Bil Oana-Irina,

Master Arta Montajului,

Anul II
Managementul Produc iei
1. Care este algoritmul factorilor care permit
intocmirea unui deviz de productie ?
Un deviz de productie se refera la cheltuielile pe care le
impune realizarea unui proiect cinematografc
In procesul de intocmire a unui deviz, producatorul, care
este Managerul intregului proces cinematografc, tre!uie sa
sta!ileasca niste coordonate e"acte legate de #formula de
!usiness$ Astfel, in functie de tipul produsului
cinematografc- fe el comercial sau flm de arta- producatorul
tre!uie sa indeplineasca niste factori pentru intocmirea unui
deviz
In prima faza tre!uie cercetat aspectul de fnantare a
proiectului Asadar, producatorul incepe sa caute surse de
fnantare% !anci, sponsori, fnantatori
&upa etapa de o!tinere a fnantarii, producatorul tre!uie
sa faca un plan de afaceri detaliat, in care sa e"iste informatii
e"acte si cat mai realiste legate de !ugetul pe care il are,
echipa de realizatori ai flmului, cast list-ul si decupajul Acest
plan de afaceri include si devizul de productie
Apoi, dupa sta!ilirea acestor detalii, sta!ilind locatiile de
flmare, numarul de zile efective de flmare, programul
flmarii, necesarele de imagine, scenografe 'echipamentele si
recuzita( si cata pelicula 'in cazul flmelor carora li se
!ugeteaza pelicula( se consuma, are loc concretizarea unui
!uget clar al flmului Acest ultim demers duce la intocmirea
devizului de cheltuieli
)"actitatea cu care sunt apreciate aceste coordonate, deci
siguranta unui volum de cheltuieli f" este o pro!lema ce
poate f tratata prin mai multe metode In sistem international
e"ista sisteme de devize care se deose!esc unul de altul prin
modul de a gestiona cheltuielile
In *omania se utilizeaza sistemul de deviz francez, care
presupune impartirea cheltuielilor in doua categorii principale%
costuri A!ove the +ine si costuri Belo, the line -e adauga
apoi si costurile diverse
Aceste categorii de costuri se refera la gestionarea si
structurarea costurilor de personal, a echipamentelor si a
costurilor diverse prevazute sau neprevazute
A!ove the line presupune salariile mem!rilor principali ai
echipei, titularii de sectii artistice, care dispun de drepturi de
autor% regizorul, scenaristul, scenograful si producatorul,
actorii
Belo, the line presupune cheltuielile prevazute pentru
personal tehnic si echipamente
Alti doi factori ce stau la !aza sta!ilirii unui deviz de
productie sunt metrajul util de flmat.zi si durata 'estimativa(
a produsului fnit, a flmului
In cazul sta!ilirii numarului de zile de flmare, aceasta se
face in functie de scenariu, de comple"itatea lui in ceea ce
priveste tipul actiunii, numarul de locatii si cantitatea
elementelor de flmare com!inata- ce urmeaza a f procesata
in post-productie
&urata produsului fnit depinde in mod e"clusiv de
scenariu Aceasta poate f determinata prin diferite metode de
estimare% #un minut de flm/ o pagina de scenariu$, sau prin
cronometrarea scenariului prin simularea actiunii din fecare
secventa
&e asemenea, in intocmirea unui deviz de productie sunt
continute si cheltuielile alocate post-productiei, care incepe de
la momentul developarii peliculei, urmand apoi costurile de
montaj, sonorizare, postprocesare computerizata, muzica de
flm, si cheltuieli diverse aferente acestor etape de creatie
'transport, cazare, asigurarea !azei tehnice, etc(
2. Care sunt parametrii unui proiect. Scurte
comentarii pentru fecare.
