A.

Identificarea i pozitia g eografica a zonei

Cea mai veche arie de civilivatie istorica si de cultura evoluata este cuprinsa
ntre Nil si Indus. A doua arie este situata in extremul Orient, in bazinul fluviului
HuangHe, ocupand ! in epoca sa de maxima extensiune ! o suprafata de peste "
milioane #m. In aceste arii, cele mai mari civilivatii antice care au supravietuit pana
astazi este cea indiana si cea chineza. In toate celelalte vechiul organism social a
disparut, urmele vietii de alta data nu se mai pastreaza in mod viu, traditii si forme de
cultura noi leau inlocuit pe cele vechi.
$n China ns% aceste solu ii de continuitate exist%, pot fi urmarite dea lungul a
aproape patru milenii. &raditiile, obiceiurile, formele vechi de cultura se pastreaza, in
modalitati de expresie evoluate, evident, dar asemanatoare celor antice. 'entru chinezi
tradi ia, este un rezervor activ ( nu sa anchilozat, ci a r%mas un element propulsor.
Civilizatia creata in mileniul al IIlea i.e.n n valea )luviului *alben prezinta inca de
atunci trasaturi distincte fundamental chineze, iar n scrierea chineza de azi se
recunoaste stilizarea pictogramelor de pe +oasele de ghicit, de acum aproape -.// ani.
0patiul geografic imens n care sa format aceasta cultura atat de organica si de
unitara ca stil ia influentat si, intro anumita masura, chiar ia condi ionat istoria. 0i
dificultatile de acces n spa iul Chinei iau permis tarii s% dezvolte o civilizatie in
cadrul careia influentele straine si popoarele navalitoare au fost repede asimilate. In
vest, lanturi de munti dintre cei mai nalti din lume au legato i totodata au separato de
vasta zona a &ibetului. $n nord, un alt lant de munti nau pututo ap%ra contra invaziilor
hunilor, contra carora a trebuit sa construiasca 1arele 2id. 1area *albena n est si
1area Chinei 3in sud, in parte4 completeaza aceasta izolare a Chinei.
5n cadru geografic atat de vast ofera o mare varietate de conditii caturale, de la
munti abrupti, desert sau stepa, la imense campii fertile, 6ungla sau zone mlastinoase. In
aceasta varietate geogarfica se pot distinge doua mari zone naturale, foarte deosebite
una de alta7 zona nordica, a bazinului )luviului *alben, si zona central% i meridional%,
n care importan a economic% deosebit% o are fluviul 8angtze, lung de circa ./// #m,
n timp ce n sudul fluviul important este 2huziang, +)luviul 'erlelor,. $n regiunea
nordic%, cu o clim% uscat% i rece, se ntinde o nesf9r it% c9mpie aluvionar% de loess
format din nisipuri aduse de v9nturi din de ertul 1ongoliei( un teren galben foarte
fertil dac% este irigat, bun pentru cultura meiului i a gr9ului. :egiunea sudic%, cu o
clim% subtropical% umed% i cald%, are un relief accidentat i acoperit cu p%duri, c9mpii
pu ine i pu in ntinse, zone ml% tinoase, principalele culturi in aceast% regiune fiind
orezul, ceaiul i dudul pentru cre terea viermelui de m%tase. $n nord, )luviul *alben,
aproape deloc navigabil, provoac% des inunda ii dezastruoase( animalele domestic
obisnuite aici sunt calul si boul. $n China central% , unde animalul frecvent in toate
timpurile a fost bivolul, fluviul 8angtze este una dintre cele mai mari artere de
comunica ie din lume.
Orografia Chinei face dificila comunicatia intre diverse regiuni, fapt care a
contribuit la mentinerea fractionarii in mai multe state chineze. Centrul politic a fost de
obicei situat in nord, originea statului chinez se situeaza in micul regat format in al III
lea mileniu .e.n., in regiunea cursului mi6lociu al )luviului *alben. ;e aici, dupa multe
secole de cuceriri, migratii, asimilari, procesul de extindere al Imperiului chinez a atins,
in secolul III e.n., punctul extrem meridional al tarii. 'opulatia aborigena din aceasta
zona de sud se considera si azi descendenta din 1iao, marea populatie bastinasa a
6umatatii sudice a Chinei.
Comertul si mestesugurile
&raditionala morala chineza nu prea se exprima in favoarea negustorilor. 'ractica comerciala,intensa si
sistematica, dateaza la chinezi abia din sec. <<I. A pornit si sa dezvoltat in China 1eridionala,unde era
favorizata de anumite impre6urari7 )luviu 8angziera perfect navigabil3spre deosebire de )luviul *alben
din Nord4,campiile erau strabatute de canale largi, tarmul mariilung de -/// #m,invita la navigatia de
cabota6 si in larg,dupa exemplul negustorilor arabi si persani.Navigatia era facilitata,incepand din
sec.<II,de folosirea busolei 3cunoscuta dinainte de geomanti4,precum si harti maritime si astronomice.
Comertul era reglementat de stat.Incepand din se.c <, tranzactiile se faceau aproape numai pe baza
monedei3la chinezi,moneda era folosita inca din sec. =4.;ar chiar din se.c I<,negustorii se serveau si de
un fel de bilete de banca,bancnote de hartie,care insa aveau un curs limitat la anumite regiuni si la un
anumit numar de ani.0tatul instituise monopol pe unele artocole3sare,ceai,bauturi alcoolice4.Concurenta
negustorilor straini3evrei,sirieni,persani,arabi4 era foarte puternica(ceea ce insa na impiedicat imbogatirea
considerabila si a negustorilor chinezi,mai ales acelor care aprovizionau armata,sau a celor care erau si
proprietari de ambarcatiuni.Navele chineze a6ungeau,in sec.<II,pana in >aponia si )ilipine,pe coastele
meridionale ale Indiei,in Orientul 1i6lciu,iar in directia Africii pana in 1adagascar.O asemenea nava mare
36onca4 putea transporta pana la ?// persoane,plus cateva zeci de tone de marfuri@0e exportau materii
prime3plumb,cositor,argint,aur4 sau finite,marfuri de pretbrocarturi si matasuri,faiante si portelanuri(se
importau mirodenii,lemn de santal,fildes,coral,agata,perle si altele.
5n avant rapid a capatat comertul interior,in special cel alimentar.Negustorii erau organizati in
brezle,asemnea mestesugarilor si celorlalte profesiuni.;ar, desi bogati,negustorii nu se bucurau de
consideratie din partea nobililor sau a functionarilor.)iii lor nu aveau success la concursurile pentru
posturile de functionar de stat.=anitatea lor ranita insa ,cauta alte compensatii7imitau stilul de viata al
,,inaltei societati,,cumparau de la stat terenuri a caror proprietate comporta si un titlu nobiliar,sau tineau sa
se afiseze ca mari amatori de arta.
&reapta de 6os a ierarhiei comerciantilor o ocupau mizerii negustori ambulanti.&abloul acestei
categorii era in aceeasi timp extrem de variat,de pitoresc si de mai multe ori dramatic.Arau vanzatori de
ceai,de 6ucarii,de mancaruri gata pregatite,horoscoape,trestie de zahar,animale mici,pasari,fructe,flori de
zahar,fumigene contra tantarilorB
=ariata si specializata era seria nesfarsita de mestesugari,ocupatii si profesiuni.5imitor de bine organizate
de catre brezle au a6uns,in secolele <II<III ,,birourile de plasare,.'rin intermediul lor se puteau inchiria orice
fel de localuri,se puteau anga6a secretari,contabili,bucatari,gradinari,brodeuze,purtatori de lectice,oameni de
escorta pentru calatorii mai lungi,concubine,tineri cantareti,se puteau afla adresele ,,dansatoarelor,.
1ai ales,se cauta personal de serviciu(caci marii bogatasi,nobilii,functionarii,superiori sau negustorii
parvenitiaveau marea ambitie de a intretine un personal cat se poate mai numeros.'e langa acestia,marile
familii isi aveau propriile lor bi6uterii,brodeuze,sculptori in fildes.Casele marilor nobilii intretineau nu
numai preceptori,muzicanti sau decoratori proprii,ci si povestitori de istorii vechi,cantareti de
poeme,pictori,copisti,compozitori de poezii ocazionale,dresori de animaleB
In schimb,in ateliere,in restaurante,pravalii,ceainarii,personalul era in numar absolut
minim.Hamalii,carutasii si gunoierii,sacagii,maturatorii de stradatoti erau grupati in brezle( pana si rau
facatorii ,banditii ,escrocii sau cersetorii.Numarul cersetorilor a6unsese atat de mare in aceasta
epoca,incat,de teama revoltelor si a dezordinilor,autoritatile statului le distribuiau a6utoare in alimente si
bani,mai ales in perioadele de foamete,inundatii,mari incedii sau ierni grele.
5n caracter esential diferit a avut opera de asistenta publica desfasurata inca din sec.= ,de
Cuddhism,care a introdus in China institutiile de binefacere,aziluri,orfelinate,spitale,dispensare pentru
bolnavi si pentru infirmi.Institutii intretinute din veniturile mosiilor proprii,iar din sec.I< de autoritatile
regionale de stat.
Docuinta.Imbracamintea.Alimentatia
Asupra conditiilor materiale de viata ale chinezilor din timpurile cele mai vechi,arheologia si alte
documente ale timpului ne furnizeaza cateva elemente indicative asupra locuintei,astfel7
In Nordul Chinei,in prima 6umatate a mileniului al IIlea,inaintea erei noastre,casele sapate in loess
aveau forma unor stiubee,cu diametru de cca - m ,inaltimea de E.F/G../ m,acoperite cu trunchiuri de
copaci peste care se aseza paie sau iarba.O deschidere in acoperis servea drept usa.Consistenta loessului
permitea si saparea de grote orizontale,forme de locuinte existente in unele tari de azi,dar adaptate si
ingri6ite.
In epoca 0hang 3E.//EE./4,se construiau si case mari3sa descoperit una cu dimensiuni de "HGI m4,pe
o terasa de pamant batut,cu peretii grosi de I/ cm,ridicati pana la o inatime de - m prin baterea pamantului
cu maiul.Acoperisul era sustinut de - randuri de colane de lemn(peste barnele care puteau avea o lungime
de E/ mse intindeau rogo6ini de trestie acoperite cu lut.
'ana in zilele noastre sa mentinut aceasta preferinta a chinezilor pentru coloanele numeroase si pentru
grinzile iesind mult in afara marginilor acoperisului,bogat decorate,mai ales in exteriorul edificiului cu
diferite motiveflori,pasari,pesti,in culori vii.Admirabilele sculpturi in lemn,uneori si in crustatiile cu
colturi de mistret,gasite in mormintele epocii,erau desigur aplicate si in locuintele private.1aterialul de
constructie era lemnul(piatra era folosita numai in constructia de poduri si diguri pentru pava6ul
strazilor,pentru balustrade,statui si altele.Chinezii nau inteles nici mai tarziu sa intrebuinteze piatra,nici
chiar pentru edificiile publice.Inca din perioada 0hang,casele care aveau curtile incon6urate de valuri de
pamant groase de Em si inalte de G../ m erau construite dupa un plan bine gandit.
0i in perioadele urmatoare,materialul de baza pentru constructii a ramas lemnul si
bambusul.'rincipiile de constructii erau identice pentru casele celor bogati(toate in forma rectangulara,fara
pereti de sustinere,fara fundatie,doar cu stalpi de lemn la distanta de - m,spri6initi pe stalpi de piatra
ingropate o 6umatate de metru in pamant.Acoperisul cu doua pante,se spri6inea pe o combinatie de capriori
si console,ceea ce crea impresia ca sta suspendat in aer.'artile aparente ale sarpantei erau migalos
sculptate si pictate in culori vii.Casele mari aveau acoperisul din olane smaltuite in galben,verde si
culoarea 6adului.
Incepang din epoca &ang3sec. =II<, e. n.4.Axtremitatea acoperisului este usor ridicata,spre al
armoniza cu peisa6ul natural ambient(dar acest stil era rezervat,prin decret imperial,numai caselor marilor
nobili sau cladirilor oficiale.Numai aceste cladiri puteau adauga la acoperis si diferite ornamente de
teracota7animale,pasari,dragoni.'eretii,care naveau o functie de sustinere a acoperisului ,erau inalti doar
de EHG m.0toruri,perdele,panouri,mobile de bambus serveau drept pereti interiori.Carourile ferestrelor din
peretii exteriori erau acoperite cu hartie translucida sau cu picturi multicolore,de mare efect
decorativ.5sile caselor cadeau direct in strada3spre strada peretii naveau ferestre4.;ar casele celor bogati
aveau curti interioare si exterioare,gradini si parcuri,cu mici coline,cascade si lacuri artificiale cu feluriti
pesti exotici,flori rare,arbori pitici,pini contorsionati,grote si munti in miniatura.
Incalzitul era ,mai ales in China de N,o problema pe care taranul o rezolva stand in casa imbracat gros
si dormind pe un pat facut din caramida,comunicand cu vatra.Da oras,caldaria cu 6aratec abia dezmortea
aerul.Interiorul era foarte simplumasute foarte 6oase,hainele se tineau in lazi,se doarmea si se statea pe
rogo6ini sau pe piei.In casele bogate se sedea pe perne sau pe fotolii.0caunul propriu zis pliant in <pe
care chinezii il numeau ,,scaun barbar,,apare in China ,provenind din India abia in sec < e.n.;ar scaunul a
devenit o mobila curenta in China abia acum G- sec.'aturile din casele bogate erau in sec.<III inchise din
- parti cu margini inalte ,somptuos decorate cu picturi,lac si incrustatii,dar,,pernele, erau din lemn sau din
faianta,de asemenea bogat decorate.;ecoratia interioaraculorile dominante fiind rosu si negru,includea
rulouri de picturi de peisa6e ocupand uneori un perete intreg,vase de ceramica sau portelan,statuete de
animale si mai ales flori de numeroase specii si varietati,inclusiv flori de prun,par,cires,piersic,aran6ate cu
o arta savanta pe care mai tarziu 6aponezii o vor duce la culmi de rafinament.


Nici imbracamintea chinezilor na variat prea mult dea lungul timpului,cu toate deosebirile
inerente,regionale,sociale sau profesionale.Caci imbracamintea si pentru a marca aceste distinciipe care
un mare numar de decrete le prevedea cu strictete si precizie,iar numeroasele tratate consacrate acestui
capitol le descria in toate amanuntele.&esutul din fibrele diferitelor plante,in primul rand o specie de
canepa se practica inainte de mileniul al IIlea i.e.n.In acest mileniu firul de matase era de6a intrebuintat.
