DIANA LUCIA VASILE

INTRODUCERE N PSIHOLOGIA FAMILIEI I PSIHOSEXOLOGIE

Tuturor studenilor mei
1
Invitaie la lectur i studiu
Atunci cnd deschizi un manual de psiholoia !amiliei "i psihose#oloie a"tepi pro$a$il ca
%ntre$&rile pe care i le pui despre tine "i propria !amilie s& %"i &seasc& r&spunsul' Am a"teptat "i
eu( student& !iind( r&spunsurile mele' )i ele au *enit' Dar o dat& cu ele s+au n&scut "i numeroase
alte %ntre$&ri pe care le+am purtat de+a lunul anilor ce au urmat' ,&spunsuri ce m& satis!&ceau(
dar "i r&spunsuri ce %mi creau con!uzii "i mai mari' Sau alte %ntre$&ri' A"a pro$a$il o s& se
%ntmple "i cu tine( dac& te apleci asupra acestui domeniu' Sunt con"tient& c& te *a interesa nu
doar ca student-&. %n psiholoie( ci "i ca om' De aceea( pro*ocarea de a scrie un ast!el de manual
este !oarte mare' Cum a" putea %m$ina latura de practician din acest domeniu -de psihoterapeut al
persoanelor cu di!icult&ilor !amiliale.( cu pedaoul care are sarcina de a transmite cuno"tinele
%n modul cel mai e!icient cu putin&/
Dup& %ndeluni analize( am decis s& renun la stilul o!icial( numit uneori academic( dar %n
realitate !orat "i di!icil de %neles de c&tre studeni de cele mai multe ori' Am pre!erat s& a$ordez
un stil mai 0umanizat1( !olosind un lim$a2 mai aproape de cel zilnic( natural' Cred c& acest lucru
te *a a2uta s& %nelei mai $ine pro$lematica psiholoic& a !amiliei "i psihose#oloiei "i( mai mult
dect att( s& %i plac& s& %l studiezi' 3ns&"i domeniul pe care %l a$ordez este !oarte uman "i natural'
4amilia este una dintre cele mai *echi !orme de comunitate uman&' 3n cadrul ei( !iecare se
descoper& pe sine( c&ci acolo cre"tem( ne maturiz&m( e*olu&m "i tot de acolo plec&m %n lume'
Acolo ne a*em r&d&cinile "i $azele pro!unde ale !iinei noastre' )i tot acolo tindem s& re*enim
atunci cnd !orm&m( mai trziu( propria !amilie' Iar dac& nu reu"im acest lucru( %mplinirea
personal& nu pare a !i deplin&'
A"a c& manualul pe care %l cite"ti acum are ca principal scop s& %i trezeasc& interesul pentru
aria psiholoiei !amiliei' Alt!el( %n*&area *a !i nepl&cut& "i an*eoioas&' Iar dac& i+a trezit
interesul( atunci drumul c&tre cuno"tine este pe 2um&tate !&cut' Am ales de asemenea( cu riscul de
rioare de a !i criticat& "i considerat& 0insu!icient de documentat& sau "tiini!ic&1( s& nu %i %ncarc
memoria cu prea multe cuno"tine( ci s& surprind %n special conceptele "i mecanismele de $az&
din cadrul !amiliei' Acestea sper s& te a2ute ulterior s& studiezi orice alte materiale scrise din acest
domeniu' 5ricum( plec de la premisa c& un manual nu este neap&rat o colecie de te#te "i
in!ormaii( ct mai ales o cale de accedere la in!ormaie' De aceea( prezentarea multitudinii de
cuno"tine din domeniile psiholoiei !amiliei "i psihose#oloiei este un scop secundar' 6oate c&
*a p&rea ciudat "i nepotri*it acest lucru celor a*izi de cuno"tine "i r&$ii s& cunoasc& adncimile
psiholoice ale !amiliei sau celor care a"teapt& s& li se dea informaia' Dar cred cu con*inere c&
ceea ce are ne*oie un student este s nvee s caute informaia, s o recunoasc i s o
foloseasc n viaa sa( s& poat& !ace di!erena %ntre in!ormaiile utile "i cele redundante( "i nu doar
s& primeasc& in!ormaia' 3n plus( consider c& atitudinea !a& de %n*&are este %n curs de schim$are
"i %n ,omnia( nu doar %n statele mai a*ansate( care pun accentul pe dez*oltarea responsa$ilit&ii
pentru propria pre&tire' Ast!el( ceea ce *ei &si %n acest manual *a !i doar rampa de lansare "i
hidul pentru a*entura cuno"terii psiholoiei !amiliei "i psihose#oloiei' A*entura o *ei urma
sinur( al&turi de mine "i ali pro!esioni"ti din domeniu( dac& *ei dori "i cnd *ei dori' A"a am
!&cut "i eu "i a !ost o e#perien& minunat& "i e#trem de util&' A"a c& sunt !ericit& c& acum am
ocazia s& %i a2ut "i pe alii s& se $ucure de ea'
7ai am "i o moti*aie personal& pentru acest lucru' Cred c& am a2uns la un echili$ru destul de
$un %ntre cuno"tinele teoretice "i cele practice( a"a c& a" *rea s& %i o!er mai mult din ultima
cateorie' Cred c& ele !aciliteaz& asimilarea cuno"tinelor teoretice( mai dera$& dect in*ers' 3n
plus( sunt mult mai e!icient& %n prezent&rile orale dect %n cele scrise' Ast!el( te in*it la cursurile "i
8
seminariile mele pentru a $ene!icia de ceea ce nu poate !i transmis prin scris "i de e!ectul
trans!ormati* al e#erciiilor !olosite ca modalitate e#perienial& de %n*&are -unele dintre ele *or !i
prezentate %n manual.'
De asemenea( %nainte de a pleca la drum %mpreun&( a" *rea s& %i prezint cte*a dintre
persoanele care au contri$uit !oarte mult la !ormarea mea "i( prin urmare( la ela$orarea acestui
manual' Lor le port o mare recuno"tin& pentru ceea ce mi+au o!erit' )i datorit& lor acest manual
e#ist& acum %n minile tale'
Este *or$a %n primul rnd de Iolanda Mitrofan( pro!esor uni*ersitar( doctor %n psiholoie(
care *a r&mne pro$a$il pentru mult& *reme cel mai important cercet&tor "i practician din acest
domeniu %n ,omnia' Este deschiz&toare de drumuri %n psiholoia "i psihoterapia de !amilie de la
noi din ar&' De asemenea( %i port o mare a!eciune "i admiraie deoarece este "i persoana care mi+
a insu!lat interesul "i mi+a stimulat potenialul de lucru psihoterapeutic de orientare e#perienial&
cu cuplurile "i !amiliile' Este o onoare "i o $ucurie pentru mine s& %i pot !i al&turi la %m$o&irea
lucr&rilor din psiholoia romneasc& re!eritoare la psiholoia !amiliei'
Ali doi psiholoi au !ost importani %n !ormarea mea ca terapeut al persoanelor cu di!icult&i
!amiliale "i al !amiliilor' Este *or$a de 4rancis 7acna$ "i ,a9 :a;<s( doi psihoterapeui
australieni care timp de un an m+au a2utat s& p&trund tainele traumelor umane "i ale inter*eniilor
psihoterapeutice pentru indi*izi "i !amilii' Franci Macna! este directorul Institutului
Cairnmillar din 7el$ourne( Australia( doctor %n psiholoie "i coordonatorul proramului de
trainin %n Consilierea "i 6sihoterapia Traumei' Este !oarte aproape de su!letul meu prin tot ce a
reprezentat ca pro!esionist "i ca om' Ra" Ha#$ mi+a !ost !ormator %n Terapii de 4amilie( !iind
coordonatorul acestui proram din cadrul aceluia"i institut' 6&strez pentru totdeauna %n amintire "i
apreciez stilul lui delicat "i pro!und uman cu care lucra "i preda'
A" *rea s& %l menionez "i pe pro!esorul uni*ersitar( doctor( Pant%li&on Gol'( deoarece a !ost
cel care( pentru prima dat&( m+a hidat %n uni*ersul !ascinant la relaiilor interpersonale "i al
rupurilor mici' Lui %i datorez "i primii pa"i %n cariera didactic&( unde spri2inul s&u a !ost
e#traordinar "i %l apreciez din toat& inima'
De asemenea( %n !ormarea mea un rol e#trem de important l+a 2ucat( e*ident "i fa&ilia &%a(
!iind creuzetul %n care a a*ut loc trans!ormarea mea ca om( dar "i %ntr+o anumit& m&sur&( ca
pro!esionist' Am a*ut parte de un real "i total spri2in %n urmarea scopurilor personale "i %n
%neleerea !enomenelor pe care propria mea !amilie le+a tra*ersat' Le mulumesc mult pentru tot'
Acest manual e#ist& %n !orma aceasta "i datorit& numeroaselor dialouri e#trem de incitante "i
interesante pe care le+am a*ut cu col%(ii t)i *+i t'd%n,ii &%i- din anii trecui' Lor le mulumesc
pentru interesul "i respectul pe care l+au mani!estat la cursuri "i seminarii( precum "i pentru
participarea lor deschis& care a !acilitat un schim$ !oarte util de idei "i pentru ei "i pentru mine'
Am a*ut de %n*&at unii de la alii( ceea ce este !iresc( de alt!el s& se %ntmple %n procesul
educati*' Sunt con*ins& c& acest lucru reprezint& un model "i pentru tine( care creezi acum o
relaie cu mine "i cu aria psiholoiei !amiliei "i psihose#oloiei'
Las la !inal( de"i sunt la !el de importani( pe col%(ii +i .ri%t%nii &%i( cu care am a*ut
schim$uri minunate de idei "i materiale $i$liora!ice' Dintre ei o menionez acum doar pe El%na
An(/%l( cu care am cola$orat mai strns( "i pe care o *ei &si %n painile acestui manual cu
cte*a idei "i e#erciii !oarte potri*ite scopului nostru'
Acum %ns& este momentul s& ne %ndrept&m spre scopurile pe care le+am menionat' A"a c& te
in*it s& iei un creion "i s& %ncepi s& lecturezi acest manual( !&cnd semne pe marinea lui' Ele te
*or a2uta s& accentuezi in!ormaia important&( s& notezi neclarit&ile "i %ntre$&rile care %i apar'
Apoi *ino cu ele la %ntlnirile noastre "i ele *or constitui $aza cola$or&rii dintre noi' Voi !i
=
$ucuroas& s& %i pot r&spunde sau hida( sau( de ce nu( s& c&ut&m %mpreun& r&spunsuri sau noi
direcii de analiz& "i cercetare'
Spor la lucru>
Diana Vasile
Septem$rie 8??@
A
C'.rin0
Ca.itol'l 1 Introducere
1' Clari!ic&ri conceptualeB cuplu( c&s&torie( !amilie( psihose#oloie'
8' ,elaia domeniului psiholoiei !amiliei "i psihose#oloiei cu alte "tiine
,ezumatul capitolului
Closar de termeni !olosii
E#erciii "i teme pentru seminar
Di$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 2 Caracterizarea sistemului !amilial
1' 4amilia ca sistem
23 Structura sistemului !amilial
=' 4unciile !amiliei
43 Tipurile de !amilii
@' ,olurile !amiliale
,ezumatul capitolului
Closar de termeni !olosii
E#erciii "i teme pentru seminar
Di$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 5 Caracteristicile *ieii de !amilie
1' Etapele *ieii de !amilie
8' 6rocesele !amiliale
=' Dimensiunea a!ecti*& a !amiliei
A' A$ordarea transeneraional& a !amiliei
,ezumatul capitolului
Closar de termeni !olosii
E#erciii "i teme pentru seminar
Di$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 4 Stres "i traume !amiliale
1' E*enimente stresante "i e*enimente traumatizante
23 E*enimentele traumatizante !amiliale
=' Trauma psihic&
A' e!ectele traumelor !amiliale
,ezumatul capitolului
Closar de termeni !olosii
E#erciii "i teme pentru seminar
Di$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 6 4uncionarea !amiliei
1' 4amilii !uncionale "i !amilii dis!uncionale
8' E*aluarea !amilial&
,ezumatul capitolului
Closar de termeni !olosii
E#erciii "i teme pentru seminar
Di$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 7 6sihose#oloia
1' Scurt istoric al studiilor despre se#ualitatea uman&
8' Teorii cu pri*ire la se#ualitatea uman&
@
,ezumatul capitolului
Closar de termeni !olosii
E#erciii "i teme pentru seminar
Di$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 8 Dez*oltarea psihose#ual& de+a lunul *rstelor
1' Caracteristicile dez*olt&rii se#uale la copii "i preadolesceni
8' Caracteristicile dez*olt&rii se#uale la adolescent
=' Caracteristicile psihose#uale ale adultului
A' Caracteristicile psihose#uale ale *rstnicului
,ezumatul capitolului
Closar de termeni !olosii
E#erciii "i teme pentru seminar
Di$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 9 S&n&tatea *ieii se#uale' Tul$ur&rile psihose#uale
1' S&n&tatea *ieii se#uale
8' Tul$ur&rile psihose#uale
,ezumatul capitolului
Closar de termeni !olosii
E#erciii "i teme pentru seminar
Di$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l : 7etode de cercetare %n psiholoia !amiliei "i psihose#oloie
1' Desenul !amiliei
8' Cenorama
,ezumatul capitolului
Closar de termeni !olosii
E#erciii "i teme pentru seminar
Di$liora!ie suplimentar&
Ca.itol'l 1; 5ptimizarea relaiilor de !amilie
13 Educaia pentru *iaa de !amilie' Educaia se#ual&'
23 Consilierea "i terapia de cuplu "i !amilie
,ezumatul capitolului
Closar de termeni !olosii
E#erciii "i teme pentru seminar
Di$liora!ie suplimentar&
<i!lio(rafi%

E
CAPITOLUL 1
Introd'c%r%
E"ti o persoan& matur&' E"ti %ntr+un moment %n care te nde"ti ce curs *a lua *iaa ta' 6oate
c& te nde"ti dac& s& te c&s&tore"ti sau nu( s& ai acum copii sau s& %i termnini mai %nti
!acultatea' Sau poate c& ai "i !amilie "i copii "i te+ai decis s& studiezi psiholoia pentru a schim$a
ce*a la tine sau la *iaa ta' 5ricare ar !i situaia ta( ai cu siuran& ce*a e#perien& practic& din
traiul %ntr+o !amilie -!ie m&car "i prin lipsa ei> F dac& ai crescut %n a!ara unei !amilii.' Dac& ai
p&strat ce*a "i din ceea ce ai studiat pn& acum %n !acultate( %nseamn& c& e"ti pre&tit s& a$ord&m
%mpreun& !amilia( dar de data aceasta din perspecti*& psiholoic&'
13 Clarific)ri conc%.t'al%0 c'.l'= c))tori%= fa&ili%= .i/o%>olo(i%3
3ncercarea de a de!ini cuplul nu este tocmai u"oar&' Sunt implicate att de multe tr&iri(
nduri( *alori c& aproape c& !iecare ar putea &si o proprie de!iniie a ceea ce %nseamn& a !orma
un cuplu erotic'
Este cunoscut !aptul c& un cuplu erotic presupune dou& persoane( de reul& de se#e di!erite(
-de"i nu este o$liatoriu. care au pentru o *remeB
+ sentimente de a!eciune unul pentru cel&lalt -iu$ire( ata"ament( respect etc.
+ atracie se#ual& care duce -sau nu. la relaii se#uale
+ scopuri comune
+ timp petrecut %n comun -unul cu cel&lalt dar "i %n s!era social&.G
+ dorina de a !i %mpreun& pe o perioad& mai %ndelunat&'
Totu"i( !iecare dintre noi cunoa"tem cupluri( !ie ele c&s&torite sau nu( care nu %ndeplinesc una
sau mai multe dintre aceste caracteristici' E#ist&( de e#emplu( cupluri care nu mai au nici atracie
se#ual& "i nici relaii se#uale( dar %nc& %mp&rt&"esc sentimente de a!eciune unul !a& de cel&lalt(
sau cupluri care pentru o perioad&( nu mai locuiesc %mpreun& "i nici nu mai petrec timp %mpreun&
dect tele!onic( deoarece sunt separai de ana2amente pro!esoiale sau personale -e#emplul celor
care pleac& s& lucreze sau s& studieze %n str&in&tate pe perioade luni de timp.'
Din punct de *edere psiholoic( Iolanda 7itro!an -1HHI( p'1A. o!er& o de!iniie mai comple#&
cuplului: 0o structur& $ipolar&( de tip $iopsihosocial( $azat& pe interdeterminism mutual
-partenerii se satis!ac( se stimuleaz&( se dez*olt& "i se realizeaz& ca indi*idualit&i $ioloice(
a!ecti*e "i sociale( unul prin intermediul celuilalt.'
Iolanda Mitrofan este pro!' uni*' dr' la 4acultatea de 6siholoie "i
)tiinele Educaiei( Uni*ersitatea din Ducure"ti' A lucrat timp de
8? de ani ca cercet&tor "tiini!ic -r' I. "i psihoterapeut %n domeniul
clinic la Institutul Naional de E#pertiz& 7edical& "i ,ecuperare a
Capacit&ii de 7unc& unde a c"tiat o $oat& e#perien& de lucru
cu cuplurile "i !amiliile' 7unca sa a !ost in!luenat& de orientarea
e#eprienial&( estaltist&( somato+analitic&' A ela$orat Terapia
E#perienial& a Uni!ic&rii cu multiple aplicaii %n lucrul cu
cuplurile "i !amiliile' Autor "i coautor a peste 1?? de studii(
*olume pe teme de cuplu "i !amilie( articole "tiini!ice "i teme de
cercetare Iolanda 7itro!an conduce staii de !ormare "i
J
super*izare %n terapia cuplului "i !amiliei'
Cnd aceste elemente sunt statuate "i prin lee( atunci cuplul erotic se trans!orm& %n cuplu
con2ual prin intermediul c&s&toriei' Cstoria este de!init& de c&tre Dicionarul E#plicati* al
lim$ii romne ca !iind uniunea leal&( li$er consimit& %ntre cei doi parteneri( pentru %ntemeierea
unei !amilii' 7ai este denumit& "i mariaj' Tot DEK+ul ne mai spune c& maria2ul reprezint& o
con*enie %ncheiat& printr+un act de stare ci*il& %ntre un $&r$at "i o !emeie -la noi %n ar&( c&ci %n
unele state ale lumii ea poate !i %ncheiat& "i %ntre dou& persoane de acela"i se#. care "i+au luat
o$liaia s& tr&iasc& %mpreun&'
Din perspecti*& psiholoic&( cstoria %nseamn& o Lrelaie psiholoic&L %ntre doi oameni
con"tieni( ea !iind Lo construcie complicat&( alc&tuit& dintr+o serie %ntrea& de date su$iecti*e "i
o$iecti*e( a*nd indiscuta$il o natur& !oarte eteroen&L -C'C' Mun( 1HHA( p' E=.' Ea este 0un
proces interpersonal al de*enirii "i maturiz&rii noastre ca personalit&i( de con"tientizare(
redirecionare "i !ructi!icare a tendinelor( pulsiunilor "i a!init&ilor incon"tiente( de
autocunoa"tere prin intercunoa"tere' Scopul ei este cre"terea personal& prin e#periena
con2ualit&ii "i parentalit&ii1 -I' 7itro!an( 1HHI( p'1E.'
Cu alte cu*inte( a tr&i %n cuplu( !ie el c&s&torit sau nec&s&torit implic& mani!estarea dar "i
dez*oltarea nostr& ca !iine' Suntem pro*ocai pe multiple paliere ale psihicului nostruB ale
sentimentelor noastre( ale con*inerilor "i credinelor noastre( de la cele mai super!iciale( la cele
mai pro!unde( precum "i ale comportamentelor nostre' 3n cuplu %n*&&m ce este iu$irea erotic&( ce
%nseamn& intimitatea cu o alt& !iin&( total str&in& de noi( %n*&&m ce este iertarea( tolerana dar
%n*&&m "i s& ne mani!est&m "i emoiile neati*eB !uria( mnia( !rustrarea( ura( dezustul etc' Tot
%n cuplu( ne %mplinim se#ualitatea' De aceea( cred c& a tr&i %n cuplu este o mare pro*ocare pentru
!iecare om' Este o pro*ocare pentru autodez*oltare "i autoe*oluie' Nici o relaie( !ie ea de
c&s&torie sau nu( nu anuleaz& di!erenele dintre parteneri( ci dimpotri*&( atunci cnd relaia este
!oarte pro!und& "i satis!&c&toare( aceste di!erene se completeaz& reciproc' E drept c& pn& se
a2une la aceast& completare( se trece prin perioade de sup&r&ri( dezam&iri( certuri( con!licte(
momente de separare emoional& "i re*eniri' 5rice relaie presupune s& a2uni "i 0pe culmile
raiului i n adncurile iadului1 -6' 4errini( 8??8( p' 1=?.'
De alt!el( a$ilit&ile de relaionare sunt cele care permit oamenilor s& !ormeze un cuplu erotic'
Aceste a$ilit&i se !ormeaz& de timpuriu( %nc& din uterul matern( %n !uncie de atitudinea p&rinilor(
%n special a mamei( !a& de !&t' Apoi se dez*olt& !oarte mult %n prima copil&rie "i se de!initi*eaz&
%n adolescen& "i tineree' A2uns la tineree sau *rsta adult&( de reul& noi ne %ndrep&m spre a
sta$iliza un cuplu' Adic& apare( la cei mai muli dintre noi( ne*oia de a petrece timpul "i a tr&i
al&turi de o sinur& persoan&' Cea care urmeaz& a !i martorul *ieii noastre "i care ne permite a !i
martorul *ieii lui' De reul&( aceast& hot&rre duce la o!icializarea relaiei( adic& la c&s&torie "i(
ast!el( la %ntemeierea !amiliei'
Familia reprezint& 0o !orm& de comunitate uman& alc&tuit& din doi sau mai muli indi*izi(
unii prin le&turi de c&s&torie "iNsau paterne( realiznd( mai mult sau mai puin latura $ioloic&
"iNsau cea psihosocial&1 -I' 7itro!an( C' Ciuperc&( 1HHI( p'1J.' Acest lucru presupune c& e#ist&
doi parteneri( cu sau !&r& copii( sau un partener cu unul sau mai muli copii proprii' Cred %ns& c&
merit& su$liniat& !uncia !undamental& a !amiliei de a !orma personalitatea copiilor ap&rui %n
cadrul ei' 3n cadrul !amiliei( !iecare dintre noi do$ndim caracterisicile care ne *or de!ini ca
persoane' Aici %n*&&m "i ne dez*olt&m identitatea sexual( e#primat& prin sex-roluri( adic& acel
set coerent de comportamente care deri*& din condiia noastr& de $&r$at sau !emeie "i la care
ceilali se a"teapt&( tocmai datorit& apartenenei noastre la un se# sau altul'
I
Dac& arunc&m o scurt& pri*ire la !amilile care ne %ncon2oar&( o$ser*&m o mare di*ersitate de
structuri "i mani!est&ri !amiliale' 7ult mai mare dect e#ista acum @? sau 1?? de ani' Acest lucru
se datoreaz& ctor*a schim$&ri pe toate planurile societ&iiB economic( social( psiholoic(
spiritual' Iat& care sunt cele mai semni!icati*e dintre aceste schim$&ri care au a*ut e!ect inclusi*
asupra !amilieiB
dezvoltarea material a societii( care a trans!ormat omul %ntr+un indi*id centrat pe
acumulare "i mai puin pe e#isten&' Acum oamenii se de!inesc mai mult prin ceea ce au(
dect prin ceea ce !ac sau sunt' Valorile personale "i sociale au cunoscut o $ul*ersare
semni!icati*&G de aceea e#ist& tendina oamenilor de a se responsa$iliza mai puin pentru
dez*oltarea "i %mplinirea emoional&( ct mai mult pentru cea material&'
depersonalizarea omului( care deri*& destul de direct din caracteristica de mai sus' La aceasta
se mai adau& "i tendina de a *aloriza mai dera$& indi*idul unic( dect !amilia sau rupul'
Ast&zi se !olose"te mai mult 0eu1( dect 0noi1' Se pune accent pe dez*oltarea indi*idual&(
dect pe cea %mpreun&' Asta in!lueneaz& "i cre"terea *rstei la care se c&s&toresc tinerii( la
cre"terea *rstei la care !emeile ale s& de*in& mame'
creterea ritmului de via i a variantelor de petrecere a timpului( att %n zona pro!esional&(
ct "i %n cea personal&( ceea ce a a*ut ca e!ect apariia unor noi ne*oi care se cer satis!&cute'
7erit& %ns& s& ne %ntre$&m dac& aceste ne*oi sunt reale sau sunt 0create1 de mintea noastr&
sau de societate -care de*ine din ce %n ce mai presant& cu toate in*eniile "i ariti!icialit&ile ei.'
contientizarea dezavantajelor ale familiilor tradiionale( care puneau accent pe sta$ilitatea
!amilial&( "i mai puin pe satis!acia reciproc& a mem$rilor ei' Ast&zi tinerii sunt mult mai
orientai spre satis!acia marital&( spre %mplinirea emoional& %n cuplu( dect s& urm&reasc& cu
orice pre lone*itatea cuplului sau a !amiliei'
pozitivarea atitudinii fa de femei( de la $um+ul !eminismului( la %ncerc&rile actuale de
echili$rare a atitudinii !a& de cele dou& se#e'
relaxarea atitudinii !a& de sarcinile "i copiii pro*enii din a!ara relaiile de cuplu sta$ile sau
!a& de adopiiG
deschiderea !a& de metodele contraceptive "i !olosirea lor pe scar& lar&( care a dus la
controlul sarcinilor "i deci la controlul *rstei maria2ului "i a tipului de relaie de cuplu dorit
de cei doi parteneriG
schimarea mentalitii( din una stimatizatoare %n una de acceptare( "i toleran& !a& de
modelele noi de *ia& !amilial&( cum ar !i !amilia cu un sinur p&rinte( cuplurile a!late %n
concu$ina2( cuplurile "i c&s&toriile %ntre parteneri de acela"i se#( adolescenii care de*in
p&rini etc'( dar "i !a& de !enomene precum di*orul( separarea( locuitul %mpreun& %naintea
c&s&toriei'
tendina la liertinaj( inclusi* -sau mai ales. se#ual "i de a !i !urai de modelele !amiliale 0la
mod&1( cum ar !i( de e#emplu concu$ina2ul "i cuplul homose#ual'
relaxarea presiunii isericii asupra relaiilor se#uale "i instituiei !amiliei'
Dincolo de aceste schim$&ri( pe noi ne intereseaz& s& %neleem ce se %ntmpl& %n interiorul
!iec&rei !amilii' De aceea( psiholoia !amiliei se centreaz& mai dera$& pe unicitatea !iec&rei
!amilii( innd %ns& cont de toate in!luenele e#ercitate asupra ei' Dar pentru a a2une s&
p&trundem %n uni*ersul interior al !amiliei( cred c& te a2ut& o incursiune %n celelalte domenii ale
"tiinei care %i pot !acilita %neleerea "i studiul mecanismelor psiholoice speci!ice !amiliei' A"a
c& te in*it s& meri mai departe( la urm&torul su$capitol'
H
23 R%la,iil% do&%ni'l'i .i/olo(i%i fa&ili%i +i .i/o%>olo(i%i c' alt% +tiin,%
!siholo"ia familiei este unul dintre domeniile care se studiaz& %n ultimii ani de studiu la toate
!acult&ile de pro!il' Este !iresc acest lucru deoarece el necesit& cuno"tine acumulate din primii
ani de studiu "i este !oarte leat de multe alte arii ale psiholoiei' #omeniul psiholo"iei familiei
se ocup de studiul teoretic i aplicativ al mecanismelor psiholo"ice ale constituirii, meninerii i
disoluiei familiei, precum i al proceselor i fenomenelor care au loc n cadrul unei familii'
6entru aceasta este necesar s& d&m atenie att la elementele comune !amiliilor( ct "i celor care
di!ereniaz& !amiliile %ntre ele' Ast!el( nici a$ord&rile nomotetice( nici cele idiora!ice nu sunt
!ertile luate indi*idual( ci doar %mpreun&'
!sihosexolo"ia este un domeniu !oarte strns leat de psiholoia !amiliei' Cu toate
acestea( se poate *or$i de o e#isten& independent& a sa( al&turi de celelate ramuri ale psiholoiei'
Din punctul de *edere al Iolandei 7itro!an -1HHJ( p' I.( psihose#oloia este domeniul de studiu
al 0particularitilor comportamentale ale celor dou sexe n stailirea, funcionarea i
dezvoltarea relaiilor interpersonale erotico-sexuale, interactive i de intercunoatere1' Dup&
aceea"i autoare( acest domeniu %"i propunse s&B e#plice "i e*alueze din punct de *edere
psihosocial e#perienele de comunicare( comuniune( coe*oluie "i coe#isten& din cuplu -erotic
"iNsau con2ual. "i din !amilie( s& a$ordeze dianoza "i terapia st&rilor dis!uncionale ale cuplului
din persepcti*a intimit&ii'
6sihose#oloia este un domeniu $ine delimitat( constituit la rania dintre medicin& "i
psiholoie' El are o istorie destul de scurt&( %n sensul c& a ap&rut mai trziu ca psiholoia "i
medicina ca arie indi*idual&' Cuno"tinele de psihose#oloie e#ist& %ns& de mult( e*ident'
0$ultiplele interferene interdisciplinare%%%i consolideaz i justific domeniul1( a"a cum a!irm&
Constantin En&chescu %n &ratatul s&u de psihosexolo"ie -8??=( p' 1J.' Tot acest autor consider&
c& o$iectul de studiu al psihose#oloiei este reprezentat de instinctul sexual i comportamentele
le"ate de el -8??=( p' 1I.'
E*ident( psiholoia !amiliei "i psihose#oloia !olosesc multe dintre conceptele "i modalit&ile
de analiz& ale celorlalte ramuri ale psiholoiei' De aceea( pentru a putea %nelee aceste dou& arii
de care ne *om ocupa %n acest manual este necesar ca in!ormaiile pe care le+ai studiat anii
anteriori s& !ie $ine asimilate' Iat& care sunt domeniile psiholoice "i non+psiholoice cu care
psiholoia !amiliei "i psihose#oloia sta$ile"te relaiiB
!siholo"ia "eneral + de aici a*em numeroase in!ormaii despre procesele psihice "i sistemul
de personalitate( cu prec&dere la !ormarea lor( deoarece( dup& cum $ine este cunoscut( acestea
se modeleaz& %n mare m&sur& %n interiorul !amiliei' 4amilia este cea care pune $azele
personalit&ii indi*idului( mai ales %n ceea ce pri*e"te caracterul s&u "i stimularea "i
dez*oltarea aptitudinilor sale'
!siholo"ia social + este ramura psiholoiei din care a iz*ort practic psiholoia !amiliei' Ea
ne *or$e"te despre relaiile dintre oameni( despre diade sau cupluri( despre rupurile mici( iar
!amilia este un ast!el de rup' De asemenea( psiholoia social& se ocup& de studiul proceselor
"i !enomenelor psihosociale cum ar !iB cunoa"terea interpersonal&( comunicarea( con!lictele(
competiia( cooperarea( atracia interpersonal&( !ormarea coaliiilor( !enomenul atri$uirii(
manipulare( neociere etc' Toate aceste !enomene sunt re&site "i %n cadrl cuplurilor "i
!amiliilor' De aceea( o $un& cunoa"tere a psiholoiei sociale presupune "i o $un& $az& de
plecare %n cunoa"terea "i %neleerea psiholoiei !amiliei'
1?
!siholo"ia vrstelor sau a dezvoltrii + se ocup& de e*oluia "i dez*oltarea persoanei de+a
lunul etapelor de *ia&' )i cum o mare parte din aceast& *ia& o petrecem %ntr+o !amilie( !ie ea
cea %n care ne+am n&scut( !ie cea pe care o !orm&m( climatul !amilial "i tot ce se %ntmpl& %n
!amilie *a a*ea un impact !oarte important asupra e*oluiei "i !uncion&rii noastre %n toate
ariile *ieii' Ast!el( dac& ai asimilat in!ormaiile din acest domeniu( atunci cu siuran&
psiholoia !amiliei "i psihose#oloia *& *or !i la %ndemn& "i *& *or stimula curiozitatea mai
departe' V& in*it s& *& aducei aminte de teoria ata"amentului a lui Do;l$9( de stadiile de
dez*oltare psihose#ual& ale lui S' 4reud( de etapele de dez*oltare psihosocial& ale lui E'
Eri<son( asta ca s& amintesc doar de o parte dintre noiunile care *& *or !i utile de acum
%ncolo'
!sihanaliza + este domeniul care ne introduce %n analiza apro!undat& a dez*olt&rii noastre
psihose#uale( a dinamicii dintre instanele psihicului uman -con"tient( incon"tient "i
su$con"tient sau sine( eu "i supraeu.( a relaiilor dintre p&rini "i copii "i %n special a modului
%n care !uncionarea psihic& la maturitate este puternic in!luenat& de relaiile pe care noi le
a*em cu p&rinii %n timpul copil&riei'
!sihoterapia i consilierea psiholo"ic + sunt ramuri ale psiholoiei care !olosesc !oarte mult
in!ormaiile din psiholoia !amiliei "i din psihose#oloie pentru a putea a2uta persoanele(
cuplurile sau !amiliile a!late %n impas e#istenial'
'europsiholo"ia + se %nrude"te mai ales cu psihose#oloia( deoarece %i o!er& acesteia
in!ormaii cu pri*ire la mecanismele de le&tur& %ntre psihic "i corp( mai ales dintre psihic "i
creier'
$edicina + mai ales prin aria ei denumit& medicina de !amilie( se a!l& %n stns& le&tur& cu
psiholoia !amiliei( deoarece %neleerea modului de !uncionare a unei !amilii determin& "i
%neleerea mecanismelor ei de !uncionare !izic&( a $olilor "i transmiterea lor
transeneraional& -mai multe detalii *ei a!la cnd *ei studia capitolul despre a$ordarea
transeneraional& "i cel despre enoram&.' De asemenea( aria medicinii numit& se#oloie
reprezint& o alt& surs& !oarte $oat& de in!ormaii( %n special pentru psihose#oloie'
(ntropolo"ia + prin studiile ei pri*ind di*ersele culturi umane( ea !urnizeaz& psiholoiei
!amiliei "i psihose#oloiei in!ormaii cu pri*ire laB di!erenele dintre !amiliile aparinnd altor
culturiG di!icult&ile care apar %n !amiliile mi#te -cu parteneri pro*enind din culturi di!erite.G
ritualurile ce sunt !olosite de !amilie %n momentele sale importante de e*oluie -e#' ritualurile
de trecereB $otezul( nunta( %nmormntarea.G mani!est&rile impulsului "i al comportamentelor
se#uale din di!erite culturi'
)ociolo"ia + %ndeose$i socioloia !amiliei( studiaz& "i ea !amilia( dar ca instituie social& "i %n
relaie cu societatea' Ast!el( in!ormaiile ei *in s& %m$o&easc& cuno"tinele despre !amilie(
dar o!er& "i spri2in %n %neleerea !uncion&rii se#uale a persoanei( dac& inem cont de
practicile se#uale considerate ca !iind accepta$ile pentru o societate dat&'
#reptul + %n special cel al !amiliei( se $azeaz& mult pe datele psiholoiei !amiliei pentru a
putea ela$ora "i aplica lei cu pri*ire la protecia !amiliei "i a mem$rilor ei( precum "i cu
pri*ire la mani!estarea se#ual& a mem$rilor societ&ii'
R%?'&at'l ca.itol'l'i
3n acest capitol am urm&rit s& %i o!er in!ormaiile de $az& despre cuplu( !amilie( c&s&torie'
Te ro( pune accent pe perspecti*a psiholoic& a de!inirii lor' Closarul de 2os te *a a2uta %n acest
sens' Sper c& am reu"it "i s& %i mai stimulez "i interesul pentru studiul domeniului' 7+am centrat
11
"i pe cte*a suestii de materii studiate de tine %n anii trecui de unde ai mai putea a*ea sau lua
in!ormaii depre !amilie "i indentitate se#ual&' Deci re*ezi cuno"tinele din 6siholoia eneral&(
6siholoia social&( 6siholoia *rstelor( Neuropsiholoie( Socioloie( 6sihoterapie( Consiliere
psiholoic&' E*ident( nu te ope"te nimeni s& cite"ti "i din medicin& -se#oloie>. sau drept> 7i+a"
dori s& r&mi cu principalele in!ormaii "i de!iniii re!eritoare la conceptele de $az& -la e#amen
aceste concepte pot !i *izate %n mod direct.' De asemenea( %n !inal( *ei &si cte*a suestii
$i$liora!ice pe care le+ai putea consulta( %n cazul %n care *rei s& %i e#tinzi $aa2ul de cuno"tine'
Gloar d% t%r&%ni foloi,i
C'.l' 0o structur& $ipolar&( de tip $iopsihosocial( $azat& pe interdeterminism mutual
-partenerii se satis!ac( se stimuleaz&( se dez*olt& "i se realizeaz& ca
indi*idualit&i $ioloice( a!ecti*e "i sociale( unul prin intermediul celuilalt.1 -I'
7itro!an 1HHI( p'1A.
C))tori% 0un proces interpersonal al de*enirii "i maturiz&rii noastre ca personalit&i( de
con"tientizare( redirecionare "i !ructi!icare a tendinelor( pulsiunilor "i
a!init&ilor incon"tiente( de autocunoa"tere prin intercunoa"tere' Scopul ei este
cre"terea personal& prin e#periena con2ualit&ii "i parentalit&ii1 -I' 7itro!an(
1HHI( p'1E.
Fa&ili% 0o !orm& de comunitate uman& alc&tuit& din doi sau mai muli indi*izi( unii
prin le&turi de c&s&torie "iNsau paterne( realiznd( mai mult sau mai puin latura
$ioloic& "iNsau cea psihosocial&1 -I' 7itro!an( C' Ciuperc&( 1HHI( p'1J.
Pi/olo(ia
fa&ili%i
domeniul al psiholoiei care se ocup& de studiul teoretic "i aplicati* al
mecanismelor psiholoice ale constituirii( meninerii "i disoluiei !amiliei(
precum "i al proceselor "i !enomenelor care au loc %n cadrul unei !amilii'
Pi/o%>olo(i% domeniul "tiini!ic medico+psiholoic de studiu al instinctului se#ual "i a
comportamentelor leate de mani!estarea acestuia
E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar
1' De!inii ce %nseamn& pentru *oi cuplul "i !amilia'
8' Discutai %n rupuri de cte patru persoane di!erenele "i asem&n&rile dintre de!iniiile date
cuplului "i !amiliei'
=' Sta$ilii "i arumentai care ar !i *rsta potri*it& pentru a %ntemeia o !amilie( pentru
$&r$ai "i pentru !emei' Discutai %n rupuri mici *ariantele *oastre' 4acei un mic studiu
printre cunoscuii *o"tri de alte *rste "i comentai di!erenele ap&rute'
A' C&utai %n sursele $i$liora!ice suerate e#emple de studii sau lucr&ri care s& demonstreze
le&turile psiholoiei !amiliei "i psihose#oloiei cu celelalte "tiine sau domenii ale
psiholoiei'
<i!lio(rafi% '.li&%ntar)
CIU6E,CO( C'( Cuplul modern * ntre emancipare i disoluie, Ed' Tipoale#( Ale#andria( 8???'
D,UPO( 4'( !sihosociolo"ia familiei, Ed' Didactic& "i 6edaoic&( Ducure"ti( 1HHI'
18
7IT,54AN( I'( Cuplul conju"al * armonie i dizarmonie( Ed' )tiini!ic& "i Enciclopedic&(
Ducure"ti( 1HIH'
7IT,54AN( I' 7IT,54AN( N'( Familia de la ( la +( Ed' )tiini!ic&( Ducure"ti( 1HH1'
7IT,54AN( I'( !siholo"ia relaiilor dintre sexe( Ed' Alternati*e( Ducure"ti( 1HHJ'
7IT,54AN( I'( CIU6E,CO C'( ,ntroducere n psihosociolo"ia i psihosexolo"ia familiei( Ed'
Alternati*e( Ducure"ti( 1HHJ'
T544LE,( A'( (l treilea val( Ed' 6olitic&( Ducure"ti( 1HI1( 1HI='
1=
CAPITOLUL 2
Caract%ri?ar%a it%&'l'i fa&ilial
3n acest capitol %ncepem s& sond&m pro!unzimile !amiliei' Vom *edea ce are de spus teoria
eneral& a sistemelor despre !amilie( *&zut& ca sistem( dup& care *om studia structura !amiliei(
a"a cum o concepe Sal*ador 7inuchin' Vom trece %n re*ist& !unciile !amiliei( descrise de 7aria
Voinea "i *om descrie "i analiza principalele tipuri de !amilie e#istente' Nu uita c& "i aici
e#periena din propria ta !amilie *a !i !oarte $un& pentru a %nelee materialul pe care l+am ales s&
i+l prezint' La !inalul parcurerii acestui capitol( m& a"tept de la tineB
+ s& cuno"ti caracteristicile sistemului !amilialG
+ s& !aci di!erena %ntre su$sistemeG
+ s& %nelei !unciile !amiliei "i s& le aplici unui caz concretG
+ s& poi identi!ica tipurile de !amilie "i s& le caracterizezi din punct de *edere psiholoic'
13 Fa&ilia ca it%&3
3n psiholoia !amiliei( teoria eneral& a sistemelor "i ci$ernetica -prin Nor$ert Qiener(
Lud;i *on Dertalan!!9. au a*ut un cu*nt important de spus( ca "i %n alte domenii "tiini!ice'
Ast!el( a !ost preluat& ideea de sistem( de!init ca ansam$lu de elemente a!late %ntr+o ordine
non%ntmpl&toare( care !uncioneaz& pe $aza unor reuli "i dispune de homeostazie -echiliru.'
Dertalan!!9 a lansat ideea con!orm c&reia un sistem este mai mult dect suma p&rilor lui( deci( cu
alte cu*inte( aplicat la !amilie( !amilia este mai mult dec&t suma mem$rilor ei componeni' Adic&(
ceea ce conteaz& %n a$ordarea !amiliei este "i interaciunea dintre ace"ti mem$ri( care se
realizeaz& dup& anumite reuli( a*nd anumite !uncii "i c&utnd s& %"i mein& un anumit
echili$ru'
E#ist& sisteme %nchise -care nu comunic& cu mediul( nu !ac schim$ de resurse cu mediul
%ncon2ur&tor. "i sisteme deschise -care comunic& cu mediul( !ac schim$ de resurse cu mediul
%ncon2ur&tor.' Dup& acest model( !amiliile pot a*ea rade di!erite de deschidere c&tre mediul
%ncon2ur&tor( alc&tuit din prieteni( rude( *ecini( "coal&( alte instituii( etc' Ast!el familiile pot fiB
mai nchise( a*nd puine relaii sau chiar deloc cu mediul( !uncionnd dup& reulile "i
principiile proprii( acestea a*nd un mare rad de riidizare "i !iind !oarte rezistente la
schim$areG de e#emplu !amilii care au !oarte puini prieteni( la care nu *in %n *izit& rude(
*ecini( prieteni( care %"i educ& copiii doar dup& propriile principii( ne!iind prea disponi$ili
la noi idei sau modalit&i de !uncionareG
mai deschise( cele cu multe relaii de preietenie care presupun *izite reciproce( preocup&ri
pentru modi!icarea reulilor "i a concepiilor prin o$ser*area altor !amilii'
6e de alt& parte( ci$ernetica( ca "tiin& care se ocup& de studiul mecanismelor de !eed$ac< ale
sistemelor cu autorelare a contri$uit la a$ordarea !amiliei prin conceptul de ucl de feedac- F
mecanism prin care sistemul preia in!ormaia pentru a+"i rela starea( scopul !inal !iind echili$rul
"i sta$ilitatea lui' 4amilia !olose"te "i ea mecanisme de !eed$ac< prin care %"i menine sta$ilitatea
"i echili$rul dinamic' Feedac-+ul poate !i de dou& !eluriB
pozitiv F este mecanismul prin care in!ormaia semnaleaz& ne*oia de a modi!ica sistemul(
pentru a+l !ace s& e*olueze'
ne"ativ F in!ormaia semnaleaz& ne*oia de a reechili$ra sistemul( datorit& unei pertur$&ri'
1A
3n cazul !amiliilor( mecanismele de !eed$ac< poziti* sunt reprezentate de aciunile pe le
%ntreprind( de e#emplu( cnd copilul mere la r&dini& sau la "coal&' 3n !uncie de reaciile
copilului "i caracteristicile r&diniei sau "colii( p&rinii %"i *or reoraniza stilul de *ia&B
proramul zilnic de munc&( timp li$er( timpul dedicat leciilor( tipurile de acti*it&i e#tra"colare
etc' Tot un e#emplu de !eed$ac< poziti* este "i !enomenul autopro!eiei %mplinite -pe care %l
cunoa"tei de la psihoterapie.' 7ecanismele de !eed$ac< neati* sunt pedepsirea( %n*ino*&irea(
umilirea( cearta( simptomele( $&taia( !olosite pentru a corecta comportamentele re"ite ale
mem$rilor'
23 Str'ct'ra it%&'l'i fa&ilial
C%nd ne re!erim la structura sistemului !amilial( a*em %n *edere pe Sal*ador 7inuchin'
Sal@ador Min'c/in este un psihiatru arentinian care a crescut
%ntr+o !amilie !oarte numeroas&' Acest !apt a dus la o %neleere
!oarte $un& a conte#tului social "i !amilial %n care !uncioneaz&
oamenii' Cndirea "i stilul de munc& au !ost !oarte mult in!luenate
de lucrul s&u %n Israel cu !amiliile minoritare( cu !amiliile a*nd
*enituri reduse din Ne; Ror< "i cu !amiliile pacienilor
psihosomatici' El a dez*oltat o a$ordare psihoterapeutic& pentru
!amilii e#trem de cunoscut& "i uzitat& %n toat& lumea' A$ordarea sa
a primit in!luene din partea concepiilor lui Al!red Adler( Creor9
Dateson "i 5rtea 9 Casset'
Sal*ador 7inuchin de!ine"te structura familial ca !iind setul inviziil de cerine
funcionale ce or"anizeaz modurile n care memrii familiei interacioneaz' 5 !amilie este un
sistem ce opereaz& prin intermediul pattern+urilor tranzacionale' &ranzaciile repetate stailesc
pattern-urile le"ate de cum, cnd i cine cu cine se relaioneaz'
6attern+urile tranzacionale pot !i *er$ale sau non*er$ale( cunoscute sau necunoscute' Dar
!uncia lor este de a rela comportamentul mem$rilor !amiliei' 3n !elul acesta( unicitatea !iec&rei
!amilii este dat& de tranzaciile repetiti*e care construiesc pattern+uri de !uncionare a respecti*ei
!amilii'
Aceste pattern+uri sunt meninute prin dou& tipuri de constrneriB
1' Unul "eneric, re!eritor la reulile uni*ersale care u*erneaz& oranizarea !amiliei' De
e#emplu( e#ist& %n cadrul !amiliei o ierarhie a puterii "i o complementaritate a !unciilor
-copii nu au acelea"i ni*eluri de autoritate ca p&rinii( iar ace"tia din urm& au ne*oie de o
interdependen& pentru a aciona ca o echip&.'
8' Unul idiosincratic, re!eritor la e#pectaiile reciproce ale unor mem$rii particulari ai
!amiliei' Aceste e#pectaii se construiesc %n timpul numeroaselor neocieri( implicite sau
e#plicite( dintre mem$rii !amiliei "i de reul& apar %n mici e*eniemnte zilnice' 4iecare
dintre mem$rii !amiliei contri$uie la dez*oltarea "i %nt&rirea acestor a"tept&ri'
7inuchin consider& c& structura !amilial& are ne*oie de !le#i$ilitate( deoarece ea tre$uie s&
reziste la schim$are -pn& la un anumit ni*el.( dar s& se "i adapteze atunci cnd circumstanele o
cer( pentru a+"i putea menine interalitatea "i !uncionalitatea' Acest lucru se realizeaz& prin
intermediul susistemelor familiale3
1@
Su$sistemele !amiliale sunt reprezentate !ie de indi*izii sinuri( !ie de diade -e#emplu
mam& F copil( so F soie.' Ele se pot !orma dup& criterii precumB eneraia c&reia mem$rii
aparin( se#( interese( !uncii' Cele mai importante "i mai des %ntlnite su$sisteme !amiliale suntB
1' )usistemul adulilor F uneori acesta este denumit "i su$sistemul marital sau al soilor(
deoarece include( de reul&( diada soilor' ,olul preponderent este cel de a modela
intimitatea "i ana2amentul' 6rincipalele a$ilit&i necesare pentru a+"i %ndeplini acest rol
sunt complementaritatea "i acomodarea reciproc&' Complementaritatea permite !iec&rui
so s& participe la *iaa !amilial&( s& So!ere1 !&r& a considera c& prin aceasta Spierde1 ce*a'
Adic& am$ii soi simt c& pot !i independeni( dar %n acela"i timp "i c& sunt %mpreun&'
Di!icult&ile de relaionare pot ap&rea de e#emplu( atunci cnd unul dintre soi insist& %n
urm&rirea propriilor scopuri( l&snd %n urm& scopurile diadei ca %ntre'
Acest su$sistem poate de*eni un re!uiu !a& de stresul e#tern( "i o matrice pentru contactul
cu alte sisteme sociale' El poate stimula %n*&area( creati*itatea "i cre"terea( ceea ce poate duce la
acomodarea reciproc&( adic& la susinerea aspectelor poziti*e ale partenerului "i la actualizarea
aspectelor creati*e ale acestuia( aspecte ce erau inacti*e pn& atunci'
Su$sistemul marital are ne*oie "i de protecie !a& de cerinele "i ne*oile altor sisteme( mai
ales %n situaia cuplurilor cu copii( pentru a+"i o!eri unul altuia suport emoional'
8' )usistemul parental apare atunci cnd se na"te primul copil "i de reul& cuprinde p&rinii(
dar poate include "i mem$rii ai !amiliei e#tinse -e#emplu F $unica.' ,esponsa$ilitatea lor
este mai ales de a cre"te copiii( de a+i hida( de a sta$ili limitele "i de a+i disciplina' Acum
apar de multe ori di!icult&i( deoarece adulii de*in %n acela"i timp partener pentru cel&lalt
mem$ru al diadei maritale( dar "i p&rinte pentru copil "i nu %ntotdeauna aceste dou& tipuri
de !uncii sunt e!icient %ntrep&trunse' Asta poate duce la desta$ilizarea cuplului marital(
prin atraerea unui copil %n interiorul acestui su$sistem sau la izolarea copilului de c&tre
cuplul marital -mai rar.' 5rice in!luen& e#terioar& asupra copilului sau modi!icare %n
e*oluia acestuia *a a*ea e!ecte "i asupra acestui su$sistem( chiar "i asupra celui marital'
=' )usistemul fratriilor include copiii din !amilie "i le o!er& acestora primul rup social %n
care sunt cu toii eali' 3n acest su$sistem copiii %n*a& neocierea( cooperarea(
competiia( su$misi*itatea( suportul reciproc( ata"amentul !a& de prieteni' Ei preiau
di!erite roluri "i poziii %n !amilie( iar de multe ori acestea de*in semni!icati*e pentru
e*oluia lor ulterioar& %n *ia&' 3n !amiliile cu muli copii e#ist& o di!ereniere a rolurilor "i
mai accentuat&( cel mic %nc& acionnd %n aria securit&ii( %nri2irii "i a hid&rii( timp %n
care cel mare de2a e#perimenteaz& contactele "i contractele cu mediul e#tra!amilial'
4iecare su$sistem are ne*oie de "ranie clare( dar "i !le#i$ile pentru a se prote2a de
cerinele "i ne*oile celorlalte su$sisteme( dar "i pentru a !i capa$il s& neocieze "i s&
interacioneze cu acesta'
.raniele reprezint& un concept !undamental al orient&rii structuraliste' Ele reprezint&
reuli care de!inesc cine particip& "i cum' ,olul ranielor este de a prote2a di!erenierea
su$sistemelor' 4iecare dintre acestea are !uncii speci!ice "i anumite cerine de la mem$rii s&iG
dez*oltarea a$ilit&ilor interpersonale %n interiorul acestor sisteme se repercuteaz& asupra li$ert&ii
su$sistemului respecti* !a& de celelalte'
Natura ranielor *a a*ea un puternic impact asupra !uncion&rii !iec&rui su$sistem( dar "i al
!amiliei ca %ntre'
7inuchin descrie trei tipuri de ranie care se %ntind pe un continuum de la !oarte riide la
!oarte di!uzeB
- .raniele ri"ide sunt cele care permit o interaciune "i o comunicare minimal& %ntre su$sisteme'
Indi*izii pot !i izolai sau !orai s& acioneze autonom' Ele permit mem$rilor ma#imum de
1E
independen& "i o interaciune minim& cu ceilai mem$rii' Su$sistemele -adic& indi*izii sau
diadele. pot de*eni ast!el separate de restul !amiliei'
- .ranie clare F se a!l& la mi2locul continuumului dintre riid "i di!uzG sunt cele care promo*eaz&
comunicarea deschis& "i intimitatea su$sistemelor( ast!el %nct acestea pot opera li$er pentru
%ndeplinirea !unciilor lor %n cadrul !amiliei'
- .ranie difuze F sunt caracterizate prin de!inirea *a& a !unciilor "i a mem$rilor care !ac parte
din su$sisteme' Ele permit o intimitate minim& "i o interaciune ma#im&' Nu este clar cine are
responsa$ilitatea "i autoritatea( iar mem$rii !amiliei pot !i mult in!luenai unul de cel&lalt' 3n ali
termeni( relaiile dintre mem$rii sunt suprapuse'
53 F'nc,iil% fa&ili%i
E#ist& mai muli autori care au descris pe lar !unciile pe care le %ndepline"te o !amilie' 5
prezentare clar& "i detaliat& o poi &si la 7aria Voinea( %n cartea ei 0Socioloia 4amilei1 -1HH=.'
