1.

Notiunea de comportament uman

Notiunea de comportament a fost elaborata si implementata in cercetarea stiitifica de scoala
behaviorista. Ea era definita ca multime a reactiilor de raspuns ale organismului uman la stimulii
externi. Toate segmentele corpului apar in acest caz ca verigi de executie, care realizeaza miscari
sau secretii pe baza comenzilor receptionate de la creier, respective, de la centrii nervosi motori
sau secretori. Mecanismul reactiilor comportamentale este reflex, deci o interactiune intre centrii
nervosi .
Sistemul comportamental al omului reprezinta un ansamblu coerent de valori, stari, actiuni sau
transformari prin care subiectul intra intr-o relatie cu mediul ambient, cu altii si cu sinele.
Comportamentul poate fi inconstient, cand el reprezinta materializarea unui algoritm innascut si
poate fi constient cand el este urmarea unei decizii, cand este voluntar. ecizia are la baza o
motivatie sau o configuratie motivationala, care in fundal are o stare atitudinala.

Comportamentul uman trebuie considerat o activitate diri!ata si nu o reactie oarecare, scopul
fiind cel, care in mare parte regleaza aceasta diri!are.
2. Clasificarea comportamentelor umane
Comportamentele umane pot fi "
- bazate preponderent pe elemente innascute#
- bazate preponderent pe elemente dobandite.
2.1 Comportamentele bazate preponderent pe elemente innascute
Comportamentele din acest grup sunt centrate , in principal pe trebuintele biofiziologice, de a
caror satisfacere depinde existenta individului si chiar a speciei $hrana, aparare, inmultire, etc.%.
acestea sunt fixate in programe ereditare relative constante, ce se transmit descendentilor si
actioneaza puternic din interior catre exterior, determinand reactii comportamentale de o mare
intensitate si stabilitate in timp si spatiu.
2.2 Comportamente bazate preponderent pe elemente dobandite
Comportamentele incadrate in acest grup, specifice indeosebi oamenilor, sunt centrate mai ales
pe trebuintele spirituale, pe norme si valori. Spre deosebire de primele, care sunt puternic fixate
in biostereotipii actionale, comportamentele dobandite sunt &fixate' in convingeri, deprinderi,
devin constientizate. Trebuintele spirituale exprimate in valori si norme actioneaza mai intii din
exterior catre interiorul indivizilor si colectivitatilor, iar mai tirziu, dupa interiorizare ( ca
impulsuri interioare.
2.3 Deosebirile dintre aceste 2 tipuri de comportamente
Comportamentele din aceste doua grupuri se deosebesc intre ele cel putin dupa urmatoarele
caracteristici"
). functionalitatea comportamentelor dobandite depinde de completitudinea si corectitudinea
interiorizarii si valorilor morale. *ceasta discontinuitate in transmiterea valorilor reprezinta
cheia progresului uman, facandu-se astfel deschideri spre noi achizitii cultural-valorice si
normative#
+. comportamentele dobandite manifesta tendinta de diminuare a functionalitatii si chiar
stingerii ei in timp. eci comportamentele dobandite sunt usor reversibile, iar cele
innascute sunt greu reversibile.
,. comportamentele preponderant innascute, fiind centrate pe reactii stabile si relative simple
$de hrana, adapost, perpetuarea speciei etc.%, sunt fixate in algoritmi actionali ce se
declanseaza cu rapiditate in conditii date. Spre deosebire de acestea, comportamentele
centrate pe achizitii moral-valorice functioneaza in conditii deosebit de complexe, in care,
uneori, e foarte greu sa deosebesti binele de rau, adevarul de neadevar#
-. comportamentele innascute, trebuintele biofiziologice genereaza o motivatie foarte
puternica, propulsand permanent organismul spre satisfacerea trebuintei. .eactiile
comportamentale in acest caz au o intensitate foarte mare. /a comportamentele centrate pe
trebuintele spirituale ( valori, norme, principii, idealuri etc. ( mai ales daca acestea nu sunt
bine stabilizate in convingeri si deprinderi, intensitatea acestor reactii poate fi mai mica#
0. normele si valorile vin, in prima instanta, din exteriorul individului, sub forma obligatiilor,
interdictiilor, permisiunilor si achizitiilor culturale, lezand uneori trebuintele inferioare, in
favoarea unor conduite superioare
3. Explicarea comportamentului uman pe baza necesitatilor
*proape ca nu este nevoie sa demonstram o afirmatie de genul" &oamenii actioneaza intr-un fel