0rima etapa in realizarea unui produs cinematografe este
DEZVO!"#E". Aceasta etapa presupune descoperirea si
ela!orarea ideii de scenariu, care poate f inspirata din
realitati istorice, literatura sau fapte reale ale cotidianului
Odata sta!ilita ideea, cercetarea continua, iar ideii i se
atri!uie un gen, un tip de poveste, o structura dramaturgica
si un punct culminant al intrigii 'se sta!ileste conceptia
scenaristului, intentia si outline-ul scenariului( Urmeaza apoi
o etapa optionala, care presupune achizitionarea drepturilor
de autor, in cazul in care su!iectul este inspirat dintr-o opera
pree"istenta( In fnalul dezvoltarii ideii se cauta scenaristi
asociati, apoi se porneste redactarea scenariului 'care
presupune cercetarea su!iectului, descrierea succinta a
personajelor, tema povestii, plot outline-ul, si, in fnal,
treatment$ul. Urmeaza etapa de pitc%ing, de promovare a
scenariului pentru o!tinerea fnantarii proiectului, apoi
Perioada de pregatire presupune etapa premergatoare
flmarii, in care se face location scouting-ul, se gasesc
locatiile de flmare Apoi, se contacteaza departamentele
artistice% scenografa, cast-ul, sta!ilirea e"traselor de
decupaj si a necesarelor de imagine.scenografe -e face
apoi apro"imarea zilelor de flmarea, in functie de decupaj si
de posi!ilitatile tehnice ale locatiilor si ale echipei &upa
sta!ilirea parametrilor tehnici se trece la completarea chipei
de flmare, se aleg asistentii pentru fecare departament
artistic, titularii pentru departamentele de post-productie si
personalul tehnic In perioada de pregatire se sta!ileste si
demersul fnanciar, se intocmeste devizul, se impart
cheltuielile si se categorisesc dupa prioritate
&ilmarea In perioada de productie, flmarea propriu-zisa,
intreaga echipa este o!ligata sa respecte toate planurile
sta!ilite in perioada de pregatire Astfel, se e"ecuta flmarile
respectand structura decupajului si planului calendaristic,
detalii stipulate in deviz Odata cu terminarea pregatirilor
tehnice si a repetitiilor cu actorii, regizorul preia controlul
flmarii, insotit de secund, si se incepe efectiv sa se flmeze
)"ista un jurnal de flmare, tinut de secretarul de platou, un
raport de productie zilnic intocmit de asistentii de regie, care
tre!uie sa raporteze intreaga activitate si desfasurare a
flmarii,
Post productia- montajul, sonorizarea, muzica,
postprocesarea computerizata
&upa procesul de developare a materialului flmat incepe
etapa de )ditare.Montaj al imaginii -e vizioneaza materialul
!rut de catre regizor si monteur, se sta!ilesc du!lele ce
urmeaza sa fe montate Apoi monteurul dedu!leaza
materialul si realizeaza o prima forma de montaj, un rough
cut &upa o noua vizionare cu regizorul, se sta!ilesc detaliile
de fnisare a materialului, apoi se face o proiectie de test, cu
pu!lic, pentru o!tinerea unui feed!ac1 o!iectiv In urma
feed!ac1-ului se fnalizeaza procesul de montaj -e
realizeaza efectele speciale care se adauga apoi la
materialul original2 se fac genericele de inceput si de fnal
Urmeaza apoi etapa de sonorizare, care incepe prin
curatarea si editarea dialogului, post-sincronul de dialog
'daca este cazul(, de zgomote si inregistrarea am!iantelor
&upa fnalizarea acestei etape se inregistreaza sau se alege
muzica, in functie de sound design-ul proiectului Urmeaza
etapa de mi"aj in care toate elementele coloanei sonore sunt
mi"ate pentru varianta fnala a flmului In fnal, mi"ajul de
sunet se intoarce la montaj, unde se sincronizeaza imaginea
cu sunetul fnisat
Intr-o situatie ideala se realizeaza o noua proiectie de test,
pentru ultimele modifcari ale flmului