Eu am pre!erat aici o scurt& trecere %n re*ist& a principalelor !uncii ale !amiliei' Acestea suntB
Funcia economic F presupune a asiura resursele materiale( !inanciare necesare e#istenei
!amiliei -locuin&( hran&( haine( etc'.' Aceast& !uncie este !oarte important&' Dac& ea este
realizat& corespunz&tor( atunci !amilia se poate concentra "i poate %ndeplini "i celelalte !uncii'
Aceast& !uncie este realizat& de am$ii soi prin aducerea *eniturilor -ca urmare a e#ercit&rii
unei pro!esii( cel mai des.( prin procurarea "i producerea hranei( a o$iectelor de %m$r&c&minte
"i de trai( prin transmiterea pro!esiei "iNsau susinerea copiilor %n aleerea pro!esiei'
Funcia de socializare F presupune a transmite cu scopul asimil&rii de c&tre copii( mai ales(
dar "i de c&tre toi mem$rii !amiliei( a atitudinilor( *alorilor( principiilor( modelelor de
comportament caracteristice unui anumit rup social' Cu alte cu*inte( este *or$a de !uncia de
educare' Scopul acesteia este interarea %n societate a persoanei -copilului.' Educaia se
mani!est& la toate ni*elurileB material( !izic( psiholoic( moral( spiritual' E*ident( !amiliile au
di!erite rade de mani!estare a acestei !unciiB unele se preocup& !oarte mult de educarea
mem$rilor s&i( %n timp ce altele mai deloc'
Funcia de solidaritate F presupune a asiura unitatea "i sta$ilitatea !amiliei' Ea implic&
mani!estarea sentimentelor de a!eciune( de respect( de apartenen& la rupul !amilial( a
%ncrederii mem$rilor unii %n alii( a a2utor&rii "i a susinerii reciproce de+a lunul timpului( a
dez*olt&rii intimit&ii' Se o$ser*& c& %n ultima *reme aceast& !uncie pare din ce %n ce mai sla$
%ndeplinit&( !apt do*edit de cre"terea ratei di*orurilor "i a %nmulirii relaiilor de concu$ina2( a
celi$atarilor "i a !amiliilor monoparentale'
Funcia sexual-reproductiv F presupune ca cei doi soi s& se ssatis!ac& se#ual reciproc "i s&
dea na"tere la copii' Aceste dou& componente ale acestei !uncii sunt %ndeplinite di!erit( %n
sensul c& %n unele !amilii accentul se pune pe %mplinirea se#ual&( %n timp ce %n alte !amilii( se
acord& o importan& mai mare na"terii copiilor' E*ident acest lucru este dependent de cultura
din care !ac parte !amiliile( de radul "i tipul de educaie a*ut( de credinele reliioase( de
dorina "i caracteristicile !izice "i psiholoice ale celor doi soi -parteneri.' Actualmente( %n
societ&ile mai a*ansate economic cuplurile "i !amiliile tind tot mai mult s& pun& %n prim plan
%mplinirea a!ecti*+se#ual&( dup& care cea reproducti*&'
1J
43 Ti.'ril% d% fa&ilii
Literatura de specialitate o!er& o multitudine de tipoloii re!eritoare la !amilii' 4&cnd o
sintez& a lor( *om lua %n considerare cte*a dintre criteriile pe care le consider a !i cele mai
importante pentru identi!icarea "i %neleerea tipurilor de !amiliiB
criteriul numrului de parteneri care !ormeaz& !amiliaB
- familii poli"ame( la rndul lor de dou& tipuriB familii poliandrice + unde e#ist& mai muli
parteneri $&r$ai( !emeia a*nd dreptul s& se c&s&toreasc& cu mai muli $&r$aiG familii
poli"inice + unde e#ist& mai multe partenere !emei( adic& $&r$aii au dreptul de a+"i alee
mai multe soii' De reul&( num&rul de copii %n ast!el de !amilii este mai mare' 6oliamia
este %ntlnit& la unele popoare "i are rolul de a prote2a societatea prin promo*area se#ului
masculin sau !eminin( dup& caz'
+ familii mono"ame( %n care un $&r$at sau o !emeie are dreptul s& se c&s&toreasc& doar cu
un sinur partener' La rndul ei( mono"amia( ca !orm& !amilial&( poate !i serial( adic& %n
cazul decesului partenerului sau al di*orului partenerul r&mas se poate rec&s&tori( sau
monoamie strict( atunci cnd partenerul nu mai are dreptul s& se rec&s&toreasc&'
Societatea este cea care con!er& dreptul de c&s&torie cu unul sau mai muli parteneri'
Societatea romneasc& este( dup& cum se "tie( o societate care promo*eaz& monoamia
serial&'
Tot %n cadrul monoamiei putem di!erenia alte dou& tipuri de !amiliiB
+ familii nucleare + !ormate din cei doi soi "i copiii lor nec&s&torii' Acest tip de !amilie
este cel mai %ntlnit "i mai dorit %n toate societ&ile( deoarece el permite o le&tur& mai strns&
%ntre mem$rii !amiliei( relaii democrate "i sta$ilirea propriilor reuli de !uncionare !amilial&'
Ast!el( %ntr+o !amilie nuclear& radul de intimitate este mai mare( iar "ansele de a !i satis!&cute
ne*oile se#ual+a!ecti*e( de siuran& "i sta$ilitate cresc'
+ familii extinse + !ormate din mai muli mem$ri ai !amiliei care locuiesc %n acela"i spaiu
"i care reprezint& dou& sau trei eneraiiB !rai( p&rini( $unici( copii "i nepoi' Acest tip de
!amilie su$ordoneaz& !amilia nuclear& "i de cele mai multe ori este !ormat din dou&
!amilii nucleare' De e#emplu( doi soi cu unul sau doi copii care locuiesc %mpreun& cu
p&rinii unuia dintre soi -sau doar cu un p&rinte.' Sau o !amilie nuclear& care locuie"te cu
un !rate sau o sor& c&s&torit& sau nu( cu sau !&r& copii' Acest tip este !oarte %ntlnit %n
societ&ile tradiionale( dar nu numai' El se caracterizeaz& prin conser*atorism al reulilor
"i tradiiilor !amiliale' Cu alte cu*inte( !amilia cea mai %n *rst& *a tinde s& impun&
reulile de oranizare "i !uncionare "i celorlalte !amilii' De reul&( se p&streaz& o$iceiul
ca cel mai %n *rst& $&r$at s& !ie considerat capul !amiliei( cel care ia deciziile importante
sau care cel puin *a !i consultat atunci cnd tre$uie luate hot&rri importante' De
e#emplu( doi soi care locuiesc cu p&rinii *or tinde s& adopte acelea"i comportamente ca
"i p&rinii( indi!erent dac& sunt sau nu de acord cu ele "i pot s& se raporteze la dorina
p&rinilor lor ori de cte ori doresc s& %ntreprind& ce*a' De aceea( datorit& acestei tendine
la conser*area pattern+urilor de *ia& "i de relaionare( deseori tn&rul cuplu intr& %n
con!lict cu cuplul parental cu care con*ieuie"te( ceea ce determin& sc&derea intimit&ii "i
a satis!aciei maritale' Nu de puine ori se poate a2une chiar la disoluia cuplului nou
constituit datorit& imi#tiunii p&rinilor %n relaia acestuia sau prin tendina prea riid& de
p&strare a *echilor o$iceiuri' 3n alte cazuri( cuplul tn&r este cel care pertur$& cuplul
parental prin re*olt& sau pertur$are a relaiilor e#istente( ceea ce poate duce la tensiuni(
con!licte sau chiar dezoranizarea *ieii !amiliale' Alteori( relaiile dintre !amiliile
1I
nucleare ce !ormeaz& !amilia e#tins& se pot deteriora doar dup& apariia copiilor
-nepoilor.' Cnd $unicii preiau un rol conduc&tor al !amiliei( ei tinznd s& de*in& p&rini
att pentru nepoi( ct "i pentru p&rinii acestora -copilul propriu "i soul sau soia aecstuia.
se poate a2une la neclarit&i "i con!uzii de rol att pentru p&rini( ct "i pentru copii(
ace"tia din urm& nemai"tiind de cine s& asculte "i cnd'
Totu"i( acest tip de !amilie are "i cte*a avantaje semni!icati*e' 3n primul rnd( !aptul c&
e#ist& mai muli mem$ri %nseamn& "i o mai mare *arietate de modele de comportament
care pot !i adoptate de copii' 4iecare mem$ru al !amiliei este di!erit "i poate o!eri o
educaie di!erit&' De asemenea( !amilia e#tins& asiur& puternice sentimente de
apartenen& "i siuran& care sunt eseniale pentru $una dez*oltare psihic& a copiilor' Este
mult mai u"or s& e#iste mai multe persoane care s& permit& un $un ata"ament al copiilor(
!apt deose$it de important %n dez*oltarea lor emoional&( mai ales la ni*elul %ncrederii %n
sine "i a a$ilit&ilor de relaionare cu ceilali' Totodat&( %ntr+o !amilie e#tins& este mult mai
u"or s& se !ac& !a& sarcinilor ospod&re"ti( crizelor !amiliale "i s& se %ndeplineasc&
!unciile !amiliei' A*anta2ele sunt cu att mai mari "i mai e*idente cu ct !iecare mem$ru
%"i cunoa"te "i %"i duce la $un s!r"it rolul pe care %l are "i respect& ne*oile "i relaiile
celorlali( %n special intimitatea'
6e ln& !amilia nuclear& "i cea e#tins& se mai *or$e"te %n literatur& "i de familia de
ori"ine( care este reprezentat& de !amilia %n care s+a n&scut cine*a( adic& p&rinii "i !raii
unei persoane'
criteriul numrului de prini care !ormeaz& !amiliaB
+ familii iparentale( %n care e#ist& am$ii p&riniG la rndul lor( acestea pot !i formate din
prinii naturali ai copilului -copiilor. sau pot !i familii mixte sau reconstituite( dac&
p&rinii au mai !ost c&s&torii "i au di*orat sau "i+au pierdut partenerul' Ei *in cu proprii
copii %n noua c&s&torie( dar pot a*ea "i copii comuni'
4amiliile reconstituite %ntmpin& o serie de di!icult&i pe care *or tre$ui s& le dep&"easc& "i
care pro*in din pierderile su!erite anterior !orm&rii lor' Cele mai !rec*ente o$stacole sau
pro$leme %ntlnite de !amiliile reconstituite suntB
neacceptarea p&rintelui *itre de c&tre copil -copii. din simplul !apt c& %l percepe
ca L%nlocuind+ulL pe cel naturalG aceast& neacceptare este %nsoit& adesea de
sentimente de respinere( !urie( ur&( elozie' Aceste sentimente sunt %ns& destul de
!ire"ti pentru copil( dar ele pot s& se diminueze %n timp' La aceast& situaie pot
contri$ui "i atitudinile sau re"elile de comportament ale p&rinilor( cum ar !i
de*alorizarea p&rintelui *itre %n !aa copiilor( retraerea dreptului de a educa sau
admonesta copilul( tehnicile educati*e dure sau pur "i simplu di!erite pe care
p&rintele *itre le !olose"te etc'
copilul poate considera c& p&rintele s&u natural %i o!er& mai puin& atenie "i iu$ire
dup& rec&s&torire( mai ales dac& p&rintele nu e#plic& di!erena dintre iu$irea
parental& "i cea con2ual&'
neacceptarea copilului de c&tre p&rintele *itre' Este uneori !oarte di!icil pentru
p&rintele *itre s& mani!este a!eciune pentru copilul partenerului( mai ales dac&
acesta %l respine sau chiar se re*olt& "i lupt& %mpotri*a sa' De multe ori( p&rintele
este cel care are ne*oie s& %"i a2usteze comportamentul ast!el %nct s& poat& s& !ac&
!a& acestei situaii'
con!licte !raterne dintre copiii proprii ai celor doi parteneri "iNsau copiii pro*enii
din c&sniciile lor anterioare' Copiii din c&s&toriile anterioare se pot simi mai puin
1H
importani( mai puin dorii sau iu$ii dect noul copil al cuplului' Sau se pot
considera deza*anta2ai sau mai pedepsii atunci cnd re"esc dect !ratele sau sora
lor *itre&'
+ familii monoparentale( %n care unul dintre p&rini nu e#ist&( copilul sau copiii !iind
crescui doar de un sinur p&rinte' Lipsa unui p&rinte se poate datora decesului acestuia(
di*orului( sau aleerii unei persoane de a de*eni p&rinte unic( prin na"terea unui copil
conceput prin !ertilizare in *itro sau cu un partener care nu *a lua parte la cre"terea
copilului( sau prin adopia unui copil' Cele mai multe !amilii monoparentale se datoreaz&
di*orului p&rinilor "i decesului unui partener' 3n plus( cele mai multe !amilii
monoparentale sunt cele !ormate din mam& "i copil -copii.( att din moti*e naturale( ct "i
din raiuni culturale -tri$unalele %nc& consider& mamele p&rini mai potri*ii pentru copii(
de"i nu %ntotdeauna este a"a.' Dar %n ultima *reme asist&m la tot mai multe !emei care %"i
asum& rolul de mam& sinur&( prin na"terea unui copil sau prin adopie' Tocmai pentru c&
rolul de p&rinte sinur nu este tocmai con!orta$il "i u"or de realizat !inanciar( persoanele
care %"i asum& aceast& postur& !ac parte din cele cu *enituri peste medie "i ni*el crescut de
educaie' De asemenea( acestea *or e#perimenta mai puine di!icult&i comparati* cu cele
cu *enituri mici "i ni*el sc&zut de educaie' 6&rinii sinuri sunt pu"i %n situaia de a educa
sinuri copilul( dar de reul& ei apeleaz& "i la persoane din !amilia e#tins& -$unici( alte
rude( $one etc'.' E#ist& %ns& o di!eren& %ntre mamele sinure "i taii sinuri' 7amele
sinure tind s& nu apeleze la !el de mult la alte persoane pentru a2utor( a2unnd de aceea
la suprasolicitare "i tensiuni interioare care se pot trans!orma %n simptome( att la ele( ct
"i la copii' De asemenea( ele tind s& preia "i rolul tat&lui( ceea ce se %ntmpl& !oarte rar %n
cazul $&r$ailor p&rini sinuri' 3n aceste !amilii este !oarte e*ident&B
modi!icarea reulilor + de e#emplu( mamele sinure au uneori tendina de a de*eni
mai autoritare( mai riide %n aplicarea reulilor( %ncercnd s& suplineasc& lipsa
tat&luiG taii( dimpotri*&( au unoeri tendina de a de*eni mai delicai( mai a!ectuo"i(
dar "i mai restricti*i %n unele reuli -de e#emplu( *enirea acas& seara a !etelor.G
modi!icarea ranielor dintre mem$rii "i su$sisteme F de e#emplu raniele dintre
p&rinte "i copilul unic sau copilul cel mare tind s& de*in& di!uze( trans!ormnd
relaia lor !ie %n una de prietenie e#aerat&( !ie %n una de parteneriat' Acest lucru *a
modela atitudinea ulterioar& a copilului de*enit adult !a& de partener "i proprii
copii'
modi!icarea %ntreii structuri !amiliale F adic& su$sistemul adulilor este redus la
un sinur adult' De aceea *or e#ista lacune %n modelarea intimit&ii erotico+
se#uale( ceea ce *a determina di!icult&i %n mani!estarea intimit&ii la copii atunci
cnd ei se *or implica %ntr+o relaiei de parteneriat "i %n *iitoarea lor !amilie' 6entru
copiii din aceste !amilii se pune pro$lemaB cum se !ormeaz& identitatea lor
se#ual&/ Cine reprezint& modelul !eminin "i cine cel masculin/ Cum *or introiecta
ei modelul mamei "i cel al tat&lui/ Iat& de ce prezena am$elor modele( indi!erent
de radul de rudenie( este !oarte necesar( chiar dac& *or r&mne %nc& unele lacune
%n identitatea se#ual& a copilului "i %n a$ilit&ile lui de mani!estare a intimit&ii'
criteriul numrului de copiiB
+ !amilia fr copii( adic& un cuplu c&s&torit care nu are %nc& sau nu *a a*ea niciodat&
copii' 3n zilele noastre sunt din ce %n ce mai multe cupluri !&r& copii' Apare un !enomen de
a %ntrzia momentul na"terii unui copil %n cuplu din mai multe moti*eB partenerii doresc s&
8?
se $ucure de intimitatea lor mai mult timpG doresc s& %"i testeze sta$ilitatea relaiei pn& se
adapteaz& unul la cel&lalt( pentru a nu cre"te "ansele o!eririi e#perienei de di*or
*iitorului copilG doresc s& %"i consolideze statutul economic( !ianciar -achiziia unei
locuine( o$inerea unui ser*iciu $ine remunerat( sau siurana pro!esional&.G unul sau
am$ii parteneri se tem de responsa$ilit&ile parentale -datorit& unei imaturit&i emoionale(
a unor di!icult&i e#perimentate atunci cnd erau copii( a ne%ncrederii %n a$ilit&ile
parentale( a ne%ncrederii %n sine.G partenerii doresc o mai mare li$ertate de presiunile
!amiliei de oriine cu care poate "i locuiesc' E#ist& "i cte*a elemente sociale care
!aciliteaz& %ntrzierea apariiei unui copilB !olosirea pe scar& lar& a metodelor
contracepti*eG con"tientizarea re"elilor educati*e !&cute de p&rinii partenerilor care
!ormeaz& cuplul actualG cre"terea ratei di*orialit&iiG accentul pus pe %mplinirea
pro!esional& a tinerilorG cre"terea timpului petrecut la ser*iciu care are impact direct
asupra radului de stres( ceea ce duce la sc&derea capacit&ii reproducti*e "i a intimit&ii %n
cupluG in!luenele !eminismului( ceea ce duce la reorientarea !emeilor c&tre *iaa
personal& "i pro!esional& "i amnarea rolului matern' De reul&( !amiliile care dintr+un
moti* sau altul r&mn !&r& copii se caracterizeaz& printr+o intimitate !oarte mare( o !oarte
strns& le&tur& emoional& %ntre parteneri' De multe ori se a2une la o similaritate
accentuat&( att psiholoic&( ct "i !izic&'
+ !amilia cu un sin"ur copilG este un model !oarte %ntlnit acum la !amiliile tinere de la noi'
Este tipul de !amilie care %mpline"te ne*oia de paternitate a partenerilor( dar "i pre*ine
suprasolicitarea economic& "i psiholoic& determinat& de prezena mai multor copii' Dac&
!amilia este !uncional&( echili$rat&( atunci copilul se dez*olt& "i el normalG de reul&( el
*a simi ne*oia unui !rate sau sor&' Dac& nu *a a*ea un *&r care s& in& loc de !rate( atunci
el %"i *a dori prieteni' Ast!el( %n !uncie de caracteristicile sale personale *a de*eni timid(
izolat( sau dimpotri*&( socia$il' Copilul se simte %n atenia am$ilor p&rini( ceea ce este un
lucru $un( dar cresc "ansele r&s!&ului "i a centr&rii e#cesi*e pe sine' 6oate( datorit&
suprain*estiiei emoionale a p&rinilor( s& r&mn& %n starea de copil pentru mult& *reme(
de"i( !izic( este un adult' 6entru c& tr&ie"te mai mult %ntre aduli( copilul interiorizeaz& u"or
tr&irile acestora( ceea ce poate duce la con!licte interioare "i la %ntrzierea sau accelerarea
maturiz&rii' Are multe "anse de a se dez*olta( deoarece $ene!iciaz& de toate resursele
!amiliei' Dar dac& intimitatea %ntre parteneri are de su!erit -relaiile de a!eciune s+au r&cit(
e#ist& con!licte sau $oli( etc'.( copilul unic este u"or atras %n coaliii cu unul dintre p&rini
%mpotri*a celuilalt' Se %ntlnesc ast!el numeroase !amilii %n care mama se coalizeaz& cu
copilul %mpotri*a tat&lui( datorit& rolului timpuriu pe care %l are mama %n relaionarea cu
copilulG *arianta in*ers& este mai rar %ntlnit&( de"i se %ntlne"te %n cazul mamelor cu
pertur$&ri ma2ore de comportamente -de e#emplu( datorate unor $oli !izice "i psihice.'
Ast!el( copilul poate su$stitui rolul de partener sau de con!ident( %n !uncie de se#ul
copilului "i de ne*oile ne%mplinite ale p&rintelui' De aceea( copilul poate dez*olta o
loialitate e#aerat& !a& de p&rinte -sau p&rini.( ceea ce *a determina di!icult&i %n
asumarea rolului de partener %n *iitoarele sale relaii' Loialitatea poate !i amestecat& cu
sentimente de *in& pentru ne!ericirea p&rintelui( sentimente de neputin&( ne%ncredre %n
sine'
+ !amilia cu doi copiiG este un model de !amilie !oarte apreciat "i !oarte %ntlnit' 7arele
a*anta2 este c& !raii %n*a& s& se accepte( s& se iu$easc&( s& cola$oreze( s& neocieze' 0)e
au unul pe altul1 se spune deseori( accentund !aptul c& oricnd se pot a2uta "i spri2ini'
,olurile %n cas& sunt %mp&rite pe se#e "i %n ordinea apariiei -sau ordinea %n !ratrie.' Apare
%ntre ei "i !enomenul competiiei( mai ales pentru draostea p&rinilor "i pentru resursele
81
materiale' Competiia este mai e*ident& la !raii apropiai ca *rst&' Aceast& competiie nu
este neati*&( este chiar de dorit( pentru c& ea stimuleaz& a$ilit&ile de neociere "i de a
!ace !a& societ&ii unde copilul *a %ntlni !oarte muli eali( nu doar unul' Conteaz& "i
se#ul copiilor %n mani!estarea a!eciunii( dar "i a con!lictelorB dac& sunt de acela"i se#(
a!eciunea poate !i mai dera$& camaradereasc&( dar "i contri$uie la !ormarea unor
tendine homose#ualeG dac& sunt de se#e di!erite( atunci uneori a!eciunea poate !i
amestecat& "i cu sentimente erotice( reprimate de ta$u+ul incestului sau nu -depinde de
atitudinea p&rinilor.' Apar des coaliii( cele mai %ntlnite !iind %ntre mam& "i copii( sau
mama cu un copil "i tat&l cu cel&lalt'
+ !amilia cu trei sau mai muli copiiG %n aceste !amilii( !raii au mari "anse s& se !ormeze
unul dup& cel&lalt( s& se creasc& unul pe cel&lalt' Dac& resursele materiale ale !amiliei sunt
insu!iciente( de multe ori( mai ales %n !amiliile tradiionale( primul copil *a a*ea sarcini
similare cu cele ale p&rinilor( adic& de a ine ospod&ria( de a a2uta la cre"terea celorlali
copii( de a lucra atunci cnd cre"te mai mare' Cu alte cu*inte( *a de*eni ceea ce se
nume"te copil parental' 5ricare dintre copiii din !ratriile numeroase poate de*eni parental(
dar cele mai mari "anse le au primii' Acest rol de copil parental poate !i adaptati* F dac&
apare %n !amiliile numeroase "i duce la o mai $un& !uncionare a !amiliei F sau
neadaptati*( cnd p&rintele renun& la rolul s&u "i copilul tre$uie s& %l preia' Cei care au
!ost copii parentali %n !amiliile de oriine p&streaz& acest pattern de %nri2ire "i mai trziu(
inclusi* !a& de proprii parteneri %n !amiliile pe care le *or constitui' Un alt !enomen
destul de des %ntlnit este ca cel din mi2locul !ratriei s& se simt& inorat emoional(
neli2at( s& dez*olte sentimente de !rustrare( ne%ncredere %n sine( !urie' Acest lucru poate
determina tul$ur&ri de comportament "i alte simptome -inclusi* $oli( insuccese "colare "i
pro!esionale( di!icult&i de relaionare.'
criteriul orientrii sexuale a celor doi parteneriB
+ familii heterosexuale + %n care am$ii parteneri sunt heterose#uali' Este !amilia cea mai
%ntlnit& %n lume "i asupra ei ne centr&m dominant "i noi interesulG
+ familii homosexuale + %n care cei doi parteneri sunt homose#uali sau les$iene' Ei pot
a*ea sau nu copii( pro*enii din c&s&torii anterioare cu parteneri heterose#uali( sau prin
adopie sau !ertilizare in *itro' Este un tip de !amilie mai puin %ntlnit( nou ap&rut %n aria
tipoloiilor !amiliale' E#ist& doar cte*a state europene care au acceptat c&s&toriile dintre
partenerii homose#uali( dar %ncepe s& !ie din ce %n ce mai acceptat de c&tre alte state'
Deocamdat&( sunt mai acceptate cuplurile homose#uale( !&r& a !i lealizate %ntr+o
c&s&torie' ,ela#area mentalit&ii %n ceea ce pri*e"te orientarea homose#ual& a determinat
apariia acestui tip de !amilie' Totu"i( homese#ualii "i les$ienele pre!er& %nc& s& r&mn&
cupluri( "i mai puin s& %ntemeieze !amilii' Ei pun un accent !oarte mare pe li$ertatea
personal& "i a e#prim&rii se#ualit&ii'
criteriul apartenenei culturale al partenerilorB
+ !amilii %n care partenerii aparin aceleiai culturiG este tipul cel mai !rec*ent %ntlnit'
+ !amilii mixte( %n care partenerii aparin unor culturi diferite' Este un tip de !amilie care
de*ine din ce %n ce mai o$i"nuit o dat& cu multiplele posi$ilit&i de c&l&torie dintr+o zon&
%n alta a lumii( datorit& dez*olt&rii tehnicii de comunicare prin tele!on( !a#( internet' 7ulte
cupluri din ziua de ast&zi se !ormeaz& %n urma primelor contacte a*ute prin internet'
88
A*anta2ul este c& internetul !aciliteaz& punerea %n contact a oamenilor( !iind un ade*&rat
a2utor pentru cei !oarte ocupai cu cerinele pro!esionale sau cei mai izolai social' 5 ast!el
de !amilie mi#t& are %n !a& numeroase pro*oc&ri( %n special acelea de a armoniza "i
di!erenele de cultur&( de tradiii( al&turi de cele personale care e#ist& %n orice !amilie' 3n
,omnia cele mai !rec*ente cazuri de !amilii mi#te sunt cele realizate %ntre romni "i
unuri( %ntre romni "i nemi( %ntre romni "i rromi( dup& care urmeaz& celelalte tipuri de
com$inaii' Cei care realizeaz& cupluri "i !amilii mi#te cultural dau do*ad& de o mai mare
deschidere mental& "i spiritual&( mai puin a!ectai de pre2udec&i "i mai !le#i$ili %n
ndire "i comportament' Tocmai de aceea( sunt total de acord cu Ana Tucioc*+Dodan
care spunea %n cartea pe care a coordonat+o 0Vocaia !amiliei %n dez*oltarea comunic&rii
interetnice %n ,omnia -studii "i cercet&ri.1 c&B !amiliile tinere etnic mi#te dein un
potenial remarca$il "i resurse poziti*e %n a dep&si pre2udec&ile "i st&rile tensionale inter+
etnice "i c& ele pot contri$ui la dez*oltarea unor relaii poziti*e %ntre mem$rii di!eritelor
naionalit&i1 -1HHE( p' IJ.'
63 Rol'ril% fa&ilial%
,olurile sunt seturi coerente de comportamente a"teptate de la o persoan& %n *irtutea poziiei
pe care o are %ntr+un sistem( rup( societate' Dac& *or$im de !amilie( atunci rolul familial
reprezint& setul coerent de comportamente pe care memrii familiei l ateapt de la fiecare
cellalt memru n funcie de poziia pe care o ocup n sistemul familial' Ast!el( putem identi!ica
urm&toarele tipuri de roluri !amilialeB
,ol con2ual -de partener( de soNsoie. F *izeaz& relaionarea cu soulNsoiaG
,ol parental -de p&rinte. F *izeaz& relaionarea cu copiiiG
,ol !ratern -de !rate. F *izeaz& relaionarea cu !raii'
6ro$lema este c& nu e#ist& comportamente clare( sta$ilite "i acceptate de toat& lumea pentru
!iecare dintre aceste roluri' 4iecare dintre noi consider& c& anumite comportamente tre$uie s&
e#iste la un partener( la un p&rinte( la un !rate' Totu"i( putem e#trae cte*a elemente comuneB
,ol con2ual Cunoa"terea de sine "i a parteneruluiG
Satis!acerea reciproc& a ne*oilor a!ecti* F se#uale( a intereselor "i aspiraiilor
re!eritoare la *iaa de cupluG
Susinere reciproc& %n urm&rirea sarcinilor "i !unciilor !amilieiG
7odelarea intimit&ii "i a *ieii de cuplu pentru copiiG
Stimularea !uncion&rii cuplului prin !olosirea tuturor resurselor personale'
,ol parental Cre"terea "i educarea copiilorG
4ormarea identit&ii se#uale a copiilorG
Stimularea e*oluiei "i dez*olt&rii personalit&ii la copii'
,ol !ratern 3n*&area traiului al&turi de eali -prin a!eciune( ri*alitate( solidaritate(
competiie( con!lict( neociere.G
Completarea identit&ii de sine "i a celei se#ualeG
Susinerea a!ecti*& "i comportamental& %n di!erite situaii'
3n unele !amilii pot e#ista carene %n %ndeplinirea rolurilor !amiliale' Acestea pot consta %nB
8=
exacerarea rolului( adic& de e#emplu( soul sau soia s& se dedice e#clusi* rolului
con2ual( ceea ce poate duce la sentimente de su!ocare( de culp& "i control %n partener "i la
inorarea copiilorG e#aerearea rolului parentalB se %ntmpl& des ca mamele s& !ac& acest
lucru( !&cnd din maternitate scopul de a e#ista( un scop %n sine( punnd totul( chiar "i pe
ele( pe planul doi %ntotdeaunaG hipertro!ierea rolului !ratern apare %n situaiile %n care un
!rate %"i poate %ndrepta %ntreaa atenie( ri2& "i *ia& spre !raii s&i( inornd propriile
ne*oi "i scopuri -de e#emplu la copii parentali.'
minimalizarea rolului !amilialG de e#emplu( minimalizarea rolului con2ual "i %ndreptarea
spre relaii e#tracon2uale( acti*it&i pro!esionale( rol parental sau !ratern( etc'G
minimalizarea rolului parental duce la neli2area copiilor sau pri*area acestora de ri2a(
atenia "i satis!acerea ne*oilor pe care sinuri nu "i le pot %ndeplini( ceea ce las& urme %n
dez*oltarea personalit&ii lorG acest !enomen apare la p&rinii imaturi( la cei cu $oli !izice
"i psihice ra*e( la cei care %"i respin propria se#ualitate -mame care %"i respin
!eminitatea( tai care nu mani!est& masculinitate.( p&rinii dependeni -de alte persoane F
p&rini sau parteneri( de su$stane etc'.( p&rini dominatori "i aresi*i( p&rini insta$ili'
7inimalizarea rolului !ratern apare atunci cnd !raii se inor& unii pe alii( sau e#ist&
multiple tensiuni "i con!licte %ntre ei'
R%?'&at'l ca.itol'l'i
3n acest capitol am prezentat !amilia ca sistem( adic& am pus accent pe interaciunea
mem$rilor !amiliei( pe structura acestui sistem !amilial( pe !unciile "i rolurile !amiliale' Ast!el(
sper s& reii c&B
structura !amiliei( a"a cum o %nelee Sal*ador 7inuhin este alc&tuit& din su$sisteme F cel al
adulilor( cel parental "i cel al !ratriei F "i dispune de ranie F riide( !luide "i di!uzeG
e#ist& patru mari !uncii ale !amilieiB economic&( de socializare -sau educare.( de solidaritate
"i se#ual+reproducti*&G
c& !amiliile iau mai multe !orme sau tipuri( clasi!icate dup& mai multe criteriiG cele mai
semni!icati*e pentru noi acum sunt !amiliileB poliame( monoame( nucleare( e#tinse(
monoparentale( mi#te sau reconstruite( mi#te etnic sau cultural( homose#uale( sau %n !uncie
de num&rul de copii'
C& rolurile !amiliale sunt de tip con2ual( parental "i !ratern "i c& ele( de"i teoretic au un
anumit coninut( la ni*el practic( pentru !iecare persoan&( iau o !orm& speci!ic&' ,olurile pot !i
%ndeplinite e#cesi* sau insu!icient'
Gloar d% t%r&%ni foloi,i
Sit%& fa&ilial rupul !amilial *&zut ca interaciunea dintre mem$rii s&i componeni( dup&
anumite reuli "i %ndeplinind anumite !uncii care au ca scop meninerea
echili$rului !amiliei'
F%%d!ac$ mecanism prin care un sistem -deci "i !amilia. preia in!ormaii pentru a+"i
rela starea( scopul !inal !iind echili$rul "i sta$ilitatea sistemului'
Str'ct'ra
fa&ilial)
setul in*izi$il de cerine !uncionale ce oranizeaz& modurile %n care
mem$rii !amiliei interacioneaz& -S' 7inuchin.G caracteristicile permanente
ale rupului !amilial -7' Voinea.'
S'!it%& mem$rii !amiliei sinuri sau %n diade care se pot !orma dup& criterii
8A
fa&ilial precumB eneraia c&reia mem$rii aparin( se#( interese( !uncii "i care
%ndeplinesc anumite !uncii "i roluri -S' 7inuchin.'
Grani,% reuli care de!inesc cine "i cum se comport& "i care au rolul de a prote2a
di!erenierea su$sistemelor -S' 7inuchin.'
Ti. d% fa&ili% mod speci!ic de oranizare al unei !amilii'
Co.il .ar%ntal copil care are responsa$ilit&i de p&rinte( al&turi sau nu de p&rini( %n special
s& creasc& ceilali !rai'
Rol fa&ilial setul coerent de comportamente pe care mem$rii !amiliei %l a"teapt& de la
!iecare cel&lalt mem$ru( %n !uncie de poziia pe care o ocup& %n sistemul
!amilial
E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar
1' C&se"te %n e#periena ta de *ia& !amilial& e#emple de !eed$ac< poziti* "i neati*'
8' Caracterizeaz& su$sistemele !amiliei din care !aci parte "i tipul de ranie dintre ele'
=' Caracterizeaz& su$sistemele !amiliei p&rinilor t&i -$unicii cu p&rinii. "i tipul de ranie
dintre ele' 5$ser*& di!erenele care apar dintre cele dou& tipuri de !amilii' Comenteaz& cu
un cole ceea ce ai descoperit'
43 Celi$atul constituie un tip de !amilie/ Arumenteaz&( indi!erent dac& r&spunzi cu DA sau
NU'
@' Cum se %ndeplinesc !unciile %ntr+o !amilie monoparental&/ Discut& cu o cole& di!erenele
care apare din acest punct de *edre %ntre !amiliile monoparentale cu mam& "i cele cu tat&'
E' Caracterizeaz& relaiile !amiliale din urm&toarea !amilieB o mam& cu o !at& de J ani este
c&s&torit& de 8 ani cu un $&r$at care *ine %n aceast& c&s&torie cu o alt& !at& de 1? ani'
J' Consideri c& ar tre$ui inclus %n tipurile de !amilie "i concu$ina2ul -numit "i uniune li$er&./
Cum ai arumenta acest lucru/
I' Care sunt( %n opinia ta( comportamentele care intr& %n rolul con2ual al soiei "i care sunt
cele care intr& %n rolul con2ual al soului' E#ist& di!erene/ Ce !el de di!erene/
:3 Cum ai descrie relaiile dintre !rai( dac& %ntr+o !amilie ar e#ista urm&toarea !ratrieB un
$&iat de 1J ani( o !at& de 1@ ani( o !at& de H ani "i un alt $&iat de A ani/
1?' Care ar !i principalele pro*oc&ri ale unei c&s&torii %ntre o romnc& "i un american/ Dar
%ntre un romn "i o americanc&/
<i!lio(rafi% '.li&%ntar)
7INUC:IN( S'( Families and Famil/ &herap/( Cam$ride( 7A'( :ar*ard Uni*ersit9 6ress(
1HJA'
7INUC:IN( S'( 4IS:7AN( :'C'( Famil/ &herap/ &echni0ues( Cam$ride( 7A'( :ar*ard
Uni*ersit9 6ress( 1HI1'
7IT,54AN( I'( Cuplul conju"al * armonie i dizarmonie( Ducure"ti( Ed' )tiini!ic& "i
Enciclopedic&( 1HIH'
7IT,54AN( I'( !siholo"ia relaiilor dintre sexe( Ducure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ'
7IT,54AN( I'( CIU6E,CO C'( ,ntroducere n psihosociolo"ia i psihosexolo"ia familiei(
Ducure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ'
7IT,54AN( I'( VASILE( D'( &erapii de familie( Ed' S6E,( Ducure"ti( 8???( 8??A
8@
NIC:5LS( 7'( SC:A,TT( ,'( &erapia de familie * concepte i metode, traducere "i pu$licare
autorizat& de Asociaia de terapie !amilial&( 8??@( oriinal pu$licat& de All9n U Dacon( 8??A'
5STE,,IET:( 6'( Copilul i familia, Ed' Didactic& "i 6edaoic&( Ducure"ti( 1HJ='
TUCIC5V+D5CDAN( A'( -coord'.( 1ocaia familiei n dezvoltarea comunicrii interetnice n
2omnia( 4undaia 0A,75NIA1 pentru !amiliile etnic mi#te din ,omnia( Ducure"ti( 1HHE'
VINCENT( ,'( Cunoaterea copilului( Ed' Didactic& "i 6edaoic&( Ducure"ti( 1HJ8'
V5INEA( 7'( )ociolo"ia familiei, Tipora!ia Uni*ersit&ii Ducure"ti( Ducure"ti( 1HH='
8E
CAPITOLUL 5
Caract%riticil% @i%,ii d% fa&ili%
3n acest capitol plec de la premisa c& !amilia este un sistem dinamic( ea cunoa"te
trans!orm&ri permanente' 7em$rii ei se dez*olt&( e*olueaz& %mpreun& "i adau& noi elemente
care %m$o&esc *iaa !amilial&' 3i *oi prezenta cte*a dintre concepiile re!eritoare la ciclul *ieii
!amiliale( cte*a procese !amiliale semni!icati*e "i m& opresc mai mult la a$ordarea
transeneraional& a !amiliei -a lui 7urra9 Do;en. pe care o consider e#trem de interesant& "i de
util& %n %neleerea psiholoiei !amiliei' 7i+a" dori ca la !inalul studiului acestui capitol s&
cuno"tiB
+ care sunt principalele etape prin care trece o !amilie "i care sunt caracteristicile speci!ice
!iec&rei etapeG
+ s& caracterizezi procesul comunic&rii %n !amilieG
+ s& %nelei de ce este a$ordarea lui 7urra9 Do;en att de important&G
+ s& poi de!ini "i pune %n practic& noiunea de di!ereniere a sinelui "i toate celelalt concepte
ale orient&rii transeneraionaleG
+ s& poi construi "i interpreta sumar o enoram&G
13 Eta.%l% @i%,ii fa&ilial%
4amilia este un sistem deschis( *iu( cu in!luene multe "i di*erse din partea mediului "i
numeroase tipuri de interaciuni cu acesta' Sistemul !amilial niciodat& nu r&mne la !elG el se
schim$& de la un moment la altul %n !uncie de e*enimentele care apar %n interiorul "i e#teriorul
!amiliei' El tre$uie s& se restructureze "i reoranizeze %n !uncie deB
apariia sau dispariia unora dintre mem$rii ei -na"terea copiilor a nepoilor( decesul(
c&s&toria copiilor( re*enirea dup& un di*or a copilului %n cui$ul !amiliei de oriine.G
cre"terea "i dez*oltarea mem$rilor -copilul mic( adolescentul( con"ietentizarea rolului
parental de c&tre p&rinte( %naintarea %n *rst& etc'(.G
apariia unor e*enimente a"teptate sau nea"teptate -intrarea copilului la r&dini& sau
"coal&( di*orul( pensionarea p&rinilor( o$inerea unui loc de munc& pentru p&rinte( o
$oal& etc'.G
Deci( o schim$are %ntr+o eneraie determin& schim$&ri "i %n celelalte eneraii'
Trans!orm&rile care au loc %ntr+un sus$sistem !amilial in!lueneaz& "i celelalte su$sisteme'
Important este s& reii c& schim$&rile prin care trece o !amilie nu se !ac %n mod lin( ci( dimpotri*&(
%n salturi( unoeri presupunnd chiar zuduiri( care pot !i pl&cute sau dureroase( dar aproape
%ntotdeauna stresante'
De e#emplu( atunci cnd copilul mere la "coal&( toi ceilali mem$rii ai !amiliei %"i *or
schim$a proramul( atitudinile "i comportamentele unul !a& de altul' De asemenea( pro$lemele
de comunicare "i relaionale pe care o !at& adolescent& de 1@ ani le are cu p&rinii s&i se pot datora
interaciunii mai multor !actoriB adapt&rii ei la adolescen&G crizei de A? de ani a tat&luiG
%nri2or&rii mamei sale pentru o $oal& proprie sau a unui p&rinte' Sau( dup& plecarea copiilor de
acas& "i resta$ilirea echili$rului "i a *ieii %n doi a p&rinilor( ei pot !i con!runtai cu %ntoarcerea
copilului %n urma unui di*or "i asta *a presupune o nou& "i di!icil& sarcin& parental&'
8J
3n !elul acesta( a ap&rut ideea ciclului de *ia& !amilial&( care presupune parcurerea mai
multor stadii sau etape'
Sal*ador 7inuchin identi!ic& patru stadii de dez*oltare care apar %n ma2oritatea !amiliilorB
1' Constituirea cuplului F diada marital& !ormeaz& un sistem !uncional prin neocierea
ranielor -interaciunea cu socrii.( reconciliind stilurile de *ia& di!erite "i dez*oltnd
reuli re!eritoare la con!lict "i cooperare'
8' Familia cu copii mici F sistemul marital se reoranizeaz& atunci cnd apar copiii pentru
a se adapta cerinelor cerute de parentalitate'
=' Familia cu copii colari i adolesceni * !amilia interacioneaz& acum "i cu sistemul
"colar' 6e m&sur& ce copiii de*in adolesceni( !amilia tre$uie s& se adapteze la pro$leme
ca in!luena prietenilor( pierderea parial& a controlului parental( emanciparea copiilor(
etc'
A' Familia cu copii mari * ace"tia de*in de2a aduli( ast!el c& relaia dintre p&rini "i copii
tre$uie modi!icat& pentru a de*eni relaie de tip adult F adult'
Socioloii E@%l"n D'@al "i R%'!%n Hill au aplicat un cadru de dez*oltare !amiliilor din
anii 1HA?( prin sta$ilirea unor etape discrete ale dez*olt&rii rupului !amilial( cu sarcini ce tre$uie
%ndeplinite pentru !iecare dintre ele' Acestea suntB
Etapa cuplului !&r& copii
Etapa !amiliei cu copii de *rst& "colar&
Etapa !amiliei cu copii de*enii aduliG
Etapa !amiliei omului sinur -*&du*ia.'
Terapeuii de !amilie <%tt" Cart%r "i Monica McGr%(or -1HI?( 1HHH. au %m$o&it acest
cadruG ei au apelat la orientarea multieneraional&( recunoscnd patternurile culturale di*erse "i
a*nd %n *edere "i etape care nu sunt neap&rat speci!ice( cum ar !i di*orul "i rec&s&toria' Este de
alt!el( considerat& cea mai cuprinz&toare "i demonstrat& clinic etapizare( oranizat& pe "ase etape
distincteB
a. iniiati*a tn&rului adult
$. c&s&toria
c. !amiliile cu copii mici
d. !amiliile cu adolesceni
e. iniiati*ele copiilor "i p&r&sirea c&minului
!. !amilia la $&trnee'
Te ro( studiaz& "i ta$elul de mai 2os %n care sunt prezentate mai detaliat etapele con!orm
concepiei autorilor menionai mai sus -dup& Nichols "i Sch;artz( 8??@( p' 18E+ 18J.'
E*ident( nu e#ist& nici o *ersiune standard a etapelor *ieii de !amilie' Nu numai c&
!amiliile au o di*ersitate de tipuri( a"a cum ai *&zut %n capitolul anterior( dar aceste tipuri pot a*ea
norme "i reuli !oarte di!erite pentru etape di!erite' Valoarea conceptului de ciclu de *ia& const&
%n a recunoa"te c& !amiliile( adesea( dez*olt& pro$leme la tranziiile de la o etap& la alta datorit&
ina$ilit&ii sau temerilor mem$rilor "i a sistemului !amilial de a !ace tranziia de la o etap& la alta'
De aceea( te+a" rua s& nu le !olose"ti pentru a sta$ili "i a 2udeca ce este normal sau de a"teptat %n
anumite etape %ntr+o !amilie'
Eta.%l% cicl'l'i Proc%'l %&o,ional al Sc/i&!)ri d% (rad'l doi An tat't'l
8I
@i%,ii d% fa&ili% tran?i,i%i0 Princi.i'l c/%i% fa&ili%i c%r't% .%ntr' a contin'a
d%?@oltar%a
6&r&sirea caseiB
adulii tineri
sinuri
Acceptarea responsa$ilit&ii
emoionale "i !inanciare
a. Di!erenierea sinelui %n le&tur& cu
!amilia de oriineG
$. Dez*oltarea relaiilor intime ealeG
c. Sta$ilirea sinelui %n le&tur& cu munca "i
independena !inanciar&G
4ormarea
!amiliilor prin
c&s&torieB
noul cuplu
Ana2area %n noul sistem a. 4ormarea sistemului maritalG
$. ,ealinierea relaiilor cu !amiliile e#tinse
"i prietenii pentru a include soulNsoiaG
4amilii cu copii
mici
Acceptarea noilor mem$rii %n
sistem
a. Adaptarea sistemului marital pentru a
!ace loc copiilorG
$. 3mp&rirea sarcinilor pri*ind cre"terea
copilului( a sarcinilor !inanciare "i
ospod&re"tiG
c. ,ealinierea relaiilor cu !amilia e#tins&
pentru a include rolurile p&rinilor "i
$unicilorG
4amilia cu
adolesceni
7&rirea !le#i$ilit&ii
ranielor !amiliei pentru a
putea permite independena
copiilor "i sl&$iciunile
$unicilor
a. Schim$area relaiei p&rinte+copil pentru a
putea permite adolescentului s& se mi"te %n
interiorul "i %n a!ara sistemuluiG
$. ,e!ocalizarea asupra pro$lemelor
maritale de la mi2locul *ieii "i asupra
cariereiG
c. 3nceputul schim$&rii spre %nri2irea
eneraiei mai *rstnice' Lansarea copiilor
"i plecarea'
Lansarea copiilor
"i plecarea lor de
acas&
Acceptarea multitudinii de
ie"iri "i intr&ri %n sistemul
!amiliei
a. ,eneocirea sistemului marital ca o
diad&G
$. Dez*oltarea relaiilor adult+adultG
c. A !ace !a& diza$ilit&ilor "i morilor
p&rinilor -$unicilor.G
4amilii %n *iaa
trzie
Acceptarea schim$&rii
rolurilor eneraionale
a. 7eninerea !uncion&rii "i intereselor
proprii "i Nsau ale cuplului %n !aa declinului
psiholoicB e#plorarea noilor opiuni ale
rolului !amilial "i socialG
$. Spri2in pentru un rol mai central al
eneraiei de mi2locG
c. 4le#i$ilizarea sistemului !amilial datorit&
%nelepciunii "i e#perienei celor mai %n
8H
*rst&( spri2inind eneraia mai *rstnic&
!&r& suprasolicitarea lorG
d. Declan"area mecanismelor de copin
pentru a !ace !a& pierderii soului( copiilor
"i a altor perechi "i pre&tirea pentru
moarte'
23 Proc%%l% fa&ili%i
3n cadrul !amiliei au loc numeroase procese "i !enomene !amiliale( cum ar !i intercunoa"terea(
comunicarea( cooperarea( con!lictul( competiia( neocierea( !ormarea unor coaliii( manipularea(
etc' 7+am ndit s& !ac o prezentare succint& doar a intercunoa"terii "i comuniic&rii( pe care le
consider !undamentale( l&sndu+te pe tine s& le apro!undezi pe acelea care %i strnesc interesul(
!olosind $i$liora!ia suplimentar& de la s!r"itul capitolului'
Int%rc'noa+t%r%a
Al&turi de comunicare( acest proces de intercunoa"tere st& la $aza !orm&rii "i e*oluiei
cuplului "i !amilei' Cei doi parteneri se %ntlnesc( se plac( se %ndr&ostesc -de cele mai multe ori.
"i hot&r&sc s& se cunoasc&' Dup& ce consider& c& se cunosc su!icient( dac& e#ist& "i dorina de a
!orma un cuplu sta$il( de a r&mne %mpreun&( de reul& se c&s&toresc' Dar procesul
intercunoa"terii nu s+a %ncheiat( ci dimpotri*&( a$ia acum se mani!est& plenar' 5 dat& ce partenerii
%ncep s& locuiasc& %mpreun&( s& realizeze sarcinile casnice %mpreun&( s& !ac& !a& in!luenelor
e#terne( ei se cunosc din ce %n ce mai mult( pe di*erse !aete ale personalit&ii' Ast!el
intercunoa"terea este un proces att voluntar( contient( ct "i involuntar, automat' 6artea
*oluntar& const& %n aciuni directe de autodezvluire "i dezvluire reciproc' 6artea in*oluntar&
const& %n comportamentele o$i"nuite "i automate pe care !iecare pertener le realizeaz& "i %n urma
c&rora partenerul poate culee in!ormaii reprezentati*e despre cel&lalt' Uneori( acest tip de
intercunoa"tere este inorat sau minimalizat %n unele cuplui( partenerii $azndu+se mai mult pe
ceea ce a!irm& dect pe ceea ce !ac' De e#emplu( %ntr+o !amilie cu un partener alcoolic sau
neimplicat emoional( cel&lalt partener poate minimaliza comportamentele de a$uz de alcool sau
cele lipsite de a!eciune( creznd c& 0ntr-o zi se va schima1( pentru c& 0aa spune1' Asta *a duce
la o !als& intercunoa"tere "i la un !enomen de autoiluzionare' Totu"i( a"a cum cred c& "tii "i tu(
!aptele caracterizeaz& omul cel mai $ine'
Autodez*&luirea "i dez*&luirea reciproc& a2ut& !oarte mult la sta$ilirea intimitii %n cuplu "i
!amilie' Att cei doi parteneri( ct "i p&rinii "i copiii sta$ilesc relaii mai $une( mai deschise "i
mai calde tocmai prin intermediul autodez*&luirii' Tot ea !aciliteaz& stimularea draostei erotice(
dar mai ales cea pro!und&( matur&'
Dar nu este u"or "i nici la %ndemn& s& te dez*&lui "i s& asculi dez*&luirea altei persoane( nici
chiar a soului sau copilului t&u' Iat& care sunt cte*a dintre arajele intercunoa"teriiB
Teama de a nu l&sa pe cel&lalt s& a!le presupusele de!ectele propriiG
Teama de respinere sau pierdere care ar putea urma -%n mod real sau doar !antasmat.
dac& cel&lalt cunoa"te ceea ce tu apreciezi ca !iind urt( nepotri*it( de!ect( etc'G
Tendina de a 2udeca propria dez*&luire sau ceea ce dez*&luie partenerul-a.G
Tendina de a te ar&ta superior partenerului -ceea ce !alsi!ic& intercunoa"terea.G
=?
