Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA OVIDIUS

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE


SPECIALIZAREA C.I.G
ANUL I GRUPA IV

STUDENT ANTONOV C. CATALIN

REFERAT

BILANTUL CONTABIL, CONTUL DE PROFIT SI


PIERDERE

INDRUMATOR CONF. DR. PROF.


TRAIAN NICOLAE

2
CUPRINS

BILANTUL CONTABIL……………………………… ……3

1. STRUCTURA ACTIVULUI SI PASIVULUI BILANTIER……………... 3


2. ABORDARILE PATRIMONIULUI…………………………………………4
3. STRUCTURI PRIVIND SITUATIA PATRIMONIULUI………...……….5
4. FUNCTIILE PATRIMONIULUI…………………………………………… 6
5. STRUCTURAREA ASPECTULUI FINANCIAR AL BILANTULUI
CONTABIL……………………………………………………………………….6

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE……………………7


1. IMPORTANTA SI SEMNIFICATII……………………………………….. 7
2. PREZENTAREA SCHEMEI DE CONT………………………………….8
3. STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE IN
NORMALIZAREA CONTABILA INTERNATIONALA……………………..9

3
BILANTUL CONTABIL

Structurile calitative folosite pentru modelarea situatiei patrimoniului


sunt cele de activ si pasiv Ele se explica si definesc simultan prin prisma
ecomnomicului, juriticului si financiarului.
Din punct de vedere juridic activul, prin compozitia lui grupeaza
elementele in bunuri reale si creante(drepturi asupra persoanelor)iar pasivul
in capital propriu si datorii.
Prin prisma economica in subdiviziunile activului si pasivului trebuie sa
se faca distinctie intre structurile privind activitatea de imvestitie si
activitatea de exploatare,astfel activul se imparte in activ de imvestitie si in
activ de exploatare (stocuri creante ,lichiditati), iar pasivul in capitaluri si
datorii, din care, datorii financiare si datorii de exploatare.
Perspectiva financiara grupeaza activele in fuctie de lichiditatea
acestora ,iar pasivul, in functie de exigibilitatea lor (termen de plata).
Astfel putem deprinde in structura activului active durabile stocuri
active realizabile si disponibile(lichiditatii)iar cea a pasivului in capitaluri
permanente (pe termen lung )si pe termen scurt.In situatia in care obiectul
modelarii bilantiere este fundamentat pe categoria resurse economice
,activul desemneaza utilizarea resurselor in activitatea economica sau sociala
iar pasivul ,originea resurselor(provenienta acestora).
In cadrul activului sunt delmitate utilizari permanente sau durabile de
resurse sub forma de bunuri de imvestitie ,utilizari temporare sau curente
sub forma de stocuri ,creante si valori mobiliare de plasament.
Pasivul prin structura sa delimiteraza cele trei modalitati de formare a
resurselor si anume:
Resurse permanente sau pe termen lung ,furnizate de proprietar
(individual sau asociatii), resurse temporare curente,asigurate de terti
(furnizori, banci, obligatari), si resurse rezultat,sub forma profiturilor realizate
in cadrul fiecarui exercitiu financiar.
Astfel, privind in genere, putem spune ca activul,prin componenţa sa
evidentieaza destinatia si lichiditatea bunurilor economice, iar pasivul
clasificarea surselor de finantare in functie de modul de constituire (surse
proprii-straine)si exigibilitatea lor.
Analizat prin prisma teoriei modelarii,bilantul contabil este simultan un
model structural si global, prin intermediul caruia se asigura o reprezentare
a patrimoniului pornind de la partile sale
componente catre caracteristicile de ansamblu.
Astfel in cadrul bilantului contabil.patrimoniul este reprezentat prin
prisma activului si pasivului,
in cadrul activului, elementele multimii de activ fiind grupate in raportul
destinatiei bunurilor economice utilizate si gradul de lichiditate in active
imobilizate,circulante, si active de regularizare si asimilate .La randul lor
activele imobilizate sunt diferentiate in imobilizari necorporale corporale si
financiare ,cele circulantre sunt impartite in raport de forma pe care o
imbraca in stocuri de productie in curs de executie ,creante ,plasamente si
disponibilitati banesti.

