HEPATITA VIRALA ACUTA

Hepatitele virale acute reprezinta infectii primare ale

ficatului , transmisibile, cu evolutie endemica , epidemica sau
sporadica, determinate de virusuri cu tropism esential
hepatic: A, B, C, DELTA, etc.
Mai sunt si alte virusuri care pot produce hepatita in
cursul bolii de baza : -virusul rubeolic, virusuri herpetice ( 1%
din hepatitele virale acute).
HEPATITA VIRALA ACUTA
Hepatita virala A ( HVA)-
produsa de virusul hepatic A ; este cea mai frecventa, se intalneste de regula la copil
si adultul tanar.( nu se intalneste la sugar).
Patogenie : -sursa de infectie este reprezentata de apa, alimente, maini murdare .
-exceptional calea parenterala : transfuzii , injectii
Tablou clinic
In general hepatita virala tip A este asimptomatica, doar 10% se manifesta clinic.
Incubatia :-variaza intre 2 si 6 saptamani , in medie 25 de zile.
Perioada prodromala ( preicterica) : - incepe brusc, dureaza 2-12 zile fiind
marcata de unul sau mai multe sindroame :
sdr. digestiv - 70-90% din cazuri , manifestat prin : inapetenta, greturi, varsaturi,
gust amar, dureri epigastrice sau in hipocondrul drept cu iradiere in zona
apendiculara sau renala, balonari abdominale , diaree( 1-20% din cazuri).
sdr. pseudogripal : febra moderata 3-5 zile, cefalee, mialgii, catar respirator( 2-4 %
din cazuri).
sdr. pseudoreumatismal (6%) din cazuri: artralgii, ( articulatiile mari) , de intensitate
redusa , neinfluientate de medicatia antireumatica , cedeaza odata cu instalarea
icterului.

HEPATITA VIRALA ACUTA

Perioada prodromala
sdr. neuropsihic: cefalee, vertije, astenie marcata si irascibilitate( la peste 50% din
cazuri) ;
sdr. eruptiv de tip urticarian , rujeoliform , scarla-
tiniform .
Uneori debutul poate fi tip abdomen acut, sau debut icteric, in care icterul este primul
semn de boala si lipsesc semnele din perioada prodromala.
Perioada de stare ( icterica)- aparitia icterului sclero-tegumentar precedat de urini
hipercrome ( datorita pigmentilor biliari urobilinogen si bilirubina) si scaune
decolorate.
Dupa instalarea icterului incep sa dispara semnele din perioada prodromala.
Icterul poate fi discret( ca lamaia), franc( portocaliu sau rubiniu), intens( bronzat,
pamantiu) in formele severe.
Icterul dureaza 8-16 zile ; materiile fecale sunt decolorate pentru o perioada de 7-10
zile ;
Ficatul este marit de volum ; consistenta este normala sau usor crescuta cu
sensibilitate spontana sau la palpare. Retrocedarea hepatomegaliei se poate face in
aproximativ 4 saptamani.
Splina este hipertrofiata in 30-45% din cazurisi retrocedeaza rapid in convalescenta.
HEPATITA VIRALA ACUTA
Evolutie : fiind o boala anergizanta, convalescenta reprezinta partea finala a bolii ;
in aceasta perioada abaterile alimentare sau eforturile fizice pot decompensa functiile
ficatului , producand recaderi. Aceasta impune supravegherea clinica si de laborator
cel putin 6 luni , preferabil 1 an.
Prognostic : HVA se vindeca complet in cateva saptamani, nu cronicizeaza iar
formele grave sunt exceptionale.
Imunitatea dupa boala este definitiva( pe tot restul vietii).
Forme clinice
1. In functie de prezenta sau absenta icterului :-icterigene si anicterigene.
2. In functie de intensitatea fenomenelor clinice : forme usoare, forme medii si forme
severe
3. In functie de durata evolutiei : forme abortive( 14 zile) ; forme cu durata medie( 21-
30 zile) ; forme prelungite ( cu icter ce depaseste 30 zile durata).
HEPATITA VIRALA ACUTA
Diagnostic
Diagnosticul se stabileste clinic si paraclinic( examene de laborator).
Diagnosticul clinic este doar prezumtiv , sugerat de : varsta pacientului, absenta in
antecedente a hepatitei, notiunea de contact sau de focar, debutul digestiv, aparitia
icterului, aspectul benign al bolii.
Examene de laborator :
a) Specifice : identificarea virusului hepatitic A
b) Teste functionale hepatice:
1. Teste de citoliza ( ALAT ( alaninaminotransferaza) sau TGP ( tranaminaza
glutampiruvica ) , care cresc de 20-50 ori.
2. Teste de insuficienta hepatocelulara ( hepatoprive) :
-timp Quick- scade putin in forma obisnuita si mult in forma severa
-plasminogen-scade putin in formele usoare si mult in cele severe
-albumina serica este normala sau putin scazuta
-proalbumina serica scade progresiv din prima zi de icter si revine treptat la valorile
normale in 4 saptamani.