Omul de rand purta un pantalon si o tunica de culoare alba.Camasa si indispensabilii erau pentru el
articole necunoscute.'antalonul a fost adoptat in sec.I=e.n, de calaretii invadatori din Asia Centrala.'este
tunica purtata zi si noapte,lunga fie pana la genunchi sau glezne,in timpul iernii, barbatii mai imbracau
altele pe deasupra !pana la E- tunici.Cei bogati purtau iarna si o blana.)emeile de la tara purtau pantaloni
ca barbatii(la oras,peste pantaloni imbracau o camasa lunga.&aranii,oamenii din popor in general nu purtau
cordon sau centura ,fapt care facea mai comod imbracamintea.
Oamenii de rand,inclusiv mestesugarii si negustorii erau obligati de lege sa poarte numai vesminte de
culoare alba sau neagra.Aceeasi dispozitie imperiala stabilea cu precizie culorilepurpurie,rosu
aprins,verde sau peruzeaobligatorii pentru fiecare treapta a ierarhiei sociale.Cu ocazia diferitelor
ceremonii,persoanele din inalta societate purtau o haina lunga pana la pamant,ornamentata cu figuri
simbolice3dragon,fenix,pasari diferite,flori4.Caracteristica imbracamintei chineze era aceea de a nu cauta
sa puna in evidenta formele corpului,ci vesmantul in sine ornamentat, trebuia sa creeze o impresie de
eleganta si de magnificenta.&unicile barbatilor sau rochiile femeilor naveau buzunare(in schimb aveau
manaeci foarte lungi,servind si pentru a purta infasurate discret eventualele obiecte de dimensiuni mai
mici.Nimeni,nici chinezii saraci nu umbalu desculti.Incaltamintea era dintro tesatura groasa de canepa din
piele tabacita sau dupa rang ,de matase.Carbatii de rang mare purtau coturni foarte inalticare sa le dea mai
multa prestanta.Incepand din sec.<e.n la curtea imperiala a aparut obiceiul de a lega strans picioarele
fetelor de la varsta de I ani,cu benzi care sa le impiedice cresterea normala a labei piciorului,obligandule
astfel la un mers nesigur,afectat,dar ,,distins,.1utilarea era in primul an extrem de dureroasa si ,mai mult
din motive de estetica,era efectuata pentru a obliga fetele sa nu poata iesii din casa usor.Obiceiul acesta sa
extins curand la toate clasele sociale.;ar,manciurienii si tatarii lau refuzat,mentinanduse pana la
inceputul secolului nostru.
Nimeni 3cu exceptia calugarilor buddhisti4nici chiar cei saraci nu umblau cu capul descoperit.Iarna se
purta o caciula de blana sau de catifea groasa(vara,o palarie tesuta din fire de bambus,palarie la care
inaltele persona6e adaugau un pompon colorant si un ciucure de matase.;ar mai erau si alte feluri de
palarii7rotunde,de pai,contra ploii sau de piele.Oamenii din popor purtau mult turbane,a caror culoare si
forma sa indice ocupatia sau meseria fiecaruia.Aristocratii purtau felurite feluri de bonete(intre
acestea,boneta de ceremonii era dominata de o placa orizontala de care atarnau EG pandantive.1a6oritatea
acestor bonete de matase erau de culoare neagra.
'entru oraseniin special pentru nobili,functionarii de stat si marii negustorio piesa de imbracaminte
pe care se punea mare pret era centura cu pafta de bronz,argint,6ad,fildes sau aur,artistic lucrata.O
dispozitie imperiala din sec <,stabilea tipul de centura ingaduit,potrivit rangului social al celui ce o
purta.;e centura atarna o punga,in care se tineau banii sau alte obiecte mici.
5mbrelele de matase verdeblue,erau rezervate la inceput numai membrilor familiei imperiale.;ar
din sec.<e.n portul lor a fost permis si anumitor functionari.Cu doua secole mai tarziu au fost intalnite si la
negustorii bogati.In fine,la orase atat femeile cat si barbatii purtau evantai.)ie cel rigid,de matase alba
intinsa si fixata pe un cadru rotund sau oval3model tipic chinezesc4fie cel de tip pliant, dus in China din
Corea in sec.<I si decorat in culori vii sau frumos caligrafiat.
In epoca 0hangsi ,fireste in cele urmatoare,elementul de baza in alimentatia chinezilor de nord era
meiul,iar in 0ud orezul.*raul, introdus in China probabil din apus,precum si orzul au ramas intotdeauna pe
un plan secundar.;in mei3si la fel din orez si din orz4 se pregatea,se pregateste si azi,prin fermentatie,o
bautura alcoolica,asemanatoare berei ,condimentat cu mirodenii,bautura foarte apreciata si azi.=ita de vie
a fost introdusa din Asia centrala in sec.EG i.e.n(dar si peste un mileniu,vinul a ramas un lux pe care sil
putea permite numai curtea imperiala .
Chinezii nu aveau nicio restrictie de ordin religios in materie de alimentatie cu carne3ca indienii,evreii
sau arabii4.Numai chinezii !buddhisti se abtineau de la carne,oua,ceapa sau usturoi.Carnea de bovine era
accesibila numai celor bogati.1ai mult ca orice se consuma carnea de porc si de caine3special ingrasat cu
mei si alte cereale4.)icatul,rinichii si alte viscere constituiau alaturi de pestele sarat o parte importanta in
alimentatia maselor populare.Degumele si fructele ofereau un repertoriu culinar bogat si variat.Chinezii nu
consumau deloc nici laptele nici produsele lactate.
;in aceeasi perioada existau si informatii despre o bucatarie extrem de rafinata si de variata.O scriere
a timpului inregistreaza peste G// de feluri de mancareJG pe baza de fructe,G/ pe baza de legume,G" pe
baza de peste uscat,EI tipuri de racoritoare,E" retete de pateuri,.I retete de pra6ituri.Cauturile alcoolice
erau foarte numeroase(chinezii cunoasteau cel putin .J feluri de bauturi,dar ceea ce se consuma la toate
nivelurile societatii in cantitati apreciabile era ceaiul in zeci de varietati si parfumuri.Ceea ce se explica
prin faptul ca,baut in cantitate mare,ceaiul provoaca o euforie asemanatoare betiei cu alcoolice(dar si
pentru ca apa sterilizata prin fierbere prote6a organismul constra numeroaselor epidemii.
)amilia.'ozitia socilala a femeii

;ea lungul mileniilor rezistenta morala a poporului chinez a fost mult sustinuta de forta si coeziunea
familiei.
0olidaritatea familiala era fundamentata,mai intai ,pe cultul stramosilor.Chinezii credeau ca stramosii
erau inzestrati cu puteri nelimitate(puteau acorda urmasilor protectie si prosperitate in toate asa cum
puteau sa le trimita cele mai grele pedepse si nenorociri.Cultul stramosilor urmarea sa le obtina
bunavointa(el trebuia asigurat in viitor de copiii lor.;atoria de a avea copii se 6ustifica prin nevoia de a se
asigura cultul stramosilor.In al doilea rand,soliditatea familiei rezida si pe doctrina pietatii filiale,formulate
inca de inteleptii suverani legendari.
:ostul familiei era procreatia.)emeia care nu putea avea copii !ceea ce era rusinea cea mai mareil
indemna pe sot sasi ia o concubina ,o cauta chiar ea.Copiii de sex feminin insa,erau considerati o grea
povara,de aceea,cand se nasteau intro familie prea multe fete,in timpurile stravechi erau parasite pe
camp,lasate sa moara de foame si frig sau prada animalelor.
Aducatia copiilor urmarea sa le inabuse tendintele individualiste,sa dezvolte in ei respectul fata de
parinti, de cei mai in varsta si de superiori.Copiii erau mai degraba rasfatati decat pedepsiti(pedepsele
corporale se aplicau cat mai rar posibil.Da varsta de I ani,copiii erau dati la scoala,dar nu copiii de
tarani.In sec. <,e.n,invatamantul public si privat era foarte raspandit la orase.Incepand din
sec.<I,prefecturile si subprefecturile deschideau numeroase scoli in toate provinciile imperiului,iar in
secolele imediat urmatoare,scoli superioare de stat.
Casatoria care era hotarata de parintii tinerilor avea drept scop indeplinirea datoriilor rituale fata de
stramosi si perpetuarea generatiilor.In sec.=I i.e.n ,legea ii obliga pe parinti sasi casatoreasca copiii cel
mai tarziu la implinirea varstei de G/ ani,iar fetele la EI ani.Casatoria nu putea fi contrafacuta decat intre G
tineri care nu aveau acelasi nume de familie.;upa ce parintii tinerilor cazusera de acord in principiu ,isi
trimiteau unii altora datele exacte de nastere ale copiilor si numele parintilor,bunicilor si stramosilor(pe
baza tuturor acestor date urma sa se faca horoscopul,care hotara daca unirea tinerilor era sau nu sub bune
auspicii.
Odata casatoria hotarata,se facea un schimb de daruri practice,utile,dar si simbolice7o gasca salbatica
si o bucata de matase.Ceremonia casatoriei se desfasura dupa un ritual bine stabilit.1iresei i se trimitea un
scaun purtat sau,,caruta miresei,3eventual insotit de un grup de muzicanti4,mama fetei rostea o formula
augurala,mireasa pleca singura la casa mierului,in timp ce in casa parintilor ei luminile ardeau - nopti dea
randul.In casa mirelui tinerii se inchinau in fata tablitei cu numele stramosilor !act care reprezenta
elementul religios al casatoriei.Di se ofereau doua cupe de vin,din fiecare varsa in paharul celuilaltgest
simbolic al afectiunii si unirii celor doi.In incaperea mare a casei ,familia si invitatii le predau
cadourile(nunta se incheia cu o petrecere pana dimineatafara alte formalitati,fara preot si un functionar de
stare civila.
&ot atat de simplu era si actul divortului.Casatoria nu era socotita o legatura indisolubila pentru ca
nu fusese sanctionata printrun act religios.;espartirea era oricand posibila pe baza consimtamantului
mutal.Cand acestea lipseau,femeia putea fi repudiata de sot pentru unul din I motive stabilite de
traditi7lipsa de respect fata de socrii,sterilitate,adulter,gelozie,furt,limbutie si boli care o impiedicau sa
participle la cultul stramosilor3de ex. Apilepsia4.;ar niciunul din aceste motive nu era valabil daca femeia
nu mai avea parinti,daca purtase de6a doliul pentru unul din socrii ei sau daca sotul ei se imbogatite dupa
data casatoriei lor.
0ub anumite aspecte ,pozitia sociala a femeii chineze era umilitoare.Nu avea niciun fel de drept de
proprietate.Cand un bun de familie urma sa se imparta,femeia era exclusa.)icele sau sotiile nu il puteau
mosteni pe tatal,respectiv pe sotul lor,decat in cazuri exceptioanle,adica atunci cand nicio ruda a
barbatului,tata sau sot nu mai era in viata.Chiar si in familiile cele mai bogate,femeia aducea ca zestre
bi6uterii,haine scumpe,matasuri,mobile de pret,dar numai rareori aducea sume de bani si niciodata terenuri
sau bunuri imobiliare.Aceasta absenta toata a dreptului de proprietate era un fapt aproape unic atat in
Antichitate cat si in Avul 1ediu.
In epoca 2hou3EE./GJ" i.e.n4,marile familii nobile aveau pe langa casa multe femei pentru diferite
treburi,femei de care stapanul abuza in voie( cand concubinele aveau ca urmare un copil,situatia ei
devenea mai buna.;in aceasta situatie speciala de sotie de rangul al doilea ,deriva institutia concubina6ului
la chinezi.In principiu,poligamia era admisa numai in cazul cand sotia nu putea avea copii(in practica se
abuza dupa capriciul si dupa posibilitatile economice ale barbatului.
'e de alta parte insa,chinezii au avut totdeauna un respt pentru sotia mama,atat in familie cat si in
societate.;e altminteri,sotia nici nu putea fi geloasa pe concubine,caci cum am vazut,gelozia putea fi
invocata drept motiv de divort.Copilul sotului avut cu o concubina era adoptat de el si crescut de sotia
lui.Copii nelegitimi practic nu existau.0otia singura era recunoscuta adevarata sotie si stapana ,in timp ce
concubinele aveau aproape o pozitie de sclave.0ub raport moral,sotia era situata la nivel aproape egal cu
barbatul.Cuvantul chinez ,,sotie, se scrie cu o ideograma care inseamna in acelasi timp si ,,egal,.)emeia
isi pastra si dupa casatorie numele de familie.Nu putea cere divortul ,dar putea oricand sasi paraseasca
sotul si sa se intoarca la parintii ei.;upa moartea sotului,pozitia si autoritatea sotiei deveneau considerabil
consolidate,comportand toate responsabilitatile familiale.
=enetianul din secolul al <IIIlea ,1arco 'olo,releva buna intelegere care domnea in familiile
chineze.Aceasta cordiala intelegere scria el,este atat de mare incat nu lasa niciun fel de gelozie sau de
suspiciuni fata de femeile lor.Acestea sunt tratate cu cel mai mare respect(iar cel ce siar ingadui sa spuna
cuvinte necuviincioase fata de o femeie casatorita ar fi privit ca o fiinta infama.Cineinteles ca situatia
femeii chineze,varia de la mediu la mediu.
In fine,in inalta societate a aristrocratiei,a functionarilor superiori,a negustorilor bogati se intalneau
destul de des si cazul de femei foarte instruite.0e cunosc numele mai multor poetese de real talent.1ulte
femei au ocupat incepand inca din sec al IIIlea importante functii administrative.'rezenta lor este
inregistrata si in viata politica.Acesta este cazul femeilor care au condus destinele imperiale,in calitate de
imparatese si regente,dand dovada de ambitie si energie.
:egimul 6uridic
;in cele mai vechi timpuri de cand dispunem de informatii asupra regimului 6uridic chinez se
mentioneaza un sistem de represiune penala extrem de severa.&extele din epoca 0hang vorbesc despre
pedeapsa capitala pentru betivi7iar un rege,intro ordonanta regala,previne7,,;aca printre voi se afla
raufacatori,eu le voi taia nasul si pe toti ii voi extermina ,fara ai cruta nici pe fiii lor.,
In epoca feudala fiecare tinut isi avea legile sale.'edepsele erau barbareca in toate tarile Asiei.Cea mai
obisnuita consta in lovituri de bici sau de baston.;ar,dupa cum in primele timpuri numarul loviturilor
a6ungea pana la -// si chiar .//dupa care,foarte rari erau cei care supravietuiau !in secolul al IIlea
,numarul loviturilor a fost redus la E//,uneori la G//.5rma pedeapsa cu exilul,apoi mutilarea.1utilarile
cele mai obisnuite erau7insemnarea cu fierul rosu pe fata,taoerea nasului,a urechilor,a limbii,castrarea si
amputarea labelor picioarelor.