4
Cat priveste pasivul, elementele multimii de pasiv sunt grupate in
raport de caile de formare a surselor de finantare in capitaluri
proprii,provizioane pentru riscuri si cheltuieli si pasive de regularizare precum
si in functie de gradul lor de exigibilitate, permanente si curente.
Dispunerea activului in cadrul bilantului contabil este de regula cea
imversa lichiditatii activelor, de la cele mai putin lichide, cum sunt
imobilizarile necorporale,pana la cele mai lichide,adica catre disponibilitatile
banesti,care,imbraca deja forma de bani.Analizand elementele pasivului
putem observa dispunerea acestora imvers exigbilitatii surselor de finantare
incepand cu elementele capitalului propriu, continuand cu datoriile pe
termen lung si cu cele curente sau pe termen scurt.
Astfel, structura bilantiera poate prezenta mai multe forme(abordari)
folosind elementele patrimoniale in mai multe abordari:
I. Prima dintre acestea se bazeaza pe conceptul de patrimoniu ,definit ca
ansamblul bunurilor corporale si necorporale , al drepturilor si obligatiilor ce
caracterizeaza situatia unei entitati patrimoniale la un moment dat.Astfel,
pornind de la acest concept bilantul poate fi privit in mai multe moduri:
A)ECONOMIC
B) JURIDIC

PARTEA ECONOMICA pune in fata utilizarile cu resursele,generand


urmatoarea ecuatie:

UTILIZARI= RESURSE
SAU
ACTIV = PASIV

Acest tip de bilant permite sa raspunda unor intrebari,cum ar fi:


-de unde provin fondurile necesare finanterii necesitaitlor inteprinderii ?
-care sunt necesitatile si care a fost utilizarea data resurselor de care
intreprinderea a dispus?
astfel de intrebari ofera posibilitatea unei previzionari si dezvoltarii viitoare
a societatii.

A doua si ultima abordare bilantiera “patrimoniala” ABORDAREA JURITICA


prezinta bilantul ca o lista de drepturi de proprietate si creante inscrise in
activ,si de obligatii catre terti care sunt inscrise in pasiv
Aceasta abordare are la baza o relatie care este urmatoarea:
SN = A-D

SN-situatia neta(capitalurii propri)


A-active
D-datorii fata de terti

5
STRUCTURI PRIVND SITUATIA PATRIMONIULUI

ACTIV PASIV

1)ACTIVE IMOBILIZATE 1)CAPITALURI PROPRII


-imobilizari - necorporale -capital
-corporale -rezerve
-financiare -rezultat (profitul cu +;pierderea cu
2)ACTIVE CIRCULANTE -)
-stocuri de productie in curs de -alte capitaluri proprii
executie 2)PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI
-creante CHELTUIELI
-disponibilitatii 3)DATORII
3)ACTIVE DE REGULARIZARE SI -imprumuturi si datorii financiare
ASIMILATE -alte datorii
4)PASIVE DE REGULARIZARE

Concluziv, indiferent de modul ales pentru ierarhizarea elementelor


patrimoniale in activul si pasivul bilantului,necesar este ca in aceasta ordine
sa se asigure o corelatie intre lichiditatea activelor si exigibilitatea pasivelor.

BILANTUL CONTABIL
Incheiat la data………
-i
n lei-

PASIV
ACTIV
-mijloace fixe…………500 -capital
000 social………….500.000
-materii prime………...100 -rezerve…………………50.000
000 -rezultatul
-productie in curs de exercitiului…..42.000
executie………………..50 -credite bancare
000 pe termen
-produse finite………....30 lung………...200.000
000 -credite bancare
-clienti………………….40 pe termen
000 scurt………….50.000
-efecte comerciale de -furnizori………………..30.000
primit…………………..20
000

Schema prezentata mai sus este cunoscuta sub forma de tablou bilantier,
sau bilant cu sectiuni separate.Ea se intemeiaza pe ecuatia fundamentala:

6
Activ=Capital
Propriu+Datorii

Un alt gen de abordare se bazeaza pe finalitatea bilantului de a


raspunde nevoilor analizei economico-financiare.
Astfel, modelul de bilant lansat de noul sistem contabil romanesc prevede o
structurare a activelor dupa destinatia lor ,iar a pasivelor dupa originea
lor.Plecand de la acest model,printr-o regruparea posturilor bilantiere,se
poate ajunge la o abordare de tip FUNCTIONAL.
Prezentarea functionala a bilantului este urmatoarea:

FUNCTIA DE IMVESTITII
ACTIV IMOBILIZAT CAPITALURI
PROPRII
STOCURI+CREANTE-
CLIENTI-DATORII
FURNIZORI DATORII
TITLURI DE FINANCIARE
PLASAMENT