7itul con!orm c&ruia 0partenerul treuie s i dea sema cum eti, dac te iuete
suficient de mult1G
Deprinderi re"ite de comunicare -*ezi mai 2os( la $loca2ele comunic&rii.
E*ident( %ns&( ceea ce !aciliteaz& intercunoa"terea este autocunoaterea "i ncrederea n sine'
Ele a2ut& att %n primele momente ale dez*&luirii( ct "i mai trziu( la apro!undarea
intercunoa"terii' Ele a2ut& la estionarea temerilor "i la eliminarea sau reducerea $ara2elor'
Co&'nicar%a
Comunicarea este !oarte strns leat& de intercunoa"tere( !iind mi2locul prin care aceasta
din urm& se realizeaz&' De aceea( o $un& comunicare *a stimula intercunoa"terea( care la
rndul ei *a contri$ui la satis!acia "i %mplinirea comunic&rii'
Cred c& de2a cuno"ti cele dou& !orme !undamentale de comunicare uman&( cea veral "i
cea nonveral( a"a c& nu am s& insist asupra lor' 7enionez doar c& am$ele sunt !olosite "i
!oarte utile %n cuplu "i !amilie' Ele pot a2uta la relarea relaiilor !amiliale "i la reechili$rarea
sistemului !amilial'
5 alt& clasi!icare a tipurilor de comunicare( util& celor care studiaz& !amilia este cea a lui
Creor9 Dateson' El %mparte comunicarea %nB
Comunicarea di"italG
Comunicarea analo"ic'
3n comunicarea di"ital( !iecare mesa2 are doar un referent( aparine doar unui tip loic "i
const& %n semne ar$itrare -Dateson "i Mac<son( 1HEI.' De e#emplu( cu*ntul Smas&1 nu
desemneaz& nimic altce*a dect o pies& de mo$ilier' Din punctul de *edere al comunic&rii
diitale( o durere de cap este o durere de cap "i nimic altce*a'
3n comunicarea analo"ic( mesa2ul are mai mult dect un re!erent( putnd e#prima
di!erite rade' De e#emplu( strnerea unui pumn este %n acela"i timp un semn pentru un
anumit tip de comportament -e#' ameninare( opoziie( !rustrare( aresi*itate.( dar( totodat&(
este "i o parte a acestui comportament' 3n anumite culturi( mani!est&ri ca plnsul( ipatul(
ruperea hainelor( smulerea p&rului( lo*irea capului de un zid e#prim& %n mod analo di!erite
rade de disperare' Un mesa2 analoic poate !i decodi!icat doar prin luarea %n considerare a
altor mesa2e' A"a de pild&( o durere de stomac nu este doar o durere de stomac( ci(
concomitent( e#primarea dezustului( un mod de a te sustrae de la a !ace o trea$&( sau o
cerere de a!eciune' S#urerea de stomac1 comunicat& cui*a ca mesa2 analoic *a depinde de
situaia "i de conte#tul %n care mesa2ul analoic a !ost emis -7adanes.' Ast!el( simptomele
care apar %n !amilie sunt de !apt mesa2e comunicate celorlali mem$ri cu scopul de a schim$a
ce*a %n sistemul !amilial'
De e#emplu( o soie !rustrat& de lipsa de atenie a soului s&u preocupat de alte pro$leme %i
poate comunica $rusc o durere de stomac( %n timpul cinei' 7esa2ul are mai multe semni!icaii'
El poate %nsemna intenia de a+l deturna pe so de la pro$lemele lui( ne*oia de a+i capta
atenia "i a!eciunea "i( totodat&( o stare !izic& loic& de discon!ort epiastric'
Sau S(m o durere de cap31( comunicat& %n momentul pre&tirii de culcare poate %nsemna
mai mult dect o stare intern&( deteriorarea relaiilor se#uale sau re!uzul acestora'
=1
De asemenea( stilul "i modalit&ile de comunicare se %n*a& %n primul rnd %n !amilie' Apoi ele
sunt modelate %n rupuri "i societate' De aceea( inclusi* $loca2ele %n comunicare *or !i preluate
din !amilie "i !olosite %n *iitoarele relaii de cuplu "i de !amilie ale copiilor'
Elementele care faciliteaz o $un& comunicare suntB
Sentimentele de a!eciune autentic& ale mem$rilor !amilieiG
A$ilit&ile de estionare ale sentimentelor care se nasc %n procesul comunic&riiG
5nestitatea "i promo*area ade*&rului %n orice comunicareG
Deschiderea la "i preuirea mesa2elor -*er$ale "i non*er$ale. care *in de la ceilali
mem$rii( ca urmare a con"tientiz&rii !aptului c& acestea a2ut& la p&strarea echili$rului
!amilialG
5!erirea unui timp "i spaiu special pentru comunicare( mai ales a ceea ce este important(
delicat( sensi$ilG
4olosirea unui stil adec*at partenerului de comunicare( tocmai pentru a te asiura c& ceea
ce ai transmis a "i !ost recepionat corect de c&tre partener'
Cele mai !rec*ente locaje ale comunic&rii %n cuplu "i !amilie suntB
Deprinderile re"ite de comunicareB lipsa ascult&rii( %ntreruperea discursului celuilalt(
realizarea unor alte acti*it&i %n timpul discuiei cu partenerul( a"ezarea pe o poziie
superioar& cum ar !iB 0tiam asta1( 0exact asta voiam s spun i eu1( 0eu tiu mai ine, nu
treuie s mi spui tu1( inorarea a ceea ce spune partenerul sau copilul( atitudinile de
autoritate de enul 0eu tiu cel mai ine ce e ine pentrun tine1 etcG
Timiditatea( 2ena de a spune( de a e#prima propriile opiniiG
Teama de a se e#prima( de reaciile partenerului( p&rintelui sau copiluluiG
7iturile F de e#emplu 0nu e frumos s voreti despre sex4despre defectele celuilalt1( 0nu
treuie s i spun asta5 ar treui s i dai sin"ur67 seama dac stai cu mine i spui c
m iueti1( 0dac ne simim ine n pat nu mai treuie s i vorim1 etc'
53 Di&%ni'n%a af%cti@) a fa&ili%i
4amilia "i relaiile !amiliale reprezint& principalul iz*or al *ieii a!eti*e a omului' ,elaia
a!ecti*& a copilului cu mama "i tat&l s&u *or !i modelul de $az& al dez*olt&rii sentimentelor !a&
de sine "i ceilali' Acest lucru este !rumos "i !oarte clar surprins de Doroth9 La; Nolte %n poemul
s&u 0Copiii nva ceea ce triesc1 -1H@A. pe care am s& i+l o!er aici'
#ac triesc n critic i cicleal, copiii nva s condamne5
#ac triesc n ostilitate, copiii nva s fie a"resivi5
#ac triesc n team, copiii nva s fie anxioi5
#ac triesc nconjurai de mil, copiii nva autocomptimirea5
#ac triesc nconjurai de ridicol, copiii nva s fie timizi5
#ac triesc n "elozie, copiii nva s simt invidia5
#ac triesc n ruine, copiii nva s se simt vinovai5
#ac triesc n ncurajare, copiii nva s fie ncreztori5
#ac triesc n toleran, copiii nva rdarea5
#ac triesc n laud, copiii nva preuirea5
#ac triesc n acceptare, copiii nva s iuesc5
=8
#ac triesc n aproare, copiii nva s se plac pe sine5
#ac triesc nconjurai de recunoatere, copiii nva c este ine s ai un el5
#ac triesc mprind cu ceilali, copiii nva s fie "eneroi5
#ac triesc n onestitate, copiii nva respectul pentru adevr5
#ac triesc n corectitudine, copiii nva s fie drepi5
#ac triesc n unvoin i consideraie, copiii nva respectul5
#ac triesc n si"uran, copiii nva s ai ncredere n ei i n ceilali5
#ac triesc n prietenie, copiii nva c e plcut s trieti pe lume%
Te in*it %ns& s& %i cite"ti cartea 0Cum se !ormeaz& copiii no"tri1 -Ed' :umanitas( 8??1.(
scris& %mpreun& cu ,achel :arris( pentru a putea a!la mai multe "i %nelee mecanismele prin care
copiii asimileaz& tot ce se %ntmpl& %n *iaa !amilial& "i %n special %n *iaa a!ecti*&' De asemenea(
ar putea s& %i l&reasc& "i cuno"tinele re!eritore la rolurile parentale'
Am decis s& %i prezint aici doar cte*a lucruri despre iu$ire( cel mai important sentiment din
!amilie( care st& la $aza dez*olt&rii noastre ca !iine umane "i despre intimitate care reprezint&
caracteristica !uncdamental& a *ieii de cuplu "i de !amilie' ,estul te pro*oc pe tine s& caui %n
$i$liora!ia pe care i+o suerez la !inalul capitolului "i %n alte c&ri la care eu nu m+am ndit sau
nu le+am citit sau nu au ap&rut %nc&>
I'!ir%a
Iu$irea este sentimentul puternic de a!eciune( atracie "i unire a celor doi parteneri care
!ormeaz& cuplul -marital sau nu.' Actualmente iu$irea este principala moti*aie pentru
trans!ormarea cuplurilor erotice %n cupluri con2uale -c&s&torie.'
E' Qheat -1HI?( apud I' 7itro!an( 1HHJ( p' 1JJ. descrie cinci !orme de mani!estare a
iu$iriiB
1' 8pithumia + se re!er& la dorina !izic& puternic&( reciproc e#primat& prin draoste
se#ual& plin& de satis!acie' Satis!acia se#ual& este un indicator siur al s&n&t&ii c&sniciei( chiar
dac&( dup& Qheat( relaiile se#uale nu sunt aspectul cel mai important al c&s&toriei'
8' 8ros + este !orma de draoste ce implic& cel mai mult romantismul' Eros presupune mai
ales ideea de contopire( uni!icare( !uziune cu !iina iu$it&( dar "i dorina de a o poseda total -!izic(
mental( spiritual.' De aici + romantismul' Este o iu$ire pasional& "i sentimental& "i reprezint& cel
mai adesea punctul de plecare %n c&s&torie'
=' )tor"e + este o !orm& de draoste( descris& ca relaie con!orta$il&( care %nlo$eaz& o
a!eciune natural& "i sentimentul de apartenen& reciproc&' Se $azeaz& pe loialitate mutual& "i se
mani!est& %n relaiile dintre soi( p&rini "i copii( !rai "i surori( realiznd sentimentul de
apartenen& la un rup unit'
A' Fileo + este enul de iu$ire care preuie"te pe cel iu$it mani!estnd+se cu in&"ie( dar
a"teptnd %ntotdeauna un r&spuns' Se traduce prin prietenie( reciprocitate' 4ileo creeaz& prieteni(
%n strns& apropiere' Ei %"i m&rturisesc "i %mp&rt&"esc nduri( planuri( sentimente( atitudini(
*isuri( pro$leme intime( pe care nu le+ar putea %ncredina altcui*a' Ei %"i %mpart timpul "i
interesele( ceea ce con!er& c&s&toriei siuran&( atracti*itate "i recompense' Chiar dac& e#ist&
mult& pasiune %n se#ualitate( a$sena lui 4ileo %nneureazV c&s&toria "i o !ace neinteresant&'
@' ("ape + este draostea complet&( lipsit& de eoism( care are capacitatea de a se o!eri
continuu( !&r& a a"tepta nimic %n schim$' Ea preuie"te "i slu2e"te necondiionat( spre deose$ire de
4ileo care presupune reciprocitate' Este modelul iu$irii Christice( dincolo de emoii "i sentimente
pasionale( !iind pro!und in!uzat& spiritual( rod al unei opiuni con"tiente( al unei aleeri li$ere'
==
Este de!init& "i ca o draoste a aciunii( presupunnd a2utorare( a !ace $ine( a a*ea compasiune
pentru cel&lalt( !iind mai curnd o atitudine "i un comportament moti*at spiritual( "i aproape
deloc emoie'
Dincolo de aceste modalit&i( putem di!erenia %ntre o draoste sau iu$ire imatur& "i una
matur&' ,uirea imatur se caracterizeaz& printr+o intenistate mare( printr+un amestec de
dependene "i deci de a"tep&ri ca partenerul s& satis!ac& mult din ne*oile personaleG este de !apt
draostea !uzional&( despre care *or$e"te 7' Do;en "i D' Schnarc<( cel care a aplicat concepia
$o;enian& la relaiile erotice se#uale ale cuplurilor' Ast!el( draostea imatur& este speci!ic&
adolescenilor "i tinerilor' 5 dat& cu maturizarea emoional&( cu dez*&luirea reciproc& a
partenerilor "i dez*oltarea %ncrederii %n sine "i %n partener( apare "i drasostea matur&' #ra"ostea
matur este mai puin intens& -nu %i 0d& !luturi %n stomac1.( dar este mult mai pro!und&G implic&
%ncredere( respect "i acceptarea partenerului a"a cum este el -!&r& tendine de a+l schim$a( a+l
controla sau manipula.G presupune a te $izui pe partener( %n orice situaie( indi!erent dac& este sau
nu de acord cu tine( dac& %i place sau nuG "tii c& este acolo "i te *a a2uta %n ceea ce !aciG presupune
"i admiraie "i *alorizarea partenerului a"a cum este el' Dineneles( la o ast!el de draoste a2un
persoanele care se iu$esc "i pe sine( persoane cu un eu $ine di!ereniat( care pot s& !ie autonome
"i totu"i s& !ie implicate emoional %n relaia cu partenerul'
7ulte relaii de cuplu trec de la draostea imatur& la cea matur&' Altele se destram& %n
aceast& tranziie din cauza incapacit&ii unuia sau am$ilor parteneri de a iu$i matur' Trecerea nu
se !ace u"or( ci dimpotri*& cu con!licte( su!erine adapt&ri' De alt!el( Erich 4romm considera c&
iu$irea este o art&( un mod de a tr&i %n art&1 "i milita pentru %n*&area acestei arte a"a cum se
procedeaz& %n oricare art& -muzic& pirctur& etc'.' Ccea ce a2ut& %ns& la transformarea iuirii
imature n iuire matur( dup& 4romm suntB
#isciplina F adic& ana2area responsa$il& a timpului "i eu+lui personalG
Concentrarea F asupra partenerului( pentru a+l putea cunoa"te "i %neleeG
2darea F e ne*oie de e#erciiu( %n timp "i treptat( pentru a %n*&a s& iu$e"tiG
)ensiilitatea F leat& mult de con"tientizarea propriilor erori( !luctuaii de sentimente "i
auto+controlG
#epirea narcisismului F ie"irea din propriul eu( din propriile pl&ceri( din eocentrism "i
eoism "i a mani!esta modestie "i disponi$ilitate %n relaie'
De alt!el( toi cei care au a2uns la draostea matur& a!irm& c& satis!acia marital& este mult
mai crescut&( c& intimitatea "i satis!acia se#ual& sunt incompara$il mai pl&cute "i pline de
satis!acii dect %n timpul %ndr&ostirii sau la tineree'
Inti&itat%a
Dennis Daarozzi( doctor %n psiholoie "i consilier care a lucrat cu cupluri mai $ine de =?
de ani( %n cartea sa 0Stimularea intimit&ii maritale1 pu$licat& %n 8??1 pleac& %n studiul s&u asupra
intimit&ii %n cuplu de la de!iniia dat& de Dicionarul ,andom :ouse al lim$ii enleze' Acesta
de!ine"te intimitatea ca 0relaie personal apropiat, familar i de re"ul afectuoas sau de
dra"oste cu o alt persoan care presupune o cunoatere detaliat sau o nele"ere profund a
celeilalte persoane, precum i o exprimare activ a "ndurilor i sentimentelor ce ofer o az
pentru familiaritate9 -apud D' Daarozzi( 8??1( p' @.' Daarozzi concluzioneaz& c& intimitatea
este 0un proces interactiv care conine o serie de componente ine structurate i interrelaionate1
=A
%n centrul acestora stau 0cunoaterea, nele"erea, acceptarea celuilalt i aprecierea modului unic
al partenerului de a vedea lumea1 -D' Daarozzi( 8??1( p' @E.'
Acela"i autor menioneaz& ca intimitatea este o ne*oie uman& de $az&( ce deri*& din
ne*oia !undamental& de supra*ieuire( de ata"ament' Acest lucru poate !i o$ser*at cu relati*&
u"urin& la persoanele care au !ost pri*ate %n perioada imediat dup& na"tere de un ata"ament $un
!a& de mam& "i care de*enite adulte( au di!icult&i de dez*oltare a intimit&ii -Ains;orth( Dlehar(
Qaters( Qall( 1HJI( Do;l$9( 1HEH( 1HJ=( 1HII( :orner( 1HIA.' Ne*oia de intimitate poate !i
conceptualizat&( din punctul de *edere al dez*olt&rii( ca o mani!estare mai matur&( mai
di!ereniat& "i mai a*ansat& a ne*oii $ioloice uni*ersale de apropiere( de contact cu o alt& !iin&
uman&' De aceea( aceast& ne*oie de intimitate *a *aria %n intensitate de la o persoan& la alta(
ast!el %nct( %n !iecare cuplu( partenerii *or a*ea ne*oi de intimitate di!erite att per lo$al( ct "i
pe !iecare component& a intimit&ii %n parte'
D' Daarozzi -8??1( p' E+1A. *or$e"te de nou& componente ale intimit&iiB
1' intimitate emoional&
8' intimitate psiholoic&
=' intimitate intelectual&
A' intimitate se#ual&
@' intimitate !izic& -non+se#ual&.
E' intimitate spiritual&
J' intimitate estetic&
I' intimitate social& "i recreaional&
H' intimitate temporal&
,ntimitatea emoional reprezint& ne*oia de a comunica "i %mp&rt&"i cu partenerul toate
sentimentele( att pe cele poziti*e( ct "i pe cele neati*e' E#ist& cte*a limite care pot in!luena
mani!estarea acestui tip de intimitateB credina c& numai sentimentele poziti*e tre$uie
mani!estate( sau dimpotri*& c&( doar cele neati*e( pentru a "ti ce tre$uie s& %m$un&t&e"tiG
credina c& doar anumite tipuri de sentimente poziti*e sau neati*e pot !i e#primate( de e#( doar
$ucuria "i iu$irea( dar nu "i !ericirea sau e#citarea( sau doar tristeea "i !rustrarea( dar nu "i !uria
sau ura'
,ntimitatea psiholo"ic reprezint& ne*oia de a comunica( %mp&rt&"i "i conecta cu o alt& !iin&
uman& prin dez*&luirea caracteristicilor propriului sine( caracteristici semni!icati*e "i !oarte
personale( cum ar !i speranele( *isele( !anteziile( aspiraiile( dar "i propriile %ndoieli( nemulumiri(
temeri( pro$leme( insecurit&i( con!licte interioare cu partenerul' Acest tip de intimitate necesit& o
mare putere interioar& a celui care %mp&rt&"e"te( deoarece el de*ine %n ast!el de momente !oarte
*ulnera$il( dar "i o mare capacitate de susinere a celui care ascult& pentru a nu+l r&ni pe
partenerul s&u' De aceea( %ncrederea reciproc& este !oarte important& pentru ca aceast& !orm& de
intimitate s& se mani!este'
,ntimitatea intelectual este ne*oia de a comunica "i %mp&rt&"i cu cel&lalt ideile importante(
ndurile( credinele' Ea nu presupune intelectualizare sau raionalizare -cele dou& mecanisme de
ap&r&re incon"tiente.( oroliu sau demonstrarea superiorit&ii( sau cererea de laud&( recunoa"tere
sau adulaie' Toate acestea *or crea distan& %ntre parteneri "i %n nici un caz intimitate' Dimpotri*&
ea presupune capacitatea unui partener de a *edea lumea prin ochii celuilalt( indi!erent dac& este
sau nu de acord cu aceast& perspecti*&' 6utem spune c& este *arianta coniti*& a empatiei'
,ntimitatea sexual reprezint& ne*oia de a comunica( %mp&rt&"i "i e#prima cu partenerul acele
nduri( sentimente( dorine "i !antezii de natur& senzual& "i se#ual&' Ea duce la trezirea dorinei
=@
se#uale( dar nu e o$liatoriu s& se a2un& la actul se#ual' Acest tip de intimitate presupune
s&ruturi( %m$r&i"&ri( atineri( dans( 2ocuri erotice( %m$&ierea %mpreun& etc' e*ident( ea este
conectat& pro!und cu draostea erotic&( nu cu cea p&rinteasc&( !ratern&( amical& sau cea narcisic&'
De asemenea( a"a cum spuneam "i mai sus( draostea erotic& tre$uie s& a2un& la maturitate
pentru a !acilita intimitatea se#ual&'
,ntimitatea fizic -nonse#ual&. reprezint& ne*oia de apropiere !izic& de partener( !&r& a a*ea
*reo tent& se#ual&' 6resupune atinere sau simple %m$r&i"&ri( mersul de mn&( dans( masa2e
nonse#uale etc'
,ntimitatea spiritual presupune ne*oia de a %mp&rt&"i partenerului ndurile( sentimentele(
credinele "i e#perienele re!eritoare la reliie( supranatural "i aspectele spirituale ale e#istenei(
*ia& moarte( *alori morale( etc' Spiritualitatea este o chestiune !oarte personal&' De aceea( este
ne*oie de o mare deschidere din partea am$ilor parteneri pentru a a2une la acest tip de intimitate(
deoarece ea nu %nseamn& c& cei doi %mp&rt&"e"sc acelea"i *alori( idei( practici'
,ntimitatea estetic reprezint& ne*oia "i dorina de a %mp&rt&"i cu partenerul sentimentele(
ndurile( credinele( *alorile( e#perienele pe care persoana le consider& !rumoase( la care
su!letul rezoneaz& sau inspir&' 7inunile naturii( simple -un !ul de nea. sau comple#e
-cosmosul.( pot !i $aza unei asemenea intimit&i' Alte e#emple sunt muzica( poezia( literatura(
pictura( sculptura arhitectura si alte !orme de e#presie artistic&' Acest tip de intimitate nu se
asociaz& "i nu este preludiu pentru nici un alt tip de intimitate' Este o e#perien& care se tr&ie"te(
se %mpline"te prin ea %ns&"i'
,ntimitatea social i recreaional este ne*oia de a se ana2a %n acti*it&i "i e#periene
pl&cute "i de 2oc cu partenerul' Include acti*it&i precumB schim$ul de lume "i po*estiri haioase(
%mp&rt&"irea e*enimentelor curente de *ia&( luatul meselor %mpreun&( practicarea de sporturi "i
2ocuri( dansatul de pl&cere etc' aceste acti*it&i pot include "i prieteni comuni sau rude'
,ntimitatea temporal implic& timpul pe care !iecare partener *a dori s& %l petreac& zilnic cu
cel&lalt pentru acti*it&i intime' Aceast& cantitate de timp *a !i di!erit& pentru cei doi parteneri'
6entru unele persoane 1@+8? de minute pot !i su!iciente( %n timp ce pentru altele dou& ore nu *or
!i su!iciente'
Comunicarea( cum spuneam "i mai de*reme( poate stimula sau diminua intimitatea
cuplului' Stimulati*& este co&'nicar%a dir%ct) a ne*oilor "i dorinelor !iec&rui partener( adic&
atunci cnd mesa2ele sunt clare( directe "i sincere' Inhi$iti*e suntB
mesa2ele mincinoase + partenerii pot mini !ie ca s& se apere de e*entualele re!uzuri sau
con!licte( !ie pot a*ea tul$ur&ri de caracter' 3n am$ele cazuri %ns& minciunile erodeaz&
sentimentele de %ncredere "i iu$ire dintre cei doi'
mesa2ele confuze + cnd mesa2ele sunt neclare( putnd a*ea mai multe %nelesuri' De
e#emplu( dac& soul %i spune soiei sale %ntr+o zi :;n sfrit mi-au dat o prim consistent%
(cum ne permitem s ne facem de cap9 F %n acest caz( soia nu *a "ti cu e#actitate dac& el
se re!er& la mult+*isata c&l&torie de la s!r"itul s&pt&mnii despre care au tot *or$it sau la
a+"i cump&ra !riiderul de care au ne*oieG
mesa2ele paradoxale F sunt cele care e#prim& dou& idei opuse %n acela"i timp' De
e#emplu( un so dominator "i aresi* care %i cere soiei s& %"i e#prime mai clar "i mai des
opiniile proprii sau o soie care plne %n urma unei certe cu soul %i spune acestuia s& nu
in& cont de plnsul ei'
mesa2ele aresi*e F sunt cele care 2inesc( ridiculizeaz&( critic&(
mesa2ele inconruente
=E
Cerard Leleu *or$e"te "i el clar "i pe %neles despre intimitatea %n cuplu( care de alt!el se
constituie ca !undament pentru intimitatea !amilial&G merit& s& menionez aici ceea ce el consider&
condiii pentru o $un& intimitate psihic&B
autocunoa"tereaG
%ncrederea %n sine "i intimitatea cu sineG
a tr&i %n prezent( adic& 0aici "i acum1G
%ndep&rtarea $arierelor !izice -mirosuri nepl&cute( atmos!er& neprielnic&( eliminarea sau
diminuarea comple#elor corporale etc'.G
%ndep&rtarea $arierelor psihice -%n special temerile.G
crearea cadrului pentru dez*oltarea "i mani!estarea senzualit&ii'
7ai multe detalii &se"ti citind c&rile sale ap&rute la Editura Trei -*ezi $i$liora!ia
suplimentar&.'
43 A!ordar%a tran(%n%ra,ional) a fa&ili%i
3n cadrul acestor a$ord&rilor transeneraionale( locul cel mai important %l ocup& teoria lui
7urra9 Do;en( denumit&( dup& numele s&u( teoria -"i terapia. $o;enian&'
M'rra" <o#%n( medic cu specializare %n psihiatrie( "i+a !&cut
rezidena la !aimoasa clinic& 7enniner -7enniner Clinic.(
recunoscut& pentru orientarea sa psihanalitic&' Aici( Do;en a
de*enit din ce %n ce mai nesatis!&cut de conceptele psihanalitice
care nu puteau !i *alidate prin metode "tiini!ice acceptate %n mod
con*enional' Ca urmare( el a %nceput s& dez*olte o nou& teorie
0conceput s corespund n mod precis cu principiile evoluiei i
cu omul ca fiin evolutiv1 -Werr U Do;en( 1HII( p' =E?.' Do;en
"i+a per!ecionat teoria "i dup& mutarea sa la Institutul Naional
pentru S&n&tate 7ental& -INS7. %n Dethesda( 7ar9land( %n 1H@A'
La INS7( Do;en a admis !amilii %ntrei %n secia de cercetare
psihiatric&' Cercetarea acestor !amilii a !ost hidat& de teoria
$o;enian&( "i( ast!el( teoria a !ost e#tins& "i modi!icat& de !iecare
dat& cnd speciali"tii se con!runtau cu in!ormaii noi sau
incompati$ile' 3n timpul celor cinci ani la INS7( cercetarea lui
Do;en s+a centrat pe !amiliile cu copii schizo!reni( "i %n particular
pe relaia sim$iotic& o$ser*at& %ntre mame "i copiii lor' 3n !inal(
teoria s+a dez*oltat pentru a include %ntreaa !amilie( adresndu+se
"i altor tipuri de !amilii'
Esena teoriei $o;eniene este alc&tuit& din opt concepte !undamentale' Aceste concepte
interrelaionate construiesc 0piatra de temelie1 -Qalsh( 1HHE. a teoriei( "i anume sistemul
emoional'
Sistemul emoional include 0!ora pe care $ioloia o de!ine"te ca instinct( reproducere(
acti*itate automat& controlat& de sistemul ner*os autonom( st&ri emoionale su$iecti*e "i
sentimente "i !orele care u*erneaz& sistemele de relaieX 3n termeni lari( sistemul emoional
u*erneaz& Ydansul *ieiiZ %n toate lucrurile *ii1' -Do;en( 1HJ@( p' =I?.'
=J
Un alt termen+cheie de la %nceputul muncii lui Do;en este masa de e"o familial
nedifereniat' Acesta se re!er& la 0unitatea emoional& intens& %ntr+o !amilie care produce
emoionalitate ce inter!ereaz& cu ndirea "i %mpiedic& di!erenierea indi*idului de !amilie1'
-Do;en( 1HJI.' :all noteaz& c& Do;en nu mai utilizeaz& aceast& terminoloie( termenul de
0!uziune1 !iind cel pre!erat %n mod curent' Ast!el( teoria $o;enian& !ace o distincie %ntre
indi*izii care sunt !uzionai "i cei care sunt di!ereniai' Caracteristica pre!erat& este cea de
di!ereniere' 6rezent&m mai 2os cele opt concepte eseniale ale teoriei $o;eniene( %n care
di!erenierea sinelui este considerat& !oarte important&'
1' #iferenierea sinelui' 3n conte#tul unui sistem emoional( di!erenierea sinelui
reprezint& "radul relativ de autonomie pe care un individ l pstreaz, n timp ce
rmne n relaie semnificativ cu ceilali' Ace"ti indi*izi pot transcede nu doar
propriile emoii( ci "i cele ale sistemului lor !amilial' De asemenea( ast!el de
persoane di!ereniate sunt mai !le#i$ile( adapta$ile "i mai autonome' Ca urmare( ele
%"i tr&iesc propriile emoii "i( de"i nu sunt lipsite de con"tiina emoiilor celor din
2urul lor( sunt capa$ile s& menin& un rad de o$iecti*itate "i distan& emoional& !a&
de pro$lemele emoionale proprii sau ale altora' De aceea( se consider& c& indi*izii
nalt difereniai au un eu solid -0solid sel!1., mai inte"rat% Acesta reprezint& pentru
Do;en conceptul de eu care este "hidat n principal de intelect( adic& persoana poate
aciona sau lua decizii pe $aza unor 2udec&i raionale'
Indi*izii cu nivele sczute de difereniere tind s& !ie mult mai riizi "i mai dependeni
emoional de alii( comportamentul !iind direcionat mai dera$& de emoii' Ei sunt hidai
preponderent de pseudo-eul -0pseudo+sel!1. lor' Acesta este un concept de eu care este
ne"ociail cu alii( sensi$il la emoii "i mai puin la 2udec&ile raionale' Ast!el de persoane
*or lua decizii $azate pe sentimente( nu pe principii loice( raionale' De aceea( deciziile
luate %n momente di!erite de timp *or !i inconsistente unele cu altele( dar indi*izii cu
pseudo+eu nu sunt con"tieni de aceast& inconsisten&' Do;en -1HJE. descrie pseudo+eu+ul
ca un eu pretins( adic& un eu !als( dup& cum ar spune Qinnicott( pe care persoana %l poate
simi ca !iind real( de"i nu este'
3n terapia de !amilie $o;enian& se urm&re"te radul di!erenierii sinelui la !iecare
mem$ru al !amiliei( "i %n special al copiilor -mai ales dac& ace"tia sunt adolesceni sau chiar
maturi.' Este mult mai pro$a$il ca persoanele cu un rad mic de di!ereniere a sinelui !a&
de mem$rii !amiliei care dez*olt& anumite simptome s& prezinte "i ele( la rndul lor( alte(
sau chiar acelea"i( simptome( comparati* cu persoanele cu un rad mare de di!ereniere' De
aceea( unul dintre scopurile terapeutice *a !i cre"terea radului de autonomie a mem$rilor
!amiliei( unii !a& de alii'
7ai mult( conceptele de di!ereniere "i !uziune sunt !oarte importante pentru Do;en -ca
"i pentru oricare alt terapeut. "i %n ceea ce pri*e"te ipotezele inter"eneraionale sau
trans"eneraionale' Do;en consider& c& persoanele care p&r&sesc !amilia de oriine cu un
pseudo+eu sau cele care sunt !uzionate cu !amiliile lor de oriine tind s& se c&s&toreasc& cu
persoane cu care *or putea( de asemenea( s& !uzioneze' Ast!el( dou& persoane nedi!ereniate
tind s& se &seasc& unele pe altele' ,ezultatul *a !i separarea emoional de !amilia de
oriine "i !uzionarea soilor' Asta presupune c& pseudo+eul unuia dintre soi se *a $aza pe
pseudo+eul celuilalt( adic& se *or uita unul la cel&lalt pentru a detecta di!erite indicii pentru
a alee modul de reacie emoional& "i de luare a deciziilor' 3n !elul acesta( 0procesele
=I
familiale neproductive trec de la o "eneraie la urmtoarea prin astfel de mariaje1' -Dec*ar
"i Dec*ar( 1HHE.'
8' !rocesul emoional familial nuclear' Acest concept descrie "ama de pattern-uri
relaionale emoionale din sisteme, dintre prini i copii' E#ist& patru mecanisme
utilizate de !amilie pentru a !ace !a& an#iet&ii cnd aceasta de*ine prea intens& %n
!amilia nucleu' Toate cele patru mecanisme pot !i !olosite( dar( de reul&( o !amilie(
mai ales dac& este !uzional&( utilizeaz& %n mod predominant unul sau mai multeB
#istana emoional' 3ntr+un sistem familial fuzional cu nivele nalte de anxietate, un
memru al familiei poate mri distana interpersonal atunci cnd el sau ea nu mai
poate face fa reactivitii emoionale -Do;en( 1HJI.' 4rec*ent( aceasta poate
determina o distan& mai mare dect dore"te( de !apt( indi*idul'
Conflictul marital' Cantitatea de conflict ntr-un mariaj este o funcie a "radului de
fuziune din relaie i a intensitii anxietii corespunztoare' -6apero( 1HH1.' 6oate
a*ea loc un proces ciclic %n care con!lictul este urmat de distan& emoional&( o perioad&
de apropiere cald&( apoi o cre"tere a tensiunii care precipit& un alt con!lict "i( ast!el(
ciclul se perpetueaz&'
&ransmiterea sau proiecia prolemei ctre copil' De multe ori( prolemele dintre soi i
anxietatea acestora tind s fie evitate prin concentrarea lor pe unul sau mai muli copii'
Cel mai comun pattern este ca mama s&+"i concentreze o mare parte din eneria sa
emoional& pe un copil -a2unndu+se chiar la !enomenul de !uziune sim$iotic& %ntre
mam& "i copil.( %n timp ce tat&l se distaneaz& "i este e*itat %n acela"i timp' Copilului pe
care p&rintele se concentreaz& %i sporesc reacti*itatea "i !uziunea sistemului intelectual
"i emoional' De aceea( el este cel mai *ulnera$il la dez*oltarea unor simptome'
#isfuncia ntr-un so' 3n cazul unui cuplu cu un mem$ru inadec*at sau dis!uncional( iar
cel&lalt %n mod deschis adec*at cu scopul de a compensa( se pot dez*olta roluri
reciproce' Acest pattern poate lua amploare "i poate de*eni solid dac& un mem$ru al
!amiliei dez*olt& o maladie !izic& sau mental& cronic&'
=' &riun"hiurile sau trian"ularea' Acest concept este mult leat de cel al proieciei unei
pro$leme asupra unuia sau mai multor copii' Un triunhi este unitatea de az a
interdependenei n sistemul emoional familial' 6entru Do;en( o diad&( adic& un
sistem de dou& persoane( este sta$il& att timp ct ea este calm&' Dac& apar !actori
stresori care determin& cre"terea ni*elului de an#ietate( diada poate r&mne sta$il&(
dar cnd an#ietatea %ntr+o diad& atine un ni*el mai ridicat( o a treia persoan& *a !i
atras& %n cmpul emoional al celor doi' De e#emplu( na"terea primului copil
determin& apariia unui triunhi !ormat din cei doi p&rini "i copil' Sau( atunci cnd
e#ist& un con!lict %ntre soi( soia poate apela la mama sa pentru a+"i reduce
an#ietatea( implicnd+o "i pe aceasta %n con!lictele cu soulG %n !elul acesta apare
triunhiul !ormat din so( soie "i mama soiei' Triunhiurile %ntr+o !amilie pot !i
latente "i s& nu se mani!este %n mod deschis' Totu"i( aceste triunhiuri pot !i acti*ate
-"i se acti*eaz& !rec*ent. %n timpul perioadelor de stres' Dine%neles( ni*elul stresului
sau al an#iet&ii necesar pentru desta$ilizarea diadei este %n strns& le&tur& cu
radul de di!ereniere al celor doi'
A' !rocesul proiectiv al familiei' Acest proces se re!er& la !aptul c& nivelul de
difereniere al prilor trece mai departe la unul sau mai muli dintre copiii lor' 3n
mod o$i"nuit( un copil dintr+o !amilie *a a*ea o implicare emoional& crescut& cu
=H
unul dintre p&rini' Aceast& supraimplicare poate *aria de la p&rintele care e %n mod
e#cesi* %nri2orat de ce se %ntmpl& cu copilul pn& la p&rintele care este e#trem de
ostil aciunilor copilului' Dinamica aceasta deterioreaz& capacitatea copilului de a
!unciona e!icient %n conte#te sociale' Cradul de di!ereniere al p&rinilor "i ni*elul
de stres %n !amilie determin& intensitatea procesului proiecti* al !amiliei'
@' ;ntreruperea 6distanarea7 emoional' 3n %ncercarea de a !ace !a& !uziunii "i
a$senei di!erenierii %n relaiile lor interne( memrii familiei sau semente ale
sistemului e#tins se pot distana unul de altul i pot deveni separai emoional -:all(
1HI1.' De"i indi*idul care %ntrerupe poate p&rea c& !ace !a& relaiei cu !amilia(
indi*idul r&mne mai *ulnera$il la alte relaii intense' Werr -1HI1. suereaz& c&
ntreruperea emoional indic& o pro$lem& + !uziunea dintre eneraii +( rezol*& o
pro$lem& + scade an#ietatea asociat& cu contactul !amilial + "i creeaz& o pro$lem& +
izoleaz& indi*izii care ar putea $ene!icia de contact' Ca rezultat al separ&rii
emoionale( indi*idul r&mne prins %n sistemul emoional al !amiliei "i poate !i mai
puin capa$il s& r&spund& e!icient la situaiile de rezol*are a pro$lemelor' Dis!uncia
consec*ent& se poate mani!esta "i %n alte moduri( cum ar !i relaii super!iciale( $oal&
!izic&( depresie "i comportamente impulsi*e -Qalsh( 1HI?.'
E' !rocesul de transmitere multi"eneraional' &endina puternic de a repeta pattern-
urile disfuncionale ale conduitei emoionale n "eneraii succesive culmineaz cu
nivele sczute de difereniere a eului pentru anumii memri ai "eneraiilor mai
tinere -:all( 1HI1.' Do;en consider& c& indi*izii la ni*eluri echi*alente de
di!ereniere( deci !ie di!ereniai( !ie !uzionai( se &sesc unul pe altul "i se c&s&toresc
"i pot a*ea unul sau mai muli copii cu ni*eluri mai sc&zute de di!ereniere' De
aceea( ne putem a"tepta ca aceste ata"amente sau distan&ri s& !ie mai accentuate la
copii dect au !ost la p&rinii lor' Deoarece pattern+ul repetiti* determin& %n mod
succesi* ni*ele mai sc&zute de di!ereniere la eneraiile urm&toare( procesul
culmineaz& cu un ultim ni*el de dis!uncie( adic& ata"amentele -adic& !uziunile. sau
distan&rile emoionale care determin& apariia di!eritelor simptome care !ac ca
persoana sau !amilia s& recur& la terapie'
J' !oziia de frate sau sor' Vrsta mai mare "i distri$uia pe se#e %ntre !rai %n acelea"i
eneraii au o puternic& in!luen& asupra comportamentului -:all( 1HI1.' Cercet&rile lui
Qalter Toman -1HEH. descriu roluri di!erite pe care indi*izii le mani!est& ca rezultat al
poziiei lor %n !amiliile de oriine( cum ar !i copilul cel mai mare( sora mai mic&( cel mai
mic copil' De e#emplu( %ntr+o !amilie cu muli copii( ultimul copil( cel mai mic( poate s&
!ie cu totul inorat din punct de *edere a!ecti*( din cauza preocup&rii "i stresului p&rinilor
pentru asiurarea hranei "i securit&ii !amiliei' Do;en suera( de asemenea( c& pattern+
urile interacti*e dintre cuplurile maritale pot !i leate de rolurile indi*izilor din !amiliile
lor de oriine'
I' !rocesul emoional al societii 6re"resia social7' Acest concept+cheie al lui Do;en are
%n *edere !aptul c& procesele caracteristice !amiliilor pot !i o$ser*ate "i %n interaciunile la
ni*el social' De e#emplu( deoarece e#ist& o an#ietate crescut& "i un stres continuu cauzate
de crim&( "oma2 "i poluare( e#ist& "i o tendin& social& c&tre reacti*itate emoional& "i o
pro$a$ilitate sc&zut& a indi*idului de a+"i utiliza e!icient procesele emoionale' Do;en
o$ser*a c& istoria recent& a societ&ii noastre pare s& re!lecte acest tip de reresie( adic&
societatea poate !ace !a& cu succes unor !actori stresori situaionali acui( dar e"ueaz&
cnd !actorii stresori se cronicizeaz&' Din pricina stresului cronic( att societatea( ct "i
A?
!amilia pierd contactul cu principiile sistemului lor intelectual "i *or aciona %n *irtutea
sistemului emoional( pierzndu+"i o$iecti*itatea'
R%?'&at'l ca.itol'l'i
Acest capitol l+am dedicat ctor*a elemente de *ia& !amilial&' Am ales s& %i *or$esc despreB
etapele *ieii de !amilieB etapa adultului tn&r( etapa cuplului nou( c&s&torit( etapa !amiliei
cu copii mici( etapa !amiliei cu copii adolesceni( etapa cui$ului 0ol1 cnd copii p&r&sesc
!amilia de $az&( etapa !amiliei cu p&rinii %n *rst&'
procesele !amiliei( unde m+am oprit asupra a dou& dintre eleB intercunoa"terea "i
comunicarea( punnd accent pe !actorii !acilitatori "i inhi$itori ai lor "i pe importana lor
%n mani!estarea "i p&strarea intimit&ii'
a$ordarea transeneraional& a lui 7urra9 Do;en( una dintre cele mai cuprinz&toare
a$ord&ri psiholoice ale !amiliei' Pi+am prezentat conceptele !undamentale ale acestei
orient&ri "i o s& ne !olosim de ele "i cnd *om studia metodele de cercetare %n psiholoia
!amiliei( unde enorama reprezint& un instrument e#trem de util' A"a c& te in*it s& dai
mare importan& acestui capitol'
6entru a apro!unda ceea ce i+am prezentat %i recomand cu c&ldur& c&rile din $i$liora!ia
suplimentar&'
Gloar d% t%r&%ni foloi,i
Coali,i% alian& %ntre dou& persoane %mpotri*a unei a treia' Atunci cnd se
realizeaz& %ntre un p&rinte "i un copil( *or$im de coaliie
transeneraional&'
Co&'nicar%
analo(ic)
comunicare %n care mesa2ul are mai multe sensuri'
Co&'nicar%
di(ital)
comunicare %n care mesa2ul are un sinur re!erent'
Dif%r%n,i%r%a
in%l'i
radul relati* de autonomie pe care un indi*id %l p&streaz&( %n timp ce
r&mne %n relaie semni!icati*& cu ceilali( capacitatea de a+"i tr&i
propriile emoii "i de a p&stra o$iecti*itatea !a& de pro$lemele
emoionale proprii sau ale altora'
Eta.) d% @ia,)
fa&ilial)
perioad& din e#istena !amiliei caracterizat& printr+un anumit tip de
oranizare "i care se con!runt& cu pro*oc&ri speci!ice'
F'?i'n% stare a eului opus& di!erenierii' Estomparea ranielor dintre sine "i alii(
a celor dintre sistemele emoional "i intelectual'
Inti&itat% relaie personal& apropiat&( !amilar& "i de reul& a!ectuoas& sau de
draoste cu o alt& persoan& care presupune o cunoa"tere detaliat& sau o
%neleere pro!und& a celeilalte persoane( precum "i o e#primare acti*& a
ndurilor "i sentimentelor'
I'!ir% sentimentul puternic de a!eciune( atracie "i unire a celor doi parteneri
care !ormeaz& cuplul( dar "i %ntre p&rini "i copii'
Proc%'l .roi%cti@
al fa&ili%i
transmiterea ni*elului de di!ereniere de la p&rini la unul sau mai muli
copii
A1
S%.arar%
%&o,ional)
mecanism de distanare !izic& "iNsau emoional& prin care un mem$ru al
!amilie !ace !a& an#iet&ii crescute din !amilie
Tran&it%r%
tran(%n%ra,ional)
tendina puternic& de a repeta pattern+urile dis!uncionale ale
conduitei emoionale %n eneraii succesi*e culmineaz& cu ni*ele
sc&zute de di!ereniere a eului pentru anumii mem$ri ai eneraiilor
mai tinere -:all( 1HI1.
Trian('lar% proces prin care o a treia persoan& este atras& %n cmpul emoional al unei
diade( pentru a diminua an#ietatea( dar nu pentru a o rezol*a'
E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar
1' Caracterizeaz& !iecare stadiu prin care a trecut !amilia %n care ai crescut' Stai de *or$& cu
un cole "i %mp&rt&"ii+*& caracteriz&rile' 5$ser*ai similarit&ile "i di!erenele dintre
e#perienele din !iecare stadiu aparinnd celor dou& !amilii'
8' Ia+i cte*a minute pentru a *iziona( %n plan interior( !ilmul e*enimentelor importante din
*iaa !amiliei tale' 5$ser*& cu atenie acele resurse ale !amiliei care au !acilitat
des!&"urarea e*enimentelor pl&cute "i dep&"irea cu succes a celor nepl&cute sau mai puin
pl&cute' Listeaz& resursele !amiliei tale pe o !oaie de hrtie' Discut& cu coleul sau colea
ta de $anc& resursele identi!icate "i rupai+le dup& urm&toarele criteriiB resurse umane(
resurse non+umane( resurse comunitare' Sta$ilii( %n rupuri de cte A( care sunt
principalele caracteristici ale resurselor !amiliale' ,ealizai un poster cu aceste
caracteristici' -e#erciiu realizat de Elena Anhel( psiholo "i consilier "colar'.
=' Sta$ile"te stadiul %n care te a!li acum cu !amilia pe care i+ai !ormat+o "i menioneaz& care
sunt pro*oc&rile pe care le %ntmpini'
43 ,ealizeaz& o diad& cu un cole -o cole&.' Stai de *or$& despre orice timp de @ minute
!iecare( dar cnd *or$e"te cel&lalt( tu doar ascult& "i o$ser*& procesul de comunicare'
Adic& urm&re"te att CE spune( mesa2ul *er$al( ct "i CU7 spune( tonul( in!le#iunile(
pri*irea( esturile( poziia corpului' Comentai ulterior %mpreun& care elemente ar putea
!acilita relaiile *oastre de cuplu "i care le+ar putea $loca'
@' Tu ce !el de draoste mani!e"ti !a& de partenerul -partenera. ta/ Arumenteaz&'
E' E*alueaz& cele nou& tipuri de intimitate -descrise de D' Daarozzi. din cuplul t&u sau al
unui cuplu pe care %l cuno"ti $ine'
J' Care crezi c& este propriul t&u ni*el de di!ereniere a sinelui/ Arumenteaz&' Apoi
%mp&rt&"e"te acest lucru cu unul dintre coleii cu care te+ai simi con!orta$il !&cnd asta'
3i spune ce*a ceea ce simi "i !aci %n %mp&rt&"ire despre a$ilit&ile "i modul %n care te
dez*&lui/
I' 3n ce situaii te+ai distanat emoional de mem$rii !amiliei tale "i %n ce momente ai
!uzionat/
H' Ce consecine au decurs din poziia ta %n !ratrie/
<i!lio(rafi% '.li&%ntar)
DECVA,( D'S'( DECVA,( ,'M'( Famil/ &herap/% ( )/stemic ,nte"ration( All9n U Dacon(
Doston( 1HHE'
D5QEN( 7'( Famil/ therap/ in clinical practice( Mason Aronson( Ne; Ror<( 1HJI'
A8
D5QEN( 7'( Famil/ therap/ after <= /ears' 3n S' Arieti -Ed.( (merican handoo- of ps/chiatr/,
1ol% =( Dasic Doo<s( Ne; Ror<( 1HJ@'
CIU6E,CO( C'( ,ADU+CENC( L'( $anipularea "ndirii i comportamentului * profeii care se
automplinesc, Ed' S6E,( Ducure"ti( 8??1'
4,577( E'( (rta de a iui, Ed' Anima( Ducure"ti( 1HI@'
LELEU( C'( Cum s fim fericii n cuplu% ,ntimitate, senzualitate, sexualitate%, Ed' Trei( Ducure"ti(
8??A'
LELEU( C'( Cum s fim fericii n cuplu% ;ntre fidelitate i infidelitate%, Ed' Trei( Ducure"ti( 8??='
LIEDE,( 6'( 7U,6:R( C'( SC:QA,TT( A'7'( Copii aduli, prini aduli, Ed' Niculescu(
Ducure"ti( 8???'
