Sunteți pe pagina 1din 24

26 aprilie 2014 15:49

Pe dealurile Bucurestiului
Posted by

Andrei Ionel

13 iunie 2012
Cati dintre voi ati coborat pantele din Parcul Cismigiu, pe la cetate, sau ati urcat pe dealul de la
Gradina Botanica? Cati dintre voi ati stat si coada in trafic pe dealul Academiei Militare sau ati admirat
panorama impresionanta de la hotelul Marriot inspre Parcul !vor si Casa Poporului? "tiati ca aceste pante
repre!inta de fapt contactul dintre lunca #ambovitei, o forma negativa de relief, si terasele mai inalte ale
raului bucurestean? Ati urcat vreodata treptele obositoare ale Parcului Carol pana la Mausoleu? "urpri!a, si
acela este tot un versant al #ambovitei$

%ricat de greu ar parea de cre!ut, Bucurestiul, un oras de campie, se desfasoara de&a lungul unor forme bine
definite de relief' Cu e(ceptia #ealului Mitropoliei )care este un

horst*, restul pantelor din Bucuresti sunt re!ultatul ero!iunii fluviale a celor doua cursuri principale de apa
care il traversea!a+ Colentina si #ambovita' ,erasele celor doua cursuri de apa sunt foarte bine definite, cu
versanti abrupti si destul de restransi ca suprafata' -elieful Bucurestiului se incadrea!a cu succes in Campia
tabulara a .lasiei, caracteri!ata printr&un astfel de relief de lunci si terase'
.a provoc la o plimbare prin !ona centrala si pericentrala, in care vom descoperi surpri!ele pe care le
ascund terasele, versantii si lunca #ambovitei' Pe alocuri, poate ne vom simti ca in "ighisoara sau alte
orase de la deal, sau poate doar ne vom aminti vag de atmosfera romantica a acestora, prin locsoarele
inguste si abrupte care au fost amena/ate in centrul Bucurestiului' .om a/unge insa si in locuri cu un istoric
mai putin fericit, cu peisa/e puternic contrastante'
,raseul are 0 1ilometri )apro(imativ 2&3 ore mers pe /os si admirat* si incepe din Piata 4nirii'