HEPATITA VIRALA ACUTA
3. Teste de retentie biliara :
-bilirubinemia creste
-gamaglutamiltranspeptidaza( Gama GT ) creste f. putin ( creste mult in hepatita
etanolica).
4.Teste de inflamatie :imunograma, proteinelectroforeza.
Diagnostic diferential
a) In perioada prodromala si in formele anicterice : cu gastrita, apendicita,
pancreatite, boli eruptive, etc.
b) Diagnosticul diferential al icterului : ictere hepatice, ictere mecanice ( posthepatice
) ictere prehepatice : hemolitice, disenzimatice ereditare, hiperbilirubinemie
neconjugata premenstruala, anomalii de metabolism (galactozemia, deficit de alfa-1
antitripsina) , icter de sarcina.
Tratament : izolare obligatorie in spital 21 zile, daca in acest interval icterul a disparut
si TGP este < 100 unitati.
Tratamentul este simptomatic si igienodietetic


HEPATITA VIRALA ACUTA
Hepatita virala B
Este produsa de virusul hepatitic B si este mai rara la copil.
Infectia se realizeaza preponderent parenteral , mai rar digestiv dar si prin contact
sexual.
Tablou clinic
Incubatiadureaza in medie 70 de zile , cu extreme intre 45-200 de zile, bolnavul
fiind contagios in acest interval.
Debutul este de regula insidios si poate dura 2-5 saptamani cu : febra, tulburari
digestive moderate , frecvent se intalnesc manifestari alergice insotite de artralgii ,
manifestari consecutive depunerii de complexe antigen+ anticorp HBs in capilarele
pielii si sinoviale.
Perioada de stare ( icterica) -se diferentiaza de cea a HVA prin urmatoarele :
-icterul se instaleaza lent si se mentine ridicat 2-3 saptamani ; formele prelungite sunt
mai frecvente decat in HVA.
-afectarea curenta a unor organe sau tesuturi
HEPATITA VIRALA ACUTA
Forme clinice
1. Forma anicterica -in 10-20% din cazuri
2. Forma colestatica ( mai frecventa la adulti)
3.Forme prelungite
4. Forme grave :-hepatita fulminanta, intalnita mai frecvent la sugari
-hepatita subfulminanta-este exceptionala la copii
Diagnostic : -clinic si de laborator
Ex. de laborator : -punerea in evidenta a Ag HBs, HBe sau HBc.
Tratament
1.Profilacticvaccinare antihepatitica B- se face in primele 24 ore pana la 4-7
zile de la nastere ; se repeta la 2 luni si 6 luni.
2.Igieno-dietetic
3. Medicamentos
-in formele prelungite : factori lipotropi si vitamine
-in forme severe : cortizon, interferon , antivirale