7IT,54AN( I'( CIU6E,CO C'( ,ntroducere n psihosociolo"ia i psihosexolo"ia familiei(
Ducure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ'
7IT,54AN( I'( VASILE( D'( &erapii de familie( Ed' S6E,( Ducure"ti( 8???( 8??A
,e*ista de 6sihoterapie E#perienial&( Ed' S6E,( Ducure"ti
NIC:5LS( 7'( SC:A,TT( ,'( &erapia de familie * concepte i metode, traducere "i pu$licare
autorizat& de Asociaia de terapie !amilial&( 8??@( oriinal pu$licat& de All9n U Dacon( 8??A'
A=
CAPITOLUL 4
Str% +i tra'&% fa&ilial%
Capitolul acesta prezint& teme !a& de care eu am un interes deose$it( datorit& specializ&rii
mele ca terapeut -%n terapia traumei "i terapia de cuplu "i !amilie.' Am %ncercat totu"i s& nu %i
%ncarc memoria cu prea multe lucruri( de"i tentaia( recunosc( a e#istat' )i asta mai ales c&(
deseori( oamenii mani!est& reineri( pre2udec&i( tot !elul de mecanisme de ap&rare %n !aa
su!erinei umaneG totu"i( ele se asociaz& empatiei "i dorinei de a a2uta' Sunt con*ins& c& toate
acestea e#ist& "i %n tine' Sunt con*ins&( de asemenea( c& "i %n !amilia ta au e#istat e*eniment
stresante sau chiar traumatizante -"i poate tocmai datorit& lor te a!li la aceast& !acultate( studiind
acum psiholoia !amililei>.' Ele *or !i de a2utor acum( cnd *ei ad&ua o nou& lumin& asupra
e!ectelor lor asupra ta "i a !amiliei tale' Cnd *ei termina de parcurs capitolul( m& a"tept( ca pe
ln& %neleerea mai pro!und& a propriei tale e#periene( s& cuno"ti urm&toareleB
ce %nseamn& un e*eniment stresant "i e*eniment traumaticG
ce %nseamn& traum& psihic&G
care sunt traumele !amilialeG
care sunt cele "ase traume centrale "i !azele prin care trece persoana "i !amilia %n urma
traumatiz&riiG
s& descrii principalele e!ecte asupra mem$rilor "i asupra !amiliei ale traumelor !amilialeG
13 E@%ni&%nt% tr%ant% +i %@%ni&%nt% tra'&ati?ant%
4amilia se dore"te a !i( la momentul constituirii sale( unul dintre !actorii de echili$ru ai
persoanei( poate chiar cel mai important' De+a lunul timpului( %n numeroase cazuri( acest !apt se
trans!orm& %n realitate( dar %n altele( prea multe chiar( !amilia se trans!orm& %n iz*or al su!erinei
"i al izol&rii indi*idului'
5rice !amilie tra*erseaz& momente di!icile care necesit& reoraniz&ri( renun&ri la unele
pattern+uri de comportament "i ela$orarea altora' Aceste momente reprezint& surse de stres pentru
!amilie'
S' 7inuchin -1HJA. consider& c& e#ist& patru surse de stres pentru sistemul !amilialB
1' Contactul stresant al unui memru al familiei cu fore extraconju"ale% De e#emplu( dac& unul
dintre soi este stresat din cauza pro$lemelor de la ser*iciu( el poate %ncepe s&+"i critice
partenerul sau chiar s& deturneze con!lictul spre copii( atacndu+i pe ace"tia( cu sau !&r&
moti*' Acest !apt poate duce la izolarea mem$rului tensionat prin aliana celuilalt mem$ru cu
copiii( ca reacie de ap&rare !a& de stres' Sau dac& un copil are di!icult&i de interare %n
mediul "colar( p&rinii e posi$il s& reacioneze di!erit -mama poate e#aera pro$lema( %n timp
ce tat&l o poate minimaliza. ceea ce !ace ca rania %n su$sistemul marital s& se riidizeze'
8' Contactul stresant al ntre"ii familii cu fore extrafamiliale% Un sistem !amilial poate !i
puternic a!ectat de e!ectele unei recesiuni economice( de mutarea %ntr+un alt ora" sau alt& ar&(
mecanismele de rezisten& ale !amiliei sunt ameninate semni!icati* de s&r&cie sau de
discriminare'
=' )tresul n perioada de tranziie din familie% E#ist& multe !aze %n e*oluia natural& a unei
!amilii( iar ele necesit& o neociere a unor noi reuli( ceea ce duce la con!licte' Acestea o!er&
mem$rilor !amiliei( dar "i !amiliei ca %ntre( ocazii pentru o nou& cre"tere' Dac& aceste
con!licte nu se rezol*& ele duc %n timp la alte di!icult&i' E#emplul este cel al tranziiei
AA
copilului spre adolescen&' Adolescena presupune multe contacte ale copilului cu lumea
e#tra!amilial&( iar statusul lui %n aceast& perioad& se schim$&' ,elaiile cu p&rinii se modi!ic&(
el a*nd ne*oie de mai mult& autonomie "i responsa$ilitate' Tranzaciile su$sistemului
parental cu adolescentul *or tre$ui schim$ate de la p&rini F copil la p&rini F aduli tineri'
Ast!el( rezultatul *a !i o adaptare reu"it&' 3n unele cazuri mama( de e#emplu( poate rezista
schim$&rilor relaiei ei cu !iul N !iica adolescent&( pentru c& asta ar presupune schim$&ri %n
relaia ei cu soul' Ast!el( %n loc s&+"i modi!ice atitudinea( ea poate ataca adolescentul "i
su$mina autoritatea lui' Dac& tatal intr& %n con!lict de partea copilului( se !ormeaz& o coaliie
cros+eneraional& nepotri*it& care se poate eneraliza pn& cnd toat& !amilia se a!l& %n
con!lict' Dac& nu se produc schim$&ri adaptati*e( *or aparea seturi dis!uncionale ce se *or
acti*a ori de cte ori *or e#ista con!licte'
A' )tresul cauzat de o prolem idiosincratic% Un e#emplu de ast!el de situaie este prezena
unui mem$ru $olna* cronic sau retardat' Aceste pro$leme idiosincratice pot supra%nc&rca
!amilia( resursele "i mecanismele ei de rezisten&( deoarece !unciile mem$rului respecti*
tre$uie preluate de ali mem$rii ai !amiliei' Este posi$il( de asemenea( ca %ntr+o anumit& !az&
de e*oluie a !amiliei "i a pro$lemei cu care se con!runt& s& e#iste adaptare( dar mai trziu(
adaptarea s& !ie %nreunat& de intrarea %ntr+o alt& !az& de e*oluie' De e#emplu( o !amilie cu
un copil autist se poate adapta %n perioada %n care este mic( dar poate s& !ie dep&"it& de
di!icult&i atunci cnd acesta este mai mare'
7a2oritatea !amiliilor su!er& mari pierderi sau trec prin e*enimente care acioneaz& neati* %n
structura lor pro!und& "i le %mpiedic& !uncionalitatea normal&' A" denumi aceste e*enimente ca
traumatizante' Ele produc traume nu doar %n indi*idul care este martorul sau su$iectul care trece
printr+un ast!el de e*eniment( ci "i %n sistemul !amilial( %n toate componentele saleB mem$rii(
ranie( !uncii( relaii etc' Ast!el principalele di!erene dintre e*enimentele stresante "i cele
traumatizante constau %nB
intensitatea lor F cele traumatice sunt mult mai intes resimite de persoan& "i !amiliiG
e!ectele lor asupra persoanei sau !amiliei F cele stresante produc dezoranizarea !amiliei pe o
perdioad& determinat&( dup& care re*in la starea iniial& de !uncionare( %n timp ce
e*enimentele traumatizante persist& mult %n timp( poate pentru totdeauna "i produc schim$&ri
de structur& a !amiliei( care nu %ntotdeauna pot !i re!&cute'
5ricum( rania %ntre stresant "i traumatizant este !oarte !in&G ceea ce pentru o persoan& sau
!amilie este ce*a stresant( pentru altele poate !i traumatizant -de e#emplu( di*orul.'
8venimentele traumatice sunt de!inite -DS7 III+,( DS7+IV. ca :evenimente care se afl
n afara orizontului normal de ateptare i astfel reprezint pentru aproape toi oamenii un stres
sever9% Deoarece stresul este se*er "i uneori ast!el de e*enimente au o durat& %ndelunat&(
e!ectele pertur$atoare asupra personalit&ii umane sunt de durat& "i la ni*ele pro!unde' Am redat
mai 2os din DS7 III+, scala !actorilor sociali de stres la copii -ta$elul 1. "i la aduli -ta$elul 8.'
Ta!%l'l 10 Scala factorilor ociali d% tr% la co.ii B 'ra DSM IIIBR
Cod Concept E#emple de !actori stresaniB
E*enimente acute
Circumstane de *ia& mai dura$ile
1 nu e#ist& !actori
stresani
nu e#ist& e*enimente acute
care s& !ie %n relaie cu
tul$urarea
nu e#ist& circumstane de *ia& mai
dura$ile care s& !ie %n relaie cu
tul$urarea
A@
8 u"or desp&rirea de un prieten sau
prieten&( schim$area de "coal&
alomeraia %n condiiile de locuit(
certuri !amiliale
= mediu e#matriculare( na"terea unui
!rate sau a unei surori
$oala cronic& "i in*alidant& a unui
p&rinte( certuri constante ale
p&rinilor
A se*er desp&rirea p&rinilor( sarcin&
nedorit&( arest
p&rini se*eri sau represi*i( $oala
cronic& "i mortal& a unui p&rinte(
di!erite intern&ri %n spitale "i
sanatorii
@ !oarte se*er
-e#trem.
a$uz se#ual sau maltratare
corporal&
moartea unui p&rinte a$uz se#ual
repetat sau maltratare corporal&
E catastro!al moartea am$ilor p&rini $oala cronic& mortal&
? in!ormaii
insu!iciente sau
nici o
modi!icare a
st&rii
Ta!%l'l 23 Scala %@%rit),ii factorilor .i/oociali d% tr% la ad'l,i B 'ra DSM III BR
Cod Concept E#emple de !actori stresaniB
E*enimente acute
Circumstane de *ia& mai
dura$ile
1 nici un !actor
stresant
Nu e#ist& e*enimente acute
care s& !ie %n relaie cu
tul$urarea
nu e#ist& circumstane de *ia&
mai dura$ile care s& !ie %n
relaie cu tul$urarea
8 u"or ruperea relaiilor cu un prieten
sau prieten&G %nceperea sau
s!r"itul "coliiG copilul
p&r&se"te casa p&rinilor
alomeraie %n condiiile de
locuitG certuri !amiliale
= mediu c&s&torie( separarea de partener
sau partener&G pierderea locului
de munc&G pensionare( a*ort
spontan
pro$leme maritale( di!icult&i
!inanciare( certuri cu superiorii
statutul de p&rinte unic
A se*er di*or( na"terea primului copil "oma2( s&r&cie
@ !oarte se*er
-e#trem.
moartea partenerului sau
partenerei( dianosticarea unei
maladii somatice ra*e( starea
de *ictim& a unei *iolene(
propria maladie cronic& se*er&
sau a unui copil
maltratare corporal& dura$il&
sau a$uz se#ual
E catastro!al moartea unui copil( sinuciderea
partenerului sau partenerei(
dezastru natural
luarea ca ostatic( prizonieratul
%ntr+un la&r de concentrare
? in!ormaii
insu!iciente sau nici
o modi!icare a st&rii
AE
Utiliznd cele dou& scale din DS7 III+, am ales urm&toarele e*enimente !amiliale ce pot
produce traume att mem$rilor !amiliei( ct "i sistemului !amilial' Iat& mai 2os lista alc&tuit&B
Certuri *iolente %n !amilie
A$uz !izic -$&t&i !rec*ente.
A$uz se#ual al copilului
Delic*ena unui p&rinte
Separarea p&rinilor
Di*orul p&rinilor
Insatis!acie pro!esional& pro!und& a unui p&rinte
)oma2ul unui p&rinte
)oma2ul am$ilor p&rini
Situaie material& !oarte precar&
Doal& !izic& sau psihic& se*er& "i cronic& a unui p&rinte
Doal& !izic& sau psihic& se*er& "i cronic& a unui !rate
7oartea unui p&rinte
7oartea am$ilor p&rini
7oartea unuia dintre !rai
Suicidul unui p&rinte
Suicidul unui !rate
Sintetiznd aceste e*enimente( putem a2une la cte*a cateorii de e*enimente care
destructureaz& !amiliile "i indi*iziiB
A$uzurileB emoional( !izic( se#ualG
Delic*ena unui mem$ru( %n special p&rinteG
Separarea mem$rilor -prin p&r&sire( di*or.G
S&r&cieG
)oma2G
Decesul unui mem$ruG
Doala ra*& a unui mem$ru'
Toate aceste e*enimente pot aciona separat sau %mpreun& intensi!icndu+"i %n acest ultim caz
!ora de destrucie psiho+social&'
Dac& am discutat despre e*enimente traumatizante( consider important "i s& di!ereniez
e*enimentul traumatizant -!amilial. de situaia traumatizant% Aceasta din urm& cuprinde "i
mediul %n care se a!l& persoana sau !amilia care trece prin e*enimentul respecti*' 03ntr+o *iziune
dialectic& a conceptului de situaie( !actorii situaionali se lea& %ntotdeauna de su$iectul care
tr&ie"te "i acioneaz&1 -C' 4ischer "i 6' ,iedesser( 1HHI( p' E=.' 6ersoana tr&ie"te o anume situaie
traumatic& %n particularitatea ei istoric& "i indi*idual&( ast!el c& %ncerc&rile persoanei de a o dep&"i
este pro!und dependent& de aceast& e#perien& indi*idual&' De aceea( %ntotdeauna situaiile
traumatizante *or !i di!erite de la indi*id la indi*id( chiar dac& e*enimentul traumatizant *a !i
acela"i' Ast!el( !iecare mem$ru al !amiliei *a percepe di!erit "i *a tr&i di!erit acela"i e*eniment'
AJ
De e#emplu( di*orul p&rinilor poate determina la unul dintre cei doi copii ai !amiliei delic*en&(
pe cnd la cel&lalt s& nu ai$& e!ecte neati*e ma2ore'
3nainte de a *or$i despre e!ectele lor ca situaii traumatizante "i reaciile pe care mem$rii
sau !amilia ca %ntre le au la ele( s& descriem %n cte*a rnduri !iecare cateorie %n parte'
23 E@%ni&%nt% tra'&ati?ant% fa&ilial%
A!'?'l fi?ic= %&o,ional +i %>'al
Cel mai des( termenul de 0a$uz1 se !olose"te %n lim$a2ul 2uridic( dar el apare !rec*ent "i %n
lim$a2ul psiholoic' Dicionarul e#plicati* al lim$ii romne %ncearc& s& ne l&mureasc& a!irmnd
c& a$uzul este o 0%nc&lcare a lealit&ii1 sau 0%ntre$uinarea !&r& m&sur& a unui lucru1( dar putem
s& %neleem acest termen nuanat atunci cnd ne re!erim la cele trei mari tipuri de a$uzuri de care
se ocup& psiholoii "i mai ales psihoterapeuii F a$uzul !izic( a$uzul emoional "i a$uzul se#ual'
3n primul rnd( cel mai u"or de identi!icat "i de analizat este auzul fizic' Vor$im de o
persoan&( !ie adult( !ie copil( c& este *ictima unui a$uz !izic( dac& acea persoan& su!er& o durere
!izic& -%nsoit& de cele mai multe ori "i de su!erin& emoional&. %n urma unor aciuni pro*ocatoare
de r&ni !izice cum ar !iB $&t&ile( trasul de p&r( arderea pielii cu iara sau leatul de mini etc'
Desiur( putem recunoa"te aici unele m&suri a"a+zis 0educati*e1 aplicate de p&rinii mult prea
zelo"i %n a %ndrepta comportamentul minorilor sau chiar al adulilor 0c&zui %n re"eal&1' Nu
%nseamn& c& a da o palm& peste !und copilului neastmp&rat constituie un a$uz !izic la adresa lui(
ci dac& aceste palme se %nmulesc( de*in tot mai !rec*ente( puternice sau *izeaz& "i alte p&ri ale
corpului -care e*ident sunt mult mai sensi$ile la atinere. "i las& urme ca cele$rele *n&t&i( r&ni
sau chiar( mai ra*( mutil&ri ale corpului *ictimei se a2une la situaia de a$uz' Tot %n cateoria
a$uzului !izic pot intra suprasolicitarea "colar& "i e#ploatarea prin munc&'
Lucrurile nu sunt la !el de clare %n situaia auzului emoional' De data aceasta( a$uzul
este mult mai su$til "i *izeaz& sentimentele "i personalitatea *ictimei' Este *or$a despre
comportamente mult mai reu de e*ideniat( deoarece nu las& nici o urm& !izic& F $rutalit&i $ine
controlate( comportamente sadice( mani!est&ri de respinere( neli2en&( e#iene disproporionate
!a& de *rsta copilului' A$uzul emoional const& %n a pro*oca %n persoana cu care suntem %n
relaie sentimente puternice de team&( nesiuran&( *ino*&ie( nelini"te( ru"ine( umilin&(
inutilitate( incapacitate( !urie etc' 6e scurt( %nseamn& ca *ictima s& tr&iasc& mult timp su$ aciunea
unor emoii neati*e( care au e!ecte puternic destructi*e asupra personalit&ii ei' 4ormele su$ care
apare cel mai des a$uzul emoional este critica, autoritatea, ameninarea, nencrederea,
respin"erea, ne"lijena' 5 persoan& e#cesi* de critic&( sau una care nu accept& alte p&reri sau care
mani!est& mai mereu o atitudine de ne%ncredere d& na"tere %n cel cu care este %n relaie la
cople"itoare sentimente de in!erioritate( ceea ce $locheaz& mani!estarea a$ilit&ilor persoanei care
ar putea duce la a se dez*olta li$er "i armonios' ,eplici ca 0#oamne, ct de nendemnatic poi
s fii>1( 0'u-i, dra", facultatea de nasul tu1( sau 0'-am vzut copil mai
neastmprat4prost4tmpit etc% n viaa mea>1 sau 0'iciodat nu faci i tu o trea ca lumea>1
su$mineaz& %ncrederea %n sine a copilului sau partenerului care crede( sau a2une s& cread&( c& a"a
este el' Copilul( %n special( nu poate !ace di!erena %ntre cum este el( cum poate fi el "i cum este
perceput de p&rinte -sau %n*&&tor( pro!esor etc'.' 3n !elul acesta( el *a de*eni incapa$il s& %"i
!ormeze o identitate de sine care s& %l a2ute s& r&z$at& %n *ia& deoarece nu *a a*ea su!icient&
%ncredere( putere de a lupta( capacitate de a se autoa!irma ast!el %nct s& se respecte "i pe sine "i
pe alii' Va a*ea multe "anse de a de*eni !ie prea o$edient( supus %n permanen& dorinelor
AI
celorlali -pentru el !iind ade*&rate lei.( !ie re$el( aresi*( mereu %mpotri*a tuturor celor ce
%ncearc& s& %i impun& anumite norme sau reuli( inclusi* %mpotri*a sa'
4oarte des critca determin& %n persoana care o prime"te sentimentul c& nu este acceptat&
a"a cum este' Acest lucru este !oarte aproape de respinere' Dar uneori se a2une chiar pn& la a
respine propriul copil sau partener( cu replici de enulB 0$ai ine nu te aveam4ai muri ca s
scap de tine1( 0#e cnd te-am nscut, ne-ai adus numai proleme1( 0&u ai stricat echilirul
familiei noastre1( 07ai ine te avortam4nu te adoptam1( 0(cum nele" de ce te-a prsit fostul
partener4mama ta1'
Neli2ena presupune a inora necesit&ile de zi cu zi ale persoanei -de reul& ale
copiilor.G ea poate !i mai dera$& !izic& ccea ce %nseamn& a nu+l hr&ni( sp&la( a+l pri*a de somn
sau de li$ertate( sau mai dera$& emoional&B a nu+i *or$i( a nu+i o!eri atenie "i draoste( a pri*a
copilul de posi$ilitatea de a se 2uca de a e#plora lumea etc' Dar ele de reul& se com$in&( pentru
c& neli2ena !izic& duce automat "i la un rad de neli2are emoional&( innd cont c& atinerea
este calea prin care se mani!est& ri2a( draostea( tandreea'
3n cazul auzului sexual( lucrurile se complic&G a*em de a !ace aici cu aresarea celei mai
intime p&rii a persoanei( adic& a zonelor sale enitale( anale sau orale( !&r& acordul preala$il al
persoanei( %n scopul o$inerii pl&cerii( se#uale sau de alt& natur&' Nu tre$uie neap&rat s& !ie *or$a
de un *iolG acesta este doar un tip( !oarte ra*( de a$uz se#ual' Tot %n cateoria a$uzurilor se#uale
intr& "i a"a numitele 02ocurile se#uale1 -atinerea %n scopul satis!acerii curiozit&ii sau al o$inerii
pl&cerii a zonelor se#uale + sni( *ul*&( penis. care se practic& uneori %ntre copii( sau %ntre un
adult "i copii' Unele pot !i inocente( dar atunci cnd se !oreaz&( cnd se trece peste re!uzul
persoanei de a participa sau cnd se apeleaz& la mi2loace de pedepsire dac& nu se particip& la
ast!el de 2ocuri( putem *or$i de prezena unui a$uz se#ual'
6rintre cele mai ra*e !orme de a$uz se#ual se a!l& !orarea persoanei de a participa la
acti*it&i cu caracter se#ual( cum ar !i pornora!ie( se# %n rup( prostituie'
Cel mai ra* tip de a$uz se#ual care poate apare %n cadrul !amiliei este incestul( adic&
practicarea de relaii sexuale ntre memrii unei familii' )i incestul %m$rac& mai multe !orme( %n
!uncie de ce relaie de rudenie e#ist& %ntre mem$rii implicai %n relaiile se#ualeB tat&+!iic&(
mam&+!iu( $unic&+nepot( *&r+*eri"oar&( etc' Cel mai des %ntlnit este incestul tat&+!iic&' Ar p&rea
c& incestul se %ntlne"te doar %n mediile sociale caracterizate prin educaie de!icitar&( imoralitate(
condiii socio+culturale de!a*orizate( dar lucrurile nu stau a"a' El apare %n toate tipurile de medii
"i su$ di*erse aspecte -tipuri de relaii se#uale.'
Centrul Naional pentru A$uz "i Neli2area Copilului din SUA de!ine"te a$uzul se#ual ca
reprezentnd contacte i interaciuni ntre un copil i o persoan adult, n care copilul este
folosit pentru stimularea sexual a acelui adult sau a altei persoane3 A$uzul se#ual poate !i
comis "i de o persoan& su$ *rsta de 1I ani( dac& acea persoan& este( !ie semni!icati* mai mare
dect *ictima -cu cel puin @ ani.( !ie %ntr+o poziie care+i o!er& putere "i control asupra copilului'
E*ident( a$uzul se#ual se asociaz& !oarte !rec*ent cu a$uzul emoional "i !izic'
A$uzul se#ual las& urme adnci %n personalitatea *ictimei( deoarece se asociaz& cu
pro!unde sentimente de neputin -de a !ace !a& situaiei.( de vinovie -c& nu a !ost %n stare s&
re!uze sau s& !u& etc'.( de murdrie, de respin"ere a propriei persoane i mai ales a corpului, de
team( mai ales c& a$uzatorii "tiu !oarte $ine s& induc& %n mod *oit aceste st&ri' Deseori apar
"nduri i tentative de sinucidere cu scopul de a sc&pa de durerea psihic& pricinuit& "i de po*ara
secretului F cele mai multe *ictime in ascuns acest !apt de team& c& nu *or !i crezute( c& *or !i
stimatizate sau mai r&u acuzate c& ele au pro*ocat %n *reun !el actul respecti*' Alteori( e!ectele
sunt att de pro!unde "i sta$ilizate %n personalitatea *ictimelor %nct ele a2un 0*ictime perpetue1
sau aresori'
AH
De"i e#ist& mitul con!orm a$uzatorii sunt persoane str&ine( studiile arat& c& persoanele
care a$uzeaz& sunt de cele mai multe ori persoane din apropierea *ictimei( persoane pe care
*ictima le cunoa"te "i chiar le in*este"te cu un anumit rad de %ncredere' Dac& %n cazul a$uzului
!izic "i al celui se#ual a$uzatorul este de cele mai multe ori con"tient de ceea ce !ace( %n cazul
a$uzului emoional uneori persoana a$uzi*& nu este con"tient& de e!ectele actelor sale' Ast!el(
persoane care au !ost la rndul lor a$uzate de*in a$uzatori cu scopul de se simi puternici( %n
control( de a se r&z$una %ntr+un !el' Din practica noastr& "i din literatura de specialitate a!l&m c&
cel mai des ast!el de persoane suntB p&rinii( rudele apropiate( concu$inii( cadrele didactice(
medicii( preoii( prietenii( "e!ii'
Nu doar $&r$aii sunt cei care a$uzeaz&( de"i num&rul lor este semni!icati* mai crescut
datorit& !izioloiei "i educaiei care a e#istat mult& *reme( dar !rec*ent apar !emei care sunt
e#perte %n a$uz emoional sau !emei implicate %n a$uzul se#ual' Vrsta nu are nici o importan&(
a$uzatorii putnd !i de *rste !oarte di!erite'
Toate aceste !orme de a$uz se re&sesc %n denumirea eneric& de &altratatr%'
D%lic@%n,a 'n'i &%&!r'
Delic*ena unui mem$ru este o situaie care apare de cele mai multe ori %n urma unor acte
aresi*e sau contrare leii' Este o situaie de patoloie ra*& !amilial&' De aceea( ea este %nc& "i
mai dureroas& pentru ceilali mem$rii ai !amiliei( deoarece( pe ln& modelul ine!icient de
educaie pe care %l prezint& mem$rul delic*ent( deseori se produce "i pierderea acestui mem$ru
prin detenia care urmeaz& actelor sale' Copiii p&rinilor delic*eni au deseori sentimente de 2en&
social&( de in!erioritate( an#ietate crescut&( di!icult&i de adaptare "colar& "i social&( la$ilitate "i
reresie emoional&( !railitate moral&( tendine e#aerate spre izolare social& sau *iolen& etc'
Unul dintre cele mai ra*e e!ecte !amiliale a acestui e*eniment este perpetuarea modelului
aresi* sau ileal de comportament'
S%.arar%a &%&!rilor .rin .)r)ir% a' di@or,
Separarea de partener sau de !amilie este o situaie din ce %n ce mai des %ntlnit& %n
societatea noastr&' De"i pare a se $analiza prin !rec*ena de care d& do*ad&( p&r&sirea( !ie c& este
leal& sau leal&( prin di*or( antreneaz& o mulime de e!ecte psiholoice neati*e asupra
mem$rilor !amilie "i asupra !amiliei care mai r&mne un urma acestui e*eniment'
Lisa 6ar<inson -1HH=. de!inea di*orul ca 0un comple# psihosocial %n aceea"i m&sur& %n
care este un proces 2uridic1' Ea identi!ic& "ase dimensiuni ale e#perienei de di*orB emoional&(
leal&( economic&( parental&( comunitar& "i psiholoic&' Cuplurile a!late %n di*or pot s& se
con!runte cu pro$leme din toate aceste domenii %n acela"i timp( iar con!lictul poate s& se
r&spndeasc& repede dintr+un domeniu %n altul' Unele cupluri nu pot s&+"i o!ere unul altuia
intimitatea "i distana de care amndoi au ne*oie %n momente di!erite "i rade di!erite' Aceste
pro$leme pot conduce la o %nstr&inare permanent&' Iar %nstr&inarea poate mere pn& la
%nstr&inarea de sine %nsu"i' Incapacitatea de a tolera schim$area "i dez*oltarea unuia dintre
parteneri poate produce un di*or emoional( !ie c& este sau nu %nsoit de un di*or leal'
Con!lictul cu pri*ire la terminarea c&sniciei este asociat cu dispute cu pri*ire la alte
pro$leme "i cu o proast& adaptare post di*or' Un indicator !oarte des citat al unui di*or di!icil( "i
poate sinurul( este ner&$darea unuia dintre soi de a termina c&snicia cuplat& cu lipsa de dorin& a
celuilalt' Nearea !aptului c& "i c&snicia este terminat&( adesea contri$uie la meninerea
con!lictului de *reme ce chiar "i o lupt& apri& este pre!era$il& *ariantei de a l&sa partenerul s&
@?
plece' Cel care pleac&( la rndul s&u( se poate comporta contradictoriu( %n modalit&i care
suereaz& c& are unele du$ii cu pri*ire la terminarea de!initi*& a relaiei' Aceast& am$i*alen&(
poate cuprinde nu numai cuplul care di*oreaz&( dar de asemenea copiii( noii parteneri etc'
6artenerii la care persist& su!erina pro*ocat& de pierderea partenerului au deseori
di!icult&i %n implicarea %n relaii "i acti*it&i( !ie ele noi sau o$i"nuite' De multe ori ei tre$uie s&
%n*ee s& se descurce !&r& a mai depinde de altcine*a( ceea ce este !oarte reu( dac& nu chiar
imposi$il pentru cei care nu au cunoscut un alt model de trai' Acesta implic& auto+cunoa"terea "i
auto+*alorizarea ca !iin& uman& interdependent& care reu"e"te s&+"i !ie auto+su!icient& cu sau !&r&
a2utor de la prieteni sau rude' 6entru di*orai( aceasta %nseamn& %n*&area de a se descurca cu
pro$leme practice de care pn& atunci se ocupa !ostul partener'
D&r$aii di*orai tind s& duc& o *ia& mult mai haotic& dect cei c&s&torii( dormind mai
puin "i apro*izionndu+se cu di!icultate'
4emeile di*orate de asemenea sunt ata s& se simt& dezorientate "i multe caut& a2utor
medical pentru !enomene de depresie "i di!icult&i de somn "i alimentaie( mai ales %n primele
!aze ale separ&rii' De"i unii se pot a&a cu ner&$dare de independena care le lipsise anterior(
muli simt o !ric& pro!und& de a !i total sinuri'
6ierderea unui partener prin di*or a !ost adesea comparat& cu pierderea prin moarte'
E#ist& multe similarit&i %n sentimentele di*orailor "i *&du*ilor de"i !aptul c& partenerul a plecat
de $un& *oie( *a l&sa pe unii di*orai mai umilii "i cu mai mult& am&r&ciune dect suport& %n
eneral *&du*ii' Cei di*orai tind adesea s& !ie considera$il mai tineri dect *&du*ii "i deci cu o
posi$ilitate mai mare s& se c&s&toreasc&( dar neadaptarea este complicat& %n am$ele situaii cnd
menin sentimente puternice de mnie( respinere sau *ino*&ie'
Di*orul a!ecteaz& !oarte mult copii' In trecut( %n societ&ile tradiionale( e#ista tendina de
stimatizare a copilului ai c&rui p&rini sunt desp&rii( ceea ce ducea la o su!erin& acut& a
acestora' 3n societatea modern&( ur$an&( acest aspect aproape c& nu mai conteaz&( de"i unii copii
%nc& mai reacioneaz& aresi* !a& de copii din !amiliile 0destr&mate1' De"i di*orul presupune
des!inarea c&s&toriei( muli parteneri renun& %n acela"i timp "i la rolul lor de p&rini' Este necesar
pentru $una dez*oltare a copilului ca amndoi p&rinii s& !ie implicai %n mod eal %n procesul
educati* !amilial' Ei sunt( din acest punct de *edere dar "i din cel al copilului( indispensa$ili
e*oluiei psihice a copiilor' De cele mai multe ori( copiii cu p&rini di*orai prezint& di!icult&i de
adaptare "colar& "i social&( la$ilitate "i reresie emoional&( !railitate moral&( st&ri de an#ietate(
tendine e#aerate spre izolare social& sau *iolen& etc'
S)r)ci%= +o&aC
Acestea se a!l& pe lista !actorilor stresori se*eri deoarece( de cele mai multe ori( ele se a!l&
%n a!ara controlului mem$rilor !amiliei( ei innd mai mult de oranizarea economic& "i social& a
societ&ii din care !ace parte !amilia respecti*&' Ele amenin& chiar interitatea !izic& a mem$rilor
datorit& lipsei de mncare( ap& sau ad&post "i a mi2loacelor !inanciare "i materiale de a !ace rost
de ele' Ei se asociaz& cel mai !rec*ent cu $olile ra*e( ast!el c& se creaz& rapid un cerc *icios din
care( o dat& prins&( persoana nu mai poate ie"i'
Ace"ti !actori sunt cei mai des in*ocai ca !iind responsa$ili de situaia lor de c&tre
ma2oritatea persoanelor a!late la marinea societ&ii( !ie c& sunt delic*eni( *aa$onzi( copii ai
str&zii( persoane adulte !&r& ad&post( cer"etori etc'
D%c%'l 'n'i &%&!r'
@1
Dintre toate e*enimentele cu care se con!runt& omul de+a lunul *ieii( moartea este unul
dintre cele mai nedorite( ine#plica$ile( "i teri!iante' El nu produce doar team& pro!und&( ci o
su!erin& cu att mai accentuat&( cu ct persoana care decedeaz& este mai semni!icati*& pentru cei
r&ma"i' Cu toate acestea( moartea ne pune %n !a& o serie de %ntre$&ri( de pro*oc&ri care ne
!oreaz& s& modi!ic&m ce*a %n noi( s& schim$&m "i chiar s& ne dez*olt&m' A pierde pe cine*a sau
ce*a -nu doar prin deces. ne o$li& s& ne raport&m di!erit la ceea ce r&mne( s& schim$&m
priorit&ile( s& ne continu&m di!erit *iaa( s& e*olu&m'
Elementele pe care le consider&m a !i cele mai importante pentru analiza %&nifica,i%i
!enomenului morii "i pentru analiza reaciilor de doliu pe care le au indi*izii "i !amiliile suntB
(partenena reli"ioas F persoane aparinnd di!eritelor culte reliioase *or a*ea atitudini
"i credine di!erite %n !aa !enomenului morii( "i deci "i comportamente di!erite( ceea ce
%nseamn& c& pot intera e#periena -%n lim$a2 curent pot trece peste sau i pot reveni. mai
rapid sau mai lent' Aici un loc aparte %l au ritualurile de trecere speci!ice !iec&rui cult
reliios -slu2$ele reliioase( ritualul %nmormnt&rilor( al pomenilor( al ru&ciunilor etc'.'
&ipul de cultur "eneral sau profesional F *om o$ser*a( de e#emplu( concepii di!erite
despre !enomenul morii la persoanele care dein in!ormaii ma2oritare din domeniul
medical -mai ales cele care lucreaz& chiar cu persoane muri$unde. !a& de cele care
cunosc mai multe din domeniul tehnic' Acest !apt se *a re!lecta cu siuran& %n reaciile
lor la pierderea unei persoane drai'
'ivelul de educaie F in!lueneaz& "i el semni!icaia pe care persoana o acord& morii( %n
strns& le&tur& cu tipul de cultur&' De reul&( %n societatea noastr& nu prea se *or$e"te
despre moarte( aceasta !iind oarecum neat&( "i deci nu se !ac nici un !el de pre&tiri
pentru acest moment important al e#istenei umane' Totu"i( e#ist& comunit&i unde( de"i
educaia se rezum& la cea o!erit& de !amilie "i comunitate( se *or$e"te mai mult despre
acest !enomen "i se construiesc atitudini speci!ice !a& de el( cu rolul de a a2uta
supra*ieuitorii s& %"i continue *iaa' 7oartea este *&zut& ca un alt !enomen natural( ca "i
na"terea( de e#emplu( "i ca urmare sunt construite ritualuri speci!ice'
De asemenea( la acordarea unei semni!icaii !enomenului morii( dar "i la e!ectele acesteia
asupra mem$rilor !amiliei contri$uie "i cont%>t'l %n care aceasta sur*ine' Conte#tul *a conine
aproape %ntotdeauna di!erite elemente care *or aminti de persoana disp&rut& "i *a constitui uneori
un moti* pentru rudele sale de a nu reu"i s& intereze e#periena de pierdere' 3n !elul acesta el
r&mne %n trecut( !&r& posi$ilitatea de a se ancora %n prezent' Am identi!icat cel puin A tipuri de
conte#te care pot in!luena reaciile supra*ieuitorilorB
Fizic F de e#' acas&( la munc&( %n *acan&G
&emporal * de e#' dimineaa( seara( noaptea
)ocial * sinur( %n !amilie( cu prietenii
)piritual * de s&r$&tori -Cr&ciun( 6a"ti( ziua de na"tereNonomastic&.
La !el de important %n %neleerea !amiliilor %ndoliate este ti.'l &or,ii' 6rin tipul morii
%neleem modalitatea prin care a sur*enit moartea mem$rului' 3n literatura de specialitate se
&sesc din cnd %n cnd ni"te %ncerc&ri de a tipoloiza pierderile sau decesele' Am %ncercat mai
2os s& !acem o sintez&( ad&und %ns& "i credinele populare( care credem c& sunt la !el de
@8
importante %n procesul terapeutic( deoarece oamenii *in la terapie cu propriile concepii -sau
teorii implicite. despre moarte "i *ia&'
Identi!icarea acestor tipuri( care nu sunt neap&rat independente unul de cel&lalt( a2ut& la
nele"erea reaciilor particulare pe care le prezint& supra*ieuitorii "i la stailirea unor ipoteze i
la "hidarea procesului terapeutic prin e!ectele di!erite pe care !iecare tip le poate a*ea asupra
supra*ieuitorilor'
ateptate *s' neateptate + de e#' moartea unui p&rinte sau $unic ce su!er& de o $oal&
incura$il& este o moarte ateptat( %n timp ce moartea acestuia datorat& unui accident( de
circulaie( munc& sau casnic( este una neateptatG
fireti *s' nefireti + moartea este un fenomen firesc( care se %ntmpl& !&r& ca noi s& %l
putem %mpiedica( dar putem accepta mai u"or acest aspect doar %n cazul oamenilor %n
*rst&G dac& moare un copil( oamenii tind s& considere c& aceast& moarte este nefireasc(
deoarece este contrar& leilor !iriiG
suite *s' lente + moartea suit apare( de reul& %n cazul unei persoane care a !ost de
curnd dianosticat& cu o $oal& incura$il& "i la care procesul decure e#trem de rapid( %n
timp ce dac& procesul decure %n timp( putem *or$i de mori lente( !apt ce permite o
oarecare pre&tire pentru momentul !inalG
violente *s' neviolente + dac& moartea sur*ine %n timpul unui accident sau persoana este
*ictima unui homicid( se *or$e"te de mori violente( iar %n cazul unei mori care sur*ine %n
timpul somnului putem *or$i de o moarte neviolent' :omicidul "i suicidul sunt tipuri de
moarte *iolent&( neanticipat& de cele mai multe ori "i ne!ireasc&' 3n aceste cazuri( tre$uie
a*ut %n *edere c& reaciile supra*ieuitorilor *or !i o mi#tur& de 6TSD -stres
posttraumatic. "i doliu( adic& *a !i *or$a de un doliu complicat'
une *s' rele F %n popor se *or$e"te de mori une( atunci cnd ele nu implic& su!erina
muri$undului sau cnd persoana moare de $&trnee( %n timp ce acele mori care sunt
precedate de su!erin& crescut& sunt cataloate drept releG
dorite *s' nedorite + e#ist& cazuri cnd moartea unui om a!lat %ntr+o mare su!erin& este
dorit& de cei din prea2ma sa pentru a curma su!erina tuturor celor implicaiG se lea& mult
"i de contro*ersatul su$iect al eutanasiei' Totu"i( tre$uie a*ute %n *edere aici sentimentele
de culp& ce apar %ntotdeauna %n ast!el de situaii' De asemenea( acest sentiment este cu att
mai prezent atunci cnd moartea este dorit&( mai mult sau mai puin con"tient( "i nu e#ist&
cel puin %n prezent nici o condiie care s& duc& la moartea celui %n cauz&G totu"i dac&
moartea acestuia sur*ine din cauze independente de cel care a dorit moartea( apare( de
reul&( un *al imens de sentimente "i nduri de autoculpa$ilizare( mai ales %n condiii de
imaturitate emoional& cnd reapare ndirea maic& de tipul 0eu am cauzat moartea
pentru c& a !ost un moment cnd am dorit s& !ie mort1'
E*ident( !amiliile *or !i mult mai a!ectate "i mem$rii lor *or putea !i pro!und a!ectai dac&
moartea mem$rului de !amilie *a !i *iolent&( sau nea"teptat&( sau ne!ireasc&' E!ectele neati*e
cele mai puternice se %nreistreaz&( de reul&( la decesul copiilor'
De asemenea( atunci cnd o !amilie pierde un mem$ru al s&u( aceasta nu este sinura
pierdere' La ea se mai adau& "iB
1' 6ierderea *iselor "i speranelor !a& de acea persoan&G
8' 6ierderea unui statut -socialNeconomic.G
=' 6ierderea c&minului -sau a ideii de c&min.G
A' 6ierderea suportului emoional din partea persoanei decedateG
@=
@' 6ierderea unei identit&i !amilialeG
E' 6ierderea suportului social -cercului de prieteni.'
Literatura de specialitate o!er& = stadii "enerale prin care o persoan& sau o !amilie trece dup&
pierderea unei persoane draiNsemni!icati*e -cu mici di!erene %ntre autori.B
1' neare U izolare
8' !urie
=' construcie U truire
A' depresie
@' acceptare
Aceste stadii pot !i %ns& %ntlnite "i %n cazul !amiliilor' 5rdinea lor nu este o$liatorie( uneori
persoana re*ine la stadiile anterioare( alteori sare peste unele' Ele sunt %ns& utile deoarece a2ut& la
identi!icare situaiei prezente %n care se a!l& persoana sau !amilia'
<oala (ra@) a 'n'i &%&!r'
Acesta este un alt tip !oarte serios de e*eniment traumatizant prin care poate trece o
!amilie( deoarece el produce mutaii pro!unde %n structura !amiliei respecti*e' De multe ori ceilali
mem$rii ai !amiliei %"i oranizeaz& %ntreaa *ia& %n 2urul %nri2irii persoanei $olna*e( !apt care
determin& pe ln& a*anta2ele "i meninerea unui echili$ru !amilial "i sentimente de !rustrare(
inutilitate( disperare( !urie "i chiar ur& !a& de propria persoan& sau !a& de $olna*' Acest lucru
duce uneori la o atmos!er& con!lictual&( la e"ec personal( la destructurarea relaiilor sau sistemului
!amilial'
Dolile care au poate cele mai puternice e!ecte neati*e asupra sistemului !amilial sunt
cancerul( SIDA( handicapurile !izice "i mentale se*ere( paraliziile( $olile psihice se*ere' Ele
determin& sau se asociaz& !oarte des cu celelalte e*enimente traumatizante enumerate pn& acum(
datorit& costurilor materiale "i emoionale implicate'
3n toate cazurile( e*enimentele sau situaiile !amiliale menionate mai sus determin& iniial
a"a+numitul stres posttraumatic' Dac& ele persist&( atunci putem( *or$i de constituirea unor
traume( %n ade*&ratul sens al cu*ntului'
6entru a de!ini trauma( a*em %n *edere ci*a autori care consider&m c& au contri$uit la
clari!icarea termenului' Ace"tia sunt psiholoii nemi Cott!ried 4ischer "i 6eter ,iedesser "i
psiholoul australian 4rancis 7acna$'
53 Tra'&a .i/ic)
Iat& cum de!inesc Cott!ried 4ischer "i 6eter ,iedesser -1HHI( p' JJ. trauma psihic: o
experien vital de discrepan ntre factorii situaionali amenintori i capacitile individuale
de stpnire, care este nsoit de sentimente de neajutorare i aandonare lipsit de aprare i
care duce astfel la o pruire de durat a nele"erii de sine i de lume'
3n lucrarea sa ap&rut& %n 8???( :&raumas of ?ife and &heir &reatment9, 4rancis 7acna$
a!irm& c& !iecare persoan& traumatizat& prezint& de multe ori mai multe tipuri de traume' De
aceea( este important s& !ie sta$ilit& a"a+numita traum& central&' Trauma central& este acea traum&
care a!ecteaz& cel mai puternic persoana( deci rana psiholoic& cea mai adnc& "i mai
pertur$atoare' 5 dat& ce trauma central& a !ost identi!icat&( toate celelalte traume( deoarece un
@A
e*eniment traumatizant atrae dup& sine mai multe traume( pot !i percepute "i tratate e!ecti* ca
!iind secundare'
Identi!icarea traumei centrale este *ital& pentru o analiz& conte#tual& a persoanei care a
!ost traumatizat& "i pentru toate !ormele de consiliere sau psihoterapii scurte interati*e' 5 dat&
ce persoana recunoa"te trauma central&( ea sesizeaz& elementele eseniale ale procesului de
recuperare( sau dac& se a!l& %ntr+un proces terapeutic *ede cum( pe m&sur& ce terapia asupra
traumei centrale a*anseaz&( "i celelalte traume *or de*eni p&ri ale lucrului terapeutic'
Iat& cele "ase traume centrale pe care o persoan& le poate e#perimenta %n *ia&( a"a cum au
!ost !ormulate ele de 4rancis 7acna$ -8???( p' 8J + =1.B
1' (meninarea la adresa vieii persoanei i a pattern-urilor de trai' Unele e*enimente
traumatizante a!ecteaz& modul de *ia& al persoanei mai puternic dect altele( de"i toate
aduc o schim$are $rusc& a pattern+urilor de *ia&' ,&z$oaiele( dezastrele naturale(
*iolena( tlh&riile sunt %n acela"i timp amenin&ri speci!ice( dar "i di!uze la adresa *ieii
persoanei' Simptomele( a"a cum sunt speci!icate ele %n DS7 IV( pot !i tratate toate( dar ele
sunt secundare !a& de ameninarea primar&( deoarece e!ectele %n urma acestor e*enimente
a!ecteaz& nu doar persoanele implicate( ci "i relaii interpersonale( instituii( oranizaii ale
comunit&ii( mediul de lucru etc' Totu"i( trauma central& este perceperea unei amenin&ri
la adresa *ieii "i la adresa interit&ii pattern+urilor de trai'
8' (meninarea inte"ritii i coerenei eului' Apare clar %n situaii de in*azie se#ual&( *iol(
a$uz' Se re!er& la %ntreruperea dez*olt&rii "i cre"terii( la o discrepan& %ntre 0cine sunt1 "i
0cine m& a"tept s& !iu1' De asemenea( apare %n tul$urarea de stres posttraumatic datorat&
torturii' 6ersoana a supra*ieuit( dar a r&mas cu lupta pentru rec"tiarea unei coerene de
sine dup& umilin&( %ncarcerare( tortur&( "i cu zdruncinarea !ireasc& a mecanismelor de
de!ens&( a rezistenelor "i sta$ilit&ii mentale'
=' !ierderea unei relaii semnificative' Se produce %n situaii de deces( di*or( separare "i
alienare' 6oate apare "i %n situaiile %n care un mem$ru al !amiliei p&r&se"te casa !amilial&
pentru a se sta$ili %n alt& parte' 6entru unii( acesta este un !apt normal de *ia&( dar alii %l
percep ca pe o rupere ma2or& a le&turilor emoionale' Alte relaii se pot( de asemenea(
modi!ica drasticG apar depresii( idei suicidare( comportamente hetero+ "i auto+aresi*e'
,elaia se re!er& att la persoane( ct "i la o$iecte sau animale %nalt semni!icati*e pentru
indi*id'
A' ;ntreruperea funcionrii normale a persoanei' Se %ntlne"te !oarte des la supra*ieuitorii
accidentelor rutiere( casnice "i de munc&' Unele persoane $ene!iciaz& de pe urma r&nilor
prin compensaii $&ne"ti( dar pentru altele durerea "i disa$ilitatea persistent& tul$ur&
s&n&tatea( !ericirea "i starea de $ine' Cu att mai clar se remarc& aceast& traum& la
persoanele care au su!erit modi!ic&ri semni!icati*e ale corpului sau des!iur&ri' 6rimul
scop al acestor persoane este acela de a rec"tia cel puin ni*elul !uncional de $az&( "i %n
cazul lor acceptana "i interarea imainii corporale schim$ate *or !i secundare( c&ci nici
an#ietatea re!eritoare la imainea corporal& nu *a !i dominant&'
@' !ierderea viziunii asupra vieii' Apare des la re!uiai( care au trecut prin e*enimente
traumatizante ra*e "i pe o perioad& mai lun& de timp' De e#emplu( !emeile croate "i
$osniace care au su!erit *ioluri multiple de rupuri de soldai( care au !ost o$liate s& %"i
pri*easc& !iicele %n timp ce erau *iolate "i ele sau au !ost martorele uciderii soilor "i !iilor
lor( !&r& case( $ani( identitate au pierdut orice sim al unei lumi drepte' Credina lor %ntr+un
sentiment umanitar de $az& a !ost de*astat&' Cnd oamenilor li se distrue att de mult
*iziunea asupra *ieii( este de a"teptat s& %ntlnim la ei simptome( ne*oi "i tul$ur&ri care
re!lect& dezastrul intern "i catastro!ele sociale' Ei au ne*oie de a2utor terapeutic( dar muli
@@
dintre ei %l *or e*ita sau re!uza tocmai datorit& incapacit&ii de a mai acorda un sens
e#perienei lor "i de a crede %ntr+o posi$il& perspecti*& poziti*& asupra *ieii "i lumii lor'
E' !erturarea expansivitii sufletului n contextul vieii' Se %ntlne"te la persoanele
traumatizate se*er care se simt alienate de propriul sistem de credine( de tot ce credeau
despre ele c& sunt' Se simt dep&rtate de asemenea de ceea ce le aparineau cnd*a "i
pri*ai de surse de suport "i inspiraie' Aceste persoane pot !i cele care au pierdut un
mem$ru al !amiliei prin suicid( la cele supuse unor a$uzuri !izice( se#uale( emoionale
ra*e %nc& din timpul copil&riei timpurii( la cei care sunt att de de*astai %nct nici un
a2utor nu mai pare rele*ant sau nu pot &si o cale de re*enire' 6entru unii speciali"ti(
aceast& traum& ar !i un semn al amintirilor reprimate( mai ales %n cazurile unde se
suspecteaz& un e*eniment traumatizant %n perioada in!antilit&ii sau a copil&riei'
6rincipalele mani!est&ri ale acestui tip de traum& sunt pierderea simului de a !i *iu( de a !i
mo$il( e#pansi*( de a !i parte a lumii %ntrei'
Siur( ne putem %ntre$a( al&turi de 4' 7acna$ dac& nu cum*a sta$ilirea acestor traume centrale nu
reprezint& %ncercarea terapeutului de a+"i controla propriile an#iet&i %n !aa inconsistenelor(
!ricilor "i destructur&rii cu care se prezint& clienii %n ca$inetG sau poate %ncercarea psiholoului de
a o!eri un sistem de lucru cu situaiile tul$ur&toare la care este martor' Dincolo de aceste %ntre$&ri(
cele "ase traume centrale %"i &sesc utilitatea %n procesul de analiz& a patoloiilor indi*iduale(
!amiliale "i sociale( dar "i %n procesele terapeutice( prin !aptul c& deschid lar accesul la
e#plorarea re!leciilor "i po*e"tilor pe care le dez*&luie clienii' Ele %ncura2eaz& persoana s&
con"tientizeze care este trauma ma2or& care st& %n spatele naraiunii sale( pentru ca %n !elul acesta
s& %"i construiasc& %mpreun& cu terapeutul un plan de recuperare sau chiar %m$un&t&ire a propriei
personalit&i "i a relaiilor cu ceilali' Ast!el( %n haosul creat de e*enimentul traumatizant(
terapeutul are "ansa de a %ncura2a contactul clientului( !ie c& este indi*idul( !ie c& este !amilia( cu
propriile sale resursele personale( sociale "i spirituale( poate chiar "i cu acelea care ar !i stat
ascunse dac& nu ar !i e#istat acea traum&'
E*enimentele traumatizante( deci "i cele care se petrec %n sistemele !amiliale( produc reacii
care a!ecteaz& urm&toarele ni*eluri ale psihicului umanB
Ni*elul de !uncionare -pe plan !izic( psihic si social.