Pe flancul sud&vestic

al acesteia, ferita de aglomeratele locuri traditionale de intalnire a prietenilor bucuresteni, tronea!a statuia
fostului prim&ministru Barbu Catargiu' Aici, sportivii urbani ai orasului vin sa&si etale!e talentul la
par1our, s1ateboarding si alte demonstratii urbane, datorita amena/arii de la ba!a #ealului Mitropoliei' 5u
va faceti gri/i, traseul se va incheia tot la Piata 4nirii' Asa ca, daca ati parcat regulamentar, masina o veti
gasi tot acolo6 sau altfel, aceleasi doua magistrale de metrou va vor sta la dispo!itie pentru retragerea din
traseu'
Chiar pe #ealul Mitropoliei vom pleca acum, pentru a )re*vi!ita Catedrala Patriarhala din Bucuresti,
precum si bi/uteriile arhitectonice din /urul ei, in frunte cu Parlamentul vechi' #ealul este flancat pe partea
dreapta )cu urcam* de un spatiu verde privat, amena/at chiar pe versantul abrupt6 undeva prin anii789, era
unul din locurile mele preferate de plimbare, insa in pre!ent este incon/urat de un gard, iar portile sunt bine
ferecate: Pe mi/locul Aleii #ealul Mitropoliei s&a amena/at un spatiu verde, intrerupt doar de noua statuie
a "fantului #imitrie cel 5ou, ocrotitorul Bucurestilor' ;lancul sudic al aleii contrastea!a puternic cu cel
nordic, prin frumoasele case si curti < si acestea capodopere arhitecturale < construite si insirate chiar pe
pantele sudice ale dealului' n varf se afla binecunoscuta Mitropolie, impreuna cu Palatul Patriarhal'
Pot spune cu capul sus ca Patriarhia are cea mai vi!itata biserica din Bucuresti, deasemenea si cea mai
mediati!ata, toate slu/bele fiind transmise de postul intern de televi!iune al Patriarhiei' ntr&o alta !i poate o
sa va abateti si pe aleea de coborare spre strada == unie, care descrie o serpentina interesanta, in totalitate
cu pava/ de piatra cubica < ceva mai rar in Bucuresti, in ultima vreme' #ar acum, ne intoarcem la turnul&
monument istoric pe langa care am trecut in drumul dinspre Piata 4nirii' Acesta a fost construit chiar pe
bu!a versantului, chiar unde incepe panta' Printre casele sus&amintite, deci pe partea dreapta )sau flancul
nordic al aleii*, intalnim un pasa/ de acces intre Mitropolie si "trada enachita .acarescu'
Aleea in scari se strecoara printre casele inalte ale cartierului Principatele 4nite' >ste un spatiu destul de
placut vara, datorita faptului ca ra!ele "oarelui patrund mai greu printre !idurile ca de fortareata ale
cladirilor vechi' ndra!nesc sa bote! aceasta !ona drept cartierul Principatele 4nite, datorita arterei
omonime ce trece chiar prin centrul unei !one e(traordinare de case cuprinsa intre "erban .oda, Marasesti,
== unie si #ealul Mitropoliei'
#aca urmam spre est "trada enachita .acarescu, a/ungem la un alt lacas de cult cu valoare istorica+
Biserica "fanta >caterina, cu parculetul foarte cochet amena/at in impre/urimi' 4na din aleile ce traversea!a
parculetul pare la prima vedere ca se infunda intr&o !ona re!identiala' #ar daca insistam si ne abatem spre
sud vom descoperi una dintre cele mai frumoase parcelari de vile, probabil de prin anii 7?9, deosebite
arhitectural' ;oarte putine sunt colturile de Bucuresti pe unde mai vedem asa ceva' #upa ce incon/uram
cvartalul, aleea ne scoate discret in strada Principatele 4nite, care la randul ei se termina in Calea "erban
.oda, aripa veche' Putin pe stanga, spre nord, facem o deviere de @9 de metri, pentru a vi!ita o alta
constructie monumentala'
Biserica Sfantul Spiridon Nou
n =0A9, anul sfintirii, depasea un record care a ramas valabil pana in !ilele noastre )in curand va fi
depasit*+ este cea mai mare biserica din Bucuresti+ 20 de metri inaltime si 3= de metri lungime' Pe atunci,
arhitectul Bavier .illacrosse a construit turlele in stil gotic, insa vremurile ulterioare au decis ca acestea sa
fie modificate in stil bi!antin'
"a ne continuam plimbarea spre sud, pe Calea "erban .oda' Aceasta este paralela cu noul bulevard
#imitrie Cantemir, flancat pe ambele parti de blocuri inalte, socialiste' Ce bine este ca traficul s&a mutat in
comunism de pe "erban .oda pe #imitrie Cantemir$ Altfel, cine stie ce s&ar fi intamplat cu suita de
monumente istorice de aici?: Ma/oritatea caselor pe care le vom admira pe vechea artera au fost
construite incepand cu anul =899' nsa, Biserica "f' "piridon, finali!ata in anul =0A9, nu este cea mai veche
constructie de pe "erban .oda$ n secolul BB, ulita pe care ne aflam a avut o importanta deosebita in
trama stradala a Bucurestiului' Pe aici venea , dinspre mia!a!i, #omnul numit de "ultan sau alti oficiali ai
turcilor, cu de care ,ara -omaneasca a avut o legatura de vasalitate' Pana in =0C0, Calea "erban .oda s&a
numit

