CONTRACTELE SPECIALE

CONTRACTUL DE VNZARE-CUMPARARE
1. Notiune
V-c = contractul prin care una din parti (vnzatorul) stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti (cumparatorul) care
se obliga n schimb a plati vnzatorului pretul bunului vndut.
- se poate transmite si alt drept dect dreptul de proprietate (ex.: un alt drept real, un drept de creanta, un drept din domeniul propr.
intelectuale etc.)
- nu pot forma obiectul v-c drepturile: - personale nepatrimoniale
- patrimoniale cu caractere strict personal.
2. Caractere uri!ice
2.1. "ina#a$%atic& da nastere la obligatii reciproce;
2.2. cu tit#u onero"& ambele parti urmaresc interese patrimoniale;
2.'. co%utati(& existenta si ntinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti de la ncheierea contractului;
2.). con"en"ua# (n principiu): simplul acord de vointa, fara
2.*. ndeplinirea vreunei formalitati si fara remiterea bunului si a pretului n momentul ncheierii contractului;
Exceptii:
a. vnarea terenurilor ! trebuie sa se faca prin act autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului;
b. v-c unui autovehicul ! problema controversata:
- n literatura de specialitate ! este considerat contract solemn; motivare: cerinta nscrisului autentic pentru validitatea vnarii este
prevauta de legislatia privind taxele de timbru;
- n practica "udec. se aplica solutia consensualismului: numai ca proba n vederea radierii si nscrierii pe numele noului proprietar,
autoritatile pretind sa li se preinte actul de v-c n forma autentica;
- toate dispoitiile referitoare la conditiile de validitate ale contractului trebuie sa fie raportate la momentul realiarii acordului
de vointa, iar nu la momentul autentificarii;
- deoarece valoarea este # de $%& lei, este necesara pentru proba preentarea unui nscris sau a unui nceput de dovada scrisa,
n afara caului n care a existat imposibilitatea preconstituirii doveii;
- numai tertele persoane, nu si partile sau succesorii lor n drepturi, vor putea dovedi cu orice mi"loc de proba contractul
(pentru terti, contractul este un simplu fapt "uridic).
2.+. tran"#ati( !e ,ro,rietate& prin efectul realiarii acordului de vointa (independent de predarea lucrului vndut si de plata pretului) se
produce nu numai ncheierea contractului, dar opereaa si transferul dreptului de proprietate.
- din momentul dobndirii dreptului de proprietate, cumparatorul suporta si riscul pieirii lucrului (res perit domino) daca vnatorul
dovedeste faptul strain (neculpabil) exonerator de raspundere;
- daca caua straina a fost dovedita, vnatorul va suporta riscul pieirii numai daca a fost pus n ntriere n ceea ce priveste predarea
lucrului.
'onditii pentru transferul automat al dreptului de proprietate:
a. vnatorul sa fie proprietarul lucrului vndut, iar contractul perfect valabil ncheiat;
b. sa fie vorba de lucruri determinate individual (lucrurile de gen nu pot pieri)
- n caul lucrurilor de gen transferul proprietarii se produce n momentul individualiarii (care se poate face att prin predare, ct si
prin alte metode: ex.: etichetarea coletelor etc.);
- n caul obligatiilor alternative, daca vnarea are ca obiect un lucru din mai multe, determinate, dar numai alternativ, proprietatea
se transmite n momentul alegerii; daca piere fortuit unul din lucruri, se datoreaa celalalt, iar daca amndoua au pierit, fara vina
vnatorului, obligatia este stinsa; daca amndoua lucrurile sunt de gen, pe lnga alegere, trebuie sa se procedee si la
individualiarea propriu-isa a lucrului ales;
- n caul obligatiilor facultative (obiectul este unul singur, celalalt fiind prevaut doar ca o simpla posibilitate de plata), problema
transferului si a riscurilor se reolva dupa regulile generale.
c. lucrul vndut trebuie sa existe;
- bunurile viitoare pot forma obiectul contractului, nsa transferul proprietarii poate opera: - dupa ce au fost terminate, n stare
de a fi predate (daca sunt bunuri certe)
- dupa individualiare (daca sunt bunuri de gen)
(stfel, n caul unei recolte viitoare, proprietatea se transmite: n momentul n care este gata de recoltat (daca lucrul si pretul sunt
determinate), respectiv n momentul individualiarii (daca vnarea se face pe unitate de masura).
- riscurile se transmit o data cu proprietatea, cu exceptia caului n care cumparatorul si asuma riscul nerealiarii - n tot sau n
parte ! a lucrului viitor, cnd riscurile se transmit n momentul ncheierii contractului
d. partile sa nu fi amnat transferul proprietatii printr-o claua speciala, pentru un moment ulterior:
- pna la mplinirea unui termen suspensiv, daca partile au prevaut expres amnarea ca efect al contractului; daca termenul a fost
stipulat pur si simplu nu afecteaa dect executarea obligatiei de predare;
- pna la realiarea unei conditii suspensive, care prin ea nsasi amna transferul proprietatii pna la realiarea evenimentului;
- un ca special: cumpararea dintr-o unitate comerciala cu autoservire: contractul nu se ncheie n momentul individualiarii
(alegerii) bunurilor, ci din momentul platii pretului, pna atunci cumparatorul fiind un simplu detentor precar, vinovat de furt daca
pleaca f)r) sa pl)teasc) (in primul ca ar fi fost un debitor care nu si-a onorat obligatia de plata);
- daca prin conventia partilor, transferul proprietatii a fost amnat, se amna corespunator si transferul riscurilor; aceasta regula nu
este imperativa, partile pot disocia transferul proprietatii de transferul riscurilor.
2.-. n materie imobiliara: conditia publicitatii imobiliare.
*
a. sistemul registrului de transcriptiuni-inscriptiuni:
- ntre parti si fata de succesorii lor (succesori universali sau cu titlu universal, legatari cu titlu particular si creditori
chirografari) contractul produce efecte translative de proprietate chiar daca nu a fost transcris;
- fata de terte persoane (succesori cu titlu particular prin acte ntre vii) ! chiar daca au avut cunostinta de ncheierea contractului
! transmisiunea va fi valabila numai din momentul transcrierii.
b. sistemul cartii funciare:
- drepturile imobiliare se stramuta, se modifica sau se sting, nu numai ntre terti, dar si ntre partile contractante, numai prin
ntabulare, aceasta avnd caracter constitutiv de drepturi.
+n practica exista urmatoarea conceptie:
- lipsa nscrierii nu poate fi opusa de catre o parte contractanta celeilalte parti, precum si succesorilor lor;
- un atare drept real este opoabil si tertilor care au cunostinta de existenta lui, desi nu este nscris n cartea funciara;
- numai tertii care nu aveau cunostints de existenta dreptului netranscris si, ncrendu-se n cartea funciara, au dobndit prin acte cu
titlu oneros, drepturi pe care si le-au transcris, le pot opune dobnditorului anterior.
,entru drepturile mobile nu exista un sistem de publicitate, astfel nct daca vnstorul a vndut de doua ori, va avea preferinta cel care a
intrat mai nti cu buna-credinta in posesia bunului.
'. Con!itii !e (a#i!itate a#e contractu#ui !e (-c
A. Con"i%ta%.ntu# ,arti#or
- acordul de vointa ntre parti este ntotdeauna necesar si suficient.
/. Pro%i"iunea uni#atera#a !e (.n0are 1"au cu%,arare2
- atunci cnd o persoana, prevand un eventual interes pentru ea de a dobndi proprietatea unui bun, primeste promisiunea
proprietarului de a vinde acest bun, reervndu-si facultatea de a si manifesta n acest sens ! de obicei nauntrul unui termen !
consimtamntul sau de a l cumpara;
- este, de fapt, un ante-contract, care da nastere la un drept de creanta: una din parti avnd obligatia ( de a face) de a vinde n viitor un
anumit bun, iar beneficiarul promisiunii putnd opta pentru a cumpara sau nu;
- daca promitentul refua vnarea, beneficiarul va avea dreptul la daune-interese.
promisiunea este un contract unilateral; el poate fi transformat ntr-un contract bilateral daca:
- beneficiarul se obliga, n schimbul dreptului de optiune, la plata unei sume de bani (pretul dreptului de optiune);
- daca beneficiarul se obliga la plata unei sume de bani n caul n care va opta n sens negativ.
dovada promisiunii se face conform regulilor generale aplicabile creantelor;
obligatia promitentului se stinge: la termen sau, daca nu s-a prevaut un termen, la expirarea termenului general de prescriptie
(care curge de la data ncheierii promisiunii de vnare);
promisiunea unilaterala ar putea fi asumata si de cumparator (ca care nu a fost ntlnit n practica).
C. Pro%i"iunea 3i#atera#a !e (-c
- ambele parti se obliga sa ncheie n viitor contractul de v-c;
- este, de asemenea, un ante-contract, cu deosebirea ca, n acest ca oricare dintre parti poate cere ncheierea contractului;
- n caul n care promitentul-vnator nu si respecta obligatia si vinde lucrul, beneficiarul-cumparator nu poate cere predarea, iar
vnarea este valabila, cu exceptia fraudei;
- n caul n care promitentul nu si executa obligatia, dar lucrul se mai gaseste n patrimoniul sau, instanta poate da o hotarre care sa
tina loc de contract si sa aiba caracter constitutiv de drepturi din momentul n care ramne definitiva (n virtutea principiului executarii
n natura a obligatiilor).
D. Pactu# !e ,re4erinta
- proprietarul unui bun se obliga ca, n caul n care va vinde, sa acorde preferinta unei anumite persoane, la pret egal (este o promisiune
afectata de o conditie simpla potestativa);
- la fel ca la promisiunea de vnare, beneficiarul nu are dreptul la actiunea n revendicare sau n anularea vnarii facute cu
nerespectarea promisiunii (cu exceptia fraudei); acesta are dreptul numai la daune-interese;
- dreptul beneficiarului se poate transmite (daca nu exista dispoitie contrara n conventia dintre parti) prin acte ntre vii (regulile de la
cesiunea de creante) sau prin mostenire;
- obligatia promitentului se transmite numai prin mostenire, dreptul nostru necunoscnd cesiunea de datorie.
E. Dre,tu# !e ,ree%tiune
- n caul n care proprietarul unui teren a$rico# din e5tra(i#an intentioneaa sa l (.n!a (deci nu prin nstrainare cu titlu gratuit, cu
caracter aleatoriu, sau prin schimb, chiar si cu sulta, prin aducerea terenului ca aport ntr-o societate sau printr-o tranactie) legea
confera un drept prioritar la cumparare coproprietarilor, proprietarilor vecini si arendasilor; este vorba numai de caul n care actul
"uridic proiectat are ca obiect tran"%iterea !re,tu#ui !e ,ro,rietate
- spre deosebire de pactul de preferinta, care are caracter contractual, dreptul de preemtiune are caracter imperativ (derogare de la
principiul liberei circulatii a bunurilor -# trebuie interpretata restrictiv);
- dreptul de preemtiune trebuie ocrotit ca orice drept patrimonial, indiferent de titularul sau; de asemenea, este un drept opoabil erga
omnes (pentru nerespectarea lui se poate cere anularea contractului, indiferent de buna sau reaua-credinta a tertului cumparator);
- dreptul de preemtiune trebuie recunoscut indiferent de persoana titularului (poate fi exercitat si n caul n care terenul agricol din
extravilan face parte din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;
- vnatorul unui teren situat n extravilan trebuie sa nregistree oferta de vnare la consiliul local n raa caruia este situat terenul, iar
n aceeasi i secretarul unitatii administrativ-teritoriale afiseaa oferta la sediul primariei; titularii dreptului de preemtiune trebuie sa se
pronunte n scris, n termen de .% de ile de la data afisarii ofertei de vnare, aratnd si pretul oferit, iar oferta de cumparare se va
afisa la primarie;
- daca n termenul legal si exercita dreptul mai multi titulari din aceeasi categorie, vnatorul are dreptul de a alege pe unul dintre
ofertanti; daca pretul oferit de c/tre titularii dreptului de preemtiune nu este convenabil vnatorului, acesta poate sa vnda terenul
$
oricarei alte persoane; terenul va fi, de asemenea, vndut liber si n caul n care n termenul de .% de ile nici unul dintre titularii
dreptului de preemtiune nu si manifesta vointa de a cumpara terenul;
- la autentificarea actului de vnare-cumparare, vnatorul trebuie sa faca dovada publicitatii necesare pentru respectarea dreptului de
preemtiune, dovada care se face cu actul eliberat vnatorului de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale, dupa expirarea
termenului de .% de ile;
- nerespectarea se sanctioneaa cu nulitatea relativa a contractului; n caul in care vnarea s-a facut prin simulatie (ex.: contract de
ntretinere, arenda, donatie etc.), actiunea n declararea simulatiei va fi dublata de actiunea n anularea vnarii-cumpararii); terenul
reintra, cu efect retroactiv n patrimoniul vnatorului).
). Ca,acitatea ,arti#or
- regula este capacitatea, iar incapacitatea este exceptia -# caurile de incapacitate sunt expres si limitativ prevaute de lege;
- v-c este, n principiu un act de dispoitie att pentru vnator, ct si pentru cumparator -# partile trebuie sa aiba capacitate deplina de
exercitiu, iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restrnsa ncheie contractul prin ocrotitorul legal, respectiv
cu autoriarea acestuia;
- nsa, raportat la patrimoniul partii contractante, v-c poate mi"loci efectuarea de acte de conservare sau de administrare a patrimoniului
-# este suficient ca partea sa aiba capacitatea de a ncheia astfel de acte si ncuviintarea necesara efectuarii lor.
Incapacitati speciale:
- aceste incapacitati sunt: - interdictii de a vinde si a cumpara
- interdictii de a cumpara
- interdictiile numai de a vinde (inalienabilitatea) sunt stabilite de lege n functie de natura bunului, si nu n consideratia persoanei.
a. (.n0area 6ntre "oti e"te inter0i"a
- donatia ntre soti fiind revocabila, daca vnarea ar fi permisa, aceasta dispoitie ar putea fi ocolita prin ncheierea unor contracte de v-
c simulate;
- sunt aparate si interesele mostenitorilor reervatari;
- se mai apara si interesele creditorilor.
- nerespectarea acestei interdictii duce la nulitatea relativa a contractului; ea poate fi confirmata dupa desfacerea casatoriei de catre parti,
sau de catre mostenitori, dupa moartea vnatorului;
- vnarea ntre concubini este valabila, afara de caul n care a fost ncheiata pentru a mentine starea de concubina" (are caua imorala).
b. tutorii nu ,ot cu%,ara 3unuri#e ,er"oane#or !e "u3 tute#a #or 1c.t ti%, "ocote#i#e !e4initi(e a#e tute#ei n-au 4o"t !ate "i ,ri%ite27
c. %an!atarii 1at.t #e$a#i c.t "i con(entiona#i28 6%,uterniciti "a (.n!a un #ucru8 nu 6# ,ot cu%,ara27 => nulitate relativa;
d. ,er"oane#e care a!%ini"trea0a 3unuri ce a,artin "tatu#ui8 co%une#or8 ora"e#or8 %unici,ii#or "au u!ete#or nu ,ot cu%,ara
3unuri#e a4#ate 6n a!%ini"trarea #or7 => nulitate relativa;
e. 4unctionarii "tatu#ui nu ,ot cu%,ara 3unuri#e "tatu#ui "au a#e unitati#or a!%ini"trati(-teritoria#e care "e (.n! ,rin %i#ocirea
#or7 totusi, daca bunurile au preturi fixe, lasnd la o parte aprecierile subiective, v-c poate fi recunoscuta valabila, daca nu intervin alte
caue de nulitate. => nulitate relativa;
f. u!ecatorii8 ,rocurorii "i a(ocatii nu ,ot !e(eni ce"ionari !e !re,turi #iti$ioa"e care "unt !e co%,etenta curtii !e a,e# 6n a
carui circu%"cri,tie 6"i e5ercita 4unctia "au ,ro4e"ia 16n ca0u# u!ecatori#or !e #a CS98 re",ecti( a# ,rocurori#or !e #a Parc:etu#
!e ,e #.n$a CS98 inter!ictia "e 6ntin!e ,entru toata tara27 ;< nulitate absoluta , cu suportarea cheltuielilor vanarii si plata
daunelor-interese;
0drepturi litigioase1 - inclusiv cele in privinta carora se poate naste o contestatie serioasa si viitoare;
g. terenuri#e a$rico#e 1in!i4erent ca "unt "ituate in intra(i#an "au in e5tra(i#an2 nu ,ot !4i !o3an!ite ,rin acte uri!ice intre (ii
!ecat in #i%ita a 2== :a !e teren !e 4a%i#ie 1"otii "i co,iii #or neca"atoriti > !aca $o",o!are"c i%,reuna cu ei28 in!i4erent !e
caracteru# onero" "au $ratuit a# actu#ui. -.# nulitate absoluta a actului.
2n caul in care o familie dobandeste un teren agricol cuu o suprafata mai mare de $&& ha, intervine reductiunea actului "uridic pana la
limita suprafetei legale.
-# arendarea care contine o dobandire interisa deghiata este nula.
h. ,er"oane#e in"o#(a3i#e nu ,ot cu%,ara 3unuri#e i%o3i#e care "e (an! ,rin #icitatie ,u3#ica7
i. cetatenii "traini "i a,atri0ii nu ,ot !o3an!i !re,tu# !e ,ro,rietate -# nulitate absoluta;
- atat prin acte "uridice intre vii cat si prin acte mortis causa;
- pot insa dobandi dreptul de proprietate asupra constructiilor, si, prin urmare si dreptul de superficie asupra terenurilor pe care se
afla respectivele constructii;
- aceasta interdictie se aplica si persoanelor "uridice care nu au nationalitatea romana;
- in caul in care o persoana fiica sau "uridica vrea sa investeasca in 3omania, aceasta nu poate aporta terenuri la societatea pe care
o infiinteaa, insa societatea, dupa ce a fost infiintata, va putea dobandi, in nume propriu terenuri in 3omania (fiind persoana
"uridica cu nationalitate romana)
*. O3iectu# contractu#ui
- din v-c (contract sinalagmatic) -# doua obligatii reciproce:
- lucrul vandut (obligatia vanatorului);
- pretul (obligatia cumparatorului).