Viaa a!ecti*&
Imainea de sine
Viziunea asupra *iitorului
Sentimentul de %mplinire
Iat& care sunt cele mai importante reacii ce se constituie la traum&( %n detaliu -parial cuprinse %n
DS7 IV.B
3n s!era fiziolo"icB amorirea responsi*it&ii enerale -!izic& sau psihic&.( ni*el de
e#citare !oarte crescut -arousal sporit.F reacii e#aerate si imediate la stimulii o$i"nuii(
insomnie( plns( lipsa apetitului ce duce la sc&derea reut&ii corporale( mani!est&ri
neuro*eetati*eB palpitaii( tahicardie( hiperhidroz&( paloare( sc&derea sistemului imunitar
-de unde !rec*ena crescut& a di*erselor $oli. etc'
@E
3n s!era emoiilor -aici sunt cele mai puternice reacii.B stare de "oc( temeri( roaz&(
di*erse an#iet&i( depresie( disperare( neputin&( nea2utorare( melancolie( reret( durere(
sinur&tate( tristee( !urie( ur&( *ino*&ie( dezapro$are( ne%mplinire "i ol e#istenialG
3n s!era co"niiilorB amintiri( !lash+$ac<+uri( ruminaii( nduri culpa$ilizatoare(
catastro!izante( neati*e( co"maruri( tendina de a uita( de a reprima( de a nea pentru a nu
mai simi durerea( depersonalizare( derealizare( scindare( ideaii suicidare' 4oarte
semni!icati* este !aptul c& trauma produce o puternic& zuduire a sistemului de *alori "i
de credine ale persoanei despre sine( alii "i despre lumeG ea duce la o zdruncinare
dura$il& a %neleerii de sine "i a lumii( mai mult sau mai puin cuprinz&toare' Este
a!ectat& imainea "i stima de sine( precum "i capacitatea de a+"i imaina *reun *iitor'
3n s!era comportamentalB persoana se poate izola de ceilali( poate de*eni aresi*&(
pretenioas&( cic&litoare( haotic&( poate renuna la unele acti*it&i( la *iaa social&( poate
apela la a$uz de alcool( drouri( tutun sau poate s& se suprasolicite pro!esional sau
!amilial pentru a nu mai a*ea timp "i putere s& simt& durerea' Chiar "i tentati*ele suicidare
"i suicidele sunt des %ntlnite'
Din punctul lui 7ardi :oro;itz -apud 4ischer "i ,iedesser( 1HHI( p'IH+H?.( unul dintre primii
cercet&tori ai traumelor consider& c& reacia post+e#pozitorie trece prin mai multe !azeG reacia
traumatic& este *arianta patoloic& de r&spuns la e#punerea la e*enimentul traumatizant( iar
*arianta normal& este denumit& stres response%
4azele sunt urm&toarele -apud 4ischer "i ,iedesser( 1HHI( p'IH+H?.B
Faza expozitorie peri-traumatic F r&spunsul normal este !ormat din ipete( team& doliu(
"i reacie de mnie' Starea patoloic& a e#perienei este desemnat& ca inundare cu impresii
cople"itoare' 6ersoana a!ectat& este cuprins& de o reacie nemi2locit& "i se a!l& adesea %nc&
mult timp dup& aceea %ntr+o stare de panic&( respecti*( epuizare( care ia !iin& din reaciile
emoionale care escaladeaz&'
Faza 6respectiv starea7 de ne"are% Cei a!ectai se ap&r& %mpotri*a amintirilor din situaia
traumatic&' Varianta patoloic&B comportament e#trem de e*itare( e*entual susinut de
!olosirea de drouri "i medicamente pentru a nu !i o$liat s& tr&iasc& durerea su!leteasc&'
Faza 6respectiv starea7 de invazie a "ndurilor sau ima"inilor mnezice% Varianta
patoloic&B tr&iri cu nduri "i imaini mnezice ale traumei care se impun'
Faza 6respectiv starea7 de perlaorare% Aici cei a!ectai se con!runt& cu e*enimentele
traumatice "i cu reacia lor personal&'
Concluzie relativ 6completion7% Un criteriu este capacitatea de a+"i putea reaminti situaia
traumatic& %n cele mai importante p&ri ale sale( !&r& a se ndi compulsi* la acestea'
Variantele patoloice ale ultimelor dou& !aze sunt frozen statesB st&ri de %ncremenire cu simptome
psihosomatice( ca senzaii corporale !alse de di!erite naturi "i pierderea speranei de a putea
perla$ora "i concluziona e#periena traumatic&G mai departe( alter&ri de caracter ca o %ncercare de
a nu mai tr&i su$iecti* cu e#periena traumatic& imposi$il de st&pnit' Comportamentele de
e*itare e#tinse se trans!orm& cu timpul %n tr&s&turi !o$ice de caracter' Tul$urarea capacit&ii de
munc& "i tul$urarea de a iu$i pot !i *&zute ca un semn al alter&rii caracteriale pro*ocat& de
traum&'
43 Ef%ct%l% tra'&%lor fa&ilial%
@J
A"a cum spuneam mai de*reme( nu doar indi*idul poate su!eri o traum&( ci "i !amilia ca
sistem poate !i r&nit& din punct de *edre psiholoic' Iat& care ar !i reaciile cele mai des %ntlnite
ale unei !amilii traumatizateB
(lterarea relaiilor dintre memrii familiei' Acest lucru presupune modi!icarea
semni!icati*& a calit&ii relaiilor dintre mem$rii' De e#emplu( se poate trece de la relaii
de a2utor "i %neleere la respinere( con!licte( izolare'
(lterarea ierarhiilor sistemului familial' De e#emplu( %n urma decesului unui mem$ru
care ocupa o poziie ierarhic& superioar&( un alt mem$ru s& !ie ne*oit s& %i ia locul( de"i nu
are -%nc&. a$ilit&ile necesare' Acest lucru se %ntlne"te !rec*ent %n cazul deceselor tailor
din !amiliile tradiionale( cnd mama este cea care r&mne sinurul p&rinte "i de*ine capul
!amiliei' 3n alte situaii( !iul( de reul& cel mare( este cel care preia conducerea !amiliei'
Aceast& poziie este %ns& necunoscut& acestui mem$ru al !amiliei "i de aceea ara*eaz&
modi!ic&rile relaiilor intra!amiliale'
!atolo"izarea "ranielor familiale' 3n urma e*enimentelor stresante sau traumatizante(
raniele !amiliale pot de*eni !ie prea riide -su$sisteme sau mem$rii separai( nu %"i mai
*or$esc( nu se mai %ntlnesc.( !ie prea di!uze -su$sisteme sau mem$rii suprapu"i(
!uzionali( de e#emplu toi su!er& de depresie sau toi mem$rii sunt neputincio"i %n !aa
unei mame dominatoare "i aresi*e.( ceea ce pertur$& transmisia adaptati*& de in!ormaii
%ntre su$sisteme "i mem$rii !amiliei'
!atolo"izarea alianelor dintre memrii familiei' Se re!er& la relaiile intra!amiliale care
pot s& nu ai$& un interes comun' E#ist& dou& tipuri de patoloie a alianelorB deturnarea
con!lictului( sau S&sirea apului isp&"itor1 -de e#emplu( atunci cnd !amilia reduce
tensiunea prin acuzarea unui sinur mem$ru al !amiliei( cum este cazul tat&lui alcoolic.( "i
coaliiile cros+eneraionale neadaptati*e' De e#emplu( mama se asociaz& cu mama ei(
$unica( %mpotri*a tat&lui aresi*'
@locarea procesului evolutiv al familiei' Acest lucru se poate o$ser*a !oarte des %n cazul
%n care un mem$ru al !amiliei decedeaz&G unele !amilii r&mn $locate %n !aza de e*oluie
%n care se a!la( de"i ar !i e#istat posi$ilitatea de a mere mai departe %n acest procesG de
e#emplu( copilul nu se mai c&s&tore"te pentru a nu %"i p&r&si p&rintele *&du*' Situaii
similare se pot %ntlni "i %n cazul di*orurilor "i al $olilor ra*e ale p&rinilor'
#ezmemrarea sistemului familial% Uneori impactul e*enimentului traumatizant poate !i
att de puternic %nct determin& pe unul sau mai muli mem$rii ai !amiliei s& se desprind&
din sistemul !amilial "i s& se izoleze sau s& creeze un alt sistem !amilial sau de su$stitut'
A"a apar cazurile persoanelor !&r& ad&post( a copiilor care pleac& de acas& "i se c&s&toresc
doar pentru a sc&pa de su!erina pro*ocat& de !amilial de oriine( a celor care se
ad&postesc pe ln& $iserici "i mn&stiri pentru a+"i &si un sens etc'
!erturarea relaiilor familiei cu mediul exterior% 3n cele mai multe cazuri( e*enimentele
stresante "i traumatizante prin care trece !amilia pro*oac& %nchiderea sau izolarea
sistemului !amilial de celelalte sisteme !amiliale -rude( prieteni sau *ecini.( ceea ce le
opre"te accesul la posi$ile resurse de *indecare sau susinere' A"a se %ntmpl& %n cazul
*iolenei domestice cnd( de 2en& sau teama c& se *a a!la( mem$rii !amiliei nu *or$esc
mai cu nimeni( mint sau chiar %ntrerup relaiile cu cei din 2ur'
@I
Toate aceste reacii traumatice !amiliale !uncioneaz& att %n calitate de e!ecte ct "i de cauz&(
meninnd "i ara*nd cercul *icios al su!erinei "i patoloiz&rii mem$rilor ei "i al sistemului ca
ansam$lu'
Cred c& merit& menionat c& nu toate persoanele sau !amiliile care trec prin ast!el de
situaii traumatizante( !ie ele ra*e sau multiple( r&mn $locate %n patoloia psihic&' Dimpotri*&(
ma2oritatea %"i re*in la o !uncionare normal&( iar o mic& parte chiar $ene!iciaz& %n urma
traumelor su!erite' Este *or$a despre persoanele sau !amiliile reziliente( care mo$ilizeaz& %n mod
e!icient resursele personale "i sociale ca r&spuns la risc sau ameninare( mo$ilizare ce duce la
rezultate mentale sau !izice poziti*e( "iNsau rezultate sociale poziti*e3 Studiul unor ast!el de
!amilii sau persoane merit& apro!undat "i dez*oltat pentru a a!la care sunt moti*ele pentru care ele
pot s& estioneze un ast!el de proces de mo$ilizare a resurselor( %n *reme ce altele se pierd "i se
destructureaz&'
R%?'&at'l ca.itol'l'i
3n acest capitol am trecut %n re*ist& caracteristicile e*enimentelor stresante "i traumatizante prin
care pot trece !amiliile( insistnd asupra reaciilor mem$rilor !amiliei "i ales sistemului !amilial ca
%ntre la acestea' Cele mai semni!icati*e e*enimente traumatizante pe care le+am analizat suntB
a$uzul( delinc*ena( decesul( separarea mem$rilor prin p&r&sire sau di*or( "oma2ul( s&r&cia( $oala
unui mem$ru' 6rincipalele e!ecte ale traumelor !amiliale suntB alterarea relaiilor dintre mem$rii
!amiliei( alterarea ierarhiilor "i a structurii de putere( patoloizarea ranielor "i a coaliiilor(
$locarea e*oluiei sistemului !amilial( modi!icarea structurii !amiliei sau dezmem$rarea !amiliei(
pertur$area relaiilor !amiliei cu mediul'
Gloar d% t%r&%ni foloi,i
E@%ni&%nt
tra'&ati?ant
e*enimente care se a!l& %n a!ara orizontului normal de a"teptare "i ast!el
reprezint& pentru aproape toi oamenii un stres se*er -DS7 IV+,.'
Fa&ili% r%?ili%nt) !amilie care mo$ilizeaz& %n mod e!icient resursele personale "i sociale ca
r&spuns la risc sau ameninare( mo$ilizare ce duce la rezultate mentale sau
!izice poziti*e( "iNsau rezultate sociale poziti*e'
Tra'&) pierdere psihic&G ran& psihic&G o e#perien& *ital& de discrepan& %ntre
!actorii situaionali amenin&tori "i capacit&ile indi*iduale de st&pnire(
care este %nsoit& de sentimente de nea2utorare "i a$andonare lipsit& de
ap&rare "i care duce ast!el la o pr&$u"ire de durat& a %neleerii de sine "i
de lume -C' 4ischer( 6' ,iedesser( 1HHI( p' JJ.'
Da. i.)+itor mem$ru al !amiliei acuzat "i responsa$ilizat pentru pro$lemele !amiliei(
de"i responsa$ilitatea este a tuturor mem$rilor'
E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar
1' Analizeaz& un e*eniment stresant prin care a trecut !amilia ta "i sta$ile"te care au !ost
modalit&ile de reacie ale mem$rilor !amiliei "i a !amiliei %n ansam$lu'
8' Ai urm&torul cazB o !amilie compus& din mam&( tat&( un $&iat de 1? ani "i o !at& de E ani' Am$ii
p&rini au ser*iciu( cu proram de la H la 1I' 4etia urmeaz& s& intre "i ea la "coal&' D&iatul trece
clasa a IV+a' De doi ani $&iatul mere sinur la "coal&( iar %nainte merea cu $unica' Dunica %ntre
@H
timp s+a %m$oln&*it ra* "i cei doi soi au ana2at o in!irmier& s& o a2ute' Dunica locuie"te separat(
%ntr+un apartament apropiat de cel al !amiliei' Cum credei c& *a !ace aceast& !amilie !a& noii
schim$&ri/
=' ,ealizeaz& %mpreun& cu un cole o analiz& comparati*& %ntre e!ectele a$uzului !izic asupra
unui copil de 1? ani "i decesul unui p&rinte'
A' Care crezi c& ar putea !i e!ectele unui di*or %ntr+o !amilie asupra eneraiilor *iitoare/
<i!lio(rafi% '.li&%ntar)
D5LT5( 4'( Cnd prinii se despart% Cum s prevenim suferinele copiilor, ED' T,EI( Ducure"ti
8??=
4ISC:E,( C'( ,IEDESSE,( 6'( &ratat de psihotraumatolo"ie, Ed' Trei( Ducure"ti( 8??1
Aournal of )ocial ,ssues -:2evista de !rolematici )ociale9.( nr' 8( *ol' @A( editat de Societatea
pentru Studiul 6siholoic al 6ro$lematicilor Sociale 1HHI'
7ACNAD( 4'( &raumas of ?ife and &heir &reatment, Spectrum 6u$lication( 7el$ourne( 8???'
7INUC:IN( S'( Families and Famil/ &herap/( Cam$ride( 7A'( :ar*ard Uni*ersit9 6ress(
1HJA'
7IT,54AN( I'( DUTDUCEA( D'( !siholo"ia pierderii i terapia durerii, Ed' S6E,( 8??8'
7UNTEAN( A'( 656ESCU( 7'( 656A( S'( 1ictimele violenei domestice( Ed' Eurostampa(
Timi"oara( 8???
6A,WINS5N( L'( )eparation, #ivorce and Families, Dritish Association o! Social Qor<ers(
tradus la Ed' Alternati*e( Ducure"ti( 1HH='
656ESCU( 7'( 7UNTEANU( A'( 1iolena domestic * de la o realitate important la asumarea
unei stri de fapt, %n 7ih&ilescu( I'( -coord'.( Bn deceniu det ranziie% )ituaia copilului i a
familiei n 2omni, UNICE4( Ducure"ti( 8???'
TEDESC:I( ,'( 6A,W( C'( CAL:5UN( L'( !osttraumatic .roCth: !ositve Chan"es in the
(ftermath of Crisis, La;rence Erl$aum Associates( 6u$lishers( Ne; Merse9( 1HHI'
E?
CAPITOLUL 6
F'nc,ionar%a fa&ili%i
Te a"tepi pro$a$il ca acest capitol s& %i r&spund& la %ntre$area 0ce este o !amilie normal&(
s&n&toas&/1 Nu "tiu dac& *ei &si r&spunsurile potri*ite pentru tine( dar te+a" rua s& %ncerci s& %i
eli$erezi mintea de pre2udec&i "i stereotipii re!eritoare la cum ar treui s& arate o !amilie
normal&' De aceea( *oi *or$i mai dera$& despre familii funcionale( deoarece !iecare !amilie %"i
&se"te propriile mecansime prin care s& %"i menin& echili$rul' Iar normalitatea arat& %n multe
!eluri' 3n cele ce urmeaz& am %ncercat s& %i o!er cte*a repere ale unor autori care au sta$ilit
cte*a criterii de !uncionare ale !amiliei'
Dup& ce parcuri acest capitol a" dori s& cuno"tiB
ce %nseamn& !amilie !uncional& din punct de *edere al orient&rii structurale "i al orient&rii
transeneraionaleG
care sunt elementele pe care le *ei urm&ri atunci cnd *ei !ace o e*aluare !amilial&'
13 Fa&ilii f'nc,ional% +i fa&ilii dif'nc,ional%
A sta$ili radul de !uncionare al unei !amilii este o sarcin& destul de di!icil&' Ct de mult %i
poi menine o$iecti*itatea/ Ct de u"or este s& p&strezi opiniile "i *alorile personale pentru tine "i
s& nu le impui sau trans!eri( *oluntar sau in*oluntar !amiliei pe care o e*aluezi/
Cele mai clare repere de analiz& ale !uncionalit&ii !amiliei le !urnizeaz& orientarea
structuralist&' Sal*ador 7inuchin este recunoscut pentru punctul s&u de *edere *ehement re!eritor
la s&n&tatea !amiliei'
Claritatea ranielor din !amilie reprezint& un parametru util pentru e*aluarea !uncionalit&ii
!amiliei' Nu tre$uie e#aerat %n ceea ce pri*e"te raniele riide sau di!uze( deoarece ele se re!er&
la stilul tranzacional sau la un tip pre!erat( caracteristic !amiliei( pentru interaciune "i nu la o
di!eren& calitati*& %ntre !uncional "i dis!uncional' Deci nu se poate concluziona( dac& %ntlnim
%ntr+o !amilie ranie di!uze sau riide( c& acea !amilie este dis!uncional&' 7a2oritatea !amiliilor
au su$sisteme separate "i su$sisteme suprapuse' De asemenea( depinde de etapa de e*oluie a
!amiliei' 3n !amiliile cu copii mici( su$sistemul mam& F copii tinde spre suprapunere( iar tat&l
tinde spre separare %n relaia cu copiii mici( dar mai trziu el poate a2une la suprapunere cu copiii
mai mari' Cnd copiii au crescut "i mai mult "i %ncep s& se separe de nucleul !amilial( su$sistemul
p&rini F copii tinde spre separare'
Totu"i( e#tremele suereaz& un anumit rad de patoloie !amilal&' Un su$sistem cu un rad
ridicat de suprapunere %ntre mam& "i copii( cu un tat& !oarte separat are ca e!ect su$minarea
independenei copiilor( ceea ce poate duce la apariia anumitor simptome la copii( de e#emplu
anore#ie( lipsa iniiati*elor( atacuri de panic&( simptome psihosomatice( etc' La !el( un rad
crescut de separare %ntre mem$rii !amiliei poate duce la un sentiment puternic de independen&(
dar nu stimuleaz& mani!estarea sentimentelor de loialitate "i apartenen&( a celor de a2utor
interpersonal "i suport emoional atunci cnd acesta este necesar' De aici pot ap&rea
comportamente simptomatice precum *iolen&( depresii dar "i multe tipuri de simptome
psihosomatice'
Acest lucru este posi$il pentru c& o !amilie cu o sla$& di!ereniere %ntre su$sistemele sale
descura2eaz& e#plorarea autonom& "i rezol*area pro$lemelor' De e#emplu( cele dinspre polul
riidit&ii( tolereaz& o mare *arietate de comportamente ale mem$rilor s&i( iar stresul unui
mem$ru al !amiliei nu trece de rania riid&( deoarece numai un ni*el !oarte crescut de stres *a
E1
a2une "i la ceilali mem$rii ai !amiliei' La cap&tul opus( la polul ranielor di!uze( al
su$sistemelor suprapuse( dimpotri*&( comportamentul unui mem$ru %i a!ecteaz& puternic "i
imediat pe ceilali mem$rii( iar tensiunea psiholoic&( stresul care acioneaz& asupra unui indi*id(
*a re*er$era puternic prin raniele di!uze "i *a a!ecta celelalte su$sisteme'
Una dintre !unciile !amiliei este de a+"i susine mem$ri' Atunci cnd unul dintre ei este
tensionat( ceilali mem$rii simt ne*oia s& se adapteze acestei schim$&ri( deoarece( ei urm&resc
p&strarea interit&ii structurii sale( adic& meninerea homeostaziei'
4amilia dis!uncional& *a !i !amilia care %n urma stresului se *a riidiza' 4iecare mem$ru
*a !ace acela"i lucru ca %n etapa anterioar&( adic& se *a petrece un !enomen de reresie'
QalshU7cCro; -1HHE. *or$esc de patru elemente de patoloie care pot a!ecta
!uncionalitatea unei !amiliiB
D% !atolo"ia "ranielorG
<% !atolo"ia alianelor F relaii intra!amiliare care pot s& nu ai$& un interes comunG dou&
tipuri de patoloie a alianelorB
a. Deturnarea con!lictului sau &sirea Sapului isp&"itor1G
$. Coaliiile transseneraionale neadaptati*e'
E% !atolo"ia triadelor F aran2amentele intra!amiliare insta$ile ce se pot !orma %ntre un
mem$ru ce se coalizeaz& cu un altul %mpotri*a unui al treilea mem$ru'
F% !atolo"ia ierarhiei F copiii au mai mult& putere decizional& dect p&rintele'
Aceste tipuri le putem intera %n "ase ariiB
1' Structura !amiliei ca ansam$lu F toate patternurile tranzacionale alternati*eG
8' 4le#i$ilitatea sistemului !amilialG
=' ,ezonana sistemului !amilial care re!lect& sensi$ilitatea lui la ne*oile !iec&rui mem$ruG
A' Conte#tul *ieii !amiliei respecti*e F !actorii de stres care acioneaz& asupra !amiliei(
suportul !amilialG
@' Stadiul de dez*oltare %n care se a!l& !amilia respecti*& "i cum !ace !a& pro*oc&rilor "i
stadiilor speci!ice !iec&rei etape de dez*oltareG
E' Apariia simptomului %n !amilia respecti*& "i modul %n care este meninut'
Din punctul de *edere strateic al lui M' :ale9( simptomul are o !uncie care este aceea de
a menine echili$rul !amiliei' Simptomul este o reacie la ce*a' 3n cazul !amiliei dis!uncionale(
simptomul aparine %ntreii !amilii'
Ast!el( !amilia !uncional& ar !i !amilia caracterizat& prin deschidere( cea care are raniele
$ine conturate( dar !le#i$ile'
4amilia dis!uncional& ar !i !amilia care nea& prezena *reunei pro$leme sau creeaz&
pro$leme acolo unde nu e#ist&' Acest tip de !amilie dispune de o structur& ierarhic&
necorespunz&toare'
5rice oranizare uman& *a %ntmpina di!icult&i "i *a !i dis!uncional& dac& *or e#ista
coaliii %ntre ni*elurile ierarhiei' Dac& se cristalizeaz&( ele enereaz& dis!uncionalit&i'
6e de alt& parte( orice !amilie are ne*oie de reuli "i %n orice !amilie e#ist& un sistem de
reuli care o u*erneaz&'
Grientarea sistemic, reprezentat& de psihiatrii italieni 7ara Sel*ini+6alazzoli( Luii
Doscolo( Cian!ranco Cecchin "i Cuiliana 6rata( consider& c& orice sistem are ne*oie de o stare de
echili$ru' Cnd o !amilie nu mai este %n echili$ru( mecanismele de !eed$ac< *or tinde mereu s&
readuc& !amilia la echili$rul iniial' 7etodele prin care se %ncearc& s& se resta$ileasc& echili$rul
E8
pot de*eni ele %nsele pro$leme' Din dorina de a p&stra echili$rul( mem$rii !amiliei inor& !aptul
c& tre$uie s& se schim$e'
Dac& a*em %n *edere jocurile dintre mem$rii !amiliei( adic& 0un set de tranzacii
complementare ulterioare care %nainteaz& spre un deznod&mnt pre*izi$il "i $ine de!init1 -E'
Derne( 8??8( p' =I.( o !amilie dis!uncional& este cea care nu con"tientizeaz& "i nu modi!ic&
reulile 2ocurilor lor( adic& cnd %n interiorul sistemului( al !amiliei e#ist& pattern+uri
tranzacionale $locate( riide( care aparin !ie eneraiilor anterioare( !ie !amiliei actuale' Analiza
tranzacional& este orientarea care
&eoria oCenian * 7urra9 Do;en E a!irm& !aptul c& ni*elul de di!ereniere a sinelui *a
determina radul de !uncionalitate "i de dis!uncionalitate al !amilieiG %n sistemele !uzionale
di!erenierea este mic&( ca urmare( !amilia are "anse mai mari s& !ie dis!uncional&( iar %n
sistemele di!ereniate -separate. di!erenierea *a !i mare( ceea ce *a duce la !uncionarea normal&
a !amiliei'
Un alt element de apreciere a s&n&t&ii !amiliei este modalitatea ei de a !ace !a& stresului'
E!orturile !amiliie de a se adapta situaiei pro*ocate de e*enimentele stresante sau traumatizante
presupun dou& etape distincte( dar interrelaionateB reacia la cerinele imediate "i practice ale
situaiei "i st&pnirea "i estionarea emoiilor enerate de e*enimentul stresant' 6sihiatrul Cerald
Caplan -1HEA. a identi!icat J caracteristici ale comportamentului de adaptare -apud 7cCu$$in(
Duhl( 1HI@( p' =I@.B
1' E#plorarea acti*& a pro$lemeiG
8' E#primarea deschis& "i li$er& a sentimentelor poziti*e "i neati*eG
=' C&utarea acti*& -propriu+zis&. a a2utorului de la ceilali( inclusi* prieteni( rude "i cei de
la ser*iciile socialeG
A' 3mp&rirea pro$lemei %n mai multe aspecte "i analizarea "i rezol*area lor pe rnd( una
cte unaG de e#emplu( %n cazul unui adolescent re$el( p&rinii tre$uie s& alea& s& se
concentreze pe pro$lemele ma2ore ale *rstei( cum sunt drourile( acti*itatea "colar&(
dect s& se centreze pe pro$leme minore( cum ar !i camera dezordonat&'
@' Con"tientizarea st&rii de o$oseal&( a discon!ortului emoional "i a ne*oii de a !ace
pauze %ntre e!orturile cui*a' Ast!el( o !amilie cu un copil cu multiple retarduri tre$uie
s& accepte !aptul c& este ne*oie de o Spauz&1( departe de cerinele copilului'
E' 7ani!estarea !le#i$ilit&ii "i a dispoziiei de a schim$a comportamentul sau de a
in*ersa rolurile %n !amilie'
J' 6&strarea unei %ncrederi de sine( dar "i !a& de mem$rii !amiliei "i meninerea unei
atmos!ere de optimism *iza*i de e*entualele o$stacole "i crize'
E!orturile de adaptare pot constitui ele %nsele surse de stres' 0Violena !amilial&( cum ar !i
a$uzul asupra copilului sau souluiNsoiei pot !i percepute att ca surs& de stres( ct "i ca
modalitate de dep&"ire a pro$lemelor' Cercet&torii suereaz& c& asemenea *iolen& este de o$icei
un r&spuns %n*&at -automatizat. la stres' Un om care se simte 0%mpinsNc&lcat %n picioare1 la
ser*iciu( poate !i %n*&at( imitnd comportamentul asem&n&tor al propriului tat&( c& poate !olosi
*iolena %mpotri*a soiei sau copilului( pentru a demonstra c& %nc& el este 0"e!ul1 acas&' Aceast&
repetare a comportamentului *iolent de la o eneraie la alta este cunoscut& su$ denumirea de
0ciclul a$uzului1 -7cCu$$in( Duhl( 1HI@( p' =I@+=IE.'
5ricum( unele strateii de adaptare sunt mai !uncionale dect altele' Cel !uncionale sunt
acele seturi de aciuni "i atitudini care produc %m$un&t&iri %n situaia a !amiliei' Iat& cte*a dintre
cele mai $uneNpoziti*e strateii de adaptare -7cCu$$in( 1HJH.B
E=
1' 7eninerea unit&ii !amiliei F alocarea unei perioade de timp pentru a !ace lucruri
%mpreun& cu copiii "i pentru a pl&nui acti*it&i e#tra!amiliale'
8' Dez*oltarea %ncrederii de sine "i respectului de sine F %n*&area unor aptitudini care s&
a2ute la adaptarea "i rezol*area unei pro$leme'
=' Dez*oltarea suportului social F petrecerea timpului cu prietenii "i !amilia( acceptarea
a2utorului acestora( participarea %n clu$uri "i oranizaii comunitare'
A' Dez*oltarea unei ndiri poziti*e F r&mnerea %ntr+o s!er& optimist&( chiar "i atunci
cnd ne &sim %n !aa unor pro$leme serioase'
@' Studierea pro!und& a pro$lemei F citirea de c&ri( %nscrierea la cursuri de specialitate(
c&utarea s!atului medical sau de alt& pro!esie'
E' ,educerea tensiunii F !ie prin e#erciii !izice( pri*ind la tele*izor( %ntreinnd interesul
pentru ho$$9+uri( *or$ind deschis despre lucruri sau plnnd'
J' Dozarea e!orturilor de adaptare F !olosind mai multe strateii de adaptare %ntr+o
manier& echili$rat& "i constituind( prin sinteza lor( una sinur&( %n %ncercarea de a a*ea
ri2& de propria persoan& "i de ceilali mem$rii ai !amiliei'
23 E@al'ar%a fa&ilial)
3nele prin e*aluare a !amiliei acel proces de analiz& "i %neleere a !uncion&rii !amiliei(
incluznd rezultatele o$iecti*e ale tehnicilor de studiu a !amiliei( ct "i impresiile su$iecti*e ale
cercet&torului -e*aluatorului.' Uneori e*aluarea este considerat& dianoz& !amilial&( de"i termenii
nu sunt chiar sinonimiG Luciano L[A$ate -1HHA. !ace o ast!el de precizare( considernd dianoza
un proces de etichetare a !amiliei( cum ar !i 0!amilie dezoranizat&1( 0!amilie riid&1 sau( ca
urmare a e#istenei unui simptom $ine de!init( !amilie schizo!renic&1 sau 0!amilie a unui
psihopat1'
Atunci cnd realiz&m o e*aluare( consider c& *a tre$ui s& lu&m %n seam& urm&toarele
elementeB
Cum este structurat !amilia( care este componena susistemelor !amiliei "i cum sunt
"raniele dintre eleG
Cum sunt %ndeplinite funciile !amiliei "i rolurile !amilialeG cine aduce $ani %n cas& "i cine
decide cum sunt cheltuiiG cine determin& aleerea pro!esiei copiilor "i cumG ct& a!eciune
e#ist& %ntre mem$ri "i cum este ea mani!estat& %n !amilieG p&rinii mai au raporturi se#uale sau
acestea sunt realizate %n a!ara cupului con2ualG cine se ocup& de cre"terea "i educarea copiilor
"i cumG
Care este structura de autoritate i putere( cine "i cum conduce !amiliaG de e#emplu( deciziile
sunt luate de tat&( de mam& sau de copii/ Sau e#ist& o %mp&rire a domeniilor de decizie %ntre
cei doi p&rini/ Sau %ntre p&rini "i $unici/
Care sunt re"ulile 0o!iciale1 "i care cele 0nespuse1( dar a"teptateG reulile o!iciale se pot re!eri
laB cine se ocup& de tre$urile casnice( cine duce copiii la "coal&( cine !ace leciile cu ei( cine
are ri2& de un p&rinte $olna*( cum "i ct de mult se dez*olt& relaiile cu *ecinii( rudele(
prietenii copiilor( cum se petrec s&r$&torile "i cum( etc' ,eulile 0nespuse1 se pot re!eri la
cum se mani!est& emoiile %n !amilie -respectul( iu$irea( !rustrarea( !uria etc'. sau se iniiaz&
un act se#ual( cine este pre!eratul "i cine 0apul isp&"itor1( cine sal*eaz& aparenele %n !aa
celor din a!ara !amiliei( cine este *ictima( cine este aresorul "i cine sal*atorul !amililei etc'G
Care este climatul afectiv al !amilieiG cald( a!ectuos( sau rece( distant( sau con!lictualG
EA
Care este nivelul de difereniere a sinelui al mem$rilor !amiliei( %n special al mem$rilor aduli
-deoarece ei *or ser*i ca model "i %l *or transmite mai departe copiilor.G de reul&( ni*elul de
di!ereniere al partenerilor -p&rinilor. *a !i similar( iar mi2loacele "i coninutul mesa2elor
educati*e *or stimula dez*oltarea la copii a aceluia"i tip de di!ereniereG
Cum( cnd( cine cu cine comunic( interacioneaz "i care este coninutul comunic&riiG de
e#emplu( %ntr+o !amilie tat&l poate comunica %n special ceea ce este leat de estionarea
$anilor( %n timp ce mama *or$e"te cu copiii tot ce este leat de cre"terea "i educarea lorG sau
tat&l poate inter*eni %n educarea copiilor doar prin mi2loace puniti*e( %n timp ce mama are rol
de o!erire a a!eciunii -sau *ice*ersa.' 3ntr+o alt& !amilie( de e#emplu( unul dintre copii are
rolul de a !ace le&tura dintre !rai "i p&riniG sau de e#emplu( doar mama discut& pro$leme
leate de se#ualitate cu copiii( %n timp ce tat&l se centreaz& doar pe su$iecte leate de "coal&(
"'a'm'd'G
Cum !ace !a& !amilia stresului "i simptomelor ap&rute %n !amilie( adic& mecanismele de
copin" ale familiei' De e#emplu( %n cazul unor e*enimente stresante sau traumatizante
mem$rii !amiliei pot alee s& nu *or$easc& despre e*eniment( s& %"i consume tristeea( !uria
sau durerea separai unii de alii sau dimpotri*& s& %"i !ac& timp s& discute( s& pln& %mpreun&
sau s& !ac& di*erse ritualuri %mpreun&G pot !i pro+acti*i atunci cnd apare un simptom sau pot
!i pasi*i( a"teptnd s& treac& de la sine( odat& cu trecerea timpului sau cu cre"terea copilului(
dac& simptomul apare la copil -cum se %ntmpl& %n cazul enurezisului.G pot apela la alcool sau
drouri( pot a*ea relaii e#tracon2uale( pot pasa responsa$ilitatea altor persoane -rude(
medici( pro!esori( $one etc'.'
Toate elementele de mai sus *or putea !i o$ser*ate "i cu a2utorul aplic&rii unor
instrumente de studiu "i e*aluare ale !amiliei( cum ar !iB
Inter*iurile luate mem$rilor !amiliei re!eritoare la di!erite aspecte ale *ieii !amilialeG
Scalele "i chestionareleG
Tehnicile proiecti*eB desenul !amiliei "i ale *ariate !ormeB desenul cuplului marital( al !ratriei(
modela2ul "i sculptura !amilial& etc'G
Tehnicile dramaticeB 2ocul de rol( dramaterapia( psihodramaG
CenoramaG
:arta cronoloic& a e*enimentelor !amiliale'
E#ist& "i alte modalit&i de e*aluare !amiliale' Dintre toate( *oi a$orda %ntr+un capitol
separat enorama "i desenul !amiliei( pe care le consider printre cele mai utile "i rapide
modalit&i psiholoice de dianoz& !amilial&' Acestea ne *or a2uta s& plas&m !amilia pe un
continuum de la !uncional la dis!uncional "i s& putem( dac& este cazul( s& recomand&m
inter*enii de consiliere sau terapie !amilial&'
R%?'&at'l ca.itol'l'i
Acest capitol l+am centrat pe ce %nseamn& din punct de *edere psiholoic !uncionarea unei
!amilii' De reul&( o !amilie !uncional& poate !i numit& "i normal& sau s&n&toas&( de"i( %ntr+un !el
sau altul toate !amiliile !uncioneaz&' De aceea nu e#ist& criterii standard de e*aluare a radului
de s&n&tate sau normalitate ale unei !amilii' Nici tu nu a" *rea s& !ii riid %ntr+o ast!el de atitudine
!a& de *reo !amilie' 4amiliile se %ntind pe un continuum de la !uncional la dis!uncional'
E@
6rincipalele repere de sta$ilire a !uncionalit&ii !amiliei atunci cnd !aci o e*aluare !amilial& sunt
-pe scurt.B
1' Structura !amiliei ca ansam$lu F toate patternurile tranzacionale alternati*eG
8' 4le#i$ilitatea sistemului !amilialG
=' ,ezonana sistemului !amilial care re!lect& sensi$ilitatea lui la ne*oile !iec&rui mem$ruG
A' Conte#tul *ieii !amiliei respecti*e F !actorii de stres care acioneaz& asupra !amiliei(
suportul !amilialG
@' Stadiul de dez*oltare %n care se a!l& !amilia respecti*& "i cum !ace !a& pro*oc&rilor "i
stadiilor speci!ice !iec&rei etape de dez*oltareG
E' Apariia simptomului %n !amilia respecti*& "i modul %n care este meninut&'
6entru mai multe detalii despre 2ocurile psiholoice dintre mem$rii !amiliei studiaz& analiza
tranzacional&'
Gloar d% t%r&%ni foloi,i
E@al'ar% fa&ilial) 6roces de analiz& "i %neleere a !uncion&rii !amiliale( incluznd
rezultatele o$iecti*e ale tehnicilor de studiu a !amiliei( ct "i impresiile
su$iecti*e ale cercet&torului -e*aluatorului.'
Foc'ri Un 2oc este un set de tranzacii complementare ulterioare care %nainteaz&
spre un deznod&mnt pre*izi$il "i $ine de!init -E' Derne.'
E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar
1' 4&+i o ril& de e*aluare !olosind elementele pe care i le+am suerat mai sus care s& te a2ute s&
realizezi rapid o e*aluare !amilial&'
8' ,ealizeaz& o e*aluare !amilial& a !amiliei tale "i a coleului -coleii. tale' Apoi !acei schim$
de proiecte "i o$ser*ai "i comentai di!erenele ap&rute'
<i!lio(rafi% '.li&%ntar)
DE,NE( E'( Aocuri pentru aduli( Ed Amalteea( Ducure"ti( 8??8'
7IT,54AN( I'( VASILE( D'( &erapii de familie( Ed' S6E,( Ducure"ti( 8???( 8??A
NIC:5LS( 7'( SC:A,TT( ,'( &erapia de familie * concepte i metode, traducere "i pu$licare
autorizat& de Asociaia de terapie !amilial&( 8??@( oriinal pu$licat& de All9n U Dacon( 8??A'
NUPO( A'( )ecrete i jocuri psiholo"ice, (naliza tranzacional( Ed S6E,( Ducure"ti( 8???'
SELVINIF6ALATT5LI( 7'( D5SC5L5( L'( CECC:IN( C'( 6,ATA( C'( !aradox (nd
Counterparadox( Ne; Ror<( Manson Aronson( 1HJI
EE
CAPITOLUL 7
Pi/o%>olo(ia
6ro$a$il c& a"tept&rile tale atin punctul culminantB 05are ce am putea studia noi la !acultate
despre se#/1 3mi aduc aminte de !iecare curs pe care l+am a*ut cu coleii t&i din anii anteriori "i
de !iecare dat& cnd *or$eam despre di*erse teme de psihose#oloie e#istau %n sal& chicoteli(
comentarii( ro"eli %n o$ra2i( coate date 0semni!icati*1 "i inclusi*( de ce nu/( comentarii cu pri*ire
la con*inerile "i comportamentele mele se#uale> Nu e nimic ne!iresc %n aceast& atitudine( innd
cont c& ta$u+ul cu pri*ire la discuiile pu$lice serioase despre se# e#ist& %nc&> Iar comentariile "i
umorul !ac parte din arsenalul mecanismelor de ap&rare %mpotri*a an#iet&ii crescute $rusc de un
asemenea su$iect 0!ier$inte1>
Totu"i( a*em ce discuta serios despre se# la acest curs' Am pre!erat ca "i pn& acum s& !iu
succint& "i s& te %ndemn s& studiezi mai departe dac& %i trezesc interesul' 3n urm&toarele rnduri
mi+am propus s& %i prezint principalele teorii cu pri*ire la se#ualitatea uman&G ast!el( m& a"tept ca
dup& ce cite"ti "i studiezi s& cuno"tiB
care sunt momentele cele mai importante %n e*oluia studiilor "tiini!ice despre se#ualitateG
care sunt principalele teorii re!eritoare la se#ualitatea uman& "i care sunt reprezentanii
lorG
13 Sc'rt itoric al t'diilor d%.r% %>'alitat%a '&an)
A"a cum menionam "i la %nceputul manualului( de"i ca domeniu de studiu "tiini!ic
psihose#oloia este relati* nou&( cuno"tinele despre se#ualitatea uman& au e#istat de !oarte mult&
*reme' Ele au e#istat %n reliie( moral&( medicin&( psiholoie( psihanaliz& etc' Actualmente(
psihose#oloia studiaz& instinctul sexual i comportamentele le"ate de el -C' En&chescu( 8??=( p'
1I.' Instinctul se#ual este unul dintre instinctele !undamentale ale omului( el reprezentnd un
sistem de tendine naturale care determin& "i diri2eaz& un tip de comportamente( numite se#uale'
Comportamentele se#uale sunt cele care au cele mai mari "anse de a produce orasmul( adic&
desc&rcarea tensional&'
Simund 4reud suprapunea instinctul se#ual pulsiunii *ieii( numindu+l Eros( "i %l opunea
instinctului morii( denumit Thanatos' Este ade*&rat c& datorit& instinctului se#ual se produce
actul de procreere "i deci perpetuarea speciei umane' Atunci cnd instinctul se#ual este diminuat(
nici reproducerea nu este posi$il&( cel puin pe cale natural&'
Instinctul "i comportamentele se#uale au !ost mult& *reme %n atena reliiei' )i ast&zi(
%nc&( reliia estioneaz& *iaa se#ual& a multor indi*izi prin impunrea unor reuli( norme de
comportare %n urma stimul&rii se#uale( de"i multe dintre ele sunt %n contradicie cu descoperirile
"tiini!ice re!eritoare la se#ualitatea uman&'
6rimele studii "tiini!ice au !ost realizate %n secolul KIK( de c&tre Si(&'nd Fr%'d -1I@E+
1H=H.' Din concepia sa( reinem acum conceptul de liidou( considerat eneria se#ual&( a *ieii'
Li$idoul e*olueaz& "i se mani!est& di!erit( %n !uncie de *rsta omului' Asta a dus la conturarea a @
stadii de dez*oltare "i maturizare a pulsiunii se#uale( ceea ce duce la modelarea personalit&ii
umane' Tot 4reud a pus accentul pe normele sociale care %nr&desc mani!estarea li$idoului' Acest
!apt era de alt!el !iresc( innd cont de epoca %n care el tr&ia( epoca *ictorian&( cnd concepiile "i
reulile care u*ernau *iaa se#ual& erau e#trem de riide' Unele dintre ele nu au disp&rut
EJ
complet nici ast&zi' 7arele merit al lui 4reud %n se#ualitate este c& a schim$at complet
mentalitatea cu pri*ire la instinctul se#ual "i la comportamentul se#ual'
Un merit cel puin la !el de mare( de"i nu are aceea"i notorietate ca 4reud( la a*ut medicul
enlez H%nr" Ha@%loc$ Elli -1I@H+1H=H.' El a %ncercat s& compileze mai multe studii asupra
se#ualit&ii' 3n 1IHE pu$lic& *olumul 0)tudii n psiholo"ia sexului1' A !ost cel mai o$iecti*
cercet&tor( mai ales pentru acea perioad&' A considerat "i !emeile ca !iind !iine se#uale( la !el ca
"i $&r$aii' De asemenea( a mani!estat deschidere "i %neleere !a& de de*iaiile se#uale(
considerndu+le ino!ensi*e "i a %ndemnat societatea s& le accepte'
Un alt cercet&tor important a !ost Ric/ard @on Grafft E!in( -1IA?+1H?8.' El s+a aplecat
asupra patoloiilor se#uale( da nu a putu s& se menin& o$iecti* sau s& main!este o atitudine de
%neleere "i acceptare'
Ma(n' Hirc/f%ld -1IEI+1H=@. este un cercet&tor erman cu merite deose$ite %n studiile
se#uale' El a !ondat primul institut destinat cercet&rilor asupra se#ualit&ii' A realizat "i prima
mare cercetare printr+un chestionar cu 1=? de itemi aplicat pe un num&r de 1???? de oameni' Tot
el a %n!iinat "i primul centru de consiliere marital& "i s+a implicat %n lupta pentru re!orme leale
pri*ind se#ualitatea' A o!erit spri2in "i consiliere re!eritoare la contracepie "i di!icult&i se#uale'
Cu siuran&( interesul s&u a !ost stimulat "i de !aptul c& el %nsu"i era homose#ual "i tra*estit'
3n secolul KK( cele mai importante studii sunt cele ale americanilorB Alfr%d Gin%" "i
coleii s&i !ac %n anii \A? o cercetare masi*& asupra comportamentului se#ual uman( iar Hillia&
Mat%r "i Iir(inia Fo/non descriu mani!est&rile !izioloice implicate %n comportamentul
se#ual "i e#ploreaz& dis!unciile se#uale( pentru care ela$oreaz& tehnici terapeutice'
Cam %n aceea"i perioad&( e#ist& "i studii %ntreprinse de antropoloi asupra mani!est&rilor
se#uale %n alte culturi' Cei mai importani( din acest punct de *edere( sunt Mar(ar%t M%ad "i
<ronila# Malino#$i'
23 T%orii c' .ri@ir% la %>'alitat%a '&an)
E#ist& trei perspecti*e teoretice care e#ploreaz& "i %ncearc& s& e#plice se#ualitatea uman&B
cele e*oluioniste( cele psiholoice "i cele socioloice'
3n cadrul perspectivei evoluioniste e#ist& socio$ioloia( al c&rei reprezentat de marc& este
E' Qilson' )ocioiolo"ia are ca scop %neleerea comportamentelor sociale ale animalelor( deci "i
a comportamentului se#ual uman -!iind tot un comportament social al unui animal>.' dou&
concepte sunt semni!icati*e %n acdrul acestei teoriiB cel de e*oluie "i cel de selecie natural&'
Conceptul de evoluie se re!er& la !aptul c& toate !iinele *ii dein o !orm& actual& care se
datoreaz& modi!ic&rilor raduale petrecute de+a lunul timpului %n materialul enetic al
eneraiilor anterioare' Adic& aceste *iet&i au evoluat ast!el pn& au a2uns %n !orma actual&'
Termenul de selecie natural reprezint& procesul natural care determin& supra*ieuirea
doar a acelor oranisme care s+au adaptat %n timp la mediul %ncon2ur&tor' 6entru %neleerea
se#ualit&ii umane( acest lucru arat& ast!elB s+au p&strat acele caracteristici se#uale care au permis
reproducerea "i e*oluia speciei umane' De alt!el( multe din emisiunile de pe canalul Disco*er9
despre se#ualitatea uman& au ca e#plicaie aceast& perspecti*& e*oluionist&' Te in*it s& le
urm&re"ti cu %ncredere( sunt !oarte intresante "i instructi*e'
3n cadrul perspecti*ei psiholoice a*em trei tipuri de teoriiB
a' teoria psihanalitic&
$' teoria coniti*&
c' teoriile %n*&arii
EI
3n centrul teoriei psihanalitice ela$orat& de Simund 4reud st& conceptul de li$idou' A"a
cum aminteam "i mai de*reme( acesta e*olueaz&( conturnd personalitatea uman&' Stadiile de
maturizare se#ual&( de maturizare a li$idoului( dup& 4reud( suntB
stadiul oral F perioada cuprins& %ntre na"terea "i %n&rcarea copilului -?+1N8 ani.' 3n
aceast& etap&( li$idoul este concentrat %n 2urul ca*it&ii $ucale' Copilul are ne*oie s&
su&( dar prin supt o$ine "i senzaia de pl&cereG ast!el( ura este o zon& eroen& F
adic& sensi$il& la stimularea se#ual&( la o$inerea pl&cerii + !oarte timpurie "i ea
r&mne a"a %ntreaa *ia&'
stadiul anal F perioada cuprins& %ntre 1(@ ani "i = ani( cnd li$idoul este oranizat %n
2urul zonei anale' Deci aceast& zon& de*ine predominant eroen& acum' Copilul o$ine
pl&cere prin procesul de de!ecare -e#pulzie *s' retenie.' Acum se !ormeaz& tendinele
acti*e "i pasi*e( leate mult de tendinele sado+masochiste'
stadiul falic F cuprins %ntre = "i @ ani' 3n aceast& perioad& pulsiunile orale "i anale se
uni!ic&( iar li$idoul se concentreaz& %n zona enital&' Copilul %ncepe s& %"i e#ploreze
intens oranele enitale'
stadiul de laten F perioada cuprins& %ntre @NE ani "i 11N18 ani care !ace trecerea de la
se#ualitatea in!antil& la cea adolescentin&' Se mani!est& comple#ele -5edip "i Electra.
ceea ce are puternice e!ecte asupra !orm&rii identit&ii psihose#uale a persoanei'
stadiul "enital F cuprins %ntre 11N18 ani "i 1IN8? de ani( cnd se de!initi*eaz&
oranizarea !unciilor se#uale' Ast!el( persoana de*ine capa$il& de !uncionare se#ual&
normal&'
A trece prin toate aceste !aze este normal "i de a"teptat' E*ident( ca %n orice etapizare(
reperele temporale sunt orientati*e' De asemenea( unele persoane se pot $loca din punct de
*edere psihose#ual %n una dintre etapele iniiale'
A"a cum pro$a$il %i aduci aminte "i de la psiholoia eneral& sau cea a *rstelor( 4reud
*or$e"te "i de dou& principii opuse cu care opereaz& psihicul umanB principul plcerii "i cel al
realitii' Aceste principii hideaz& comportamentul uman di!erit' 6rincipiul plcerii presupune
:cutarea de a evacua i de a reduce anumite tensiuni psihice, cutarea plcerii descrcrii
pulsionale asociate compulsiei la repetiie a unor experiene1' 6rincipiul realitii 0ia n
considerare limitrile, interdiciile, temporizrile necesare pentru ca descrcarea pulsional s
nu aia un aspect distructiv pentru suiect9' Aceste de!iniri %i aparine lui Daniel 7arcelli( %n
Tratatul de psihopatoloia copilului ap&rut %n 8??= -p' A1.' De alt!el( 4reud a sta$ilit !uncionarea
psihicului uman pe ni*eluri' El a denumit aceste ni*eluri instane psihice "i le+a etichetat ast!elB
id( eo "i supereo' Pi le reamintesc pe scurt' ,d+ul reprezint& sediul instinctelor( al pulsiunilor
care se cer satis&cuteG conine necesit&ile pro!und umane a c&ror satis!acere determin&
supra*ieuirea uman&' Id+ul este oranizat dup& principiul pl&cerii "i este sursa eneriei psihice'
8"o+ul reprezint& instana oranizat& dup& principiul realit&iiG el !ace trecerea de la instinct la
realitate( adic& de la ne*oie( la satis!acerea e!ecti*& a ei' )upere"o+ul este reprezentat de
ansam$lul normelor( reulilor( *alorilor( idealurilor pe care le %n*&&m de la societatea %n care
tr&im( adic& de la !amilia noastr&( rupurile din care !acem parte( cultura( reliia "i tipul de
educaie primit&' Tot acest ansam$lu are rolul de a transmite eo+ului condiiile %n care pot !i
satis!&cute pulsiunile id+ului' De aceea( %ntre id "i supereo se nasc con!licte care sunt mediate de
eo' Unele con!licte sunt !oarte puternice deoarece sunt determinate de un supereo prea puniti*
EH
sau restricti*' Ele se pot menine o *ia& %ntrea&( ducnd la pertur$&ri ale !uncion&rii se#uale(
a"a cum se %ntmpl& pentru multe persoane cu educaie se#ual& riid& sau eronat&'
Teoria coniti*& se re!er& la totalitatea modalit&ilor de ndire care in!lueneaz&
comportmentul se#ual( modul %n care ndirea in!lueneaz& emoiile implicate %n se#ualitate'
E*ident( modul %n care ne !orm&m concepia despre propria se#ualitate( se#ualitatea celorlali( *a
in!luena modul %n care ne *om e#prima se#ualitatea' 6lecnd tocmai de la aceast& premis&(
psiholoul Sandra <%& a alc&tuit un in*entar al a"a+numitei scheme se#uale F In*entarul Se#ual
Dem %n care apar anumite caracteristici considerate de!initorii pentru se#ul !eminin "i pentru cel
masculin' 7ai multe detalii despre acest in*entar &se"ti %n 06siholoia *ieii de cuplu1( a I'
7itro!a "i C' Ciuperc& -8??8( p' 1=1.'
Teoriile %n*&&rii au %n *edere !aptul c& oamenii %n*a& s& %"i mani!este instinctul se#ual "i
deci( comportamentele se#uale sunt preluate de la semeni' Trei tipuri de %n*&are sunt importanteB
prin condiionare clasic + reprezentati* !iind cercet&torul rus I@an Pa@lo@' Teoria
pa*lo*ian& a condiion&rii este util& %n e#plicarea unor !enomene se#uale cum ar !i
!eti"ismul sau atracia se#ual& ce apare %n anumite locuri( de e#emplu( doar pentru c&
s+a asociat cu tr&irea unei e#citaii %n locul respecti* la un alt moment'
prin condiionare operant F reprezentati* !iind psiholoul american <3F3 S$inn%r'
Aceast& condiionare se realizeaz& prin re%nt&rire( !ie poziti*& -recompense.( !ie
neati*& -pedepse.' 7ulte comportamente se#uale se modeleaz& %n !uncie de modul
cum au !ost re%nt&rite' De e#emplu( mastur$area produce pl&cere( ceea ce %nt&re"te
comportamentul( dar dac& aceasta este pedepsit& de cine*a important pentru copil(
atunci ea *a apare %n condiii modi!icate( %n sensul c& se *a produce pro$a$il %n $aie
sau dormitor cu u"a %ncuiat& sau doar atunci cnd este sinur acas&' An#ietatea
produs& %ns& de interdicie sau culpa$ilizare *a duce la intensi!icarea
comportamentului mastur$ator datorit& tensiunii care se cere a !i eli$erat& prin
orasm' Sau( o !emeie ale c&rei prime e#periene se#uale au enerat durere( *a tinde s&
e*ite actul se#ual sau s& e#perimenteze %n continuare discon!ort sau durere'
6rin nvare social F reprezentati* !iind psiholoul american Al!%rt <and'ra' Aici
un !ol determinant %l 2oac& %n*&area prin imitaie "i prin identi!icarea cu cel&lalt' Un
concept al lui Dandura e!icient "i %n %neleerea comportamentului se#ual este acela de
auto+e!icien&( adic& un sim al competenei %n !olosirea unei a$ilit&i' Aceast& auto+
e!icien& determin& %ncrederea pe care un indi*id o are %n capacitatea sa de a atrae
se#ual( de a realiza un act se#ual satis!&c&tor "i de a !i capa$il de intimitate se#ual& cu
un partener'
!erspectiva sociolo"ic se centreaz& pe modul %n care societatea stimuleaz& sau inhi$&
anumite mani!est&ri se#uale' E#ist& trei elemente de $az& ale acestei perspecti*eB
5rice societate *a rela se#ualitatea uman&G
Instituiile sociale !undamentale -!amilia( "coala( $iserica etc'. *or crea( in!luena "i
determina anumite reuli care *or modela comportamentul se#ual umanG
Comportamentele se#uale *or !i considerate normale sau potri*ite %ntr+o cultur&( dar
a$erante sau nepotri*ite %ntr+o alt& cultur&'
R%?'&at'l ca.itol'l'i
J?
Am de$utat capitolul prin reamintirea o$iectului de studiu al psihose#oloieiB instinctul se#ual "i
comportamentul se#ual' Pi+am prezentat o trecere succint& %n re*ist& a principalilor cercet&tori
din domeniul psihose#oloiei "i anume pe Simund 4reud( :enr9 :' Ellis( ,ichard *on Wra!!t+
E$in( 7anus :irsch!eld( Al$ert Winse9( Qilliam 7aster "i Virinia Mohnson' Apoi am prezentat
teoriile care au a*ut impact asupra %neleerii instinctului se#ual( prin prisma a trei perspecti*eB
e*oluionist&( psiholoic& "i socioloic&' Am insistat mai mult asupra celor psiholoice(
oraniznd teoriile( din nou( %n trei rupuriB teoria psihanalitic&( teoria coniti*& "i teoriile
%n*&arii'
Gloar d% t%r&%ni foloi,i
A'toB%fici%n,) simul competenei atunci cnd se e#ecut& anumite comportamente care
e#prim& anumite a$ilit&i'
Ero pulsiunea *ieii( pulsiunea se#ual&'
E@ol',i% !enomen prin care *iet&ile du !orma actual& datorit& modi!ic&rilor raduale
%n materialul enetic al predecesorilor'
Intinct %>'al sistem de tendine naturale care determin& "i diri2eaz& mani!est&rile se#uale'
Li!ido' eneria *ieii( eneria se#ual&( Eros'
Princi.i'l .l)c%rii c&utarea de a e*acua "i de a reduce anumite tensiuni psihice( c&utarea
pl&cerii desc&rc&rii pulsionale asociate compulsiei la repetiie a unor
e#periene -D' 7arcelli.