Podul Beilicului, fiind artera cea mai importanta de intrare in Bucuresti, dinspre Giurgiu' Cea mai veche
casa de targovet
pe care o intalnim aici datea!a tocmai din secolul B.$ Podul Beilicului tinea din centru pana la
intersectia cu "trada Danariei, dincolo de care se transforma in drum de tara si dupa ?99 de metri se orienta
89 de grade la dreapta+ ocolea mlastina pe unde s&a amena/at mai tar!iu Parcul ,ineretului ).alea
Plangerii*, urca versantul terasei #ambovitei si iesea apoi inspre Calugareni si Giurgiu'
naintand in istoria orasului, pe flancul vestic al arterei vom !ari fosta hala a
autobazei ITB Serban Voda, construita in perioada interbelica, in pre!ent abandonata'
nainte de intersectia cu Danariei, Calea "erban .oda se intalneste, dinspre vest, cu o alta strada, ce are un
nume curios+ "trada ;rigului' naintand pe ea, a/ungem in scurt timp la capatul dinspre strada Candiano
Popescu, unde intalnim, pe partea dreapta, un alt monument istoric de arhitectura industriala+

4!ina >lectrica ;ilaret'
%are sa fi fost vreo legatura intre functionalitatea cladirii si toponimul destul de interesant al "tra!ii
;rigului? Cert este ca aceasta a fost construita tot pe la sfarsitul secolului BB, pe vremea cand arealul
industrial se afla la periferia orasului'
A/unsi pe strada Candiano Popescu, avem privilegiul de a urca un nou deal din traseul nostru' Astfel, la
stanga, se porneste serpentina stra!ii, una din foarte putinele din Bucuresti, care urca pe langa Politia
;urturi Auto < cladire monument istoric' 5e aflam din nou pe versantul drept al luncii #ambovitei'
Ma/oritatea stra!ilor care urca pe acesti versanti ai orasului au fost amena/ate in linie dreapta, foarte rare
fiind acelea ce beneficia!a de constructia de serpentine'
Cladirea curbata de pe stanga, care asta!i functionea!a ca sectie de politie, este fostul
Camin al Maturatorilor din "ectorul Albastru )una din unitatile administrative interbelice si antebelice ale
orasului*' ntr&un articol bine documentat, bloggerul Armyuser ne arata fotografii din vechea ca!arma si ne
ofera chiar si un citat valoros dintr&un volum retrospectiv editat in anii 729 de Primaria "ectorului Albastru'
n capatul de sus al pantei pe care urca "trada Candiano Popescu, iesim in marginea unei alte parcelari de
case interbelice, dominata de vila #octorului "tefanescu, care tronea!a in intersectia cu strada "tefan
"imion' mediat mai in fata, pe partea dreapta, reintalnim un alt monument istoric, pe care l&am cunoscut in
primul traseu al parcurilor, descris in Arhiva de Geografie+ ,urnul lui ,epes < o reconstituire romantica a
Cetatii Poenari, ordonata de -egele Carol pentru >(po!itia 4niversala care a avut loc in anul /ubiliar
=89A'
"trada Candiano Popescu avea pana nu demult piatra de rau in loc de asfaltul monoton de asta!i' %ftam si
trecem mai departe, pentru a intra in Parcul Carol' Acesta este amena/at atat pe terasa, pe versant, cat si in
lunca #ambovitei, astfel ca frumosul versant a fost amena/at cu scari si cu alei in serpentine' n locul cel
mai inalt al terasei se afla impunatorul Mausoleu, ridicat in anul =8A? in cinstea eroilor comunisti'
Panorama spre Casa Poporului si !ona !vor este deosebita' n Parcul Carol se gaseste, dupa parerea mea,
cel mai frumos loc de belvedere din Bucuresti' Parcul mai ascunde si alte surpri!e, intre care una aflata in
!ona de lunca, pe flancul vestic al parcului+

