Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TERAPIA PSIHANALITICA
(S.FREUD)
NUME :
STRUCTURA
1. INTRODUCERE
2 . ISTORIA PSIHANALIZEI
3 . BIOGRAFIA LUI S. FREUD
4. TEORIILE LUI S.FREUD
4.1.-TEORIA SEDUCTIEI
4.2.- TEORIA INTERPRETARII VISULUI
4.3- TEORIA ASUPRA INCONSTIENTULUI
4.4- TEORIA AMINTIRILOR REFULATE SI RECUPERATE
4.5- TEORIA ASUPRA SEXUALITATII INFANTILE
4.6- TEORIA IMPULSURILOR
4.7- TEORIA DINAMICA A PERSONALITATII UMANE
7. CONCLUZII
8. BIBLIOGRAFIE
1.INTRODUCERE
Orientarea analitic (dinamic) este prima propunere de intervenie psihoterapeutic
sistematic, ce se dezvolta la nceputul secolului XX din gndirea i practica clinic a lui
Sigmund Freud (1856-1939).
Psihoterapia consta intro aplicare metodic a unor tehnici psihologice determinate, pentru
restabilirea echilibrului afectiv al unei persoane. (Larousse)
Freud spunea : ,,psihanaliza este o psihoterapie care se desfasoara in conditii de rezistenta .
Modalitatea de a depasi rezistenta este analiza rezistentelor.Referitor la alegerea termenului
psihanaliz, Freud l definete:Am numit psihanaliz travaliul prin care aducem n contiina
bolnavului materialul psihic refulat n el.
Psihanaliza clasic studiaz ideile, visele, comportamentele, erorile persoanei, cu scopul de a
descoperi semnificaia ascuns pe care o au acestea pentru individ. Psihanaliza a socat initial prin
doua lucruri : conceptul de inconstient si teoria despre sexualitatea infantila .
Freud i propune s dezvluie rolul diverselor niveluri ale psihicului i dinamica raporturilor
dintre contient, incontient, subcontient, afirmnd c dorinele care vin n conflict cu normele
sociale i cu principiile morale ale persoanei sunt supuse refulrii i alungate n subcontient..
Freud spune ca psihanaliza este un instrument care permite eului s ajung la o cucerire progresiv
a id-ului; el ncearc s arate cum eul social reuete s impun limite id-ului.
Psihanaliza este in acelasi timp un procedeu de cercetare a proceselor psihice cu scopul de a
investiga semnificatia faptelor si reprezentarilor ce au loc in inconstient;o metoda de terapie a
tulburarilor psihice, in cadrul careia se tinde la rezolvarea acestora prin aducerea la suprafata si
clarificarea semnificatiei rezistentelor, transferurilor si dorintelor ascunse ale pacientilor; un sistem
complex de teorii cu privire la efectele proceselor psihice inconstiente asupra trairilor, gandirii si
activitatii oamenilor. Elementele acestor teorii deriva din cercetarea proceselor psihice si terapia
starilor psihopatologice. .
Psihanaliza a fost dezvoltata de Sigmund Freud la inceputul secolului al XX-lea ca teorie
generala a inconstientului. Calea recomandata pentru accesul in inconstient este intelegerea
sensului viselor si a actelor ratate (lapsus-uri).
Semnificatia viselor a reprezentat punctul de plecare al folosirii teoriei psihanalitice ca
posibilitate terapeutica. Interpretarea simbolurilor, produse ale fanteziei sau in relatie cu situatii
originare, isi aduce contributia la elucidarea etiologiei starilor nevrotice si la interpretarea lapsusurilor ca substrat logic.
Interpretarea actelor ratate i simptomatice - o alt contribuie fundamental la investigarea
proceselor incontiente semnat de Freud. Pentru cei mai muli dintre noi actele ratate - ca de pild
erorile de lectur sau de scris, uitrile de tot felul, ticurile etc. - nu au nici o semnificaie, pentru c
snt puse pe seama oboselii, nervozitii, neateniei etc. Freud este primul care a sesizat logica
acestor erori, pornind de la premisa determinismului tuturor manifestrilor noastre psihice.
In general, psihanaliza, presupune ca experientele grave, neprelucrate ale copilariei sunt
refulate, pentru ca altfel personalitatea imatura a copilului nu ar putea rezista acestui conflict.
