Prelucrerea metalelor prin aschiere si strunjire

Aschierea metalelor este procedeul de prelucrare a metalelor care consta in

desprinderea de pe suprafata pieselor brute a unui surplus de matrial cu ajutorul unei
scule aschietoare pentru a se realiza forma , dimensiunile si calitatea ceruta suprafetelor.
Piesele brute care vor fi supse prelucrarii prin aschiere se numesc semifabricate , iar
cantitatea de material care trebuie sa fie nlaturata de pe suprafata lor pentru a se obtine
piesa finala constituie adaosul de prelucrarare . Adaosul de prelucrare este nlaturat de
scula sub forma de aschii.
Prin urmare prelucrarea metalelor prin aschiere consta in desprinderea adaosului de
prelucrare de pe suprafata semifabricatelor , sub forma de aschii , cu ajutorul unei scule
aschietoare.
Pentru realizarea corecta a pieselor este necesar ca dimensiunile semifabricatului
sa asigure un adaos de prelucrare suficient de mare pentru prelucrarile care urmeaza a fi
efectuate . Marimea adaosului de prelucrare este determinata de procedeul de obtinere a
semifabricatului cat si de precizia prelucrarii prin aschiere , care asigura realizarea piesei
finite .
Tinandu-se seama de varietatea suprafetelor care pot fi realizate prin strunjire si de modul
in care lucreaza strungul , prelucrarile la strung sunt operatile cele mai fecvent ntlnite in
prelucrarea metalelor prin aschiere .
a strung pot fi e!ecutate piese care se prelucreaza din bare ca " bolturi , mnere , a!e ,
buloane , suruburi , arbori drepti , si in trepte , diferite a!e , roti . #trungul permite de
asemenea prelucrarea pieselor turnate ale caror suprafete de prelucrat sunt suprafete de
rotatie ca " bucse, cilindri, flanse, capace, segmenti, diferite gauri de la carcase, nipluri.
$ alta categorie de piese care pot fi prelucrate la strung sunt cele obtinute din
semifabricate forjate sau matritate cum ar fi" arbori cotiti, a!e cu came, roti, biele.
Prin strunjire se mai prelucreaza piese profilate ca" role, bile, inele de rulmenti, diferite
scule .
%u pot fi prelucrate la strung piese ale caror suprafete de prelucrat nu sunt de revolutie"
blocurile motor, carcasele cutiilor de viteze, piesele de ghidaje sau canale rectilinii, arbori
canelati, canale de pana, matritele etc.
Materialele care se prelucreaza pe strung pot fi metalice ca" otelul, fonta, bronzul, alama,
aluminiu, etc. sau nemetalice ca" lemnul, ebonita.
Rolul constructiv. Tipul suprafetelor.
&alitatea suprafetelor e!prima att gradul de utilizare a suprafetei cat si a stratului
superficial rezultate in urma prelucrarii prin aschiere.
&alitatea suprafetei prelucrate se poate analiza din punct de vedere geometric, cat si din
punct de vedere fizic.
'in punct de vedere fizic, calitatea suprafetei se defineste prin diferenta proprietatilor
fizice ale stratului de material.
'in punct de vedere geometric, calitatea suprafetei este determinata de abaterile
suprafetei reale.
Semifabricate folosite la prelucrarea prin aschiere.
Pentru stabilirea unei piese cu forma geometrica bine determinata, marginita de
suprafete cu o anumita netezime si anumite dimensiuni se pleaca de la un semifabricat.
#emifabricatul este o bucata de material sau o piesa bruta care a suferit o serie de
prelucrari mecanice sau termice, dar care necesita in continuare alte prelucrari pentru a
deveni o piesa bruta.
Piesa finita rezulta in urma prelucrarii semifabricatului, cu respectarea tuturor
conditiilor impuse prin desenul de e!ecutie ( forma, dimensiuni, calitatea suprafetelor si
tolerante).
#emifabricatul supus prelucrarii prin aschiere are una sau mai multe dimensiuni mai mari
dect ale piesei finite.
#urplusul de material care trebuie ndepartat de pe suprafata semifabricatului poarta
denumirea de adaos de prelucrare
*n semifabricat bun are cat mai multe suprafete identice cu cele ale piesei finite, iar
adaosul de prelucrare este redus la minimum. +n functie de marimea sa, adaosul de
prelucrare se nlatura prin una sau mai multe treceri.
Pricipalele tipuri de semifabricate folosite la prelucrarea prin aschiere sunt"
-bucati debitate din produse laminate ( bare, pofile, srme, benzi),
-piese brute obtinute prin turnare
-piese brute forjate liber
-piese brute forjate in matrita
-piese brute obtinute prin presare din pulberi.
Prelucrabilitatea prin aschiere, denumita si aschiabilitate, este o proprietate tehnologica
ce caracterizeaza diferitele materiale. -a poate fi definita ca fiind"
-capacitatea unui materal de a se prelucra prin aschiere in conditii bine determinate
(printr-un anumit procedeu cu anumite scule, cu sau fara racire,etc.).