sau altul din necesitate'. e cate ori nu am auzit un coleg, un prieten sau pe un membru al
familiei afirmand ca face ceea ce trebuie facut1 ar ne-am gandit vreodata ca &trebuie' poate fi
legat de potentialul individului, de tendinta lui de dezvoltare si mai putin de circumstantele
vizibile ale actiunii sale1
aca ne reamintim teoriile lui Mc2regor putem spune ca este aproape sigur ca mare ma!oritate
a oamenilor se afla undeva intre cele doua extreme, corespunzatoare teoriei 3, respectiv teoriei
4. Contributia esentiala a lui Mc2regor consta insa in afirmatia ca &oamenii sunt tentati sa se
indrepte catre una dintre extreme, in functie de felul in care sunt tratati'.
3.1 Piramida lui Maslow
Maslo5 $)678% considera ca oamenii manifesta cinci trepte de necesitati, ierarhizate, pentru
satisfacerea carora actionam etapizat, de la cele de nivel inferior spre varful piramidei. 9e scurt,
cele cinci niveluri ale ierarhiei se refera la"
Autorealizarea / Autoactualizarea
Maslo5 considera ca ':n muzician trebuie sa compuna muzica, un pictor trebuie sa picteze, un
poet trebuie sa scrie, pentru a fi pana la urma fericit. :n om trebuie sa fie ceea ce el poate sa fie.
*ceasta necesitate o putem numi auto-actualizare; Ea se refera la dorinta de auto realizare a
individului, adica la tendinta de a se dezvolta conform potentialului sau dorinta sa de a deveni
din ce in ce mai mult ceea ce este, de a deveni tot ceea ce este capabil sa devina.'
3.2 Clasificarea necesitatilor dupa Alderfer
*lderfer considera ca, de fapt, necesitati diferite pot opera simultan, fara sa se constituie intr-o
ierarhie. El imparte necesitatile in trei categorii, aproape similare celor descrise de Maslo5 "
- Necesitati de existenta
- Necesitati legate de relatiile cu ceilalti
- Necesitati de dezvoltare.
*ceste teorii nu fac decat sa simplifice realitatea, care presupune infinite manifestari complexe,
greu de incadrat intr-un singur tipar.
*lte teorii ofera unghiuri diferite sau complementare de vedere, astfel incat comportamentul
uman devine din ce in ce mai usor de explicat, oferindu-ne, astfel, si instrumente prin
intermediul carora sa putem interveni pentru imbunatatirea propriei satisfactii in munca.
-. mpactul alimentatiei asupra comportamentului uman
<amenii de stiinta au cazut de acord" =alimentatia afecteaza comportamentul uman=. >n urma
cercetarilor intreprinse de .ichard ?urtman de la >nstitutul de Tehnologie Massachusetts a a!uns
la concluzia ca modificarile in compozitia dietei determina schimbari ale concentratiilor de
neurotransmitatori sintetizati in creier si astfel influenteaza comportamentul uman.
Neurotransmitatorii sunt substante chimice care mediaza transmiterea influxului nervos de-a
lungul retelelor neuronale $ex" serotonina, dopamina, noradrenalina, acetilcolina%. @iteza cu care
creierul sintetizeaza acesti transmitatori depinde de ritmul cu care i se furnizeaza =materia
prima=, reprezentata in ma!oritatea cazurilor de aminoacizi.
Spre exemplu, serotonina este produsa direct din triptofan, iar singura sursa pentru acest
aminoacid este reprezentata de proteinele alimentare. eficitul de triptofan se asociaza cu
tulburari ale somnului si sensbilitatii dureroase, in timp ce un aport crescut de triptofan
amelioreaza insomniile si scade perceptia durerii.
r. Aonnie Spring de la :niversitatea Barvard a observat ca dupa o masa formata din glucide,
indivizii testati devin mai calmi dar atentia selectiva le diminueaza. Ea a declarat" =Captul ca
putem detecta un efect dupa o singura masa este cu totul extraordinarD=.
>ntr-un alt studiu, dr. *lan 2elemberg de la Cacultatea de Medicina din Barvard a constatat ca
tirozina din alimentatie usureaza depresia cel putin la o parte din pacientii testati. .ezultatele
tuturor acestor studii converg catre ceea ce afirma de mii de ani filosofia :panishadelor $scrieri
sacre hinduse%" mintea este alcatuita din particule foarte fine ce provin din hrana noastra zilnica.
=Mancarea pe care o servim se transforma pe cai diferite" cea mai grosiera parte a ei devine
reziduu, partea de densitate medie se transforma in constituent corporal, iar partea cea mai fina
alimenteaza mintea= $Chandogya Upanishad, VI, 5, 1%. Este remarcabil faptul ca revelatiile
inteleptilor hindusi cuprind adevaruri =moleculare= verificate astazi, dupa atatea milenii, in
laboratoarele de biochimieD