Niciun copil nu poate suporta, de exemplu, ca este nedorit de unul din parinti, sau chiar urit.
Psihanaliza spera sa obtina o vindecare prin aducerea la suprafata constiintei ,a starilor refulate,
sau cum se exprima Freud: "Unde era Sinele, trebuie sa fie Eul").Scopul psihanalizei afirma Freud
este sa faca din inconstient constient.
.
2. ISTORIA PSIHANALIZEI
Pentru ca psihanaliza a inceput nu atat ca o stiinta, ci a inceput ca o experienta empirica,
terapeutica, si a fost o intuitie geniala a functionarii umane. Pana la Freud psihologia a identificat
viata psihica cu viata constiintei, considerandu-se in sensul acesta ca "orice fenomen psihic se
insoteste de constiinta pe care o are despre el" (J.P: Charrier).
Viata psihica apreciata ca manifestare exterioara pura si exclusiva; aceasta conceptie a fost
vehiculata in sec. XIX si XX de teoriile gestaltiste, behavioriste, nervismul pavlovian si
neuropsihologie.
Freud a incercat sa o desemneze intr-o teorie stiintifica despre functionarea umana, care se
mentine si astazi. Totusi, psihanalistii considera ca in anul 1895, anul aparitiei lucrarii "Studii
asupra isteriei", lucrare semnata impreuna cu Josef Breuer, a inceput evolutia psihanalizei .
1890-ideea de psihanaliza a fost dezvoltat de Sigmund Freud la spitalul Salptrire din Paris.El a
aplicat metoda hipnozei si catharsisul pentru a suprima simptomele, intrun experiment asupra
pacientilor cu nevroza , sub indrumarea mentorului sau Dr. Josef Breuer.
1896-Freud isi numeste noul tratament pe care-l foloseste in tratarea pacientilor
psihanaliza ;
1905-1920-psihanaliza cunoaste o perioada de dezvolatare, perioada in care Freud publica
"Introducere in narcisism" (1914), "Complexul lui Odipe" iar in jurul lui se constituie o echipa de
tineri specialisti care vor ilustra ulterior domeniul psihiatriei, al psihanalizei si psihoterapiei. Este
vorba de E. Bleuer, C.G. Jung (de la Zrich), E. Jones (Londra)
1908- Freud pune bazele Asociatei Vieneze de Psihanaliza
1912-Ernest Jones propune nfiinarea unui "Comitet secret", alctuit din psihanalitii cei mai fideli
i mai apropiai ai lui Freud, comitet care s aib misiunea de a veghea asupra psihanalizei, de a o
dezvolta i de a o apra de orice posibile deformri i alterri. In legatura cu aceasta asociatie
Freud afirma "Imi permit s spun c viaa i moartea mi vor fi mai uoare, dac tiu c exist o
astfel de asociaie, care s vegheze asupra creaiei mele."(Jones, 1957, p. 153, ).
1920- asistam la o modificare a teoriei psihanalitice si o extindere a acesteia, operata chiar de catre
Freud. Aceste aspecte le regasim in lucrarea "Dincolo de principiul placerii" (1920). in aceasta
lucrare, Freud imparte pulsiunile in doua grupe: pulsiuni ale vietii (sexualitate, libido, Eros) si
pulsiuni ale mortii si agresivitatii (Thanatos). De aici Freud procedeaza la o reevaluare a
organizarii sistemului personalitatii sau a "aparatului psihic" in trei instante: Sinele (sediul
pulsiunilor si dorintelor refulate), Eul (cuprinzand preconstientul si cenzura) Supra - Eul
(cuprinzand constiinta morala).
1926-Freud a dorit ca teoria i metoda( folosite in psihanaliza) , pe care le crease, s ocupe un loc
special, n cadrul tiinelor generale despre om i s nu fie puse alturi de "simple" procedee
psihoterapeutice.
1939- Freud se va ocupa de extinderea psihanalizei asupra stiintelor umane: morala, religie,
mitologie, societate, familie, cultura, arta, etc. ("Totem si tabu", "Inhibitie, simptom, boala",
"Moise si monoteismul", "Malaise de la civilisation
Dupa decesul(1939) lui Freud psihanaliza are o istorie tensionata fiind zguduita de crize
interioare determinate de curente desidente. Psihanaliza cunoaste modificari multiple atat in plan
doctrinar cat mai cu seama in planul practicii psihoterapeutice si educatiei. Primele si cele mai
importante curente desidente sunt cele ale lui A.Adler si cel al lui C.G. Jung.
