1

1
2
3
2
1
2
3
3
1
2
3
4
1
2
3
5
1
2
3
6
1
2
3
7
1
2
3
8
1
2
3
9
1
2
3
10
1
2
3
11
1
2
3
12
1
2
3
13
1
2
3
14
1
2
3
15
1
2
3
16
1
2
3
17
1
2
3
18
1
2
3
19
1
2
3
20
1
2
3
21
1
2
3
22
1
2
3
23
1
2
3
24
1
2
3
25
1
2
3
26
1
2
3
27
1
2
3
28
1
2
3
29
1
2
3
30
1
2
3
31
1
2
3
32
1
2
3
33
1
2
3
34
1
2
3
35
1
2
3
36
1
2
3
37
1
2
3
38
1
2
3
39
1
2
3
40
1
2
3
41
1
2
3
42
1
2
3
43
1
2
3
44
1
2
3
45
1
2
3
46
1
2
3
47
1
2
3
48
1
2
3
49
1
2
3
50
1
2
3
51
1
2
3
52
1
2
3
53
1
2
3
54
1
2
3
55
1
2
3
56
1
2
3
57
1
2
3
58
1
2
3
59
1
2
3
60
1
2
3
61
1
2
3
62
1
2
3
63
1
2
3
64
1
2
3
65
1
2
3
66
1
2
3
67
1
2
3
68
69
1
2
3
70
1
2
3
71
1
2
3
72
1
2
3
73
1
2
3
74
1
2
3
75
1
2
3
76
1
2
3
77
1
2
3
78
1
2
3
79
1
2
3
80
1
2
3
81
1
2
3
82
1
2
3
83
1
2
3
84
1
2
3
85
1
2
3
86
1
2
3
87
1
2
3
88
1
2
3
89
1
2
3
90
1
2
3
91
1
2
3
92
1
2
3
93
1
2
3
94
1
2
3
95
1
2
3
96
1
2
3
97
1
2
3
98
1
2
3
99
1
2
3
100
1
2
3
101
1
2
3
102
1
2
3
103
1
2
3
104
1
2
3
105
1
2
3
106
1
2
3
107
1
2
3
108
1
2
3
109
1
2
3
110
1
2
3
111
1
2
3
112
1
2
3
113
1
2
3
114
1
2
3
115
1
2
3
116
1
2
3
117
1
2
3
118
1
2
3
119
1
2
3
120
1
2
3
121
1
2
3
122
1
2
3
123
1
2
3
124
1
2
3
125
1
2
3
126
1
2
3
127
1
2
3
128
1
2
3
129
1
2
3
130
1
2
3
131
1
2
3
132
1
2
3
133
1
2
3
134
1
2
3
135
1
2
3
136
1
2
3
137
1
2
3
138
1
2
3
139
1
2
3
140
1
2
3
141
1
2
3
142
1
2
3
143
1
2
3
144
1
2
3
145
1
2
3
146
1
2
3
147
1
2
3
148
1
2
3
149
1
2
3
150
1
2
3
151
1
2
3
152
1
2
3
153
1
2
3
154
1
2
3
155
1
2
3
156
1
2
3
157
1
2
3
158
1
2
3
159
1
2
3
160
1
2
3
161
1
2
3
162
1
2
3
163
1
2
3
164
1
2
3
165
1
2
3
166
1
2
3
167
1
2
3
168
1
2
3
169
1
2
3
170
1
2
3
171
1
2
3
172
1
2
3
173
1
2
3
174
1
2
3
175
1
2
3
176
1
2
3
177
1
2
3
178
1
2
3
179
1
2
3
180
1
2
3
181
1
2
3
182
1
2
3
183
1
2
3
184
1
2
3
185
1
2
3
Dreptul constitutional este o ramura a:
dreptului public
dreptului privat
dreptului administrativ
Dreptul constitutional reuneste normele juridice ce reglementeaza:
organizarea, functionarea si activitatea statului, organizarea si functionarea puterilor publice, organizarea politica
relatiile dintre straini si cetatenii unui stat
emiterea si punerea in executare a legilor dintr-un stat cu Constitutie scrisa
Obiectul dreptului constitutional romanesc il reprezinta
relatiile sociale fundamentale referitoare la organizarea societatii si puterii de stat
relatiile sociale referitoare la definirea cetateanului
relatiile sociale fundamentale patrimoniale si nepatrimoniale
Dreptul constitutional reprezinta
este ramura dreptului unitar romanesc formata din normele juridice care reglementeaza relatiile fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii
ramura de baza a dreptului care guverneaza si protejeaza valorile fundamentale ale vietii economice, sociale, politice si juridice dintr-un stat
ramura de drept public care reglementeaza relatiile cetatenilor cu autoritatile publice locale ale unui stat
Normele de drept constitutional reglementeaza:
drepturile si obligatiile cetatenilor
raporturile nepatrimoniale dintre persoanele juridice
instaurarea, functionarea si exercitarea puterii de stat
Caracteristicile normei juridice de drept constitutional sunt:
caracter imperativ, se adreseaza cetatenilor romani, respecta structura normei juridice
intervin in domenii esentiale ale vietii unui stat, caracter imperativ, se aplica pe teritoriul romanesc
caracter imperativ, se aplica pe teritoriul Romaniei, se aplica tuturor persoanelor care se afla pe teritoriul Romaniei
Obiectul dreptului constitutional il constituie:
normele juridice, morale, economice
normele juridice care reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaturarii, mentinerii si exercitarii puterii
normele juridice care reglementeaza organizarea, functionarea si activitatea autoritatilor administratie publice
Fiind o ramura a dreptului public, normele juridice de drept constitutional:
au un caracter supletiv, adica particularii, in conventiile dintre ei, pot deroga de la normele dreptului constitutional
au un caracter obligatoriu, adica cetatenii nu pot deroga de la normele dreptului constitutional
implica exercitiul puterii de stat
Principiul separatiei puterilor in stat, in conceptie moderna, presupune:
lipsa cooperarii si prezenta unui control dintre cele trei puteri: executive, legislative, judecatoreasca
existenta unei autoritati diferite care exercita cele trei functii principale in stat
existent unei puteri cu rol coordinator: puterea legislativa
Puterile intr-un stat de drept sunt:
puterea executiva, puterea judecatoreasca si puterea mass-media
puterea legislative, puterea politica si puterea judecatoreasca
puterea legislativa, puterea executiva si puterea judecatoreasca
Puterea legislativa presupune:
adoptarea de norme juridice obligatorii pentru toti cetatenii
controlul exercitat asupra modului de adoptare si de executare a legii
executarea legilor in raport cu actele normative in vigoare
Puterea executiva a statului presupune:
executarea atributiilor reprezentantilor statului
executarea obligatiilor legale ale reprezentantilor statului
executarea normelor juridice care emana de la puterea legislativa
Puterea judecatoreasca a statului controleaza:
modul de aplicare si respectare a normelor juridice si dicteaza solutii in caz de nerespectare
legalitatea normelor juridice care emana de la puterea legislative
daca s-au executat hotararile judecatoresti
Autoritatile statului:
nu exercita competente exclusive ale unei singure functii
exercita totdeauna competente exclusive unei singure functii
exercita doar competente atribuite de seful statului.
