Comanda automata a pornirii si franarii dinamice a motorului

asincron cu rotorul in scurtcircuit

1.Notiuni teoretice
Pornirea directa a motoarelor asincrone de actionare este unul din
procedeele cele mai simple de pornire, utilizarea lui fiind limitata de puterea
motorului (se aplica doar pentru puteri mici) si de socurile pe care le poate
suporta sistemul de actionare (socuri mecanice)si reteaua electrica (socuri de
curent).
In situatia in care se impune un timp de oprire a sistemului de actionare
mai mic decat cel de oprire libera a acestuia, se va folosi o metoda de franare .
In general se prefera franarea dinamica sau cea reostatica, deoarece caldura
degajata in timpul franarii este mai mica decat in alte regimuri cunoscute de
franare electrica.
In principiu aceasta metoda de franare consta in deconectarea infasurarii
statorice de la reteaua de alimentare trifazata si alimentarea ei cu un curent
continuu dupa una din variantele din figura de mai jos:
A Ic A Ic
c c
! " ! "
A Ic A Ic
c c
! " ! "
#ig.1
$a motorul asincron cu rotorul in scurtcircuit nu este posibila modificarea
rezistentei ec%ivalente pe faza in rotor, pentru limitarea curentului rotoric si a
modificarii caracteristicii mecanice de franare, lucru posibil la motorul cu rotorul
bobinat.
&.'c%ema de montaj
In laborator se va realiza un montaj corespunzator sc%emei din fig.&
(
)
'
*
b1 c1
b& c&
++a
"1 "&
c& d
c,
c1 c1
)s c,
c&
&
& , - . / 0

1
1a.: Pn+1,0234 )s+&5 6.A4
,786&&8 9 ,,56/,0 A4
n+1-&8 rot6min.
,."%estiuni de studiat
a)'e va urmari intelegerea functionarii sc%emei.
b) 'e va cronometra timpul de oprire al motorului in functie de valoarea
reostatului )s, si se va ridica graficul t()s).
-.1odul de lucru
'c%ema de automatizare este efectuata si ea se gaseste la una din
platformele de lucru. In laborator va trebui doar sa se lege in circuit reostatul )s
si ampermetrul, deasemenea sa fie legate bornele de alimentare ale motorului si
sa se faca alimentarea la bornele ),',*,(.
a) $a apasarea butonului b1,se alimenteaza bobina releului c1, care va
inc%ide contactele sale normal desc%ise din circuitul 1 si motorul va fi alimentat
cu energie electrica. :e asemeni va mai inc%ide contactul normal desc%is din
circuitul - pentru realizarea autoretinerii si va desc%ide contactul normal inc%is
din circuitul /, pentru a nu se putea alimenta bobina releului c&.!utonul b& are
doua trepte. :aca se apasa usor b1 se va produce intreruperea alimentarii
bobinei releului c1 si motorul va fi decuplat de la retea, avand loc o oprire fara
franare. In situatia in care se apasa mai tare pe b& (treapta a doua) pe langa
decuplarea motorului de la retea prin desc%iderea circuitului ,, va mai inc%ide
circuitul ., releul c, va fi alimentat prin contactul normal inc%is al releului c1 si cel
M.a.
3~
A
al releului de timp d.)eleul c, isi va inc%ide contactul normal desc%is din circuitul
/ si se va alimenta bobina releului c& si cea a releului de timp d.)eleul c&, isi va
inc%ide contactul normal desc%is din circuitul 0, pentru automentinere si
contactele normal desc%ise din circuitul &, alimentand infasurarile statorice cu
curent continuu.*otodata releul c& isi va desc%ide contactul normal inc%is din
circuitul ,, pentru a nu se putea alimenta motorul atata timp cat releul c& este
alimentat. )eleul de timp d , dupa trecerea timpului fi;at va desc%ide contactul
sau normal inc%is cu temporizare la desc%idere din circuitul ., ceea ce va duce la
intreruperea alimentarii bobinei releului c&, care va desc%ide contactele sale
normal desc%ise din circuitul & si 0 si<l va inc%ide pe cel din circuitul ,, pregatind
sc%ema pentru o noua pornire.
Observatii
Intrucat timpul de anclansare al unui contactor este mai mic decat
cel de revenire, s<a folosit si contactorul c,, cu rol de a intarzia inc%iderea
contactelor c& din circuitul &, pentru a avea timp contactele c1 din circuitul 1 sa
se desc%ida.
b) 'e va cronometra timpul de oprire naturala a motorului asincron si apoi,
timpul de oprire pentru diferite valori ale rezistentei )s.
'e va completa tabelul
t=s>
)s=>