Constatam ca psihanaliza este inca puternica in anumite tari din Europa Occidentala, dar nu in
toate; este foarte puternica si influenta in America de Sud, in Argentina si in Brazilia, in special
4
prin miscarile lacaniene; si se afirma in Europa de Est. In Statele Unite, unde a avut o influenta
preponderenta, este intr-un declin accentuat. In Japonia si in India exista nuclee psihanalitice destul
de puternice, dar izolate. In restul lumii nu gasim. De pilda, Islamul o respinge aproape total,in
parti ale Asiei este absolut absenta.
-Psihanaliza in Romania
1980- n perioada ceauist s-au publicat cteva cri din care se remarca traducerea dr. Gavriliu
- Introducere n psihanaliz, Prelegeri de psihanaliz , Psihopatologia vieii cotidiene (1980)
aprut la editura Didactic i Pedagogic. Dar aceast lucrare a circulat din nefericire numai prin
mediile medicale fiind greu accesibil publicului larg.
1989- situaia psihanalizei n Romnia se putea descrie pe scurt: aproape necunoscut. Existau
antecedente, un interes critic fa de psihanaliz - gsim articole la Nae Ionescu, Mircea Eliade sau
Lucian Blaga, ultimul artnd mai mult interes i n special pentru Jung. Psihanaliza Freudian
Dup 1989- a aprut revista de psihanaliz OMEN editat de Asociaia romn pentru
promovarea psihanalizei (AROPA). Concomitent au nceput s se traduc i texte din lucrrile lui
Freud, aprute prin reviste diverse sau n cri dedicate celebrului autor.
Interesul pentru psihanaliz nu a crescut ns aa cum era de ateptat. ntruct n Romnia opiunea
cultural este dictat de mediile elitiste - psihanaliza s-a limitat din nou la cercuri nchise, la
discuii naive i nu ntotdeauna partizane despre Freud i psihanaliz.
1998 - se remarca o nsufleire a interesului pentru psihanaliz prin apariia site-urilor web care
exploateaz diferite aspecte ale psihanalizei (exclusiv teoretice) Prima micare n acest sens a fost
fcut tot de Asociaia romn... (AROPA) care a publicat primul site de psihanaliz din Romnia,.
Trebuie spus c IPA (International Psychoanalytic Association ) nu este actualmente interesat
de propagarea psihanalizei clasice, freudiene, ct mai ales de politica de acaparare a pieei fostelor
ri comuniste.
n prezent, exist cursuri facultative predate la universitatea Titu Maiorescu din Bucureti i un
program de formare care, din nefericire, se limiteaz la ideea obsedant de a corespunde
exigenelor IPA, i mai puin de a urma direciile lui Sigmund Freud .
Psihanaliza se confrunta cu o serie de clisee ;ce sunt adevarate obstacole pentru clienti ,care
datorita prejudecatilor evita sa apeleze la un psihanalist, sau dimpotriva devin dependenti de
psihanaliza .Acestia nu au suficiente informatii despre ceea ce insemana de fapt o psihoterapie
psihanalitica . n ambele cazuri, se poate vorbi despre rezisten la psihanaliz.
Exemple de clisee negative: Psihanaliza se ocup doar de sex.,visele vorbesc doar despre sex
,orice obiect lung este un penis i orice obiect concav este un vagin;;psihanaliza urmrete splarea
creierului i crearea omului nou.;psihanaliza atac unicitatea persoanei;psihanaliza este o invenie
care nu mai este la mod; psihanalistul te face dependent de el;psihanalistul doar st i tace.
Exemple de clisee pozitive:Psihanaliza vindec tot;psihanaliza te face liber i amoral;
psihanaliza te scap de incontient;psihanaliza te face s retrieti istoria,.psihanalistul nelege tot
fr cuvinte.
,nt
de
ani.
explice structura aparatului psihic. Tot aici Freud afirm c visul este calea regal spre cunoaterea
incontientului.
In anul 1908 Freud pune bazele Asociatiei Vieneze de Psihanaliza.