Fantana George Grigorie Cantacuzino, de dimensiuni monumentale, construita in anul =0C9 pe locul
celei vechi din secolul B.' Da ea a/ungem cel mai usor daca urmam, de la Mausoleu, aleea marginala ce
coboara prin vest, catre sud, ocolind lacul'
Parca e ceva mai impunatoare decat vecina ei, ;antana Eodiac, pe care o intalnim in Piata Dibertatii,
imediat ce parasim Parcul Carol' A/unsi in acest scuar ce reuneste nu mai putin de @ stra!i importante,
trebuie sa ne orientam la stanga, spre sud&vest, pe "trada Constantin strati' Aceasta a/unge direct la Gara
;ilaret, dar pana acolo, mai avem ceva de vi!itat' ,rebuie sa a/ungem, ca niste adevararti cuceritori, in cel
mai inalt punct din Bucuresti' Pe partea dreapta, la numai @9 de metri de la iesirea din scuarul Dibertatii,
intalnim niste scari' Aleea de nici ? metri latime urca printre garduri si !iduri de case, marginind curti
dispuse si ele in relief' Pe mi/loc, in timpul iernii, ne putem a/uta de balustrada veche care re!ista cu
incapatanare hotilor de fier vechi care au nenorocit orasul'

>ste vorba despre "trada Benofon, cea mai frumoasa strada in scari din oras, cunoscuta mai ales prin
unicitatea ei in marea de asfalturi si aplati!ari'
"traduta pitoreasca ne scoate, printre pisicile ce pa!esc !ona, intr&un alt scuar' "untem in varful #ealului
"uter, de 03 de metri altitudine deasupra nivelului Marii 5egre' Mai precis, ne aflam in varful cel mai inalt
al Bucurestiului central$ n mi/locul intersectiei, intre Aleea "uter si strada Benofon, se afla o statueta a
unui harpist, iar in partea dreapta, cum iesim de pe scari, rasare cel mai lu(os hotel din oras < Carol Par1'
Adof "uter, un arhitect apropiat al regelui Carol , a construit in primul deceniu al secolului BB acest palat
in care functionea!a hotelul' #e la el s&au desprins mai tar!iu atat toponimul palatului, cat si al intregului
cartier de vile lu(oase antebelice'
4rmam Aleea Suter, incarcata de istorie in stanga si&n dreapta' Mai ales in dreapta, daca localnicii sunt
amabili si ne lasa sa intram pana in fundul curtilor si asa deschise, vom putea admira o noua panorama spre
!ona /oasa a Bucurestiului, de deasupra !idului de spri/in ce margineste strada Damaitei, ce coboara din
"uter catre Palatul Parlamentului' Aleea "uter se termina in "trada ;abrica de Chibrituri' A/ungem intr&o
alta !ona istorica industriala a Bucurestiului interbelic' 5umai un mic parculet ne desparte de cea mai veche
gara din oras, de altfel prima, inaugurata in anul =0A8' Aici a/ungeau primele trenuri care au circulat in
,ara -omaneasca, pe relatia Giurgiu < Bucuresti ;ilaret' Asta!i, calea ferata a disparut sub buldo!erele care
au construit soselele, dar ;ilaretul si&a pastrat rolul de nod de transport, fiind transformata in autogara,
poate cea mai importanta din Bucuresti'
5u plecam mai departe pe traseul in circuit, pentru ca avem de facut o deviere destul de interesanta, dus&
intors' Cei 299 de metri vor merita din plin efortul, mai ales ca nu mai avem cine stie ce de urcat, suntem in
!ona cea mai inalta a orasului