FUNCTIA DE EXPLOATARE FUNCTIA DE


FINANTARE

In aceasta perspective criteriile de lichiditate-exigibilitate suntcriterii


secundare de clasificare,activele fiind clasificate in ordinea crescatoare a
lichiditatilor,iar pasivele ,in ordinea descrescatoare a exigibilitatii lor.
Printr-o prelucrare adecvata a bilantului funjctional se poate face trecerea
la bilantul financiar.Pentru aceasta,elementele de active si pasiv trebuie
reclasificate dupa criteriul duratei:elemente cu o durata de peste un an si
elemente cu o durata de sub un an.
Astfel,sub aspectul financiar,orice bilant se descompune in trei mari grupe:
1)FONDUL DE RULMENT(FR), care reprezinta totalul capitalurilor permanente
(adica capitaluri proprii+imprumuturi pe termen lung)diminuate cu activele
imobilizate.
2)NECESARUL IN FOND DE RULMENT(NFR),care reprezinta stocuri si creante
din exploatare si in afara explatarii –datorii din exploatare si din afara
exploatarii
3)TREZOERIA(T)care este egala cu disponibilitatii-imprumuturi pe termen
scurt si conturi bancare creditoare

Acesti trei indicatori informeaza asupra echilbrului financiar al inteprinderii


prin relatia:

7
FR-NFR=T

Aceasta relatie de echilibru, rod al abordarii de tip financiar, evidentieaza


faptul ca echilibrul financiar al inteprinderii este consecinta deciziilor luate de
inteprindere pe termen scurt(privind gestiunea stocurilor,politica de credit
comercial fata de clienti, relatiile de deconectare cu furnizorii e.t.c) cat sip e
termen lung(privind imvestitiile si acoperirea lor cu resurse de finantare
permanente)

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE


Bilantul contabileste considerat documentul ce descrie pozitia a unei
inteprinderi la un moment dat,indicand si marimea rezultatului .Apare insa
necesara prezenta unui alt instrument de modelare coontabila care sa
explice modul de constituire a rezultatului si a permita desprinderea unor
concluzii legate de performantele activitatii inteprinderii.Acest instrument
este cea de-a doua componena a situatiilor financiare si anume contul de
profit si pierdere.
In aceasta optica,inteprinderea devine un centru de calcul
economic,calculul avand la baza:
- valorile produse si vandute pe piata clientilor,denumite genericVENITURI;
- valorile utilizate pentru obtinerea unor venituri, care sunt constituite in
costuri angajate pe alte piete, denumite cheltuieli.Aceasta reprezinta, in fapt,
renumerarea factorilor de productie
Din comparara celor doua marimi valorice se obtine un rezultat. Acesta
poate fi o marime valorica pozitiva,denumita profit, atunci cand veniturile
sunt mai mari decat cheltuielile,sau o marime valorica negativa, denumita
pierdere, atunci cand veniturile sunt mai mici decat cheltuielile.
In contextul economiei de piata, inteprinderea are ca obiectiv obtinerea
profitului.Astfel, profitul poate fi considerat o imbogatire, deci o resursa, pe
cand pierderea este o saracie, fiind asimilata unor utilizari fara asigurarea
unui contraechivalent valoric.
In prezentarea contului de profit si pierdere sunt conturate doua modele
de expunere a cheltuielilor si veniturilor: unul ia in considerare natura
economica a acestora,celalalt pleaca de la functiile sau activitatile unei
interprinderi (deci de la destinatia veniturilor si cheltuielilor).
Ca forma, contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel:
-sub forma de tabel bilateral sau forma de cont(schema orizontala)
-sub forma de lista(schema verticala)
Contul de profit si pierdere sintetizeaza fluxurile economice, respectiv
veniturile si cheltuielile perioadei de gestiune.
Veniturile cuprind valoarea tuturor actelor de imbogatire a intreprinderii
legate sau nu de activitatea sa normala si curenta. Partea preponderenta a
veniturilor o reprezinta cifra de afaceri realizata de inteprindere in cursul
exercitiului.

8
Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de
inteprindere in cursul exercitiului.
Daca bilantul contabil permite o cunoastere a pozitiei financiare a
intreprinderii,contul de profit si pierdere ofera informatii asupra activitatii
inteprinderii,a modului cum aceasta isi gestioneaza afacerile prin
dimensiunea veniturilor,cheltuielilor si rezultatelor pe care le genereaza.
Directiva a IV a europeana privind documentele contabile de sinteza
ale societatilor de capitaluri instituie scheme obligatorii pentru prezentarea
contului de profit si pierdere. Totusi, datorita diferentelor de cultura si traditie
contabila din tarile comunitare, obligativitatea prezentarii standadizate a
contului de rezultate se manifesta prin posibilitatea de optiune intre mai
multe scheme de cont de profit si pierdere.