Ce functie ii revine puterii legislative:
functia de decizie si de planificare
functia de implementare
functia de control
Ce functie ii revine puterii executive:
functia de decizie si planificare
functia de implementare
functia de control
Termenii: a norma/a legifera/a decide in drept sunt
in anumite context, pot fi diferiti
antonimi
sinonimi
Ce functie revine puterii judecatoresti?
functia de decizie si de planificare
functia de implementare
functia de control
Urmatoarele notiuni putere judecatoreasca si putere jurisdictionala sunt:
sinonime
sfera de cuprindere a temenului putere judecatoreasca este mai mare
sfera de cuprindere a termenului putere judecatoreasca este mai mica
Executarea hotararilor instantelor de judecata revine:
organelor puterii judecatoresti
organelor puterii executive
Ministerului Public
Puterea judecatoreasca se realizeaza prin:
judecatorii, tribunal, curti de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie
Ministerul Justitiei
Consiliul Superior al Magistraturii, Directia Investigatii, Crima Organizata si Terorism, Departamentul National Anticoruptie
Intr-un stat de drept:
intinderea puterii este compensata de scurtimea mandatului celor care o detin
puterea este cucerita prin mijloace democratice
legislatia apara drepturile si libertatile cetatenilor
Conflictele juridice dintre autoritatile publice cu privire la respectarea principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat se solutioneaza de:
Parlament, in sedinta comuna a celor doua Camere
Consiliul Suprem de Aparare a Tarii
Curtea Constitutionala
Sunt trasaturi ale dreptului constitutional:
apararea sa prin norme imperative
normele sale vizeaza ocrotirea intereselor generale ale societatii
apararea sa prin norme dispozitive
In componenta dreptului public intra, printre alte ramuri de drept:
dreptul administrativ, dreptul constitutional, dreptul penal, dreptul financiar, dreptul commercial
dreptul constitutional, dreptul procesual penal, dreptul muncii, dreptul civil
dreptul constitutional, dreptul financiar, dreptul adminstrativ, dreptul penal
Izvoarele materiale ale dreptului sunt:
formele de exteriorizare a manifestarii de vointa a legiuitorului
actul normativ, cutuma, jurisprudenta, constitutia, doctrina juridica
conditiile materiale ale societatii care determina actiunea legiuitorului
Izvoarele formale ale dreptului reprezinta:
ansamblu de norme juridice existente la un moment dat
norme juridice, obiceiul juridic(cutuma) si jurisprudenta, dar exclude doctrina
cuprind normele juridice, obiceiul juridic(cutuma), practica judecatoreasca, contractul normativ, doctrina
Izvoarele formale ale dreptului contitutional:
norme juridice de drept destinate cetatenilor
forme de exprimare a dreptului constitutional
factorii care dau continut concret dreptului constitutional
Norma de drept constitutional este:
imperativa
supletiva
dispozitiva
Caracterul imperativ al normelor juridice constitutionale:
confera cetatenilor dreptul de optiune cu privire la respectarea sau nerespectarea lor
obliga pe destinatari sa respecte prevederile lor
implica optiunea cu privirea la respectare doar a unei parti din normele de drept constitutionale
Legea este:
izvor formal de drept scris, oficial, direct
izvor de drept in sens material, oficial, scris
izvor formal de drept oficial, scris si indirect
Sunt izvoare ale dreptului romanesc:
actul normativ
jurisprudenta
contractul normativ
Izvoarele formale ale dreptului constitutional sunt:
Constitutia, legile organice, hotarari de Guvern, decizii ale consiliilor locale, obiceiul juridic, doctrina
Constitutia, legile organice si ordinare, hotarari si ordonante de guvern, acte ale administratiei publice centrale si locale
Constitutia, legile organice si ordinare, hotarari si ordonante ale Guvernului, regulamentele de organizare si functionare ale celor doua Camere
Constituie, prin exceptie, un izvor al dreptului constitutional:
doctrina juridica
toate hotararile Inaltei Curti de Casatie si Justitie
obiceiul juridic
Pentru ca un obicei sa reprezinte un izvor de drept este necesar:
numai ca acesta sa fie aplicat pe o perioada indelungata de timp
regula de conduita de acesta sa fie perceputa ca fiind obligatorie
sa se permita aplicarea sa printr-un text din cuprinsul unei hotarari judecatoresti prin care se face trimitere la acel obicei
Principalul izvor de drept constitutional este:
Constitutia
Legea constitutionala
tratatul international ratificat de catre stat
Ordonanta de Guvern:
este izvor formal de drept constitutional
este uneori izvor de drept constitutional
nu este izvor de drept constitutional
Legea organica este:
izvor formal de drept constitutional
este uneori izvor de drept constitutional
nu este izvor de drept constitutional
Legea de abilitare a Guvernului este adoptata de:
seful de stat
Parlament
Guvern
Legea de abilitare a Guvernului este adoptata pentru ca:
Guvernul sa adopte ordonante de urgenta
Guvernul de adopte doar ordonante de urgenta
Guvernul sa adopte ordonante simple si ordonante de urgenta
Categoriile de acte normative, ordonate dupa criteriul fortei juridice:
Constitutie, legile organice, hotarari de guvern, legi ordinare, ordine ministeriale
Constitutia, legi organice, legi ordinare, hotarari de govern, tratate constitutionale, hotarari ale consiliului judetean
Constitutia, legi organice, legi ordinare, hotarari de govern, tratate constitutionale, hotarari ale consiliului judetean
Legile constitutionale au forta juridica:
mai mare decat Constitutia
mai mica decat Constitutia
aceeasi forta juridia ca forta juridica a Constitutiei.