#e la Gara ;ilaret, traversam din nou "trada Constantin strati si ne inscriem pe strada Cutitul de Argint, pe
langa fosta fabrica de masini >' Folff sau Gesper' n !ona asta vom intalni atat fabrici foarte vechi, cat si
stra!i cu nume de fabrici' Aici a fost prima platforma industriala a Bucurestiului' mediat pe partea stanga a
stra!ii Cutotul de Argint ne intampina Biserica Barbatescu 5ou, care a facut parte din aceeasi >(po!itie
4niversala din anul =89A a regelui Carol ' A fost ridicata in stilul arhitectural moldovenesc, fiind o replica
a Bisericii "fantul 5icolae din asi'
#aca se intampla sa nimeriti la biserica e(act in timpul unui concert de la Arenele -omane )tot un
amfiteatru component al >(po!itiei*, veti putea asculta concertul respectiv chiar din curtea bisericii, pentru
ca cele doua incinte se afla gard in gard'
.i!avi de Biserica Barbatescu 5ou, cu intrare din aceeasi strada, se afla o parcelare interesanta de forma
triunghiulara, de vile cu doua eta/e si mansarda, probabil construite in perioada interbelica' #in curtea
interioara se poate admira cel mai bine, dar cu multa atentie, datorita populatiei mai putin prietenoase ce a
pus stapanire pe intregul comple( arhitectural' Cel mai probabil, aici au fost case muncitoresti, amena/ate
pentru platforma industriala din imediata vecinatate'
-evenim in parculetul din fata Garii ;ilaret, pentru a continua incursiunea in platforma industriala situata
pe platou' 5e inscriem mai departe pe "trada ;abrica de Chibrituri si depasim Monetaria "tatului, situata
pe partea dreapta' "trada pe care ne aflam se intersectea!a cu "oseaua .iilor, dincolo de care continua sub
denumirea de "patarul Preda' Pe noi ne interesea!a numai portiunea pana in "oseaua .iilor' mediat inainte
de intersectie, pe partea stanga )sudica*, !arim cateva casute fara eta/, ornate frumos cu decoratiuni
specifice epocii de dinainte de anul =899' Ca sa ne continuam traseul, noi ar trebui sa cotim la dreapta pe
.iilor' ,otusi, ca sa cunoastem mai in amanunt aceasta parcelare, vom devia cativa metri la stanga, pentru a
intra pe "trada nvoirii, o strada in forma de 4, cu ambele capete in "oseaua .iilor'
Asa cum ne spune si Fi1imapia, parcelarea de la intersectia "oselei .iilor cu stra!ile nvoirii si ;abrica de
Chibrituri a fost utili!ata in perioada interbelica tot ca !ona re!identiala pentru muncitorii de pe platforma
industriala' n anul =820, aici locuiau anga/atii fabricii de ulei Pheni(' ntreaga parcelare este declarata
monument istoric, iar casele se pastrea!a intr&o conditie acceptabila, cu e(ceptia unor culori mai putin
potrivite ce apar din loc in loc'
-evenind la traseu, continuam pe "oseaua .iilor spre nord, pana la intersectia cu Calea -ahovei, cunoscuta
si ca Piata Chirigiu' Chirigiii erau cei care transportau cu carutele oameni sau marfuri, contra unei sume de
bani' Cunoastem de/a ca in secolul BB, aici era marginea orasului, precum si Piata de ;lori < actuala
George Cosbuc < prin spatele careia vom trece si noi imediat' "i asta pentru de de aici, de la Piata Chirigiu,
ne vom inscrie pe o alta artera veche de secole din Bucuresti+