Printre lucrrile de prim rang putem cita:
(1904)- Psihopatologia vieii cotidiene;(1905)- Trei eseuri asupra teoriei sexualitii ; Cuvntul de
duh i raporturile sale cu incontientul;(1910)- O amintire a lui Leonardo da Vinci;(1913)- Totem
i tabu;(1915)- Metapsihologia;(1916/1917)- Introducere n psihanaliz;(1919)-Dincolo de
principiul plcerii;(1921)- Psihologia maselor i analiza eului;(1922)- Eul i Sinele ;(1925)Inhibiie, simptom, angoas; (1927)- Viitorul unei iluzii;(1930)- Angoas n civilizaie;(1932)- Noi
prelegeri n psihanaliz;(1938)- Moise i monoteismul;
In 1924 Freud este denumit cetatean de onoare al Vienei. Fugind de persecuia nazist din Viena
n 4 iunie 1938, Freud, s-a refugiat la Londra, unde a petrecut ultimul an al vieii sale.In 1925
publica ,, Viaa mea i psihanaliza.
In 1930 S.Freud primeste Premiul Goethe pentru Literatura pentru stilul sau propiu si
impecabil de a scrie .
In 1933 - Sigmund Freud corespondeaz cu Albert Einstein pe subiectul De ce rzboiul? , iar
in mai: nazitii ard operele lui Freud la Berlin
La 1935 - Sigmund Freud murit n ziua de 23 septembrie 1939, rpus de recidiva unui cancer
inoperabil,Freud este numit Membru de onoare al Societii regale de medicin din Anglia.
In anul 1971 in Viena se deschide un muzeu numit ,,Sigmund Freud Museum" in memoriam lui
S.Freud .
Selecie din operele traduse in limba romana
* Sigmund Freud - Introducere n psihanaliz, Prelegeri de psihanaliz, Psihopatologia vieii
cotidiene, Editura Didactic i Pedagogic, (1980)
* Sigmund Freud - Omul cu obolanii (cu jurnalul analistului,)Editura Trei, (1995)
* Sigmund Freud - Dou psihanalize (Omul cu lupii i Cazul pre-edintelui),Editura Trei, (1995)
* Sigmund Freud - Dincolo de principiul plcerii, Editura "Jurnalul Literar", (1992)
* Sigmund Freud - Cazul Dora, Editura "Jurnalul Literar",(1994)
* Sigmund Freud - Micul Hans, Editura "Jurnalul Literar", (1995)
* Sigmund Freud - Interpretarea viselor, Editura "Miastra", (1991)
* Sigmund Freud - Trei eseuri privind teoria sexualitii, Editura "Miastra", (1991)
* Sigmund Freud - Autobiografie, Editura tiinific, (1993)
* Sigmund Freud - Scrieri despre literatur i art, Editura Univers, (1980) Reeditat.
* Sigmund Freud - Scrisori din tineree ctre Eduard Silberstein, 1871-1881 Editura
Sigmund Freud - Binghamton, New York, (1993)
* Sigmund Freud - Psihanaliza fenomenelor oculte, Editura AROPA, (1998)
11
placere pentru fumator, dar care se construieste pe o componenta "masochista" (atentat la sanatate,
nocivitate pentru organism, fara a mai pune la socoteala relatia alienanta instaurata).
Astzi cercettorii sunt de acord c pulsiunile de care vorbea Freud ii-i au sediul i originea
n sistemul limbic, structura creierului care opereaz, n mare parte, sub pragul contiinei.
Considerate adesea emoii, pulsiunile sunt de cinci categorii: furie, panic, angoas de separaie,
voluptate i o variant de libidou, numit uneori dorin.
TEORIA STRUCTURALA ( teoria instantelor)
Blamat si contestat pentru pansexualismul promovat, Freud a introdus in psihologie, teoria
dinamica a personalitatii umane.Dac pn atunci accentul czuse pe incontient i pe sexualitate,
ncepnd cu lucrarea Sinele i Eul (1922), el se reorienteaz spre segmentele superioare ale vieii
psihice .n noul model structural, personalitatea pare ca fiind divizat n trei sisteme majore care
interacioneaz unele cu altele: Id-ul (Sinele), Ego-ul (Eul) i Superego-ul (Supraeul).
Acest model a fost expus de Freud n 1923:.