Conditiile lucrului vandut
a. #ucru# "a 4ie in co%ert 1in circuitu# ci(i#2
- principiul este acela al liberei circulatii a lucrurilor, iar prohibitia poate fi absoluta (pentru lucrurile care, prin natura lor sau prin lege
sunt de u sau interes public -# sunt inalienabile) si relativa (pentru lucrurile care pot fi v-c numai de catre anumite persoane sau in
anumite conditii):
4
*. in sensul propriu-is al cuvantului sunt scoase din circuitul civil lucrurile care, prin natura lor nu pot face obiectul dreptului de
proprietate: lucrurile comune (re communis) cum ar fi aerul, raele soarelui, apa marii sau din raul curgator, care, fiind inepuiabile,
nu apartin nimanui, si al carui u este comun tuturor (art. 5.6 '.civ.), in conditiile si limitele prevaute de lege;
$. bunurile din domeniul public al statului (de interes national) sau al unitatilor administrativ-teritoriale (de interes local) sunt
inalienabile (bogatiile de orice natura ale subsolului, caile de comunicatie, spatiul aerian, apele cu potential energetic valorificabil si
acelea ce pot fi folosite in interes public, marea teritoriala, resursele naturale ale onei economice si ale platoului continental, precum si
alte bunuri stabilite de lege 778ea9 si 'arpenaru considera ca sunt inalienabile si bunurile care, datorita naturii lor, sunt de u sau
interes public, cum ar fi tablourile din mueele publice, cartile si manuscrisele dinbibloteci sau arhive publice). Ele sunt
imprescriptibile si insesiabile -# nu pot fi vandute, insa pot fi date in administrare 3( sau institutiilor publice sau pot fi concesionate
sau inchiriate;
2n ceea ce priveste bunurile din domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ teritoriale sun t supuse dispoitiilor de drept
comun, atata timp cat prin lege nu se prevede astfel -# conditiile de v-c a acestora sunt cele comune, in masura in care prin lege
speciala nu se prevede altfel (ex: prevederile legii publice locale nr. 5:;*::*).
4. <n ca de inalienabilitate temporara este cel prevaut de art. 4$ al lg *=;*::*, republicata, prin care, persoanele caraora li s-a
0constituti1 (nu 0reconstituit1) dreptul de proprietate asupra unor terenuri, nu pot instraina aceste terenuri prinnacte intre vii timp de *&
ani socititi de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii. (ici nu este vorba de o incapacitate de
instrainare prevauta intuituu personae, ci de o inalienabilitate propter in rem, adica nu in consideratia persoanei care tranactioneaa,
ci a lucrului (important, deoarece in caul decesului titularului dreptului, interdictia de v-c ramane);
.. >unurile care constituie monopolul statului pot !i v-c, in conditiile prevaute de lege, numai de catre persoane !izice sau "uridice
autorizate (ex: tutun, chibrituri);
%. Exista si bunuri care, desi sunt in circuitul civil, din motive de ordine publica sau economico-sociala, pot !i v-c numai cu respectarea
unor prevederi legale speciale (armele, munitiile si materiile exploive, produsele si substantele stupefiante;
5. 2n principiu, un bun nu poate !i declarat inalienabil (scos din circuitul civil) prin vointa omului (ex prin claua testamentara),
deoarece o asemenea claua contravine prinmcipiului liberei circulatii a bunurilor si dreptului proprietarului de a dispune liber si
absolut de bunul sau. -# inalienabilitatea conventionala poate !i recunoscuta valabila daca se "usti!ica printr-un interes serios si
legitim (ex: garantarea executarii unei obligatii: de plata a pretului, a unei rente viagere in favoarea unui tert) sau a altui interes (ex:
interdictia instrainarii bunului transmis minorului pana la ma"oratul lui). -# '?@82A22: interes si caracter temporar si, de asemenea, sa
nu contravina ordinii publice si bunelor moravuri.
8aca claua de inalienabilitate nu intruneste cerintele aratate -# numai claua urmeaa sa fie declarata nula (daca nu este caua
determinanta a incheierii contractului). Banctiunea nulitatii contractului incheiat cu nerespectarea clauei de inalienabilitate poate fi
aplicata numai daca inalienabilitatea este prevauta de lege.
8aca claua de inalienabilitate este valabila si, cu toate acestea bunul este instrainat, stipulantul clauei;succesorii sai poate cere:
- reolutiunea (revocarea) instrainarii initiale (cu daune-interese) pentru neexecutare de obligatii:
- sau, repararea pre"udiciului cauat prin nerespectarea clauei.
Aertul dobanditor de buna credinta se va putea apara:
- prin invocarea art. *:&: '. civil (in caul mobilelor);
- prin invocarea uucapiunii (in caul imobilelor).
b. Lucru# "a e5i"te (existenta actuala sau viitoare)
1. daca partile au avut in vedere un lucru existent, dar care era pierit total in momentul incheierii contractului, sau un lucru care nu a
existat in realitate -# (an0area e"te nu#a a3"o#ut (deoarece obligatia vanatorului este l;ipsita de obiect)7
2. daca lucrul exista in momentul incheierii contractului, dar a pierit in parte anterior (sau mai multe lucruri formeaa obiectul
contractului, dar numai o parte au pierit), cumparatorul poate alege: sa renunte la contract (rezolutiune) sau sa ceara eecutarea
asupra partii ramase# cu o reducere proportionala de pret. (legerea nu trebuie sa fie abuiva (ex: renunatare la contrac, desi partea
pierita este neinsemnata, sau cele doua sau mai multe lucruri cumparate nu sunt interdependente).
2n principiu, cumparatorul poate renunta la contract atunci cand executarea partiala nu duce la realiarea scopului contractului. -#
riscul pieirii totale sau partiale a lucrului apartine vanatorului (res perit domino), cu execptia caului in care operatiunea are caracter
aleatoriu.
'. C-c este valabila daca are ca obiect un bun viitor, cu exceptia mostenirilor nedeschise. @erealiarea lucrului nu afecteaa valabilitatea
contractului. Canatorul:
- va pierde pretul;
- va fi obligat la palta daunelor-interese pentru neexecutare, cu exceptia caului in care dovedeste o caua exoneratoare de
raspundere.
'umparatorul nu va fi obligat sa plateasca pretul, chiar daca lucrul nu a pierit din caua vanatorului (acesta fiind cel care suporta
riscul pieirii bunului).
c. Lucru# "a 4ie !eter%inat "au !eter%ina3i#8 #icit "i ,o"i3i#;
d. Van0atoru# tre3uie "a 4ie ,ro,rietaru# #ucru#ui in!i(i!ua# !eter%inat (in ca contrar nu poate transmite: nemo dat quod non habet
sau nemo plus iuris ad alium transferre potest, quam ipse habet)
2n caul in care vanatorul transmite un lucru care nu este al sau:
*. daca partile (sau cel putin cumparatorul) au !ost in eroare, vanarea este anulabila pentru eroare asupra calitatii esentiale a
vanatorului (de proprietar al bunului).
@ulitatea poate fi ceruta: - pe cale de actiune (cand pretul s-a platit)
- pe cale de exceptie (cand pretul nu s-a platit)
numai de catre cumparator; vanatorul nu poate cere anularea chiar daca a fost de buna credinta; cumparatorul nu mai poate cere
anularea daca vanatorul a devenit proprietarul bunului dupa vanare sau daca vanarea este ratificata de catre adevaratul
proprietar.
.
8aca cumparatorul este evins de catre adevaratul proprietar inainte de a fi cerut anularea, obligatia de garantie a vanatorului pentru
evictiune subista.
(devaratul proprietar nu poate cere anularea (este tert fata de contract), dar poate introduce actiunea in revendicare. 'umparatorul se
poate apara invocand art. *:&: ' civil sau uucapiunea (contractul incheiat cu vanatorul neproprietar putand fi invocat ca "ust titlu pt.
uucapiunea de *&-$& de ani si pentru dobandirea fructelor.
$. $aca partile erau in cunostinta de cauza, exista mai multe opinii:
a. vanarea este valabila (vanatorul s-a obligat sa procure bunul mai tariu, in ca de neexecutare fiind pasibil de plata daunelor
interese). ! nu
b. vanarea lucrului altuia in cunostinta de caua are o caua ilicita si deci este nula absolut (art. :.= '. 'iv), cu exceptia savarsirii
actului in cadrul exercitarii legale a comertului.
8aca contractul s-a incheiat in fraudsa dreptului proprietarului ! nulitate absoluta (D3(<B ?E@2( '?33<E,2A).
8aca bunul face parte din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, contractul este nul in absolut toate
caurile (chiar daca cumparatorul a fost de buna-credinta).
4. in cazul bunurilor a!late in indiviziune, se aplica regulile propri starii de indiviiune:
daca unul dintre coproprietari instraineaa intregul bun (nu doar cota sa parte indivia), fara acordul celorlalti coproprietati, vanarea
nu este nula, insa dreptul cumparatorului asupra bunului respectiv este supus unei conditii pe tot timpul indiviiunii. 8upa incetarea
starii de indiviiune, dreptul dobanditorului va depinde de reultatul parta"ului:
- daca bunul intra in lotul vanatorului, vanarea va fi considerata valabila retroactiv;
- daca bunul intra in lotul altui coproprietar, vanarea va fi nula (pentru lipsa calitatii de proprietar a vanatorului).
Conditiile pretului
a. "a 4ie "ta3i#it in 3ani; daca nu, contractul poate fi calificat altfel: schimb, dare in plata, sau alt contract nenumit. Bpre exemplu: daca
proprietatea se transmite in schimbul intretinerii pe viata (nu este vanare, pentru ca obligatia de intretinere este de a face, nu
echivaleaa cu un pret), sau daca contraechivalentul este o prestatie periodica in bani (-# este renta viagera).
3. Sa 4ie !eter%inat "au !eter%ina3i#&
- este determinat ! daca cuantumul (nu modalitatea de plata) este hotarat de parti in momentul incheierii contractului;
- este deteminabil ! daca sunt preciate doar elementele cu a"utorul carora va fi
deteminat pretul.
- daca stabilirea lui este lasata la aprecierea unui tert ales de comun acord de catre parti sau de catre o
persoana determinata de parti (nu este un arbitru, dar nu are nici calitatea de expert, ci este, de fapt,
mandatarul comun al partilor care, prin derogare de la dreptul comun, nu poate fi revocat decat prin acordul
comun al partilor).
8aca pretul ramane la aprecierea ulterioara a partilor sau a unei parti, sau daca tertul nu desemnat nu poate sau nu vrea sa
determine pretul, vanarea este nula de drept (nu este acelasi lucru atunci cand partile stabilesc tertul mai tariu - vanarea se
considera incheiata in acel moment). 2n nici un ca instanta nu e competenta sa determine pretul sau persoana tertului.
- in caul in care exista preturi legale obligatorii, partile sunt obligate sa se conformee, respectiv se subintelege ca partile au avut in
vedere acel pret:
- daca partile au stabilit un alt pret, acesta se inlocuieste de drept cu cel legal;
- daca contractul a fost executat cu alt pret, diferenta urmeaa sa fie platita (vanatorul are actiune contractuala), respectiv
restituita (plata nedatorata).
c. "a 4ie "incer "i "erio"&
- este sincer un pret real, care nu e stabilit in mod fictiv, ci in scopul de a fi cerut si platit in realitate:
- in caul in care pretul este simulat, contractul este nul ca v-c; poate fi recunoscut valabil ca o donatie deghiata, daca sunt
indeplinite conditiile donatiei;
- daca pretul este deghiat partial (fara sa devina derioriu), contractul este valabil ca v-c, se aplica regulile de la simulatie si
cele fiscale.
- pretul trebuie sa fie "erio", adica sa nu fie derioriu, adica atat de disproportionat fata de valoarea lucrului incat sa nu poata constitui
obiectul obligatiei cumparatorului; serioitatea este lasata la aprecierea instantei; daca pretul este derioriu, contractul este nil ca v-c,
dar poate subista ca donatie, daca sunt indeplinite conditiile;
- daca pretul este sincer si serios, contractul este valabil chiar daca pretul este mult inferior;superior valorii reale a lucrului vandut; prin
derogare se poate cere anu#area ,entru #e0iune (actiunea in re"ci0iune) daca:
- exista disproportie vadita intre valoarea lucrului si pret,
- leatul este un minor intre *. ! *= ani care a incheiat singur contractul (si nu se cere autoriarea prealabila a autoritatii tutelare
pentru acel contract)
- si nu l-a ratificat expres sau tacit dupa ce a implinit *= ani
8aca contractul este incheiat de o persoana incapabila (sub *. ani sau pusa sub interdictie), acesta este anulabil chiar fara leiune.
8aca partea leata este un ma"or, nu poate introduce actiunea in resciiune, dar, in mod exceptional, daca cineva profita de nestiinta,
ignoranta, stare de constrangere pentru a obtine avanta"e disproportionate, contractul poate fi considerat nul pentru ca s-a intemeiat pe
o caua imorala.
-. E4ecte#e contractu#ui !e (an0are-cu%,arare
Interpretarea clauzelor contractului
Efectele contractului - obligatiile pe care contractul le creaa pentru parti. ,entru a interpreta clauele exista anumite reguli:
- !e re$u#a, dca intelesul este indoielnic, interpretarea se face in favoarea debitorului;
- in"a8 in materie de vanare exist ao regula speciala si derogatorie: vanatorul trebui sa explice si ssa sdtabileasca clar clauele
contrctului, air cl;auele care nu sunt clare se interpreteaa in contra vanatorului (IN DU/IO CONTRA STIPULATEM);
- ;< in materie de vanare, toate clauele indoielnice se interpreteaa in favoarea cumparatorului.
%
O/LI?ATIILE VANZATORULUI
- sa predea lucrul vandut cumparatorului;
- sa garantee contra evictiunii si contra viciilor;
- nu este prevauta obligatia de a transmite proprietatea lucrului vandut, deoarece aceasta se prodiuce, de regula, prin incheierea
contractului.
A. Pre!area #ucru#ui (an!ut
a. o3#i$atia ,rinci,a#a !e ,re!are (- punerea la dispoitie a lucrului vandut; nu are semnificatia transferului dreptului de proprietate si
nici a posesiei, ci doar a detentiei, cumparatorul posedand, din momentul incheierii contractului, corpore alieno):
- modul de eecutare:
- in unele cauri ! atitudine pasiva; ex: lasarea lucrului la dispoitia cumparatorului;
- in alte cauri ! atitudine activa; ex: indeplinirea unor acte sau fapte poitive necesare pentru ca cumparatorul sa intre in posesia
lucrului (predarea cheilor, eliberarea cladirii)
- termenul si dovada predarii %se aplica regulile generale referitoare la executarea obligatiilor;
- locul predarii:
- in caul in care #ucru# ,oate 4i #oca#i0at in momentul incheierii contractului, predarea se face la locul unde se afla acesta;
- in celelalte cauri, regula este ca predarea sa se faca la domiciliul debitorului (vanatorul) -# plata este c:era3i#a.
- cheltuielile de predare ! sunt in sarcina vanatorului (cantarire, masurare, numarare); cheltuielile ridicarii sunt in sarcina
cumparatorului, 8('( nu este stipulatie contrara (ex: daca s-a stabilit ca locul presarii este la domiciliul cumparatorului, cheltuielile
de transport sunt in sarcina vanatorului);
- obiectul predarii: lucrul vandut trebuie predart in masura determinata prin contract si in starea in care se gasea in momentul incheierii
contractului; in caul bunurilor de gen sau viitoare se aplica regulile generale referitoare la obiectul platii.
3eguli speciale sunt prevaute in materie de vanare de imobile (aplicabile in lipsa de stipulatie contrara in contract, ca si in ca de
frauda):
a. daca vanarea s-a facut 0cu aratare de cuprinsul sau si pe atat masura (m.p.)1, si, ulterior se constata ca intinderea nu corespunde
celei aratate in contract:
- daca intinderea este mai mica, cumparatorul poate cere completarea, daca vanatorul mai are teren, sau reducerea
proportionala a pretului; re0o#utiunea 8?(3 8('( imobilul nu mai poate fi folosit pentru destinatia avuta in vedere;
- daca intinderea este mai mare, cumparatorul este obligat sa plateasca excedentul; el poate cere re0o#utiunea 8?(3 8('(
excedentul (dovedit prin masurare) depaseste a $& ! parte din intinderea aratata in contract.
b. 8aca vanarea este facuta altfel decat pe masura (adica pe pret global):
- diferenta - in plus sau in minus ! fata de intinderea declarata nu se ia in considerare decat daca depaseste a $&-a parte din
intindere;
- in ca de excedent peste a $&-a parte ! spor al pretului, si cumparatorul poate opta si pentru reolutiune;
- in ca de lipsa cu mai mult de a $&-a parte ! micsorare a pretului, insa cumparatorul nu poate cere completarea terenului sau
reolutiunea contractului.
c. 8aca s-au vandut doua (sau mai multe) imobile (cu aratarea intinderii) printr-un singur contract si pret, iar intinderea unuia este
mai mare si a altuia mai mica, diferentele de pret datorate se compenseaa.
2n caul in care cumparatorul cere reolutiunea, el are dreptul, pe langa pret, la restituirea cheltuielilor vanarii si la daune-
interese. 8aca pastreaa imobilul, este obligat sa plateasca diferenta de pret. 8reptul la actiune pentru cele aratate mai sus se
prescrie intr-un an de la incheierea contractului.
- !ructele: vanatorul trebuie sa predea, o data cu lucrul, si fructele percepute dupa momentul transferarii dreptului de proprietate. 2n
schimb, vanatorul are dreptul la restituirea cheltuielilor facute pentru producerea fructelor.