Prelucrabilitatea prin aschiere este o notiune relativa, ea depinznd de foarte multi
factori cum sunt"
-caracteristicile materialului prelucrat ( duritate, rezistenta la rupere, structura).
-caractersticile sculelor aschietoare ( tipul sculei, parametri geometrici, materialul din
care este confectionat)
regimul de aschiere folosit.
&u toate acestea, in practica se obisnuieste sa se considere ca anumite materiale au
prelucrabilitate buna in raport cu altele, fara a se cauta o masura e!acta a acestei
caracteristici tehnologice.
.
Alegerea materialului.
a prelucrarea pieselor prin aschiere se utilizeaza o varietate de materiale, att
pentru confectionarea de piese, scule, dispozitive, cat si ca materiale au!iliare pentru
e!ecutarea operatiilor de ajustare, finisare, montare, etc.
'intre acestea, materialele care se prelucreaza sau se folosesc in ateliere se pot
grupa astfel"
-metale feroase " fonte si oteluri,
-metale neferoase" &u, Al, %i, Pb, etc.
.onta este un aliaj de fier si carbon, in general cu continut de & de peste /,01,care
contine uneori procente nsemnate de siliciu si mangan, precum si sulf si fosfor in
cantitati mai mici.
'upa intrebuintarea lor, fontele se clasifica in felul urmator"
-fonte brute folosite pentru elaborarea otelului notate .A2 sau folosite pentru retopire si
turnare in piese sub forma de calupuri, notate .3 si marcate cu vopsea verde,
-fonte turnate in piese care se obtin prin retopirea fontelor brute, in cubilouri sau in
cuptoare rotative.
$telurile sunt aliaje de fier si carbon, cu un continut de carbon sub /,01, care contin in
procente normale si alte elemente de aliere ( crom, nichel, mangan, siliciu, 4olfram,
molibden).
'upa intrebuintare, otelurile se pot clasifica in oteluri de constructie si oteluri pentru
scule, iar otelurile de constructie se mpart in" oteluri carbon obisnuite (de uz general),
oteluri carbon de calitate, oteluri aliate si oteluri de constructie cu destinatie precisa.
$teluri carbon de calitate sunt oteluri nealiate, cu un grad de puritate ridicat, datorita unei
elaborari ngrijite, folosite in general cu tratament termic sau termochimic, care se
intrebuinteaza pentru fabricarea pieselor supuse unor solicitari mici si mijlocii.
$teluri carbon de calitate si superioare laminate la cald 556-56
Marcarea materialului 'omeniu de utilizare
$& 65$& /6$& /7$& 86 Piese cementate si calite care nu necesita proprietati
superioare (pene, sabloane, chei si verificatoare).Piese obtinute prin deformare la
rece(inele, suruburi).
$& 87$& 96$& 97 Piese supuse la solicitari reduse" a!e, buloane, mansoane, osii,
discuri, cilindri de prese, butuci de roti stelare, tije.
$& :6$& :7$& 76 Piese statice sau in miscare" flanse, discuri, rondele, biele,
nipluri, coroane.
$& 77$& ;6 Piese rezistente, dar cu tenacitate mai redusa" pinioane, bandaje, bucse
elastice, roti dintate, pene.
Elementele regimului de aschiere.
Procesul de aschiere este caracterizat de o serie de marimi sau elemente, ale caror
totalitate formeaza regimuri de aschiere.
Principalele elemente ale regimului de aschiere sunt"
-adncimea de aschiere
-avansul
-viteza de aschiere.
+n afara acestor elemente la fiecare procedeu de prelucrare se adauga altele, specifice
procedeelor respective.
Adncimea de aschiere reprezinta grosimea stratului de material, din adaosul de
prelucrare, care se indeparteaza de pe suprafata piesei prelucrate la trecerea sculei
aschietoare. -a se noteaza cu t si se masoara in milimetri.
'aca adaosul de prelucrare A este mare, el se va ndepartat prin mai multe treceri ale
sculei aschietoare.
Avansul reprezinta marimea deplasarii pe care o e!ecuta piesa sau scula, in scopul
indepartarii unui nou strat de material de pe suprafata piesei.
+n cazul strunjirii avansul se poate e!prima prin deplasarea pe care o capata cutitul in
timpul in care piesa e!ecuta o rotatie completa, el se va el se va e!prima in mm<rot.
=iteza de aschiere este viteza relativa a taisului sculei fata de piesa in timpul e!ecutarii
miscarii principale de aschiere. -a se noteaza cu v si se e!prima in m<min.
Pentru multe procedee de prelucrare prin aschiere, la care miscarea principala este o
miscare de rotatie, intre viteza de aschiere si turatia elementului care e!ecuta miscarea
(scula sau piesa) e!ista o legatura directa si anume" >m<min?.
+n aceasta relatie ', reprezinta drumul parcurs la o rotatie pe traiectorie cu diametrul ',
iar n drumul parcurs pe aceiasi traiectorie in decursul unui minut, in care scula sau piesa
s-a rotit de n ori. &ifra /666 apare la numitor datorita faptului ca diametrul ' se e!prima
in milimetri, iar viteza in metri<minut.
