ISTORIA ARHITECTURII

UNIVERSALE
REFERAT
SCOALA BUDAPESTANA
stud.arh. Popa Emilian Catalin
Arhitectura, an III
Art Nouveau
Trecerea din secolul al XIX-lea la cel de-al XX-lea a fost marcata de acest stil
artistic manifestat in artele vizuale, design si arhitectura, numit Art Nouveau. Aceasta
schimare poate fi, de asemenea, v!zut! ca un fel de mi care artistic! de tranzi ie, form"nd
un preludiu a ceea ce urma s! devin! modernismul secolului XX. #n acest loc de arti i i
tendin e a trecerii spre modernism pot fi incluse i mi c!rile artistice cunoscute su numele
de $Jugendsti$ %n &ermania i 'landa, respectiv Se!essionssti, sau $(ecesionism$, %n
)iena, Austria, amele inspirate de, dar i grupate ideatic %n *urul periodicul de avangard!
vienez +ugend ,Tinere e -.
.n punct inalt %n evolu/ia stilului Art Nouveau a fost E0pozi/ia .niversal! din 1233
de la Paris, care a prezentat o imagine de ansamlu a$stilului modern$, %n fiecare mediu.
Acesta a o/inut recunoa4terea %n continuare la E0pozitia Internationala de Arta 5ecorativa
din 1236 %n Torino, Italia, unde designerii au e0pus aproape din fiecare /ar! european! unde
Art Nouveau a fost practicat.
Art Nouveau este u or de recunoscut datorit! liniilor sale cure, ondulate, $curg"nd$
firesc, pline de ritmuri sincopate, aidoma unui leitmotiv muzical. 7olosirea frecvent! a liniilor
cure deschise de tipul paraolei sau hiperolei, importante elemente ale $panopliei$ Art
Nouveau, sunt i cele ce confer! dinamism i ritm acestor artefacte i cl!diri. 5e asemenea,
toate formele folosite conven ional anterior %n alte stiluri artistice sunt redesenate %n Art
Nouveau fiind pline de via !, p!r"nd a cre te i se dezvolta %n tot felul de forme amintind de
plante ce sunt pe cale de a %mooci sau a %nflori. Art Nouveau, ca mi care artistic!, are certe
afinit! i cu Confreria Pre-rafaeli ilor i cu mi carea artistic! a simolismului. #n acela i timp,
arti ti consacra i precum ar fi Aure8 9eardsle8 , Ed:ard 9urne-+ones, ;ouis <elden
=a:>ins, &ustav ?limt, Alfons @ucha i +an Toorop pot fi cu u urin ! considera i ca
apar in"nd mai multor stiluri distincte, dintre care apartenen a la mi carea Art Nouveau este
doar una. Comparativ %ns! cu Simbolismul din pictur!, spre e0emplu, Art Nouveau are un
aspect vizual categoric distinctiv i unic, %n timp ce, comparativ cu nostalgia redescoperirii
metodelor $clasice$, rafaelite, de c!tre Confreria pre-rafaeli ilor , Art Nouveau este perfect
adaptat! timpului e0isten ei sale, %mr! i "nd cu fervoare i %ncorpor"nd cu naturale e
tehnologia de ultim! or!, materialele noi, suprafe ele finisate cu a*utorul ma inilor i
astractul pus la dispozi ia designului.
#n arhitectur! i decora ii interioare, arti tii Art Nouveau au evitat cu gri*!