- accesoriile: cumparatorul are dreptul la accesoriile lucruliu vandut si la tot ce a fost destinat uului sau perpetuu.
b. O3#i$atia acce"orie ,re!arii ! este accea de conservare a lucrului vandut pana in momentul predarii (in caul in care lucrul nu a fost
predat in momentul incheierii contractului). Efectele acestei obligatii:
- in ca de deteriorare;pieire a lucrului, vanatorul raspunde ca un depoitar;
- intrucat conservarea se face in numele si pe seama lui, cumparatorul trebuie sa plateasca cheltuielile conservarii.
c. Sanctiunea nere",ectarii o3#i$atiei !e a ,re!a #ucru#&
- cumparatorul poate invoca exceptia de neexecutare (EF'E,A2? @?@ (82E,GEA2 '?@A3('A<B);
- poate cere reolutiunea contractului cu daune-interese;
- poate cere executarea contractului, iar daca nu este posibil !# daune-interese;procurarea bunurilor de gen de la terti pe seama
vanatorului.
2n caul intarierii cu intariere, cumparatorul are dreptul la daune-interese, dar numai de la data punerii in intariere a vanatorului.
/. O3#i$atia !e $arantie
- pp: vanatorul trebuie sa faca tot ce-i sta in putinta pentru a asigura cumparatorului stapanirea - linistita (contra evictiunii) si
utila(contra viciilor) ! a lucrului vandut.
I. ?arantia contra e(ictiunii
Evictiune - (*) pierderea proprietatii lucrului (in tot sau in parte)
($) tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar
- vanatorul este !e !re,t obligat sa-l garantee pe cumparator de evictiunea totala sau partiala precum si de sarcinile care nu au fost
declarate la incheierea contractului;
- aceasta obligatie subista si fata de subdobanditori, chiar daca acestia sunt succesori cu titlu particular si cu titlu gratuit (ex: donatar),
si cu toate ca cumparatorul initial (donatarul) nu raspunde fata de donatar; daca contractul s-a incheiat prin intermediar, acesta nu
raspunde pentru evictiune 8E'(A 8('( s-a comportat ca vanator aparent (ex: mandat simulat prin interpunere de persoane);
5
a. ?arantia contra e(ictiunii re0u#tan! !in 4a,te ,er"ona#e&
&apt personal - orice fapt sau act - anterior vanarii, dar tainuit fata de cumparator,
- sau ulterior vanarii, dar neprevaut in contract
savarsit de catre vanator sau succesorii lui universali sau cu titlu universal , de natura a-l tulbura pe vanator in linistita
folosinta, indiferent ca este vorba de o tulburare de fapt (ex: deposedarea de bun) sau de drept (ex: invoca un drept de uufruct sau de
abitatie).
- cumparatorul se poate apara impotriva vanatorului opunandu-i 0e5ce,tia !e $arantie1 (cine tebuie sa garantee pentru evictiune nu
poate sa evinga); astfel vanatorul nu poate sa evinga @2'2 macar 8('( dobandeste o noua calitate, pe care nu o avea la incheierea
contractului (ex: a vandut lucrul altuia, apoi l-a mostenit pe adevaratul proprietar);
- obligatia de garantie este o obligatie patrimoniala -# dupa moartea vanatorului, aceasta se transmite succesorului universal sau cu
titlu universal; avand in vedre cele de mai sus, execptia de garantie poate fi invocata si cand adevaratul proprietar il mosteneste pe
vanator, daca tulburarea provine din partea mostenitorului;
- exceptia de garantie @< poate fi opusa succesorilor cu titlu particiular ai vanatorului (nu sunt tinuti de obligatiile autorului lor); este
situatia in care vanatorul vinde imobilul de doua ori si primul cumparator il revendica de la cel de al doilea (procesul nu pate fi
solutionat prin invocarea exceptiei de garantie 8E'(A de catre al doilea cumparator 8('( primul cumparator (reclamantul)
cumuleaa si calitatea de vanator;
- obligatia de garantie a vanatorului pentru fapte proprii (savarsite inainte sau dupa incheierea contractului de v-c) vieaa nu numai
tulburarea directa a cumparatorului, dar si evictiunea care se realieaa prin intermediul unui tert; ex: vanatorul vinde imobilul de
doua ori, raspunde de evxitiune fata de primul cumparator daca cel de-al doilea si-a transcris titlul inaintea primului; sau, dupa
vanarea unui imobil, vanatorul il ipotecheaa si creditorul ipotecar trece la realiarea garantiei;
- orice conventie contrara garantiei pentru evictiune este nu#a (obligatia negativa a vanatorului de a nu il tulbura pe cumparator in
linistita folosinta fiind de e"enta (an0arii.
?arantia contra e(ictiunii re0u#tan! !in 4a,ta unui tert
- vanatorul va trebui sa-l apere pe cumparator de tulburarea ce provine din partea unui tert, iar daca nu reuseste va fi obligat sa suporte
consecintele evictiunii;
- obligatia aceasta exista daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
- sa fie vorba de o tu#3urare !e !re,t;
- cau0a evictiunii sa fie anterioara (an0arii;
- cau0a evictiunii sa nu fi fost cuno"cuta de cumparator.
- la aceste conditii se adauga <@E?32 conditia unei actiuni in u"titie intentata de cate tert impotriva cumparatorului; in lit. de spec. se
arata insa si cauri de evictiune care nu sunt consacrate printr-o hotarare "udecatoreasca (dreptul tertului este atat de evident incat
cumparatorul renunta la lucru fara "udecata; cumparatorul de la neproprietar devine proprietarul lucrului pe cale de mostenire;
cumparatorul plateste creanta ipotecara pentru a degreva imobilul si a-l pastra); pe de alta parte, cumparatorul insusi poate introduce
actiune impotriva tertului care a pus stapanire pe lucru; -# obligatia de garantie contra evictiunii @< poate fi conditionata de actiunea
in "ustitie a tertului.
Tulburarea din partea tertului sa fie o tulburare de drept
- in contra tulburarilor de fapt, cumparatorul se poate apara singur prin mi"loacele legale (cum ar fi actiunile posesorii);
- dreptul invocat de tert poate fi un !re,t rea# (drept de proprietate, drept de uufruct);
- vanatorul raspunde pentru existenta unor "er(ituti ne!ec#arate si care sunt nea,arente (cele aparente se presupune ca sunt cunoscute
si acceptate de cumparator); daca in schimb, imobilul a fost vandut ca fond dominant, vanatorul raspunde !aca "er(itutea nu e5i"ta
(se presupune ca acest fapt micsoreaa valoarea imobilului);
- in caul ipotecilor si a privilegiilor, obligatia se declanseaa @<E(2 daca debitorul principal nu plateste, si creditorul trece la
executarea garantiei;
- poate exista evictiune si in caul invocarii de catre tert a unui drept de creanta; ex: contract de locatiune incheiat de catre vanator
(care, in anumite conditii, este opoabil cumparatorului) sau de existenta unor imbunatatiri aduse de locatar, de care cumparatorul nu
avea cunostinta la incheierea contractului -# vanatorul este obligat sa raspunda pentru evictiune.
Tulburarea din partea terului sa aiba o cauza anterioara vanarii
- vanatorul @< raspunde pentru impre"urari ivite dupa incheierea contractului, decat daca evictiunea provine dintr-un fapt personal;
- ex: pentru uucapiunea, chiar inceputa anterior vanarii, dar definitivata dupa, vanatorul nu va raspunde deoarece cumparatorul,
devenit proprietar, putea sa intrerupa prescriptia achiitiva.
'ecunoasterea cauzei evictiunii de catre cumparator
- daca a avut cunostinta, inseamna ca a acceptat riscul -# contractul are caracter aleatoriu;
- sarcina probei cunoasterii cauei evictiunii de catre cumparator incumba vanatorului (cine pretinde trebuie sa dovedeasca).
3. Natura "i %o!u# !e 4unctionare a o3#i$atiei !e $arantie
!at timp evictiunea nu s-a produs
- obligatie de a nu face (indiviibila, de ex: intre mostenitorii vanatorului sau intre mai multi vanatori coproprietari): vanatorul
trebuie sa se abtina de la orice fapt ce ar putea avea drept consecinta tulburarea cumparatorului;
"aca evictiunea este pe cale sa se produca
- obligatie de a face (vei mai sus): vanatorul este obliugat sa il apere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului; el trebuie introdus
inproces de catre cumparator. ,rintr-o cerere de chemare in garantie;
- daca vanatorul nu este introdus de cumparator in proces, cumparatorul se poate intoarce apoi impotriva acestuia, intr-un alt proces; in
aceasta actiune 2@B(, vanatorul ii poate opune cumparatorului execptia procesului rau condus (EF'E,A2? E(G2 ,3?'EBB<B)
8('( dovedeste ca introdus in proces, ar fi reusit sa il apere pe cumparator impotriva pretentiilor tertului.
"aca evictiunea s-a produs
6
- obligatie de a da (obligatie diviibila): se anga"eaa raspunderea vanatorului (sau a succesorului sau universal sau cu titlu universal)
pentru pagubele suferite de cumparator.
c. E4ecte#e o3#i$atiei !e $arantie in ca0 !e e(ictiune con"u%ata
- drepturile cumparatorului (sau ale succesorului sau in drepturi, fie si cu titlu particular) sunt stabilite dupa cum evictiunea a fost totala
sau partiala;
#victiunea totala
- vanatorul este obligat sa re"tituie inte$ra# ,retu# ,ri%it8 chiar daca valoarea lucrului s-a micsorat din caue fortuite ori din negli"enta
cumparatorului (acesta are dreptul sa fie negli"ent cu privire la un lucrupe care il considera al sau); singura EF'E,A2E: foloasele
realiate de cumparator din stricaciunile aduse lucrului;
- vanatorul este obligat sa restituie pretul si in ipotea exercitarii dreptului de catre un subdobanditor, indiferent daca acesta a obtinut
bunul la un pret mai mare sau cu titlu gratuit (deoarece drepturile cumparatorului legate de lucru se transmit subdobanditorului);
- cumparatorul are dreptul la (a#oarea 4ructe#or pe care a fost obligat sa le inapoie tertului evingator;este vorba de fructele percepute
dupa ce cumparatorul a devenit de rea credinta (a luat cunostinta de dreptul tertului asupra lucrului), deoarece la valoarea fructelor
percepute cat timp a fost de buna credinta are dreptul oricum;
- cumparatorul are dreptul sa ceara re"tituirea c:e#tuie#i#or !e u!ecata (atat a procesului din care a reultat evictiunea, cat si, daca este
caul, ale actiunii in regres contra vanatorului; la acestea se adauga si c:e#tuie#i#e contractu#ui;
- cumparatorul mai are dreptul la !aune-intere"e cf. dreptului comun, cu respectarea urmatoarelor reguli speciale:
- vanatorul trebuie sa plateasca cumparatorului sporul de valoare dobandit de lucru intre momentul incheierii contractului si
data producerii evictiunii, indiferent de caua producerii excedentului de valoare, daca acesta a fost sau nu previibil si daca
cumparatorul a fost sau nu de buna credinta;
- vanatorul este obligat sa restituie cumparatorului cheltuielile necesare (facute pentru conservarea lucrului) si utile (care
sporesc valoarea lucrului), iar daca vanatorul a fost de rea credinta, chiar si cheltuielile voluptuarii (facute in scop de lux sau de
placere).
(ceste cheltuieli vor trebui restituite in primul rand de catre tertul evingator, vanatorul fiind garant doar in subsidiar. 2@B( tertul
poate fi ?>G2H(A doar la restituirea cheltuielilor necesare (daca nu se compenseaa cu valoarea fructelor) si utile (acestea
@<E(2 in limita sporuluide valoare). ,entru rest raspunde numai vanatorul.
#victiunea partiala
- are ca obiect fie o 4ractiune !in #ucru sau o cota i!ea#a !in !re,tu# !e ,ro,rietate, fie (a#ori4icarea "au ne$area unui a#t !re,t cu
privire la lucru; -#cumparatorul poate alege intre rezolutiunea vnzarii si mentinerea vanzarii cu despagubiri:
daca evictiunea este atat de importanta incat cumparatorul nu ar fi cumparat daca ar fi prevaut-o, el poate cere rezolutiunea vanzarii.
'umparatorul va restitui bunul asa cum a ramas dupa evictiune si va primi pretul si despagubiri ca in caul evictiunii totale;
- daca vanatorul nu cere sau nu obtine reolutiunea, el are dreptul la valoarea partii pierdute (socotita in momentul evictiunii).
Canatorul @< poate oferi si nici cumparatorul nu poate cere o parte din pret, proprotionala cu partea evinsa, indiferent de cresterea
sau de scaderea valorii de vanare;
- in caul servitutilor (active sau pasive) sau a altor drepturi, daca nu intervine reolutiunea, cumparatorul are dreptul la daune-interese.
PRESCRIPTIA& Actiunea in $arantie ,entru e(ictiune a cu%,aratoru#ui i%,otri(a (an0atoru#ui se prescrie in termenul general.
Aermenul incepe sa curga de la data producerii evictiunii. ,ana in acel moment obligatia vanatorului este '?@82A2?@(G( iar
cumparatorul nu poate sa actionee.
!. Mo!i4icari con(entiona#e a#e $arantiei contra e(ictiunii&
- regimul legal al evictiunii @< are caracter imperativ -# poate fi modificat prin conventia partilor:
- c#au0e !e a$ra(are a raspunderii vanatorului pentru fapte proprii, ale tertilor sau chiar pentru evenimente fortuite ! legea @<
prevede limitari. 2@B( clauele trebuie sa fie expres prevaute si clar exprimate, deoarece sunt de stricta interpretare;
- c#au0e#e !e e5onerare 1in#aturare "au %ic"orare a ra",un!erii2 sunt prevaute doua G2E2A(32:
- obligatia negativa de raspundere a vanatorului pentru !aptele persoanale @< poate fi @2'2 in#aturata si @2'2
%ic"orata prin conventia intre parti; ar -# nulitatea clauei (@< a contractului);
2n lit. de spec. se admite ca exonerarea de gfarantie pentru fapte personale se admite A?A<B2 daca vieaa anumite
fapte determinate, savarsite inainte de incheierea contractului si aduse la cunostinta cumparatorului.
- Exonerarea totala sau partiala pentru !apta unui tert este permisa 8(3 @< il poate scuti pe vanator de restituirea
pretului (D(3( 8EB,(H<>232), @<E(2 8('( cumparatorul nu a cunoscut la incheierea contractului pericolul
evictiunii (in acest ca fiind vorba de un contract aleatoriu).
II. ?arantia contra (icii#or #ucru#ui (an!ut
a. Notiune
- vanatorul raspunde de viciile ascunse ale lucrului 8('(:
- din caua lor lucrul este impropriu intrebuintarii dupa destinatie
- daca viciile micsoreaa intr-atat valoarea de intrebuintare, incat cumparatorul nu ar fi cumparat daca ar fi stiut sau ar fi
platit un pret mai redus (art. *4%$).
'ea de-a doua situatie preinta asemanare cu viciul de consimtamant al erorii asupra substantei obiectului. 8E?BE>232:
- in caul viciului de consimtamant, din caua acestui viciu cumparatorul nu a putut cumpara in substanta sa lucrul dorit si
poate cere anularea contractului;
- in caul art. *4%$, cumparatorul a cumparat lucrul voit insa acesta este impropriu intrebuintarii dupa destinatie, sau valoarea
de intrebuintare este mult micsorata -# eroarea se refera la calitatea lucrului si cumparatorul @< poate cere anularea
contractului, ci are o actiune in H(3(@A2E contra vanatorului (ex: se vinde o casa despre care vanatorul afirma ca este din
caramida, dar in realitate este din material lemnos -# se poate cere anularea; daca insa casa este construita din caramida insa
este afectata de vicii, intra in functiune obligatia de garantie pentru vicii.)
=
(ceste vicii se mai numesc si re!:i3itorii, deoarece cumparatorul are la dispoitie o actiune re!:i3itorie (in garantie) prin
care poate cere reolutiunea contractului, daca nu se multumeste cu reducerea pretului.
3. Con!itii 1 care toate trebuie dovedite de cumparator):
- viciul sa fie a"cun" (vanatorul nu raspunde de viciile aparente si despre care vanatorul a putut singur sa se convinga) ! la o
verificare normala, dar atenta, viciul nu putea fi cunoscut, si nici vanatorul sa nu il fi comunicat cumparatorului (aprecierea se face in
abstracto, avandu-se in vedere un cumparator atent si diligent;
- viciul "a 4i e5i"tat in %o%entu# inc:eierii contractu#ui, chiar daca predarea se face ulterior; in caul in care proprietatea nu se
transmite in momentul incheierii contractului, vanatorul raspunde si pentru viciile aparute ulterior vanarii, dar pana in momentul
transferarii dreptului de proprietate;
- vicul "a 4ie $ra( - din caua lui lucrul sa fie impropriu intrebuintarii la care este destinat sau sa se micsoree valoarea de intrebuintare
incat cumparatorul, daca ar fi stiut, nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai redus.
3aspunderea @< este conditionata de cunoasterea viciului de catre vanator, ci doar intinderea raspunderii difera in functie de aceasta.
?bligatia de garantie pentru vicii se aplica la ?32'E tip de vanare, inclusiv antecontractul de vanare-cumparare, indiferent daca
bunul este un imobil sau un mobil sau de starea in care se afla acesta cu 8?<( EF'E,A22:
- nu exista obligatia de garantie in caul vanarii prin licitatie publica care se face prin intermediul "ustitiei;
- in caul vanarii de drepturi succesorale ! daca nu s-a obliugat sa garantee continutul universalitatii ! vanatorul raspunde numai
de calitatea sa de mostenitor.
c. E4ecte#e "i #i%itarea ra",un!erii (an0atoru#ui ,entru (icii
- cumparatorul are dreptul sa ceara fie reolutiunea vanarii, fie o reducere a pretului, iar 8('( vanatorul a fost de rea credinta, si
daune-interese;
"reptul de optiune al cumparatorului intre actiunea redhibitorie si actiunea estimatorie
- actiunea re!:i3itorie este admisibila chiar daca natura viciului n-ar face lucrul absolut impropriu destinatiei sale normale. A?A<B2
instanta poate aprecia ca dreptul de optiune a fost exercitat abuiv si sa acorde doar o reducere a pretului.