Abia in epoca Han ,in E?Ii.e.n mutilarea penala a fost inlocuita cu loviturile de baston.5ltima era
pedeapsa cu moarteain formele cele mai dificile.1ai obisnuite erau sugrumarea,decapitarea,ruperea
corpului sau aruncarea vinovatului in cazanul cu apa fiarta .In prealabil erau condamnati,torturati,apoi
decapitati,iar corpul abandonat si aruncat in piata.'ersoanelor de rang inalt condamnate li se acorda
favoarea de a se sinucide.
;reptul chinez prezinta cateva particularitati ciudate.1ai intaicodul chinez viza aproape exclusiv
reprimarea crimelor.In afara unui cod penal,un cod civil nu exista.;ispozitiile de drept civil erau
incorporate in cod numai in masura in care priveau ordinea de stat.Cauzele civile se 6udecau dupa norme
extrem de variate si de arbitrare,tinanduse cont de obiceiurile locale,deci pe baza unor traditionale
principii de drept,nescrise.In plus,conditiile de 6udecata erau atat de costisitoare ,incat impricinatii preferau
sa renunte a se mai 6udeca.
'edepsele erau extinse asupra intregii familii a vinovatului,chiar si asupra vecinilor.In codul EIEF se
prevedea in caz de rebeliune ,pedeapsa cu decapitarea nu numai a vinovatului,ci si a tuturor rudelor lui de
sex masculin ,de la bunic pana la nepotii de frate ,daca implinisera varsta de EF aniin timp ce rudele pe
linie feminina deveneau sclave.
=iata religioasa
Au fost chinezii un popor religiosK0e poate vorbi la chinezi de o adevarata ,,religie, sau doar de un
amestec de morala,filosofie si credinte religioaseK5n cunoscut filosof chinez contemporan
afirma7,,Chinezii nu sau ocupat de religie ,pentru ca sau dedicat filosofiei.Nu sunt religiosi pentru ca au
inclinatii filosofice( prin intermediul filosofiei isi satisfac aspiratia spre ceea ce sta dincolo de prezent si
actual.
Afirmatia este,evident,exagerata.Aste adevarat ca mitologia sia pus atatea intrebari legate de divinitate
ca alte popoare(ca in China clasa sacerdotala na avut un rol conducator,ca aici nau existat ca in
Auropa,razboaie si persecutii religioase.Conceptii cosmogonice,o mitologie rudimentara,credinte
religioase si practici cultice au existat in China cu mult inaine ca scoala lui Confucius sa le fi organizat
intrun sistem politicoeticoreligios.Asemena elemente sunt atestate arheologic,in texte sau prin traditii
orale inca din epoca dinastiei 0hang3secolele =II< i.e.n4.Astfel sunt practicile divinatorii,dovedite in
primul rad de peste G// /// de ,,oase de ghicit,,cate sunt colectionate pana azi in diferitee muzee.Axista
prin urmare si practica sacrificiilor de animale si umane.Astfel,in localitatea AnLang sau
descoperit,darand din perioada 0hang,peste E/// de schelete,in grupuri de cate E/ ,decapitate,cu craniile
ingropate separat,ale celor sacrificati pe mormantul unui probabil rege.
5rme vechi de samanism sau pastrat in folclorul chinez,si chiar in literatura culta.Aste atestat pentru
epoca 0hang si cultul stramosilor.;easupra altarului ,aflat in incamperea principala a casei,erau atarnate
tablitele cu numele stramosilor ,in numar de cel putin I ,tablite care erau reinnoite din generatie in
generatie.;e asemenea este atestat si cultul mortilor.1ortii eurau inhumati in locuri anumite,a caror
alegere era facuta de o categorie speciala de magighicitori.Ccimitire nu existau.Docul mormantului nu se
marca cu un semn vizibil.
1itologia chineza este putin dezvoltata.'e ,,oasele de ghicit, este mentionat si numele divinitatii
superioare,,0tapanul 0uprem,,imaginat aproape cu trasaturi antropomorfe.Al este cel care
creeaza,pastreaza sau distruge tot ceea ce exista.Al recompenseaza sau pedepseste ,el hotaraste,recoltele
bogate,sau seceta si foametea.
In epoca 0hang,el devine,,0tapanul cerului, .In epoca urmatoare capata caractere mai personale,el face
dreptate tuturor.
=echea mitologie mai include si pe 2eita 'amantuluiHu&u(impreuna cu 0tapanul Cerului,ea este
generatoarea tuturor fiintelor si lucrurilor create.;e asemena monstrul MungMung ,sarpe cu chip de
om,care stapanea pamantul inainte de a fi creat omul.1itologia chineza mai numara apoi multe alte
divinitati ,spirite protectoare sau malefice,figuri mitice ,eroi divinizati,personificari ale elementelor naturii
3)eng'o0tapanul vantului,8u 0hial ploii,Dei *ongal tunetului4.Apoi o serie de suverani legendari
carora li se atribuiau ,cum am vazut progresele capitale ale civilizatiei.
In privinta naturii sufletului ,vechii chinezi credeau ca aceste are un dublu aspect7acela al unui suflet
negativ 3'o4care ramane atasat de corp si dupa moarte(si un suflet aerian3Hun4,care dupa moartea omului
salasuieste fie alaturi de 0tapanitorul suprem,fie in imparatia ,,)antanilor *albene,.0ufletul vegetativ
trebuia sa fie alimentat cu ofrande aduse defunctului(in caz contrat se preschimba in strigoi ,putand aduce
multe nenorociri celor in viata.
Cele trei mari relgii ale Chinei au fost si au ramas pana astazi 7confucianismul,daoismul si
buddhismul.
Mongzi3cunoscut in Auropa cu numele latinizat Confucius,..EJI"i.e.n4nu sa considerat el insusi
niciodata fondator de religie,na urmarit sa creeze o institutie religioasa si na afirmat de sine altceva decat
ca ar fi fost doar un transmitator ar traditiei.A respectat stravechiul cult al stramosilor pe care nu ia
zeificat.
'entru Mongzi,principiul suprem nu era divinitatea mitologicantropomorfizata a stapanitorului
suprem, ci Cerul ,dotat cu o vointa proprie.Cerul da oamenilor o viata si intelepciune,ii recopenseaza sau ii
pedepseste pentru faptele lor,da sau retrage puterea politica omului ales.Asenta confuciene nu comsta in
relatia omului cu divinitatea,cat in perfectionarea etica a relatiilor dintre oameni.Cu timpul i sa inchinat
temple ,multi lau considerat zeu,iar in sec.E e.n ,un decret imperial dispunea sa i se ridice capele in fiecare
scoala.&imp de G milenii si 6umatate,prestigiul sau a crescut progresiv.5n imparat din dinastia 1ing la
proclamat in E.-/ ,,'rea 0fantul =echi 1aestru Mongzi,.
O configuratie a confucianismului, o reprezinta daoismul,religie si totodata scoala filosofica fondata in
sec I= i.e.n de Daozi.Contrar unei interpretari simpliste si deformante,cuvantul virtute nu exprima un sens
etic,ci este manifestarea concreta a lui ;ao,,calea de urmat,.Aste simultan materie si miscare,5niversul si
legie lui.In orice fenomen gasim o manifestare a lui ;ao.0pre deosebire de Mongzi,pentru care riturile si
rugaciunile interesau comunitatea,individul existand doar in functie de comunicate.;aoismul il cheama pe
om sa revina la starea naturala,ii cere sasi reprime instinctele,pentru ca in felul acesta sa se intoarca la
starea sa originara perfecta,pe care ulterior instinctele au corupto.Ca atare,daoismul acorda o atentie
deosebita riturilor,ceremoniilor,sarbatorilor si a organizat intro forma completa cultul.
Cuddhismul indian !unicul element strain din cultura chineza care a patruns in toate clasele sociale si
care a fost acceptat ca parte esentiala a civilizatiei nationale.Apatruns in China in secolul I e.n.In 6urul
anului .//,sistemul buddhist, 1ahaLana era raspandit in intreaga China,prote6at fiind si de imparatul
DiangNu &i,din al carui ordin ,fusesera aduse si publicate toate scrierile buddhiste.
Cuddhismul chinez este mult deosebit de forma sa originara indiana.Astfel,locul preeminent al lui
Cuddha a fost luat aici de Amida,persona6 divin,pandant ceresc al lui Cuddhaomul,care in India aparuse
sub numele de Amithaba,lumina nesfarsita.
'ersecutat in anumite perioade si combatut de confucieni si de daoisti,buddhismul chinez a fost
acceptat oficial intro pozitie de paritate cu celelalte doua religii.;ar alaturi de aceste - religii,si
imprumutand nediscriminat elemente de la fiecare,poporul sia continuat vechile forme religioase
imbogatindule mereu.Cele - mari religii au avut,evident,un prestigiu si un rol efectiv in viata sociala
,politica si culturala a Chinei(dar religia cea mai raspandita si care a ramas cu adevarat vie a fost fantastica
religie populara.
0tiintele exacte si stiintele naturii

In cadrul stiintelor exacte astronomia ia preocupat in mod deosebit pe chinezi.;ar observatiile si
calculele lor astronomice nu aveau atat un caracter pur speculativ,teoretic,de a formula teorii si de
adescoperii legi,cat un scop esentialmente practic7de ai a6uta la intocmirea calendarului.0i intr
adevar,numai in perioada cuprinsa intre E/J i.e.ndata primului calendar oficialsi anul E?J. sau intocmit
alte EJ- de calendare in China,dintre care vreo ./ au devenit,succesiv,calendare oficiale.
'rimele observatii astronomice,consemnate pe ,,oasele de ghicit, se refera la eclipse de Duna si
0oare.'rezenta pe cer a anumitor constelatii era pusa in legatura cu succesiunea anotimpurilor.=echii
chinezi cunosteau . planete3>upiter,1arte,=enus,1ercur4despre care credeau ca in con6unctie cu cele .
elemente3lemn,pamant,metal,foc,apa4 determinau anumite fenomene in viata oamenilor ,ca de exemplu
razboaiele.In cele mai vechi texte apare anul impartit in -?. zile si un sfert.In acelasi numar de grade era
impartit si cercul.'ana in secolul J instrumentele folosite erau destul de rudimentare7gnomonul si
clepsidra.In sec - ,un catalog chinez inregistra E,J?J de stele grupate in GFJ de constelatii.
In E/J i.e.n a fost desemnata ,apoi turnata in bronz,o cupola cereasca miscanduse pe planul
Acuatorului,asemanatoare,,sferei armirale, din Auropa 1edievala figurand miscarea aparenta a stelelor.
In aceasta perioada veche sfera cereasca era imaginata rotinduse in 6urul unei axe ideale,perpendicular pe
care era imaginat un cerc idealAcuatorul.In secolul al IIlea chinezii cunosteau cadranele solare gradate si
inventasera un fel de seismograf.;ata primului observator astronomic era plasata de traditia intro
perioada mitica3G.// i.e.n4(dar cert este ca toate dinastiile chineze au creat asemenea
institutii.Observatorul construit in ?GE e.n era anexat bibliotecii imperiale.1arele observator din
Cei6ing3EJ-F4 a fost incredintat incepand din E?G" astronomilor europeni,misionari iezuiti.
0a mai amintim ca unul din instrumentele chineze cele mai rafinate a fost sfera lui 0u 0ong ,construita
in E/FF si care este primul instrument de observatie din istoria astronomiei donat ca un mecanism de
orologerie(ca monta6ul ecuatorial a telescopului modern a fost inventat in China cu - secole si 6umatate
inaintea existentei efective a primului telescop si spre deosebire de europeni ,chinezii nau folosit
diviziunea de -?/ grade ,ci pe cea de -?. grade si un sfert de grad,care corespunde numarului de zile ale
anului.

'utin se stie despre matematica la chinezi pana in epoca Han.0i anume ca7din secolul al <I=lea
i.e.n,numerele erau scrise intro forma care se va pastra pana azi(ca foloseau sistemul zecimal si denumiri
monosilabice pentru primele E/ numere(si foloseau la inceput pentru calculat, noduri pe sforiasemenea
intrucatva incasilor precolumbieni.Acest sistem a fost inlcuit ulterior cu betisoare de lemn sau de
bambus3rosii pentru numere positive,negre pentru cele negative4.,sistem ramas in uz pana la introducerea
tablei de socotit in 6urul anului E-//e.n.
Aritmetica chineza era destul de dezvoltata,dar avea la fel ca geometria lor un caracter eminamente
practic.0e stie cu certitudine ca ,cel putin din secolul IIe.n,chinezii cunosteau teorema lui 'itagora,iar
incepand din secolul urmator,extragerea radacinii patrate.&ot din secolul IIIe.n dateaza Cartea de calcul a
maestrului 0un,tratand despre cantitatile algebrice si ecuatiile nedeterminate.
1ult anterioara insa,este arta calculului,continand GJ? de probleme ,impartite in " capitole 3masuratori de
suprafete plane,extrageri de radacini patrate si cubice .In secolul III e.n Diu Hui gaseste pentru pi valoarea
de -,EJ(doua secole mai.In secolul =II apar pentru prima data in China ecuatiile de gradul -pentru ca in
secolul al <IIIlea chinezii sa rezolve ecuatii cu J necunoscute si de mai multe grade.
;upa venirea misionarilor iezuiti se traduc in chineza numeroase opere stiintifice ,printre care
Alementele lui Auclid,iar in secolul <I<,alte opere fundamentale ale matematicienilor europeni,cum ar
fi7opera de geometrie analitica,de algebra,de astronomie,de mecanica.
0tiintele naturii au fost cultivate cu pasiune de chinezi,dar nu in spiritual unei cunoasteri
metodice,experimentale(fara ca intodeauna observatiile sa fie sintetizate intro teorie care sa le explice si
fara sa incerce o generalizare teoretica a rezultatelor.
In schimb,chinezii au a6uns din timpurile cele mai vechi !ca niciun alt poporla concluzii practice,la
aplicatii tehnice care au imbogatit patrimonial civilizatiei umane(inventia hartiei,a cernelei,a
busolei,tiparului,portelanului,prafului de pusca,a diferitelor procedee metalurgice si alia6e metalice .In
acest sens practic,utilitar ,apare si interesul lor pentru plante,cele medicinale in primul rand.Intro epoca
mitica3in secolele <<=III i.e.n4 este plasata de traditie ,elaborarea celor dintai tratate de
farmacologie,tratate care dupa primele secole ale erei noastre devin tot mai numeroase.5nul din acestea
descrie nu mai putin de I-/ de medicamente ,in ma6oritate pe baza de plante(un altul,din secolul al <IIlea
,ocupa nu mai putin de E- volume.;ar prima opera 3din sec III e.n4 care trateaza despre plante exclusive
din punct de vedere botanic,descrie ?/ specii,clasificate in J categorii.