eclectismul erei victoriene i e0cesul ornamental proli0 corespunz!tor. 5esignerii Art
Nouveau au selec ionat i modernizat c"teva dintre cele mai astracte elemente ale
Aococoului, a a cum ar fi te0turile de tip $flac!r!$ sau $scoic!$, folosindu-le consecvent %n
locul ornamentelor victoriene de tip istoric sau realistic-naturaliste. Corespunz!tor, Art
Nouveau a promovat consecvent utilizarea e0trem de stilizat! a motivelor e0istente %n natur!,
e0tinz"nd domeniul $natural$ la orice inspirat de via !, de la ieruri marine la muguri florali
i de la formele neverteratelor, a insectelor %n special, la curele ce se reg!sesc %n feline i
p!s!ri r!pitoare. Art Nouveau este considerat acum un stil, ceea ce %nseamn! c! aceasta
cuprinde o gama larga in ceea ce priveste designul - arhitectura, design interior, arte
decorative, inclusiv i*uterii, moilier, te0tile, argint si alte ustensile de uz casnic 4i iluminat,
4i gama de arte vizuale. #n filosofia mi4c!rii, arta ar treui s! fie un mod de via/!. Pentru
mul/i europeni, a fost posiil s! tr!iasc! %ntr-un art nouveau inspiritB casa moilata in stil art
nouveau, argint!rie, vesel!, i*uterii, taachere, etc. Artistii au sa rupa toate legaturie cu
perioada clasic! 4i sa deschida arierele dintre arte frumoase si cele aplicate.
#n Paris, C@aison de lDArt
NouveauE , %n momentul dat condus
de (iegfried 9ing, a prezentat oiecte
ce au urmat aceast! aordare de
proiectare Arti4ti, cum ar fi Fmile
&allG, ;ouis @a*orelle 4i ProuvG
)ictor %n Nanc8, 7ran/a, a fondat
(coala de la Nanc8, oferind stilului
Art Nouveau o influen/! nou!.
7ran/a, Paris, &rand Palais
#n 9ru0elles, 9elgia stilul a fost dezvoltat %n mod activ cu a*utorul arhitectilor )ictor
=orta 4i =enr8 )an de )elde. Alti artisti Art Nouveau %n 9elgia, Elve/ia 4i 7ran/a include
Theophile Ale0andre (teinlen, Alphonse @ucha, =ector &uimard 4i +ules ;avirotte.
In &ermania, Art Nouveau este
cunoscut su numele de +ugendstil. @i4carea
a fost centrat! %n =amurg 4i a fost un
element esen/ial al mi4c!rii germane. =enr8
)an de )elde , care a lucrat cele mai mult
din cariera sa %n &ermania, a fost un
teoretician elgian care a influen/at mul/i
al/ii s! continue %n acest stil de art! grafic!,
inclusiv Peter 9ehrens, =ermann 'rist si
Aiemerschmid Aichard. August Endell este
un alt artist Art Nouveau notail.
)ila (chutzenerger din (trasourg , acum sediul
'servatorului Audiovizual European , a fost construit
1H2I-1233 de 9erninger J ?rafft 4i este considerat un
e0emplu super de stil +ugendstil.
In Austria, o
aordare apropiata de
Art Nouveau este
reprezentata de artistii
(ecesionului )ienez , o
secesiune, ini/iat! la 3K
aprilie 1H2I de c!tre
&ustav ?limt ,
?oloman @oser , +osef
=offmann , +oseph
@aria 'lrich ,
?urz:eil @a0 , 'tto
<agner 4i al/ii.
The secession uilding din )iena a fost construita in 1H2I de +oseph @aria
'lrich pentru e0pozi/ii a grupului secesiune
#n Aegatul .nit , Art Nouveau
s-a dezvoltat din miscarea Art
And Crafts. Primele semne ale
miscarii Art Nouveau pot fi
recunoscute %n 1HH3, %ntr-o
m"n! de desene sau modele
progresiste, de catre Arthur
@ac>murdo pe copreta cartii
despre isericile orasului de
(ir Christopher <ren , pulicat
%n 1HHK. Cel mai important
centru din @area 9ritanie a
devenit %n cele din urm!
&lasgo: , cu crea/iile lui
Charles Aennie @ac>intosh 4i
cercul lui. Alti artisti Art
Nouveau notaili in Aegatul
.nit pot fi <alter Crane,
Arthur ;asen8 ;iert8,
Charles Ashee 4i Aure8
9eardsle8.
