Analiza de discurs

Definitie
Discurs = Expunere, de obicei pe o tema politica, facuta in fata unei adunari;
cuvantare (frantuzism inv.) Tratare in scris a unui subiect de natura stiintifica
sau literara Din fr. discours, lat. discursus. (Dictionarul explicativ al limbii
romane 1!")
Context istoric
#cest discurs a fost rostit la data de " ianuarie 1$", in numele
#dunarii %e&islative, cu ocazia ale&erii lui #lexandru 'oan (uza ca domnitor
al )rincipatelor *nite. (uvantarea a fost tiparita mai intai in foi volante si
apoi in +,upliment la nr. -$ al .onitorului /ficial al .oldovei0, 'asi, -$
ian.1$".
Tematica
Discursul este centrat, evident, pe importantul eveniment istoric ce
tocmai avusese loc. Totusi, la o citire atenta, se observa existenta a doua
teme distincte.
)rima parte a cuvantarii (primele doua para&rafe) reliefeaza
importanta istorica a ale&erii noului domnitor. /ratorul subliniaza inca de la
inceput ca #lexandru 'oan (uza este primul domnitor moldovean ales de
reprezentantii tarii si nu un fanariot trimis de sultan, asa cum se intamplase
in ultimii 1"1 de ani. Evenimentul marc2eaza o relansare a autonomiei
politice a .oldovei. )entru a da mai multa &reutate spuselor sale, .i2ail
3o&alniceanu face apel la istorie. #stfel, maretia momentului, precum si
importanta demnitatii obtinute sunt reliefate prin evocarea fi&urii le&endare a
lui ,tefan cel .are4 +)rin inaltarea ta pre tronul lui ,tefan cel .are, s5a
reinaltat insasi nationalitatea romana.0
)rima parte se inc2eie cu o serie de consideratii ale oratorului la
adresa noului domn. )rin cuvintele sale, .i2ail 3o&alniceanu incearca sa
demonstreze le&itimitatea ale&erii facute, sa demonstreze ca noul domn este
demn de inalta functie ce ii este incredintata4 +#le&andu5te de capul sau,
neamul nostru a voit sa implineasca o vec2e datorie catra familia ta, a voit
sa5i rasplateasca san&ele stramosilor tai, varsat pentru libertatile publice0.
)artea a doua a discursului dezvolta o noua idee, enuntata in finalul
celui de5al doilea para&raf4 0sa aratam lumei aceea ce toata tara doreste4 la
le&i noua, om nou0. #le&erea noului domn nu este doar o sc2imbare in plan
politic, ci una semnificativa, care trebuie sa antreneze puternice transformari
in plan social, institutional, dar, mai ales, in planul mentalitatii de
conducator4 +fa ca le&ea sa inlocuiasca arbitrariul; fa ca le&ea sa fie tare, iara
tu, 678 fii bland, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toti domnii
trecuti au fost nepasatori sau rai.0
9oul tip de conducator nu mai este compatibil cu tiparul fanariot;
noul domnitor este unul al intre&ii tari, nu umilul vasal al sultanului sau
marioneta boierilor auto2toni4 +9u uita ca daca cinzeci de deputati te5am
ales domn, insa ai sa domnesti peste doua milioane de oameni: 0
9oile principii de conducere enumerate in discurs sunt inspirate din
principiile moralei crestine si din cele ale ;evolutiei <ranceze4 +<ii simplu,
maria5ta, fii bun, fii domn cetatean; urec2ea ta sa fie pururi desc2isa la
adevar si inc2isa la minciuna si lin&usire.0
Discursul se inc2eie cu traditionalele urari de bine la adresa noului
domnitor. )entru a spori insemnatatea cuvintelor sale, oratorul apeleaza din
nou la exemplul istoric. De aceasta data, persona=ul evocat este #lexandru
cel >un4 +)orti un frumos si scump nume, numele lui #lexandru cel >un. ,a
traiesti dar multi ani, ca si dansul; sa domnesti ca si dansul0
)entru a evita o banalizare a discursului, oratorul impleteste abil
urarile de bine adresate domnitorului cu cele adresate tarii; destinul
conducatorului este acum strans le&at de destinul tarii si binele sau
este?trebuie sa fie binele tarii, bine care culmineaza, in viziunea lui .i2ail
3o&alniceanu cu obtinerea independentei4 +@@;omania nu are alt ocrotitor
decat pre Dumnezeu si sabia sa:0
Limbajul
.i2ail 3o&alniceanu evita constructiile alambicate si cuvintele prea
savante, scopul sau fiind de a5si pune ideile in valoare si de a le face
accesibile publicului (atat demnitari cat si masele de cititori), <razele sunt in
&eneral simple, lipsite de insertii inutile. <iecare fraza este centrata pe
exprimarea unei sin&ure idei, maxim doua (rareori).)rincipiile si notiunile
sunt le&ate in fraze prin intermediul enumerarilor. 'n acest mod, c2iar daca
devine ampla, constructia nu5si pierdedin claritate. ;epetarea in diverse
forme (uneori mai amanuntite) a ideilor, are un dublu rol4 de5a lamuri
auditoriul, si, in acelasi timp, de5a5i fixa respectivele idei in memorie, de a5i
atra&e atentia asupra importantei lor.