2n ca de admitere a actiunii redhibitorii, vanatorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile vanarii, iar, in schimb, reprimeste
bunul. 8('( cumparatorul a exercitat lucrul, actiunea redhibitorie ,oate fi exercitata de catre subdobanditor.
- actiunea e"ti%atorie (actiunea speciala de reducere a pretului) ! poate fi intentata de cumparator in loc de actiunea redhibitorie; se
numeste estimatorie deoarece deprecierea valorii lucrului se estimeaa prin expertia;
8EB2 legea reglementeaa numai optiunea intre cele doua actiune, in #it. !e ",ec. "i in ,ractica se intrevede si posibilitatea remedierii
defectiunilor (inlaturarii viciilor) de catre sau in contul vanatorului, (A<@'2 '(@8:
- aceasta reparare este posibila;
- repararea nu ar ocaiona cheltuieli disproportionate cu valoarea lucrului;
- cand asemenea solutie nu contravine cu interesele cumparatorului (ex: cand lucrul era in stare noua).
$cordarea de daune-interese
- in caul viciilor ascunse vanatorul este obligat sa plateasca daune-interese @<E(2 daca cumparatorul dovedeste, cu orice mi%loace
de proba (inclusiv preumtii& cum ar fi aceea ca in caul vanatorului profesionist ignoranta se preuma a fi culpabila), ca vanatorul a
fost de rea-cre!inta (a cunoscut viciile lucrului); 8('( nu cunostea viciul, poate fi obligat 8?(3 la restituirea pretului si a
cheltuielilor vanarii;
(ceasta spre 8E?BE>23E de materia evictiunii, unde si vanatorul de buna-credinta poate fi obligat la daune-interese.
- !o(a!a ,reu!iciu#ui (ma"orarea pretului, paguba suferita de cumparator sau despagubirea platita terului pentru paguba cauata de
accidentul survenit din viciul lucrului) trebuie sa fie facuta de cu%,arator.
- 8EB2 art. *4%5 '. 'iv. vieaa plata daunelor numai in cadrul actiunii redhibitorii, ea se admite si in caul actiunii estimatorii.
'iscul pieirii lucrului afectat de vicii
- vanatorul este obligat sa restituie pretul si cheltuielile vanarii, iar 8('( vanatorul a fost de rea-credinta poate fi obligat la plata
daunelor-interese;
- 8('( lucrul afectat de vicii a pierit 4ortuit ("au !atorita cu#,ei cu%,aratoru#ui2 vanatorul @< raspunde pentru vicii.
!. Ter%enu# !e intentare a actiuni#or
- + #uni daca viciile @< au fost ascunse cu viclenie;
- ter%enu# $enera# de prescriptie daca viciile au fost ascunse cu viclenie (vanatorul a fost de rea-credinta);
- termenele incep sa curga de la data descoperirii viciilor 2@B( ce# %ai tar0iu de la implinirea unui an de la predarea lucrului de orice
natura '< EF'E,A2( constructiilor (cel mai tariu la implinirea a 4 ani de la predare)
(ceste termene sunt privite, de regula, ca teremene limita in care viciile ascunse trebuie sa fie descoperite , deci ca termene legale de
garantie pentru descoperirea lor -# @< sunt susceptibile de intrerupere sau suspendare.
8aca viciile nu au fost invocate (pe cale de actiune sau pe cale de exceptie) in cadrul termenului de prescriptie, ele @< pot fi invocate
pe cale de exceptie in cadrul actiunii neprescrise intentate de vanator pentru plata pretului (termenul este de 4 ani).
e. Mo!i4icari con(entiona#e a#e $arnatiei ,entru (icii
8ispoitiile de drept comun analiate mai sus sunt supleative -# paIrtile sunt libere sa agravee, sa limitee sau chiar sa inlature prin
conventia lor aceasta obligatie a vanatorului printr-o claua expresa.
- c#au0a !e #i%itare "au !e in#aturare a garantiei pentru vicii este valabila si produce efecte @<E(2 daca vanatorul a fost de buna-
credinta; dovada cunoasterii viciilor de catre vanator poate fi facuta de catre cumparator cu orice mi"loc de proba; in ca de rea-
credinta, claua de exonerare @< poate fi invocata fata de cumparatorul de buna-credinta;
- clauele de limitare sau de inalturare a raspunderii pot fi foarte variate (suprimarea totala a garantiei, posibilitatea intentarii numai a
unei actiuni estimatorii, asigurarea numai a pieselor de schimb sau a garnatiilor necesare); limitarea poate fi stipulatas 2 sub forma
scurtarii termenului de * an;4 ani; in schimb termenul de prescriptie insusi @< poate fi modificat prin conventia partilor;
- c#au0e#e !e a$ra(are ! nu comporta limitari. Btipularea unei claue de agravare pentru orice vicii, inclusiv cele aparente, in cadrul
unui termen mai scurt decat cel prevaut pentru descoperirea viciilor ascunse nu atra$e !e #a "ine - #a e5,irare- incetarea $arantiei
:
,entru (ici#e a"cun"e, daca termenul legal stabilit pentru descoperirea acestora nu a expirat (claua de agravare nu poate fi
transformata, prin interpretare, in contrariul ei). ,entru aceasta trebuie stipulata o claua expresa, nu numai de agravare a garantiei, ci si
de #i%itare a acesteia in timp (la o perioada mai scurta pentru descoperirea viciilor ascunse).
O/LI?ATIILE CUMPARATORULUI
- de a plati pretul;
- de a lua in primire lucrul vandut;
- !aca nu "-a ,re(a0ut a#t4e# in contract8 de a suporta cheltuielile vanarii;
- partile pot stipula si alte obligatii (ex: de a asigura pentru vanator sau pentru alte personale folosinta lucrului)
A. P#ata ,retu#ui
a. Locu# "i !ata ,#atii
- !aca nu "-a ,re(a0ut a#t4e# in contract, cumparatorul este obligat sa plateasca pretul la locul si in momentul in care i se face predarea
lucrului vandut. (cest text este !ero$atoriu de la regulile generale sub doua aspecte:
- cf. regulilor generale plata se face, in lipsa de stipulatie contrara, la domiciliul debitorului, pe cand in materia vanarii,
plata este portabila; 8('( insa partile deroga de la regula executarii concomitente, plata pretului trebuie facuta la
domiciliul debitorului, cf. regulilor generale;
- in dreptul comun, in lipsa de termen, plata se poate cere imediat, iar in materie de vanare ! numai in momentul predarii
lucrului vandut; in schimb, termenul prevaut pentru plata pretului nu afecteaa obligatia vanatorului de a preda lucrul
vandut.
- !aca ,arti#e au "ta3i#it un ter%en ,entru ,#ata ,retu#ui (vanare pe credit), la scadenta vanatorul trebuie sa plateasca datoria in
intregime, doar daca partile nu s-au inteles ca pretul sa fie platit in mod fractionat (vanare in rate);
2n toate toate caurile de vanare in rate cumparatorul are dreptul sa plateasca cu anticipatie, deoarece se presupune ca termenul a fost
convenit in favoarea sa; dobanda stipulata va fi 2@B( calculata si datorata pana la termenul stabilit in contract, daca vanatorul nu
consimte la recalcularea ei in functie de data platii.
- can! cu%,aratoru# are %oti(e "a "e tea%a !e (reo e(ictiune, el are dreptul sa suspende plata pretului pana cand vanatorul va face
sa incetee tulburarea sau ii va da o cautiune, (D(3( 8E '(J<G in care s-a stipulat ca pretul se va plati si atunci.
3. Do3an!a ,retu#ui
- cumparatorul este obligat sa plateasca dobanda pretului pana la efectiva achitare a pretului in urmatoarele 4 cauri:
- daca e5i"ta con(entie in acest sens ;
- daca #ucru# vandut si predat este ,ro!ucator !e 4ructe (civile sau naturale);
- in toate celelalte cauri 8('( si @<E(2 in momentul in care cumparatorul a fost ,u" in intar0iere printr-o noti4icare (nu
neaparat prin chemare in "udecata).
- dobanda datorata va fi cea legala 8('( prin conventie nu s-a stabilit o dobanda mai mica.
c. Sanctiunea ne,#atii ,retu#ui&
Canatorul poate alege intre:
- o3#i$area cu%,aratoru#ui #a e5ecutarea in natura a o3#i$atiei ! intotdeauna posibil daca vanatorul este solvabil, fiind vorba de o
suma de bani; actiunea are caracter ,er"ona# si se prescrie in ter%enu# $enera# de prescriptie;
- vanatorul @< este obligat sa ceara executarea silita -# poate fie "a in(oce e5ce,tia !e nee5ecutare (daca lucrul vandut nu a fost
predat cumparatorului) fie, daca a predat, e gata sa predea sau nu intelege sa invoce exceptia "a ceara re0o#utiunea contractu#ui
pentru neplata pretului (inclusiv a dobanilor), aceste sanctiuni fiind indiviibille (in ca de transmitere a obligatiei de plata asupra
mostenitorilor cumparatorului sau a creantei asupra mostenitorilor vanatorului:
- e5ce,tia !e nee5ecutare (confundata cu dreptul de retentie daca cumparatorul a devenit proprietar inainte de invocarea ei) -
vanatorul refua sa predea daca cumparatorul nu plateste pretul si @< beneficiaa de un termen suspensiv; 8('( cumparatorul
beneficiaa de un termen suspensiv, vanatorul nu poate invoca exceptia decat daca cumparatorul a decaut din beneficiul acestui
termen (a caut in faliment sau a devenit insolvabil) cauri in care vanatorul va fi obligat sa predea @<(E2 daca cumparatoul da
cautiune ca va plati la termen;
- e5ce,tia !e nee5ecutare poate fi ceruta de vanator cu rumatoarele preciari:
- in materia vanarii de imobile instanta @< acorda termen de gratie daca vanatorul este in pericol sa piarda si pretul si bunul;
daca asemenea pericol nu exista instanta poate acorda un singur temen de gratie (cumparatorul plateste sau pierde bunul);
- daca exista pact comisoriu expres care prevede reolutiunea de drept a contractului pentru neplata pretului, acesta se produce
fara interventia "ustitiei 2@B( @<E(2 dupa punerea in intariere a cumparatorului cu exceptia caului in care partile au
renuntat expres la necesitatea punerii in intariere (pact comisoriu de ultim grad;
- actiunea in reolutiunea vanarii este reala -# se urmareste nu persoana ci bunul , deci poate fi intentata impotriva persoanei
in mana careia se afla lucrul vandut '< 4 3EBA32'A22:
- reolutiunea ramane fara efect in contra autoritati#or ,u3#ice (ex: rechiitie sau expropriere);
- reolutiunea pentru neplat apretului nu e opoabila tertilor dobanditori de drepturi reale asupra lucrului vandut (care
au indeplinit actele necesare ca dreptul lor sa fie opoabil tertilor) 8E'(A daca vanatorul a indeplinit cerintele legii
pentru conservarea privilegiului sau de vanator:
- daca bunul e un imobil ! prin transcrierea actului de vanare in care se face mentiune de neplata pretului,
inainte ca tertul dobanditor sa isi transcrie titlul sau;
- daca bunul este imobil ! prin intentarea actiunii in reolutiune in termen de ( ile de la predare.
/. Luarea in ,ri%ire a #ucru#ui (an!ut
'umparatorul este obligat sa ia in primire bunul la locul si la termenul la care vanatorul este obligat sa-l predea, suportand si cheltuielile
ridicarii de la locul predarii.
- in ca de neexecutare 8<,( punerea in intariere a cumparatorului, vanatorul poate cere:
*&
- o3#i$area cumparatorului #a #uarea in ,ri%ire a #ucru#ui, la nevoie sub sanctiunea platii de daune cominatorii;
- autori0area in"tantei "a-# !e,una in a#t #oc daca are nevoie de locul in care se gaseste, cheltuielile de transport fiind in
sarcina cumparatorului.
- vanatorul mai poate opta pentru re0o#utiunea contractu#ui cu !aune-intere"e; daca partile nu au stipulat un pact comisoriu expres
care sa aiba ca efect reolutiunea de drept, aceasta se face pe cale "udecatoreasca:
- prin derogare de la regula reolutiunii "udiciare, in caul produselor care se deterioreaa repede si a altor lucruri mobile (in
special efecte si actiuni supuse fluctuatiilor de valoare), codul civil prevede reolutiunea contractului 'K2(3 si D(3(
punerea in interiere DAR @<E(2 daca in contract s-a stabilit termenul ridicarii si numai in favoarea vanatorului (care
poate renunta la beneficiul lui cerand executarea) daca nerespectarea termenului de ridicare nu se datoreaa faptei sale;
- cumparatorul @< ar putea invoca aceasta reolutiune pentru a se elibera de obligatie de a plati pretul;
- vanatorul, daca a valorificat lucrul vanandu-l unui tert, nu poate retine pretul incasat de la primul cumparator; el are 2@B(
dreptul la daune-interese (cum ar fi diferenta intre pretul obtinut si cel initial);
- cumparatorul nu ar putea pretinde diferenta dca vanatorul a valorificat lucrul dupa reolutiunea de drept a contractului la un
pret mai mare; 3EJ?G<A2<@E( ?,E3E(J( @<E(2 2@ D?G?B<G C(@J(A?3<G<2.
C. Su,ortarea c:e#tuie#i#or (an0arii
- cumparatorul mai este obligat, in #i,"a !e "ti,u#atie contrara, sa plateasca, ca accesoriu al pretului, cheltuielile vanarii (cu actul, taxe
de timbru, de autentificaer, de publicitate imobiliara etc); 8('( cumparatorul pretinde ca s-a inteles cu vanatorul sa plateasca parte
din cheltuieli, trebuie sa faca dovada (daca nu s-a prevaut in actul de v-c); cheltuielile NU pot fi puse in sarcina vanatorului pe baa
unor simple preumtii;
- prevederile 'odului civil referitoare la vanare, precum si intelegerea partilor nu sunt opoabile statului; ace"te re$u#i (i0ea0a nu%ai
ra,orturi#e intre ,arti (vanator-cumparator si succesorii lor in drepturi); spre exemplu: daca avocatul care a redactat contractul si a
efectuat alte acte este mandatarul ambelor parti, ele vor raspunde solidar pentru plata onorariului;
- regulile care reglementeaa raporturile partilor cu tertii, @< modifica insa reglementarea aplicabila intre parti (art. *4&% L preved.
contract.); ex: daca una din parti (contrar obligatiilor contractuale dintre ele) plateste in intregime, va avea actiune in regres in contra
celilalte parti, deoarece obligatia ambelor parti (solidara) este prevauta @<E(2 in favoarea tertului.
VARIETATI DE VANZARE
pentru anumite varietati de vanare sunt prevaute anumite reguli speciale:
A. Van0area !u,a $reutate8 nu%ar "au %a"ura
a. Notiune. Inc:eiere
- are ca obiect #ucruri !e $en, 8(3 dintr-un #ot !eter%inat si este necesar sa se procedee la cantarire, numarare sau masurare, fie
pentru individualiarea cantitatii vandute din loti, fie pentru determinarea pretului;
- vanarea este perfecta din momentul in care ,arti#e au ca0ut !e acor! a"u,ra #ucru#ui "i a"u,ra ,retu#ui -# in ca de neexecutare
din partea vanatorului, cumparatorul este in drept sa ceara fie executarea, fie reolutiunea cu daune-interese;
3. E4ecte
- proprietatea si riscurile @< se transmit pana la numarare, masurare sau cantarire, deoarece nu este individualiat lucrul vandut sau
pretul, iar in ca de pieire detetminarea nici nu r fi posibila;
- daca ,ieirea este 4ortuita, vanatorul @< va putea fi obligat sa plateasca daune-interese 8(3 @2'2 nu va putea sa ceara pretul
(suporta riscul lucrului si riscul contractului).
c. De#i%itarea 4ata !e (an0area cu $ra%a!a&
- vanarea cu gramada are ca o3iect o cantitate determinata prin masa ei ( ex: graul aflat intr-un hambar), iar ,retu# este determinat
$#o3a# pentru intreaga cantitate;
- proprietatea si riscurile trec asupra cumparatorului din momentul incheierii contractului, deoarece lucrul vandut si pretul sunt bine
individualiate.
/. Van0area ,e incercate
a. Notiune&
- incheiat din momentul rea#i0arii acor!u#ui de vointa in care se prevede conditia suspensiva a incercarii lucrului de catre cumparator;
cumparatorul @< poate refua lucrul pe motiv ca nu ii place, deoarece vanatorul poate cere e5,erti0a in acest ca; lucrul poate fi
refuat daca in %o! o3iecti( este necore",un0ator; vanatorul are drepul de a fixa termen potrivit pentru incercare si raspuns.
3. E4ecte&
- fiind conditiei suspensiva, pana la indeplinirea acesteia (raspuns poitiv) ! desi contractul a fost realiat in momentul realiarii
acordului de vointa ! ri"cu# ,ieirii 4ortuite este in sarcina (an0atoru#ui (proprietar sub conditie reolutorie), deoarece proprietatea nu
a fost transmisa;
- dupa indeplinirea conditiei, cumparatorul devine proprietar in mod retroactiv.
c. De#i%itarea 4ata !e (an0area ,e $u"tate&
- exista marfuri (ex: vinul) pe care cumparatorul le gusta inainte de le cumpara; vanarea, in acest ca, nu este considerata incheiata
decat dupa ce cumparatorul a gustat marfa si a declarat ca ii convine; el poate refua pe simplul motiv ca nu ii place;
- vanarea pe gustate nu ete o vanare sub conditie, deoarece in acest ca conditia ar 4i ,ur ,ote"tati(a si vanarea ar fi nula -#
vanarea exista dupa ce cumparatorul si-a dat acordul (dupa gustare), iar proprietatea se transmite dupa individualiarea bunului.