HEPATITA CRONICA
Hepatita cronica manifestari clinice, biochimice si histologice de inflamatie cronica
hepatica , cu evolutie continua fara ameliorare pe o durata de 6 luni.
Etiologie
1. Factori determinanti
virusi-B, C, D, DELTA-hepatita cr. post virala
autoimuni, toxici, medicamentosi-hepatita cr. nonvirala
metabolici( ereditari) Boala Wilson, deficit de alfa 1 antitripsina, galactozemie
congenitala.
factori reactivi -hepatita cr. reactiva :-ileita Crohn, parazitoze intestinale, obstructii
biliare prelungite, supuaratii pulmonare, factori nutritionali deficitar, steatoza hepatica.
2. Factori favorizanti
genetici-antigen HLA-A1, A8, B8, deficite congenitale de complement C3 C 4
stari infectioase pneumonice si posthepatita virala.
reactivitate proprie a gazdei prin raspuns imuno-celular
HEPATITA CRONICA
Tablou clinic
*asimptomatic un timp
*tulburari digestive greata, varsaturi, epigastralgii, flatulenta, sangerari digestive.
*tulburari generale :-anorexie, adinamie, astenie
*icter recurent
*stelute vasculare cutanate
*context neuropsihic nervozitate, performante scolare diminuate
*hepato-splenomegalie, ascita.
Criterii de diagnostic
1. Anamneza
-durata bolii mai mare de 6 luni
-antecedente-transfuzii, interventii chirurgicale, stomatologice,
-prezenta virusului B, C, D, in familie
-existenta de fenomene autoimune, afectiuni hepatice, neurologice in familie
2.Tabloul clinic
3. Tablou biochimic
a) Sdr. citolitic :-transaminaze( TGP, TGO)
-lactic -dehidrogenaza( LDH)
-bilirubina( Bb), fosfataza alcalina (FA).
HEPATITA CRONICA
3. Tablou biochimic
a) Sdr. citolitic :
-transaminaze( TGP, TGO)
-lactic -dehidrogenaza( LDH)
-bilirubina( Bb), fosfataza alcalina (FA).
b) Sdr. hepatopriv:
- albumina
-timp coagulare
-sdr. inflamator
-globuline, imunglobuline
4. Imagistic
-ecografie abdominala
-fibroscopie- varice esofagiene
-scintigrafie hepatica, CT, splenoportografie
HEPATITA CRONICA
Hepatita tip B
Diagnosticul se pune pe baza semnelor clinice, de laborator, imagistice si pe
prezenta markerilor infectiosi.
Anamneza durata bolii mai mare de 6 luni
-existenta in antecedente a unor transfuzii, interventii chirurgicale, stomatologice,
contact sexual neprotejat la adolescenti
Semnele clinice- cele prezentate la tabloul clinic al hepatitei cronice
Semne de laborator :-sdr. citolitic valori crescute
-sdr. colestatic :-gama-glutami-peptidaza, ornitil-carbamil transferaza, bilirubina,
fosfataza alcalina crescute
-sdr. hepatopriv serinemie si aminoacizi serici scazuti, timp de coagulare si timp
Quick crescuti, lipide si colesterol crescute.
-sdr. inflamator :-IgG crescute
Markerii infectiei cu virus B
AgHBs -prezenta lor arata starea de purtator, nu intotdeauna infectiv
Ag Hbe- virusul B este in stare replicativa, cu un grad crescut de infectiozitate
Ag HBc ( in tesut) virusul este in stare replicativa, cu infectiozitate

HEPATITA CRONICA
ADN polimeraza-virusul in stare replicativa, posibilitate de infectie
ADNVHB- virus in stare replicativa, infectivitate
Ac antiHBcIgM- arata infectie acuta sau reinfectie-risc de cronicizare a infectiei cu
virus B
Ac anti HBc IgG in titru mare exprima persistenta infectiei, in titru mic + prezenta Ac
anti HBs semnifica instalarea imunitatii.
Ac antiHBs imunitate
Ac anti HBe disparitia infectivitatii
Complicatii
1. Ciroza posthepatitica
2. Hepatocarcinom( mai frecvent hepatita tip C)
3. Sdr. de hipertensiune portala-cresterea presiunii sanguine in sistemul venos port
4.Suprainfectie cu virus D
5. Reactivare
6. Insuficienta hepatica acuta, manifestari multisistemice severe

HEPATITA CRONICA
Evolutie, prognostic
Hepatitele B si C transmise vertical de la mama la fat perinatal, au evolutie mai
severa
Odata cu aparitia terapiilor moderne , durata de supravietuire si calitatea vietii au
crescut la 5-10 ani.
Tratament
1. Profilactic
masuri de evitare a transmiterii orizontale ( transfuzii cu sange infectat, , material
sanitar nesteril, contact sexual neprotejat).
vaccinare antihep. B
2. Curativ
In hepatitele cronice post -virale , terapia de prima linie este Interferonul
Asocierea Interferon- Ribavirina
Antivirale-Lamivudina, Adefovir, Famciclovir
In hepatita C asocierea Interferon -Pegytol
3. Masuri generale: -regim igieno-dietetic
-tratament simptomatic