Podul Calicilor'
Asadar, traversam Bulevardul George Cosbuc si ne inscriem pe Calea -ahovei, spre est' Atentie$ ,ot Calea
-ahovei se numeste si strada pe care circula tramvaiul 2? si merge spre Diberty Center si cartierul de
blocuri -ahova$ Dinia de tramvai, impreuna cu grosul traficului, continua pe Bd' George Cosbuc si
a/unge in bucla de la Piata 4nirii' >ste un alt ca! )fericit* de deviere a traficului de pe o artera veche,
incarcata de istorie, pe una noua, cum este George Cosbuc < -egina Maria' Am intalnit acest ca! si la Calea
"erban .oda H Bulevardul #imitrie Cantemir'
5oi insa ne inscriem pe sectorul vechi al Caii -ahovei < Podul Calicilor, asa cum se numea acum ?99 de
ani' .om urma aceasta artera in intregime, pana la Curtea .eche din Centrul storic, pentru ca tocmai de
acolo incepea$ Primele constructii care ies in evidenta < aici, in #ealul 4ranus < sunt cele doua bi/uterii
ale arhitecturii industriale de la sfarsitul secolului BB+ .ama Bucuresti Antrepo!ite)in imaginea de mai
sus* si
;abrica de Bere Bragadiru, partial renovata, partial abandonata'
5e aflam de altfel pe terenurile familiei Bragadiru, una dintre primele familii de industriasi din domeniul
industriei usoare' "untem in aripa nordica a celei mai vechi platforme industriale din Bucuresti, cuprinsa
intre 4ranus si Parcul Carol' 5umele de 4ranus pentru intreg cartierul de case muncitoresti si fabrici
provine de la strada omonima, care se intersectea!a cu Calea -ahovei chiar in dreptul ;abricii de Bere'
#aca parasim Calea -ahovei numai cateva minute si mergem =99 de metri pe "trada 4ranus, pe partea
stanga vom putea admira gardul din caramida a .amii Antrepo!ite' nsa la dreapta, printre casutele
vechiului cartier muncitoresc, ne intriga deschiderea unei stradute inguste, intre ultimele din oras cu pava/
din piatra cubica, al carei toponim ne aminteste din nou ca suntem intr&o fosta !ona industriala+ "trada
"apunari'
4rmand aceasta straduta desprinsa dintr&un Bucuresti demult apus, reintalnim Calea -ahovei, intr&o
intersectie de forma triunghiulara, cu o mica fantana in mi/locul ei' Aici, peisa/ul apocaliptic care ni se
deschide in fata ne sochea!a putin' nspre sud, blocurile industriale fantomatice de pe terenul ;amiliei
Bragadiru !ac in paragina, conferind !onei un aspect de ra!boi' n spatele nostru raman casutele, nici ele
intr&o stare prea fericita' n fata, spre nord, in continuarea Caii -ahovei, !arim o cladire imensa,
neterminata, care contribuie la peisa/ul de ra!boi mentionat mai sus' >ste cladirea socialista a Academiei
-omane, sau casa >lenei Ceausescu, amplasata vi!avi de Casa Poporului, pe #ealul 4ranus' #e fapt este
vorba despre un amplasament situat pe versant, pentru ca de/a incepem sa coboram spre lunca #ambovitei'
Aceasta constructie megalomana parca ii declara intr&adevar ra!boi unei alteia de pe Calea -ahovei,
situata vi!avi, cu un istoric de peste ==@ ani+Palatul Bragadiru'
#umitru Marinescu&Bragadiru este omul caruia trebuie sa&i multumim pentru a doua fabrica de bere din
Bucurestiul secolului BB, dar si pentru aceasta minunatie arhitectonica, careia i se conferea in anul =08@
rolul de spatiu de recreere, sala de teatru, concerte, popicarie, maga!ine etc'' Eona ;abricii Bragadiru, prin
acest comple(, era menita sa concure!e Gradina de .ara >liseul Duther, aflata langa prima fabrica de
bere din Bucuresti, Grivita' Astfel, se impamantenise in oras traditia ca langa orice fabrica de bere sa e(iste
si un local, evident pentru degustare
Asta!i, din Palatul Bragadiru se mai foloseste doar "ala Colosseum, pe post de ballroom, pentru