C. Van0area cu ,act !e ra"cu%,arare
- este supusa unei con!itii re0o#utorii e5,re"e - facultatea pe care si-o reerva vanatorul de a relua lucrul vandut, restituind pretul si
cheltuielile facute de cumparator, intr-un anu%it ter%en;
**
- reluarea opereaa cu efect retroactiv atat impotriva cumparatorului (succesorilor lui in drepturi), cat si impotriva tertilor dobanditori de
drepturi asupra lucrului vandut (cu exceptia art. *:&: ! *:*& 'od civil si a uucapiunii); NU sunt supuse restituirii fructele percepute
pana la rascumparare;
- astfel de vanare ESTE NULA DE DREPT, chiar daca pactul de rascumparare este incheiat printr-un alt inscris (care cf. vointei
partilor face parte integranta din contract); aceasta interdictie @< priveste actele de retrocesiune prin care cumparatorul unui bun
revinde bunul fostului proprietar, printr-un contract separat si ulterior vanarii initiale;
- astfel de vanari sunt interise deoarece ! de cele mai multe ori ! ascund imprumuturi cu dobani camataresti (garantate real cu bunul
respectiv), in contractul de v-c stipulandu-se drept pret sume disproportionat de mare fata de suma imprumutata (diferenta repreentand
dobanda); in ,#u", daca cumparatorul nu plateste suma trecuta in contract drept pret, imprumutatul pierde definitiv bunul, pentru o
suma care, de regula, este cu mult inferioara valorii lui;
- vanarea afectata o conditie reolutorie este nula de drept @<E(2 daca repreinta o vanare cu pact de rascumparare.
D. Van0area unei %o"teniri
a. Notiune&
- ; titularul unui drept succesoral intraineaa cu titlu oneros acest drept altei persoane; poate avea loc nu%ai !u,a !e"c:i!erea
"ucce"iunii; mostenirea nedeschisa nu poate fi instrainata ! sanctiunea nulitatii absolute ! @2'2 cu consimtamantul persoanei despre a
carei mostenire este vorba;
- obiectul acestei vanari este mostenirea dobandita de vanator:
- dreptul asupra unei universalitati ! daca este singurul mostenitor;
- sau cota parte indivia asupra universalitatii ! dca sunt mai multi mostenitori.
- daca vanatorul instraineaa bunuri determinate se aplica regulile generale ale vanarii.
3. E4ecte&
- fiind vorba de o universalitate, vanarea cuprinde tot acti(u# mostenirii (respectiv a cotei parti din mostenire): inclusiv fructele
percepute, creantele incasate sau pretul lucrurilor vandute din masa succesorala -# se rena"c prin efectul vanarii si !atorii#e
(an0atoru#ui 4ata !e "ucce"iune, ce se stinsesera prin confuiune;
- cumparatorul dobandeste si ,a"i(u# %o"tenirii -# este dator sa restituie vanatorului sumele platite de acesta pentru datoriile si
sarcinile mostenirii, si rena"c "i creante#e (an0atoru#ui 4ata !e "ucce"iune, ce se stinsesera prin confuiune;
- datoriile succesiunii fata de alti creditori decat vanatorul trec asupra cumparatorului, dar aceasta transmitere @< produce efecte fata
de creditorii mostenirii (cesiunea de datorie intre vii nu este admisa), creditorii urmarindu-l pe vanator, care nu a putut instraina si
calitatea sa succesorala; vanatorul se poate intoarce impotriva cumparatorului printr-o actiune in re$re"; cumparatorul va putea fi
urmarit de creditorii succesiunii pe calea actiunii "u3ro$atorii 1o3#ice2 ! nu este debitorul lor direct;
- in ceea ce priveste o3#i$atia !e $arantie, vanatorul raspunde @<E(2 de calitatea sa de mostenitor, nu si de continutul universalitatii
transmise; aceasta garantie poate fi modificata npe cale conventionala (in "en"u# a$ra(arii ei); exonerarea de garantie poate fi stipulata
@<E(2 in limitele permise in materie de evictiune;
- daca mostenirea cumprinde si dreptul de proprietate asupra unui imobil, contractul trebuie sa fie incheiat in forma autentica, iar pentru
opoabilitate, in functie de natura drepturilor - indeplinirea formelor de publicitate.
E. Van0area !e !re,turi #iti$ioa"e "i retractu# #iti$io"
a. Notiune&
- obiectul vanarii - !re,tu# #iti$io" "u,u" unei conte"tatii u!iciare, indiferent ca este vorba de un drept real sau de creanta, drept de
proprietate intelectuala sau drepturi succesorale; contractul este a#eatoriu, intrucat vanarea are ca obiect sansele castigarii;pierderii
procesului, vanatorul @< garanteaa existenta dreptului cedat;
- dupa o astfel de instrainare, adversarul cedentului are posibilitatea de a elimina din proces pe cesionar, platindu-i suma cu care a
cumparat dreptul litigios, impreuna cu cheltuieli si cu dobani; ac. operatiune - retract #iti$io", iar cel care il exercita ! retractant.
3. Con!itii&
- "a e5i"te un ,roce" ince,ut !ar neter%inat a"u,ra 4on!u#ui dreptului; trebuie sa fie in stare de "udecata (A(A in momentul cesiunii
'(A si in momentul exercitarii retractului ! interpretare restrictiva;
- cesiunea sa fie facuta in schimbul unui ,ret;
- manifestarea vointei de a exercita retractul litigios trebuie sa fie insotita de 4a,tu# %ateria# a# ,#atii ,retu#ui rea# a# ce"iunii, cu
!o3an0i#e aferente din iua platii si a c:e#tuie#i#or facute de cesionar;
- retractul sa fie exercitat in 4ata in"tantei cu ocaia debaterii procesului sau pe cale e5trau!iciara printr-o noti4icare
8('( aceste conditii au fost indeplinite, efectele retractului litigios @< pot fi anihilate printr-o retrocesiune volunatara sau prin
anularea cesiunii printr-o hotarare "udecatoreasca obtinuta intr-un proces de convenienta intre cedent si cesioanr, intentat posterior
exercitarii retractului.
Retractu# NU "e ,oate e5ercita in cauruile limitativ prevaute de lege:
(rt. 1)=) 'od civil:
cand cesiunea s-a facut catre un %o"tenitor "au co,ro,rietar al dreptului cedat (in acest ca, cesiunea are drept scop sa puna capat
indiviiunii);
cand cesiunea s-a facut #a un cre!itor spre plata creantei (dare in palta);
cand cesiunea s-a facut catre ,o"e"oru# 4on!u#ui asupra caruia exista dreptul litigios (ex: caul in care proprietarul imobilului ipotecat
cumpara creanta ipoteacra de la creditorul reclamant, chiar pe un pret mai mic, dar nu in scopuri speculative, ci pentru a pune la
adapost imobilul de eventuala urmarire).
Ga aceste cauri se poate adauga cel prevaut de art. )@ din legea *=;*::*:
cand litigiul are ca obiect !re,tu# !e ,ro,rietate a"u,ra unui teren a$rico# !in e5tra(i#an, iar cesionarul dreptului litigios
beneficiaa de dreptul de preemtiune.
c. E4ecte&
*$
- (an0area !re,tu#ui #iti$io" "e !e"4iintea0a 4ata !e retractant cu e4ect retroacti( (ca si cum ar fi fost vorba de indeplinirea unei
conditii reolutorii) -# daca cesionarul dreptului litigios ar fi constituit drepturi in folosul altora (ex: ipoteca) sau daca creditorii
cesioanrului ar fi infiintat poprire asupra creantei cumparate de debitorul lor, acestea ra%an 4ara e4ect fata de retractant, deoarece
vanarea dreptului litigios este desfiintata fata de el cu efect retroactiv;
- "e "tin$e ,roce"u# deoarece retactantul cumuleaa calitatile incompatibile de parat si de reclamant;
- intre ce!ent "i ce"ionar retractul nu produce nici un e4ect7 intre ei continua sa produca efecte vanarea; fata de retractant, cedentul nu
are nici o actiune pentru plata pretului (nici actiune oblica).
CONTRACTUL DE LOCATIUNE
Notiunea8 caractere#e uri!ice "i con!itii#e !e (a#i!itate a#e contractu#ui !e #ocatiune
1. Notiunea contractu#ui !e #ocatiune
- un contract prin care o persoana (G?'(A?3) se obliga sa asigure altei persoane (G?'(A(3) folosinta temporara, totala sau partiala, a
unui bun, in schimbul unei sume de bani sau a altei prestatii ('K232E).
- spre deosebire de v-c, locatiunea transmite numai dreptul de folosinta; chiar daca lucrl dat in locatiune este producator de fructe,
locatarul dobandeste folosinta fructelor 8?(3 ca accesoriu al locatiunii, loactorul nefiind obligat sa-i asigure dobandirea proprietatii
fructelor (in acest ca ar fi vorba despre v-c);
Carietatile contractului de locatiune:
- contractu# !e aren!are ! locatiunea fondurilor rurale;
- contractu# !e inc:iriere a "u,ra4ete#or #ocati(e > reglementat prin Gegea nr. **.;*::5 (legea locutintei); fiind o varietate a locatiunii
si nu un contract distinct, ii sunt aplicabile dispoitiile referitoare la locatiune numia in masura in care legislatia locativa nu prevede
norme speciale;
- antecontract !e #ocatiune ! promisiune unilaterala sau bilaterala, guvernat de regulile generale aplicabile contractului.
2. Caractere#e uri!ice a#e contractu#ui !e #ocatiune
- contract "ina#a$%atic 13i#atera#2 ! da nastere la obligatii bilaterale intre parti (asigurarea folosintei, respectiv pretul chiriei);
- contract cu tit#u onero" ! daca folosinta unui lucru se transmite gratuit, contractul este nul ca locatiune dar poate fi valabil ca
imprumut de folosinta (daca sunt indeplinite si celelalte conditii);
- contract co%utati( ! existenta si intinderea drepturilor nu depinde de haard;
- contract con"en"ua# ! se incheie prin acordul ! fie si tacit ! al partilor, fara vreo
formalitate;
- in caul in care contractul @< este concretiat printr-un inscris, proba este mai dificil de facut; se disting urmatoarele situatii:
- daca nu s-a inceput executarea contractului incheiat verbal si una din parti neaga existenta lui, !o(a!a cu %artori NU e"te
a!%i"a oricat !e %ica ar 4i c:iria7
- in caul in care contractul incheiat verbal este in curs de executare (ceea ce poate fi probat cu un inceput de dovada scrisa
completat cu martori si preumtii, iar @< prin simplul fapt al detinerii lucrului) si, in lipsa de chitanta exista o contestatie
asupra pretului, locatarul poate provoca o expertia pentru stabilirea pretului, urmand sa plateasca expertul in caul in care
expertia arata ca pretul este mai mare decat cel pe care l-a invocat el;
- daca litigiul priveste alte elemente decat pretul, se aplica regulile generale in materie de proba; in privinta termenului, legea
face referire la obiceiul lucrului si stabileste cateva preumtii relative;
- contract cu e5ecutare "ucce"i(a7 elementul timp este de esenta locatiunii; durata contractului poate fi si nedeterminata, dar nu poate fi
perpetua (locatiunile ereditare sunt prohibite de lege); in principiu, durata contractului se stabileste liber; in anumite domenii insa statul
intervine prin prorogari legale sau acorda locatarului dreptul de a reinnoi contractul fara acordul locatorului (ex: in materie de
inchiriere de locuinte).
- locatiunea transmite doar dreptul de folosinta temporara a lucruluin inchiriat -# riscul pieirii fortuite este suportat de locator.
'. Con!itii#e !e (a#i!itate a#e contractu#ui !e #ocatiune
A. Ca,acitatea ,arti#or
- atat locatarul cat si locatorul trebuie sa aiba capacitatea de a face acte de administrare;
- in caul imobilelor, daca durata locatiunii depaseste ter%enu# !e * ani, este considerata act de dispoitie -# este ceruta capacitatea de
a face acte de dispoitie; in ca contrar, locatiunea va fi redusa la % ani, dar numai la cererea partii incapabile;
- deoarece locatiunea nu transmite dreptul de proprietate, locatorul poate sa nu fie proprietarul lucrului dat in locatiune; 2@B(, in caul
inchirierii bunului de catre o persoana care nu are un drept opoabil fata de proprietar ! drept care sa ii confere posibilitatea inchirierii
(de ex: este doar posesor de buna sau de rea credinta), proprietarul nu va fi obligat sa respecte locatiunea; pe de alta parte, locatorul nu
poate fi locatarul propriului sau bun, decat daca nu are prerogativa folosintei (ex: este nud proprietar);
- daca coindiviarul inchiriaa bunul aflat in indiviiune, se aplica regulile care guverneaa vanarea de catre unul din coproprietari
(supusa conditiei ca la parta" bunul sa cada in lotul locatorului) sau ale mandatului tacit reciproc sau a gestiunii de afaceri.
/. O3iectu# contractu#ui
a. #ucru# inc:iriat&
- poate fi un lucru mobil sau imobil, corporal sau incorporal (ex: dreptul de proprietate industriala), 8(3, in toate caurile, cu conditia:
- sa nu se distruga;
- sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatie dupa natura obiectului sau conform destinatiei stabilita prin acordul
partilor.
- un lucru viitor poate forma obiectul contractului, cu execptia bunurilor dintr-o mostenire nedeschisa (in ca de nerealiare a lucrului
viitor, se va anga"a raspunderea locatorului potrivit regulilor generale);
*4
- bunurile din !o%eniu# ,u3#ic al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale pot fi inchiriate numai in conditiile legii speciale;
- !re,tu# !e "er(itute nu poate forma obiectul contractului 8E'(A impreuna cu imobilul de care este atasat;
- 3unuri#e co,ro,rietate 4ortata nu pot fi inchiriate decat odata cu bunul principal de existenta caruia depinde si coproprietatea fortata;
- locatiunea @< poate avea ca obiect o persoana; daca se inchiriaa un lucru cu personalul de deservire, contractul este mixt: locatiune
pentru lucru si prestari servicii pentru personalul de deservire;
- lucrurile cu regim special pot fi inchiriate numai in conditiile legii speciale (ex: armele ! numai catre persoane care au dreptul sa le
detina).
3. Pretu#&
- chiria se fixeaa in raport cu durata contractului, fie global, fie pe unitati de timp si se plateste la termenele stipulate, de regula in mod
succesiv;
- chiria trebuie sa fie !eter%inata in momentul incheierii contractului; ea poate fi si !eter%ina3i#a (de ex: lasata la aprecierea unui tert
! ales de catre parti sau de catre persoana desemnata de parti, sau sa repreinte un procent din beneficiul realiat de locatar); uneori
chiria este stabilita pe cale legala;
- chiria trebuie sa fie "incera "i "erioa"a, sub sanctiunea nulitatii; daca a fost trecuta fictiv o chirie sau lucrul a fost inchiriat in schimbul
unei sume deriorii, contractul nu mai este locatiune ci ! daca sunt indeplinite conditiile pentru aceasta ! un comodat;
- pretul se fixeaa, de regula, in bani; 8(3, spre deosebire de vanare, contractul ramane locatiune chiar daca chiria s-a fixat sub forma
unei alte prestatii (ex: cota parte din fructe sau prestari de servicii).
E4ecte#e contractu#ui !e #ocatiune
A. O3#i$atii#e #ocatoru#ui
- toate obligatiile lui decurg din faptul principiul ca el trebuie sa asigure locatarului folosinta lucrului in tot timpul locatiunii -#:
a. O3#i$atia !e ,re!are&
- predarea se poate cere #a te%enu# con(enit !e ,arti (imediat daca nu s-a convenit un termen) si, in lipsa de stipulatie contrara, la #ocu#
un!e "e $a"ea #ucru# in momentul contractarii si cu cheltuiala locatorului; daca nu ! locatarul se poate adresa "ustitiei cerand predarea
silita (daca nu vrea sa ceara reilierea contractului pentru neexecutare sau nu se multumeste sa invoce execptia de neexecutare);
instanta il poate obliga pe locator la daune-interese;
- lucrul, impreuna cu accesoriile sale, intr-o "tare core",un0atoare !e"tinatiei in vederea careia a fost inchiriat, 2(3 @< cum se gasea
in momentul incheierii contractului; locatorul este obligat ! in lipsa stipulatiei contrare) - sa efectuee toate reparatiile (inclusiv cele
locative) inainte de preluarea lucrului de catre locatar.
3. O3#i$atia e4ectuarii re,aratii#or&
- locatorul trebuie sa mentina bunul in stare de a servi la intrebMuintarea pentru care a fost inchiriat (art. *.$& pct. $ si art. *.$* alin $);
pentru aceasta, el trebuie sa efectuee reparatiile necesare in tot timpul locatiunii, 8(3 @< si asa numitele reparatii locative care, din
momentul predarii, sunt in sarcina locatarului; aceasta nu insemana ca locatorul trebuie sa reconstruiasca imobilul care a pierit in
totalitate sau care nu mai poate fi folosit conform destinatiei, in acest moment incetand contractul;
- daca locatorul @< efectueaa reparatiile necesare, locatarul poate cere instantei: obligarea la plata de daune cominatorii, autoriarea de
a le efectua in contul locatorului, retinand cheltuielile efectuate din chirie, fie reilierea contractului; in ca de urgenta, reparatiile pot fi
efectuate si fara autoriarea "ustitiei.
c. O3#i$atia !e $arantie&
- in virtutea acestei obligatii, locatorul raspunde de tulburarile provenite din: propria sa fapta, de la terti si din viciile lucrului:
*) locatorul trebuie sa se abtina de la orice !apt personal care ar avea drept consecinta tulburarea locatarului in folosinta lucrului,
tulburare de fapt sau de drept; astfel, locatorul nu poate sa schimbe forma lucrului inchiriat, fie direct (prin transformarea materiala) fie
indirect (prin schimbarea destinatiei); daca @< -# locatarul poate cere in instanta oprirea sau distrugerea schimbarilor;
locatorul nu va raspunde pentru stan"enirea folosintei locatarului, adusa prin efectuarea reparatiilor, chiar daca va fi lipsit in
parte de folosinta lucrului; 2@B( reparatiile trebuie sa aiba un caracter urgent, neputand fi amanate pana la incetarea
contractului; legea dispune ca reparatiile sa fie facute in ce# %u#t )= !e 0i#e; daca reparatiile nu se efectueaa in acest timp,
locatarul are dreptul sa ceara reducerea proportionala a chiriei; 8('( reparatiile sunt de asa natura incat locatarul pierde
folosinta totala a bunului, atunci el (si @<E(2 el) poate cere reilierea contractului, chiar daca pierderea folosintei nu ar
depasi .& de ile.