Constitutia reprezinta:
legislatie de implementare
legislatie primara
lege suprema
Sunt trasaturi specifice raportului de drept constitutional:
are ca si continut drepturi si libertati consacrate doar de Constitutie
unul dintre subiecte este obligatoriu statul sau un organ reprezentativ al statului
raportul juridic sa apara in activitatea de instaurarea, mentinerea si exercitatarea puterii
Obiectul raportului juridic de drept constitutional este reprezentat de:
relatii sociale referitoare la organizarea societatii civile si a statului
relatii sociale referitoare la statutul cetateanului
relatii sociale referitoare la relatiile dintre cetateni si partide politice
Subiectele raportului juridic de drept constitutional sunt:
asociatiile, partidele, statul, societatile comerciale, cetatenii, strainii
cetatenii, strainii, apatrizii, statul sau institutiile statului
organizatii politice, sociale, natiunea, statul, cetatenii
Organele legiuitoare:
sunt intotdeauna subiect al raportului juridic de drept constitutional
sunt uneori subiect al raportului juridic de drept constitutional
numai daca participa la un raport juridic in care celalalt subiect este poporul, statul
Autoritatile executive si judecatoresti sunt subiecte ale raportului juridic de drept constitutional:
intotdeauna
doar daca este precizat in legea de organizare a respectivei autoritati
numai daca participa la un raport juridic in care celalalt subiect este poporul, statul
Partidele si formatiunile politice pot fi subiecte de drept constitutional:
doar daca regulamentul lor de infiintare prevede acest lucru
doar ca forme organizatorice prin care cetatenii participa la guvernare
niciodata
Cetatenii sunt subiecte ale raporturilor juridice de drept constitutional:
ca persoane fizice, ca persoane investite cu demnitati sau functii
ca persoane fizice doar
doar sub forma unor asociatii, sindicate, organizatii
Strainii si apatrizii:
nu sunt subiecte ale raportului juridic de drept constitutional
sunt doar destinatarii unor norme juridice de drept constitutional
sunt subiecte ale raportului juridic de drept constitutional cu privire la azilul politic
Obiceiul juridic este izvor de drept romanesc:
doar in Constitutiile din anii 1866, 1923, 1938
doar in Constitutia actuala
doar in dreptul civil romanesc
Hotararile si ordonantele Guvernului:
sunt totdeauna izvoare formale ale dreptului constitutional romanesc
sunt doar atunci cand in interioriorul lor se prevede expres acest lucru
sunt izvoare formale ale dreptului constitutional in baza legii de delegare legislativa
Regulamentele de organizare si functionare a Camerelor parlamentului
sunt acte distincte cu forta juridica proprie, considerate izvoare formale ale dreptului constitutional romanesc
sunt acte fara forta juridica, neputand fi izvoare formale ale dreptului constitutional
sunt izvoare formale ale dreptului constitutional romanesc doar atunci cand se refera la sedintele comune
Cele mai importante izvoare formale ale dreptului constitutional romanesc sunt:
tratatul international ratificat de catre stat, Constitutia
Constitutia, tratatul international, raporturile comisiilor parlamentare, ordonante si hotarari ale Guvernului
Constitutia, legea, regulamentele Parlamentului, hotarari si ordonante ale Guvernului, tratatul international, actele administratiei publice publice centrale si locale
Tratatul international este izvor formal al dreptului constitutional romanesc daca:
se refera la securitate internationala
este ratificat conform procedurilor constitutionale
este licit si nu contravine Constitutiei
Forta juridica a tratatelor internationale:
este superioara legilor organice
este superioara Constitutiei
este inferioara legilor organice.