Princi.i'l
r%alit),ii
considerarea limit&rilor( interdiciilor( temporiz&rilor necesare pentru ca
desc&rcarea pulsional& s& nu ai$a un aspect distructi* pentru su$iect
S%l%c,i% nat'ral) proces prin care suprea*ieuiesc doar acei indi*izi adaptai la mediul
%ncon2ur&tor'
Socio!iolo(i% studiul comportamentelor sociale ale animalelor'
T/anato pulsiunea morii( a -auto.distruerii( opus *ieii'
Jon) %ro(%n) parte a orpului mai sensi$il& la stimulare se#ual&'
E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar
1' Un $&r$at *ede o !emeie atr&&toare se#ual' Care ar !i mesa2ele pe care le+ar transmite id+ul
s&u/ Dar eo+ul s&u/ Dar supereo+ul/
8' D& e#emple de comportamente se#uale proprii care s+au p&strat datorit& unor recompense "i de
comportamente se#uale care s+au stins sau le+ai modelat datorit& pedepselor'
=' Descrie %n ma#im =@? de cu*inte concepia ta cu pri*ire la se#ualitatea ta' Dup& ce termin&m
cursul( re*ezi descrierea "i analizeaz& dac& apar idei noi sau anumite emoii'
A' D&+i cte*a minute %n care s& te a"ezi comod "i s& %i reaminte"ti care au !ost persoanele care
au a*ut impact asupra dez*olt&rii tale se#uale' Cine i+a !ost model/ 6e cine ai imitat/ Cu cine te+
ai identi!icat/
@' Cum ai putea e#plica cu a2utorul teoriei e*oluioniste lumele pri*ind atracia se#ual& a
$&r$ailor pentru !emeile cu snii mari "i a !emeilor pentru $&r$aii musculo"i/
<i!lio(rafi% '.li&%ntar)
ENOC:ESCU( C'( &ratat de psihosexolo"ie, Ed' 6olirom( Ia"i( 8??=
J1
:RDE( M'S'( DELA7ATE,( M'( Bnderstandin" Human )exualit/, 7cCro;+:ill Companies( Inc'(
1HHJ'
7A,CELLI( D'( &ratat de psihopatolo"ie a copilului, Ed' 4undaia Ceneraia( Ducure"ti( 8??='
7IT,54AN( I'( CIU6E,CO( C'( !siholo"ia relaiilor dintre sexe( Ducure"ti( Ed' Alternati*e(
1HHJ'
6ANO( S'( DO,OU( D'( 6ANO( S'( )exualitatea uman, Ed' Uni*ers Enciclopedic( Ducure"ti(
1HHI'
J8
CAPITOLUL 8
D%?@oltar%a .i/o%>'al) d%Ba l'n('l @Krt%lor
3n acest capitol te in*it s& e#plorezi caracteristicile dez*olt&rii psihose#uale speci!ice !iec&rei
*rste' Sunt con*ins& c& dac& ai asimilat materia cursului de 6siholoia *rstelor( o parte din
in!ormaiile din acest capitol %i sunt de2a cunoscute' Ast!el( *ei a!la poate mai multe despre
e*oluia identit&ii se#uale de la na"tere "i pn& la $&trnee' De aceea( sper ca la !inalul
capitolului s& poi numi "i identi!ica principalele caracteristici "i mani!est&ri psihose#uale ale
copiilor( pu$erilor( adolescenilor( adulilor "i *rstnicilor'
13 Caract%riticil% d%?@olt)rii %>'al% la co.ii +i .r%adol%c%n,i
Nu se poate *or$i despre se#ualitate( %ndeose$i aceea a copilului( !&r& s& ne ndim din nou la
S' 4reud' )i asta deoarece 4reud( a a*ut "i un alt mare meritB acela de a aduce la lumin&
se#ualitatea in!antil&( adic& de a scrie pu$lic( !&r& ru"ine "i culpa$ilizare( c& se#ualitatea se
mani!est& %nc& de la na"tere' Acest lucru era $inecunoscut %naintea sa( dar era considerat un
pericol la s&n&tatea copilului' Asta a dus la construirea a numeroase aparate( care mai de care mai
inenioase( care s& interzic& atinerea oranelor se#uale' )i %n zilele noastre persist& ideea c&
atinerea oranelor se#uale de c&tre copil este periculoas&( de"i nimeni nu a %ntlnit pe cine*a
care s+a prostit sau a inne$unit %n urma 2ocului cu oranele enitale'
7ai mult( chiar( descoperirile recente "i posi$ilit&ile de *izualizare a e*oluiei !&tului %n
uterul matern au ar&tat c& *iaa se#ual& este dinamic& de la concepie( nu doar de la na"tere'
Comportamentul se#ual este( ast!el( prezent %nc& din perioada intrauterin&B $&ieii prezint& erecie(
iar la !etie se produce lu$ri!ierea *ainal&' 3n plus( %nc& de atunci( apar primele elemente de
le&tur& emoional& %ntre mam& "i copil( a ata"amentului( !apt ce sta la $aza dez*olt&rii capacit&ii
de a intra %n relaie cu cine*a( de a crea intimitate' 5ricum( !&tul este di!ereniat se#ual din
momentul concepiei' Este necesar s& %i aduci aminte c& e#ist&B
se#ul "eneticB comozomii AE KR F pentru se#ul masculin + "i AE KK F pentru se#ul
!emininG
se#ul "onadicB structura onadelor !eminine "i masculineG
se#ul fizic sau corporalB dat de caracterele se#uale primare F orane se#uale interne "i
e#terne F "i caracterele se#uale secundare F sni( musculatur&( constituia corpului(
pilozitate( *oce etc'G
se#ul trit F se re!er& la identitatea se#ual& pe care persoana simte c& o are( la care
consider& c& aparine'
Dazele di!erenierii se#uale suntB
Fiziolo"ice F prezena cromozomilor di!erii pentru cele dou& se#e( ceea ce determin&
di!erenierea caracterelor se#uale primare "i secundareG
!siholo"ice "i sociolo"ice F acestea sunt !oarte numeroase "i sunt predispuse la o analiz&
*aloric&( deoarece nu putem inora c& e#ist& %nc& o tendin& destul de accentuat& a
societ&ii de a considera caracteristicile masculine ca !iind mai 0$une1( mai 0potri*ite1
dect cele !eminine( percepute 0neati*e1( 0sla$e1 etc' Totu"i( masculinul "i !emininul
coe#ist& %n structura noastr& psiholoic&' Carl Mun a!irm& c& la na"tere Sinele este
J=
nedi!ereniat "i herma!rodit' 3n timp( %n el %ncep s& se di!erenieze tendinele masculine "i
!eminine' El *or$e"te de e#istena a dou& comple#eB comple#ul eului "i comple#ul
contrase#ual' Comple#ul eului se re!er& la eul !eminin sau masculin( con!orm se#ului
$ioloic( %n timp ce comple#ul contrase#ual se !ormeaz& prin acti*area arhetipurilor
!eminit&ii( numit Anima( "i al masculinit&ii( numit Animus( %n timpul e#perienelor
copilului cu p&rintele de se# opus' Ast!el( !ata *a a*ea un comple# contrase#ual masculin(
!ormat %n urma e#perienelor sale cu tat&l( iar $&iatul *a a*ea un comple# contrase#ual
!eminin( construit %n urma e#perienelor sale cu mama' Acest proces de !ormare a
comple#elor contrase#uale r&mne %n mare m&sur& incon"tient'
In!luenele psiholo"ice %n !ormarea identit&ii se#uale %n perioada copil&riei "i preadolescenei
se re!er& laB
4ormarea ata"amentelor !a& de !iurile materne "i paterne sau de su$stitutele
parentale( a"a cum ne e#plic& teoria ata"amentului a lui Mohn Do;l$9' 7odul %n care se
!ormeaz& acum ata"amentul F siur sau an#ios + *a in!luena pro!und modul %n care
persoana *a construi intimitatea erotic& "i psiholoic& cu partenerul de cuplu'
7odul %n care se realizeaz& atinerea !izic& de c&tre p&riniG aici o mare contri$uie are
psihanalistul enlez D' Qinnicott( care *or$e"te de trei roluri ale mameiB unul de de
susinere i purtare fizic i emoional a $e$elu"ului care la %nceput depinde de
!uncionarea mameiG al doilea de manipulare a copilului( care se re!er& la toate
aciunile de %nri2ire( %m$r&care( mniere( "i toate tipurile de atinere F aici putem
%ntlni mame care %"i suprasatureaz& copilul de atineri se#uale( putndu+se mere
pn& la a$uzuri se#ualeG %n !ine( cel de+al treilea rol este cel de prezentare a oiectelor(
e#act %n momentul %n care acesta are ne*oie de el( pentru a e*ita lipsirea copilului de
e#perimentarea ne*oii -dac& i se da prea repede. sau pentru a nu se simi anihilat de
ne*oia "i !uria sa -determinarea suprim&rii dorinei $e$elu"ului dac& o$iectul i se d&
prea trziu.'
6rimele mani!est&ri ale copilului din stadiul oral -dup& 4reud.G acum( o$iectul
pulsiunii se#uale este snul maternG e#ist& dou& tipuri de mani!est&ri oraleB tendina de
a sue "i tendina de a mu"ca snul' Ele se metamor!ozeaz& ulterior %n mani!est&rile
se#uale ale adultului %n intimitatea actului se#ual'
7ani!est&rile din timpul stadiului anal "i reacia p&rinilor !aa de eleG e#ist& "i aici
dou& !aze -dup& W' A$raham.B una %n care pl&cerea este o$inut& prin e#pulzia
materiilor !ecale F !aza sadic anal& F "i cea %n care pl&cerea este pro*ocat& de reinerea
materiilor !ecale F !aza de retenie' Aceast& !az& este %nceputul opoziiei !a& de
dorinele parentale' Stadiul anal conduce treptat copilul c&tre polarit&i precumB
e#pulzare+retenie( acti*ism+pasi*ism( supunere+opoziie' De aceea( aici %"i are
oriinea mani!estarea de tip sado+masochist& a unor persoane'
7ani!est&rile copilului din perioada !alic&G acum sursa pulsiunii mireaz& spre
oranele enitale' 0Satis!acia pro*ine din erotismul uretral "i din mastur$are'
Erotismul uretral reprezint& in*estirea li$idinal& a !unciei urinare( marcat& iniial de a
lsa s cur", iar apoi de cuplul retenie+erecie' 7astur$area( mai %nti leat& direct
de e#citaia pro*ocat& de miciune -mastur$are primar&.( reprezint& ulterior o surs&
direct& de satis!acie -mastur$are secundar&.1 -D' 7arcelli( 8??=( p' A=.' 5$iectul
pulsiunii este penisul( la am$ele se#e' 0Nu este *or$a despre penis %n accepiunea sa
de oran enital( ci despre penis ca oran al puterii( al %mplinirii narcisiceB de unde
JA
di!erena dintre oran+penis "i !antasm&+!alus( o$iect mitic al puterii "i potenei' Acest
o$iect introduce copilul %n dimensiunea !ie a anoasei de castrare -$&iat.( !ie a
anoasei de lips& -!at&.B nearea castr&rii a*nd ca scop( pentru !iecare dintre se#e(
prote2area copilului %mpotri*a con"tientiz&rii acestui lucru1 -D' 7arcelli( 8??=( p' A=+
AA.' De aceea( atinerea penisului "i a *ul*ei este o e#perien& !oarte comun& la copii(
ceea ce necesit& o atitudine natural& "i !ireasc& a p&rintelui' 3n !elul acesta copilul
descoper& propriul se# "i acest lucru %l a2ut& s& se poziioneze %n una din rup&rile
se#ualeB el este 0!at&1 sau 0$&iat1' 3ncepe s& se contureze se#ul tr&it( adic& identitatea
se#ual&'
4ormarea "i rezol*area celor dou& tipuri de comple#eB 5edip "i Electra' Spre !inalul
stadiului !alic( o$iectul pulsiunii trece de la penis( la partenerul de se# opus din cuplul
parental( sursa pulsiunii !ind %n e#citaia se#ual& c&utat& %n posesia acestui partener' 3i
reamintesc( succint( ce reprezint& cele dou& tipuri de comple#e' Complexul Gedip
presupune atracia se#ual& a $&iatului !a& de mam&( adic& o$iectul pulsiunii sale este
!iura matern&' 6entru a cuceri mama( $&iatul pune %n 2oc "i li$idoul( dar "i pulsiunea
aresi*&' 6entru c& nu o poate poseda %n mod real( $&iatul *a c&uta s& o$in& iu$irea "i
stima mamei' Tat&l reprezint& ri*alul( dar "i modelul de comportament potent -*iril(
puternic.' Se mani!est& acum o competiie aresi*&( sau prin c&utarea $&iatului s& %i !ie
pe plac tat&lui( %n cadrul unei poziii homose#uale pasi*e -oedip in*ersat.' Complexul
8lectra se mani!est& ast!elB 0decepia de a nu !i primit un penis de la mam& o !ace s&
se %ndep&rteze de aceasta "i %n consecin& s& schim$e o$iectul li$idinal' Aceast&
schim$are a o$iectului li$idinal o conduce pe !eti& c&tre un nou scopB s& o$in& de la
tat& ceea ce mama i+a re!uzat' Ast!el( %n *reme ce !etia renun& la penis( ea caut& s&
o$in& de la tat& o desp&u$ire su$ !orma unui copilB renunarea la penis nu se
nfptuiete dect dup o tentativ de desp"uire: s oin drept cadou de la tat
un copil, s i aduc pe lume un copil' 3n raport cu mama( !etia dez*olt& o ur&
eloas&( !oarte %nc&rcat& de *ino*&ie( cu ct mama r&mne o surs& deloc neli2a$il& a
unei p&ri importante din satis!aciile pulsionale preenitale1 -D' 7arcelli( 8??=( p'
AA.' ,ezol*area acestor comple#e se !ace treptat( prin reorientarea li$idoului c&tre alte
o$iecte de satis!acie din rupurile din care !ace parte copilul -socializare. "i prin
in*estirea proceselor intelectuale'
Tot %n 2urul *rstei de A+@ ani( copiii %ncep s& !ie preocupai de relaiile se#uale( de
!enomenul na"terii copiilor( de rolurile se#uale( de a"tept&rile celorlali !a& de ei ca
urmare a apartenenei la un se# sau cel&lalt'
7ani!est&rile din perioada de laten&G acestea nu au !ost studiate de 4reud' El credea c&
acum comple#ul oedipian se diminueaz&' 6u$erul mani!est& o atitudine de respinere
a se#ualit&ii( adic& se comport& de parc& se#ul ar !i ce*a !oarte urt( chiar scr$os'
Deseori( auzim preadolescenii 2urnd c& ei nu o s& s&rute niciodat& "i nici nu o sa !ac&
se#' Acum apare un soi de homose#ualitate( %n sensul c& prieteniile se oranizeaz& pe
se#e -0fetele cu fetele1 "i 0ieii cu ieii1. "i chiar apare o opoziie( lupt& %ntre se#e'
In!luenele socioloice asupra dez*olt&rii se#uale ale copiilor se re!er& la stereotipurile
culturale de ndire "i cele atitudinale !a& de cele dou& se#e( modalit&ile di!erite de educare ale
copiilor( tipurile de 2uc&rii pentru !etie( respecti*( pentru $&iei etc' 5 descriere !oarte intresant& a
socializ&rii di!ereniate a copiilor o &se"ti la Cristian Ciuperc& %n lucrarea sa 01iitorul copiilor
sau copiii viitorului1 -Ed' Sper( 8??1.
J@
23 Caract%riticil% d%?@olt)rii %>'al% la adol%c%nt
3n aceast& perioad& e#ist& cte*a caracteristici !undamentale ale dez*olt&rii psihose#ualeB
Dez*oltarea !izic& a corpului "i a oranelor se#ualeG
3nceputul mani!est&rilor !izioloice ale se#ualit&iiG la !ete( asta %nseamn& cre"terea
snilor( apariia p&rului a#ial "i pu$ian( a menstrelorG la $&iei( se modi!ic& *ocea(
apare pilozitatea( primele poluii'
La adolescen& apare !urtuna hormonal&( ceea ce determin& modi!ic&ri de
comportament( %n sensul apariiei insta$ilit&ii a!ecti*e la !ete "i a conduitelor aresi*e
la $&iei' De asemenea( se accentueaz& tensiune se#ual& care se cere a !i desc&rcat&( !ie
prin mastur$are( !ie prin act se#ual' Are loc o intensi!icare a mani!est&rilor
mastur$atorii( mai ales la $&ieiG
6rimele relaii se#uale "i primele mani!est&ri ale di!icult&ilor "i patoloiei se#uale'
,elaiile se#uale sunt de reul& de scurt& durat&( !&r& meninerea pe perioade
%ndelunate a aceluia"i partener( datorit& insta$ilit&ii emoionale speci!ice *rstei' Cei
mai muli adolesceni percep actul se#ual ca sport( ca mani!estare a *irilit&ii lor( %n
timp ce !etele adolescente tind s& asocieze se#ul cu draostea -sau %ndr&ostirea.' Din
p&cate( datorit& acestei imaturit&i( a necunoa"terii !izioloiei "i anatomiei oranelor
se#uale "iNsau a metodelor contracepti*e( a carenelor a!ecti*e din !amiliile de oriine(
muli adolesceni se con!runt& cu apariia unor sarcini nedorite sau copii nedorii'
Aceast& postur& de p&rinte+adolescent este di!icil&( deoarece cei mai muli dintre ei nu
sunt pre&tii pentru acest rolG %n plus( ei sunt pu"i %n situaia de a renuna la *isele lor
"i a lua un nou drum de e*oluie personal&'
6articiparea la rupurile de eali( prieteni "i e#istena modelelor de rol se#ualG
3ncerc&rile de sta$ilire a unui sistem propriu de *alori( inclusi* !a& de se#ualitateG
De!initi*area identit&ii psihose#uale( %n care rolul !undamental le re*ine p&rinilor sau
su$stitutelor parentale'
Voi da mai mult& atenie procesului de consolidare a identit&ii se#uale( deoarece acesta se
realizeaz& %n primul rnd %n trinuhiul !amilial' 6entru aceast&( am ales s& %i prezint un material
realizat de colea mea Elena Anhel( care este !oarte interesat& de aceast& pro$lematic&( studiind
%n special dis!unciile de se#+rol ale adolescenilor' Sunt con*ins& c& ceea ce a scris ea te *a a2uta
s& %nelei cum contri$uie interaciunea p&rini+copii la !ormarea se#+rolului'
Tri'n(/i'l fa&ilial E f'nda&%nt'l contr'c,i%i .i/o%>'al% -autor El%na An(/%l.
Copilul nu se situeaz& pe o a#& tat& F !iic& sau mam& F !iu' El tr&ie"te %n primul rnd %ntr+un
triunhi tat& F mam& F copil "i particip& cu toat& !iina sa la relaia !amilial&' Tr&ie"te %ntr+o
sim$ioz& e#trem de puternic& cu cuplul parental %nct se poate simi r&spunz&tor de toate
ne%neleerile "i momentele de separare ale acestora' ,ealitatea cuplului parental sim$olizeaz& %n
ochii copilului complementaritatea contrariilor ce asiur& meninerea lumii( moti* pentru care
acesta ine !oarte mult la meninerea unit&ii cuplului p&rinilor s&i' 6redispoziia lui natural&
pentru adaptarea echili$rat& la mediu( %i permit copilului s&+"i &seasc& %n mod spontan un tat&
sau o mam& de su$stitut %n condiiile %n care cei naturali nu r&spund ne*oilor sale !undamentale'
,ezult& deci c& toate !iurile care au participat mai mult sau mai puin la cre"terea copilului
JE
particip& "i la !ormarea comple#elor parentale' Un $unic a!ectuos poate compensa !iura unui tat&
insensi$il( reechili$rnd ast!el %nc&rc&tura emoional& a comple#ului patern' Important este s&
e#iste cine*a %n prea2ma copilului' Drama multor copii contemporani de aici *ineB sunt lipsii de
repere' Cnd amndoi p&rinii lucreaz& de diminea& pn& seara( nu mai au timp "i eneria
necesar& s&+"i petreac& ce*a *reme cu copii lor' Ace"tia cresc %ntr+un !el de *id( iar imainile
parentale poziti*e nici m&car nu au "ansa s& apar&' Identitatea masculin& sau !eminin& a copilului
r&mne nede!init&' Un aspect decisi* pentru !ormarea identit&ii psihose#uale este climatul psihic
pe care %l creeaz& acas& am$ii p&rini( 0climat care condiioneaz& pro!und procesele arhetipale
constelate "i comple#ele !ormate' Succesul sau e"ecul indi*idului %n relaionarea cu mem$rii
se#ului opus este %n mare parte determinat de e#periena e#tensi*& tr&it& %n copil&rie prin
interaciunile repetate dintre tat&l "i mama sa "i( de asemenea( de relaia indi*idual& a p&rinilor cu
copilul lor' 3n acest conte#t( *aloarea personal& atri$uit& de !iecare p&rinte celuilalt este %n mod
special semni!icati*& pentru dez*oltarea se#ual& a copilului'1 -7' 7inulescu( 8??1( p' 1JJ+1JI.
04ormarea comple#ului contrase#ual anima este prile2uit& de e#istena %n psihicul o$iecti* a
imainii colecti*e a !emeii( imaine mo"tenit& care e#ist& %n interiorul $&r$atului( cu a2utorul
c&reia %nelee natura !eminin&' De+a lunul dez*olt&rii( $&iatul %"i reprim& mani!estarea unor
calit&i( tr&s&turi !eminine sau %nclinaii naturale( care sunt de!inite cultural ca inaccepta$ile
pentru identitatea se#ual& a eului' Toate aceste coninuturi se rupeaz& %n 2urul imainii
arhetipale' La aceste !aete mai contri$uie e#perienele prile2uite de contactele reale pe care
$&r$atul le+a tr&it cu !eminitatea %n toate ipostazele ei( %n timpul *ieii sale' Dintre acestea din
urm&( desiur( semni!icati*& este relaia su$iecti*& cu propria mam&' Acela"i lucru este *ala$il "i
%n ceea ce pri*e"te oriinea "i sursele comple#ului animus la !emeie' Datele empirice
demonstreaz& c&( %n mare m&sur&( caracterul animei este determinat de natura su$iecti*& "i
o$iecti*& a relaiilor cu mama' 3n acest sens( dac& mama are o in!luen& neati*& asupra $&iatului(
anima se *a e#prima prin conduite irepresi$ile %n care se mani!est& irita$ilitate( depresie(
incertitudine( insecuritate( suscepti$ilitate' 3n aceea"i ecuaie intr& "i conduite dominate de teama
de $oli( de accidente( de dispoziii sum$re "i de idei suicidare' 3n situaia unor in!luene poziti*e
"i a unei relaii poziti*e $&iat+mam& Fde care %ns& acesta nu se poate eli$era F anima ast!el
structurat& *a in!luena prin sentimentalism( suscepti$ilitate "i *ulnera$ilit&i a!ecti*e(
hipersensi$ilitate1'
Animus apare ca personi!icare masculin& a incon"tientului !eminin "i este %n mod
!undamental in!luenat de relaia real&( dar mai ales su$iecti*& a !etiei cu tat&l ei' Caracteristic
pentru o in!luen& parental& neati*& este riiditatea opiniilor du$lat& de un comportament dur(
implaca$il( rece( %nc&p&nat( insensi$il' 3n stadiul de identi!icare in!luena animusului neati* e
*izi$il& %n pasi*itatea "i paralizia tuturor sentimentelor'
3n !aza de proiecie( caracteristic& pentru adolescen&( dar nu numai( identi!icarea incon"tient&
a unei alte persoane cu imainea animeiNanimusului este zdruncinat& %n primul rnd de
arti!icialitatea unor atri$uiri care nu au consisten& %n personalitatea !emeiiN$&r$atului respecti*'
6e m&sur& ce proieciile sunt retrase( prin procesul de con"tientizare( relaia tinde s& capete din ce
%n ce mai mult atri$utul de autenticitate' 03n acest sens( anima pentru $&r$at "i animusul pentru
!emeie au !uncia de a l&ri s!era con"tiinei prin interarea unor coninuturi care permit eului
schim$&ri de atitudini( noi perspecti*e' Este posi$il&( a"adar( prin con"tientizarea unor elemente
ale animei N animusului e#tensia Eului( prin auto+%neleere "i autocunoa"tere'1 -7' 7inulescu(
8??1( p' @A+ @@.
JJ
Ti.'ril% d% r%la,i% .)rint% B co.il car% A+i .'n a&.r%nta a'.ra for&)rii id%ntit),ii
.i/o%>'al% a adol%c%n,ilor + punctul de *edere al unui renumit analist 2unian( de oriine
canadian&( pro!esor la uni*ersitatea din ]ue$ec( Ca$riel La*allee -1HH=.' -autor El%na An(/%l.
Cuplul tat * fiic
Tat&l t&cut( tat&l incestuos( tat&l puritan "i tat&l tiranic sunt cele patru *ariante de tai
identi!icate de autorul amintit mai sus'
,elaia cu un tat asent !aciliteaz& idealizarea acestuia de c&tre !iica sa "i determin&
!ormarea unei !emei care %ncearc& cu toat& !iina ei s& se !ac& pl&cut&( s& !ie %n centrul ateniei
tuturor' De timpuriu( !etia a2une s& cread& c& tat&l ei nu+i *or$e"te pentru c& nu este destul de
!rumoas& sau de intelient&( sau destul de $un& pentru a !i iu$it&' A2une chiar s& se simt&
*ino*at& de t&cerea tat&lui "i %ncepe s& se su$minezeB 0Nu sunt interesant&' Nimeni nu m& place'
Nimeni nu m& *rea'1 Din acest moment tn&ra %ncepe s&+"i eas& destinul amoros( c&ci( dac& pe de
o parte se su$estimeaz&( pe de alta idealizeaz& $&r$atul "i umple olul cu !antasma prinului din
po*este' 03ntr+o zi prinul meu *a *eni1 s+ar putea traduce %n multe cazuriB 0%ntr+o zi tat&l meu *a
*eni( %mi *a *or$i "i %n s!r"it *oi e#ista ca !emeie'1 Este e*ident c& %n aceast& situaie primele ei
relaii *or a*ea un !inal catastro!al( deoarece nici un $&r$at nu *a putea %nlocui o imaine ideal&
de $&r$at' Sentimentul de a nu !i *aloroas& "i de a nu !i niciodat& o !emeie dorit& o *a marca
%ntreaa *ia&( iar "ansele ca ea s& ai$& o *ia& de cuplu armonioas& sunt aproape ine#istente'
&atl incestuos( este cel care determin&( de asemenea( mari pro$leme %n asumarea "i
mani!estarea rolurilor de se# adolescentelor' Victima a$uzurilor se#uale este a!ectat& ra* att %n
identitatea ei se#ual& ct "i %n ceea ce pri*e"te sentimentul ei de a e#ista' Acestor persoane le este
!oarte reu s& r&mn& %n contact cu propria lor *ieuire "i s& %ntrein& relaii de intimitate cu cei
apropiai' Aceast& di!icultate de a e#ista tr&deaz& o preuire de sine care a !ost total distrus& de
estul tat&lui s&u' Cnd o !iic& este *ictima unui incest( interitatea ei corporal& este e#trem de
a!ectat&( %nct riscul de a se o!eri oric&rui $&r$at este !oarte mare' Studiile do*edesc c&
ma2oritatea prostituatelor sunt *ictime ale incestului' 6entru c& nu au !ost respectate( nu iz$utesc
nici ele %nsele s& se respecte' Adesea %"i ur&sc tat&l "i pe toi $&r$aii care le sunt clieni' 6oate s&
de*in& e#hi$iionist&' 6entru a nu+i aparine tat&lui( decide s& se o!ere pri*irii tuturor'
Incestul a!ecti* este "i el e#trem de d&un&tor pentru construirea identit&ii psihose#uale a
!etei' Tat&l paraziteaz& *iaa se#ual& a !iicei( !iind incapa$il s+o lase s&+"i tr&iasc& sinur& *iaa
proprie' Este cazul copiilor parenti!icai F cei ne*oii s& de*in& p&rinii propriilor p&rini' Ace"ti
copii nu se pot separa de p&rini pentru c& se simt culpa$ili dac& i+ar a$andona' ,elaiile pe care le
*or a*ea *or !i cu persoane e#trem de dependente( la !el ca "i p&rinii lor'
&atl puritan se a!l& la antipodul tat&lui incestuos' Acest puritanism e#acer$at este moti*at
de aceea"i dorin& incestuoas&' La tat&l incestuos e#ist& trecerea la act( la tat&l puritan se
instaureaz& interdicia sau ne*oia de inhi$iie a actului' 3n marea ma2oritate a cazurilor tat&l nu se
atine de !iica sa adolescent&' Aceast& r&ceal& "i mai ales t&cerea care o %nsoe"te au e!ecte ne!aste
asupra !iicei sale' 6rintr+un ast!el de comportament tat&l %i poate pro*oca !etei sale adolescent&
prima "i cea mai mare su!erin& din iu$ire' Cnd ea %ncepe s& de*in& !emeie( cnd e mndr& c& %n
s!r"it seam&n& mamei( un $&r$at( prin t&cerea lui( %i spune c& atri$utele ei par a !i periculoase'
Dou& tipuri de reacii ale !etei putem %nreistra %n acest cazB !ie %"i pune !armecele %n
e*iden& pentru a seduce "i a atrae atenia( !ie( dimpotri*&( %ncearc& s& re!uze di!erena se#ual&
purtnd *e"minte su!icient de lari pentru a+"i acoperi rotun2imile "i a+"i ascunde( %n !elul acesta(
!eminitatea'
JI
A"adar( erosul patern( cnd se mani!est& %n mod adec*at este un !actor determinant %n
e*oluia unei !ete' El a2ut& la dez*oltarea unui animus poziti*( care susine %ncrederea %n sine "i
spiritul de iniiati*&' Indi!erent c& este a$sent !izic( a$sent cu ndul( distant( sau de+a dreptul
a$uzi*( relaia pe care i+o o!er& !iicei sale o r&ne"te( iar ea *a adopta comportamente reprezentnd
reacii la su!erin&( dar care n+o *or *indeca "i nu+i *or o!eri posi$ilitatea s&+"i intereze o
identitate psihose#ual& aduc&toare de satis!acii personale %n *iaa de cuplu'
&atl tiranic sau despotic este cel care %"i terorizeaz& !iicele prin riiditatea reulilor pe
care le impun adolescentelor( din ne*oia de a+"i e#ercita controlul a$solut asupra lor( ndindu+se
c& %n acest !el le pot prote2a mai mult' Nu reu"esc %ns& dect s&+i alimenteze oroliul de a st&pni
"i de a dispune "i de a s&di %n inima !iicelor lor puternice sentimente de ur& "i dorin& de
r&z$unare' Ade*&rate amazoane ele se *or lupta cu stoicism cu toi $&r$aii din *iaa lor( ne+
reu"ind s& se %mplineasc& ca !emei ln& nici unul dintre ei'
6sihanalista american&( ?inda )hierse-?eonard( %n cartea sa 0Fiica tatlui su1 surprinde
o serie de atitudini pe care !emeile le adopt& ca reacie la traumele pro*ocate de tat&' Din
perspecti*a autoarei !etele pot r&mne 0%t%rn% adol%c%nt%1 sau( dimpotri*&( pot de*enii
0a&a?oan%1
Eternele adolescente sunt acele !iice care( pri*ate de spri2inul patern %n dez*oltarea lor
psiholoic&( r&mn prizoniere ne*oii lor de a pl&cea $&r$ailor sau adopt& o atitudine de re*olt&(
construindu+"i o armur& de nep&truns' Ele %i las& pe alii s& le creioneze *iaa' Unei ast!el de !emei
%i este !oarte reu s& ai$& iniiati*& "i s& ia hot&rri' 3n loc s& acioneze %n propriul ei interes(
pre!er& s& se adapteze la schim$&rile pe care *iaa sau $&r$aii le hot&r&sc pentru ea "i se
re!uiaz& %ntr+o lume de !antasme cnd situaia de*ine prea reu de controlat'
Linda Shierse+Leonard identi!ic& patru tipuri de %t%rn% adol%c%nt%B
ppuica dulce este cea care de"i pare !oarte siur& pe ea( !iind mndr& "i %ncrez&toare
tr&ie"te o permanent& team& de a$andon( anoasa !etei neli2ate de tat&l ei' De"i se poate
re*olta uneori( acuzndu+"i partenerul( ea *a r&mne pasi*& "i dependent&'
fata de sticl este cea care se re!uiaz& %n c&ri sau %n lumi imainare( in*ocnd prete#tul
!railit&ii "i hipersensi$ilit&ii "i de*enind %n !elul acesta o !antom& a celei care este'
seductoarea este !ata care tr&ie"te din plin $ucuria momentului prezent( re!uznd orice
!el de responsa$ilitate "i de o$liaii( de*enind ast!el *arianta !eminin& a lui Don Muan' 3i
*ine deci !oarte reu s& se ana2eze %ntr+o relaie dura$il&' 3n relaie cu mama "i tat&l ei(
aceast& !emeie nu a c&p&tat simul propriei *alori( iar re*olta o %mpiedic& s& realizeze o
relaie ade*&rat& cu $&r$atul care+i place'
mar"inala este cea care se identi!ic& cu un tat& a2uns o$iect de ru"ine( care s+a re*oltat
%mpotri*a societ&ii sau a !ost respins de aceasta' 4etia a !ost mi"cat& de drama tat&lui "i a
r&mas prins& %n ea' 3n orice situaie ea *a simi ne*oia s& critice "i s&+"i a!irme di!erena(
!iind com$ati*& dar niciodat& nu *a aciona %n consecin&' Se *a re!uia %n alcoolism(
dro( prostituie sau sinucidere( !iind e#trem de deprimat&' 6rintre ele se num&r& "i cele
aresate se#ual de tat&( !ete care nu mai reu"esc s&+"i capete respectul de sine'
Eternele adolescente su!er&( dup& cum s+a putut o$ser*a( de pasi*itate( amazoanele
procedeaz& e#act in*ers( !iind hiperacti*e' 5 !emeie care a tr&it teroarea unui tat& tiranic *a
%ncerca s& reu"easc& %n lume uznd de aceea"i autoritate despotic&( ea le *a !ace celorlali ceea ce
tat&l i+a !&cut ei( le *a impune ceea ce el i+a impus' Amazoanele de*in !emei ale datoriei "i ale
principiilor' 3n loc s& caute pri*irea $&r$ailor( cum !ac seduc&toarele( ele respin a*ansurile
masculine "i mer uneori pn& la a dispreui toi $&r$aii din lume' 0Amazoana este o !emeie care
JH
a adoptat caracteristicile asociate %n eneral temperamentului masculin "i identi!icate cu puterea
masculin&' Simultan( renun& la capacitatea sa de a sta$ili relaii a!ectuoase( capacitate care( de
reul&( a !ost asociat& cu !eminitatea' 3n consecin&( amazoana care preia puterea nendu+"i
capacitatea de a se lea a!ecti* de alte !iine( r&mne unidimensional& "i de*ine *ictima
caracteristicilor pe care a *rut s& le acapareze'1 F ne spune psihanalista Mune Siner'
A&a?oan%l% Lindei Shierse+Leonard suntB
femeia superstar este !emeia care %ncearc& s& reu"easc& %n toate( cu riscul %ns& de a pierde
orice contact cu emoiile sale su$ po*ara responsa$ilit&ilor "i a o$oselii "i de a c&dea %n
depresie' Este !emeia care de cele mai multe ori a a*ut un tat& care o trata ca pe un $&iat "i
care a in*estit %n ea propriile am$iii' 3n loc s&+i respecte di!erena se#ual& tat&l i+a hot&rt
o *ia& "i un destin masculin' Iar aceast& !emeie *a tr&i perpetuu po*ara temerii de a !i
respins& dac& nu de*ine 0$&iatul tatei1 '
fata asculttoare este !emeia datoriei "i a principiilor( cea care a pierdut orice contact cu
spontaneitatea "i oriinalitatea ei'
femeia martir este cea care se de*oteaz& total soului "i copiilor( unei cauze sau unei
reliii( ca "i cnd n+ar a*ea dreptul s& se ndeasc& "i la sineG dar toate ne*oile re!ulate
&sesc( pentru a se e#prima( c&i ocoliteB suspine( toane( t&ceri F ecouri ale unei su!erine
pentru care copiii "i cei din 2urul ei *or pl&ti'
re"ina rzoinic este cea care se opune cu !or& "i hot&rre iraionalit&ii tat&lui( pe care+l
consider& un deeneratG ea %"i *a nea orice tentati*& de sensi$ilitate "i+i *a interzice chiar
s& "i iu$easc&' Toat& *iaa ei este o lupt&( recepti*itatea %ns&"i este con!undat& cu
pasi*itatea "i ast!el !emeia pro!und& este suprimat&'
Cuplul mam - fiic
Atenia tat&lui o con!irm& pe !iic& %n di!erenierea ei se#ual&' 6rezena lui %i permite s& se
separe "i s& se di!erenieze de mam&' Tat&l o a2ut& s&+"i c"tie indi*idualitatea de !emeie' Dar
atunci cnd relaiile tat& !iic& nu au !ost satis!&c&toare( sunt a!ectate relaiile mam& F !iic&( aceasta
din urm& a*nd sentimente am$i*alente !a& de prima' 03mi iu$esc mama care mi+a dat atenie(
dar o ur&sc pentru c& mi+a cerut prea multe1' 3n ast!el de cazuri( cel mai adesea( relaia parental&
de cuplu este de!icitar&' 7ama are adesea e#iene !oarte mari !a& de !iica sa( %ncercnd s&+"i
%mplineasc& prin aceasta propriile dorine' Cu alte cu*inte mama *a %ncerca s& !ie totul pentru
!iic& s!r"ind prin a de*eni su!ocant&( ceea ce o *a determina pe aceasta s& o respin& "i s& lupte
pentru independena sa' 3n aceste condiii !iica %"i *a respine mama( "i implicit( raie procesului
de identi!icare se *a respine pe sine( identitatea psihose#ual& a ei a*nd de su!erit'
7amele sinure trans!orm& !iica %ntr+un ade*&rat partener de *ia&( atri$uindu+i rolul de
suport emoional su$stituti* al soului a$sent' 3n aceste condiii( con!lictul p&rinte F copil a2une
pn& la a imita con!lictele F maritale ale mamei cu !ostul ei so( !iica( auzind deseori din ura
mamei sale( e"ti 0ca taic&+tu'1 3n ast!el de situaii !iica %"i *a respine mama( respinndu+"i ast!el
propria !eminitate "i *a de*eni e#act ca tata "i *a intra %ntr+o con!uzie de identitate psihose#ual&
ce *a a*ea implicaii ne!aste asupra relaiilor ei de cuplu'
Cuplul mam * fiu
Uneori relaia mam& F !iu poate !ii e#trem de strns& mai ales %n condiiile %n care !emeia
%i &se"te raiunea de a tr&i %n rolul matern( uitndu+"i propria !eminitate' 7aternitatea poate
I?
de*eni ast!el un loc de in*estire a ne*oilor de recunoa"tere "i a dorinelor reprimate ale !emeii( $a
chiar un prile2 de re*an"& pentru !rustr&rile leate de nearea *alorii !eminine' 5 !emeie poate
hot&r% ast&zi s& nasc& pentru a umple un ol( deci dintr+un de!icit emoional( "i nu din ne*oia
!ireasc& de z&mislire a unui copil' Acesta se na"te( iar destinul s&u de2a creionatB s& umple
lacunele a!ecti*e ale unei !emei c&reia i+a lipsit tat&l "i c&reia %i lipse"te acum partenerul' )i dac&
se %ntmpl& ca acest copil s& !ie $&iat( sim$olic( %nc& de la na"tere este %mpo*&rat cu o 0c&s&torie1(
!iind !orat s& !ie de timpuriu $&r$at "i soul propriei mame' Care sunt implicaiile psiholoice
asupra e*oluiei ulterioare a unui ast!el de $&iat sunt lesne de hicit' 4antoma incestului %l *a
$ntui %ntreaa *ia& iar a tr&i al&turi de o !emeie ar !i echi*alentul unui prizonierat din care de
mult& *reme simte ne*oia s& scape' 5 ast!el de situaie %mpiedic& rezol*area !a*ora$il& a
comple#ului lui 5edip( rezol*are ce presupune ca !iul s& cedeze tat&lui s&u pretenia la rolul de
so( el urmnd a se orienta spre alte !emei' Cnd tat&l nu este prezent pentru a $ara !iului calea
spre mam&( !iul "i mama r&mn unul prizonierul celuilalt adesea pentru tot restul *ieii' Deci
separarea mam&+!iu este a$solut necesar&'
Dac& aceasta nu se rezol*& !iresc la A F @ ani( comple#ul lui 5edip se *a reacti*a la
pu$ertate' 3n acest moment( relaia dintre mam& "i !iu risc& s& se trans!orme %ntr+o lupt& pentru
putere' 7area lor iu$ire de*ine $rusc o %nchisoare ce %mpiedic& %n!lorirea indi*idual& a !iec&ruia'
Insu!icient a!irmat( lipsit de modele masculine cu care s& se identi!ice( !iul *a %ncerca s& %ncalce
leea matern& pentru a+"i c"tia propria identitate de $&r$at( de*enind un 0r&z$oinic1 *erita$il'
Dac& mamele reu"esc s& %nelea& c& este timpul s&+"i re&seasc& !eminitatea "i s& se ocupe mai
mult de ele( r&z$oiul are "anse s& %nceteze'
Adolescenii %"i caut& instincti* tat&l tocmai pentru a se putea separa de mam&( "i pentru a+
"i crea o identitate masculin&' 7ama tre$uie s& accepte c& !iul nu+i poate !i nici partener( nici
prieten( nici amant' Alt!el e#ist& riscul ca eul $&iatului s& !ie in!laionat de comple#ul
contrase#ual( iar identitatea sa psihose#ual& s& ai$& de su!erit'
6siholoia analitic& susine c& le&turile de tip heterose#ual nu pot !i !ormate sau e"ueaz&
datorit& dez*olt&rii patoloice a comple#ului contrase#ual' 5 ast!el de dez*oltare depinde deci de
e#perienele e#isteniale ne!ericite pe care copilul le are %n relaionarea cu p&rintele de se# opus'
6rin intermediul unei intense identi!ic&ri cu p&rintele de se# opus( eul este in!laionat de
arhetipul contrase#ual ceea ce duce la e"ecul actualiz&rii principiului se#ual care
corespunde enului $ioloic al indi*idului' Acest !apt *a conduce !ie spre o !emeie
dominat& de animus( !ie spre un $&r$at sla$( dominat de anima( care *or s!r"i %n le&turi
de tip homose#ual'
D&iatul depri*at de mam& sau !ata depri*at& de tat& su!er& de o atro!iere a animei sau
animusului( lipsindu+le ast!el oranul psihic pentru !ormarea le&turilor heterose#uale'
5 relaie prea apropiat& de p&rintele de se# opus( poate conduce( de asemenea la o
dez*oltare hipertro!iat& a comple#ului contrase#ual "i la o identi!icare a eului cu acesta(
mai ales dac& p&rintele de se# opus a !ost a$sent %n perioadele critice ale copil&riei( sau
relaia cu el a !ost neimplicat& a!ecti*' D&r$aii de acest tip tind s& !ie capricio"i( cu un
comportament reu pre*izi$il( moale( !&r& s& se a!irme' 4emeile dominate de animus sunt
aresi*e( domatice( %nc&p&nate' Identi!icarea cu comple#ul contrase#ual poate duce %n
aceste cazuri spre transse#ualism'
4undamentndu+se pe presupunerea c& heterose#ualitatea este %ntotdeauna 0!ireasc&1(
o$iectele erotice c&tre care se %ndreapt& aceste proiecii tre$uie %ntotdeauna s& !ie o persoan&
complementar& enului identit&ii eului( deci 0de se# opus1' Ca proces primar( !emeia percepe
I1
animusul %ntr+un $&r$at concretG este o proiecie se#ualizat&( ast!el c& ceea ce resimte este !ie
atracia se#ual& !a& de acest $&r$at( !ie o repulsie se#ual&' La $aza presupunerii c& anima F
animus sunt arhetipuri contrase#uale este !aptul c& oricare este enul cu care se identi!ic&
persoana ea *a c&uta mereu satis!acie se#ual& %n se#ul opus' 3n situaia unui $&r$at calit&ile de
tip animus aparin 0%n mod natural1 identit&ii euluiB orientarea spre scop( cura2ul( acti*ismul(
*oina( decizia( capacitatea de a emite opinii etc' 6lani!ic&( e#ercit& *oin&( ndire !ocalizat&(
*aloreaz& raiunea( are continuitate loic&' 3n situaia unei !emei( calit&ile de tip anima sunt
apana2ul identit&ii !eminin eului !emininB sentimente nuanate( e#presi*itate( intuiie( creati*itate'
53 Caract%riticil% .i/o%>'al% al% ad'lt'l'i
La adult %ntlnim premisele a ceea ce putem numi dez*oltarea se#ual& deplin&( %n sensul c&
oranele se#uale a2un la maturitate( !iind apte pentru actul se#ual( dar "i pentru procreere(
caracterele se#uale secundare sunt $ine delimitate' Acum identitatea se#ual& este cristalizat&(
al&turi de maturitatea emoional&( iar adultul se poate ana2a %n actul se#ual cu totalitatea !iinei
sale' Acum se caut& de c&tre am$ele se#e %mplinirea total& prin se#( %mplinirea erotic&( spiritual&
"i nu doar desc&rcarea pulsiunii se#uale' Att !emeile( ct "i $&r$aii sunt %nclinai c&tre raporturi
se#uale mai sta$ile( "i chiar c&tre relaii erotico+se#uale sta$ile( concu$ina2( loodn& sau
c&s&torie' Totu"i( e#ist& unele di!erene la cele dou& se#e %n ceea ce pri*esc mani!est&rile se#uale
%n perioada adult&'
D&r$aii au tendina de a mani!esta sentimente de posesiune( eocentrism( elozie( precum "i
ne*oia de a+"i p&stra 0li$ertatea1( de"i este ana2at %n relaii erotico+se#uale sta$ile' La ei impulsul
se#ual este mult asociat cu cel aresi*( de unde "i mani!est&rile se#uale lipsite de a!eciune pe
acre le au deseori $&r$aii' Ast!el( muli $&r$ai( mai ales cei tineri( tr&iesc ade*&rate con!licte
interioare( care duc uneori la di!icult&i se#uale( %n care se ciocnesc ne*oia de a a*ea o relaie
sta$il& "i ne*oia de a !i li$er de responsa$ilit&i( ei percepnd relaiile sta$ile ca pe o situaie
limitati*&' 3n timp( %ns&( apare sta$ilitatea a!ecti*&( precum "i o mai $un& estionare a nelini"tilor(
nesiuranei "i o$i"nuinei' E#ist& %ns& $&r$ai care nu rezol*a acest con!lict interior niciodat&(
$alansndu+se %ntre c&s&torie "i relaii adulterine( sau nec&s&torindu+se deloc sau !oarte trziu'
La !emei( instinctul se#ual este mult asociat cu maternitatea( "i de aceea( momentul %n care
de*ine mam& reprezint& punctul culminant al identit&ii se#uale !eminine' 6articiparea se#ual& a
!emeii cere mult& deschidere erotic& din partea acesteia( iar ea se a"teapt& la mani!est&ri
emoionale intense' De aceea( se a2une deseori %n cupluri la con!licte datorate acestor di!erene
de !uncionare erotico+se#ual&B !emeia a"teapta a!eciune( %n timp ce $&r$atul a"teapt& dinamismG
!emeile sunt mai rapid pre&tite pentru relaii sta$ile( pentru maternitate( %n timp ce $&r$aii pot
percepe paternitatea ca pe o aresiune la ne*oia sa de li$ertate'
Un alt aspect important( datorat %n mare m&sur& socializ&rii di!ereniate a !etelor "i $&ieilor(
este asocierea se#ualit&ii cu morala( mai ales la !emei' Ast!el( dac& pentru un $&r$at este !oarte
accepta$il "i chiar de dorit pentru trans!ormarea lui %ntr+un 0$&r$at ade*&rat1 s& ai$& mai multe
contacte se#uale( chiar "i cu multiple partenere( acest lucru este total interzis !emeilor( mai ales %n
societ&ile tradiionale( ele !iind considerate 0u"oare1( 0prostituate1 "i alte denumiri chiar mai
umilitoare' 3n !elul acesta( ele nu pot do$ndi e#periena necesar& o$inerii unei satis!acii erotice
depline' De aceea( !emeile adulte cu ast!el de mentalit&i( tr&iesc ade*&rate torturi psihice cnd
este *or$a de implicarea %n actul se#ual' )i aceasta cu att mai mult cu ct la !emeie( le&tura
dintre psihic "i !izic %n actul se#ual este !oarte strns&' Cu alte cu*inte( ot ce ande"te "i simte o
!emeie re!eritor la se# *a stimula sau( dimpotri*&( inhi$a( mani!est&rile se#uale'
I8
Act'l %>'al
6entru denumirea actului se#ual se !olosesc mai muli termeniB sex, coit -din su$stanti*ul
latinesc coitus, care %nseamn& 0%mpreunare1.( act sau raport sau contact sexual, intercurs, focus,
relaie sexual, copulaie'
E#ist& cte*a caracteristici ale actului se#ual( care uneori pot !i pri*ite "i ca ni"te condiii
pentru %ndeplinirea satis!&c&toare a raporturilor se#uale' Iat& care sunt cele mai importante dintre
acestea -dup& S' 6an&( D' D&r&u "i S' 6an& 2r'( 1HHI.B
#urata actului se#ual + se m&soar& de la intromisiune pn& la e2aculare' Studii e!ectuate pe o
serie de cupluri c&s&torite( citate de 7' 7' Unureanu( arat& c& =^ dintre $&r$ai au !ost capa$ili
s&+"i controleze durata contactului se#ual dup& dorin&G la A?^ durata contactului a !ost de @
minuteG la 1J^ de 1@+8? minuteG la H^ actul se#ual a !ost de =? de minute sau mai lun' Durata
actului se#ual depinde de mai muli !actoriB *rst&( mediul am$iant( st&rile a!ecti*e( radul de
implicare al partenerilor( e#periena $&r$atului( poziia coital& etc' 7ulte dintre !emeile
chestionate %n pri*ina duratei raportului se#ual con!irm& %n mare m&sur& procentele menionate'
Totu"i( pentru o $un& parte dintre ele se pare c& nu este a"a de importan& durata actului se#ual( ci
calitatea lui "i a preludiului'
?ocul ideal pentru des!&"urarea actului se#ual este unul care o!er& siuran&( intimitate(
con!ort( !iind *or$a de un act de mare intimitate' ,aporturile se#uale e#tracon2uale( ocazionale
nu se petrec %n ast!el de locuri( acuplarea putndu+se !ace oriunde' E#ist& "i alte locuri mai puin
adec*ate( cum ar !i mesele sau chiar spaiile pu$lice( acestea crend unora chiar o surs& %n plus de
pl&cere'
Frecvena raporturilor se#uale' Din punct de *edere $ioloic( nu e#ist& limite ale num&rului
acestora' 4rec*ena depinde de *rst&( starea de s&n&tate( ras&( educaie( reliie( pro!esie( mediu
am$iant' E#ist& de aceea( mari *ariaii indi*iduale' 4rec*ena ma#im& este atins& la tineree( ea
sc&znd odat& cu %naintarea %n *rst&' Num&rul mediu statistic este de 8+= raporturi se#uale pe
s&pt&mn&( de aceea nu tre$uie luat ca o norm& de per!orman& se#ual&' Dineneles( atunci cnd
partenerii sunt mulumii( !rec*ena raporturilor se#uale este normal&' Winse9( 6omero9( 7artin "i
Unureanu arat& c& !rec*ena de =+A raporturi se#uale pe s&pt&mn& se atine %n 2urul *rstei de
8? de aniG la =? de ani ele se reduc la 8+= pe s&pt&mn&G la A? de ani de dou& ori pe s&pt&mn&( la
E? de ani o dat& pe s&pt&mn&' Datele sunt apro#imati*e %n cadrul acestor *rste "i cu mari
*ariaii indi*iduale' Se#oloii menioneaz& anumite zone din A!rica "i Australia unde unii $&r$ai
au =+A raporturi se#uale %ntr+o sinur& noapte' Este e*ident c& sunt mari *ariaii %n pri*ina
!rec*enei actului se#ualG ceea ce conteaz& este calitatea actului se#ual "i mai puin !rec*ena sa'
Unii autori consider& c& raporturile se#uale nu sunt neap&rat necesare pentru p&strarea
echili$rului psihosomatic al indi*idului' Ei aduc e#emple de indi*izi sau cupluri ce+"i p&streaz&
un echili$ru per!ect cu o !rec*en& destul de redus& a raportului se#ual'
&ipul i poziiile se#uale' Se cunosc trei tipuri de act se#ualB "enital( care presupune
penetrarea cu penisul de c&tre $&r$at a *ainului !emeii( !iind !olosit de cuplurile heterose#uale(
oral( care presupune stimularea oranelor enitale ale partenerului cu a2utorul urii "i a lim$ii( "i
anal( care %nseamn& penetrarea cu penisul de c&tre $&r$at a anusului partenerei sau partenerului'
Acestea dou& din urm& sunt !olosite att %n cuplurile heterose#uale( ct "i %n cele homose#uale'
Stimularea erotico+se#ual& se poate !ace cu orice parte a corpului partenerului( att timp ct am$ii
parteneri sunt de acord "i acest lucru produce pl&cere' E#ist& de asemenea( numeroase poziii %n
care se poate realiza actul se#ual( !iecare cuplu e#perimentnd %n ritmul "i stilul propriu' Nici una
nu este neap&rat mai $un& ca alta( ele depinznd de ct& satis!acie produc celor doi parteneri ai
I=
cuplului' De asemenea( nici %n perioada adult& nu se renuna de!initi* la mastur$are( ea !iind
practicat& uneori pentru a compensa lipsa temporar& a actului se#ual -separ&ri( %m$oln&*iri(
ra*iditate a*ansat& sau di!icil& etc'.' E#ist& "i posi$ilitatea %n care cei doi parteneri se
mastur$eaz& unul pe cel&lalt( acest lucru !acilit&nd o$inerea unei pl&ceri se#uale mai intense' De
alt!el( multe persoane a!irm& c& senzaiile de pl&cere cele mai intense sunt o$inute nu doar prin
actul se#ual propriu+zis( ct mai ales prin mani!est&rile de mare tandree "i intimitate realizate cu
a2utorul mnierilor ct mai di*erse "i ct mai $oate %n sentimente pro!unde ale partenerilor
unul pentru cel&lalt'
Fazele actului se#ual' DS7 FIV+, identi!ic& urm&toarele A etape ale actului se#ual sau !aze
ale ciclului de r&spuns se#ual -8??=( p' @=E.B
#orina F aceast& !az& const& din !antezii %n le&tur& cu acti*itatea se#ual& "i dorina
de a a*ea acti*itate se#ual&'
8xcitaie F aceast& !az& const& din senzaia su$iecti*& de pl&cere se#ual& care
acompaniaz& mod!ic&rile !izioloice -la $&r$at tumescena penian& "i erecia( iar la
!emeie *asoconestia pel*isului( lu$ri!ierea "i e#pansiunea *ainului "i turescena
oranelor enitale e#terne.'