$) daca tulburarea provine de la un tert, legea distinge intre tulburarea de drept si tulburarea de fapt:
- locatorul nu raspunde de tulburarea cauata de fapta unui tert care nu invoca vreun drept asupra lucrului; locatarul se poate apara
singur impotriva tulburarilor de fapt, prin actiunile posesorii (desi nu este posesor, ci detentor precar), cu con!itia ca a$entu#
tu#3urator&
- "a nu 4ie #ocatoru# ! fata de care le se poate apara in temeiul contractului de locatiune;
- "a nu in(oce (reun !re,t a"u,ra #ucru#ui inc:iriat ! cum ar fi dreptul de proprietate, in caul in care locatorul a incheiat
contractul in baa altui drept decat drept decat dreptul de proprietate.
- in toate caurile in care locatarul este tulburat in folosinta prin faptul exercitarii de catre un tert (inclusiv un alt locatar) a unui drept,
locatorul va raspunde pentru pierderea sau reducerea folosintei, 'K2(3 8('( dreptul respectiv nu a fost confirmat in "ustitie, dar a
impiedicat folosinta locatarului; locatarul are dreptul de a cere fie reilierea contractului cu daune interese, fie o micsorare a chiriei
proprotionala cu pierderea partiala a folosintei si daune interese; in ambele cauri, locatorul va raspunde @<E(2 daca a fost instiintat
in timp util de amenintarea evictiunii (chemat in garantie) ! in ca contrar el poate dovedi ca ar fi avut mi"loace potrivite pentru a
respinge pretentiile tertului;
- cand tulburarea de drept se produce impotriva locatarului, acesta poate iesi din proces, aratand cine este locatorul impotriva caruia
pretentia trebuie indreptata, si care este obligat sa ii apere folosinta;
*.
- daca tulburarea din partea tertului se combina cu fapta locatorului insusi (ex: inchiriaa o camera locatarului, air restul imobilului il
inchiriaa unui meserias care il tulbura pe locatar), locatorul va raspunde in virtutea obligatiei sale de a se abtine de la orice fapt care ar
putea produce o tulburare locatarului in folosinta lucrului;
- daca folosinta locatarului este tulburata printr-un fapt al unui colocatar, al unui vecin sau al unui tert, nu pe baa unui drept asupra
lucrului, ci printr-un fapt ilicit cauator de pre"udicii, locatarul va avea impotriva acestuia o actiune in despagubire (raspundere
delictuala), dar nu va avea actiune in garantie contra locatorului.
4) locatorul este garant pentru viciile ascunse ale lucrului (ex: existenta de insecte, infiltratii de apa sau alte defecte de constructie); in
practica, raspunderea este anga"ata chiar daca lucrul nu este cu desavarsire impropriu folosintei, dar folosinta este intr-atat miscsorata
incat se presupune ca daca ar fi stiut, locatarul nu ar mai fi inchiriat sau ar fi platit un pret mai mic.
- locatorul raspunde chiar daca a fost de buna-credinta la data incheierii contractului, si in!i4erent !aca (icii#e e5i"tau #a !ata
inc:eierii contractu#ui "au ,ro(in !in cau0e u#terioare, deoarece obligatia locatorului de a asigura folosinta lucrului este succesiva
(deosebire fata de vanare);
- in caul descoperii unor astfel de vicii, locatarul poate cere o re!ucere ,ro,ortiona#a din pret sau re0i#ierea contractu#ui cu daune
interese (chiar daca locatorul nu a cunoscut viciile lucrului);
- 8E?BE>23E intre locatorul de buna-credinta si locatorul de rea-credinta: cel de al doilea raspunde si de daunele impreviibile;
- daca viciile se datoreaa caului fortuit sau fortei ma%ore, locatarul poate cere reducerea pretului sau reilierea contractului 8(3 fara
daune-interese (caua straina care nu poate fi imputata locatorului).
- ?bligatia de garantie @< este reglementata prin norme imperative -# poate fi modificata prin conventia dintre parti: agravata, limitata
sau inlaturata; limitarea sau inlaturarea produce efecte @<E(2 daca locatorul este de buna-credinta (ex: tulburarea nu se datoreaa
actelor sau faptelor savarsite de el sau nu a cunoscut viciile); inlaturarea il exonereaa de plata daunelor-interese, 8(3 nu il pune la
adapost de reilierea totala sau partiala a contractului.
/. O3#i$atii#e #ocataru#ui
a. o3#i$atia !e a intre3uinta #ucru# ca un 3un #ocatar "i ,otri(it !e"tinatiei
- ex: o casa de lociut nu va putea fi folosita pentru exercitarea comertului sau pentru instalarea sediului uniu partid politic; in schimb,
dca nu s-a prevaut altfel in contract, locatarul poate sa exercite o profesiune liberala sau chiar o meserie, cu conditia sa @< schimbe
destinatia imobilului; daca in contract se mentioneaa si profesiunea locatarului, se poate preuma acordul locatorului pentru
exercitarea acelei profesiuni;
- culpa este apreciata dupa tipul abstract al omului diligent si prudent;
- daca locatarul nu intre3uintea0a lucrul ! total sau partial ! con4or% !e"tinatiei sale sau efectueaa tran"4or%ari neautori0ate,
locatorul va putea cere: repunerea lucrului in starea anterioara sau reilierea contractului cu daune-interese; sunt permise lucrari de
mica insemnatate, cum ar fi : instalarea telefonului sau a antenei de televior, introducerea luminii electrice etc;
- -# obligatia de a intretine lucrul pe tot timpul locatiunii in stare de intrebuintare -# o:bligstia de a efectua micile reparatii locative,
spre deosebire de reapratiile capitale si repararea degradarilor provenind din uul normal al lucrului, care sunt in sarcina locatorului;
in!i4erent !e natura #or, reaparatiile @< cad in sarcina locatarului daca au fost cauate de vechime sau de forta ma"ora, ca fortuit sau
culpa locatorului, inclusiv viciile de constructie; sarcina probei incumba locatarului;
- daca degradarea lucrul se datoreaa culpei locatarului acesta va fi obligat sa faca reparatiile pe cheltuiala sa, chiar daca nu sunt
locative; de asemenea, daca intarierea reparatiilor ce sunt in sarcina locatorului provoaca stricaciuni si mai mari, locatarul este obligat
sa le faca;
- locatarul raspunde, de asemenea, de stricaciunile si pierderile provocate de persoanele familiei sale (inclusiv persoanele introduse de el
in imobil) sau de sublocatari;
- reparatiile privind partile comune folosite de locatari sunt in sarcina proprietarului, daca nu se dovedeste ca stricaciunile au fost
produse de locatar;
- daca locatarul nu efectueaa reparatiile locative, locatorul poate cere daune-interese, dar @<E2( la incetarea locatiunii; daca 2@B(
neefectuarea reapratiilor locative poate provoca deteriorarea sau chiar pieirea lucrului inchiriat, ;ocatorul poate cere efectuarea
reparatiilor in contul locatarului sau reilierea contractului.
3. ,#ata c:iriei&
- #a ter%ene#e "ti,u#ate; in lipsa de stipulatie contrara, plata se face #a !o%ici#iu# !e3itoru#ui 1c:era3i#a2 si in ca de pluralitate de
locatari obligatia este conuncta 1!i(i0i3i#a28 daca din contract nu reulta ca este indiviibila;
- in ca de neexecutare, se poate cere executarea silita sau reilierea contractului, beneficiind si de privilegiul locatorului de imobile
asupra mobilelor locatorului; de asemenea, daca chiria urma sa fie platita cu anticipatie si lucrul nu s-a predat, locatorul poate invoca si
exceptia de neexecutare;
- chitantele de plata sunt opoabile tertilor 'K2(3 8('( nu au data certa, iar chitantele date fara reerva fac sa se preume plata
chiriilor anterioare; cesiunea sau chitanta de plata a chiriei cu anticipatie pe doi ani viitori tre3uie "a 4ie tran"cri"a;
- daca lucrul este vandut si locatarul nu este instiintat, plata facuta vechiului proprietar este valabila.
c. re"tituirea #ucru#ui&
- dupa incetarea contractului, lucrul trebuie restituit in starea in care a fost predat conform inventarului (-orice act de constatare a starii)
facut; in lipsa inventarului, se preuma ca lucrul a fost primit in buna stare ! preumtie relativa, ce poate fi combatuta de locatar prin
dovada contrara;
- restituirea poate fi ceruta de loator printr-o actiune ,er"ona#a (ex contractus) sau printr-o actiune in re(en!icare (daca este
proprietar); @< se poate intenta o actiune posesorie impotriva unui detentor precar, 8E'(A 8('( detentia a fost intervertita intr-o
posesie utila.
- Gocatarul @< raspunde de deteriorarea sau pierirea lucrului din caua 4ortei %aore sau a ca0u#ui 4ortuit, si nici de u0ura nor%a#a a
#ucru#ui
- 2n caul in care locatarul a facut lucrari sau plantatii, ele devin prin accesiune proprietatea locatorului, la restituire aplicand-se regulile
de la accesiune; locatarul este considerat de rea-credinta, intrucat este un detentor precar.
*%
!. ra",un!erea ,entru incen!iu
- locatarul este raspunator daca nu dovedeste ca incendiul a provenit din ca0 4ortuit8 4orta %aora sau dintr-un !e4ect !e con"tructie
ori prinn co%unicarea 4ocu#ui (fara greseala sa) !e #a o ca"a (ecina7
- daca sunt mai multi locatari, fiecare raspunde pentru pagube proportional cu valoarea locativa a oartii din imobil pe care o ocupa; este
o raspundere contractuala -# este o raspundere con"uncata, nu solidara;
- pentru a fi exonerat de raspundere, oricare colocatar va putea dovedi, in plus fata de cele mentionate mai sus, ca incendiul a ibucnit in
partea ocupata de altul sau ca nu a putut ibucni in partea ocupata de el; in caul inc are se dovedeste ca incendiul a ibucnit intr-o
parte comuna a imobilului, care se gaseste in intretinerea si administrarea locatorului, toti locatarii vor fi exonerati de raspundere;
- simplul fapt ca locatorul foloseste si el o parte a imobilului inchiriat nu ii exonereaa pe locatari de raspunderea pentru incendiu, ei
trebuind sa dovedeasca una din impre"urarile prevaute mai sus.
e. a,ararea contra u0ur,ari#or
- uurpare - orice atingere provenita de la un tert asupra proprietatii sau posesiei lucrului dat in locatiune; locatarul trebuie informat in
termen util ca sa se poata apara contra incercarii de uurpare;
- daca locatarul nu il instiinteaa pe locator, el va raspunde pentru pre"udiciul suferit de locator in urma neinstiintarii.
Contractu# !e "u3#ocatiune "i !e ce"iune a contractu#ui
a. Su3#ocatiunea
- in principiu, locatiunea nu este un contract incheiat intuituu personae -# drepturile partilor se pot transmite mortis causa sau prin acte
intre vii (ex: locatorul poate transmite dreptul la chirie printr-o cesiune de creanta); astfel locatarul are posibilitatea de a transmite
dreptul de folosinta asupra unui tert, in tot sau in parte, in baa unui contract de sublocatiune;
- pentru admiterea sublocatiunii sunt cerute doua conditii:
1. tran"%iterea 4o#o"intei "a nu 4ie inter0i"a ,rin contractu# ,rinci,a# (aceasta ar transforma contractul intr-unul intuituu personae);
intericerea @< se preuma (deoarece este o exceptie) ci trebuie mentionata expres; de asemenea, o astfel de claua este interpretata
restrictiv: daca se interice sublocatiunea totala ! este permisa sublocatiunea partiala, iar daca interdicita este imprecisa (0nu se poate
subinchiria1), ea se interpreteaa in sensul unei sublocatiuni totale, cea partiala fiind permisa.
Caliditatea sublocatiunii ,?(AE fi conditionata si de consimtamantul locatorului la incheierea contractului (care poate fi dat in scris
sau verbal, ori sa reulte din cate sau fapte concludente). ?ricum, refuul locatorul de a consimti la subinchiriere @< trebuie sa fie
motivat, 8(3 nici sa fie abuiv.
Gocatarul @< poate aduce ca aport social intr-o societate civila sau comerciala dreptul la folosinta a unui imobil 8('( sublocatiunea
a fost interisa (sau poate fi adus numai cu aportul locatorului in caul in care sublocatiunea a fost conditionata de acordul acestuia).
Su3#ocatiunea "a nu 4ie con(enita in con!itii care "a contra(ina con!itii#or !in contractu# ,rinci,a# (ex: casa de locuit sa fie
subinchiriata cu destinatia de local public)
2n aceste limite, sublocatiunea poate fi convenita in conditii diferite fata de contractul principal. 8aca insa contractul este incheiat cu
nerespectarea conditiilor de mai sus, locatorul va putea cere in "ustitie e5ecutarea o3#i$atii#or (care poate avea ca efect expularea
sublocatarului) sau re0i#ierea contractu#ui ,rinci,a# !e #ocatiune (cu daune-interese), instanta putand acorda locatarului un termen
pentru a executa conditiile contractului.
8aca sunt respectate conditiile aratate, sub;locatiunea este valabila, insa @< produce efecte fata de locator, astfell incat drepturile si
obl;igatiile din contractul principal raman neatinse (ex: locatarul raspunde pentru incendiu, urmand sa se intoarca impotriva
sublocatarului) -# locatorul si sublocatarul @< au nici o actiune directa unul impotriva celuilalt, putand actiona @<E(2 pe calea
actiunii o3#ice.
Aotusi, in virtutea ,ri(i#e$iu#ui !e #ocator8 acesta poate serchestra mobilele sublocatarului, aduse in imobilul inchiriat, dar numai in
limita chiriei datorate de subnlocatar pentru trecut si in contul chiriei viitoare, 'K2(3 8('( chiria pentru viitor a fost platita de
sublocatar anticipat (deoarece aceasta a fost platita locatarului, iar nu locatorului); aceasta deoarece existenta privilegiului nu
presupune existenta unor raporturi "uridice directe.
Ce"iunea
- in conditiile in care este permisa sublocatiunea, este permisa si cesiunea contractului de locatiune de catre locatar; spre deosebire de
sublocatiune, care este tot o locatiune, cesiunea repreinta o vanare a dreptului de folosinta - o cesiune de creanta cu titlu oneros -#
con"ecinte&
- cesiunea trebuie "a 4ie noti4icata #ocatoru#ui "au acce,tata !e ace"ta ! pentru opoabilitatea fata de terti;
- o3iectu# ce"iunii ! numai drepturile locatarului (intrucat dreptul nostru nu cunoaste cesiunea de obligatii); locatorul il poate libera
pe locatar, ca in care cesiunea se dubleaa cu o delgatie perfecta, confundata cu o novatie prin schimbare de debitor; in caul in
care cesiunea este insotita de o stipulatie pentru altul in favoarea locatorului, avand ca obiect pretul cesiunii (sau o parte din ea),
locatorul va avea actiune directa impotriva cesionarului, in calitate de tert beneficiar;
- #ocataru#-ce!ent $arantea0a @<E(2 e5i"tenta !re,tu#ui !e 4o#o"inta in %o%entu# inc:eierii contrctu#ui8 nu "i e5ecutarea
o3#i$atii#or !e catre #ocator (deoarece contractul este cu executare dintr-o data, nu cu executare succesiva ca si contractul de
sublocatiune); 2@ B'K2E>8 ce"ionaru# are actiune !irecta i%,otri(a #ocatoru#ui ,entru a cere e5ecutarea contractu#ui "au
re0i#ierea #ui ,entru nee5ecutare8 cu !aune-intere"e (la sublocatiune, sublocatarul poate cere aceasta numai fata de locatar);
- ce"iunea e"te "u,u"a re$u#i#or !e #a (an0area-cu%,ararea !e creante (spre deosebire de sublocatiune care se supune regulilor
de la locatiune);
- ce"ionaru# ia #ocu# ce!entu#ui in timp ce sublocatarul poate dobandi drepturidiferite de cele ale locatarului;
- ce!entu# (fiind vanator) nu are ,ri(i#e$iu# #ocatoru#ui !e i%o3i#e (pe care il are locatarul principal).
- aceste reguli se aplica si in caul in care dreptul de folosinta se trnsmite in schimbul unui alt drept de folosinta (dubla cesiune); fiecare
copermutant ramane obligat fata de locatorul initial, daca acesta nu a consmitit la liberarea debitorului; 8('( schimbul drepturilor de
folosinta este reglementat de reguli speciale, aceste se aplica; ex: in materia schimbului de folosinta, chiriasii sunt liberati fata de
locatorii initiali, realiandu-se si o dubla delegatie perfecta.
Incetarea #ocatiunii
*5
a. Cau0e !e incetare
- acordul de vointa al partilor (reiliere conventionala);
- denuntare unilaterala;
- expiraera termenului;
- reilierea contractului pentru neexecutare;
- pieirea lucrului;
- desfiintarea (desfacerea) titlului locatorului;
- prin acte intre vii cu titlu particular (in anumite conditii si prin efectul instrainarii).
