciodat su'/u-ati de ele sau prin intermediul lor?(
Totusi# nu tre'uie nici o clip s pierdem din 1edere faptul c aici# ca si n
alte situatii# nu este deloc 1or'a doar de o or-ie ordinar. MAIT%UNA# sau
comuniunea amoroas perfect controlat si profund transfi-uratoare -ratie
intensittii tririlor# este un procedeu erotic comple* ce 1i+ea+ su'limarea
superioar a ener-iilor se*uale masculine si feminine# n care toti
participantii sunt transsu'stantiali+ati4 datorit acestor re+onante
e*ceptionale# actul amoros uman# or-anic# de1ine un moment misterios si
'eatific n care constiintele fu+ionate ale iu'itilor an-renati a/un- -radat s
participe plenar la starea de constiint cosmic# di1in. Te*tele TANTRI!E
repet adesea acest aforism6 (3rin aceleasi acte si triri amoroase frenetice#
care uneori au fcut s cad multi oameni# care nu se controlau !I ERAU
!&NTR&LATI DE 7&RTELE GIGANTI!E DE!LANSATE# n Infern#
timp de milioane de ani# 8o-2inul TANTRI! ce se controlea+ perfect si
stp.neste permanent ener-iile infinite pe care le declansea+# o'tine
fericirea nepieritoare si eli'erarea sa final?( (3lcerile perfect controlate si
c.t mai 'ine su'limate n ener-ii di1ine date de simturi# amor# desftare si
/ocuri de dra-oste cu femei frumoase si afectuoase# sunt eli'erare pentru cel
ce stie si este capa'il s se controle+e# fiind pcat mortal ce conduce la
1l-uire si decdere pentru cei neinitiati care sunt scla1ii simturilor si ro'iti
de patimi... :o-2inul li'er si detasat de fructele actiunilor sale -ust din plin
plcerile simturilor mai ales pentru a le a/uta astfel pe fiintele umane ce au
ne1oie s fie impulsionate prin AM&R si nu doar pentru simturile sale. El
tra1ersea+ A!TI# dar complet detasat# toate pcerile si 'ucuriile su'lime
ale amorului# fc.nd)o nainte de toate s fie c.t mai fericit pe iu'ita sa si#
din aceast cau+# nici un ru sau 1reun atasament e-oist nu l murdreste...
!2iar plin de dra-oste# el este si rm.ne mereu pur# asa cum sunt 'iesii cei
/ucusi si plini de candoare ce se afl la r.u. (!el mai intens e*ta+ amoros pe
care mai mereu urmreste s)l triasc empatic 8o-2inul# este acela de a o
face s fie c.t mai fericit si coplesit de e*ta+ amoros pe fiinta uman pe
care o iu'este.( ,n re+umat# TANTRISMUL 1erita'il trdea+ n structura sa
profund eni-matic c2iar parado*ul realittii ultime si cel al conditiei
umane. El urmreste s se ancore+e n concretul cel mai fi+iolo-ic# dar
numai pentru a a1ea astfel o ener-ie urias ce l 1a a/uta -radat dup aceea
s transsu'stantiali+e+e si s transmute n forme misterioase de ener-ie acest
concret# pentru a descoperi n cele din urm n el =-ratie su'limrii>#
principiile intime# di1ine ale ietii !osmice. El face adeseori apel la
pre+ente feminine# armonioase# frumoase# sen+uale# 1itale# rafinate si
inteli-ente care# n unele situatii sunt materiale si concrete# iar n alte situatii
sunt pur ar2etipale si ideale# dar numai n scopul de a tre+i# redescoperi si
amplifica identitatea funciar ntre principiul feminin si cel masculin. (Tu# o#
adorat <eit =DEI># fermectoare precum o di1in minune# i spune
S%IA lui S%A;TI sau <eit n MA%ANIRANA) TANTRA# Tu# si numai
tu esti 1erita'ila si uluitoarea mea form ce se manifest n cicluri si eoni?