Tratatul international referitor la drepturile omului:
are forta juridica a unei legi ordinare
are forta juridica a unei hotarari de guvern
are forta juridica mai mare decat o lege organica
Elementele definitorii ale Constitutiei sunt:
este lege fundamentala, reglementeaza relatii sociale fundamentale privitoare doar la puterea de stat
este lege fundamentala, are forta juridica superioara si este in forma scrisa
este lege suprema, are cea mai mare forta juridica, adoptarea ei se realizeaza dupa o procedura speciala
Aparitia Constitutiei este legata de:
iluminism, avand drept scop limitarea puterilor suveranului si consacrarea drepturilor si libertatitilor cetatenesti
iluminism, avand drept scop redactarea in scris a normelor de drept existenta la acel moment
iluminism, avand drept scop instaurarea puterii de stat
Notiunea de "constitutie" trimitea in dreptul roman imperial la:
lege
tratat
institutie
Notiunea de "constitutie" trimite in conceptie moderna la:
legea fundamentala
legea cea mai cunoscuta
legea cea mai ampla
Continutul Constitutiei il reprezinta:
principii fundamentale pentru viata economica, sociala, politica, culturala, juridica a unui stat
principii referitoare la instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii de stat
principii referitoare la instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii de stat si la statutul juridic al cetateanului
Constitutia reglementeaza:
relatii sociale fundamentale referitoare la puterea politica si statutul social al cetateanului
relatii sociale referioare la puterea de stat
relatii sociale fundamentale referitoare la puterea de stat si statutul juridic al cetateanului
Constitutia reprezinta:
legea organica de cea mai mare importanta
legea suprema a unui stat
legea de organizare a unui stat nerecunoscut international
Constitutia:
are forta juridica proprie
are forta juridica cea mai mare
are forta juridica ca oricare lege
Constitutia:
cuprinde norme juridice imperativa
cuprinde norme juridice dispozitive
cuprinde norme juridice imperative si dispozitive
Constitutia:
se adopta dupa o procedura speciala, dar revizuirea de realizeaza dupa o procedura obisnuita
adoptarea, modificarea se realizeaza dupa o procedura speciala
adoptarea se realizeaza dupa o procedura proprie
Constitutia:
poate fi in forma scrisa sau nescrisa
intotdeauna este in forma scrisa
forma depinde de tipul de stat
Stabilirea autoritatii competente in adoptarea constitutiei se face prin trimitere la:
teoria separatiei puterilor in stat
teoria puterii constituante
teoria contractului social
Initiativa adoptarii constitutiei apartine:
natiunii
acelui organism statal care ocupa locul cel mai inalt in stat
oricarei forte politice din stat
Modificarea constitutiei se realizeaza dupa principiul:
dreptul de a revizui constitutia revine presedintelui
autoritatea competenta este stabilita de Parlament
simetriei juridice
Dupa procedura dupa care se modifica constitutiile, acestea se clasifica:
constitutii cutumiare si constitutii scrise
constitutii suple si rigide
constitutii parlamentara si plebiscitara
Abrogarea constitutiei se produce:
doar expres
expres sau tacit
doar tacit
Elementele de continut normativ al constitutiei:
reguli ale organizarii puterii de stat, reguli privitoare la statutul persoanei
reguli privitoare la ideologie
reguli privitoare la proprietate
Suprematia constitutiei desemneaza:
pozitia stabila a acesteia in sistemul de drept
cea mai mare forta juridica
forma in care este edictata
Suprematia constitutiei se fundamenteaza pe:
pe principiul legalitatii
pe principiul simetriei juridice
pe principiul separatiei puterilor in stat
Consecinta juridica a suprematiei constitutiei este:
conformitatea sistemului de drept cu constitutia
respectarea obligatorie a prevederilor ei
prevederile constitutionale au in vedere dinamica sociala
Normele de drept trebuie sa fie in concordanta cu prevederile constitutionale:
in litera constitutiei
in spiritul constitutiei
in litera si spiritul constitutiei
Abaterea de la concordanta normelor juridice cu prevederile constitutionale este sanctionata prin:
nulitatea prevederilor constitutionale
nulitatea intregii legi din care fac parte respectivele norme juridice
nulitatea dispozitiilor in cauza
Garantia juridica a suprematiei constitutiei o reprezinta:
forta juridica supream a constitutiei
controlul constitutionalitatii legilor
sanctionarea ..
Suprematia constitutiei este opozabila:
autoritatilor statului
subiectelor de drept constitutional
cetatenilor
Principiul constitutionalitatii legilor este inclus in:
principiul separatiei puterilor in stat
principiul legalitatii
principiul egalitatii in fata legii
Controlul constitutionalitatii legilor este:
activitatea de verificare a conditiilor de fond si forma a constitutiei
activitatea de verificare a conformitatii legii cu constitutia
activitatea de verificare a legilor constitutionale
Ca institutie a dreptului constitutional, controlul constitutionalitatii legilor reprezinta:
totalitatea regulilor referitoare la autoritatile competente, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate dupa realizarea acestui control
totalitatea actelor normative privitoare la acest control
totalitatea autoritatilor care realizeaza acest control
Actele normative supuse controlului constitutionalitatii sunt:
legile
actele administrative
hotararile judecatoresti
Controlul constitutionalitatii legilor presupune:
verificarea concordantei actelor normative cu prevederile constitutionale
verificarea actelor normative emise in executarea legilor
verificarea actelor de aplicare si interpretare a legilor
Controlul constitutionalitatii legilor presupune:
controlul judiciar
controlul prin contencios administrativ
controlul legalitatii actelor normative
Functiile controlului constitutionalitatii sunt:
garantarea fortei juridice a legilor
garantarea separatiei puterilor in stat
garantarea eficientei normelor juridice