.recvent apare situatia in care se recomanda o anumita viteza de aschiere si trebuie sa se
regleze masina-unealta astfel nct sa se obtina aceasta viteza in timpul prelucrarii
cunoscndu-se diametrul ' se foloseste pentru calculul o relatie rezultata de mai sus.
Alegerea regimului de aschiere.
Alegerea regimului de aschiere consta in stabilirea vitezei, a avansului, a
avansului, a adncimii de aschiere, cat si a tuturor conditiilor in care urmeaza sa aiba loc
prelucrarea, deoarece elementele regimului de aschiere se conditioneaza reciproc. 'in
aceasta cauza pentru stabilirea regimului de aschiere se porneste de la natura prelucrarii si
se stabileste viteza de aschiere pe baza celorlalte elemente. a stabilirea vitezei de
aschiere se va tine seama de urmatorii factori"
-proprietatile materialului de prelucrat ,
-materialul sculei,
-adncimea avansului de lucru,
-forma geometrica si dimensiunile cutitului,
-asigurarea durabilitatii economice a sculei,
-conditii de racire,
+n functie de acesti factori se stabileste viteza de corespunzatoare felului prelucrarii
(degrosare sau finisare) stiindu-se ca"
-viteza de aschiere scade cu cresterea duritatii si a rezistentei mecanice a materialului
piesei
-in cazul prelucrarii unor semifabricate care, fiind obtinute prin turnare, forjare, matritare,
etc. au o coaja (crusta) tare, se va lucra cu viteze mai mici dect cele indicate.
-viteza de aschiere va fi cu att mai mica, cu cat avansul si adncimea vor fi mai mari.
+n general alegerea regimului de aschiere consta in alegerea vitezei, a avansului, si a
adncimii de lucru pentru care se realizeaza durabilitatea economica a sculei. =alorile
vitezei de aschiere, a avansului si a adncimii stabilite in aceste conditii reprezinta viteza
economica, avansul economic, adncimea economica sau mai precis regimul de aschiere
economic.
+n mod obisnuit la alegerea regimului de aschiere se stabileste arbitrar avansul si
adncimea de lucru si, in functie de acesti factori, se determina viteza de aschiere astfel
nct ea sa corespunda vitezei economice. #e va urmari de asemenea sa fie utilizata cat
mai rational puterea masinii-unelte.
a stabilirea avansului si a adncimii de aschiere se va tine seama de natura
prelucrarii(degrosare sau finisare) cat si de dimensiunile semifabricatului pentru a se
evita eventualele deformari ale piesei sub actiunea fortelor de aschiere. =iteza de aschiere
va creste cu cat materialul sculei rezista mai bine la temperaturi nalte si cu cat conditiile
de racire vor fi mai bune.
+n cazul strunjirii vitezele de aschiere se pot imparti in
-viteze de aschiere mici pana la /6 m<min (se folosesc in cazul in care regimurilor de
aschiere grele de lucru @adncimi mari)
-viteze de aschiere medii /6-/7 m<min (se folosesc la prelucrarea cu cutite din otel
carbon).
-viteze de aschiere mari 76 @/76 m<min (se folosesc la prelucrari cu cutite din otel rapid)
-viteze de aschiere rapide /76-866 m<min (se folosesc la prelucrari cu placute de aliaj
dur, de forma speciala).
Adncimea de aschiere poate fi cuprinsa intre 6,67 si 87 mm si depinde de felul
prelucrarii (degrosare, finisare) de puterea masinii si de dimensiunile si materialul piesei
de prelucrat.
Adncimea de aschiere se alege in functie de marimea adaosului de prelucrare, astfel
nct acesta sa fie nlaturat intr-un numar minim de treceri.
Avansul pentru strunjire este cuprins intre 6,67 si /,7 mm<rot .si ca si adncimea de
aschiere, depinznd de natura prelucrarii si de materialul de prelucrat. =alorile mici ale
avansului vor fi preferate la prelucrarea de finisare, iar cele mari la degrosare.
Avansul si adncimea de aschiere se aleg astfel nct sa asigure prelucrarea piesei in cat
mai bune conditii tehnico-economice, cu productivitate ridicata, la precizia ceruta si
asigurnd durabilitatea normala sculei.
Prelucrarea suprafetelor cilindrice exterioare prin strunjire.
Aceasta operatie se e!ecuta strunguri foarte rigide, cu cutite cu diamant si cu cutite
armate cu placute din carburi metalice. #e recomanda ca strunjirea cu cutite de diamant
sa se aplice la metalele si aliajele neferoase, iar fonta si otelul sa fie perfect prelucrate cu
cutite armate cu placute din carburi metalice cu un singur tais. Aacirea se face cu emulsie
si trebuie sa fie abundenta. Precizia dimensionala (cu abateri pana la 5 mm) si calitate
buna a suprafetei ( B6,5CC..9,8 ) se pot obtine numai daca strunjirea de netezire se
e!ecuta dupa operatia de finisare.