'n ceea ce priveste vocabularul, acesta este adaptat scopului
cuvantarii. /ratorul opteaza pentru cuvinte simple, clare, familiare
publicului lar&. ,copul discursului sau este comunicarea unui mesa= si nu
etalarea propriei eruditii. #laturi de demnitari, mesa=ul este destinat masei de
cititori, cate&orie de public mult mai lar&a si diversa. )entru acestia, un
mesa= ambalat in termeni prea pomposi ar fi devenit inaccesibil.
(a un aspect secundar, se remarca discret prezenta unor cuvinte in
forma ar2aica4 +pre0 in loc de +pe0, +epo2a0 in loc de +epoca0 si exemplele
pot continua.
,implitatea limba=ului ales mai are o cauza. 9atura discursului nu
este una rationala, ci emotionala. 9u este o inlantuire de ar&umente lo&ice, ci
o exprimare desc2isa a bucuriei, a sperantelor puse in aceasta noua domnie,
vazuta ca inceputul unei noi epoci in istoria tarii.(Este &raitoare in acest sens
folosirea verbelor la modul imperativ4 +fa ca le&ea sa fie tare0, +<ii simplu,
maria5ta, fii bun, fii domn cetatean0). .ai presus de idei si principii, acest
discurs exprima sentimente, vrea sa impresioneze la modul afectiv. /ri,
transmiterea sentimentelor catre public necesita cu precadere un limba=
simplu.
Tonul
Tonul este determinat in primul rand de publicul5tinta al discursului,
de cadrul in care va fi rostit. (adrul este unul oficial, iar publicul este
compus din demnitari ai vremii. #stfel, tonul este unul solemn, serios.
'nceputul discursului este unul declamativ, pentru a sublinia ideea ce este
expusa auditoriului. De altfel, tonul declamativ va fi folosit de orator ori de
cate ori va fi nevoie sa atra&a atentia asupra unei idei si sa impresioneze
publicul (+/, doamne: mare si frumoasa iti este misia:0 este doar un
exemplu).
#laturi de public, un alt factor de influenta al tonului il constituie
ideile si sentimentele cuprinse in cuvantare. Dupa cum am aratat mai sus,
natura discursului este una emotionala, scopul sau este transmiterea, in
ultima instanta, a bucuriei &enerata de triumful politic romnanesc, a
sperantei intr5un nou inceput. #ceasta speranta, se re&eseste, dupa cum era si
normal, si in tonul discursului.
Concluzii
#cest discurs este perfect adecvat momentului istoric. Evenimentele
perioadei au determinat o stare de euforie, de exuberanta in randul tuturor
paturilor sociale. Este o perioada in care latura afectiva devine
predominanta. 'n simile conditii, un discurs rational, lun&, bazat pe
ar&umente si demonstratii ar fi fost inutil. 9u era nevoie de nici o
demonstratie4 noua realitate era unanim acceptata ca un lucru bun. ,copul
discursului( dupa cum am mai spus) este altul4 de a induce sau de a accentua
o stare sufleteasca aparte in randurile publicului. Din acesta cauza,
cuvantarea capata caracteristici aparte4 este scurta( dureaza aproximativ trei
minute), prezinta idei, principii &enerale intr5un limba= simplu si clar; astfel
se elimina riscul de a plictisi audienta. Efectul puternic al discursului este
dat de simpla enuntare a ideilor, impuse ca axiome. #r&umentatia lipseste.
Daca ar fi existat, riscul ar fi fost dublu4 lun&irea inutila a discursului si
slabirea fortei propriilor afirmatii.A
)otentarea efectului este realizata si prin folosirea de cuvinte c2eie
menite sa impresioneze4 +nationala0, +natie0, +le&e noua, om nou0, +fratie0
etc.
A (f. Bustave %e >on5 +)si2olo&ia multimilor04 in cazul unui discurs, o
afirmatie insotita de prea multe ar&umente are efect invers decat cel scontat;
sporeste neincrederea publicului.