Controlul constitutionalitatii legilor se inscrie in curentul de gandire:
iluminism
constitutionalism
parlamentarism
Criteriile dupa care se poate realiza clasificarea controlului constitutionalitatii sunt:
criteriul inscrierii in constitutie, criteriul organului competent, criteriul teritorial, criteriul temporal
criteriul inscrierii in constituttie, criteriul temporal, criteriul procedurii, criteriul organului competent
criteriul inscrierii in constitutie, criteriul procedurii, criteriul formei, criteriul organului competent
In functie de criteriul temporal, controlul constitutionalitatii legilor poate fi:
control anterior, control posterior si pe perioada adoptarii legilor
control anterior si posterior adoptarii legilor
doar control posterior adoptarii legilor
Criteriul sistematic al controlului constitutionalitatii legilor presupune:
sistemul european si modelul canadian de justitie constitutionala
sistemul american si sistemul european al justititiei constitutionale
sistemul francez si sistemul american al justititiei constitutionale
In functie de consacrarea in legea fundamentala, controlul constitutionalitatii legilor poate fi:
explicat, implicit
implicit, explicit
competent, explicit
Principalul efect al existentei controlului constitutionalitatii legilor este:
constitutionalismul
constitutionalizarea dreptului
constituirea dreptului
Criteriul procedurii de realizare a controlului constitutionalitatii legilor distinge:
controlul pe calea administrativa si pe cale de exceptie
controlul judiciar si pe calea actiunii
controlul pe calea actiunii si pe cale de exceptie
Statutul desvoltator al Conventiei de la Paris 1858 foloseste denumirea de Romania pentru:
Tara Romaneasca
Moldova
Tara Romaneasca si Moldova
Prin Statutul desvoltator al Conventiei de la Paris:
puterile statutul erau incredintate domnitorului
puterile statului erau incredintate Adunarii Elective
puterile statului erau incredintate Adunarii Ponderatoare
Conform Statutului desvoltator al Conventiei de la Paris, 1858:
puterea legiuitoare apartinea doar domnitorului
puterea legiuitoare apartinea Adunarii Elective
puterea legiuitoare apartinea domnitorului si celor doua Adunari
Constitutia Romaniei din 1866 a fost redactata dupa modelul:
francez
austriac
belgian
Constitutia Romaniei din 1866 consacra statul roman:
ca stat independent
ca stat indivizibil
ca stat inviolabil
Conform Constitutiei Romaniei din 1866 proprietatea era declarata:
sacra si neviolabila
sacra si absoluta
absoluta si neviolabila
Conform Constitutiei Romaniei din 1866 puterea legiuitoare se exercita:
colectiv, de catre rege si reprezentanta national
individual, de catre domnitor
colectiv, de catre reprezentanta nationala
Conform Constitutiei Romaniei din 1866 reprezentanta nationala este:
Adunarea Ponderatoare si Adunarea Electiva
Adunarea Electiva si Senat
Senat si Camera Deputatilor
Forma de guvernamant conform Constitutiei Romaniei din 1866 era:
monarhia constitutionala
monarhia parlamentara
monarhia absoluta
Constitutia Romaniei din 1923 este un proiect:
taranist
liberal
conservator
Constitutia Romaniei din 1923 proclama:
egalitatea in drepturi a taranilor si boierilor
egalitatea in drepturi a femeii cu barbatul
egalitatea in drepturi a mestesugarilor cu burghezii
Constitutia Romaniei din 1923:
interzice pedeapsa confiscarii averilor
infiinteaza pedeapsa confiscarii everilor
permite pedeapsa confiscarii averilor
Conform Constitutiei Romaniei din 1923 puterea legislativa este exercitata:
colectiv, de cele doua camere ale reprezentantei nationale
colectiv de rege si reprezententa nationala
colectiv, de catre domnitor si Senat
Conform Constitutiei Romaniei din 1923, cele doua camere ale reprezentantei nationale erau alese prin vot:
universal, egal, direct, obligatoriu si secret
universal, direct, democratic, egal si secret
universal, egal, direct, individual si secret
Conform Constitutiei Romaniei din 1923 varsta pentru a fi ales senator era:
35 de ani impliniti
40 de ani impliniti
45 de ani impliniti
Constitutia Romaniei din 1923 infiinteaza:
Consiliul Suprem
Consiliul legislativ
Consiliul consulativ
Constitutia Romaniei din 1923 inlocuieste:
sistemul electoral cenzitar cu sistemul votului uninominal
sistemul votului uninominal cu sistemul votului pe liste
sistemul votului electoral cenzitar cu un sistem electoral democratic
Constitutia Romaniei din 1938 consacra:
instaurarea dictaturii militare
instaurarea dictaturii regale
instaurarea dictaturii absolute
Constitutia Romaniei din 1938 exprima tendinta:
de extindere a drepturilor si libertatilor democratice
de restrangere a drepturilor si libertatilor democratice
de eliminare a drepturilor si libertatilor democratice
Conform Constitutiei Romaniei din 1938, puterile statului se exercitau:
doar de catre rege
doar de catre popor
doar de catre reprezentanta nationala
Constitutia Romaniei din 1938 inlocuieste votul universal cu:
sistemul colegiilor pe venituri
sistemul colegiilor pe profesiuni
sistemul colegilor
In perioada 1944-1948 cuprinde:
acte cu caracter constitutional
acte cu caracter tranzitoriu
acte cu caracter constitutional si tranzitoriu
Constitutia Romaniei din 1948 proclama:
republica constitutionala
republica prezidentiala
republica populara
Constitutia Romaniei din 1948 consacra existenta statului roman ca:
stat unitar, democratic, independent si suveran
stat independent, suveran, popular si unitar
stat suveran, popular, inviolabil si unitar
Constitutia Romaniei din 1948 stabileste ca:
puterea apartine poporului
puterea apartine presedintelui
puterea apartine organului suprem al puterii de stat
Conform Constitutiei Romaniei din 1948:
mijloacele de productie apartin statului, organizatiilor cooperative, particularilor
mijlocale de productie apartin statului, organizatiilor cooperative
mijloacele de productie apartin organizatiilor cooperative, particularilor
Conform Constitutiei Romaniei din 1948, bogatiile subsolului, padurile, apele apartin:
statului
organizatiilor cooperative