Gr"asm F const& %n atinerea culmii pl&cerii se#uale( cu rela#area tensiunii se#uale "i
contracii ritmice ale mu"chilor perineali "i ale oranelor de reproducere' La $&r$at(
e#ist& senzaia de ine*ita$ilitate a e2acul&rii spermei' La !emeie( e#ist& contracii -nu
%ntotdeauna e#perientate ca atare. ale peretelui treimii e#terne a *ainului' La am$ele
se#e( s!incterul anal se contract& ritmic'
2ezoluie F !az& ce const& %n senzaia de rela#are muscular& "i de $ine' 3n timpul ei(
$&r$aii sunt re!ractari la urm&toare erecie "i orasm o perioad& *aria$il& de timp' Din
contr&( !emeile pot !i capa$ile s& r&spund& la o stimulare suplimentar& apropae
imediat'
Dup& 4' 7acna$ -1HHJ.( %ns&( actul se#ual are E !azeB
#orina sexual F poate !i leat& de o persoan&( de o acti*itate e#pectat&( de !anteziile
erotice sau de atinerea orasmului' Indicatorii s&i sunt senzaiile corporale "i
reprezent&rile mentale' E#ist& multe elemente care pot in!luena dorina se#ual&'
6rintre cele care o inhi$& se num&r& atmos!era creat& %n 2urul actului se#ual( aluziile
!izice personale !&cute de partener( st&rile emoionale neati*e -an#ietate( depresie(
tristee( *ino*&ie etc'.( e#pectaiile partenerilor( credinele reliioase etc'
&rezirea sexual F este o stare mental+corporal& %n care e#periena am$ilor parteneri
*ariaz& radual %n pri*ina pl&cerii pentru acti*itatea se#ual&' La $&r$ai semnalul !izic
este erecia( iar la !emei lu$ri!ierea "i senzaia de 0tn2ire1 %n *ain( al&turi de
cre"terea pulsului( schim$area respiraiei( a e#presiilor !aciale( usc&ciunea urii' Ea
poate !i stimulat& de senzaii *izuale sau auditi*e( prin intermediul dansului( tipului de
*estimentaie pro*ocator( mi"c&ri sau !ilme pornora!ice'
8xcitarea sexual F poate !i e#perimentat& %n trei moduriB e#citarea autoerotic&
-mastur$are.( contact interpersonal cu o persoan& de se# opus sau de acela"i se#( sau
!eti"' E#ist& o !oarte !in& linie de demarcaie %ntre !aza de trezire se#ual& "i cea de
e#citaie' 3n aceasta din urm&( indicatorii !izici sunt mult intensi!icai'
Gr"asmul * !aza %n care e#citaia a2une la punctul culminant( crescnd pn& la
eli$erarea total&' La $&r$at( indicatorul este e2acularea( respiraia reoaie' La !emeie(
apar contraciile musculare scurte( repiraie puternic& "i senzaia de e#taz'
IA
)atisfacia * senzaia scopului realizat( asociat& cu eneralizarea pl&cerii( destindere(
rela#are( respiraia rede*enind le2er&( pro!und& "i eal&'
!ostludiul - este starea mental+corporal& de con"tientizare a actului realizat' Se
caracterizeaz& prin pro!unzime( dar "i re*italizare "i re%nnoire'
Nu %ntotdeauna o$inerea orasmului presupune "i o$inerea satis!aciei' Dac& %n adolescen&
"i tineree( partenerii pun accentul pe o$inerea orasmului -a*nd un act se#ual centrat pe
orasm. ( la maturitate acest element este dep&"it( actul se#ual !iind centrat pe o$inerea
satis!aciei' Satis!acia este !oarte strns leat& de ni*elul emoional "i al intimit&ii din cuplu' De
aceea( este necesar ca am$ii parteneri s& !ie con"tieni de acest lucru( deoarece atunci cnd lipsesc
sentimentele pro!unde ale partenerilor unul pentru cel&lalt( satis!acia se#ual& se limiteaz& la cea
!izic& "i mai puin la cea psiholoic&' Ast!el se e#plic& de ce o persoan& depresi*& poate a*ea
orasm' Aceast& di!eren& %ntre r&spunsul !izioloic "i cel psiholoic( sau cum mai putem spune
%ntre orasmul !izioloic "i cel psiholoic( !ace posi$il& "i %neleerea de ce %n cazurile de *iol(
!emeile pot a*ea orasm' Asta nu %nseamn& c& *iolul ar produce pl&cere( a"a cum mult& *reme a
!ost eronat %neles( ci c& oranismul !emeii r&spunde stimul&rii se#uale %n mod natural( !iresc'
43 Caract%riticil% .i/o%>'al% al% @Krtnic'l'i
Aceast& perioad& este caracterizat& de sc&derea %n intensitate a impulsului se#ual( de declinul
acti*it&ii se#uale' Atitudinea !a& de sine( de *rst& "i de situaia %n care se a!l& *a in!luena
semni!icati* mani!est&rile se#ual& din aceast& perioad&'
Se remarc& acum dou& etapeB
Etapa de preinvoluie %n care se e#acer$eaz& !uncia erotic& F %ntre A@ "i @@ de ani( at&t la
!emei( ct "i la $&r$ai'
Etapa de declin sexual( dup& @@ de ani( cnd se mani!est& un *erita$il con!lict %ntre *irilitatea
cere$ral& "i diminuarea potenei se#uale' Aceast& etap& se mani!est& di!erit la !emei !a& de
$&r$ai'
De aceea( *or$im despreB
$enopauz, sau climax F la !emei( "i const& %n oprirea de!initi*& a acti*it&ii o*arelor "i deci
oprirea de!initi*& a menstruaiei' Este un !enomen !iziloic natural care apare la !emei %n 2urul
*rstei de A@+@@ de ani' Dar oprirea acti*it&ii o*arelor nu presupune "i disapriia posi$ilit&ii
de !ace draoste( de"i unele persoane tind s& cread& acest lucru' 7a2oritatea autorilor descriu
trei !aze ale menopauzeiB premenopauza( care poate dura luni sau chiar ani de zile(
caracterizat& prin nereularitatea menstrelor( crize de hipertensiune( st&ri de an#ietate "i
depresie( ameeliG menopauza propriu-zis( cnd dispar complet menstrele( "i se pot produce
dezechili$r&ri psihice semni!icati*e( dar nu la toate !emeile( ci mai dera$& la cele predispuse
la insta$ilitate emoional&G pot apare irita$ilitatea( suscepti$ilitatea( depresia( !o$ii( tul$ur&ri
ale memoriei( sc&deri ale imainii de sine -datorate modi!ic&rilor !izice induse de oprirea
!uncion&rii o*ariene. G postmenopauza, cnd unele !emei se lini"tesc( iar aletele pot a2une la
tul$ur&ri an#ioase( o$sesi*+compulsi*e( !o$ii( idei delirante cu coninut erotic'
(ndropauz F reprezint& %ncetarea !unciei se#uale la $&r$at' Se mani!est& %n ma2oritatea
cazurilor %n 2urul *rstei de J? de ani -de"i se poate mani!esta %nc& de la =? sau A? de ani( dar
aici tre$uie atent di!ereniat de tul$ur&rile depresi*e sau an#ioase care au acela"i e!ect. "i este
%nsoit& "i ea de schim$&ri caracteriale "i de comportament' Se poate a2une la o mani!estare
I@
se#ual& %n e#ces( ceea ce %mpine deseori $&r$atul la a*enturi erotice sau se#uale( cu persoane
tinere' Alteori( impulsul se#ual se poate %ndrepta chiar c&tre copii'
De alt!el( "i la $&r$ai "i la !emei se poate %ntlni o pasiune e#aerat& pentru proprii copii(
pentru !iice( %n cazul tailor( "i pentru !ii %n cazul mamelor' Acest !apt *a %nreuna desprinderea
copilului de cui$ul parental "i mai ales implicarea acestora %n relaii se#uale cu proprii parteneri'
Uneori apar con!licte deschise( opoziie !a& de plecarea sau c&s&toria copilului( sau respinerea
!&i"& a partenerului sau partenerei propriului copil'
Totu"i( nu este o$liatoriu ca aceste de*ieri s& e#iste' 7ulte cupluri sunt echili$rate "i %"i
continu& acti*itatea se#ual&( dar cu mult mai mult& implicare emoional& -tandree( mnieri(
%m$r&i"&ri.( stimulnd "i %m$o&ind ast!el intimitatea lor'
R%?'&at'l ca.itol'l'i
Am prezentat %n acest capitol ce se %ntmpl& cu identitatea se#ual&( cu mani!est&rile se#uale de+a
lunul *ieii( oprindu+m& la !iecare etap& "i descriind ceea ce am considerat a !i mai important "i
mai interesant de "tiut despre se#ualitatea uman&' Am %ncercat s& surprind relaia dintre psihic "i
!izic %n s!era se#ualit&ii' Ast!el( la etapa copil&riei am accentuat !aptul c& se#ualitatea se
mani!est&( "i %nc& !oarte puternicG c& acest lucru este in!luenat de relaiile timpurii ale copilului
cu p&rinii( de modul %n care tra*erseaz& etapele dez*olt&rii psihose#uale descrise de 4reud( de
modul %n care copilul este socializat' 3n etapa adolescenei( am accentuat procesul cristaliz&rii
identit&ii se#uale( su$liniind rolul e#trem de important pe care %l 2oac& aici cei doi p&rini "i tipul
de relaie pe care ace"tia %l construiesc cu adolescentul' La adult am *or$it despre di!erenele
dintre cele dou& se#e %n mani!estarea emoional& asociat& actului se#ual "i am descris elementele
de!initorii ale actului se#ualB durata( !rec*ena( locul( etapele( tipul "i poziiile se#uale' La *rsta
atreia( mani!est&rile se#uale se a!l& %n declin( dar poate cre"te ni*elul intimit&ii psiholoice' Am
prezentat cum arat& acest !apt la cele dou& se#e( *or$ind despre menopauz& "i andropauz&( cu
mani!est&rile psiholoice asociate lor' Dac& e"ti interesat s& a!li mai multe( consult& lucr&rile pe
care i le suerez %n $i$liora!ia suplimentar& de mai 2os'
Gloar d% t%r&%ni foloi,i
Co&.l%>'l O%di. atracia se#ual& a $&iatului !a& de mam&( adic& o$iectul pulsiunii sale
este !iura matern&G
Co&.l%>'l El%ctra atracia se#ual& a !etei !a& de tat&( adic& o$iectul pulsiunii sale este
!iura patern&( %nsoit& de o elozie puternic& %nc&rcat& de *ino*&ie !a&
de mam&G
Co&.l%>'l %'l'i eul !eminin sau masculin( con!orm se#ului $ioloicG
Co&.l%>
contra%>'al
se !ormeaz& prin acti*area arhetipurilor !eminit&ii( Anima( "i al
masculinit&ii( Animus( %n timpul e#perienelor copilului cu p&rintele de
se# opus'
E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar
IE
1' Ce presupune( %n concepia ta( a !i !emeie/ Dar $&r$at/
8' Caracterizeaz& prin trei sau cinci cu*inte !emeile din !amilia ta' Apoi !& la !el pentru $&r$aii
din !amilia ta' 5$ser*& dac& e#ist& un anume model !eminin sau un model masculin' Tu te
re&se"ti %n el/
=' Te re&se"ti %n *reunul dintre tipurile descrise de Ca$riel La*allee sau Lindei Shierse+Leonard/
A' Ce %i spune acest lucru despre tine( despre modul %n care te implici %n relaiile erotico+se#uale/
@' Care este di!erena dintre o$inerea orasmului "i o$inerea satis!aciei se#uale/
E' Care sunt !actorii care stimuleaz& "i cei care inhi$& acti*itatea se#ual& la adult/
J' Cum %i imainezi c& *a e*olua *iaa ta se#ual& cnd *ei a2une la *rsta a treia/ Cum i+ai dori
s& !ie/
<i!lio(rafi% '.li&%ntar)
AND,E( M'( !sihanaliza i sexualitatea feminin, Ed' Trei( Ducure"ti( 1HHJ'
C5,NEAU( C'( 8xist iuiri fericiteI !siholo"ia relaiei de cuplu( Ed' :umanitas( 8???'
ENOC:ESCU( C'( &ratat de psihosexolo"ie, Ed' 6olirom( Ia"i( 8??=
:RDE( M'S'( DELA7ATE,( M'( Bnderstandin" Human )exualit/, 7cCro;+:ill Companies( Inc'(
1HHJ'
MUNC( C' C'( !uterea sufletului( Editura Anima( Ducure"ti( 1HHA'
7INULESCU( 7'( ,ntroducere n analiza jun"hian( Editura Trei( Ducure"ti( 8??1'
7IT,54AN( I'( CIU6E,CO( C'( !siholo"ia relaiilor dintre sexe( Ducure"ti( Ed' Alternati*e(
1HHJ'
6ANO( S'( DO,OU( D'( 6ANO( S'( )exualitatea uman, Ed' Uni*ers Enciclopedic( Ducure"ti(
1HHI'
,EIC:( Q'( Funcia or"asmului( Ed' Trei( Ducure"ti( 1HH@'
,UEDEN( D'( &ot ce ai vrut s tii despre sex * dar i-a fost team s ntrei, Ed' Curtea Veche(
Ducure"ti( 1HHH'
,UEDEN( D'( Grice femeie poate>, Ed' Curtea Veche( Ducure"ti( 8??8'
STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii feminine, Ed' Trei( Ducure"ti( 1HHJ'
STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii masculine, Ed' Trei( Ducure"ti( 1HHJ'
IJ
CAPITOLUL 9
S)n)tat%a @i%,ii %>'al%3 T'l!'r)ril% .i/o%>'al%3
Acest capitol l+am conceput pentru a da o imaine asupra a ce %nseamn& o *ia& se#ual& s&n&toas&
"i care sunt principalele tipuri de dis!uncii se#uale de oriine psiholoic&' Din nou( !ac apel la
p&strarea unei atitudini deschise !a& de persoanele care mani!est& orice tip de dis!uncie( !iind
con"tient-&. de !aptul c& oricine poate trece prin momente de dezechili$ru se#ual' 6oate c& acest
capitol te *a a2uta s&+i %nelei propriile momente di!icile %ntlnite %n *iaa se#ual& sau s&
acionezi %n sensul pre*enirii acestora' 5ricum( sper ca dup& parcurerea capitolului s& cuno"ti
care sunt dis!unciile psihose#uale speci!ice !iec&rui se# "i ce cauze le determin&'
13 S)n)tat%a @i%,ii %>'al%
S&n&tatea se#ual& se re!er& la mani!estarea !ireasc& a ciclului r&spunsului se#ual( adic&
parcurerea complet& a tuturor !azelor actului se#ual' De cele mai multe ori( s&n&tatea se#ual& *a
!i %nsoit& "i de sentimentul de %mplinire relaional&( tocmai datorit& le&turii puternice dintre
s!era emoional& "i cea se#ual&' De asemenea( s&n&tatea se#ual& presupune "i o claritate a
identit&ii se#uale'
La *rstele mici( s&n&tatea se#ual& presupune parcurerea !ireasc& a etapelor de
dez*oltare psihose#ual&( !&r& %ntrzieri sau pertur$&ri ma2ore' 5ricum( acest concept este pe
deplin reprezentat %ncepnd cu perioda adult&( "tiut !iind c& doar atunci identitatea "i maturitatea
se#ual& "i cea emoional& sunt de!initi*ate' Ast!el( este !oarte pro$a$il ca la adolescen& s& apar&
mani!est&ri se#uale ce par a !i tul$ur&ri( dar ele sunt de !apt consecina dez*olt&rii "i e*oluiei
se#ualeG de e#emplu( e2acularea precoce la $&iei( lipsa orasmului la !ete( dureri la contactul
se#ual etc'
23 T'l!'r)ril% .i/o%>'al%
DS7+IV+, menioneaz& urm&toarele tipuri de tul$ur&ri psihose#ualeB
Dis!unciile se#uale
Tul$ur&rile de identitate se#ual&
6ara!iliile
Tul$ur&ri se#uale !&r& alt& speci!icaie
Dis!unciile se#uale presupun perturarea procesului actului sexual sau apariia durerii n
timpul actului sexual' 6entru a se pune acest dianostic( dis!uncia tre$uie s& !ie persistent&(
recurent& "i s& !ie %nsoit& de di!icult&i interpersonale ma2ore'
Ele pot !i primare( adic& au ap&rut de la primul raport se#ual( sau secundare4dondite( adic&
au ap&rut la un moment dat( dup& o perioad& de !uncionare normal&' De asemenea( pot !i
"eneralizate( adic& dis!unciile se mani!est& indi!erent de situaii( de parteneri( de tipurile de
stimulare( sau situaionale( dac& dis!unciile sunt limitate la anumite situaii( parteneri( modalit&i
de stimulare'
Dis!unciile se#uale se pot datora unor !actori psiholoici( sau unora com$inai -adic& !actori
psiholoici "i oranici ca urmare a unei maladii sau a medicaiei pentru o anumit& $oal&.'
II
5 s& %i prezint aceste dis!uncii separat la !emei( apoi la $&r$ai( dup& care *or !i dis!unciile
comune celor dou& se#e'
#isfunciile sexuale feminine suntB
Vainismul
4riiditatea
Anorasmia
1a"inismul F contracia re!le#& "i in*oluntar& a mu"chilor *ainului "i ai coapselor( ast!el
%nct copulaia nu mai este posi$il& sau de*ine e#trem de dureroas& pentru !emeie' 7astter si
Mohnson consider& c& principala cauz& a *ainismului o reprezint& teama !emeii %n !aa unui
posi$il aresor' 3n mod incon"tient !emeia percepe partenerul ca pe un aresor "i actul se#ual ca
pe o aresiune' 7ai pot e#ista "i alte cauzeB amintiri traumatizante reale sau !antasmanteG
e#periene anterioare nesatis!&c&toareG erori de identitate se#ual&G *ioluri( a$uzuri se#uale'
4emeile predispuse la *ainism suntB
4ete *irineG
4emeile a!late in con!licte maritale( pro!und nesatis!acuteG
4emeile a!late %n declinul enitalG
Cele cu traumatismeB *iol( a$uz( inter*enii ciruricale'
Fri"iditatea reprezint& incapacitatea !emeii de a simi pl&cere se#ual&' Ali autori( %n special
de orientare psihanalitic&( consider& c& !riiditatea ar reprezenta incapacitatea !emeii de a a2une
la orasm *ainal' Studii recente au demonstrat %ns& c& toate !emeile a2un mult mai u"or la
orasmul clitoridian( acesta !iind cele mai des o$inut de c&tre !emei( mai ales la de$utul *ieii
se#uale' E#ist& !emei care nu pot !ace di!erena %ntre cele dou& tipuri de orasme( de"i se simt
%mplinite "i satis!c&cute se#ual' 6rintre cauzele psiholoice ale !riidit&ii suntB
teama de actul se#ualG
sentimentul de o$liaie de a a*ea raport se#ualG
prezena unor con!licte maritale( pro!undeG
istorii de *iol( a$uz( inter*enii chiruricale'
(nor"asmia F incapacitatea de a a2une la orasm' 3n prima perioad& a *ieii se#uale
anorasmia este considerat& normal&' De reul& se datoreaz& temerilor ce duc la lipsa de
lu$ri!iere a *ainului'
#isfunciile sexuale masculine suntB
Tul$ur&rile leate de poten&
Tul$ur&rile de e2aculare
&ulurrile de poten sau impotena se re!er& la di!icultatea $&r$atului de a+"i controla -a
a*ea "i a+"i menine. erecia' Ea poate !i B parial& sau total&' Impotena !uncional& se datoreaz&
consumului de drouri( sedati*e( !umat( tranchilizante' Impotena psiholoic& apare %n condiii de
an#ietate( stres( ne%ncredere %n sine( con!licte interioare etc'
&ulurrile de ejaculare se di!ereniaz& %nB
e2acularea precoceB normal& %n primii ani de *ia& se#ual&G ea apare la $&r$aii an#io"i care
mani!est& teama de a !i 2udecat( de*alorizat( de a nu li se recunoa"te *irilitatea( cu stim& de
sine sc&zut& "i di!icult&i de mani!estare a identit&ii se#uale masculine'
IH
e2acularea %ntrziat& F cauze oranice B alcoolism( dia$et
e2acularea in*oluntar& F poate s& !ie sau nu %nsoit& de erecie( datorat& unor dis!uncii ale
sistemului ner*os( sau alte $oliG
e2acularea anestezic& F $&r$atul nu simte nimicG cauzeleB a!eciuni ale prostatei(
desensi$ilizarea ner*ilor din zona enital&'
Dis!unciile se#uale comune celor dou& se#e sunt dorin sexual diminuat sau ine#istent&(
dispareunia "i aversiunea sexual'
#iminuarea sau dispariia dorinei sexuale presupune diminuarea sau ine#istena !anteziilor
se#uale "i a dorinei de implicare %n acti*it&i se#uale' Ea se poate datora unor con!licte interioare
re!eritoare la moralitate( *ino*&ie( con!lictului de rol -de e#emplu %ntre cel de mam& "i cel de
soie( sau %ntre cel de soNsoie "i cel de inere sau nor&.( an#ietate sau depresie crescut&'
(versiunea sexual presupune sentimente de respinere "i e*itarea implic&rii %n acte se#uale
enitale cu un partener' 6ersoana mani!est& an#ietate( !ric& sau dezust cnd se a!l& %n situaia de
a a*ea contact se#ual' A*ersiunea poate !i !a& de anumite aspecte ale e#perienei se#uale -cum ar
!i mirosul( oranul se#ual sau secreiile enitale. sau !a& de toi stimulii se#uali' Cauzele stau de
reul& %n e#periene se#uale neati*e -a$uzuri( *ioluri. sau educaie se#ual& e#trem de riid& "i
neati*&( inhi$itoare a pulsiunii se#uale'
#ispareunia se re!er& la senzaia dureroas& pro*ocat& de raportul se#ual' Cauzele psiholoice
ale dispareuniei suntB
teama de actul se#ualG
sentimentul de o$liaie de a a*ea raport se#ualG de aici( respinerea partenerului( %nsoit&
uneori de culpa$ilizarea acestuiaG
nepl&cere( insu!icient& atracie erotic&G
teama de o sarcin& nedorit&G
istorii de a$uz se#ual'
!arafiliile( con!orm DS7+IV+, -8??=( p' @EE. F se caracterizeaz& prin prezena unor !antezii
se#uale e#citante intense( recurente( precum "i impulsuri "i comportamente se#uale !a& de
o$iecte sau care presupun su!erina sauN"i umilirea proprie sau a partenerului sau implic& copii
sua alte persoane care nu consimt la actul se#ual' Toate aceste se mani!est& pe o perioad& de cel
puin E luni' Aceste suntB
8xiiionismul + impulsul unui indi*id de a+"i ar&ta oranele enitale %n locuri pu$lice' Se
mani!est& aproape e#clusi* la $&r$ai'
Fetiismul + ata"amentul erotic !a& de un o$iect -de reul& len2erie intim& !eminin&(
%nc&l&minte etc'. sau !a& de una din p&rile corpului partenerului' 6oate !i e#tins la
par!umuri ( $i2uterii( etc' Apare cu prec&dere la $&r$ai'
Frotteurismul F atinerea "i !recarea oranelor se#uale de o persoan& care nu consimte la
acest lucru' 3n timpul acesta el %"i imaineaz& o relaie a!ectuoas& cu acea persoan&'
!edofilia + atracie se#ual& mani!est& de un adolescent sau adult -peste 1E ani. pentru
copii mici -de reul& su$ 1= ani.( proprii sau ai altora'
)adismul F pl&cerea se#ual& este produs& de pro*ocarea su!erinei( Sadicul dore"te s&
realizeze actul se#ual prin !or&( prin $rutaliz&ri ( pentru c& aceste scene corespund cu
H?
anomaliile lumii sale l&untrice' Sadicul nu resimte e#citaia se#ual& dect !&cnd r&u unui
partener'
$asochismul Fpl&cerea se#ual& inter*ine numai %n urma unor dureri !izice( a unor lo*ituri
sau maltrat&ri sau umiliri'
1o/erismul F o$inerea satis!aciei se#uale ca urmare a pri*irii unei alte persoane
dez$r&cate( %n curs de dez$r&care sau ana2at& %ntr+o acti*itate se#ual&( dar care nu
suspecteaz& nimic'
Fetiismul transvestic F !anteziile se#uale( pulsiunile sau comportamentele se#uale
implic& tra*estirea unui $&r$at %n %m$r&c&minte de !emeie' 0Articolele de %m$r&c&minte
!eminine sunt e#citante %n special ca sim$oluri ale !eminit&ii indi*idului "i nu ca !eti"uri
cu propriet&i o$iecti*e speci!ice1 -DS7+IV+,( 8??=( p' @JA.' Aceast& tul$urare a !ost
descris& doar la $&r$aii heterose#uali'
3n literatur& mai &sim descrise "i alte acti*it&i se#uale atipiceB
+oofilia F const& %n raporturi erotice "i se#uale pe care persoana le are cu animale'
'ecrofilia -*ampirism. F atracia se#ual& mani!estat& de indi*id !a& de cada*re'
'uvitism F pl&cerea se#ual& este o$inut& prin alerarea dez$r&cat prin parcurile sau
r&dinile unor c&mine sau internate'
$oonin"ul F ar&tarea !eselor nude %n pu$lic' 7ooninul "i nu*itismul in mai mult de
educaie "i de o anumit& atitudine de $ra*ad& "i nu de de*iaii se#uale'
)catolo"ia tele!onic& F o$sesia dorinei de a+"i e#cita *er$al acti*itatea se#ual&'
,ncestul F semni!ic& o relaie se#ual& %ntre mem$rii aceleia"i !amilii'
1iolul F presupune a a*ea un raport se#ual cu o persoan& care nu "i+a dat acordul pentru
cti*itatea se#ual& %mpreun&'
&ulurrile de indentitate sexual -DS7+IV+,( 8??=( p' @JE+@JJ. presupun identi!icarea
puternic& "i persistent& cu se#ul opus( adic& dorina de a !i ori insistena su$iectului c& este de
cel&lalt se#( asociat& cu un discon!ort persistent %n le&tur& cu propriul se# atri$uit ori cu un
sentiment de inadec*are %n rolul enului acelui se#' Identi!icarea cu cel&lalt se# tre$uie s& nu
constea doar dintr+o dorin& de a a*ea $ene!iciile culturale percepute din apartenena la se#ul
opus'
La $&iei( acest& tul$urare se mani!est& printr+o preocupare semni!icati*& pentru acti*it&i
tradiional !eminine( inclusi* 2ocuri "i distracii( pentru %m$r&c&mintea !eminin&' Sunt mai puin
aresi*i "i %"i e#prim& dorina de a !i !at&( a!irmnd c& atunci cnd *or cre"te mari *or de*eni
!emei' Uneori( a!irm& c& testicolele "i penisul sunt dezust&toare( c& doresc s& le %nl&ture "i s&
ai$& *ain'
La !ete( aceast& tul$urare se mani!est& prin re!uzul %m$r&c&minii !eminine( aleerea unor
nume mas*uline( a unor eroi de po*este sau !ilm masculini( pre!er& 2ocurile $&ieilor( sporturile
competiti*e "i chiar aresi*e' 6ot a!irma c& le *a cre"te penisul "i pot susine c& nu doresc s& le
creasc& snii sau s& ai$& menstruaie'
Adulii cu tul$urare de identitate se#ual& doresc s& !ie mem$rii ai celuilalt se#' Ca urmare( ei
pot adopta rolul social al celuilalt se# sau pot do$ndi aspectul !izic al celuilalt se# prin
inter*enii medicamentoase hormonale sau chiruricale' De reul&( petrec mult timp aran2ndu+"i
!izicul pentru a putea trece %n societate drept mem$ru al se#ului opus' 7uli de*in con*in&tori'
H1
Acti*itatea se#ual& a acestor persoane cu parteneri de acela"i se# este %n eneral marcat& de
pre!erina lor ca partenerii s& nu le *ad& niciodat& oranele se#uale "i nici s& le atin&'
R%?'&at'l ca.itol'l'i
Pi+am prezentat %n acest capitol ce presupune s&n&tatea se#ual& "i care sunt tul$ur&rile se#uale'
Acestea din urm& au !ost %mp&rite %n trei cateorii' 6rima cateorie este cea a dis!unciilor
se#ualeB diminuarea sau lipsa dorinei se#uale( a*ersiunea se#ual&( dispareunia -acestea trei !iind
prezente att la $&r$ai ct "i la !emei.( *ainismul( !riiditatea "i anorasmia la !emei( iar la
$&r$ai tul$ur&rile de poteni "i cee de e2aculare' A doua cateorie a tul$ur&rilor se#uale o
reprezint& para!iliileB e#i$iionismul( !eti"ismul( sadismul( masochismul( !rotteurismul( pedo!ilia(
*o9eurismul( !eti"isum trans*estic' A treia cateorie este re&rezentat& de tul$ur&rile de identitate
se#ual&' 6entru a a!la mai multe despre toate aceste tul$ur&ri( i+am recomandat mai 2os lucr&ri pe
care le &se"ti u"or la $i$lioteci "i chiar li$r&rii'
Gloar d% t%r&%ni foloi,i
Di.ar%'nia dis!uncie se#ual& care presupune durere %n timpul actului se#ualG
Frott%'ri& atinerea "i !recarea oranelor se#uale de o persoan& care nu consimte
la acest lucruG
F%ti+i&'l tran@%tic !anteziile se#uale( pulsiunile sau comportamentele se#uale implic&
tra*estirea unui $&r$at %n %m$r&c&minte de !emeieG
N'ti@i& pl&cerea se#ual& o$inut& prin alerarea dez$r&cat prin parcurile sau
r&dinile unor c&mine sau internateG
Moonin( ar&tarea !eselor nude %n pu$lic'
E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar
1' Cum arat& un copil de I ani normal din punct de *edere se#ual/ Dar un adolescent/
8' Care sunt cauzele dis!unciilor se#uale !eminine/
=' La ce !el de dis!uncie se#ual& ne putem a"tepta %n cazul unui $&r$at cu depresie/
A' Ce sunt para!iliile/
@' Care este di!erena %ntre !eti"ism "i !eti"ismul trans*estic/
E' Care este opinia ta cu pri*ire la operaiile de schim$are a se#ului/
J' Dac& ai a!la c& un prieten de+al t&u ar !i de !apt !emeie( dar "i+a schim$at se#ul( cum ai
reaciona/ Ce ai simi cnd *ei da din nou mna cu el( cnd *ei $ea o $ere %mpreun&( cnd *ei
!ace lume cu caracter se#ual/
<i!lio(rafi% '.li&%ntar)
A7E,ICAN 6SRC:IAT,IC ASS5CIATI5N( #)$-,1-2( Ed' Asociaiei 6sihiatrilor Li$eri din
,omnia( Ducure"ti( 8??='
ENOC:ESCU( C'( &ratat de psihosexolo"ie, Ed' 6olirom( Ia"i( 8??=
:RDE( M'S'( DELA7ATE,( M'( Bnderstandin" Human )exualit/, 7cCro;+:ill Companies( Inc'(
1HHJ'
H8
7IT,54AN( I'( CIU6E,CO( C'( !siholo"ia relaiilor dintre sexe( Ducure"ti( Ed' Alternati*e(
1HHJ'
6ANO( S'( DO,OU( D'( 6ANO( S'( )exualitatea uman, Ed' Uni*ers Enciclopedic( Ducure"ti(
1HHI'
,UEDEN( D'( &ot ce ai vrut s tii despre sex * dar i-a fost team s ntrei, Ed' Curtea Veche(
Ducure"ti( 1HHH'
,UEDEN( D'( Grice femeie poate>, Ed' Curtea Veche( Ducure"ti( 8??8'
STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii feminine, Ed' Trei( Ducure"ti( 1HHJ'
STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii masculine, Ed' Trei( Ducure"ti( 1HHJ'
)ELA,U( 7'( Comportamentul sexual aerant, Ed' 7oldo*a( Ia"i( 1HH='
H=
CAPITOLUL :
M%tod% d% c%rc%tar% An .i/olo(ia fa&ili%i +i .i/o%>olo(i%
3i aduci aminte c& %n capitolul despre 4uncionarea !amiliei am *or$it despre modalit&ile de
e*aluare a sistemului !amilial/ Iat& c& a *enit momentul s& detaliez dou& dintre eleB desenul
!amiliei "i enorama' Le+am ales tocmai pe aceste deoarece sunt metode psiholoice( sunt relati*
u"or de aplicat "i o!er& !oarte multe ino!rmaii despre dinaminca psiholoic& a !amiliei' Cred c&
*ei !i !oarte interesat de ele "i surprins ct de multe *ei a!la despre propria !amilie> Cred %ns& c&
eset ne*oie de mult& maturitate "i responsa$ilitate atunci cnd !olose"ti aceste metode( a"a c& %i
recomand cu c&ldur& s& te pre&te"ti temeinic %nainte de a le aplica altora' Asta presupune s&
cuno"ti !oarte $ine teoria cu pri*ire la psiholoia !amiliei( pe care i+am sintetizat+o %n acest
manual "i pe care o poi dez*olta !olosind "i alte materiale $i$liora!ice' 6ro$a$il c& acum
%nelei "i de ce am l&sat acest capitol la !inalul manualului "i de ce el nu o s& !ie !oarte $oat %n
in!ormaii' ,estul r&mne %n sarcina ta( dac& *ei !i interesat' 3n plus( deprinderile de interpretare
se do$ndesc dup& mult e#erciiu( "i de reul&( %n cadrul cursurilor postuni*ersitare' 5ricum( mi+
a" dori la !inalul capitolului s& cuno"tiB
+ modul de aplicare a celor dou& metodeG
+ principiile de $az& ale interpret&rii'
13 D%%n'l fa&ili%i
#esenul familiei reprezint& o pro$& proiecti*& de desen( relati* simpl&( prin care se pot culee
o multitudine de in!ormaii despre mem$rii !amiliei( relaiile dintre mem$rii !amiliei( atmos!era
de !amilie' Ea poate !i dat& adulilor "i copiilor( %ncepnd cu *rsta de A ani' Consemnul pentru
copil este 0#eseneaz o familie1 sau 0,ma"ineaz-i o familie i deseneaz-o1' Dac& apar
ne%neleeri( se poate ad&ua 0#eseneaz tot ce vrei5 persoanele dintr-o familie, dac vrei
oiecte, animale'1 Copii *or !i %ncura2ai( indi!erent ce !ac' Dup& desenare( se %ntrea$& numele(
rolul %n !amilie( se#ual( *rsta' Se pun patru %ntre$&riB 0Care este cel mai simpatic dintre toi/1(
0Care este cel mai puin simpatic/1( 0Care este cel mai fericitI1 "i 0Care este cel mai puin
fericitI1' 6entru !iecare %ntre$are se notaz& "i moti*aia -0De ce/1.' La !inal( copilul este %ntre$at
0&u pe cine preferi din toat familiaI1'
Analiza desenului se realizeaz& %n !uncie de elementele de ra!ic& a desenului F modul de
desenare( zona de plasare( etc' + "i cele de coninut F aici se pleac& de la premisa c& e#ist& o
di!eren& %ntre proiecia !amiliei sale "i dorinele proiectate %n desenG de aceea( se *a compara
desenul cu relaitatea'
Cele mai importante elemente %n !uncie de care se !ace analiza suntB
dimensiunea desenului i a elementelor componente -persoane( o$iecte( animale etc'. F de
reul&( desenele mari suereaz& e#tra*ersiune a su$iectului( tendina sa de a umple spaiul
psiholoic( iar desenele de dimensiuni reduse indic& tendina a intro*ersiune( u"oar&
depresie sau tendina la izolare' De asemenea( *alorizarea persona2elor se *a !ace "i dup&
m&rimea lorB cele %nalt *alorizate *or a*ea dimensiuni mai mari dect cele respinse sau
ne*alorizate'
aezarea n pa"in F aici se respect& reulile de interpretare a pro$elor proiecti*e de
desen( adic&B a"ezarea %n partea de sus a painii indic& tendina su$iectului de a
raionaliza( de a se orienta spre *iitor( spre ideal( spre dorine( "i deci mai puin leat de
HA
realitate( de tr&ire "i emoionalitate( poate chiar tendina de a !ui de ce*a ce tr&ie"te ca
iind dureros' De reul& !amiliile plasate %n partea superioar& a painii indic& o tendina
su$iectului de a reprezenta !amilia dorit&' Dac& desenul este plasat %n 2osul painii( atunci
a*em indicii c& su$iectul este leat de trecut( de partea sa instincti*&( de ceea ce tr&ie"te(
%n sensul c& este cuprins de multe emoii puternice re!eritoare la coninutul desenului( %n
cazul nostru !amilia' 6rezena desenului %n partea stn& a painii suereaz& o le&tur&
emoional& cu latura !eminin&( adic& de e#emplu( relaii intense cu toate persona2ele
!eminine( mam&( soie( etc'( dar "i cu ceea ce este reprezentat de caracteristicile !eminine
-pasi*itate( emoionalitate( delicatee.' Dimpotri*&( plasarea desenului %n partea dreapt&
indic& le&turi emoionale cu latura masculin& -tat&( $unic( etc'. dar "i caractristici
masculine -dinamism( dominan&( aresi*itate.' E*ident( desenele a!late %n mi2locul
painii suereaz& un echili$ru %ntre aceste tendine'
modul de desenare a liniilor F suereaz& modalitatea %n care su$iectul delimiteaz&
persona2ele de mediu sau alte persona2e( inclusi* propriile ranie dintre eu "i lumeB liniile
roase( du$late indic& o tendina de retraere( izolare( rani& riid& cu lumea( iar liniile
!ine( su$iri sau discontinue( o rani& di!uz&( permea$il& la in!luenele celorlali'
distana i raportul dintre personaje F de reul&( suereaz& calitatea relaiilor dintre
mem$rii !amiliei desenai( cei cu relaii apropiate sunt apropiai "i %n desen( cei a!lai %n
con!lict sunt separai prin spaiu( linii( o$iecte etc' Tipul de relaie a mem$rilor unii !a& de
alii este suerat& prin plasare %n di!erte tipuri de raportB unii deasupra celorlali( %ntor"i
unul c&tre cel&lalt( unul %n cas& altul a!ar&( etc'
prezena sau asena unor personaje F de reul&( omiterea unui mem$ru indic&
sentimente de respinere sau aresi*e -con"tiente sau nu. !a& de acel mem$ru( cum este
de e#emplu( a$sena unui tat& *itre( a unui !rate nou+n&scut' Ad&uarea unor persoane
care nu !ac parte din !amilie -*ecini( $on&( *&r( prieten propriu sau al p&rintelui. sau
aparin !amiliei e#tinse indic& sentimente de a!eciune "i de apartenen&'
culorile folosite F indic&( de reul&( tendina la sentimente poziti*e -culorile calde(
intense. sau la cele neati*e -culorile %nchise( lipsa culorii sau !olosirea unei sinure
culori.'
valorizarea unor personaje sau elemente prin mrime, culoare, detalii etc' F persona2ele
!a& de care su$iectul se simte apropiat emoional( pe care %l *alorizeaz& sau cu care se
identi!ic& se *a distine %n desen prin coloristica !olosit&( prin num&rul detaliilor( prin
m&rimea dat& person2ului' De asemenea( putem o$ser*a *alorizarea unor o$iecte -de
e#emplu( ta$louri de !amilie( mas&( pat( o$iecte de picnic. care au semni!icaia pentru
anumite sentimente prezente %n !amilie( de reul& cele care menin unitatea !amilial&'
Valorizarea poate !i "i !a& de animalele de cas& -pisici( cini( p&s&ri etc'.
modul de detaliere a personajelor F detalierea poate !i la ni*el corporal sau la ni*elul
mediului' 6rea multe elemente de mediu %ndep&rteaz& atenia pri*itorului de la !amilie(
ceea ce poate indica o tendin& a su$iectului de a e*ita dez*&luirea despre !amilia sa -oare
ce ar dori s& ascund&/ F ce*a considerat de el nepl&cut( dureros( de neacceptat.( prea
multe elemente despre !amilie poate !i o atraere a ateniei c&tre !amilie sau c&tre un
anumit persona2' 7odul de desenare al persoanelor din !amilie respect& modalitatea de
interpretare a desenului peroanei sau omuleului'
identificrile sau diferenierile sexuale F se remarc& prin prezena tipurilor de
%m$r&c&minte( accesorii sau aciuni speci!ic !eminine sau masculine' 4emeile *or !i des
reprezentate %n !uste( cu p&rul lun( cu $i2uterii( panto!i cu toc' Ele *or a*ea linii cur$e "i
H@
indicii de se#ualitate -sni.' Lispa acestora poate indica percepia con!lictelor re!eritoare
la !eminitatea persona2ului resecti*' D&r$aii sunt de reul& reprezentti %n pantaloni( cu
linii drepte( "i accesorii speci!ice -p&l&rii( eni( instrumente de lucru.' De asemenea( pot
!i !olosite acelea"i culori( detalii( m&rimi %ntre persoan2ele de acela"i se#' De e#emplu(
toate !emeile din !amilie sunt %m$r&cate la !el( cu acelea"i accesoriiG e#ist& desene %n care
de e#emplu( !etele sunt %m$r&cate la !el ca taii( suernd prezena o relaie a!ectuoas&
strns& %ntre cei doi( sau dorina !etei de a trae atenia tat&lui -prezena comple#ului
Electra. sau identi!icarea !etei cu tat&l( respinnd propria !eminitate'
deplasrile F adic& schim$area se#ului persona2elor( a *rstei( a situaiei persona2ului(
trans!ormarea unui persona2 %n animal' Toate aceste indic& un !enomen reresi* datorat
unor tre$uine neastis!&cute %n relaie cu respecti*ul persona2' De e#emplu( un copil poate
s& reprezinte mama ca !iind o pisic& cu dini pentru a comunica aresi*itatea ei *er$al&'
tipurile de detalii F pot indica ne*oi ale su$iectului( sentimente sau tendine' Cele mai
%ntlnite detalii sunt casa( pentru a suera ne*oia de sta$ilitate( de unitate !amilial&( de
siuran&( soarele( ca sim$ol al c&ldurii( masculinit&ii( puterii( copaci( iar( flori( ca
elemente de %n!rumuseare sau ca ne*oie de rela#are pentru !amilie( de a strne !amilia
laolalt&( mese, paturi, covoare, sol( pentru ne*oia de sta$ilitate( de echili$ru( ap( ca
element !eminin suplimentar( nori, ploaie( pentru tendinele depresi*e'
Toate aceste caracteristici ale desenului ne *or da in!ormaii despreB sistemul !amilial(
su$sistemele sale( coaliiile din !amilie( tipurile de relaii( de con!licte paterne( !raterne(
in!ormaii despre dez*oltarea se#ual& -de e#emplu( identi!ic&rile se#uale( comple#ul 5edip
etc'.'
Atra %ns& atenia c& am !olosit special de !iecare dat& cu*inte ca 0suereaz&1 sau 0de
reul&1 deoarece aceste interpret&ri nu tre$uie s& !ie riide "i nici luate ca atare' Ele se *or
com$ina( se *or con!runta unele cu altele( dar "i desenul cu alte metode de e*aluare a
!amiliei( "i a$ia apoi se *a !ace o caracterizare a sistemului !amilial' 3i suerez ca la primile
desene pe care le interpretezi s& %i %mpari !oaia %n dou&B %n partea stn& s& notezi
caracteristicile desenului( iar %n partea dreapt& scrie toate suestiile pe care le ai cu pri*ire
la acea caracteristic&' Ceea ce se *a repeta *a a*ea "anse mult mai mari s& !ie "i ade*&ratG %n
plus( nu uita s& corelezi toate in!ormaiile %ntre ele( pentru a !ace sens' Dac& *or$e"ti( de
e#emplu despre izolarea unui mem$ru( pentru c& asta reiese din poziionarea lui( acest lucru
tre$uie s& !ie %n acord "i cu alte elemente din desen( cum ar !i poate coloratura sa( sau
m&rimea' Dac& ele suereaz& altce*a( atunci poate c& poziionarea lui suereaz& tendina de
a+l scoate %n e*iden& "i de protecie a sa( prin dep&rtarea sa de ali mem$ri' E*ident
interpretarea acestor caracteristici ale desenului tre$uie armonizat& "i cu datele o$inute din
po*estea su$iectului( cu datele luate de la !amilie "i rezultatele altor teste'
Iat& mai 2os interpretarea desenului de la paina''''' el aparine unei !etie( s+o numim
Clara( de I ani( a!lat& %n clasa a doua' Desenul i+a !ost dat la "coal& de %n*&&toarea ei'
Desenul este a"ezat %n partea de 2os a painii( ceea ce ne trimite cu ndul spre tendina
Clarei de a !i ancorat& %n ce*a din trecut( ce*a ce produce %n acela"i timp mult&
emoionalitate' Ceea ce ne mai arat& ea %n desen este un c&rucior %n care se a!l& sora ei(
$e$elu"' Deci( Clara ne *or$e"te aici despre e*enimentul na"terii surorii ei "i despre modul
cum resimte acst !apt' 6rezena tat&lui %n partea stn&( a !eminit&ii suereaz& o relaie
a!ecti*& cu tataG %n acela"i timp( aparent parado#al( el este cel mai %ndep&rtat de ea' Nici
mama nu este aproape( Clara !iind desp&rit& de p&rinii ei de c&rucior' 3n !elul acesta putem
HE
a!irma c& sentimentele pe care le simte Clara sunt cele de %ndep&rtare( separare de p&rini(
ceea ce cunoa"tem "i din teorieG atunci cnd apare un !rate sau sor& %n !amilie( primul n&scut
tr&ie"te sentimente de tristee( respinere( elozie( aresiune' Acest lucru este con!irmat "i
prin desenarea c&ruciorului( "i nu a persoanei surorii( ceea ce ne indic& !aptul c& su$iectul
nostru nu este %nc& pre&tit s& accepte cu totul prezena !iinei surorii sale'
5$ser*&m de asemenea c& toate persona2ele sunt %m$racte aproape la !el( cu elemente de
die!reneiere se#ual& -!uste la persona2ele !eminine( pantaloni "i cra*at& la tat&.' Acest lucru
ne suereaz& identi!icarea Clarei cu p&rinii ei( %n %ncercarea "i ne*oia ei de a !i apropiat& de
ei( de c"tiarea ateniei "i a!eciunii lor' De asemenea( prezena cra*atei la tat&( element de
autoritate "i sim$ol !alic %n acela"i timp( ne indic& !aptul c& !etia remarc& "i *alorizeaz&
masculinitatea tat&lui( ceea ce ne+ar putea trimite la !aptul c& na"terea surorii ei o !oreaz&
s& rezl*e comple#ul Electra( s& ias& din relaia a!ectoas& cu tat&l' Ceea ce nu este deloc
comod "i dorit de Clara( acesta !iind un nou moti* pentru neacceptarea surorii sale'
Dac& pri*im corpurile persona2elor( o$ser*&m c& doar tat&l are minile desenate( ceea ce
suereaz& percepia !etei asupra dinaminsmului "i aciunilor sale' De asemenea( t&lpile
picioarelor tuturor persona2elor sunt $ine accentuate( ceea ce suereaz& ne*oia Clarei de
sta$ilitate( mai ales %n acest moment de restructurare a !amilei -ceea ce con!irm& "i teoria
re!eritoare la momentele de restructurare !amilial& care induc mem$rilor ei un sentiment de
dezechili$ru.' Lipsa altor detalii arat& centrarea Clarei asupra !amiliei sale( !aptul c& acorda
importan& !amiliei ei'
Cu alte cu*inte( desenul Clarei ne d& in!ormaii despreB momentul %n care se a!l&
sistemul !amilial( despre modul %n care !ata percepe relaiile !amiliale( despre sentimentele
pe care le are !a& de mem$rii !amiliei( dar "i despre cum percepe ea caracteristicile
mem$rilor %n !uncie de rolul pe care %l 2oac& -de mam&( tat&( sor&.' Este un desen tipic
pentru con!lictul !ratern ap&rut la na"terea unui !rate'
Ca %n oricare alt caz de deprinderi( "i aici( pentru a$ilitarea %n interpretarea desenelor ai
ne*oie de teorie "i mult& practic&' Studiaz& lucr&rile pe care le menionez %n $i$liora!ia
suplimentar& "i %ncearc& s& !aci analiza ct mai multor desene( cu a2utorul unor colei mai
a*ansai %n acest domeniu( dar !&r& a pune un dianostic( "i mai ales !&r& a comunica
!amiliei rezultatele( cel puin pn& c"tii e#perien& att %n interpretare( ct "i %n
comunicarea rezultatelor -de reul& ele *or depinde de scopul test&rii "i pre&tirea
su$iectului de a auzi rezultatele.'