SCHEMELE DE CONT DE REZULTATE PROPUSE DE DIRECTIVA a IV-a


SE POT REPREZENTA ASTFEL:

STRUCTURA DETALIATA A CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE FORMAT “LISTA”


CU PREZENTAREA CHELTUIELILOR DUPA NATURA LOR
1. Marimea reala acifrei de afaceri.
2. Variati stocurilor de produse finite si lucrari in curs de executie.
3. Lucrari efectuate de intreprindere pentru sine si inregistrate in activ.
4. Alte venituri de exploatare.
5. a) Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile.
b) Alte cheltuieli externe.
6. Cheltuieli de personal.
7. a) Corectarile de valoare privind cheltuielile de constituire, imobilizarile corporale si
necorporale.
b) Corectarile de valoare privind elementele activului circulant, in masura in care ele
depasesc corectarile normale de valoare in cadrul intreprinderii.
8. Alte cheltuieli de exploatare.
9. Venituri ce provin din participatii, cu mentionarea separata a celor ce provin de la
intreprinderile legate.
10 Venituri care provin din alte valori mobiliare si din alte creante ale activului imobilizat, cu
. mentionare separata a celor ce provin de la intreprinderile legate.
Alte dobanzi si venituri asimilate, cu mentionarea separata a celor ce provin de la
11 intreprinderile legate.
. Corectarile de valoare privind imobilizarile financiare si valorile mobiliare apartinand
activului circulant.
12. Dobanzi si cheltuieli asimilate cu mentionarea separata a celor ce vizeaza intreprinderile
legate.
13. Impozitul asupra rezultatului care provine din activitatile ordinare.
Rezultatul care provine din activitatile ordinare dupa impozitare.
14. Venituri extraordinare.
15. Cheltuieli extraordinare.
16 Rezultate extraordinare.
. Impozitul asupra rezultatelor extraordinare.
17 Alte impozite care nu figureaza in posturile anterioare.
. Rezultatul exercitiului
18
.

9
19
.
20
.
21
.

10
STRUCTURA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE IN NORMALIZAREA
CONTABILA INTERNATIONALA

Organismul international de normalizare contabila (IASC) , considera


contul de rezultate ca un component al ansamblului de situatii financiare
destinate procesului de informare financiara.
In “Cadrul de pregatire si prezentare a situatiilor financiare” denumit
uzual Cadru conceptual, IASC a definit elementele care masoara performanta
intreprinderii:
- veniturile
- cheltuielile

Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei de


gestiune (exercitiul financiar) sub forma de cresteri de active sau de
diminuari de datorii care au ca rezultat cresterea capitalurilor proprii, sub alte
forme decat noile aporturi de capital. Astfel spus un venit este orice crestere
de capitaluri proprii sub alte forme decat noile capitaluri. Astfel spus, un venit
este orice crestere de capitaluri proprii, alta decat cresterea capitalului.
In aceasta definitie se cuprind veniturile care provin din activitatea
curenta a intreprinderii sau venituri propriuzise (vanzari, onorarii, comisioane,
dobanzi, etc) cat si alte venituri si plusuri de valori sau castiguri (plusurile de
valoare din reevaluarea activelor, profiturile din cedarea imobilizarilor, etc)

Cheltuielile sunt definite de cadrul conceptual al IASC ca diminuari de


avantaje economice, in cursul unui exercitiu sub forma diminuarii activelor
sau cresterii datoriilor si care au generat o scadere de capitaluri proprii alta
decat distribuirile catre proprietarii de capital. Deci orice diminuare de
capitaluri proprii alta decat reducerea de capitaluri social sau distribuirea de
dividende constituie o cheltuiala. Se pot distinge:
- cheltuieli propriu-zise care rezulta din activitatea curenta (cum
sunt costul vanzarilor, cheltuielile de personal, etc.
- pierderile si minusurile de valoare (rezultand din catastrofe
naturale, din vanzarea activelor imobilizate, din variatia cursului imobiliar,
etc) si care pot sa rezulte sau nu din activitati curente ale intreprinderii.

Pentru ca rezultatul contabil sa masoare corect performanta


intreprinderii este necesara respectarea principiului conectarii cheltuielilor la
venituri, adica din momentul contabilizarii unui venit in contul de rezultate
trebuie sa se contabilizeze si toate cheltuielile care au contribuit la obtinerea
venitului respectiv.

11
BIBLIOGRAFIE:

1. Conf.Prof.Dr. Traian Nicolae-Bazele Contabilitatii


2. Octavian Bojian - Bazele Contabilitatii
3. Negescu Ion - Bazele Contabilitatii
4. Oprea Calin – Bazele Contabilitatii

12

Evaluare