Nici regnul animal nu sau cel mineral nau ramas in afara interesului stiintei chineze.0au scris in
China o multime de tratate despre porumbei ,despre soimi,pesti sau despre broaste.;eosebit de numeroase
sunt operele dedicate insectelor ,mai ales greierilor,pe care chinezii ii tineau in casa in colivii.Nu lipsesc
nici tratatele de zoologie generala.;e mineralogie,chinezii sa ocupat mai putin (doar in masura in care
mineralele interesau farmacologia.In schimb lucrarile lor generale de istoria stiintei sunt uneori de
proportii impresionante7un asemenea repertoriu3din E.F?4ocupa E/? volume(iar un altul ,publicat in
EIG?,chiar cateva sute de volume.
1edicina
1edicina chineza a inceput ,ca la toate popoarele ,sub forma nediferentiata de medicamentatie
empirica,magie si vra6itorie(dar si dupa ce a depasit acest stadiu primitiv,medicina chineza a ramas si sa
dezvoltat sub influenta vechilor conceptii astrologice chineze.'otrivit acestor conceptii ,exista o stransa
legatura intre 5nivers si om(0oarele,luna,rotatia astrelor,succesiunea anotimpurilor,cele . planete,cele .
puncte cardinaletotul actioneaza,determina,influenteaza organismul si sanatatea omului.
Corpul omenesc se credea ca este constituit din cele . viscere7inimacare produce sangele,dar nul
propulseaza(plamanulunul singur,care acopera inima si care cu a6utorului suflului vital ,trimite sangele in
tot corpul(ficatulcare controleaza si distribuie sangele in diferite organe ale corpului,in acelasi timp fiind
si centrul inteligentei,al emotiilor,al cura6ului(splinacare are o importanta functie in nutritie si in
modificarile pe care le sufera organismul(rinichiul stang !care are functia de a evacua substantele toxice
din organism3in timp ce rinichiul drept indeplineste functia de reproducere4.1ai tarziu,au adaugat cele .
viscere membranoase7stomacul,vezica,vezicula biliara,intestinal subtire si cel
gros.'ancreasul,ovarele,maduva spinarii,sistemul nervos central si altele ,nu sunt amintite.Creierului nu i
se dadea importanta3functiile lui fiind transferate ficatului4,abia din secolul al <=Ilea creierul era
considerat ca fiind sediu fie al memoriei,fie al inteligentei.
Chinezii credeau ca bolile si tulbarile functionale apar cand armonia dintre 5nivers si individ este
rupta.Agentii patogeni pot fi externi3anotimpurile,vantul,caldura,frigul,umezeala4,sau
interni3emotiile,bucuria,durerea,ura,placerea,frica4.Incepand din secolul al =IIlea ,acestor agenti patogeni
li se adauga si altii7anumite mancaruri,bauturi,actiunea insectelor veninoase.In diagnostic,elementul
fundamental era masurarea pulsului.&erapia medicamentoasa era foarte variata.Di 0hizhen sia publicat in
E.IF farmacopeea sa in .- de volume.Arsenicul contra febrelor intermitente ,mercurul contra
sifilisului,secara cornuta pentru provocarea avorturilor,actiunea antianemica a fierului,cea antifebrila a
substantelor amare erau aplicate in China cu mult inaintea europenilor.
;ar ceea ce a ramas characteristic terapeuticii chineze este terapia prin acupunctura si prin
ignipunctura.1edicii chinezi au stabilit un numar de peste EG/ puncte,puncte in care aplicau in derma timp
de .? minute !ace de arama sau de aur3in caz de insuficienta a unui organ4,sau ace de otel,argint,platina
timp de -/?/ secunde 3in caz de hiperfunctie a organului respectiv4.&erapia prin ignipunctura,avand o
actiune mai blanda,se efectua prin aplicare de pulbere de plante medicinale,care aprinse pe anumite parti
ale corpului,produceau o anumita cauterizare cutanata.Acupunctura !care se aplica numai in cazuri de
disfunctiuni,iar nu si de leziuni organice,a fost adusa de misionari din Auropa in sec.<=I.
&rebuie amintita si influenta pe care a avuto asupra medicinei chineze daoismul,ale carui practice,in
esenta religioasaa,au determinat crearea in China a unor practice terapeutice preluate mai tarziu de
medicina din toata lumea7helioterapia,masa6ul,#ineziterapia,dietetica sau exercitiile de respiratie.
&rebuie mentionat ,in sfarsit si faptul ca extrem de bogata literatura medicala chinezain care nu
lipsesc tratatele de patologie generala,ginecologie,chirurgie,pediatrie si alteleinclude si primul tratat din
lume de medicina legala,conceput intrun fel modern,desi a fost scris in anul EGJI.
Artele . Arhitectura
$n domeniul artei china poate l%sa impresia unui relativ imobilism. $n realitate,
aceast% impresie se explic% Oi prin lenta evoluPie socil%.
$n privinPa arhitecturii, imaginea pe care neQo putem face este s%rac%, din cauza
lipsei monumentelor din primele epoci ale istoriei chineze. Cel mai vechi monument
din piatr%, +1area 'agod% a *9Otelor,, dateaz% abia din secolul al =IIlea e.n., iar cel
mai vechi edificiu din lemn care sa p%strat este o poart% din secolul al I<lea e.n. 0pre
deosebire de mesopotamieni, de eghipteni, de vechii greci Oi de alte popoare antice,
timp de mai bine da dou% milenii chinezii au folosit un material de construcPie perisabil
! lemnul. Abia acum un sfert de secol descoperirile arheologice au furnizat elemente de
cunoaOtere a arhitecturii din primele timpuri7 aOanumita +Casa Clanului, 3cca. G.//
.e.n.4. Cu dimensiunile ei de G/ m pe EG,. m, casa avea perePii din p%ma9nt b%tut, stalpi
de lemn sustinand acoperisul spri6init pe grinzi mult iesite afara( intrarea era orientata
spre sud. Aceste ultime doua elemente se vor mentine si in arhitectura chineza de mai
tarziu.
Incepand din perioada tang 3?EF ! "/I4 arhitectura pagodei capata forma definitivata.
5rmand modelul templului indian, putand atinge o inaltime pana la ./ m, cu acele eta6e
care ii dau un aspect de pozitie libera, neincheiata, incantand prin simtul masurii si
claritatea formeleor, oadoga chineza evita, prin colturile ridicate si crcura eleganta si
gratioasa a marginilor inferioase ale acoperisului, expresia de aparare, accentuandui
tendinta ascendenta( in acelasi timp metinanduse in linii calme si urmarind o integrare
perfecta in peisa6ul ambiant. Caci, in general, arhitectura chineza nu cauta sa sugereze
nici ideea de forta, nici cea de sublim, ci seninatatea.
;in epoza &ang sau pastrat, construite fiind din caramida arsa, pagoda amintita
mai sus, precum si altele din secolul al =IIlea si urmatoarele. Avand forma de turnuri
cu baza patrata, inalte si cu mai multe eta6e 3 cea din <iang 0hisu, din sec. =II, are si in
starea actuala E/ eta6e 4, cu marginea curbata, sustinuta de un ingenios sistem de
mensole suprapuse, plasate pe capetele pilastrilor, ca un fel de cornisa, si care dadea
constructiei o anumita eleasticitate, necesara mai ales in zonele bantiute de cutremure.
&otodata acest sistem crea, prin ordonarea complicata a mensolelor si decorarea lor, un
puternic efect decorativ. In felul acesta, scheletul edificiului, in loc de a fi mascat, in loc
de a cauta sa se ascunda sub o supra structura, dimpotriva, este parca intentionat aratat
in insasi structura sa, sarpanta de grinzi este lasata vizibila atat in exterioarul cat si in
interiorul edificiului.
'rima dintre acestea cere ca monotonia liniilor lungi drepte sa fie intrerupta de
linii curbe ondulate, sau de linii ritmice neregulate si frante. Aceste principiu este
evident in curburile acoperisului ! elementul cel mai caracteristic al arhitecturii
chineze, sau ale puntilor si podurilor cu balustrade7 linii si contraste care se
armonizeaza cu formele naturii, ale carei ritmuri si linii neregulate arhitectura cauta sa
si le integreze. Armonizarea cu natura este un principiu fundamental al arhitecturii
chineze, pe baza caruia isi 6ustifica si intrebuintarea unor elemente de decoratie externa
in culori vii.
0culptura
Arhitectura 3inclusiv cea a pagodelor de piatra, cu sculpturi exterioare, datand din epoza
RCelor Cinci ;inastii,, sec < e.n.4 nu constituie un capitol deosebit de important in
istoria artei chineze. Aleganta si gratioasa, de efect pri elemente decorative aplicate si
integranduse in mediul naturii, de obicei de dimensiuni modeste diind si edificile
civile, argitectura chineza nu sa imbogatit dea lungul mileniilor cu conceptii si solutii
tehnice noi care sa se fi concretizat in momente numeroase si impunatoare.
Nici sculptura chineza, in piatra, marmura, nu se ridica la un exceptional nivel
artistic. *eniul chinez, in schimb, manifesta o predilecti particulara pentru pictura de
mici dimensiuni, ceramica, portelan, 6ad, fildes sau bronz. ;ar indiferent de material
sau de dimensiuni, sculptorul chinez reda indeosebi fizionomiile expresive. Nul
intereseaza insa frumusetea corpului omenesc, ca pe eghipteni, pe greci sau pe indieni.
*lorifica tipuri de intelepti sau de sfinti, dar nu corpul uman. :eprezinta foarte rar
femei, si de obicei femei care exprima sensuri morale negative. 1ai mult decat
persona6ul in sine, il intereseaza sa redea euritmia liniilor unor draperii, a vestimintelor.
0i, mai mult decat persona6ul uman, pare al interesa animalele, reale sau fantastice.
;intre cele fantastice, primul loc il ocupa balaurul, cel mai des reprezentat intrucat este
simbolul imparatului, al puterii si al intelepciunii( iar ca motiv decorativ, pentru ca
liniile ondulate ale corpului reptiliform, rupand monotonia liniilor drepte, exprima !
pentru sensibilitatea chinezului ! eurtmia desavarsita.
Cele mai vechi opere de sculptura in marmura si calcar 3din epoza 0hang4
infatiseaza animale bizare si uneori cu un aspect demonic 3un monstru cu cap de tigru,
un altul o bufnita si altele asemanatoare4( dar si animale reale, de regula elefantul,
bivolul, broasca. ;imensiunea acestor sculpturi nu depaseste J. cm. ;in sec. =I i.e.n.,
data la care sa refuza probabil sa se mai aduca sacrificii umane defunctului regal,
victimele au fost inlocuite cu statuete funerare, insotite de reproduceri in ceramica de
diferite obiecte din viata cotidiana, precum si de imagini de monstri. &ot acum 3secolele
==I4 sculptura chineza se imbogateste considerabil cu basoreliefuri 3de stil indian,
incomplet asimilat4 din groteletemple buddhiste aflate pe teritoriul Chinei.
In epoza Han 3G/? i.e.n. ! GG/ e.n.4 sculpura chineza reinvie, dupa o stagnare de
aproape o mie de ani, dar la dimensiuni mult mai mari. Intruna din groteletemple din
8uanMang, un buddha colosal atinge inaltimea de EJ m. Celebru este apoi complexul
de animale fantastice si reale, basoreliefuri si coloane, plasat dea lungul drumului
ducand la mormintele imperiale. Capodopera epocii este Codhisattva 3G,. m inaltime4
din 1uzeul de Arte din Coston. Obiectele funerare sunt remarcabile prin relaismul lor.
Aceleasi caractere le prezinta si sculptura funerara a epocii &ang 3?EF ! "/I4.
Adevarata sculptura chineza reprezentativa in piatra incepe 3precum si cea din lemn4 in
secolul < e.n., relevand o evidenta influenta buddhita, mai ales in tematica.
'ictura
Cu tot interesul artistic pe care il prezinta arhitectura chineza ,sculptura si aceste . arte impropriu zis
,,minore, ,chinezii nu considerau demne de numele de arta decat caligrafia si pictura3iar in domeniul
literar doar poezia4.Asocierea acestora este o alta particularitate ,proprie exclusiv culturii chineze
,conexiunea dintre caligrafie si pictura avand cea mai veche traditie.
In epoca 0hang de6a se intrebuinta penelul,atat pentru scriere cat si pentru motivele ornamentale
pictate in culori pe obiectele de ceramica.Cele mai vechi peneluri si tablite de bambus cu inscriptii care s
au gasit dateaza din sec.I= i.e.n.Comune erau si materialele folosite atat pentru scriere cat si pentru
pictura7cerneala,lacul,matasea,inlocuita apoi cu hartie.Cat priveste culorile,acestea erau de origine
minerala si vegetala,intro bogata gama de tonuri si nuante.
Ideogramele chinezeele insele stilizari ale unor imagini din realitateexecutate cu penelul ,au in sine
un caracter atat de decorativ,incat deseori un tablou este insotit de o lunga inscriptie care,artistic vorbind,il
completeaza organic,armonios,perfect.;ar spre deosebire de pictorul europeancaruia insasi natura
materialelor folosite ii permit sa lucreze incet,sa schimbe ,sa retuseze,sa steargapictorul chinez este
obligat sasi pregateasca bine inainte imaginile vizuale mental,pentru a putea sa picteze usor si rapid,in
tusuri sigure.Caci insa natura materialelor salecerneala,culorile,matasea,hartianui permit sa faca
ulterioare retusuri.
;in sec.I= i.e.n dateaza cea mai veche pictura chineza cunoscuta.;in perioada Han au ramas urme
de pictura perientala,care impodobea templele,palatele sau mormintele regale.Ca materiale de suport
pentru pictura ,matasea a fost folosita incepand din perioada cuprinsa intre secolele =III i.e.n.In epoca
urmatoare se inregistreaza primul nume al unui pictor3*u MaiCi4,autorul unui faimos sulma#imonocu
scene de curte in care predomina figurile de femei,de mare frumusete si noblete spirituala.