"Sinele" motivat de doua pulsiuni instinctuale :sexuale si agresive ;opereaza pe baza
principiului placerii, adica evitarea durerii si cautarea placerii.Este un rezervor emoional al
impulsurilor i al dorinelor impulsive, locul reprezentrilor i al refulrilor.Este rezervorul de
energie pentru orice activitate.. Sinele este in intregime inconstient.
* "Eul" isi are originea in Sine, in perioada copilariei mici. Functiile sale includ perceptia, ,
miscarile voluntare, modularea afectelor si impulsurilor, cognitia, memoria, judecata si adaptarea
la realitate. Ghidat de principiul realitatii, scopul Eul-ui este acela de a gasi mijoace sigure si
acceptabile de satisfacere a nevoilor Sinelui fara a incalca limitele impuse de Superego, care
impune amanarea sau renuntarea la satisfacere ,daca aceasta pericliteaza integritatea organismului
,pn cnd situaia i contextul o permit dar si la constrangerea,blocarea instinctelor.Cu alte
cuvinte, rolul Eu-lui este de mediator, pe de o parte, intre celelalte instante, iar pe de alta parte,
intre toate aceste instante si realitatea exterioara. Functia cea mai importanta a eului o reprezinta
autoconservarea organismului, moduleaz necesitile impulsive ntr-o form adaptat la realitate.
* "Supra-Eul" este judecatorul personalitatii, cenzura ,instana superioar, domeniul contiinei, al
valorilor, al idealurilor, al preceptelor i interdiciilor, al reprezentrilor morale . Actioneaza dupa
principiul trebuie ,se cadein scopul controlarii instinctelor.Dupa Freud, constiinta morala
,instana care decide dac o aciune este bun sau rea. Supraeul (sau constiinta) se dezvolta in
copilarie, avandu-si originea la nivelul Eului, si are ca scop aplicarea principiilor morale in
procesul de satisfacere a nevoilor personale.Cnd exigenele "Supra-Eului" nu se ndeplinesc,
persoana respectiv poate dezvolta un sentiment de ruine sau culpabilitate si anxietate.Cnd
aciunile i gndurile persoanei sunt acceptabile i conforme regulilor, aceasta triete un sentiment
de mndrie, satisfacie i valoare.
Dintre aceste instane, rolul cel mai important i revine, dup opinia lui Freud, Ego-ului, cel
care ndeplinete trei mari categorii de funcii: fa de Id (controleaz impulsurile, hotrte asupra
satisfacerii, amnrii sau reprimrii pulsiunilor); fa de Superego (se raporteaz la cadrul moral, la
normele i valorile sociale aa cum sunt ele transmise de prini); fa de realitate (recepteaz i
transform lumea exterioar n beneficiul persoanei).
12
13
14
15
CRITICA PSIHANALIZEI
Desi a avut meritul de a reprezenta prima abordare calitativa a psihicului uman, dezvoltnd
tehnici de terapie psihologica, iar nu biochimica, freudismul a dezvoltat o imagine deformata a
fiintei umane. El a avut nsa meritul de a fi dezvoltat un tip de terapie fondata pe ideea de
reconstructie a normalitatii psihice, unde pacientul este cel care joaca un rol activ. Psihanalistul
furnizeaza doar oportunitati pentru autocunoasterea de sine si, pe aceasta baza, a regndirii propriei
vieti psihice.
n primul rnd, accentund n mod apartenenta omului la regnul animal, importanta corpului si
a nevoilor biologice, el a redus complexitatea fiintei umane la biologic, punnd n centrul
existentei umane instinctul sexual.
n al doilea rnd, freudismul a privit omul ca o fiinta fundamental bolnava, accentund
activitatea de tratament al patologiilor umane.
Critica adusa psihanalizei consta in utilizarea unor concepte foarte vag definite,favorizarea
fanteziilor a viselor in dauna realitatii ,faptul ca distruge atentia de la stimuli actuali :apeland la
trecut, pentru a explica,motiva un comportament ,problematica veridica a amintirilor.