- nici moartea locatarului si nici cea a locatorului @< atrag incetarea contractului -# drepturile si obligatiile se transmit asupra
mostenitorilor, cu execptia caurilor in care partile s-au inteles altfel sau daca mostenitorul parti decedate este cealalta parte (ca inca
are obligatiile reciproce se sting prin confuiune total sau partial)
3. Denuntarea uni#atera#a
- 8('( partile sau legea nu au determinat durata locatiunii ! cu conditia respectarii termenului de preavi (- intervalul de timp dintre
manifestarea vointei de a desface contractul si data la care contractul uirmeaa sa incetee); acest termen poate fi stabilit prin conventia
partilor, iar in lipsa ! dupa natura lucrului si obiceiul locului;
- manifestarea de vointa ('?@'E82<) este un act uni#atera# !e (ointa si produce efecte chiar daca nu a fost acceptata de partea
concediata; legea @< prevede vreo forma speciala pentru denuntare ! practic trebuie facuta in scris, iar daca partea concediata refua
sa dea o dovada de primire, notificarea se face prin intermediul executorilor "udecatoresti; ?32'<E actiunea de chemare in "udecata
pentru evacuare consitituie manifestarea neechivoca a vointei de denuntare a contractului, termenul de preavi fiind acoperit de timpul
necesar solutionarii litigiului; dupa expirarea termenului de locatiunea preavi inceteaa, iar un nou contract poate fi incheiat prin
consimtamantul ambelor parti.
c. E5,irarea ter%enu#ui
- daca termenul a fost determinat prin vointa partilor sau prin lege, locatiunea inceteaa de drept la trecerea timpului, 4ara sa mai fie
nevoie de in"tiintare ,rea#a3i#a; (nu e o regula, partile isi pot reerva dreptul sa denunte contractul inainte de expirarea termenului,
sau, si in caul in care exista termen, partile pot stipula necesitatea preaiului si la expirarea termenului;
- daca locatarul ramane in folosinta lucrului dupa expirarea contractului si fara ca locatorul sa-l impieduce, locatiunea se considera
innoita prin tacita re#ocutiune, care opereaa ca un nou contract de locatiune, unde trebuiesc indeplinite toate conditiile cerute de lege;
in ca de pluralitate de de parti, reinnoirea tacita poate opera numai cu consimtamantul tacit al tuturor partilor;
- tacita relocutiune, daca nu a fost interisa prin contract, poate fi impiedicata numai prin anuntarea concediului ! inainte de expirarea
termenului prevaut in contract; daca a anuntat concediul, locatarul nu poate opune tacita relocutiune, chiar dc a continuat sa
foloseasca bunul (locatorul poate cere restituirea bunului si daune-interese);
- tacita relocutiune va avea loc in conditiile primului contract, 8(3 se va considera incheiat fara termen (cu exceptia caurilor in care
termenul este aratat de lege); 8E (BEEE@E(, in lipsa de stipulatie contrara, noua locatiune nu va avea garantiile din contractul
initial, caci garantiile trebuiesc prevaute expres si nu pot fi prelungite peste termenul stipulat;
!. Re0i#ierea ,entru nee5ecutare
- dupa punerea in intariere -# reilierea contractului cu daune-interese ;
- @< orice executare, ci neexecutarea cu privire la obligatii principale, prin violarea carora se aduce o vatamare celeilalte parti (ex:
abuul de folosinta , schimbarea destinatiei bunului, neplata chiriei, neefectuarea reparatiilor importante, descoperirea de vici ascunse;
- instanta nu este oblgata sa pronunte reiliere, putand acorda termen de gratie.
e. Pieirea #ucru#ui
- daca pieirea este totala ! contractul este desfacut de drept (locatorul nu mai poate asigura folosinta, si nici nu poate fi obligat la
reconstruirea, refacerea sau inlociurea lui (se incadreaa aici si rechiitionarea, exproprierea sau rechiitionarea ! imposibilitate de a se
folosi bunul); contractul este desfacut indiferent daca pieirea numului este fortuita sau cuplabila (in acest ca se platesc si daune-
interese), caci nu mai exista obiect;
- daca lucrul a pierit numai in parte ! reilierea este "udiciara: se poate cere !e"4acerea contractu#ui daca partea pierita este atat de
insemnata (la aprecierea instantei) incat se presupune ca, fara acea parte, locatarul nu ar fi incheiat contractul, sau se poate cere o
scadere de pret L daune-interese dupa cum pieirea s-a produs fortuit sau din culpa.
4. De"4iintarea 1!e"4acerea2 tit#u#ui #ocatoru#ui
- de exemplu daca titlul locatorului este anulat sau reolvit sau daca este evins printr-o actiune in revendicare sau daca titlul locatarului
principal s-a desfacut prin expirarea termenului prevaut in contract si nu mai poate asigura sublocatarului folosinta lucrului;
- EF'E,A22:
- contractele de locatiune incheiate de uufructuar raman valabile pe cel mult % ani, in limitele unui act de administrare, chiar
daca uufructul a incetat;
- contractele incheiate de tertul dobanditor al imobilului ipotecat, chair daca el este evins, insa numai dca contractul de
locatiune este incheiat cu buna-credinta si cu data certa anterioara transcrierii comandamentului;
- aplicarea teoriei ,ro,rietaru#ui 1%o"tenitoru#ui2 a,arent: contractul de locatiune incheiat de proprietarul aparent cu un
locatar de buna-credinta isi pastreaa efectele ca si un contract ce ar fi fost incheiat cu proprietarul real.
$. E4ecte#e in"trainarii #ucru#ui ,rin acte intre (ii
- daca locatorul vinde lucrul inchiriat sau arendat, cumparatorul, chiar daca nu s-a obligat in acest sens, este dator sa respecte locatiunea
facuta inainte de vanare, cu '?@82A2( sa fi fost incheiata prin inscris autentic sau prin inscris sub semnatura privata, dar cu data
certa (cu exceptia caului in care desfacerea contractului de locatiune din caua vanarii s-ar fi prevaut in insusi contractul de
locatiune);
- daca contractul este incheiat pe mai mult de 4 ni le trebuie sa fie transcirs (inainte de transcrierea contractului de vanare-cumparare)
pentru a fi opoabil tertilor; daca nu a fost transcris insa are data certa, efectele lui se reduc la 4 ani de la data vanarii (transcrierii);
*6
- -# vanarea repreinta o caua de incetare a contractului de locatiune in caul in care contractul de vanare-cumparare a fost incheiat
verbal sau prin inscris sub semnatura privata sau fara data certa;
- in caul in care nu sunt indeplinite conditiile de mai sus, contractul nu produce efecte opoabile cumparatorului, chiar daca el a avut
cunostinta de existenta locatiunii;
- in caul in care cumparatorul nu este obligat sa respecte locatiunea consimtita de vanator, pentru a obtine desfacerea contractul trebuie
sa aduca la cunostinta locatarului concediul, respectand termenul de preavi (chiar daca desfacerea locatiunii din caua vanarii a fost
stipulata in contractul de locatiune) -# desfacerea @< opereaa de drept;
- in toate caurile de desfacere a locatiunii (inclusiv prin claua expresa in contractul de locatiune), locatarul este in drept sa ceara
despagubiri de la locator, 8('( nu s-a prevaut in contract o stipulatie expresa contrara; pana la plata daunelor, locatarul are !re,t !e
retentie pana cand va fi despagubit de catre locator sau de catre cumparator (care are actiune in regres contra locatorului);
- daca insa cumparatorul cere, locatarul trbuie sa respecte contractul de locatiune chiar daca nu are data certa si nu este transcris
(deoarece facultatea de a invoca inopoabilitatea contractului fara data certa si netranscris o are doar cumparatorul (cu exceptia caului
in care s-a prevaut in contractul de locatiune desfacerea lui in ca de vanare, de drept sau la cererea locatarului); cumparatorul, se
substituie in drepturile si obligatiile locatorului-vanator de la data vanarii-cumpararii (@< si cu efect retroactiv), neavand dreptul sa
ceara ratele devenite exigibile anterior si neplatite si nici sa ceara reilierea contractului pentru caue anterioare vanarii-cumpararii;
- regulile de mai sus sunt aplicabile si in alte cauri de instrainare sau constituire de drepturi reale prin acte intre vii, cu titlu particular,
fie ca sunt cu titlu oneros (schimb, contract de intretinere, de constituire de uufruct etc), fie ca sunt cu titlu gratuit (donatie).
Natura uri!ica a !re,turi#or #ocataru#ui
- dreptul de folosinta al locatarului este un drept de creanta;
- in #iteratura !e ",ecia#itate: dreptul de folosinta ar fi un drept real, in principal pentru urmatoarele motive:
- impotriva tulburarilor de fapt locatarul se poate apara prin actiunea posesorie;
- in anumite conditii (data certa a contractulu si indeplinirea formalitatilor de publicitate), locatarul se bucura de un
drept de urmarire fata de tertul dobanditor si fata de creditorii urmaritori care au transcris comandamentul dupa
incheierea contractului de locatiune si de un drept de preferinta fata de locatarii ulteriori ai aceluiasi bun;
- daca termenul de locatiune depaseste 4 ani, contractul este supus publicitatii;
- in rea#itate: dreptul de folosinta este un drept de creanta, argumentele invocate mai sus nu sunt hotaratoare intrucat:
- actiunile posesorii pot fi intentate si de detentorii precari;
- opoabilitatea contractului fata de dobanditori si fata de creditorii urmaritori este o simpla exceptie de la principiul
relativitatii efectelor contractului; daca dreptul de folosinta ar fi un drept real nu ar fi necesare texte care sa consacre
exceptia; in ceea ce priveste opoabilitatea contractului fata de locatarii ulteriori, problema este controversata (unii
ic ca are intaietate cel care a intrat primul in folosinta bunului, chiar daca are titlu cu data ulterioara, 8ea9 ! solutia
contrara ! se aplica regulile opoabilitatii actelor "uridice), dar si independenta de solutia adoptata in privinta naturii
"uridice a dreptului locatarului;
- daca dreptul ar fi real, publicitate s-ar impune indiferent de durata (chiar daca depaseste 4 ani);
- drepturile reale, ca drepturi absolute, sunt limitativ enumerate de lege.
este un drept de creanta, dar preinta unele aspecte particulare, mai ales in privinta opoabilitatii, deci se incadreaa in
categoria obligatiilor opoabile tertilor (obligatii in rem scriptae).
are un caracter %o3i#iar (chiar daca are ca obiect un imobil), te%,orar (nu poate fi perpetuu), este "u"ce,ti3i# !e $a (nu de
ipoteca), ,oate 4i tran"%i" intre (ii conform regulilor de la cesiunea de creanta si %orti" cau"a ca si celelalte drepturi de
creanta.
Contractu# !e aren!are
- varietate a contractului de locatiune, are ca obiect fondurile rurale si poate fi de doua feluri: arendarea pe bani si arendarea pe fructe;
- se aplica regulile generale de la locatiunea de imobile L urmatoarele norme speciale:
- aren!area ,e 3ani&
- daca intinderea imobilului este # sau N decat cea din contract ! regulile de vanare;
- in lipsa de stipulatie contrara, riscul pieirii fortuite a recoltei este suportat de arendas; daca contractul este pe un an
si, inainte de a fi culeasa, a pierit cel putin "umatate din recolta, arendasul are dreptul sa ceara o reducere
proportionala din arenda; daca contractul este pe mai multi ani, si a pierit cel putin "umatate din recolta unuii an !
sistemul compensatiei intre anii buni si cei rai;
- daca partile nu au stipulat un termen, contractul produce efecte pe timpul necesar culegerii fructelor; daca dpa
exiprarea termenului preumat sau prevaut arendasul continua si este lasat in folosinta, contractul se considera
reinnoit pentru timpul necesar culegerii unei noi recolte.
- aren!area ,e 4ructe&
- "u3aren!area tota#a "au ,artia#a (implicit si cesiunea) e"te inter0i"a, sub sanctiunea reilierii contractului cu
daune-interese, daca nu s-a prevaut altfel in contract;
- riscul pieirii fortuite ! totale sau partilae ! se suporta d ambele parti, proprortional, daca arenasul nu a fost pus in
intariere sa culeafa si sa predea recolta.
CONTRACTUL DE ANTREPRIZA
Notiunea contractu#ui !e antre,ri0a "i !e#i%itarea #ui 4ata !e a#te contracte
Notiune !in baa acestui contract una din parti (antreprenor) se obliga sa execute pe riscul sau o anumita lucrare pentru cealalta
parte (client) in schimbul unui pret.
*=
,retul este un element esential al antrepriei. 'odul civil - 0pret determinat1. 2n caul lucrarilor de mare amploare contractul e nul
daca pretul nu e determinat sau determinabil in momentul incheierii contractului.
Dara pret contractul nu mai e antrepria ! ci act deinteresat (nu liberalitate).
De#i%itarea !e a#te contracte&
'ontractul de munca ! salariul se plateste dupa cantitatea si calitatea muncii ! la antrepria se plateste numai reultatul muncii
antreprenorului, predat clientului.
Gocatiune !pretul e determinat in raport cu durata folosintei ! antrepria nu e temei pt folosinta unui lucru.
Canarea unui lucru viitor, de confectionat ! se aseamana cu sit cand antreprenorul se obliga a procura si materialul necesar pt
confectionarea lucrului - obiect al contractului, pretul stabilit cuprinand si contravaloarea materialului.
(precierea trebuie facuta f atent ! nu prin compararea pur aritmetica a celor doua prestatii.
Eandat ! are ca obiect principal incheierea de catre mandatar de acte "uridice pe seama mandantului ! antrepria ! obiect ! o
lucrare efectuata de antreprenor pt client, neavand putere de repreentare.
Caractere#e uri!ice "i con!itii#e !e (a#i!itate a#e contractu#ui !e antre,ri0a > caractere:
- contract sinalagmatic
- cu titlu oneros
- comutativ
- cu executare succesiva
- consensual (intrucat predarea bunului poate avea loc si dupa incheierea contractului)
Gegea nu cere o forma speciala pt validitatea lui.
'ontract intuitu personae ! in principiu.
,roprietatea - daca materialele sunt procurate de antreprenor el ramane proprietar pana la terminarea lucrarii.
'onditii de validitate ! aplicabile cele de drept comun ale contractului.
'lientul trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de lege fie pt incheierea actelor de administrare, fie pt cele de dispoitie.
(ntreprenorul ! capacitate deplina de exercitiu.
Reguli generale cu privire la contractul de antrepriza
a) Problema riscurilor.
3iscul pierii fortuite a lucrului ! suportat de proprietar (deci de antreprenor). (rt. *.6: '.civ. ! 0cand lucratorul da materia, daca
lucrul piere, fie in orice chip, inainte insa de a se fi tradat, dauna ramane in sarcina sa1
3iscul contractului ! in toate caurile ! de antreprenor, pt ca s-a obligat pe riscul sau (art. *.6: si *.=*) si este debitorul obligatiei
imposibil de executat.
8aca lucrul a pierit din caua unui viciu al materialelor procurate de client ! are dreptul de a cere plata pretului.
b) Rece,tia #ucrarii > e obligatia clientului care trebuie sa ia in primire lucrarea dupa terminarea sa integrala. 2n caul unui lucru
ce se masoara sau are mai multe bucati ! receptia se poate pe parti, partile platite considerandu-se verificate.
?data cu receptionarea si luarea in primire clientul e obligat sa plateasca pretul stabilit. 8aca s-a stabilit plata pe masura
executarii lucrarii ! clientul poate invoca exceptia ! non adimpleti contractus daca antreprenorul nu-si executa obligatiile potrivit clauelor
contractuale.
c) Ra",un!erea antre,renoru#ui ! in ca de neexecutare a lucrarii (claua penala, daune-interese, executarea lucrarii sub
sanctiunea platii daunelor cominatorii etc)
'eceptia lucrarii fara obiectii si reerve din partea clientului si neobtinuta prin frauda - descarcarea antreprenorului si decade pe
client din dreptul de a invoca ulterior viciile aparente.
,t viciile ascunse ! antreprenorul raspunde in toate caurile, dupa receptionare chiar daca lucrarea nu a fost executata de el.
Aermen de prescriptie al dreptului la actiune pt viciile ascunse ! 5 luni daca nu au fost ascunse cu viclenie (cand termenul e cel
general) de la data descoperirii lor, insa cel mai tariu de la implinirea unui an de la predare. (art. ** alin. * 8ecr. *56;*:%=)
Aermenul poate fi modificat prin conventie.
d) Incetarea contractu#ui - prin moartea meseriasului, arhitectului sau antreprenorului.(art. *.=%). E contract intuitu persoane.
'lientul e obligat sa plateasca mostenitorilor acestuia valoarea lucrarilor executate si a materialelor pregatite, in proportie cu pretul
stabilit in contract, in masura in care aceste lucrari si materiale ii sunt folositoare.
C. Re$u#i ",ecia#e ,ri(in! antre,ri0a !e con"tructii
'onstruire (reconstruire, consolidare, modificare, extindere etc) de cladiri si alte imobile (constructii de orice fel, precum si lucrari
de instalatii si reparatii la constructii, inclusiv activitatile de proiectare a lucrarilor de constructii.
'u respectarea dispoitiilor legii (exceptiile prevaute) si cu respectarea autoriatiei eliberate de prefecturi sau primarii.
Gucrarile de constructii pot fi realiate numai de persoane fiice sau "uridice autoriate.
'ontractul ! in forma scrisa in toate caurile.
a2 Su3antre,ri0a. (ntreprenorul are dreptul sa incredintee executarea unor parti din lucrare unor subantreprenori, incheind cu
fiecare din ei un contract de antrepria.
Bubantreprenorul are in raporturile cu antreprenorul rolul de antreprenor se aplica regulile pt antrepria.
(ntreprenorii nu au calitatea de prepusi ! deci antreprenorul nu raspunde in calitate de comitent pt faptele ilicite cauatoare de
pre"udicii tertilor, la fel cum clientul nu raspunde pt faptele antreprenorului sau subantreprenorului.
Eai multi coantreprenori se obliga sa execute o lucrare de ansamblu (complexa) contractand direct cu clientul ! ei nu au calitatea
de subantreprenori, chiar daca unul din ei are calitatea de coordonator. Diecare raspunde pt partea lui si are dreptul la partea din pret.