poporului
Constitutia Romaniei din 1948 inscrie principiul:
proprietatii sacre si neviolabile
pamantul apartine celor care il muncesc
pamantul apartine statului
Constitutia Romaniei din 1948 inscrie principiul:
planificarii economiei nationale
planificarii agriculturii
planificarii industriei
Constitutia Romaniei din 1948 inscrie principiul:
egalitatii in drepturi a tuturor indivizilor
egalitatii in drepturi a tuturor cetatenilor
egalitatii in drepturi a tuturor claselor sociale
Constitutia Romaniei din 1952 contine reglementari privitoare la:
economia socialista
economia de piata
economia de stat
Conform Constitutiei Romaniei din 1952 la baza sistemului statal se aflau:
presedintele si Marea Adunare Nationala
Marea Adunare Nationala si sfaturile populare
sfaturile populare si presedintele
Conform Constitutiei Romaniei din 1952 votul era:
universal, obligatoriu, direct si secret
obligatoriul, secret, individual si direct
universal, egal, direct si secret
Constitutia Romaniei din 1952 consacra:
infiintarea pluralismului politic
desfiintarea pluralismului politic
mentinerea pluralismului politic
Constitutia Romaniei din 1952 statorniceste:
existenta unei forte politice unice
existenta unui partid majoritar
existenta unei coalitii politice
Constitutia Romaniei din 1965 consacra:
republica
monarhia
dictatura
Conform Constitutiei Romaniei din 1965 statul roman era:
suveran si social
suveran si independent
social si independent
Conform Constitutiei Romaniei din 1965 titularul puterii este:
presedintele
poporului
Marea Adunare Nationala
Regimul constitutional din Romania dupa 1989 a cuprindea:
norme ale Constitutiei din 1965 si norme constitutionale noi
doar norme ale Constitutiei din 1965
doar norme constitutionale noi
Constitutia Romaniei din 1991 stabileste ca forma de guvernamant:
republica prezidentiala
republica semi-prezidentiala
republica parlamentara
Conform Constitutiei Romaniei din 1991 statul roman era:
suveran, de drept si independent
stat de drept, democratic si social
democratic, popular si independent
Conform Constitutiei Romaniei din 1991 teritoriul era impartit in:
sate, orase, judete
comune, judete, sectoare
comune, orase, judete
Conform Constitutiei Romaniei din 1991 suveranitatea nationala apartine:
presedintelui ales
poporului
Parlamentului
Suveranitatea poporului conform Constitutiei Romaniei din 1991 se exercita prin:
referendum
organe reprezentative
organe reprezentative si referendum
Constitutia Romaniei din 1991 :
recunoaste dreptul minoritatilor nationale
garanteaza dreptul minoritatilor
recunoaste si garanteaza dreptul minoritatilor nationale
Prin Constitutia Romaniei din 1991 era stabilita obligatia statului:
de a acorda cetatenie tuturor romanilor aflati in afara granitelor
de a sprijini iniativele cetatenilor romani
de a sprijini intari legaturile cu cetatenii romani aflati in afara granitelor tarii
Prin Constitutia Romaniei din 1991 era stabilita obligatia statului:
de a ratifica toate tratatele internationale
de a ratifica Tratatul Atlanticului de Nord
de a ratifica tratate internationale
Constitutia Romaniei din 1991 consacra:
drepturile si libertatile social-economice si culturale, drepturile exclusiv politice, drepturile si libertatile social-politice, drepturile-garantii
inviolabilitatile, drepturile si libertatile social-economice si culturale, drepturile exclusiv politice, drepturile si libertatile social-politice, drepturile-garantii
inviolabilitatile, drepturile si libertatile social-economice si culturale, drepturile exclusiv politice, drepturile si libertatile social-politice, drepturile-garantii si indatoririle fundamentale
Conform Constitutiei Romaniei din 1991 Parlamentul este:
unicameral
bicameral
nu se precizeza
Conform Constitutiei Romaniei din 1991 Parlamentul este ales prin vot:
universal, egal, democratic, deschis si liber exprimat
universal, democratic, direct, secret si liber exprimat
univrsal, egal, direct, secret si liber exprimat
Conform Constitutiei Romaniei din 1991 mandatul este:
mandatul senatorilor de 4 ani, al deputatilor de 5 ani
mandatul deputatilor de 5 ani,manadatul senatorilor de 4 ani
mandatul deputatilor si senatorilor este de 4 ani
Conform Constitutiei Romaniei din 1991 presedintele este ales:
de popor
de Parlament
de popor cu confirmarea Parlamentului
Mandatul presedintelui conform Constitutiei Romaniei din 1991 este:
de 4 ani
de 5 ani
de 7 ani
Parlamentul Romaniei conform Constitutiei din 1991 este:
multicameral
unicameral
bicameral
Puterile statului in Constitutia Romaniei din 1991 sunt organizate conform principiului:
constitutionalitatii
separatiei puterilor in stat
simetriei juridice
Revizuirea Constitutiei din 1991 a fost impusa de:
de dispozitiile actelor constitutionale anterior adoptate, de propunerile Parlamentului, de indeplinirea conditiilot privind integrarea euro-atlantica
de existenta unor dificultati de aplicare a reglementarilor privitoare la functionarea autoritatilor statutlui, de necesitatea indeplinirii conditiilor privind integrarea euro-atlantica
de necesitatea indeplinirii conditiilor de integrare euro-atlantica si de dispozitiile constitutiei precedente
Finalitatile procesului de revizuire constitutionala din 1991 au fost:
indeplinirea conditiilor de integrare euro-atlantica, rezolvarea unor disfunctionalitati privind procesul decizional al autoritatilor, sporirea garantiilor constitutionale si institutionale ale drepturilor si lebertatilor fundamentale
indeplinirea conditiilor de integrare euro-atlantica, rezolvarea unor disfunctionalitati privind procesul decizional al autoritatilor
rezolvarea unor disfunctionalitati privind procesul decizional al autoritatilor, sporirea garantiilor constitutionale si institutionale ale drepturilor si lebertatilor fundamentale
Constitutia Romaniei din 2003 consacra:
consacrarea egalitatii cetatenilor indiferent de religie
consacrarea egalitatii cetatenilor indiferent de sex
consacrarea egalitatii cetatenilor indiferent de etnie