'erioada &ang3?EF"/I4 este epoca de aur a literaturii si artei chineze,perioada in care activeaza Nu
&ao2uo3?F/I?/4,considerat cel mai mare pictor chinez din toate timpurile,autorul unei vaste opere3din
care sau pastrat doar copii4,cu un caracter religios.In schimb,pot fi admirate in original operele lui Di 0u
<in3?.EIE?4 si Nang Nei,care a fost si un mare poet 3?""I."4.'rimul este mai metodic si mai lucid,al
doilea este un intuitiv si un emotiv.Nang Ni,cu care incepe viziunea lirica a peisa6ului,este parintele
peisa6ului monocrom in cerneala,maestrul recunoscut al peisagistilor ulteriori,inventatorul tehnicii
picturale a cernelei,o tehnica sigura si fara contururi liniare.Alti pictori ai epocii picteaza figuri umane si
cai(multi pictoriscene de curte cu femei gratioase prefera sa picteze,altii picteaza figuri uscate de ascetic
buddhisti.
Apoca 0ong 3"?/EGI/4este ilustrata de artisti care picteaza flori,pasari,figuri umane(dar mai ales de
pictori care,folosind tehnica monocroma devenita acum tot mai frecventa,vor duce peisa6ul la cele mai
inalte culmi ale genului.Astfel este <ing Hao3"//"?/4,pictor de munti maiestuosi si autor al unui celebru
tratat de picturi(Di 0heng,care picteaza cu vigoare arborii si cu volubila spontaneitate,scenele.
0au <u &agNing,ale carui peisa6e de iarna au o extraordinara profunzime spatiala.Cel mai mare peisagist
chinez este insa considerat *uo <i3E/G/E/"/4,picturile lui sunt dramatice.
In epocile 8an si mai ales 1ing3E-?FE?JJ4triumfa numeroase scoli de pictura de peisa6.0e remarca
acum in special anecdoticul Sian *u,precum si exceptioanala expresivitate a viziunilorrealiste sau
fantastice ale lui <u Nei3E.GEE.-"4.
In ultima epoca Sing 3E?JJE"EE4 pictura chineza se elibereaza tot mai mult de vechile
modele,devine mai individualista,mai romantica.,cu ,,Cei opt maestri din Na>ang,,cu ,,Cei patru
Nang,,cu grupul,,1arilor solitari,,cu ,,Cei patru maestri din Anhui,,sau cu ciudatul Nu Di3E?-GEIEF4,un
daoist convertit la crestinism si devenit sacerdot iezuit.
Astetica picturii chineze ,principiile,canoanele si procedeele ei tehnice sunt fundamental deosebite fata
de pictura europeana.Apropiata picturii chineze ii este doar cea 6aponezacare sa nascut din pictura
chineza.

'entru chinez ,natura intreaga este patrunsa de o esenta divina(in ea se integreaza si din ea se desprinde
si natura umana.
'ictura chineza nu tine sa imite,nu vrea sa copieze realitatea,ci doar sa o sugereze.Nu vrea sa ofere
privirii spectatorului tot,ci ii lasa loc mult liberei sale imaginatii.Nu descrie,nu nareaza,nu documenteaza,ci
sugereaza.O pictura chineza nu este niciodata ostentativ si violent dramatica,asta fiind o atitudine impusa
de traditie a pictorului chinez care ii pretinde un anumit calm,decenta ,masura si bunacuviinta.Aceleasi
traditii si ritualuri ii amintesc ca nu trebuie sasi exprime in opera propriul ,,eu, ,asa cum face pictorul
european.Nu urmareste sa se singularizeze ,nici nu are ambitia sa se adreseze.1area sa pasiune sunt
florile,animalele,copacii,pasarile,muntii ,insectele.'entru el genul superior este peisa6ul.)oarte rar figura
umana este elemental esential in vechea pictura chineza,foarte rar omul este centrul de inters al unui
tablou.Artistul chinez nu sa arat interesat preocupat de redarea nudului,de anatomia corpului uman.'entru
el omul nu este stapanul lumii,ci doar unul din elementele naturii.0copul suprem al picturii chineze este
sai provoace privitorului si sai sporeasca puterea de a contempla spiritual 5niversul,sensul
infinitului,misterul lumii.
'ictorul chinez arata ca nu cunoaste anatomia corpului omenesc (si cum nul intereseaza niciodata
nudul,nu isi va aduce in atelier modele vii ca sai pozeze.Iar cand picteaza femei,el nu vede frumusetea
propriuzisa a corpului feminin,ci doar eleganta si euritmia liniilor3inclusiv a vesmintelor4.
Aste apoi surprinzatoare lipsa de interes a pictorului chinez pentru culoarea naturala3cu singura
exceptie a florilor4.Diniile au pentru el o valoare mult mai mare decat culoarea.Acesta este inainte de toate
un desenator neintrecut,in privinta aceasta fiind alaturi de el doar pictorul 6aponez.O alta carateristica a
picturii chinze este aceea # nicioadata nu sunt redate umbrele,nu stie ce este clarobscurul.
1uzica
0ursele lietare ale Chinei,ca si ale altor civilizatii orientale din antichitate, afirmatia ca muzica reflecta
armonia naturii si bazele morale ale societatii umane(ca principiul muzical sta la baza legilor 5niversului
si le diri6eaza.0i in China este evidenta legatura stransa dintre muzica si textul poetic(cu atat mai mult cu
cat fonetica limbii chineze ,unde intelesul cuvantului se schimba in functie de intonatie,obliga muzica
vocala sa urmeze intrun mod perfect adecvat intonatiile vorbirii.
1uzica era intotdeauna prezenta nu numai in ceremoniile religioase si civile,cu ocazia celebrarii
evenimentelor istorice,sau in programul educativ al tinerilor din familii aristocratice,ci si in procesul
muncii taranilor,in cantecele de munca.Aste datorita faptului ca din cele mai vechi timpuri chinezii
posedau un adevarat sistem muzical 3precum si un sistem precis de notatie muzicala4 a carui baza era o
scara pentatonica.&ranspunerile respective ale seriei pentatonice au dat nastere la cinci moduri diverse.In
acest sistem vechi se foloseau numai . sunete,ulterior fiind introduse si doua trepte
suplimentare,a6unganduse in cele din urma la un sistem muzical de EG sunete.
1uzica chineza se distinge printro foarte bogata melodicitate.;ar originalitatea ei consta mai ales in
anumite procedee cu totul particulare.Astfel,in muzica chineza predomina registrele inalte si de multe ori
sunetele stridente.&recerile repezi din registrul acut in cel grav si invers,sunt de asemenea proprii muzicii
chineze.Ceea ce o distinge sunt si salturile de septima,interval cu totul neobisnuit in muzica
europeana.)oarte des chinezii folosesc un ritm liber,sincopat,precum si alternarile de masuri pare, cu
masuri impare.0i intrebuintarea frecventa a falsetului contribuie la o mai mare varietate de timbru.
;ar,in principal,,caracterul timbrelor este determinat de marea varietate a materialelor folosite pentru
confectionarea instrumentelor3piatra,argila,arama cu alia6ele ei,pielea,lemnul,tartacutele,matasea4.,ceea ce
da o mare bogatie de culori paletei sonore.Intre instrumentele cele mai vechi si mai raspandite un loc
principal il reprezinta #inul,un instrument de percutie constand din diferite pietre sonore care dau un sunet
usor.;e asemena instrumentul de suflat numit chengo cutie de rezonanta3de lemn,metal4 cu EG pana la EI
tuburi de bambus cu ancii de metal.Numeroase sunt tipurile de instrumente de coardecu arcus,ciupite,sau
de percutieclopote,gonguri,tobe,bete de lemn,lame de fier,sau de alia6e de cupru(sau instrumentele de
suflat !flaute felurite,trompete,goarne.;in categoria instrumentelor de suflat fac partecunoscute fiind
chiar din secolele <I=<II i.e.n !ocarina de teracota si un fel de nai cu EGE? tuburi.
Instrumentele de percutie si cele de suflat metalice erau folosite indeosebi in orchestrele
militare.Cele cu coarde erau obisnuite in celelalte tipuri de formatii orchestrale.Asemenea formatii erau
frecvente,aproape nelipsite,obligatorii la curtea monarhiilor sau curtile marilor feudali.In sec II i.e.n se
infiintase la curtea imperiala chineza o institutie muzicala speciala,care numara peste "// de interpreti si
functionari.
0criere.Dimba.Diteratura
0crierea chineza este o scriere exclusiv ideografica.0emnele folosite nu traduc sunete exprimate prin
litere,ci figureaza intrun mod stilizatsau sugereaza imagini concrete ori concepte.'rin
urmare,ideogramele chineze pot fi pronuntate intro alta limba indiferent in ce fel.Acest fapt a facut ca
scrierea chineza sa fie adoptata si de popoare care nu vorbesc chineza36aponezi,coreeni,vietnamezi4.
Niciun chinez nu poate spune ca poseda scrierea chinezadecat daca el cunoaste un anumit numar de
ideograme.Ideogramele simple reprezinta,stilizat,obiectele concrete(cele care exprima concepte abstracte
recurg la o reprezentare simbolica.Alte concepte abstracte sunt exprimate prin ideograme
compuse.Astfel,ideogramele care semnifica fiecare in parte soarele si luna,puse impreuna vor insemna
lumina,cele care inseamna femeie si fiu,scrise la un loc traduc conceptul de bunatate,doua ideograme
transpuse impreuna inseamna padure, sau ideograma pentru femeie reprezentata de - ori inseamna ,,a
barfi,.
In decursul secolelor sa format o limba scrisa artificiala si savanta,rezervata persoanelor
culte.Incepand din anul E"E" a fost adoptata si in scris limba vorbitacare inainte era folosita in literatura
numai pentru povestiri si pentru romane,considerate genuri vulgare.
Dimba chineza are o gramatica extrem de simpla.)lexiunea nu exista.In limba chineza morfemele sunt
monosilabicedar nu si cuvintele,care pot fi formate din doua sau mai multe morfeme.)iecarui morfem ii
corespunde un sens si prin urmare o ideograma.Cum insa in limba literara nu exista mai mult de
aproximativ de J// de monosilabe3dar in dialecte numarul lor a6unge pana la .///4,si cum inventarul
semantic al limbii chineze trece de -/./// de semene semantice,cele J// de semne sonore trebuie sa
acopere aceste -/./// de semene semantice.Aceasta se realizeaza atat prin pronuntarea aceleiasi
monosilabe pe tonuri si prin inflexiuni diferite de voce,cat si prin formarea de cuvinte impreunand doua
sau mai multe monosilabe diferite,pe baza de sinonimie sau de anatomie.
0crierea chineza este singura scriere ideografica folosita si azideci dupa J milenii si de un miliad doua
sute de milioane de oameni.Aste o scriere care pe de alta parte sa dovedit apta de a exprima cele mai
subtile nuante ale gandirii si sentimentului ,de a crea opere filosofice de o rara originalitate si
profunzime,precum si una din cele mai rafinate literaturi ale lumi antice si medievale.
Aceasta lietaratura incepe cu cele . opere fundamentale,presupuse a fi fost compilate de Mong
zi,antologand scrierisuma intelepciunii celor vechitransmise pe cale orala,din generatie in generatie.
Cartea ;ocumentelor aduna fragmente in care faptele narate apartin in mare parte legendei,dar care au
exercitat o mare influenta asupra dezvoltarii institutionale a Chinei.
Cartea 'rimaverii si a &oamnei,redactata intradevar de Mongzi ,este o cronica a evenimentelor
petrecute in secolele =III=,aici se afla formulat si principiul corespondentei continue care exista intre
viata cereasca si cea pamanteasca.
Cartea 0chimbarilor este un manual de divinatie in care semnele sunt interpretate in raport cu
schimbarile din cadrul perfect ordonat al naturii,conform unui simbolism dezvoltat mai tarziu de ;aoism.
Cartea ritualurilor cuprinde texte 3compuse de discipolii lui Mongzi4 nu liturgice,nu de cult,cum indica
titlul ,ci norme de comportare a oamenilor la toate nivelurile sociale.
Cartea cantecelor,opera fundamentala si primul monument al literaturii chineze,este o antologie de
-EE poezii !in recentele si cele mai autorizate editii chinezeselectate de Mongzi dintro cantitate de peste
-/// cunoscute in epoca sa.Cele mai vechi fusesera compuse probabil in secolele I< i.e.n.&emele acestora
sunt foarte diverse(cantece pentru sacrificii sau diferite ceremonii agrare,poeme descriptive,episoade de
viata rurala,bucati satirice,nuptiale,idile,cantece de dragoste,de dor,de munca,de razboi.China na creat
mari poeme epice,in lipsa acestora ,ansamblul bucatilor din Cartea Cantecelor reconstituie cadrul complex
al vietii taranilorin specialsupusa mereu calamitatilor naturale,dezastrelor razboiului si coruptiei.
'rin varietatea temelor si intensitatea sentimentului ,prin naturaletea desavarsita a tonului si
plasticitatea imaginilor,prin spontaneitatea notatiei detaliilor de viata zilnica si prospetimea permanentului
sentiment al naturii,Cartea Cantecelor reconstituie imaginea cea mai fidela a vietii si mentalitatii poporului
chinez.&otodata,constituind traditia cea mai de pret si mai autentica,a exercitat o influenta profunda si
continua asupra poeziei chineze de mai tarziu.
'rimul mare chinez cunoscut Su8uan3-J-GF/ i.e.n4 a participat activ la viata politica(a cazut in
dizgratie si exilat,sa sinucis.In amplul poem &ainele a poetizat traditii,mituri si legende.;ragostea de tara
si deznade6dea surghiunului siau gasit o expresie in ode,elegii si in cele -I/ de versuri ale operei sale
capitale Di 0ao3&ristetea instrainarii4,sentimentele desfasuranduse pe fundalul naratiunii unei calatorii
alegorice.Accentele de disperare sunt asociate cu amintirea patrimoniului exilat inaintea sa tot pe
nedrept,'eng Hien,care sia cautat si el moartea in valuri.

Aportul Chinei in domeniul civilizatiei si al culturii
;esi incon6urata din toate partile de bariere naturale ! oceane, stepe, deserturi, munti si
6ungle ! China na fost totusi inzolata de restul lumii, care adeseori se afirma.
;rumurile comerciale deschise ina din antichitate au legato cu India si 'ersia, cu
Agiptul, *recia, Cizant, cu :oma si cu Auropa Avului 1ediu. 'e aceste drumuri
comerciale au patruns in China influente ! in domenii diferite de cultura si civilizatie !
mai inati in India, Iran si lumea islamica( iar de la inceputul secolului <=Ilea, prin
negustorii portughezi, spanioli si olandezi ! si in special, spre sfarsitul aceluiasi secol,
prin misionarii iezuiti.
Incepand din secolul al IIlea i.e.n. si pana in 6urul anului EF// ! deci timp pde
doua milenii ! China a dat lumii accidentale incomparabil mai mult decat a primit.