23 G%no(ra&a
.eno"rama reprezint& o reprezentare "rafic a familiei( o manier& de a realiza ar$orele
enealoic' Cenorama constituie un instrument-cheie %n teoria "i terapia $o;enian&G ea
asiur&( prin *izualizare( o clari!icare a proceselor emoionale ale !amiliei "i ser*e"te la
identi!icarea rapid& "i e!icient& a pattern+urilor comportamentale care se transmit din
eneraie %n eneraie' Cenorama conine in!ormaii despre mem$rii unei !amilii "i relaiile
lor re!eritor la cel puin trei eneraii' Ast!el( ea o!er& o imaine de ansam$lu a modelelor
de interaciune !amilial& comple#e'
E#ist& trei tipuri de in!ormaii despre !amilie care apar %n enoram&B
1' informaii de tip demo"rafic F *rsta( data na"terii( datele deceselor( locul unde au
tr&it( pro!esia mem$rilor( tipul de educaieG
HJ
8' informaii de tip funcional F modul %n care se mani!est& !iecare mem$ru din punct
de *edere medical( emoional( comportamental' Aceste in!ormaii se trec %n dreptul
!iec&rui mem$ru( adic& ln& semnul ra!ic care %l reprezint& pe acel indi*id'
E#emple de ast!el de in!ormaii suntB consumul e#cesi* de alcool( $olile( modul %n
care se comport& persoana %n situaii importante etc' E*ident( aceste in!ormaii *or !i
mai dera$& su$iecti*e( spre deose$ire de in!ormaiile demora!ice care sunt
o$iecti*e'
=' informaii privind evenimentele critice F acele e*enimente care presupun schim$&ri
ma2ore %n persoan& "i !amilie( schim$&rile de relaie( e"ecurile( reu"itele etc'
3n mod !rec*ent( enorama conineB
)emne "rafice care indic& se#ul mem$rilor -p&trate pentru $&r$ai "i cercuri pentru
!emei.( tipurile de relaii dintre ei -linii orizontale continue pentru c&s&torii( punctate
pentru concu$ina2( linii *erticale continue pentru copii etc'.' E#ist& o serie de sim$oluri
pentru construirea enoramei F *ezi sim$olurile de mai 2os'
evenimentele nodale sau critice ale familiei F adic& e*enimentele care au schim$at
!uncionarea !amiliei( cum ar !i na"teri( a*orturi( di*oruri( separ&ri ale mem$rilor(
schim$area locuinei( $oli( accidente( decese'
caracteristicile sistemului familial( cum ar !i triunhiurile "i separ&rile emoionale(
ast!el %nct sunt e*ideniate procesele multieneraionale care au modelat !amilia
nuclear&' De e#emplu( cine cu cine *or$e"te mai des( direct sau chiar la tele!on( cine cu
cine se ceart&( locul rezidenei -adic& apropierea mem$rilor !amiliei( cine cu cine
locuie"te sau se *iziteaz&.( etc' Se in*estiheaz& de asemenea "i relaiile !amiliei cu
e#teriorulB prietenii( $iserica( medicii( pro!esorii( toate acele persoane care au
semni!icaie pentru !uncionarea !amiliei'
caracteristicile eseniale ale memrilor familiei, care dau in!ormaii despre persoane(
dar "i despre modul de reacie( mai ales emoional( al mem$rilor !amiliei %n condiii de
stres' Aceste in!ormaii se re!er& la oriinea cultural& "i etnic&( statutul socio+economic(
apartenena reliioas&( pro!esie( ho$$9+uri( dar "i caracteristicile de personalitate care au
rele*an& pentru mem$rii !amiliei( reulile "i c&ile de a !ace !a& con!lictelor "i
momentelor tensionante( care cresc ni*elul an#iet&ii( dependenele -de alcool sau de
dro.' Este important s& se cear& in!ormaii despre !unciile "i rolurile pe care le au
mem$riiG de aceea( merit& dat& atenie "i poreclelor( etichetelor !olosite pentru !iecare
persoan&'
8laorarea "eno"ramei
Iat& cum poate decure un proces de ela$orare a enorameiB *om spune persoanei sau
!amiliei c& a*em ne*oie de aceste in!ormaii pentru a %nelee pro$lema lor sau modul %n
care ei !uncioneaz&' Tonul *a !i calm( lini"titor( dechiznd spre curiozitatea de a !ace "i a
a!la ce*a nou'
Etapele sunt urm&toareleB
1' are loc %ntlnirea cu persoana( cuplul sau !amilia "i se cere acordul pentru
in*estiareG
8' se reprezint& ra!ic( pe o coal& mai mare de hrtie( cu a2utorul sim$olurilor( !iecare
mem$ru al !amiliei "i relaiile dintre eiG
HI
=' se cer in!ormaii despre !iecare mem$ru "i acestea *or !i notate %n apropierea
semnului ra!ic corespunz&tor mem$rului' Este de pre!erat s& se %nceap& cu
in!ormaiile o$iecti*e "i s& se continue cu cele mai su$iecti*e( l&snd spre !inal cele
mai delicate( mai intime' E*ident( %n modul acesta( persoana sau !amilia are timp s&
se adapteze procesului'
3ntre$&rile se *or re!eri la !amilia nuclear&( cea e#tins&( la conte#tul !amilial l&rit( la situaia
!amilial& actual& "i la situaii trecute' Ele *or !i de enulB
!entru informaii oiectiveB
+ 0S& %ncepem cu !amilia dumnea*oastr&' 7ai a*ei !rai sau surori/1
+ 0Unde s+a n&scut mama dumnea*oastr&/1
+ 0Unde s+a mutat !ratele t&u dup& di*or/1
+ 0Care este ordinea na"terii !railor/1
8venimente nodaleB
+ 0Cnd a murit $unicul/ Care este cauza decesului/1
+ 0Cum s+au %ntlnit p&rinii dumnea*oastr&/ Cum au a2uns s& se c&s&toreasc&/1
+ 0Tat&l a mai !ost c&s&torit/ A a*ut copii din aceast& c&s&torie/1
+ 0Cnd ai plecat de acas&/ Cum ai !&cut !aa separ&rii de p&rini/1
!entru caracteristicile sistemului familial 6relaii, roluri7B
+ 0Cum p&strai le&tura cu m&tu"a care este plecat& din ar&/ Ct de des *or$ii sau *&
scriei/1
+ 0Cum se rezol*au con!lictele %n !amilia %n care ai crescut/1
+ 0Cum se e#prima iu$irea -!uria( !rustrarea( tandreea. %ntre p&rini atunci cnd erai mic&/1
+ 0Ce se %ntmpl& cu *oi cnd tata *ine $&ut acas&/1
+ 0Cum a reacionat mama ta cnd s+a %m$oln&*it $unica din partea tat&lui/1
+ 0Cine este *&zut %n !amilie ca !iind puternic/ Sla$/ Lupt&tor/ Cald/ Distant/1
+ 0Cine este oaia near& a !amiliei/1
!entru caracteristicile memrilorB
+ 0Cum l+ai putea descrie succint pe tat&l t&u/1
+ 0Care ar !i cele mai importante caracteristici ale $unicii tale( a"a cum ai cunoscut+o tu/1
+ 0Cum reacioneaz& tat&l t&u cnd tu iei o not& mic& la "coal&/1
+ 0Au !ost pro$leme de natur& leal& %n !amilie/ A !ost cine*a arestat/ Care a !ost moti*ul/1
,nterpretarea "eno"ramei
Dup& ce am completat enorama cu ct de multe date am reu"it s& a!l&m( *om %ncerca s&
identi!ic&m ce patternuri emoionale( relaionale( comportamentale se distin %n sistemul !amilial'
6entru asta( ne *om oraniza interpretarea ast!elB
C&ut&m s& o$ser*&m modalit&i repetiti*e de comportareG de reul&( aceste pot !i e#trase
din descrieri similare ale unor persoane' De e#emplu( apare aceea"i caracteristic& sau
caracteristici apropiate la tat& "i so( sau mam& "i !iic&( sau unchi "i partener' E#emple de
caracteristici suntB am$iios -am$iioas&.( muncitor -muncitoare.( distant-&.( a!ectuos
-a!ectuoas&.( ri2uliu -ri2ulie. etc' Acestea sunt mai posi$il s& apar& pe linie masculin&
sau !eminin& %n !amilie( adic& $&r$aii s& semene ca mod de a !i sau !emeile s& ai$&
acelea"i caracteristici dominante' Acest lucru se o$ser*& !oarte clar %n !amiliile de tip
tradiional( unde rolurile %n !amilie sunt stricte "i se transmit direct de la o eneraie la
alta'
HH
Identi!ic&m modalit&i repetiti*e de !uncionare' Adesea( pro$lemele actuale ale unei
!amiliii sau ale mem$rilor ei se re&sesc la eneraiile anterioare' A"a se %ntmpl& cu
di*erse simptome precum alcoolismul( incestul( *iolena( e"ecurile pro!esionale(
simptomele !izice' ,e&sim des %ntr+o !amilie modele transeneraionale de succes "i e"ec'
De asemenea( &sim !rec*ent modele de succes la o eneraie( urmat de e"ec la
urm&toarea' Asta se poate datora mai ales la !amiliile cu renume( deoarece copii pot
dez*olta sentimente de in!erioritate "i culpa$ilitate din pricina presiunii e#ercitate de
reputaia p&rinilor sau de standardele pe care ace"tia le impun %n educaia lor'
C&ut&m modalit&i similare de relaionare de+a lunul eneraiilor( cum ar !i triunhiuri
repetate( -cele mai !rec*ent %ntlnite sunt p&rini+copii( cuplu+soacr&( cuplu+prieten.(
coaliii( separ&ri( tipuri de con!lict' De e#emplu( putem o$ser*a c& o $unic& a realizat o
coaliie cu !etele sale %mpotri*a $unicului( iar actualmente una din !ete !ace acela"i lucru
%n !amilia sa( coalizndu+se cu copilul %mpotri*a soului( ceea ce poate !i un indiciu pentru
o identi!icare prea puternic& a !emeii cu mama sa' 6utem identi!ica "i tipul de relaii din
!amilieB !uzional&( distant&( ostil&( con!lictual&( etc'
C&ut&m coincidene de date( cum ar !i situaia %n care decesul unui mem$ru coincide cu
apariia unui simptom la un alt mem$u al !amiliei sau cu producerea unei separ&ri' Aici
este *or$a despre aceea"i emoieB sentimentul de a$andon care se repet&' 6oate !i *or$a de
un proces de doliu neterminat care se continu& %ntr+o eneraie *iitoare' Sau( %n cazul %n
care *rsta la care a de$utat un simptom al unui mem$ru coincide cu *rsta la care un alt
simptom a ap&rut la alt mem$ru al !amiliei' Aici poate !i *or$a de un ni*el de di!ereniere
!oarte mic( adic& de o identi!icare sau repetiie a unui pattern emoional semni!icati*'
C&ut&m modul %n care o schim$are are impact asupra !amiliei "i dac& e*enimentele
speci!ice etapei de *ia& !amilial& s+au petrecut %n etapa respecti*& sau au !ost a*ansate
sau %ntrziate' De e#emplu( dac& %ntr+o !amilie copiii pleac& de acas& !oarte de*reme(
atunci este posi$il ca ei s& doreasc& de !apt s& p&r&seasc& mediul !amilial pe care %l resimt
ca !iind ostil sau nestimulati*' Dimpotri*&( dac& ei se desprind prea reu sau trziu de
cui$ul !amiliei( atunci ei se pot teme s& !ac& !a& *ieii sinuri( !iind prea dependeni de
a2utorul p&rintesc sau sunt reinui de o loialitate !amilial& care poate !i !aada unei temeri
a p&rinilor de a !i l&sai sinuri %n !aa unei c&s&torii "u$rede'
E#amin&m "i e*enimentele de *ia& stresante sau traumatizante deoarece acestea produc
numeroase emoii !oarte puternice care pot s& nu !ie desc&rcate "i interate su!icient de
mem$rii unei !amilii' Ast!el( aceste emoii pot trece la eneraiile *iitoare( ampli!icndu+
se "i enernd simtome sau comportamente care alt!el nu ar putrea !i 2usti!icate dect
super!icial' De e#emplu( e"ecul pro!esional %ntr+o anumit& meserie a unui mem$ru al
!amiliei poate !i e#plicat de un con!lict interior %ntre dorina de a urma acea meserie
pentru a continua aciunile unui $unic important -care *ine %n slu2$a unei dorine
incon"tiente de a !i considerat la rndu+i important "i de a atrae atenia mem$rilor
!amiliei. "i dorina mem$rului actual de a %"i urma propria cale pro!esional&( dar care
r&mne ne%ndeplinit& din cauza temerii de a !i respins sau criticat de propria !amilie'
E#amin&m de asemenea "i reaciile la ani*ers&ri( adic& a"a+numitul 0sindrom ani*ersar1B
un mem$ru poate reaciona cu un simptom la !aptul c& este data de ani*ersare a unui
e*eniment stresant sau traumatizant' De e#emplu( o persoan& poate a*ea depresii( mirene
sau e"ecuri %n aciunile %ntreprinse de !iecare dat& cnd se apropie data de ani*ersare a
unui di*or sau deces'
1??
Lu&m %n calcul "i lipsa sau omisiunea in!ormaiilor' Ele re!lect& de reul& lipsa contactelor
cu acei mem$rii( adic& lipsa emoiilor poziti*e( care s& !a*orizeze le&turile "i
cunoa"terea' Dar a$sena in!ormaiilor poate semni!ica "i emoii neati*e( cum ar !i
respinerea con"tient& sau incon"tient& a mem$rilor respecti*i sau a laturii !amiliale
respecti*e'
6unem %n e*iden& contrastele %ntre modelele de echili$ru "i dezechili$ru' De e#emplu(
dac& %ntr+o !amilie toi mem$rii reu"esc "i doar unul e"ueaz&( atunci acest dezechili$ru
ridic& %ntre$area ce !uncie 2oac& acest e"ec %n sistemul !amilial' Aceasta poate !i de
atraere a ateniei "i ri2ii( de demascare a unei emoii nespuse cum ar !i re2ecia( etc'
Dup& cum se o$ser*&( enorama !amiliei ser*e"te drept instrument care a2ut& !amilia "i
pe cercet&tor sau terapeut s& %nelea& sistemul emoional al !amiliei respecti*e( att %n
punctele sale !orte( ct "i %n cele *ulnera$ile' De asemenea( !uncioneaz& ca hid %n terapie
"i poate !i %mp&rt&"it !amiliei( discutat cu aceasta( ca o component& a procesului terapeutic'
Ast!el sunt !acilitate insiht+uri re!eritoare la procesele emoionale "i la ni*elul de
di!ereniere' Ast!el( mem$rii !amiliei %"i pot %m$un&t&i modul de !uncionare( stimulndu+"i
pattern+urile poziti*e de comportament "i ie"ind sau trans!ormnd pattern+urile riide sau
neati*e( con"tiente sau incon"tiente'
R%?'&at'l ca.itol'l'i
Am surprins %n acest capitol dou& dintre ceel mai uzitate metode de studiu "i de e*aluare ale
!amilieiB desenul !amiliei "i enorama' Desenul !amiliei este o pro$& proiecti*& care ne
!urnizeaz& in!ormaii despre oranizarea sistemului !amilial( raniele acestuia( tipurile de relaii
dintre mem$ri( con!lictele dintre p&rini "i copii( con!lictele !raterne etc' 6rincipiile de $az& %n
interpretare au %n *edere caracteristicile !enomenului proieciei "i se re!er& la urm&toarele
caracteristici ale desenuluiB a"ezarea %n pain&( dimensiune( prezena sau a$sena unor persona2e(
distana "i raportul dintre persona2e( *alorizarea persona2elor prin m&rime( culoare( detalii( etc'
Cenorama este un instrument de reprezentare ra!ic& a sistemului !amilial( %n urma c&ruia a!l&m
detalii despre sistemul emoional al !amiliei( ni*elul de di!ereniere al sinelui al mem$rilor
!amiliei "i putem identi!ica procesul de transmitere transeneraional& a pattern+urilor emoionale(
relaionale "i comportamentale'
Gloar d% t%r&%ni foloi,i
G%no(ra&) ,eprezentare ra!ic& a !amiliei pentru a putea identi!ica radul de
di!ereniere a sinelui "i procesul de transmitere transeneraional&
E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar
1' Deseneaz& propria ta !amilie' Apoi !& schim$ de desene cu un cole sau o cole&' Interpretai+
*& reciproc desenele' Apoi stai de *or$& despre ceea ce ai a!lat'
8' Analizeaz& un desen al unei persoane necunoscute( dup& care *eri!ic& rezultatele cu cine*a care
cunoa"te !amilia respecti*&'
1?1
=' Aminte"te+i o !otora!ie a !amiliei tale -cea de oriine.' 6ri*e"te+i cu atenie cu ochii minii
!otora!ia' 5pre"te+te pentru cte*a clipe asupra !iec&rei persoane de acolo' Cnde"te+te la ea "i
noteaz& toate rolurile pe care le au %n !amilia taB de soieNso( mam&Ntat&( $unicN$unic&( !iuN!iic&(
nepotNnepoat&' Noteaz& %n dreptul !iec&rei persoane ce !ace ea %n calitate deB soieNso( mam&Ntat&(
$unicN$unic&( !iuN!iic&( nepotNnepoat&' Discut& cu un cole -o cole&.B Care sunt comportamentele
pe care le e#ercit&/ Care sunt comportamentele speci!ice !iec&rei persoane din !amilia ta/ Care
sunt comportamentele comune "i di!ereniale e#ercitate de persoanele de en !eminin din !amilia
ta/ Care sunt comportamentele comune "i di!ereniale e#ercitate de persoanele de en masculin
din !amilia ta/ Care dintre aceste comportamente %i sunt caracteristice "i ie/ Cum le+ai
0mo"tenit1 -e#erciiu adaptat dup& un e#erciiu al Elenei Anhel( psiholo "i consilier "colar.
A' Construie"te+i enorama -sau ia+o pe cea care ai !&cut+o la capitolul =. "i interpreteaz+o ct de
apro!undat poi' Dup& ce ai !&cut tot ce ai putut( roa& un cole s& o interpreteze "i el' Comentai
apoi di!erenele de interpretare "i &sii e#plicaii pentru ele'
@' ,ealizeaz& enorama unei persoane cunoscute( dar nu !oarte apropiat& emoional de tine
-pentru a+i p&stra o$iecti*itatea "i a putea sesiza pattern+urile transmise transeneraional.' Care
este ni*elul ei de di!ereniere a sinelui/
<i!lio(rafi% '.li&%ntar)
M5U,DAN+I5NESCU( C'( LAC:ENCE( M'( #esenul familiei, Ed' 6ro!e#( Timi"oara( 8??='
7INULESCU( 7'( &este proiective( Ed' Titu 7aiorescu( Ducure"ti( 8??1'
7IT,54AN( I' -coord'.( !sihopatolo"ia, psihoterapia i consilierea copilului( Ducure"ti( Ed'
S6E,( 8??1'
1?8
CAPITOLUL 1;
O.ti&i?ar%a r%la,iilor d% fa&ili%
Iat& c& ai a2uns "i la ultimul capitol al acestui manual> Sper ca ceea ce ai citit pn& acum s& te !i
a2utat "i s& %i !i l&rit aria intereselor "i cuno"tinelor tale despre !amilie' Acum( %nainte de a te
desp&ri de domeniul acesta( a" *rea s& %i o!er "i cte*a elemente despre modul %n care
in!ormaiile despre psiholoia !amiliei pot !i !olosite pentru a optimiza dez*oltarea noastr&
se#ual& "i ca mem$ri ai unei !amilii( oricare ar !i !orma pe care aceasta ar a*ea+o' De asemenea(
mi+a" dori ca acest capitol s& alune m&car o parte dintre inhi$iiile ce stau %n calea apel&rii la un
consilier sau terapeut marital sau de !amilie( atunci cnd cuplul sau !amilia tra*erseaz& o criz&'
De alt!el( eu militez pentru o mai $un& "i mai consistent& educaie pentru *iaa se#ual& "i cea de
!amilie( c&ci %ntotdeeauna pre*enia este mai e!icient&( mai scurt& "i mai !acil& dect tratarea'
Ast!el( m& a"tept ca la !inalul parcurerii rndurilor de mai 2os s& "tiiB
+ care este scopul educaiei pentru *iaa de !amilieG
+ cum s+ar putea realiza educaia pentru *iaa de !amilieG
+ ce presupune educaia se#ual&G
+ de ce a*em ne*oie de educaie se#ual&G
+ care sunt principalele orient&ri terapeutice pentru !amilii "i care sunt scopurile acestora'
13 Ed'ca,ia .%ntr' @ia,a d% fa&ili%3 Ed'ca,ia %>'al)3
3n condiiile %n care e#ist& tot mai multe dileme cu pri*ire la e*oluia cuplului "i !amiliei(
cred c& este !oarte necesar s& se construiasc& stateii creati*e "i atracti*e care s& ai$& ca scop
educarea copiilor "i tinerilor pentru *iaa de !amilie "i pentru *iaa se#ual&' Num&rul tot mai mare
al di*orurilor dup& o scurt& perioad& de maria2( al sarcinilor adolescentine( al copiilor p&rinilor
adolesceni( num&rul mare al a*orturilor "i al $olilor transmisi$ile se#ual( a *ictimelor a$uzurilor
se#uale "i ale *iolenei !amiliale cred c& *or$e"te de la sine %n !a*oarea unei ast!el de educaii'
Educaia pentru *iaa de !amilie ar a*ea ca scop pre&tirea tinerilor pentru a a*ea o *ia&
de !amilie mai satis!&c&torare "i mai sta$il&' Consider c& ea s+ar putea realiza prin'
4ormarea "i dez*oltarea identit&ii psihose#uale a adolescenilorG
Autocunoa"terea %n *ederea realiz&rii intercunoa"terii "i intimit&ii satis!&c&toare %n cupluG
Con"tientizarea unor patternuri emoionale "i de comportament preluate din !amilia de
oriine "i care ar pute !i un !actor inhi$itor al draostei "i intimit&ii %n cuplu "i !amilieG
Con"tientizarea a ceea ce presupun rolurile !amiliale "i a modalit&ilor prin care se pot
%ndeplini rolurile con2uale "i parentaleG
Do$ndirea unor achiziii psihocomportamentale %n *ederea realiz&rii unei $une intimit&i
%n *iaa de !amilieG
Stimularea resurselor personale pentru optimizarea a$ilit&ilor de relaionare "i
comunicare %n cuplu "i !amilieG
7odalit&i de a$ordare "i estionare a con!lictelor !amiliale( etc'
3n ceea ce pri*e"te educaia se#ual&( a" meniona c& o anchet& 5NU dat& pu$licit&ii %n
1HHI -apud 7' :ic<lin( 8???( p' I. ar&ta c&B
0Educaia se#ual& tinde s&+i %ncura2eze pe cei care o primesc s& %"i %nceap& *iaa
se#ual& mai trziuG
1?=
Ele*ii care $ene!iciaz& de educaie se#ual& au un num&r mai mic de parteneri se#uali(
se con!runt& mai rar cu sarcini neplani!icate "i su!er& de mai puine $oli cu transmitere
se#ual& dect cei lipsii de acest tip de educaie'1
6e de alt& parte( !aptul c& att copii ct "i adolescenii cunosc elemente de psihose#oloie
%i ap&r& de e*entualele a$uzuri se#uale' S+a constatat c& de reul&( pedo!ilii %"i ale ca *ictime
copiii 0inoceni1( care nu "tiu ce li se %ntmpl&( de*in curio"i "i pot !i mai u"or manipulai "i
speriai' Aceast& modalitate de reacie a copilului %n !aa unor a*ansuri se#uale %i comunic&
pedo!ilului c& are de a!ace cu un copil neinstruit care nici nu are relaii strnse cu p&rinii( deci
"ansele s& di*ule ceea ce i se %ntmpl& *or !i mai mici'
Educaia pentru *iaa de !amilie "i educaia se#ual& tre$uie s& ai$& %n *edere speci!icul
*rstei la care se adreseaz&' Ea cuprinde un aspect in!ormaional "i unul !ormati*( re!eritor la
deprinderi corecte de *iaa se#ual& "i relaional&' Educaia %ncepe practic de cnd se na"te copilul(
ast!el c& nu e#ist& 0o anume *rst&1 la care 0tre$uie s& %ncepi1 s& !aci educaie( mai ales cea
se#ual&'
Dup& opinia mea "i a altor autori -S' Cerniche*ici( 8??1( 7' :ic<lin( 8???.( educaia
se#ual& ar implica noiuuni "i dez*oltarea a$ilit&ilor deB
Iien& personal& "i se#ual&G
4uncionarea se#ual& la am$ele se#eG
,elaiile erotice dinaintea %nceperii raporturilor se#ualeG
Actul se#ual completG
Aspectele psiholoice ale relaiilor se#ualeG
Aspectele morale ale relaiilor se#uale
Di!icult&ile intmpinate %n raporturile se#uale(
Dolile transmisi$ile se#ualG
6osi$ilele accidente din timpul acti*it&ii se#ualeG
De*iaiile psihose#uale "i tul$ur&rile se#ualeG
5rientarea alternati*& a ase#ualit&ii'
Cu alte cu*inte( educaia se#ual& ar a*ea ca scop controlul e!icient -raional "i emoional.
al impulsului se#ual( sta$ilirea rolului se#ualit&ii %n dez*oltarea personalit&ii umane "i( mai ales(
cre"terea responsa$ilit&ii !a& de sine "i ceilali %n *iaa de !amilie "i se#ual&'
6rincipalele persoane care ar putea realiza att educaia pentru *iaa de !amilie( ct "i
educaia se#ual& sunt prinii' De alt!el( toate studiile e!ectuate pe aceast& tem& arat& c& "i copiii
"i adolescenii "i+ar dori s& poat& sta de *or$& cu p&rinii pe teme se#uale' T&cerea p&rinilor poate
determina la copii an#ietate( tul$ur&ri se#uale( pierderea %ncrederii %n sine( sentimente de 2en&(
culp& distanare emoional&( ceea ce se *a repercuta asupra *ieii se#uale proprii a copilului a2uns
la maturitate( %n sensul diminu&rii sau chiar ine#istenei satis!aciei erotico+se#uale' Din p&cate(
cel puin p&rinii din zilele noastre %ntmpin& di!icult&i %n e#ercitarea acestui drept al lor' De !apt(
acesta este "i o datorie' Aceste di!icult&i suntB
Nu au nici ei cuno"tine despre se#ualitateG
Uit& sau inor& propriile pro$leme a*ute %n adolescena "i tinereea lorG
Consider& c& pro$lemele leate de se# nu se discut& cu copiiG ei ar tre$ui s& %n*ee
doar din e#perien&G
1?A
7ani!est& reinere( 2en&( ru"ine de team& s& nu %"i pierd& autoritatea sau imainea %n
!aa copilului( sau pentru a nu re"iG
7ani!est& temeri c& ar putea pro*oca "oc sau spaim& copiluluiG
Ali p&rini( dimpotri*& au un e#ces de zel( dnd copilului prea multe detalii "i
e#punnd+ul la multe imaini "i situaii cu caracter se#ual( !&cnd ast!el un a$uz '
6e ln& p&rini( ali posi$ili educatori sunt pro!esorii( cadrele medicale -medici "i
asistente.( psiholoi( pedaoi( di!erite oranizaii care au ast!el de preocup&ri' La noi au de*enit
$inecunoscute %n special dou& !undaii care promo*eaz& educaia se#ual&B 0Tineri pentru Tineri1
"i 0SECS1' Totu"i !iecare dintre noi putem contri$ui( %n !elul nostru( la locul nostru( la educaia
pentru *iaa de !amilie "i *iaa se#ual&( dac& de*enim con"tieni c& %n acest !el ne prote2&m
prietenii( coleii( copiii'
23 Conili%r%a +i t%ra.ia d% c'.l' +i fa&ili%
Consilierea "i terapia de cuplu "i de !amilie !ac parte din acele tipuri de inter*enii cu scop de
asistare psiholoic& a cuplurilor "i !amiliilor a!late %n impas( care %m$in& o anumit& orientare
teoretic&( cu un set de metode "i tehnici speci!ice de inter*enie' Di!erena dintre ele( de"i nu toi
autorii consider& acest lucru( const& %n !ormularea scopului( durata( e!ectele lorB
Consilierea are un scop limitat la o sin"ur prolem' Aceast& pro$lem& poate !iB 1' a
cuplului( cum ar !i relaiile cu !amiliile de oriine ale partenerilor( sau comunicarea
emoiilor neati*eG si 8' a !amiliei( cum ar !i %neleerea reaciilor copilului la intrarea %n
pu$ertate' 3n consecin&( consilierea dureaz& mai puin( iar e!ectele sunt de cele mai multe
ori la acea pro$lem&'
&erapia are ca scop restructurarea interaciunii psiholo"ice dintre memrii cuplului sau
familiei cu scopul funcionrii mai une a relaiilor dintre ei' De aceea( de reul& dureaz&
mai mult ca timp( iar e!ectele sunt pe multiple planuri( dat& !iind restructurarea cuplului
sau !amiliei'
7erit& menionat c&( de"i mult& lume consider& alt!el( nici consilierea "i nici terapia de cuplu
nu presupun ca cei doi parteneri s& r&mn& %mpreun& sau( dimpotri*&( s& se despart&' Scopul este
de cele mai multe ori clari!icarea relaiei( a resurselor "i $ara2elor relaionale( "i *a continua atta
*reme ct cei doi parteneri doresc acest lucru' Unul din scopurile consilierii "i terapiei maritale
este modelarea stilurilor nepotri*ite de comunicare "i relaionare dintre cei doi parteneri "i
o$inerea unor stiluri noi "i e!iciente' Acest lucru se o$ine prin clari!icarea "i %neleerea de c&tre
cei doi a propriului comportament' Ine*ita$il( cnd intr&m %ntr+o relaie intim&( ne sunt puse la
%ncercare *echile modalit&i de comportament pe care le !oloseam zi de zi' Acum %ns&( ele nu ne
mai sunt de !olos( deoarece ele erau e!iciente doar pentru noi "i e*entual pentru !amilia din care
pro*enim' Cnd doi oameni tr&iesc %mpreun&( se %m$in& de !apt dou& tipuri de concepii despre
*iaa de cuplu "i !amilie( !apt care( de cele mai multe ori( d& na"tere la tensiuni "i con!licte(
!iecare creznd c& modul s&u de aciune este cel potri*it' Ast!el( consilierul are rolul de hid "i %n
acela"i timp de olind& neutr& a ceea ce se %ntmpl& %ntre parteneri' Consilierul *a a2uta cuplul s&
%"i mo$ilizeze resursele( calit&ile pentru a stimula punctele lor tari( ast!el %nct s& &seasc&
%mpreun& ct mai multe soluii reale "i posi$ile la di!icult&ile cu care se con!runt&'
1?@
Terapia de !amilie nu presupune neap&rat prezena %n terapie a tuturor mem$rilor !amiliei(
dect dac& inter*enia este de a"a natur& %nct solicit& acest !apt' De reul&( o parte din mem$rii
!amiliei particip& la "edin&( dar scopul !iec&rei inter*enii *izeaz& !amilia ca %ntre'
Am realizat mai 2os un ta$el sintetic pri*ind cele mai importante orient&ri %n terapia de cuplu
"i %ndeose$i cea de !amilie( sintetiznd scopul lor( tehnicile pe care !iecare dintre ele le !olose"te(
precum "i cte*a detalii re!eritoare la speci!icul orient&rii'
Ori%ntar%a
t%oriaL
t%ra.ia
Sco.'l T%/nici R%?'ltat%
* %@al'ar% -
Sit%&ic) *M3
<o#%n-
+ a2ut& mem$rii !amiliei s&
&seasc& pro$lema pentru a
se con!runta cu ea "i a
e#plora propriile lor roluri
din pro$lemele !amilieiG
+ stimuleaz& capacit&ile
p&rinilor de a+"i estiona
propria an#ietate pentru a
de*eni mai capa$ili s& se
ocupe de comportamentul
copiilor
+ !orti!ic& ni*elul !uncion&rii
emoionale a cuplului
+ %m$un&t&e"te concentrarea
+ diminueaz& reacti*itatea
emoionale
+ modi!ic& patternurile
dis!uncionale -terapia
marital&.
+ enoramele
+ terapia de !amilie
multipl&
+ e#perimentele
relaionale
+ triunhiul terapiei
+ antrenarea
+ 0poziia EU1
+ po*e"tile de
%nlocuire
+ e#plic& cum s&
reducem
emoionalitatea "i
cum s& ne deplas&m
spre un autocontrol
matur
+ centrat& pe indi*id
"i relaia sa cu !amilia
e#tins&( neli2nd
!amilia nuclear&
+ nu poate !i
considerat& ade*&rat&
sau !als&( ci
!olositoare sau
ne!olositoare
+ teoriile sistemice
sunt su!icient de
speci!ice pentru a
asiura strateii clare
de tratament
Strat%(ic) + schim$& r&spunsurile
comportamentale ale
oamenilor la pro$lemele lor
+ reoranizeaz& structural
!amilia( %n special ierarhia
acesteia "i raniele
intereneraionale
+ se !ocalizeaz& asupra
pro$lemei
+ contraintuiti*e
-de e#emplu
inter*enii
parado#ale.
+ !olosirea
directi*elor
+ re!ormularea
simptomului
+ 0%ncerc&rile
rele1
+ conotaia poziti*&
+ ritualurile
+ tehnica %ntre$&rii
circulare
+ scop terapeutic
clar
+ s+a constatat c&
este e!icient& %n
tratarea rupului
de delinc*eni(
tratarea adiciilor
de heroin&
Str'ct'ral) + schim$& structura !amilial&
+ !aciliteaz& cre"terea
+ al&turarea "i
acomodarea
+ e!icient& %n cazul
copiilor cu $oal&
1?E
sistemului pentru a rezol*a
simptomele
+ %ncura2eaz& cre"terea
personal&( p&strnd "i
spri2inul reciproc al
!amiliei
+ di!erenieaz& indi*izii "i
su$sistemele prin %nt&rirea
ranielor din 2urul lor
+ lucrul cu
interaciunea
+ dianosticul
structural
+ scoaterea %n
e*iden& "i
modi!icarea
interaciunilor
+ !ormarea
competenei
+ sta$ilirea
ranielor
+ dezechili$rul
psihosomatic&
se*er&( %n cazuri
de anore#ie
ner*oas&( %n
tratamentul
+ asmaticilor
psihosomatici
+ e!icient& %n
reducerea
comunic&rii
neati*e( a
con!lictelor %ntre
adolesceni( %n
tratamentul
tul$ur&rilor
adolescenei
E>.%ri%n,ial) + stimuleaz& cre"terea
personal&
+ sculptura !amiliei
+ corera!ia
+ inter*iurile p&pu"ii
!amiliei
+ desenele !amiliei
unite
+ 2ocul de rol
+ centrarea pe indi*id
"i pe e#periena sa
emoional& -*&zut&
att ca a*anta2( ct "i
ca deza*anta2.
Pi/analitic) + eli$ereaz& mem$rii !amiliei
de restriciile incon"tiente
+ %ncura2eaz& separarea(
indi*idualizareaNdi!erenierea
+ ascultarea
+ empatia
+ interpretarea
+ neutralitatea
analitic&
+ indi!erent de
a$ordarea terapeutic&(
teoria psihanalitic& nu
tre$uie uitat&
Co(niti@B
co&.orta&%nB
tal)
+ elimin& comportamentul
nedorit "i %nt&re"te alternati*ele
poziti*e a"a
cum sunt de!inite de !amilie
+ determin& %n*&area
deprinderilor de comunicare "i
de rezol*are a pro$lemelor
+ principiul 6remac<
+ time+out+ul
+ contractarea
%ntmpl&toare
+ este !orma cea mai
atent studiat& a
tratamentului !amiliei
+ !ocalizarea acestei
a$ord&ri asupra
modi!ic&rii
consecinelor
comportamentului
pro$lem& 2usti!ic&
!ora "i sl&$iciunea
acestei a$ord&ri
Narati@) + a2ut& oamenii s& se separe ei
%n"i"i de po*e"tile saturate de
pro$lem&( pentru a deschide un
spaiu unor *ederi noi "i mai
constructi*e despre ei %n"i"i
+ e#ternalizareaB
persoana nu este
pro$lema
+ cine este
responsa$ilul(
persoana sau
pro$lema/
+ a$ordarea narati*&
respine modelul
ci$ernetic "i nu ine
cont nici de
caracteristicile
de!initorii ale terapiei
de !amilie
1?J
+ citirea printre
rndurile po*e"tii+
pro$lem&
+ rescrierea %ntreii
po*e"ti
+ %nt&rirea noii
po*e"ti
+ demolarea
ipotezelor culturale
distructi*e
+ $aza construcionist
+ social& a terapiei d&
a$ord&rii o !orm&
politic& "i nu
su$liniaz& dinamica "i
con!lictele de !amilie
C%ntrat) .%
ol',i%
+ rezol*& di!icult&ile
prezentate prin a2utarea
clienilor s& !ac& ce*a di!erit
-%n a"a !el %nct s&
de*in& mai satis!&cui de
*ieile lor.
+ a2ut& s& *or$esc& nu numai
despre pro$lem&( ct "i despre
soluie
+ !ormula sarcinii din
prima "edin&
+ %ntre$area de
e#cepie
+ %ntre$area miracol
+ %ntre$&rile radate
+ complimentele
+ acest tip de terapie
este popular %n lumea
psihoterapiei
+ este o a$ordare de
scurt& durat&
+ %ntrune"te "i multe
critici( !iind
considerat& simplist&
R%?'&at'l ca.itol'l'i
Educaia pentru *iaa de !amilie "i pentru *iaa se#ual&( consilierea "i terapia de cuplu "i !amilie(
reprezint& ast&zi ni"te necesit&i( datorate num&rului mare de di*oruri( separ&ri( schim$&rii de
mentalitate cu pri*ire la rolul !emeii "i $&r$atului %n noua societate( numeroaselor cazuri de
sarcini adolescentine "i copii n&scui "i a$andonai( etc' Ca psiholoi( a*em datoria de a ne
implica acti* %n cre"terea radului de con"tientizare a acestei ne*oi "i a oportunit&ii pe care
educaia "i consilierea le o!er& pentru %m$un&t&irea relaiilor din cadrul !amiliei( pentru o mai
$un& dez*oltare "i e*oluie personal& "i !amilial&' Al&turi de noi( medicii( asistenii sociali(
p&rinii( pro!esorii pot contri$ui "i ei la acest e!ort de educare' Iar atunci cnd educaia nu mai
este e!icient&( consilierea "i terapia pot aduce %m$un&t&iri considera$ile %n relaiile !amiliale'
E#ist& mai multe orient&ri terapeutice( sistemic&( structural&( e#perienial&( strateic&( narati*&(
psihanalitic&( centrat& pe soluie( coniti*+comportamental&' 4iecare este e!icient&( dar ca
%ntotdeauna( suc#cesul terapeutic depinde de radul de implicare al !amiliei "i de disponi$ilitatea
ei pentru schim$are( pentru restructurare'
Gloar d% t%r&%ni foloi,i
Consiliere de cuplu "i !amilie 4orm& teoretic& "i metodoloic& de asistare psiholoic& a
cuplurilor "i !amiliilor a!late %n impas( cu scop $ine precizat "i
limitat la o pro$lem&( de scurt& durat& "i e!ect de rezol*are a
pro$lemei a*ute'
Educaie pentru *iaa de
!amilie
Inter*enie in!ormati*+!ormati*& cu scopul %m$un&t&irii calit&ii
*ieii de !amilie' Se adreseaz& %ndeose$i adolescenilor "i
tinerilor'
1?I
Educaie se#ual& Inter*enie in!ormati*+!ormati*& cu scopul o$inerii unui $un
control al impulsului se#ual( a unei satis!acii se#uale "i al unei
responsa$ilit&i cu pri*ire la des!&"urarea *ieii se#uale'
Terapie de cuplu "i !amilie 4orm& teoretic& "i metodoloic& de asistare psiholoic& a
cuplurilor "i !amiliilor a!late %n impas( cu scop de restructurare a
cuplului sau !amilei( cu durat& *aria$il& "i e!ect de %m$un&t&ire
a !uncion&rii de ansam$lu al cuplului sau !amiliei'
E>%rci,ii +i t%&% .%ntr' %&inar
1' Ia o !oaie al$& AA' deseneaz& un tri!oi cu patru !oi( mare -ca s& ai noroc>.' 6e prima petal&
noteaz& trei scopuri pe care le urm&re"ti %n !amilia ta -!amilia pe care i+ai construit+o sau o *ei
construi.G te ro( alee scopuri psiholoice( nu materiale' 3n a doua petal& noteaz& = -sau @.
caracteristici ale tale care crezi c& te a2ut& %n *iaa de !amilieG apoi( %n cea de a treia petal&(
noteaz& = -sau @. caracteristici care crezi c& te incomodeaz& sau te *or incomoda %n *iaa ta de
!amilie -le poi numi de!ecte sau di!icult&i.' D& !oaia a"a coleului sau coleei cu care lucrezi de
o$icei' Tu *ei primi !oaia ei sau a lui' Uit&+te pe ea "i cite"te cu atenie' Vei completa %n a patra
petal& un compotament sau o serie de comportamnte care ar a2uta coleul sau colea s& %"i atin&
unul dinre scopuri( innd %ns& cont de calit&ile "i de!ectele menionate' Dup& ce completai
amndoi( dai din nou !oile unul altuia' Cnd *ei primi propria !oaie( cite"te %nti suestia !&cut&
de cole-&. "i apoi construie"te tu o serie de aciuni concrete care te *or a2uta s& %i %ndepline"ti
scopurile propuse' Apoi stai de *or$& despre ce ai scris "i analizai %mpreun& soluiile' -e#erciiu
adaptat dup& un e#eciiu al Laurei N&stase( prep' uni*' la 4acultatea de 6siholoie din Dra"o*'.
8' Analizeaz& %mpreun& cu un cole urm&torele a!irmaii re!eritoare la atitudinea p&rinilorB
Un copil nu poate lua decizii pentru c& nu are maturitatea necesar&G
Un copil poate lua decizii dac& este $ine in!ormat'
Arumenteaz& a!irmaia cu care e"ti de acord' -adaptat dup& un e#erciiu din lucrarea Consiliere
familial a autorilor )oitu( L'( Vr&2ma"( E'( 6&un( E'( 8??1.
=' Imaineaz& un proram de educaie pentru *iaa de !amilie %n liceu' Ce ai !ace/
A' Construie"te un proram de educaie se#ual& la "coala primar& sau imnaziu' Ce ai !ace/
@' Care ar !i cele mai importante su$iecte de discutat la un curs de educaie se#ual& pentru aduli/
E' Tu ai apela la *reun consilier marital/ Arumenteaz&'
J' Dac& ar !i e#istat posi$ilitatea( pentru ce pro$lem& te+ai !i adresat unui terapeut de !amilie dac&
ai !i !ost %n locul p&rinilor t&i/
I' Care sunt di!erenele dintre consilierea "i terapia de !amilie/
<i!lio(rafi% '.li&%ntar)
DECVA,( D'S'( DECVA,( ,'M'( Famil/ &herap/% ( )/stemic ,nte"ration( All9n U Dacon(
Doston( 1HHE'
CE,NIC:EVICI( S'( 8ducaie i eros * "hid pentru educatori, prini i tineri, Ed' 6olirom( ia"i(
8??1'
:ICWLINC( 7'( Ce le spunem copiilor i adolescenilor despre sex( Ed' :umanitas( Ducure"ti(
8???
1?H
7CDANIEL( S'( :E6Q5,T:( M'( 7I:OESCU( V'( D5:QETR( Q'M'( !sihoterapia ca sistem(
Ia"i( Ed' 6olirom( 1HHE'
7IT,54AN( I'( Cuplul conju"al * armonie i dizarmonie( Ducure"ti( Ed' )tiini!ic& "i
Enciclopedic&( 1HIH
7IT,54AN( I'( CIU6E,CO( C'( !siholo"ia i terapia cuplului( Ed' S6E,( Ducure"ti( 8??8
7IT,54AN( I'( VASILE( D'( &erapii de familie( Ed' S6E,( Ducure"ti( 8???( 8??A
NIC:5LS( 7'( SC:A,TT( ,'( &erapia de familie * concepte i metode, traducere "i pu$licare
autorizat& de Asociaia de terapie !amilial&( 8??@( oriinal pu$licat& de All9n U Dacon( 8??A'
)5ITU( L'( V,OM7A)( E'( 6OUN( E'( Consiliere familial( Institutul European( Ducure"ti( 8??1
QALS:( Q'( 7cC,5Q( M'( 8ssentials of Famil/ &herap/( Lo*e 6u$lishin Compan9( 1HHE
11?
<I<LIOGRAFIE
1' A7E,ICAN 6SRC:IAT,IC ASS5CIATI5N( #)$-,1-2( Ed' Asociaiei 6sihiatrilor
Li$eri din ,omnia( Ducure"ti( 8??='
8' DACA,5TTI( D'( 8nhancin" intimac/ in marria"e, Drunner+,outlede( 8??1
=' DECVA,( D'S'( DECVA,( ,'M'( Famil/ &herap/% ( )/stemic ,nte"ration( All9n U
Dacon( Doston( 1HHE'
A' D5QEN( 7'( Famil/ therap/ in clinical practice( Mason Aronson( Ne; Ror<( 1HJI'
@' D5QEN( 7'( Famil/ therap/ after <= /ears' 3n S' Arieti -Ed.( (merican handoo- of
ps/chiatr/, 1ol% =( Dasic Doo<s( Ne; Ror<( 1HJ@'
E' D,ATE)( 7'( @olile copilului * puertatea i sexul, Ed' ,AI( Ducure"ti( 1HH=
J' DU,DATTI( C'L'( CAST5LDI( I'( 7ACCI( L'( )/stemic !s/chotherap/ Cith
Families, Couples and ,ndividuals( Ne; Merse9( Manson Aronson Inc'( 1HH='
I' CE,NIC:EVICI( S'( 8ducaie i eros * "hid pentru educatori, prini i tineri, Ed'
6olirom( ia"i( 8??1'
H' D,UPO( 4'( !sihosociolo"ia familiei, Ed' Didactic& "i 6edaoic&( Ducure"ti( 1HHI'
1?' ENOC:ESCU( C'( &ratat de psihosexolo"ie, Ed' 6olirom( Ia"i( 8??='
11' EV5LA( M'( $etafizica sexului, Ed' :umanitas( Ducure"ti( 1HHA( 8??8'
18' 4E,,INI( 6'( Cuvinte de nelepciune pentru fiecare zi( Ed' 4or Rou( Ducure"ti( 8??8'
1=' CU,7AN( A'( Juestions (nsCers in the practice of Famil/ &herap/( DrunnerN7azel(
Ne; Ror<( 1HI1'
1A' :ILL( ,'( Famil/ development in three "enerations( Cam$ride( 7AB Schen<man(
1HJ?'
1@' :RDE( M'S'( DELA7ATE,( M'( Bnderstandin" Human )exualit/, 7cCro;+:ill
Companies( Inc'( 1HHJ'
1E' MA7ES( W'( 7cWINN5N( L'7'( &heor/ and !ractice of )tructural Famil/ &herap/:
,llustration and Criti0ue( %n Australian an Ne; Tealand 4amil9 Therap9 Mournal( *ol'
J( nr' AN1HIE'
1J' M5U,DAN+I5NESCU( C'( LAC:ENCE( M'( #esenul familiei, Ed' 6ro!e#( Timi"oara(
8??='
1I' WANT5,( D'( LE:,( Q'( ,nside the famil/( San 4rancisco( Mosse9 Doss( 1HJ@'
1H' WE,,( 7'E'( Famil/ s/stems theor/ and therap/( %n Curman( A'S'( Wnis<ern( D'6'
-Ed.( Handoo- of famil/ therap/( Ne; Ror<( DrunnerN7azel( 1HI1
8?' WE,,( 7'E'( D5QEN( 7'( Famil/ evaluation: (n approach ased on @oCen theor/(
Ne; Ror<( Q'Q' Norton( 1HII'
81' L[ADATE L'( Famil/ evaluation * a ps/cholo"ical approach( Sae 6u$lication( Inc(
1HHA'
88' LAQ N5LTE( D'( :A,,IS( ,'( Cum se formeaz copii notri, Ed' :umanitas(
Ducure"ti( 8??1'
8=' 7cCUDDIN( :'( DA:L( D' D'( $arria"e and Famil/ * ,ndividuals and ?ife C/cles(
Mohn Qile9USons( N;e Ror<( 1HI@'
8A' 7cLA,EN( A'( )exualitatea secolului KK, Ed' Trei( Ducure"ti( 8??8'
8@' 7INUC:IN( S'( Families and Famil/ &herap/( Cam$ride( 7A'( :ar*ard Uni*ersit9
6ress( 1HJA'
8E' 7INUC:IN( S'( 4IS:7AN( :'C'( Famil/ &herap/ &echni0ues( Cam$ride( 7A'(
:ar*ard Uni*ersit9 6ress( 1HI1'
111
8J' 7INULESCU( 7'( ,ntroducere n analiza jun"ian, Ed' Trei( Ducure"ti( 8??1'
8I' 7INULESCU( 7'( &este proiective( Ed' Titu 7aiorescu( Ducure"ti( 8??1'
8H' 7IT,54AN( I'( Cuplul conju"al * armonie i dizarmonie( Ducure"ti( Ed' )tiini!ic& "i
Enciclopedic&( 1HIH'
=?' 7IT,54AN( I'( Familia de la ( la +( Ducure"ti( Ed' )tiini!ic& "i Enciclopedic&(
1HH1'
=1' 7IT,54AN( I'( CIU6E,CO( C'( !siholo"ia relaiilor dintre sexe( Ducure"ti( Ed'
Alternati*e( 1HHJ'
=8' 7IT,54AN( I'( CIU6E,CO C'( ,ntroducere n psihosociolo"ia i psihosexolo"ia
familiei( Ducure"ti( Ed' Alternati*e( 1HHJ'
==' 7IT,54AN( I'( !sihoterapia experienial( Ducure"ti( Ed' In!omedica( 1HHH'
=A' 7IT,54AN( I' -coord'.( Grientarea experienial n psihoterapie( Ducure"ti( Ed'
S6E,( 8???'
=@' 7IT,54AN( I' -coord'.( !sihopatolo"ia, psihoterapia i consilierea copilului(
Ducure"ti( Ed' S6E,( 8??1'
=E' NIC:5LS( 7'6'( SC:QA,TT( ,'C'( Famil/ &herap/% Concepts and $ethods,
Doston( All9n U Dacon( 1HH1'
=J' 6A6E,5( D'V'( &he @oCen theor/( %n :orne( A'7'( "i 6assmore( M'L'( Famil/
counselin" and therap/( Itasca( ILB 4'E' 6eacoc<( 1HH1'
=I' SATI,( V'7'( Conjoint Famil/ &herap/, 6alo Alto( C'A'( Science and Deha*ior
Doo<s( 1HEA'
=H' SATI,( V'7'( !eoplema-in", 6alo Alto( C'A'( Science and Deha*ior Doo<s( 1HJ8'
A?' SATI,( V'7'( &he neC peoplema-in", 6alo Alto( C'A'( Science and Deha*ior Doo<s(
1HII'
A1' SELVINI F 6ALATT5LI( 7'( &oCards a "eneral model of ps/chotic "ames( %n
Mournal o! 7arital and 4amil9 Therap9( nr 18N1HIE( p' ==H F =AH'
A8' SELVINI F 6ALATT5LI( 7'( D5SC5L5( L'( CECC:IN( C'( 6,ATA( C'( !aradox
(nd Counterparadox( Ne; Ror<( Manson Aronson( 1HJI'
A=' STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii feminine, Ed' Trei( Ducure"ti( 1HHJ'
AA' STEWEL( Q'( !siholo"ia eroticii masculine, Ed' Trei( Ducure"ti( 1HHJ'
A@' )5ITU( L'( V,OM7A)( E'( 6OUN( E'( Consiliere familial( Institutul European(
Ducure"ti( 8??1
AE' T577( W'( Gne perspective on $ilan approach: !art ,,% GvervieC of development,
theor/ and practice( %n Mournal o! 7arital and 4amil9 Therap9( nr' 1?-8.N1HIA( p' 11=
F 18@'
AJ' T577( W'( Gne perspective on $ilan approach: !art ,,% #escription of session
format, intervieCin" st/le and interventions( %n Mournal o! 7arital and 4amil9 Therap9(
nr' 1?-=.N1HIA( p'8@= F 8J1'
AI' TUD5SE( 4'( 8rotica n cotidian, Ed' In!omedica( Ducure"ti( 8??1'
AH' VASILE( D'( Criza familial i mar"inalizarea social, %n DADEA( V'( 7IT,54AN(
L'( #imensiuni ale excluderii sociale, Ed' S6E,( Ducure"ti( 8??A'
@?' VASILE( D'( 'oi repere n psihoterapia persoanelor traumatizate( %n ,e*ista de
6sihoterapie E#perienial&( ediie special&( 8??8'
@1' VASILE( D'( !sihoterapia pierderii prin deces la persoanelor adulte= ,e*ista de
6sihoterapie E#perienial&( Nr' 8?( 8??=
@8' QALS:( Q'( 7cC,5Q( M'( 8ssentials of Famil/ &herap/( Lo*e 6u$lishin Compan9(
1HHE'
118
@=' Q:ITE( 7'( #econstruction and &herap/( Dul;ich Center Ne;sletter( nr' =N1HII( p'
81 FA?'
@A' Q:ITE( 7'( &he externalizin" of the prolem and re-authorin" of lives and
relationships( Dul;ich Center Ne;sletter( nr' HN1HII'
@@' Q:ITE( 7'( E6ST5N( D'( 'arrative $eans to &herapeutic 8nds( Ne; Ror<( Q'Q'
Norton( 1HH?'
11=