Constitutia Romaniei din 2003 consacra:
posibilitatea cetatenilor din UE de a avea acces la functii publice
posibilitatea cetatenilor cu dubla cetatenie de a avea acces la functii si demnitati publice
posibilitatea doar a cetatenilor romani de a avea acces la demnitati publice
Constitutia Romaniei din 2003 consacra:
consacrarea dreptului la cultura, la educatie, la munca
consacrarea dreptului la sanatate, educatie, vot
consacrarea dreptului la cultura, la un mediu inconjurator sanatos si libertatea economica
Constitutia Romaniei din 2003 consacra:
asigurarea raspunderii statului pentru erori judiciare
asigurarea raspunderii instantelor pentru erori judidiciare in procese penale si civile
asigurarea raspunderii procurorului pentru erori judiciare
Constitutia Romaniei din 2003 consacra:
folosirea doar a limbii romane ca limba oficiala in educatie si adminstratie
folosirea limbii materne in administratie si educatie
interzicerea folosirii limbii materne in administratie
Cetatenia este definita corect ca fiind:
legatura intre individ si stat
apartenenta juridica a unui individ la un stat
legatura politica si juridica dintre o persoana fizica si un stat
Cetatenia se exprima prin:
drepturi si libertati ale cetateanului si obligatiii ale statului
drepturi, libertati si obligatii ale cetateanului fata de stat
drepturi, libertati si obligatii reciproce ale cetateanului si statului
Cetatenii sunt titulari de :
drepturi si libertati ale cetateanului si obligatiii ale statului
drepturi, libertati si obligatii
obligatii
Cetatenia reprezinta expresia:
relatiilor social-economice, politice si juridice dintre persoana fizica si stat
relatiilor social-economice si juridice dintre persoana fizica si stat
relatiilor social-economice si juridice dintre persoana juridica si stat
Afirmatia: Cetatenia este acea calitate a persoanei fizice care exprima relatiile permanente social-economice, politice si juridice dintre persoana fizica si stat este:
corecta
falsa
completa
Initia cetatenia a fost desemnata prin termenul de:
etnie
nationalitate
rasa
Capacitatea juridica in dreptul constitutional este:
deplina in cazul tuturor subiectelor raporturilor de drept constitutional
deplina in cazul cetatenilor
deplina in cazul apatrizilor
Izvoarele juridice ale institutiei cetateniei sunt:
Legea cetateniei romane
Constitutia si Legea cetateniei romane
doar Constitutia
Principiul care sta la baza institutiei cetateniei romane:
numai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevazute in Constitututie si in tratatele internationale
numai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevazute in Constitututie si in legi interne
numai cetatenii romani sunt titulari al obligatiilor prevazute in Constitutie si in legile interne
Drepturile care pot fi exercitate doar de cetatenii romani sunt:
dreptul la vot, dreptul de a fi ales in organe reprezentative nationale, dreptul de a domicilia pe teritoriul Romaniei, dreptul de a fi proprietar de terenuri, dreptul de a fi expulzat din Romania
dreptul la vot, dreptul de a fi ales in organe reprezentative nationale, dreptul de a domicilia pe teritoriul Romaniei, dreptul de a fi proprietar de terenuri, dreptul de a nu fi expuzat si extradat
dreptul la vot, dreptul de a fi ales in organe reprezentative nationale, dreptul de a domicilia pe teritoriul Romaniei, dreptul de a fi proprietar de terenuri, dreptul de a fi protejat diplomatic de reprezentantele straine diplomatice
Sunt tinuti de la toate obligatiile stabilite in Constitutie si in legile tarii:
toate persoanele aflate pe teritoriul Romaniei
numai cetatenii romani
numai cetatenii straini aflati in tranzit
Cetatenii romani sunt egali in:
drepturi si libertati
obligatii
drepturi, libertati si obligatii
Cetatenia este o chestiune:
a partidului care se afla la guvernare
constituie un atribut exclusiv al statului
a Parlamentului
Casatoria:
produce efecte asupra sotului aflat pe teritoriul Romaniei
nu produce efecte asupra sotului
produce efecte asupra sotului doar pe perioada casatoriei
Principiile in conformitate cu care se dobandeste cetatenia sunt:
principiul soli
principiul jus sanguinis
principiul jus sanguinis si principiul jus soli
Conform principiului ius loci:
copilul devine cetateanul unui stat daca ambii parinti s-au nascut pe teritoriul acelui stat
copilul devine cetateanul unui stat daca s-a nascut pe teritoriul acelui stat
copilul devine cetateanul unui stat daca unul dintre parinti s-a nascut pe teritoriul acelui stat
Cetatenia romana se dobandeste prin:
nastere, repatriere, adoptie si la cerere
nastere si la cerere
nastere, adoptie si la cerere
Copilul nascut dintr-un parinte roman si unul strain este:
roman, daca s-a nascut pe teritoriul Romaniei
roman, indiferent unde s-a nascut
strain
Cererea de dobandire a cetateniei romane se depun la :
Ministerul Afacerilor Exerne
Ministerul Administratiei si Internelor
Ministerul Justititiei
Aprobarea cererii de dobandire a cetateniei romane este de competenta:
ministrului Afacerilor Externe
ministrului de Interne
ministrului de Justitie
Dobandire cetateniei romane prin adoptie presupune:
adoptatori romani, domiciliul in Romania, varsta de pana in 18 ani a adoptatului
adoptatori romani, adoptatul cu varsta de pana in 18 ani
cel putin unul din adoptatori sa fie roman si domiciliul pe teritoriul Romaniei
in stabilirea cetateniei copilului gasit pe teritoriul roman actioneaza:
o prezumtie legala relativa
o prezumtie de nevinovatie
o prezumtie legala absoluta
Juramantul de credinta fata de Romania este:
la cerere
obligatoriu
secret
Cetatenia se dobandeste:
la data depunerii cererii de solicitare a cetateniei
la data depunerii juramantullui
la data aprobarii cererii de solicitare a cetateniei
Retragerea cetateniei romane:
atunci cand persoana savarseste fapte grave impotriva pacii
atunci cand persoana savarseste fapte grave impotriva intereselor statului roman
atunci cand persoana detine inca o alta cetatenie