Cercetarile pe care lea intreprins >. Needham lau dus la concluzia ca procedeele de
fora6 ale chinezilor au inspirat forarea primului put artezian din Auropa 3cel de langa
Dillers, EEG?4( ca primele sonde din sudvestul 05A au fost forate folosinduse metode
intrun fel asemanatoare vechilor metode chinezesti( ca inventia rotilor cu zbaturi
constituie in mod curent in China in sec. =III ! ar fi putut influenta primele incercari
ale europenilor in aceasta directie 3Carcelona, E.J-4( ca RChina trebuie sa fi exercitat cu
siguranta o influenta asupra constructorilor primelor poduri cu arcuri segmentare din
Auropa, cum este 'onte =ecchio din )lorenta 3E-.J4,( ca Rastronomia moderna
utilizata, nu coordonatele eliptice grecesti, nici masuratorile azimutale arabe, ci sistemul
ecuatorial chinez( iar in ce priveste inventia tiparului, savantul englez este categoric7
,Au sunt convins ca *utenberg cunoastea tiparul chinez cu caractere mobile, macar de
auzite.,
Cresterea viermilor de matase, razboiul de tesut actionat de apa si masinariile de
filatura a matasei au fost aduse in Auropa din China. Obtinerea portelanului a fost
impulsionata de modelul portelanurilor chineze pe care insa europenii nau a6uns
niciodata sa le egaleze in calitate. :oaba 3care in Cizant apare abia in se. =III4,
harnasamentul cu tractiune pectorala al cailor 3adus in Auropa de popoarele slave si
germanice4( orologiul mecanic 3constituit in europa in anul E-//, deci cu mai bine de
doua secole dupa cel din Maifeng4( dispozitivul de etansare a compartimentelor de pe
nave, sunt tot de aceeasi origine. Inventia hartiei 3E/. e.n.4 va fi difuzata in lumea araba
! unde prima manufactura dateaza din anul IE., in 0iria, in Agipt 3unde va inlocui
papirusul4, in 1aroc, apoi in 0pania 3unde prima manufactura este mentionata in EE./4,
in sudul )rantei, apoi in restul Auropei. 'odurile arcuite, podurile suspendate cu lanturi
3in E?I. rusii aduc ingineri chinezi sa le construiasta poduri4, tehnologia perfectionata a
fierului si a otelului, busola si cunoasterea principiilor deviatiei magnetice, pulberea,
umbrela plianta, scaunul purtat inchis 3palanchinul4, tehnica decorarii textilelor cu
desene tiparite, metoda standard de interconversiune a miscarii rotative si a miscarii
retilineare, sunt alte contributii pe care chinezi leau adus progresului tehnologic al
europenilor.
Numeroasele plante, arbori si flori provin din China7 piersicul si portocalul
3acesta din urma, adus de arabi in Auropa in sec. <I4( caisul si lamaiul 3ultimul tot de
arabi adus, in sec. <III4( crizantema si camelia, azaleea si bu6orul. ;in China a fost
adusa si samanta de soia. Ceaiul ! mentionat ca bautura obisnuita in China inca din anul
G?Je.n a fost adus in Auropa in secolul al <=IIlea.
In domeniul stiintelor medicale, de o deosebita importanta este tehnica
imunizarii, de certa origine chineza. =accinarea antivariolica 3prin inocularea virusului
din pustula variolica in nara bolnavului4 era de uz curent in China in mod sigur in sec.
<=I ! dupa traditie, chiar din secolul <I( de unde, prin &urcia, a a6uns sa fie practicata
de europeni la inceTutul secolului al <=IIIlea 3pentru ca in EI"? AdUard >anner sa
puna la punct vaccinul antivariolic4. *imnastica medicala a fost de aseamenea inspirata
de exemplul chinezilor. 'ractica tot mai larga in toata lumea a tratamentului prin
acupunctura este o alta contribuitie importanta a medicinei chineze. Influente ale stiintei
chineze se pot identifica in fizica europenilor din sec. <=III, in dezvoltarea teoriei
ondulatorii( sau in cunostintele de baza ale fenomenului magmatismului. ;e asemenea,
in astronomia practica, precum si in adoptarea coordonatelor ecvatoriale chineze de
catre parintele astronomiei moderne &Lcho Crahe, la sfarsitul secolului al <=Ilea, si
care se atunci nu au mai fost abandonate. RIn ceea ce au ele modern, stiintele
experimentale ce se dezvolta incepand din secolul al <=Ilea se acorda cu conceptiile
chineze, absente in traditia occidentala 3magmatism, notiunea de camp de forta, ideea
de varte6 corpuscular, ideea propagarii prin unde, logica combinatorie, conceptia unei
totalitati organice si a autoreglarii organismelor, 3>. *ernet4.
Incepand din secolul <=I descrierile de calatorie ale misionarilor iezuiti in
China au dat europenilor sugestii de inovatii si de reforme socilae findamentale. In
secolul al <=IIIlea continua sa apara in )ranta asemenea opere descriptive de mari
proportii7 una in E? volume, alta in -J ! 0tiinta demografica moderna sa nascut
urmand exemplul Chinei7 =auban il sfatuia pe Dudovic al <I=lea sa procedeze dupa
exemplul chinezilor la recensamantul populatiei. Aconomia politica a fost impulsionata
de gandirea fiziocratilor 3). SuesnaL, :. ). &urgot etc.4, care, tinand seama de
importanta acordata de statul chinez agriculturii, au subliniat preeminenta productiei
agricole fata de activitatea industriala sau comerciala. In filosofie, influenta chineza in
gandirea lui Deibniz este indubitabila. )ilosoful german intretinea legaturi stranse cu
iezuitii din China. Conceptia sa despre ierarhia si ordinea prestabilita a monadelor
evoca imediat conceptia neoconfuciana despre acel principiu imanent, inerent oricarei
fiintei, de ordine si de armonie universala.
Nici in procesul de formare a gandirii politice moderne europene influenta
Chinei na fost absenta. R0ecolul luminilor, sa servit de exemplul Chinei in lupta sa
contra Cisericii, a privilegiilor si abuzurilor feudale, gasind in realitatea chineza
modelul unui stat civilizat si prosper, fondat pe ratiune si pe dreptul natural. RCeea ce
au cunoscut mai mult chinezii, ceea ce au cultivat mai mult, ceea ce au perfectionat mai
mult este morala si legile, ! 0punea =oltaire. In )ranta, instituirea sistemului de
examene pentru anga6area si avansarea functionarilor publici 3recrutati, dupa :evolutia
)ranceza, din toate clasele sociale4 a fost o masura inspirata de modelul Chinei.
Adoptarea sau imitarea arhitecturii si gradinilor chineze, a mobilelor, picturilor si
portelanurilor chineze au contribuit la rafinarea gustului artistic( iar cultul chinezilor
pentru natura, cunoascut si apreciat acum de europeni prin produsele lor artistice, a
contribuit la exaltarea sentimentului naturii pe care il va promova scoala romantica.
'erioadele civilizatiei chineze
0tate si dinastii
&raditia situeaza la inceputul istoriei chineza un numar de imparati legendari. In
realitate numarul acestor persona6e fictive consemneaza, succesiv, anumite inventii,
anumitor momente si faze de civilizatie. Astfel, primul imparat, )uxi, ar fi inventat
plasa de pescuit si laturile vanatorilor( el a inceput cel dintai sa coaca alimentele, sa
imparta tara in clanuri si sa domesticeasca animalele. Celui deal doilea, 0hennong, i
se atribuie inventia plugului, cultura cerealelor, stabilirea targurilor si descoperirea
propietatilor curative ale plantelor. 5rmeaza Hoang>i, care ar fi inventat caruta si
barca, arcul si sagetile, mortarul si construirea caselor, scrierea si cele EG tonuri
muzicale( el ar fi instituit riturile funerare si sitemul preturilor, a impartit tara in
provincii si a initiat crestrea viermilor de matase. 5n caracter mai putin mitic, mai putin
vag au ultimii trei, 8ao, 0hun si 8u( primului i sar datora inventia imbracamintei,
muzica, liturgica, determinarea astronomica a lunilor si anotimpurilor, lupota contra
fluviilor si turnarea primelor trepieduri de bronz.
'rima epoza din istoria Chinei aasupra careia rezultatele sapaturilor arheologice dau
informatii certe est( si in special de o frumoasa ceramica policroma 3negru, rosu, alb4, in
a carei decoratia ceramicii de Cucuteni. ;ar cel mai tipc produs al ceramicii chineze din
prima faza a neoliticul##ui este vasul cu trei picioare 3tripodul, numit li4 din zona nord
estica, forma necunoscuta in nicio alta parte a lumii. ;in aceasta epoca se cunoaste o
aseazare aparuta de un val de pamantbutut, lung de E,. #m, inalt de - m ! dar a carei
baza de " m arata ca putea fi mault mai inalt. 0e pare ca la aceasta data boul si calul
erau domesticiti. ;e dinastia <ia este legata si traditia fundarii unui stat in val#ea
)luviului *alben si instituirea unei suveranitati ereUditare.
1ai bine cunoscuta este perioada dinastiei 0hang 3 E.G- ! E/GF i.e.n.4 gratie
descoperirii si descifrfrii ! la inceputul secolului nostru ! a primelor documente scrise7
inscriptiile pe oase si pe carapace de broasca testoasa. 'e aceste obicte ghicitorii de
profesie formulau intelesurile crapaturilor produce sub actiunea caldurii. ;ar alaturi de
intrebari, aceste Roase oracole, mai putin contin si alte inscriptii care constituie un
important material documentar asupra epocii. )orma de exprimare este foarte lacomica
! intre E/ si ?. de cuvinte( sau descoperit pana in prezent peste E//./// de asemenea
piese de inestimabila valoare documentara.
:angul 0hang, forma in nordvestul Chinei, era o monarhie inca primitiva,
bazata pe un sistem social care ! in sec. I< i.e.n ! va capata forme mai bine definite.
:egele imparte tara in feude pe care le distribuie familiei sale, prietenilor si unor
capetenii tribale in schimbul obligatiei acestora de ai furniza trupe in caz de razboi. 5n
profund sentiment religios bazat pe cultul stramosilor domina aceasta epoca. :egele era
seful culturii de stat. 0e construiesc acum orase fortificate, penstru a preveni surpriva
atacurilor unor triburi vecine, dar aceste orase nau importanta economica. 0ocietatea
chineza era o societate prin excelenta agricola7 cresterea animaleor va avea, tot cursul
istoriei chineze, o importanta cu totul secundara. Cresterea viermilor de matase era
demult cunoscuta. 1atasea devine, inca de la inceputul acestei epoci, un produs tipic al
economiei chineze.
Apoca 0hang continua tehnica ceramicii epocii anterioare( dar marea noutate pe
care o aduce epoca este fabricarea si turnarea bronzului. Civilizatia 0hang este o
civilizatie a bronzului. =asele rituale de bronz 0hang, cu trei sau patru picioare
concave, decorate si purtand inscriptii, surprind atat prin nivelul tehnicii turnarii, cat si
prin gustul artistic al formelor si ornamentelor. ;e la sfarsitul epocii 0hang dateaza
1area :egula, opera care in cele " articole cuprinde norme, instructiuni, indicatii de
guvernare, agrare, religioase, 6uridice, administrative si de comportare morala. Degile
excesiv de dure si metoda autocrata de guvernare au terminat prin a povoca o
nemultumire generala. 5ltimul rege 0hang a fost alungat de o rascoala populara, in anul
E/./ i.e.n. ! data de la care incepe cronologia sigura a istoriei chineze. 0tatul 0hang,
primul stat chinez cu o fizionomie politica si culturala definita, si care a exercitat o
influenta civilizatorica si in afara frontierelor sale, sa prabusit din cauza miscarilor
sociale interne, dar si in urma presiunii triburilor 2hou.
Aceste triuri, stabilite in nordvestul Chinei, absorbisera elemente nomade
mongole cu care venisera in contact. ;upa ce au cucerit regatul 0hang ! continuand
apoi sa supuna si numeroase triburi din zonele de munte si sa ocupe teritorii
considerabile ! au dat regatului lor o organizare statala care le va asigura dominatia
timp de mai bine de F secole 3E/GI ! GJI i.e.n.4.
&orusi epocaa de decadenta politica si economica a perioadei R, :egatelor
Combatante a fost si o epoca de intensa fermentatie intelectuala, activitatea stimulata si
de spectacolul prabusirii vechilor institutii si a vechilor principii morale. Consecintele
in campul practic nau intarziat sa se manifeste. Astfel, teoriile R0colii legiste, au
inspirat o serie de reforme, care au inaugurat o noua perioada in istoria Chinei7
perioada imperiuului si a unificarii intregii tari. 'entru data China devine un stat unitar.
1eritul acestor importante reforme al unificarii Chinei ii revine puternicului stat
militariost Sin 3G..G/? i.e.n.4, stat care ocupa o suprafata importanta de teritoriu pe
malul apusean al )lu, *alben. :egii Sin au luptat impotriva regatului 2hou cu o rara
feocitate 34in G." i.e.n au fot masacrati J//./// de prizioneri4 ! si in cativa ani au
cucerit rand pe rand toate marile regate feudale 2hou.
In GGE i.e.n. suveranul Sin ia titlul de imparat, dominand ca unn autocrat
absolut. Institutiile vechiului stat VUin au fost extinse acum asupra noului imperiu.
0istemul feudelor date in uzufruct de stat nobililor a fost abolit, sa instituit serviciul
militar obligatoriu, toti unctionarii erau militarizati, statul a fost impartit in
guvernatoare si districte, sa stabbilit o legidslatie unitara, masurile si greutatile au fost
standardizate, comertul matasei sa intensificate, iar traditionalismul sistem de scriere a
fost modificat. 1arele 2id a fost reconstruit, cu imense sacrificii umane, pe o mare
distanta. *andirea libera a fost suprimata, scolile private de asemenea, instructiunea a
devenit monopol de stat. 1arele 2id de aparare contra invaziilor hunilor din nordvest
avea acum o lungime de peste G..// #m, cu numeroase fortarete si turnuri de paza, cea
mai impresionanta opera de constructie a lumii, intrecand chiar piramidele Agiptului. 0
au construit Rdrumurile regale,, reverzate exclusiv curtii, largi de I. m, cu pini plantati
pe margini( apoi numeroase palate, parcuri si resedinte de vara, peste GI/ de refedinte
pe o raza de E// #m in 6urul capitalei.
&oate aceste aspecte ale guvernariiSin au facuto odioasa atat poporului cat si a
intelectualilor. Cu atat mai mult cu cat la lipsa de scrupule, la risipa si la cruzimea de
care dadeau dovada imparatii Sin sa adaugat si decretul imperial prevazand distrugerea
cartilor care erau in dezacord cu ideologia si cu politica regimului.