. O parte din aceste critici se datoreaz n bun msur lipsei de eficien demonstrabil a
psihanalizei terapeutice n comparaie cu alte metode i procedee psihoterapeutice
17
7. CONCLUZII
Contributia psihanalizei consta in explicarea motivelor inconstiente ,evidentierea rolului pe
care-l joaca experientele anterioare, descoperirea mecanismelor de aparare ale eului, in special a
rezistentei si a refularii; luarea in considerare a sexualitatii infantile si descoperirea existentei
nivelului inconstient al psihismului.Trebuie recunoscut c emanciparea sexual din zilele noastre
se datoreaz n bun parte contribuiei aduse de psihanaliz n transformarea concepiilor morale,
n nlturarea tabu-urilor..
In terapia psihanalitic se urmrete cunoaterea cauzelor care au dus la un anumit conflict
psihic. Cum se realizeaz aceast cunoatere? Se realizeaz prin explorarea i analizarea istoriei
personale, n special a copilriei pacientului. Se spune c nu suntem sclavii nimnui, dect sclavii
propriei noastre istorii personale. Se tie c acionm i repetm ceea ce am fost nvai s facem.
Astfel, relaia cu prinii notri, mediul afectiv n care am fost crescui i educai sunt factori
importanti n dezvoltarea noastr psihologic, alturi de factorii constituionali, personali, cu care
am fost nzestrai. tim de asemenea c este aproape imposibil s nu existe conflicte sau perturbri
n aceste relaii. Aceste conflicte i vor lsa amprenta n dezvoltarea noastr psihologic i se vor
manifesta mai trziu n relaiile cu ceilali. n cursul terapiei psihanalitice se analizeaz aceste
conflicte i, n acelai timp, se deblocheaz energia psihic aferent lor, astfel inct persoana n
cauz s o poat folosi mult mai eficient n alte zone: social, profesional, etc., devenind mult mai
performant, mai creativ.
Critica adusa psihanalizei consta in utilizarea unor concepte foarte vag definite,favorizarea
fanteziilor a viselor in dauna realitatii ,distruge atentia de la stimuli actuali :apeleaza la trecut
pentru a explica,motiva un comportament ,problematica veridica a amintirilor.
Conceptia ca toate problemele si bolile psihice sunt cauzate de traume suferite in copilarie e
invechita si rizibila .Psihanaliza in zilele noastre ,este privita ca o practica oculta,nu ca un
tratament in sine.
In cazul in care exista o persoana foarte imaginativa si o indemni sa-si foloseasca imaginatia
,inducandu-i o stare de veghe si lasand-o in voia acelei stari, persoana isi poate imagina orice,se
poate rataci in calatoria sa spre subconstient,incepe a fantaza.Nu stim daca informatile sunt reale
sau imaginative .Amintirile nu se inregistreaza asa cum inregsitram o caseta ,ci sunt construite din
fragmente de informatii ce se modifica in timp.Amintirea se modifica in functie de o intrebare care
ne este adresata.
. Freud afirma ca limitele psihanalizei sunt legate de inaccesibilitatea psihozelor la copii.Copilul
nu poseda inca un supraeu, metoda asociatiilor libere nu duce departe, iar transferul joaca un alt
rol, deoarece parintii reali mai sunt prezenti.
In realitate psihanalistul nu este un guru. El nu poate nva pe nimeni lucruri care in de
domeniile spiritului, nu poate vindeca cu de la sine putere sau cu ajutorul interveniei miraculoase
a forelor oculte.Psihanalistul este un om normal, cunosctor n domeniul vieii sufleteti, capabil
s conduc pacientul spre confruntarea cu sine nsui i cu simptomele sale, confruntare care
determin n fond vindecarea autentic sau respingerea tratamentului.
Durata tratamentului este indelungata si costisitoare. Freud afirma ca desi analiza tulburarilor
de caracter ocupa perioade lungi de tratament este deseori plina de succes.
O parte din aceste critici se datoreaz n bun msur lipsei de eficien demonstrabil a
psihanalizei terapeutice n comparaie cu alte metode i procedee psihoterapeutice.
Psihanaliza a devenit azi extrem de familiara publicului larg (din occident) dupa ce o vreme
indelungata a fost fie respinsa. Dar succesul din deceniul 5, de pilda, mai ales in Europa, a
instrainat-o, paradoxal, de esenta ei.
In zilele noastre, psihanaliza ca metoda de investigare a psihicului, ramane cel mai bun model
de referinta pentru studiul functionarii aparatului psihic.
18
8. BIBLIOGRAFIE
19