Aprobarea cererii de renuntare la cetatenia romana se aproba de catre:
ministrul de Interne
ministrul de Justitie
ministrul afacerilor Externe
Dovada cetateniei romane se face prin:
cererea aprobata
carte de identitate
juramantul de credinta
organizarea, functionarea si activitatea statului, organizarea si functionarea puterilor publice, organizarea politica
este ramura dreptului unitar romanesc formata din normele juridice care reglementeaza relatiile fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii
ramura de baza a dreptului care guverneaza si protejeaza valorile fundamentale ale vietii economice, sociale, politice si juridice dintr-un stat
caracter imperativ, se aplica pe teritoriul Romaniei, se aplica tuturor persoanelor care se afla pe teritoriul Romaniei
normele juridice care reglementeaza relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaturarii, mentinerii si exercitarii puterii
normele juridice care reglementeaza organizarea, functionarea si activitatea autoritatilor administratie publice
au un caracter supletiv, adica particularii, in conventiile dintre ei, pot deroga de la normele dreptului constitutional
Consiliul Superior al Magistraturii, Directia Investigatii, Crima Organizata si Terorism, Departamentul National Anticoruptie
Conflictele juridice dintre autoritatile publice cu privire la respectarea principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat se solutioneaza de:
cuprind normele juridice, obiceiul juridic(cutuma), practica judecatoreasca, contractul normativ, doctrina
Constitutia, legile organice si ordinare, hotarari si ordonante de guvern, acte ale administratiei publice centrale si locale
Constitutia, legile organice si ordinare, hotarari si ordonante ale Guvernului, regulamentele de organizare si functionare ale celor doua Camere
sa se permita aplicarea sa printr-un text din cuprinsul unei hotarari judecatoresti prin care se face trimitere la acel obicei
Constitutia, legi organice, legi ordinare, hotarari de govern, tratate constitutionale, hotarari ale consiliului judetean
Constitutia, legi organice, legi ordinare, hotarari de govern, tratate constitutionale, hotarari ale consiliului judetean
sunt acte distincte cu forta juridica proprie, considerate izvoare formale ale dreptului constitutional romanesc
sunt izvoare formale ale dreptului constitutional romanesc doar atunci cand se refera la sedintele comune
Constitutia, tratatul international, raporturile comisiilor parlamentare, ordonante si hotarari ale Guvernului
Constitutia, legea, regulamentele Parlamentului, hotarari si ordonante ale Guvernului, tratatul international, actele administratiei publice publice centrale si locale
iluminism, avand drept scop limitarea puterilor suveranului si consacrarea drepturilor si libertatitilor cetatenesti
principii referitoare la instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii de stat si la statutul juridic al cetateanului
totalitatea regulilor referitoare la autoritatile competente, procedura de urmat si masurile ce pot fi luate dupa realizarea acestui control
Conform Constitutiei Romaniei din 1923, cele doua camere ale reprezentantei nationale erau alese prin vot:
drepturile si libertatile social-economice si culturale, drepturile exclusiv politice, drepturile si libertatile social-politice, drepturile-garantii
inviolabilitatile, drepturile si libertatile social-economice si culturale, drepturile exclusiv politice, drepturile si libertatile social-politice, drepturile-garantii
inviolabilitatile, drepturile si libertatile social-economice si culturale, drepturile exclusiv politice, drepturile si libertatile social-politice, drepturile-garantii si indatoririle fundamentale
de dispozitiile actelor constitutionale anterior adoptate, de propunerile Parlamentului, de indeplinirea conditiilot privind integrarea euro-atlantica
de existenta unor dificultati de aplicare a reglementarilor privitoare la functionarea autoritatilor statutlui, de necesitatea indeplinirii conditiilor privind integrarea euro-atlantica
indeplinirea conditiilor de integrare euro-atlantica, rezolvarea unor disfunctionalitati privind procesul decizional al autoritatilor, sporirea garantiilor constitutionale si institutionale ale drepturilor si lebertatilor fundamentale
indeplinirea conditiilor de integrare euro-atlantica, rezolvarea unor disfunctionalitati privind procesul decizional al autoritatilor
rezolvarea unor disfunctionalitati privind procesul decizional al autoritatilor, sporirea garantiilor constitutionale si institutionale ale drepturilor si lebertatilor fundamentale
Afirmatia: Cetatenia este acea calitate a persoanei fizice care exprima relatiile permanente social-economice, politice si juridice dintre persoana fizica si stat este:
numai cetatenii romani sunt titularii tuturor drepturilor prevazute in Constitututie si in tratatele internationale
dreptul la vot, dreptul de a fi ales in organe reprezentative nationale, dreptul de a domicilia pe teritoriul Romaniei, dreptul de a fi proprietar de terenuri, dreptul de a fi expulzat din Romania
dreptul la vot, dreptul de a fi ales in organe reprezentative nationale, dreptul de a domicilia pe teritoriul Romaniei, dreptul de a fi proprietar de terenuri, dreptul de a nu fi expuzat si extradat
dreptul la vot, dreptul de a fi ales in organe reprezentative nationale, dreptul de a domicilia pe teritoriul Romaniei, dreptul de a fi proprietar de terenuri, dreptul de a fi protejat diplomatic de reprezentantele straine diplomatice
indeplinirea conditiilor de integrare euro-atlantica, rezolvarea unor disfunctionalitati privind procesul decizional al autoritatilor, sporirea garantiilor constitutionale si institutionale ale drepturilor si lebertatilor fundamentale
dreptul la vot, dreptul de a fi ales in organe reprezentative nationale, dreptul de a domicilia pe teritoriul Romaniei, dreptul de a fi proprietar de terenuri, dreptul de a fi protejat diplomatic de reprezentantele straine diplomatice