Capitol Noţiune Definiţie Exemple

Genuri Genul epic Prezenta autorului e parţial înlocuita de cea a "Dumbrava Roşie" de V.
literare personajelor in o exprimare indirecta. Alecsandri, "Iliada" de
Naraţiunea alternează cu descrierea Homer etc.
Genul liric Genul cel mai subiectiv care exprima "Satira. Duhului meu" de
nemijlocit sentimentele prin metafore si Gr. Alexandrescu etc
simboluri. Dpdv gramatical caracteristica lui e
pers. I.
Genul Cuprinde opere destinate reprezentării pe "Antigona" de Sofocle,
dramatic scena. Personajele iau cu totul locul autorului, Ciclul "Chiriţele" de V.
a cărui intervenţie indirecta se manifesta prin Alecsandri etc.
indicaţiile de regie.
Specii literare Balada Poem narativ pe teme eroice, legendare, "Mioriţa", "Meşterul
a) Gen epic fantastice, prezentate in folclor. Manole" etc.
Legenda Povestire populara care are in general, drept "Cea din urma noapte a lui
subiect, evenimente sau fiinţe imaginare sau Ştefan cel Mare" de D.
fapte reale deformate, înfrumuseţate. Bolintineanu etc.
Basmul Specie a epicii populare si culte, de obicei in "Tinereţe fără bătrâneţe"
proza in care personajele imaginare de Petre Ispirescu,
traversează întâmplări fantastice. basmele fraţilor Grimm sa.
Snoava Naraţiune umoristico-satirica, specie a Anton Pann
literaturii populare. Este adesea hazlie si de
obicei scurta.
Poem Specie lirica sub forma unor proze scurte in "Cântarea României" de
care se renunţă la caracteristicile tradiţionale Alecu Russo, "Ferestrele"
ale poeziei. de Ch. Baudelaire etc.
Epopee Relatare poetica a unor aventuri eroice. Lung "Mahabharata",
poem eroic, specie a genului epic. "Ramayama", "Iliada",
"Odiseea" etc.
Fabula Compoziţie alegorica, cel mai adesea in "Câinele si căţelul" de Gr.
versuri, care ilustrează o morala. Personajele Alexandrescu etc.
sunt adesea animale ale căror trăsături sunt
asemenea oamenilor pe care-i reprezintă si
care sunt ironizate.
Schiţa Specie a genului epic in proza de mici proporţii "Momente si schite" de I.L.
in care e surprins un singur moment din viata Caragiale
unui personaj
Nuvela Scurta compoziţie literara de ficţiune, la "Alexandru Lăpuşneanul"
început sinonima cu povestirea. de Costache Negruzzi sa.
Roman Specie a genului epic cu o acţiune complexa "Cei trei muschetari" de Al.
la care participa un număr mare de personaje Dumas, "Ciocoii vechi si
si care realizează o imagine complexa a noi" de Nicolae Filimon
societăţii evocate. şamd.
b) Genul Tragedia Opera dramatica in versuri care reprezintă "Antigona" de Sofocle
dramatic personaje eroice in situaţii conflictuale,
excepţionale, in măsura sa trezească spaima
sau mila.
Comedia Specie a genului dramatic care provoacă rasul Ciclul "Chiriţelor" de
prin zugrăvirea satirica a moravurilor, a V.Alecsandri, "O scrisoare
tipurilor umane prin succesiunea unor situaţii pierduta" de I.L. Caragiale
neaşteptate. etc.
Drama Piesa de teatru asemănătoare tragediei "Despot Vodă" de
prezentând o acţiune violenta sau dureroasa V.Alecsandri, "Năpasta" de
in care comicul se poate alătura tragicului. I.L. Caragiale etc.
c) Genul liric Elegia Poem liric al cărui ton e adesea tandru, trist si Tibul, Ovidiu etc.
melancolic. In secolul al XV-lea, elegia tinde
sa dobândească un caracter filozofic.
Oda Poem cântat la vechii greci. La moderni, poem V. Hugo, Puskin
 liric de înalta inspiraţie, compus din strofe
simetrice. Asemenea cântecelor corului oda
avea o compoziţie triadica.
Pastel Termen provenit din limba franceza V. Alecsandri prin ciclul
semnificând pictura cu creioane moi. De la "Pasteluri"
pictura in pastel termenul s-a extins in
literatura definind delicateţea unei descrieri
lirice.
Meditaţie Specie a genului liric in versuri in care e Gr. Alexandrescu,
(filozofica) descris un fenomen din natura ale cărui "Meditaţie", Eminescu
concluzii devin valabile si pentru oameni.
Satira Opera in general in versuri in care autorul Gr. Alexandrescu, "Satira.
ironizează ridicolul contemporanilor sau le Duhului meu"
conturează viciile.
Pamfletul Specie a genului liric in care sunt criticate Ion Heliade Rădulescu,
defectele unei persoane, societăţii cu intenţia Grigore Alexandrescu.
îndreptării. Poate fi in proza sau in versuri.
Sonetul Piesa lirica alcătuita din patrusprezece versuri Dante, Petrarca, Leonardo
cu aceeaşi măsura dispusa in doua catrene cu da Vinci, Michelangelo etc.
rima îmbrăţişată. Este o poezie cu forma fixa
cea mai frecventata.
Rondelul Poezie cu forma fixa alcătuit din trei catren si Al. Macedonski prin
un vers izolat. Versurile 1 si 2 sunt identice cu "Poema rondelurilor"
versurile 7 si 8.