evenimente speciale, motiv pentru care a fost si restaurata atat de frumos'
#upa Palatul Bragadiru, Calea -ahovei descrie o serpentina curioasa si coboara la Bulevardul Dibertatii,
unde aparent se inchide, din cau!a blocurilor albe de peste drum' %ri, eu va spuneam mai sus ca Podul
Calicilor incepea tocmai la Curtea .eche, langa Piata 4nirii' Pentru a oferi o e(plicatie cat mai completa,
trebuie sa incepem cu faptul ca aceasta serpentina a Caii -ahovei, pe care tocmai am coborat, nici macar nu
este traseul initial al arterei$ Pentru constructia cladirii megalomane a Academiei -omane, arhitectii
orasului din anii 709 au dispus modificarea vechiului traseu, care mergea drept in /os, si amena/area acestei
variante ocolitoare' Pe locul ei, in anul =809, inca se mai aflau stradute inguste, dispuse in panta, ca
Arionoaia, Meteorilor, >coului, Minotaurilor, Da!ureanu si altele' Cautati pe internet un plan de oras din
perioada aceea si veti avea o mare surpri!a+ nimic nu mai este la fel ca atunci' "i asta datorita sistemati!arii
petrecute in centrul orasului, despre care puteti citi amanunte pe blogurile -e!istenta 4rbana si Bucurestii
.echi si 5oi'
Calea -ahovei, cu aceasta denumire, ia sfarsit aici, in Bulevardul Dibertatii' #ar Podul Calicilor continua'
Pe unde continua? ma veti intreba' -aspunsul este simplu+ prin spatele blocurilor: ,raversam noul
bulevard socialist pe la trecerea de pietoni adiacenta scuarului -egina Maria' 5e mentinem pe trotuarul de
nord al Bulevardului -egina Maria, si imediat dupa @9 de metri se formea!a la stanga ntrarea ,ismana'
>ste accesul bulevardului secundar din spatele blocurilor, din care vom avea onoarea sa reintram pe
aliniamentul fostei Cai a -ahovei veche, de data asta sub o alta denumire+ "trada George Georgescu'
Casele vechi, antebelice, ne confirma din plin faptul ca ne aflam pe o fosta artera deosebit de importanta a
Bucurestilor de la inceputuri' Mai mult decat atat, pe partea dreapta, la intersectia cu strada == unie )partea
necirculata de tramvai*, intalnim o noua marturie a vitalitatii de pe Calea -ahovei+ cladirea Primariei
"ectorului Albastru )foto sus*, una din fostele centre edilitare echivalente cu primariile de sector de asta!i'
Primaria "ectorului Albastru datea!a din vremea in care orasul era organi!at in patru mari divi!iuni
administrative, cu denumirea de sector+ Galben )!ona de nord*, 5egru )!ona estica*, Albastru )!ona
sudica* si .erde )!ona de vest*'
naintand pe strada George Georgescu, constatam ca in drumul nostru spre Curtea .eche mai sta inca un
obstacol important+ Bulevardul 4nirii, un canion impre/muit de blocuri socialiste moderne, pe care il
vom traversa cu a/utorul gangurilor ce s&au amena/at in corpurile de cladire, apro(imativ pe aceeasi
directie cu fosta Cale a -ahovei' Astfel, cand a/ungem in spatele blocurilor, nu trebuie sa le ocolim pe de&a&
ntregul, ci doar sa folosim unul din gangurile de pe partea stanga, poate chiar pe acela din dreptul
Colegiului Mihai >minescu )la cateva sute de metri, in spatele liceului si mascata bine de blocuri, se afla si
Manastirea Antim, pe care voi puteti sa o vi!itati, dar despre care aici vom vorbi intr&un material viitor*'
A/ungem in marele Bulevard 4nirii, sau .ictoria "ocialismului, asa cum se numea in anul inaugurarii lui,
=80C' .om gasi spre dreapta o trecere de pietoni, apoi pe partea nordica inca un gang, care ne readuce pe
traseul Podului Calicilor, iata < intrerupt de doua ori pentru a face loc noilor artere gandite de regimul
comunist' "i ca sa recunoastem cat mai usor vechiul traseu, de data asta nu mai trebuie sa cautam o strada,