Cladirea Everard din 9ristol, construita %n 1233-1231
#n (pania , mi4carea
a fost centrat! %n 9arcelona 4i
a fost un element esen/ial al
mi4c!rii catalane modernist
Arhitectul Antoni &audL , al
c!rui stil arhitectural
decorativ este e0trem de
personal, astfel c! el este
uneori v!zut ca practica un
lima* artistic separat de Art
Nouveau, cu toate acestea,
este legat cu mi4carea prin
utilizarea lui de forme florale
4i organice.
Casa Mil ,123M-123H- Antoni &audL
S"oaa Buda#estana
In .ngaria
miscarea Art Nouveau se
azeaza pe caracteristicile
arhitecturale nationale. NdOn
;echner ,1HPQ-121P-, figura
cea mai importanta %n
miscarea maghiar! Art
Nouveau, a fost ini/ial
inspirat de arhitectura
indiena 4i siriana, 4i mai
t"rziu de c!tre decoratiile
tradi/ionale maghiare .
5eparte de stilul ;echner,
dar inspir"ndu-se din
demersul s!u, grupul de
tineri ,7iatalo>-, care i-a
inclus pe ?Rs ?Srol8 4i
5ezsT Urumecz>8, acestia
aplicau structurile
caracteristice si forme ale
arhitecturii tradi/ionale
maghiare, %n special autohton
Transilvania, pentru a atinge
acela4i scop.
(zeged , .ngaria Palatul AEN?
9udapesta , @uzeul de Arte Aplicate
$d%n Le"&ner
NdOn ;echner a fost unul ditre reprezentantii timpurii ai miscarii secessionul
maghiar, numit szecessziR in lima maghiara, care a fost legat de Art Nouveau si +ugendstil
in restul Europei. El a decorat cladirile sale cu modele de faianta Usolna8 inspirit din vechea
arta mopulara maghiara si turca. El comina acestea cu materialele moderne pentru timpul sau
cum ar fi fierul.
@unca sa a fost prezentata in 633H, pentru includerea pe ;ista Patrimoniului
@ondial.
;echner a studiat arhitectura la 9udapesta si erlin, mai tarziu la academia (chin>el.
5upa terminarea studiilor la 9erlin, a plecat la un turneu de un an de studio in Italia. In 1HM2 a
intrat %ntr-un parteneriat cu Partos &8ula 4i firma de arhitectura a primit un flu0 constant de
comisioane pe parcursul anilor 1HI3, atunci c"nd construc/ia de cl!diri si a 4oselelor de
centur! %n partea est a 5un!rii a avut loc. Comisioanele ce partenerii le primise au fost in
principal case, locuinte ;echner in care a lucrat in stilistoricist, azandu-se pe influente neo-
clasiciste din 9erlin si renascentismul Italian.
(copul lui ;echner era de a fosrma un stil national, folosind motive din arta populara
maghiara in decorarea cladirilor sale, dar incorporeaza si elemente arhitecturale din culturile
orientale cum ar fi Persia.(chimarea de directii si forme curate distinge, acest stil de
secesiunea vieneza. .n punct important de cotitur! %n cariera sa a venit cu o cone0iune la
firma Usolna8 )ilmos, 4i ;echner au inceput sa foloseasca tigla de teracota %n proiectele sale.
Aceast! nou! utilizare a materialelor moderne este e0emplificat %n casa de afaceri Thonet %n
9udapesta, )aci utca ,1HH2-, cu structura din otel si fatada acoperite cu teracot! Usolnai.
Apogeul de munca a lui ;echner este reprezentat de 9anca de Economii po4tale ,sediul
central al 9!ncii Na/ionale a .ngariei %n prezent-, care a fost finalizat! %n 1231. Amestecul de
culori si forme influentate de Art Nouveau si de stilul European al secolului, aceste idei
impreuna cu motivele maghiare creaza un stil unic. (tilul a avut multi adepti dar si critici. A
fost vazut de generatiile tarzii de arhitecti ca o piatra de incercare.
9I9;I'&AA7IE B
'''(s"ri)d(ro
'''('i*i#edia(ro
'''(re+erate(ro
'''(uoradea(ro
'''(re+eratee("o,
'''(great)uidings("o,
'''(s!e"es!io("o,
'''(ar"&in+or,(net