Gazel Poezie cu forma fixa alcătuită din strofe cu 2 G. Coşbuc, M. Eminescu,
versuri; originara din literaturile orientale, Goethe
ajunge in Europa la începutul secolului XIX
Glosa Se naşte in Spania secolului al XV-lea. Specie M. Eminescu, "Glossă"
a genului liric cu forma fixa. Prima strofa e
alcătuita din 4, 6, sau 8 versuri ce conţin tema
de baza. Fiecare vers e comentat intr-o strofa
speciala de aceeaşi mărime cu prima. Ultima
strofo o reproduce pe prima cu ordinea
inversata a versurilor.
Procedee Metafora Comparaţie subânţeleasă in virtutea căreia "Credinţa-i val, iubirea-i
artistice cuvântul-obiect ia locul cuvântului-imagine. vânt/ Si viata-i fum" (G.
a) Tropi Prin extensie limbajul figurat in general e Coşbuc)
metaforic.
Metonimie Metonymia (gr)= înlocuirea unui cuvânt cu "La noi sunt lacrimi multe
altul. Înlocuirea efectului cu cauza si invers, a "(O. Goga)
operei cu autorul si invers. E înrudita cu
metafora.
Sinecdoca Synekdoche (gr)= cuprindere la un loc. "Si a fost de veste lumea
Procedeu artistic in care partea presupune plina
întregul, singularul presupune pluralul. Ca steagul turcului se
închina" (G. Coşbuc)
b) Figuri de Alegorie Descriere sau naraţiune care, pentru a "Ca la nunta mea/ A căzut
stil exprima o idee generala sau abstractă recurge o stea" ("Mioriţa")
la o suita de metafore.
Aliteraţie Repetarea unei consoane sau a unui grup de "Si zalele-i zuruie crunte"
consoane la începutul sau in interiorul (G. Coşbuc)
cuvintelor, pentru efectul muzical.
Antiteza Apropierea a doi termeni opuşi pentru a pune "Vremea trece, vremea
mai bine in valoare caracteristicile lor. vine" (M. Eminescu)
Comparaţie Figura de stil constând in punerea in paralel a "Si e linişte pe dealuri/ Ca-
doi termeni, in temeiul unor asemănări, pentru ntr-o mânăstire arsa" (G.
a scoate in evidenta caracteristice unuia dintre Coşbuc)
ei.
Epitet Cuvântul adăugat unui substantiv sau verb "Si clopotele de alarma
 pentru a-l califica in intenţii estetice. răsuna răguşit" (M.
Eminescu)
Hiperbola Mărirea sau micşorarea exagerata a realităţii "Gigantica poart-o cupola
in scopuri expresive pe frunte" (G. Coşbuc)
Liota Negarea sau diminuarea unei idei, a unui "Si ce fata frumuşică/ Are
sentiment pentru a le pune mai puternic in mama" (G. Coşbuc)
lumina.
Oximoron Oxys (gr)= inteligent si moros (gr)=prostănac.
Asocierea paradoxala a doi termeni cu efecte
expresive surprinzătoare.
Personificar Atribuirea de calităţi omeneşti unor lucruri, "Sara pe deal buciumul
e fiinţe, abstracţiuni. Forma particulara de suna cu jale" (M.
metafora. Eminescu)
c) Elemente Enumeraţie Enunţarea succesiva a părţilor componente "Boierii sunt slabi de fire/
de sintaxa ale unui întreg pentru a obţine un anumit efect. Braţul, haina, fata, inima,
poetica totu-i subţire" (B.P.
Hasdeu)
Repetiţie Figura de stil cuprinzătoare constând in "Ce se aude? Ce nu se
repetarea in intenţii expresive a unor sunete, aude?/ Si când se aude de
cuvinte, sintagme ce nu s-aude? Când nu s-
aude?/ Si cine aude când
se aude? (M. Sorescu)
Inversiune Forţarea topicii normale, abaterea de la "Degetele pline de
succesiunea obişnuita a termenilor pentru a împunsături/ Nu au de
sublinia un anumit cuvânt. sânge doua picături" (M.
Eminescu)
Interogaţie Procedeu artistic care subliniază participarea "Unde eşti tu Ţepeş-
(Exclamaţie) afectiva a scriitorului care pare ca este Doamne?" (M. Eminescu)
retorica transpus in pielea personajului sau trăieşte
intens acţiunea si vrea sa atragă atenţia
asupra unui lucru.
Structura Expoziţiune Partea introductiva a unei opere literare in
operei literare care se prezintă cadrul acţiunii si unele
personaje.
Intrigă Faptele importante care determin, afectează,
cursul acţiunii si fără de care acţiunea nu ar
mai fi interesanta.
Desfăşurare Faptele determinate de intriga, de cea mai
a acţiunii mare întindere in povestire
Punctul Momentul de maxima intensitate in
culminant desfăşurarea acţiunii.
Deznodămân Ultima parte a unei opere literare marchează
t sfârşitul acţiunii, si al operei.
Dialog Fragmentul ce reproduce discuţia dintre doua
sau mai multe personaje
Descriere Opera (sau fragmentul) literara in care
scriitorul înfăţişează trăsăturile caracteristice
ale unui colt din natura sau al unui anumit
lucru.
Caracterizar Desprinderea trăsăturilor caracteristice, fizice
e si morale, ale unui personaj.
Epilog Partea finala a lucrării in care autorul rezuma
concluziile sale, subliniază anumite idei din
opera sa si face cunoscuta pe scurt evoluţia
viitoare a personajelor.
Episod Acţiune secundara a unei opere narative,
având un rol relativ independent sau poate fi
doar o parte relativ independenta a unei
 opere.
Prolog Parte introductiva a unei opere literare
dramatice, muzicale care prezintă
evenimentele premergătoare acţiunii.
Stil Totalitatea mijloacelor artistice pe care le
foloseşte autorul pentru a obţine efecte de
ordin artistic.