ci o: alee de parc' >ste vorba despre aleea centrala a Parcului ,ribunalului, un toponim acordat pe buna
dreptate, pentru ca aici ne aflam chiar in spatele impunatoarei cladiri a Palatului Iustitiei, pe care o tot
admiram din aglomeratia "plaiului ndependentei' 4rmand aceasta alee, iesim in "trada "fintii Apostoli, pe
care o urmam pana la "plaiul ndependentei' "i aici suntem tot pe fostul Pod al Calicilor' Pe partea dreapta,
inca un monument istoric ne incanta privirile si ne indeamna la o scurta odihna, dupa cei 0 1ilometri
parcursi prin oras+ Biserica #omnita Balasa'
Ascunsa, ca de obicei, in spatele blocurilor, departe de ochiul ager al dictatorului comunist, Biserica
#omnita Balasa este doar o alta marturie a Bucurestilor lui Carol , fiind construita cu numai =9 ani
inaintea Palatul Iustitiei )=00@ H =08@*, in stil neoromanesc'
.i!avi de tribunal, dincolo de #ambovita, observam bariera de la intrarea in Centrul storic, celebra !ona
pietonala pe unde s&au amena/at terase cu preturi dintre cele mai alese' #aca ne uitam cu atentie inapoi,
obervam ca "trada "fintii Apostoli este continuata imaginar cu strada "elari' Primul sector al Podului
Calicilor se suprapune peste cei @9 de metri ai "tra!ii "elari, dintre bariera si intersectia cu "trada ;rance!a'
AC incepea de fapt Podul Calicilor, iar legatura peste #ambovita se facea pe un pod, care asta!i a
disparut, in favoarea amena/arilor de la Piata 4nirii'
Post Scriptum
#ambovita a creat pe suprafata Bucurestiului de asta!i o !ona de lunca, delimitata de versanti si mai sus de
terasele aferente' Eonele din Bucuresti care se suprapun asta!i peste lunca #ambovitei sunt+ "emanatoarea,
Gro!avesti, >roilor, Cismigiu&!vor, 4nirii, ,impuri 5oi, Abatorului, .itan&Bar!esti' Pentru amena/area
Parcului !vor, a fost demolat un deal intreg, o movila cu aspect de horst pe care era construita
Manastirea Mihai&.oda' Biserica si turnul clopotnitei au scapat de demolare, reusindu&se
mutarea lor undeva in spatele blocurilor de pe "plai:
Eonele de deal, asa cum le numesc ma/oritatea bucurestenilor, adica versantii #ambovitei, sunt
cunoscute cel mai frecvent sub denumiri ca+ #ealul "tirbei .oda, #ealul .acaresti, #ealul "erban .oda,
#ealul ;ilaret, #ealul 4ranus, #ealul Cotroceni'
Arterele principale dispuse in panta, care urca versantul stang al #ambovitei )in sensul de curgere*, sunt+
"tr' Petre Popovat, "tr' Mircea .ulcanescu, "tr' "tirbei .oda, "tr' Ber!ei, "tr' Cobalcescu, Bd' "chitu
Magureanu, "tr' on Campineanu, Calea .ictoriei )la 5atiunile 4nite*, Bd' 'C' Bratianu )la Pasa/ul 4nirii*,
Bd' Mircea .oda, "tr' 5erva ,raian )la ,impuri 5oi*, "os' Mihai Bravu, precum si alte stradute din !onele
-egie si .itan' Preci!e! ca terasa #ambovitei este mai slab conturata in !ona -egie < Pasa/ul Basarab, dar
aceasta e(ista' #easemenea, o parte din Parcul Cismigiu este amena/ata chiar pe versant, in !ona Cetate&
Biblioteca'
Arterele care urca pe versantul drept al #ambovitei sunt+ "plaiul ndependentei )la "emanatoarea*, Bd'
.asile Milea )la metrou Gro!avesti*, "os' Gro!avesti, "os' Cotroceni, stra!ile Bagdasar si #r' -ainer de la
Academia Militara, "tr' !vor, Calea =2 "eptembrie )in spatele Palatului Parlamentului*, Bd' George
Cosbuc, "tr' Constantin strati, "tr' Candiano Popescu, Calea "erban .oda )aripa noua*, Calea .acaresti
)aripa noua dinspre "udului*, "oseaua .itan&Bar!esti )!ona 5MD*, precum si alte stradute din !ona
Cotroceni&Panduri, unele dispuse in scari' Preci!e! ca parcurile -omniceanu, Carol si ,ineretului au fost
amena/ate chiar pe versantii #ambovitei'

Pasted from <http://arhivadegeografie.wordpress.com/2012/06/13/pe-dealurile-bucurestiului/