:eactia contra tiraniei na intarziat. In anul GE/ i.e.n. a izbucnit un razboi civil
care a pus capat dinastia Sin. ;upa victorie, conducatorul rascoalei Diu Cang ! taran de
origine ! a devenit primul imparat al noii dinastii Han, care va domni mai bine de patru
secole 3G/F i.e.n ! GG/ e.n.4.
'entru prima data in istorie, imapartii Han au reunit toate teoriile care compun
China de azi. Impartirea in provincii dateaza in aceasta epoca7 GJE de state feudatare si
E/- districte, impreuna totalizand E-EJ prefecturi. ;ar statele Rfeudatare,, in realitate
erau sever controlate de catre puterea de stat. Imparatul acorda fiefuri, dar in acelasi
timp pastra neschimbata impartirea administrativa a tarii si intregul aparat birocratic.
Corvezile, excesive in epoca Sin, au fost mult usurate7 agricultura a fost
spri6inita( totodata imparatii Han acorda o atentie deosebita dezvoltarii oraselor si
comertului, prin extinderea sistemului monetar. ;in 'ersia si India se introduc in China
canepa, nucul si vita de vie. 0e institue numeroase monopoluri de stat ! pe vanzarea
sarii, a fierului, a lemnului, a vinului( pe distribuita apei si pe turnatul aramei. Cartile
atribuite lui Confucius devin manuale, iar confucianismul a6unge religie de stat. Iau
nastere diferite comunitati religioase, buddihismul este recunoscut oficial. )oarte
raspandite sunt acum si societatile secrete ! formal, cu caracter religios ! care vor
spri6ini rascoalele populare de la sfarsitul epocii Han 3R&urbanelor *albene,, din EFJ
e.n., a RHotilor de orez,, etc.4. In anul E?I i.e.n. este abolita pedeapsa cu mutilarea, iar
in E-/ i.e.n. se procedeaza la o reforma a legilor penale. In E/. e.n. este inventata
hartia. Inainte de aceasta data, scrierile lui Confucius fusesera sapate pe stele de pitra
3EI. i. A.n.4, dupa care se va inventa ! in EE. i.e.n. ! scrierea cu a6utorul cernelei si
penelului.
=iata plina de fast de la curte era insa dominata de Rprezicatorii, si vra6itorii
foarte influenti, de eunuci fara scrupule, de intrigi criminale care 3de pilda, sub
imparatul Nudi4 vor duce la exterminarea a zeci de mii de persoane. In capitala se
formeaza o puternica grupare a oamenilor de litere, a invatatilor, care isi propuneau sa
supravegheze moralitatea conducatoriloir( dar intrigatii eunuci izbutesc sa faca sa fie
omorati o suta de intelectuali, iar peste trei ani, alti F// sa fie inchisi, torturati sau
executati. Nici reactia na intarziat si cu o furie sporita un general puse sa fie ucisi G///
de eunuci.
In anul GG/ e.n. dinastia Han dispare in haosul dintre pretendentii la tron, al
intrigilor de palat, al dezordinilor interne, care duc la 6afuri si distrugeri de orase, de
morminte, de numeroase opere de arta si literare. 'entru o perioada de ?/ de ani
imperiul se dezmembreaza in trei state, reunificate si din nou separate, pana in .F"e.n.
Aceasta lunga perioada de dezintegrare politaca a fost o era de foarte intensa activitate
in domeniul gandirii religioase si filosofice, era de consolidare a buddihismului in
China.
:eunificarea imperiului a inceput sub dinastia 0ui 3.FE?EF4, in timpul careia
China a cucerit 1anciuria meridionala. 0au facut reforme in resorturile finantelor si
6ustitiei, sau instituit examene pentru recrutarea functionarrilor, sau executat mari
lucrari de constructii, sa sapat un canal de E..// #m, cel mai lung din lume, terinat in
sec. <I=. Navaliri ale turcilor si rascoale taranesti rastoarna dinastia 0ui, careia ii ia
locul dinastia &ang 3?EF ! "/I4.
Apoca &ang a fost perioada de apoogeu a civilizatiei chineze. Imperiul sa extins
mult in nord si in vest, 1angolia a devenit stat vasal incorporat imperiului, iar
&ur#estanul ! protectorat chinez. China intervine si in India septentrionala( in sud
ocupa delta fluviu lui :osu din Indochina, iar in Asia Centrala, zona bazinului &arim,
dar sufera si infrangeri din partea arabbilor aliati cu turcii si a tibetanilor.
China desfasoara acum o politica panasiatica( 'ersia, India, >aponia si chiar
Imperiul roman trimit ambasade la curtea ei. *uvernul central a fost organizat in sase
ministere, sistemul examenelor pentru functionarii statului a fost perfectionat, taranii au
fost impropietariti, dar se inmultesc si latinfundiile. Comertul ia acum o mare
dezvoltare. China exporta mari cantitati de orez, porumb.,,0ub ;inastia &ang, China a
fost fara indoiala cea mai mare tara din lume si cea mai mare civilizatie.,
Comandantii militari ai zonelor de frontiere dispuneau de puteri exceptionale.
:ebeliunea unuia dintre ei, An Dushan, sa soldat, dupa F ani de lupta, cu milioane de
victime omenesti, dupa marturiile timpului.
&oleranta religioasa prin care sa remarcat aceasta dinastie, al carei reprezentant
ilustru a fost &ai 2tong, a permis raspandirea si dezvoltarea doctrinelor budiste, precum
si a zoroastrismului, maniheismului si a misionarilor crestini nestorieni.
=iata culturala a capatat un puternic impuls, impuls pe care in acest timp China
la transmis si >aponiei, tinando sub influenta sa. A fost epoca de aur a poeziei, epoca
in care au trait cei mai mari poeti ai Chinei, Di &aiCo, ;u )u si Nang Nei, si in care
au aparut marile scoli de pictura. Capitala ChangWan era o frumuste care ii uimea pe
contemporani, chinezi si straini. In secolul al =IIIlea biblioteca imperiala numara
.J/// de volume. 0culptura se elibereaza acum de schemele religioase( iar pictura, in
special cea de influenta budista, culmineaza cu celebrele fresce din ;unhuang. In arta
portelanului se defineste stilul caracteristic &ang ale celor - culori 3decoratia in galben
si verde pe fond alb4. &extele clasicilor gravate pe stele de piatra sunt transferate, cu
a6utorul cernelei, pe hartie. *ravura in lemn devine o arta foarte populara iar pe la
mi6locul secolului al <Ilea se inventeaza de catre 'i 0heng caracterele tipografice
mobile.
0i dinastia &ang a fost inlaturata tot in urma unei rascoale taranesti, din sud.
:ascoala sa intins in nord, capitala tarii a fost 6efuita si devastata, in timp ce
guverbatorii militari se luptau intre ei pentru tron. ;upa o perioada de peste ./ de ani
de anarhie militara si de suverani efemeri, unul dintre acesti sefi militari izbuti sa
fondeze o dinastie, ;inastia 0ong, care a durat mai bine de trei secole, intre "?/ ! EGI",
si sa realizeze unificarea Chinei.
Apoca 0ong a fost o epoca de pace. Armata a fost demobilizata, taranii
inproprietariti, iar administratia militara a fost desfiintata. Apoca de pace a favorizat
progresul vietii intelectuale, al artelor si literelor, domenii la care aveau mare ambitie sa
participe activ si imparatii si aristocratia, fapt care a imprimat productiilor culturale un
stil de eleganta si rafinament. In secolul al I<lea se incearca o mare reforma
economica si fiscala, contra exploatarii latifundiarilor se preconizeaza masuri pentru a
usura conditia taranilor, suprimanduse corvezile si inlocuinduse cu un impozit
personal, reprimanduse camataria, etatizanduse comertul, scutinduse pen tru o
perioada de . ani de biruri pamanturile nou destelenite, danduse samnata cu imprumut,
cu un procent minim, acordanduse pensii batranilor, bolnavilor si celor care nu gaseau
de lucru. 0a intocmit un nou cadastru al imperiului, monopolul statului asupra sarii si
bauturilor a fost mentinut, nu insa si cel asupra ceailui. ;ar intreaga aceasta legislatie,
care a ramas in vigoare abia E/ ani, sa lovit de rezistenta functionarilor si de interesele
latifundiarilor.
In domeniul cultural, epoca 0ong a facut progrese remarcabile. 0crierile sau
raspandit enorm, in mase tot mai largi, gratie inventiei tiparului, in secolele =III si I<.
In secolul al <lea sau tiparit clasicii confucianismului, iar in secolul al <Ilea tiparul
devine de uz general. 'oezia nu sa ridicat la nivelul artistic al epocii precedente( dar
acum apare genul poeziei scrise pentru a fi cantata, precum si un gen literar nou,
asemanator romanului. In arta perioada 0ong a fost epoca de aur, asa cum perioada
&ang fusese epoca de aur a poeziei. ;in secolul al I<lea a inceput marea epoca de arta
a portelanului. Cu aceste progrese cultura 0ong a iradiat asupra intregii Asii Orientale.
Imperiul 0ong a inceput sa se destrame inca din EFGI, sub presiunile unei ligi
tribale a tungusilor care invadeaza si ocupa China de Nord. 5n secol mai tarziu *engis
Mhannavaleste si darama pana la pamant capitala Cei6ing, ocupand toata China de
Nord.
0tapanirea mongola a durat pana in E-?F. Hanul Mubilai sa proclamat imparat
al Chinei, fondand dinastia 8uan. Orasul Cei6ing a fost reconstruit. Mubilai sa dovedit
a fi foarte tolerant in materie de religie, prote6and budistii, calugarii si chiar pe cei
crestini. Impreuna cu negustorii italieni, in EG"J misionarii catolici patrund in China. 0e
dezvolta comertul asiatic. Negustorii venetieni a6ung in China in EGIE, printre ei, 1arco
'olo care a ramas aici GJ de ani, fiind foarte bine priomit de imparat. =iata culturala
insa stagnneaza. 0ingurul gen literar care se dezvolta acum este teatrul.
;upa un secol, situatia economica precara, luptele interne si incapacitatea
imparatilor au dus la dezintegrarea statului mongol. Criza economica din sud provoaca
o mare rascoala care a eliberat sudul de mongoli( in acelasi timp rascoala era indreptata
si impotriva latifundiarilor chinezi si a negustorilor straini. ;in mi6locul rasculatilor
apare un sef, taran de origine, 2hu 8uanzhang, care ocupa Cei6ingul, se proclama
imparat, initiind dinastia sub numele de 1ing. ;inastia 1ing este a treia de origine
taraneasca.
Campaniile militare victorioase in mongolia au neutralizat momentan orice
pericol de atac dispre stepe. 0au contrruit mari flote fluviale si maritime care au a6uns
pana in *olful 'ersic, 0omalia si coasta orientala a Africii.
In domeniul ideologic, reactia a fost radicala. &ot ceea ce era strain se cauta sa
fie eliminat urmarinduse o reintoarcere la modelele clasice din epoca Han. Creratia
literara si artistica a deveit arida. Cele mai inalte culmi le atinge totusi arta ceramica,
portelanul. In schimb, aceasta epoca a fost epoca marilor culegeri de texte( la inceputul
secolului al <=lea se compileaza cea mai mare enciclopedie din lume, in GGFI. de
fascicule care na putu fi tiparita din cauza dimensiunilor sale uriase, din care au ramas
mai multe fragmene. 'rogreseaza teatrul si romanul, genuri dispretuite de literari pentru
caracterul lor popular. Admisi in mod oficial la Cei6ing, misionarii iezuiti italieni
introduc la curte matematica si astronomia europeana.
;upa E... imperiul 1ing se clatina. China duce lupte cu 6aponezii pentru
ocuparea Coreei, dupa care, Coreea ramane intro situatie de semivasala a Chinei.
Aconomia chineza este ruinata de razboaie, si foamete si dezastruoase inundatii. In
E?-- manciurienii se organizeaza intro formatie statala, formand dinastia manciuriana
Sing. In E?JJ taranii rasculati ocupa Cei6ingul si ulrimul imparat 1ing se sinucide.
Nobilii prefera sa cheme in a6utor pe manciurieni, a caror dinastie a pus stapanire,
pentru aproape -// de ani, pe intreaga China. 0ub noua dinastie Suing administratia a
fost repede organizata si pusa sub control manciurian. )eudele au fost abolite. Insula
)ormosa a intrat efectiv in componenta imperiului. Iezuitii au construit o turnatorie de
tunuri la Cei6ing, iar armata a fost dotata cu armament modern, ceea ce a pus la adaport
China impotriva arcasilor din stepe. Imparatul a incredintat iezuitilor problemele
cartografierii tarii, intocmirea hartii geodezice, reforma calendarului si 1arele Atlas al
Chinei. Comertul cunoaste o era de mare prosperitate, splendide portelanuri si obiecte
din lac se exporta masiv in Auropa.
In campul artei, ceramica chineza atinge culmea efectului artistic decorativ. ;ar
pictura stagneaza. Aste epoca marilor enciclopedii, din EIG. dateaza cea mai mare
enciclopedie chineza tiparira, in circa E//// de volume. 0e redacteaza mari dictionare(
cel mai vast repertoriu de ideograme, il inregisgtreaza dictionarul din EIE?. 0e alcatiesc
vocabulare de fraze, expresii, aluzii. 0ensul critic si metoda de cercetare istorica fac
progrese considerabile. 0e constituie acum imensa biblioteca imperiala. 'oezia si proza
insa nu fac progrese. &eatrul devine din ce in ce mai rafinat, dar genul este in
decadenta. In schimb romanul a6unge un gen tot mai popular.
Duxul exorbitant al Curtii, coruptia functionarilor, presiunea fiscala crescanda,
saracia generala a populatiei au fost cauzele care au dus la rascoala taraneasca din EIG.,
organizata de societatea secreta a Dotusului Alb. 0ituatia era alimentata si de ;inastia
Alogena, care desi isi parasise limba, obiceiuril(e, deprinderile razboinice si cu toate ca
asimilase cultura chineza, nu renuntase la privilegiile ei abuzive.
Creste tot mai mult si presiunea economica si politica a europenilor asupra
Chinei. Da inceputul secolului al <I<lea Anglia introduce in China si alimenteaza in
mod deliberat viciul ruinator al opiului. In timpul asa numitului razboi al opiului, din
EFJ/EFJG, flota engleza debarca si insula HongMong devine posesiune engleza,
obligand deschiderea de . porturi. 0e reia comertul cu Auropa si autorizarea rezidentei
strainilor, stabilirea agentilor condulari englezi. ;upa EFJJ, America, )ranta si alte
mari puteri obtin tratate similare. ;ar istoria se repeta7 armata e slabita, birocratii nu
sunt i#n stare sa faca fata noii situatii. Nemultumirea generala culmineaza cu rascoala
taraneasca &ai'ing, conducatorul rascoalei isi ia titlul de imparat, in timp ce in alte
puncte izbucnesc alte reascoale de mari proportii. :azboiul cu Anglia si )ranta,
ocuparea Cei6ingului de alti aliati, tratatul din EF?/, care ii obliga pe chinezi la multe
concesii, au subminat enorm suveranitatea Chinei.