Nu e*ist nici o diferent ntre Tine si Mine.(. Doctrina ultim si cea mai
secret a TANTRISMULUI indic adeseori tocmai aceast identitate deplin
a contrariilor# aceast identitate perfect ntre S%IA si S%A;TI# ntre
;RIS%NA si RAD%A# ntre $UDD%A si <EIT"# ntre =A> si =)># ntr)un
cu1.nt# identitatea dintre aspectul spiritual di1in si nemanifestat al realittii
si aspectul su manifestat. Eli'erarea final# 'eatitudinea nepieritoare#
reali+area deplin si efecti1 a acestei unificri plenare a principiilor polare
=masculin =A> si feminin =)>> n propria fiint prin atin-erea strii
GL&RI&ASE de ANDR&GIN# acesta este telul ultim si di1in al
TANTRISMULUI. Totusi TANTRISMUL# contrar altor (filosofii( indiene#
consider pe 'a+a unei e*periente milenare concrete# c omul e-oist# sceptic#
i-norant si dec+ut al lui ;ALI):UGA nu poate fi cu usurint sal1at dec.t
plec.nd tocmai de la propria sa conditie e*istential ) care este# n primul
r.nd# o conditie fi+ic# carnal# at.t timp c.t el nc nu si)a tre+it si nu si)a
amplificat capacitatea de a atin-e direct# prin re1elarea interioar a Spiritului
su di1in si etern# realitatea ultim. 3entru acest moti1# identificarea deplin
si profund a contrariilor =masculinul =A> si femininul =)>> este reali+at n
TANTRISM su' forma atin-erii depline a strii ANDR&GINALE#
-lorioase. Tre+irea -radat si ascensiunea controlat a lui ;UNDALINI# care
constituie practica cea mai secret si uneori =mai ales pentru cei nepre-titi>
cea mai periculoas a TANTRISMULUI# nu nseamn nimic altce1a dec.t
unirea ETERNULUI 7EMININ =)> sau a (+eitei(# S%A;TI# cu SU3REMUL
MAS!ULIN =A> sau (+eul( S%IA n interiorul corpului uman. Aceast
tre+ire -radat si unire se o'tin de)a lun-ul unei practici 8o-2ine
perse1erente# din care nu lipsesc anumite procedee secrete foarte dificil de
e*pus. 3rimul re+ultat resimtit =si remarcat c2iar si de ceilalti care sunt
capa'ili s perceap> al tre+irii plenare si al ascensiunii lui ;UNDALINI n
interiorul microcosmosului fiintei umane# este permanenta lui 'eatitudine#
eli'erarea sa aproape continu de durerea e*istentei. Dar aceasta nu este
dec.t o prim etap. Tre+irea -radat si ascensiunea lui ;UNDALINI face
usor cu putint reali+area unor practici mult mai comple*e# cu a/utorul
crora omul a'oleste durata temporal si reali+ea+ nemurirea spiritual
A!UM si AI!I# n lumea aceasta.
E*ist foarte putine te*te clare si e*plicite referitoare la astfel de practici si
ele sunt# mai mult dec.t altele# e*trem de o'scure# fiind codificate n lim'a/e
secrete. Tot ceea ce n esent se poate deduce prin lecturarea lor cu mult
atentie# n le-tur cu tre+irea -radat si ascensiunea controlat a lui
;UNDALINI# tine de unificarea armonioas n interiorul fiintei in1i+i'ile si
a corpului uman# a tuturor curentilor su'tili de fort =ce circul prin NADIS>
polari# aici fiind 1or'a at.t de ritmurile cardiace# respiratorii sau san-uine#
c.t si de fenomenele fi+iolo-ice de asimilare si de+asimilare. ,ntr)un anume
moment superior al practicii# microcosmosul fiintei umane mpreun cu
corpul de1ine complet unificat# ca un 1as nc2is# care nu este altce1a dec.t
un sim'ol al unui MA!R&!&SM&S# perfect asimilat n
MI!R&!&SM&SUL fiintei 8o-2inului si senin. !el care cu ade1rat a atins
aceast stare -lorioas =fie c2iar si prin te2nici amoroase n ca+ul unui cuplu
unit si iu'itor# care si controlea+ constant potentialul se*ual si l transmut
n ener-ie> a depsit de o manier radical si aproape definiti1 durerea
e*istentei umane. El sau ea este un 9IAN)MU;TA# sau cu alte cu1inte# un
(eli'erat spiritual n 1iat(.

$i'lio-rafiaE esential indicat pentru a aprofunda aspectele pre+entate n
acest te*t6
E )Toate operele si traducerile =n en-le+> ale lui A. A1alon =Sir 9o2n
Foodroffe># unul dintre cei mai mari specialisti n TANTRISMG.
E )M. Eliade# :o-a. Eseu asupra ori-inilor misticii indiene. 3aris# 3aul
Geut2ner# BHIJ.
E )Te2nici de :o-a# Gallimard# BHKL.