Cu a6utorul mercenarilor si al puterilor europene,
:egimurile pe care le instaurasera rasculatii au fost rand pe rand distruse, cu
imense pierderi de vieti omenesti( . milioane numai in provincia 8unan. 5rmare a
penetratiei colonismului european a fost stagnarea agriculturii si a mestesugurilor,
prosperand doar negustorii. In bazinul &arim turcii findeaza un regat independent. &imp
de J/ de ani destinul Chinei a stat in mainile unei imparatese manciu, Cixi, o femeie cu
idei conservatoare, egoista si cruda.
&A:ANII 0I NOCIDII
;ea lungul intregii istorii a Chinei, la baza marilor sale realizari in domeniul
culturii si al civilizatiei a stat munca grea, tenace si in mizerie a taranului. Caza
materiala a tuturor acestor realizari a constituito aproape cursiv agricultura. In nici un
moment al istoriei lor chinezii nu au trecut printro faza pastorala. ;e cand siau facut
aparitia au fost cunoscuti ca sedentari, ca agricultori, gtraind in sate, dupa ce
domesticisera porcul si cainele, boul, oaia si bivolul. Conditiil(e de viata ale taranului
nu ne sunt suficient cunoscute. Cu rare si neesentiale schimbari au ramas aceleasi. ;oar
ocupatiile au adaugat cateva variante regionale7 in tinuturile muntoase din sud7
vanatoarea, exploatarea forestierea si cultura ceaiului( in regiunile din apropierea marii7
pescuitul, extragerea sarii, exploatarea trrestiei de bambus si in primul rand cultura
orezului.
In orezatii lucrau cu o sapa cu doi dinti sau cu pluguri. Ducrul era ritmat de o
toba. Numai printro munca istovitoare, supraomeneasca a putu supravietui o populatie
agricola atat de numeroasa, mereu in crestere storcand pamantului doua recolte pe an,
fara ca taranul sa cunoasca rotatia culturilor, sa discpuna de suficiente ingrasaminte, de
cele mai multe ori de vite de lucru. Copii pazeau vitele, le hraneau, aduceau de la mare
departare apa, sau adunau uscaturi pentru foc. )emeile impleteau, torceau, teseau si
cresteau viermii de matase. In serile de iarna, mai multe familii se adunau sa lucreze
laolalta pentru a economisi uleiul din opaite. O viata in care statul nu intervenea decat
pentru a aduna impozitele sau pentru ai duce pe barbati la constructii de mari edificii,
de drumuri, de canale, de fortificatii. 0atul isi duce existenta la umbra autoritatii capului
de familie sau al sfatului batranilor. Numai cand marile calamitati ale naturii ii aruncau
in pustiul foametei si al disperarii, sau cand rabdarea a6ungea la capat, valul rascoalelor
taranesti se intindea in toata tara, rasturnand dinastiile domnitoare.
Nu se poate vorbi de existenta, in China antica, a unui sistem social sclavagist.
0clavii existau din timpuri stravechi dar sclavia nu constituia un mod de productie.
Aceasta era o forma de pedeapsa pentru criminali si pentru datornici.
;in cele mai vechi timpuri regimul proprietatii funciare era acela al obstii
satesti. 'amantul apartinea comunitatii rurale, care il redistribuia pentru a fi lucrat.
1arimea lotului atribuit varia in functie de membrii familiei.
5nui grup de F familii i se distribuiau " loturi de pamant, cate un lot de fiecare
familie la care se aduga cel de al "lea lot, un teren public, un teren comunal, care era
lucrat si cultivat in comun de cele F familii. :ecolta, produsele obtinute de pe acest al
"lea lot erau acordate de catre stat dregatorilor sai drept compensatie pentru functia
indeplinita.
Acest mod de productie este acela al obstei agrare, cadru in care nu a a aprut
inca prprietatea privata si care sia mentinut formele comunitare pana tarziu. Ceea ce il
caracterizeaza este o adaptare a formelor comunei primitive la conditiile unei societati
divizate in clase. ;ar se inscrie in sistemul unei societati pe clase numai prin faptul ca
obstea, actionand ca o entitate, plateste tribut autoritatilor de stat, sub forma cultivarii
lotului al "lea si al furnizarii produselor de pe acest teren public diferit de cel al obstei
agrare.
0ecolul al treilea, primul secol de domnie al dinastiei Han marcheaza tgrecerea
de la regimul obstei satesti la sistemul feudal.Apare acum proprietatea funciara privata,
pamantul paote fi vandut sau lasat mostenire. Obstea agrara se destrama si in curand
dispare, dar cel de al "lea lot din sistem ramane pana in sec.II ca singura forma de
retributie, de salarizare a functionarilor statului.
Conform normei fundamentale ale regimului feudal, pamantul pe care il avea in
folosinta taranul ii era cedat de seniori. In principiu, pamantul apartinea monarhului,
care il distribuLia vasalilor in schiombul serviciilor lor, sau il putea retrage si da altui
vasal. ;ar in curand marii vasali vor considera ca pamanturile le apartin prin drept de
mostenire, vor manifesta o tendinta de independenta si chiar vor intretine tupe proprii.
&aranii datorau seniorului o parte din recolta, prestatii de corvezi, participare la razboi,
totul in schimbul unei vagi Rprotectii,. 0eniorii feudali primeau de la imparat
investitura7 o brazda de pamant simbolica, pe care seniorul o ducea acsa, si pe ea isi
construia altarul pe care aducea ofrade zeilo si stramosilor.
&raiuan in orase fortificate cuL G randuri de ziduri intre care se afla situat,
seoparat cartierul negustorilor si al mestesugarilor.
Nobilii se distingeau prin descendenta lor din stramosii ilustri. Ca urmare, ei
aveau dreptul sa posede pamanturi, sa faca parte dintrun clan, sa detina o functie in
stat, sa oficieze cultul stramosilor si sa transmita fiilor lor aceleasi privilegii. )iecare
clan isi avea stramosul sau ! unu zeu sau un erau, un animal totemic sazu o planta 3de
regula meiul4. Autoritatea sefului de clan erra absoluta. Incadrati intro ierarhie righida
nobilii erau impartiti in . categorii, intinderea feudei lor era ! cel putin la inceput ! in
functie de pozitia lor in cadrul acestei ierarhii. ;aca era lipsit de propietate, nobilul
putea intra ca vasal in serviciul unui nobil de rang superior, indeplinind chiar functii
umile ! de scutier, halebartier, bucatar, bir6ar, etc. Alti nobili se ocupau cu comertiul
sau devenau administratori ai marilor proietati( altii isi alegeau alte ocupatii ! de
institutor de sate, de medici, de ghicitori, etc. ;ar in orice situatie a6ungeau, ei
ramaneau nobili, puteau ocupau cele mai inalte functii si nu se amestecau niciodata cu
simplii muritori, care nu apartinea aritocratiei. 5n nobil putea fi in acelasi timp senior
feudal si vasal a unui feudal mai puternic de un rang superior si mai bogat. Cu
inspauratrea imperiului 3catre sfarsitul secolului - i.e.n4 aventurierii si noii imbogatiti
au privat in mare masura nobilimea ;A '5&A:A 0I ':I=IDA*IIDA AI. Clasa nobililor
sia mentinut prestigiul si puterea numai detinad calitatea de functionari ai imperiului.
Noua nobilime o constituiau inaltii functionari innobiliati de imparat, care le acorda si
latifundii.
Insa regele era totodata seniorul feudal suprem in statul sau, dar si vasal, ! in
virtutea situatiei si a titlului sau de Rfiu al cerului, ! al seniorului din inaltimi. Ara
investit cu functii sacre, putand oficia numaiu el mariile sacrifici. Al promulga legile,
era seful suprem al 6ustitiei si, in principiul, al armatei. :egalitatea era erediatara(
primul fiu al sotiei legitime devenea mostenitorul de drept al tronului.
Incapand din secolul G i.e.n imparatul ramane capetenia nobilimii, careia el ii
fixeaza rangurile( el hotaraste politica imperiului, celebreaza acte rituale de stat, acorda
si retrage titlurile nobiliare. Aste un autocrat cu o aurola de natura divina, care prin
calitate lui de fiu al cerului si prin virturiile sale personale garantaeza bunatatrea si
moralitatea statului. &oate acestea ! teoretic, practic, insa incapacitatea si lipsa de
prestigiu personal ale unor imparati ii despuiau in ochii poporului si ai curtenilor din
acesta aureola.
)unctionarii
O importanta efectiva si fundamentala a avuto in china ! incepand din sec. III
i.e.n. ! clasa functionarilor numiti prin concurs7 un aport original al civilizatiei chineze.
1ateriile de examen, eficienta activitatii lor, prestigiul de care se bucurau, originea lor
sociala si modul real in care au fost recrutati au variat mult dea lungul timpului( dar
institutia astfel construita a ramas spri6inul principal al imperiului. Informatiile cele mai
bogate privind administratia imperiului dateaza doar din secolul al <II e.n.( dar in
esenta aceasta administractie continua structurile secoleleor anterioare.
In varful piramidei administrative se afla un consiliu restrans de - sau . ministri.
5n alt corp de functionari redacta, sub conducerea directa a imparatului, decretele,
verifica executarea hotatarilor si controla aparatul administrativ. Alti functionari formau
cancelaria, secretariatul imperial si cele ? ministere 3personal, finante, rituri religioase,
razboi, 6ustitie si lucrari publice4. Altii erau atasati pe langa casa imperiala sau se
interesau direct de anumite sectoare 3prolemele agriculturii, constructia si intretinerea
canalurilor, educatie si invatamant, relatii externe, etc.4. &orul in aparatul administrativ
centrul era de o mare complexitate si de o noutate surprinzatoare.
5na din particularitatile epocii 1ing si totodata una din racilele oribile ale vietii
politice chineze timp indelungat inca din epoca dinastiei Han ! a fost pozitia influenta
si abuziva a eunucilor, omnipotenta lor in anumite perioade. In sarcina lor erau triburile
privind membrii familiei imparatului( ca atare, li se incredinta comanda garzii palatului,
fapt care le permitea sa a6unga sa ocupe cele mai inalte functii militare. Iar faptul ca
gestionau intreprinderile producatoare de articole de lux pentru curte, si faptul ca tot ei
controlau si modul in care erau platite tributurile, lea permis sa realizeze bogatii
apreciabile. ;evotati dar ambitioasi si perfizi, intrigantii abili si fara scrupule, fiind in
contact direct si permanent cu imparatul, eunucii hotarau numirile f, numarul
fununctionarilor, indeplineau functia de spioni si provocatori, conducand efectiv politia
secreta. ;in EJG?, cand eunucii au fost constituiti din consiliul privat al imparatului,
toate organele de guvernare oficiale au a6uns in realitate in mana lor.
Imperiul era impartit in provincii 3E? in sec. Al <IIlea4( fiecare provincie avea
de regula E/ prefecturi. &oate aceste unitati administrative dispuneau de respectivele lor
corpuri de functionari inferiori, numiti de seful lor ierarhic. Capeteniile satelor erau
alese de locuitori. In raport cu populatia, numarul functionarilor era foarte mic.
Axamenele de concurs se faceau tot la trei ani, la sediul prefecturilor, in
capitalele provinciilor si la palatul regal. Arau cinci feluri de examene tip dectorat ! in
litere, drept, rituri religioase, istorie si studii clasice. 0e acorda mai mare importanta
cunostintelor umanistice decat cele practice, tehnice. Cariera de functionar era tinuta in
mare cinste, era foarte invidiata, caci deschidea respectivului functionar si familiei sale
calea spre cele mai mari onoruri. Cei care a6ungeau in posesia Rdoctoratului, in litere !
categorie care se bucura de cea mai inalta consideratie ! alcatuiau un fel de casta(
acestia erau foarte solidari intrei ei si, fiind cei mai culti si mai dinstisi in maniere dintre
mandarini, afisau totdeauna arogant aer de superioritate. Avansarea functionarilor se
facea dupa criterii obiective 3in teorie4, in baza dosarului ! dosar boagat in note de
servicu, caracterizari, rapoarte ale superioarilor, etc. Cand implineau varsta de ?F ani se
ratrageau din functie( imaparul le acorda o gratificatie, in bani sua in tesaturi4, dar nu o
pensie regulata. Nu era necesar, deoarece din cele mai vechi timptri traditia stabilise ca,
la batranete, parinti trebuiau sa fie intretinuti de copii lor, 'ozitia functionarilor militari
era mult inferoara celei a functionarilor civili. Aste adevarat ca in unele perioade, de
pilda, in secolul F ! E/ era noastra 4 comandantii militari ai provincilor aveau sau isi
arogau in mod abuziv puteri aproape discretionare. ;ar, in linei generala, militarii erau
subordonati administratiei civile. 1ilitarii ! care de obicei erau de origine sociala foarte
modesta ! erau dispretiti de functionarii civili( dar nu numai din considerentul originilor
ci si pentru incultura, aroganta si brutalitatea lor. 1ai ales dupa ce, incepand din secolul
al Flea era noastra , armata a inceput sa fie compusa din mercenari, a sporit a
aversiunea poporului fata de tipul de militari aventurieri. &aranul ! pentru care soldatul
era sinonim cu bandit ! ii detesta pe soltatii tarilor la fel ca pe inamici. Aceste
sentimente antimilitariste erau intretinute de comportarea cruda a militarilor, inclusiv in
razbooaiele civile cand represiunile impotriva populatiei rurale si de la orase eraui de o
cruzime inspaimantatoare. 0crierile timpurilor vechi dau infoarmatii si asupra istoriei
militare chineze. In secolul E- soldatii erau instruti prin exercitii de lupe libere, box,
scrima si tragere cu arcul. Armata era formata din pedestrasi, calareti si care de lupa.
Axista si un fel de artilerie, dotata cu E? tipuri diferite de catapulte, care aruncau asupra
oraselor asediate bolovani, metal topit, lichide otravie si chiar bombe explozive. 0cari si
masinarii montate pe roti permiteau sediatorilor sa escaladeze portificatiile, in timp ce
arcasii floloseau sageti incendiare ! dintre toate armele, insa, cele mai eficiente erau
viclesugul, spiona6ul si amenintarea cu distrugerea completa a orasului si cu
exterminarea totala a poulatiei. Ceea ce, de foarte multe ori se intampla indradevar.