(ceasta daca in contract nu s-a prevaut solidaritatea sau indiviibilitatea.
b) Actiunea !irecta a #ucratori#or (idari, lemnari si alti lucratori) intrebuintati la cladirea unui edificiu sau alta lucrare data in
antrepria.
'odul civil ! ei au actiune directa contra clientului - pot reclama plata creantelor lor de la client, dar numai in masura in care
acesta este dator catre antreprenor in momentul cererii.
*:
8(3 raport "uridic direct nu exista intre ei.
c) Ra",un!erea antre,renoru#ui ,t ca#itatea con"tructiei
'odul civil ! o singura regula speciala de raspundere ! antreprenorul de cladiri sau de alte lucrari insemnate raspunde daca
constructia se darama in tot sau in parte sau ameninta invederat daramarea din caua unui viciu de constructie sau al terenului intr-un
termen de *& ani din iua terminarii lucrarii (art. *.=4).
Aermenul de 4 ani pt descoperirea viciilor ascunse nu modifica acest termen.
(rt. $: legea nr. *&;*::% privind calitatea in constructii ! raspunderea antreprenorului pt viciile ascunse ale constructiei ivite in
termen de *& ani de la receptia lucrarii. ,t viciile de reistenta din nerespectarea normelor de proiectaresi executie in vigoare la data
realiarii ei ! raspunderea pe toata durata de existenta a constructiei.
3eglementarea speciala privind raspunderea antreprenorului priveste raporturile lui cu clientul si succesorii lui in drepturi. Data de
terti contractul este o res inter alios acta ! raspunderea antreprenorului pt pagubele cauate.
"reptul la actiune pt viciile ascunse ! se prescrie la implinirea unui termen de 5 luni.
(scunse cu viclene ! termenul general de prescriptie.
(mbele incep de la data descoperirii viciilor.
,roblema impartirii raspunderii intre antreprenor si arhitect ! reolvata in fctie de clauele din contract.
'lientul trebuie sa dovedeasca doar existenta viciului.
'ulpa contractuala este preumata. (ntreprenorul poate dovedi doar existenta unei caue straine exoneratoare de raspundere.
!2 Mo!i4icarea ,retu#ui
Pret 4or4etar. (ntreprenorul sau arhitectul care s-a anga"at sa execute o lucrare dupa un plan stabilit cu clientul nu poate cere o
sporire de pret (nici cu titlu de imbogatire fara "usta caua) pe motiv ca s-a marit pretul muncii sau al materialelor nici pe motiv ca a
efectuat modificari sau adaugiri la planul initial daca acestea nu au fost aprobate de client ibn scris si modificarile de pret de asemenea
satbilite cu clientul.
,ret de devi. ,artile se pot obliga si pe baa unui devi, adica a unei pretuiri proviorii pe articole, care se poate modifica dupa
pretul materialelor si mai ales prin adaugirea de lucrari suplimentare. (ceasta e posibil intrucat 0pret determinat1 nu inseamna sume fixe,
invariabile ci si stabilirea criteriilor de determinare a lui.
IMPRUMUTUL DE CONSUMATIE 1PROPRIU-ZIS2
Notiune "i caractere uri!ice ! contract prin care o persoana (imprumutator), transmite proprietatea unei alte persoane
(imprumutat) o catime de lucruri cu obligatia pt imprumutat de a restitui la scadenta o cantitate egala de lucruri de acelasi gen si calitate
(art. *%65).
- contact real
- contract unilateral (chiar daca este cu titlu oneros, deoarece obligatia de restituire si cea de plata a dobanilor ! e a
imprumutatului).
O3iectu# contractu#ui:
- lucruri fungibile (de gen)
- lucruri consumptibile potrivit naturii lor
2mprumutatul devine proprietar si suporta riscurile.
'ontractul e de regula cu titlu gratuit, dar poate fi si oneros.
Ca,acitatea ,arti#or.
I%,ru%utatoru# ! capacitatea pt acte de dispoitie si sa fie proprietarul lucrului.
I%,ru%utatu# ! capacitateapt acte de dispoitie (dat pericolului de a fi obligat sa restituie din patrimoniul sau dupa consumare o
valoare echivalenta).
Do(a!a contractu#ui ! este supusa regulilor generale.
8aca valoarea lucrului imprumutat ! fara unirea cu dobanile ! depaseste $%& lei ! numai prin inscris autentic sau sub semnatura
privata (scris in intregime de imprumutat sau cel putin sa adauge la sfarsit 0bun si aprobat1 cf art. **=& aratand in litere suma sau catimea si
sa iscaleasca cu singura exceptie a inscrisului autentic nul ca atare cand opereaa conversiunea in inscris sub semnatura privata)
2n ca de neconcordanta intre continut si cea aratata in 0bun1 obligatia se preuma "uris tantum pt cantitatea mai mica.
2n ca de nerespectare a formalitatilor art. **=& inscrisul e nul ca inscris sub semnatura privata ! e doar inceput de dovada scrisa
care poate fi completat cu orice mi"loace de proba.
@eregularitatea inscrisului se acopera prin:
- executarea voluntara a obligatiei
- recunoasterea expresa sau tacita a obligatiei de catre imprumutat
2nscrisul ! suficient un singur exemplar (contract unilateral).
8ovada cu martori ! admisibila daca imprumutatul consimte sau daca imprumutatorul ! dovedeste imposibilitatea de a se
preconstitui un inscris sau de a conserva inscrisul preconstituit.
3egulile de mai sus ! si in privinta probei executarii obligatiei de restituire de catre imprumutat cu particularitatea ca 0bun si
aprobat1 vieaa numai nasterea obligatiei.
E4ecte#e i%,ru%utu#ui !e con"u%atie
?bligatiile imprumutatului
O3#i$atia !e re"tituire ! de a restitui la scadenta lucruri de acelasi gen si calitate art. *%=.) indiferent de eventuala sporire sau
scadere a valorii lucrurilor din momentul incheierii contractului si cel al platii.
Sca!enta o3#i$atiei !e re"tituire - nu se poate cere restituire inainte de termen (art. *%=*), in lipsa stipularii lui ! instanta il va
determina, la fel si in situatia cand s-a prevaut ca se va plati cand va fi cu putinta sau va avea mi"loace (art. *%=4).
(rt. *%=4 se aplica si cand:
$&
- s-a prevaut sursa materiala a restituirii lucrurilor imprumutate
- se obliga sa restituie lucrurile cand va voi (cum voluero)
Pre"cri,tia actiunii in re"tituire.
2nceputul cursului prescriptiei ! in functie de scadenta obligatiei de restituire:
- la expirarea termenului
- de la data expirarii termenului stabilit de instanta in temeiul art. *%=4, iar de la data ramanerii definitive a hotararii date in
actiunea in pretentii incepe sa curga termenul de prescriptie al dreptului de a cere executarea silita.
A#ta o,inie ! prescriptia incepe sa curga de la data incheierii contractului, potrivit art. 6 alin. $ din 8ecretul nr. *56;*:%=.
(rgumente:
- o a doua actiune in pretentii dupa cea de stabilire a termenului restituirii nu e oportuna intrucat instanta de"a a stabilit existenta
obligatiei de restituirede la data stabilita curge termenul de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita
(ctiunea poate fi intentata oricand sau e supusa dispoitiilor art. 6 alin. $ 8ecretul nr. *56;*:%=O ! argumente pro art. 6:
- art. 6 se refera la obligatiile al caror termen de executare nu este stabilit neconditionand incidenta dispoitiei de nasterea
dreptului la actiune (exact sit art. *%=$-*%=4)
- imprescriptibilitatea ar contraveni rostului prescriptiei de mobiliare a titularilor drepturilor subiective sa-si valorifice
drepturile intr-un termen cat mai scurt
- materia drepturilor de creanta ! principiul prescriptibilitatii
- desi nu se poate cere imediat restituirea ! in sit cand a omis stipularea termenului - poate cere instantei, chiar imediat,
stabilirea lui
(rt. 6 alin. $: in obligatiile al caror termen de executare nu este stabilit, prescriptia incepe sa curga de la data nasterii raportului de drept1
Ra",un!erea i%,ru%utatu#ui ! daca la scadenta este in imposibilitatea (desi genera non pereunt) de a restitui lucruri de acelasi
gen si calitate ! va face plata in bani, dupa valoarea pe care o au lucrurile la termenul si in locul unde urma a se face restituirea (art. *%=%
alin. *).
8aca termenul si locul ! nu au fost determinate ! dupa valoarea din momentul si locul incheierii contractului (art. *%=% alin. $).
3eglementarea - derogatorie de la regulile generale ale raspunderii civile contractuale - avanta"and sau deavanta"and pe una din
parti. 8e aceea interpretarea va fi restrictiva ! numai in caul executarii obligatiei de restituire prin echivalent la scadenta stabilita in
contract sau de instanta.
2n ca de intariere imprumutatul datoreaa daune-interese compensatorii (de la data pronuntarii hotararii) si daune-intrese
moratorii (de la data cererii prin "udecata a imprumutului).
O3#i$atii#e i%,ru%utatoru#ui > in principiu nu are nici una poitiva, cheltuielile de conservare fiind in sarcina imprumutatului.
IMPRUMUTUL CU DO/ANDA
Notiune imprumutatorul pretinde de la imprumutat, pe langa obligatia de restituire, o prestatie oarecare
in schimbul transferarii proprietatii lucrului imprumutat. Prestatia de regula o suma de bani (dobanda).
'ontractul are un obiect dublu ! lucrul (capital) si dobanda.
Lucru# i%,ru%utat ! in caul imprumutului in bani, la scadenta trebuie restituita suma indiferent de scaderea sau sporirea valorii
banilor, cu exceptia caului cand prin acte normative speciale se dispune altfel.
Do3an!a - nu poate depasi dobanda legala ! de 5P pe an (potrivit decretului 4**;*:%.).
?bligatia de a plati una mai mare ! nula de drept iar creditorul pierde dreptul si la cea legala pe langa aplicarea sanctiunilor penale.
8obanile incasate in contra legii ! revin statului.
8obanda se calculeaa numai asupra capitalului, anatocismul interis.
2nterisa si perceperea anticipata a dobanilor.
,t ca imprumutul sa fie cu dobanda ! trebuie claua in acest sens, dobanda necurgand de drept.
8aca imprumutatul plateste dobani fara sa fi fost stipulate sau unele mai mari ! nu le poate repeti si nici imputa asupra
capitalului, decat in sit cand dovedeste ca a fost in eroare.
8obanile ! in lipsa unor termene stabilite ! se platesc lunar.
$ovada platii dobanzilor ! potrivit dreptului comun, inclusiv prin preumtia absoluta de liberare a debitorului reultand din
remiterea voluntara a titlului (original sau a copiei legaliate).
3egul/ speciala in '. civ. ! daca imprumutatorul elibereaa o chitanta de primire a capitalului fara a face mentiune de dobani ! se
considera platite (preumtie absoluta) ! art. *%:&.
,reumtia se aplica si in ca de plata partiala, cu preciarile:
- daca chitanta s-a dat pt plata partiala a capitalului datorat ! preumata plata dobanii aferente acestuia
- chitanta eliberata pt primirea unei parti din datorie(capital si dobanile aferente) ! se aplica regulile imputatiei platii, suma
platita se imputa cu intaietate asupra dobanilor.
Re$u#i ",ecia#e ,ri(in! ra",un!erea i%,ru%utatu#ui ,entru nere",ectarea o3#i$atii#or in ca0u# i%,ru%uturi#or 3ane"ti !
se aplica dreptul comun din materia raspunderii contractuale cu particularitatile:
- daunele moratorii - echvalente cu dobanda legala
- creditorul nu e obligat sa dovedeasca paguba suferita
- punerea in intariere a debitotrului se poate face numai printr-o cerere de chemare in "udecata, nu si prin notificare
,reciari in legatura cu punerea in intariere numai prin cerere de chemare in "udecata:
- dobanda moratorie nu poate fi ceruta decat pentru suma restanta de la data introducerii actiunii (chiar daca pana in acel
moment s-a platit cu intariere)
- pt a face sa curga dobanda moratorie trebuie ca ea sa fi fost expres solicitata in actiune
- in caul imprumutului banesc cu dobanda ea se acorda nu numai de la data cererii de chemare in "udecata ci si pt trecut,
intrucat repreinta fructe civile si nu daune-interese pt neexecutarea unei obligatii banesti
$*
- se aplica numai in caul neexecutarii obligatiilor banesti contractuale. 2n materia raspunderii civile delictuale ! debitorul este
pus de drept in intariere
- in ca de plata nedatorata accipiensul de rea-credinta datoreaa dobani din iua platii si nu de la data ramanerii definitive a
hotararii. 'el de buna-credinta ! de la data intentarii actiuniii in restituire (de la care nu mai e de buna-credinta).
Pre"cri,tia !re,tu#ui #a actiune ,entru ,#ata !o3an0i#or ! dreptul la actiune pt plata dobanilor se stinge pt fiecare din
prestatiile succesive printr-o prescriptie deosebita (art. *$ 8ecretul nr. *56;*:%=), termenul calculandu-se de la data exigibilitatii fiecarei
rate de dobanda.
@u se aplica accesorium sequitur principale pt ca dreptul la dobani nu se naste odata cu dreptul la creanta principala
momentul inceperii cursului nu e legat de inceputul prescriptiei dreptului la actiune privind pretentia principala.
2ndependenta creantei avand ca obiect dobanile ! are caracter relativ !daca creanta principala s-a stins prin prescriptie se stinge si
dreptul la dobanile conventionale pt perioada pana la stingerea datoriei principale, chiar daca nu se implinise pt ele termenul.
(ceste reguli se aplica atat in privinta dobanilor cu natura "uridica a fructelor civile cat si a celor moratorii. ,t cele moratorii ! la
scadenta fiecarei rate de dobanda incepe curgerea termenului de prescriptie a dreptului de a cere executarea silita.
Stingerea imprumutului de consumatie
Prin ,#ata ! facuta la termenul prevaut in contract sau stabilit prin hotarare "udecatoreasca sau facuta de imprumutat de
bunavoie.
8aca termenul a fost stabilit in interesul ambelor parti ! imprumutatul poate plati inainte cu consimtamantul creditorului.
2n caul celui cu dobanda se preuma ca termenul e in interesul ambelor parti.
A#te %o!uri !e "tin$ere ! potrivit dreptului comun prin:
- remiterea de datorie
- confuiunea
- darea in plata
- compensatia avand ca obiect lucruri fungibile
2n ca de moarte a oricareia dintre parti ! drepturile si obligatiile reultand din imprumut se transmit mostenitorilor potrivit
regulilor generale.
Aermenul restituirii poate fi stabilit in contract in raport de moartea uneia din parti.
3eilierea inainte de scadenta ! pt neexecutare ! poate fi admisa daca imprumutatul in afara obligatiei de restituire isi asuma si
obligatii pe care nu le respecta.
IMPRUMUTUL DE AOLOSINTA 1COMODATUL2
Notiune "i caractere uri!ice ! contract prin care o persoana (comodant) remite spre folosinta temporara unei alte persoane
(comodatar) un lucru, cu obligatia pentru aceasta din urma de a-l restitui in natura, in individualitatea sa. (art. *%5&).
E contract real ! pt incheierea lui sunt necesare:
- realiarea acordului de vointa
- predarea lucrului (traditiunea)
'ontract esentialmente gratuit. (ltfel ar fi locatiune de lucruri.
'ontract unilateral ! naste obligatii numai pt comodatar.
O3iect > numai lucruri nefungibile (individual determinate), deoarece urmeaa a fi restituite in natura, in individualitatea lor.
- orice lucru ! mobil sau imobil ! in masura in care imprumutarea nu e interisa de lege sau permisa doar in anumite conditii.
Ex. >unurile proprietate publica ! interisa alienarea iar concesionarea ! in anumite conditii.
Dre,tu# tran"%i" - in temeiul contractului ! dobanditorul dobandeste dreptul de folosinta, simplu detentor precar, obligat la
inapoierea lucrului (art. *%5& ).
Ca,acitatea ,arti#or ! capacitatea pt a incheia acte de administrare. 'omodantul poate sa nu aiba calitatea de proprietar.
'omodatarul nu poate imprumuta lucrul, caci il detine numai pt folosinta proprie (art. *%5&), daca partile nu s-au inteles altfel.
Do(a!a contractu#ui ! conform regulilor generale (art. **:* si urm) fiind suficient ca inscrisul sub semnatura privata cerut ad
probationem dac valoarea depaseste $%&lei sa fie redactat intr-un singur ex.
@u se aplica nici dispoitiile ref la Qbun si aprobat1.
Daptul material al predarii lucrului ! prin orice mi"loc de proba.
E4ecte#e contractu#ui !e co%o!at
I. O3#i$atii#e co%o!ataru#ui
Con"er(area #ucru#ui > ca un bun proprietar (art. *%5.) si chiar mai bine decat de lucrurile sale, pe care este obligat sa le
sacrifice, la nevoie, in vederea conservarii lucrului imprumutat, intrucat contractul e incheiat in interesul sau.
Ao#o"irea #ucru#ui ,otri(it !e"tinatiei ! sub sanctiunea de a plati daune interese si de a suporta riscul pieirii fortuite si reilierea
contractului.
Su,ortarea c:e#tuie#i#or !e 4o#o"inta ! neavand dreptul sa ceara restituirea acestora care sunt un accesoriu al folosintei.
Re"tituirea #ucru#ui ! principala obligatie (art. *%5&).
'omodatarul nu poate oferi, iar comodantul nu poate cere echivalentul in bani, daca restituirea in natura este posibila.
'hiar daca lucrul s-a deteriorat din culpa comodatarului ! el este obligat sa-l repare si sa-l restituie.
Ec:i(a#ent ! numai in ipotea 0imposibilitatii de executare a repararii in natura1
- daca ambele parti opteaa in acest sens
$$
- comodatarul dovedeste ca executarea in natura nu-i mai foloseste.
Gucrul imprumutat este producator de fructe si partile nu au convenit altfel ! comodatarul este obligat sa le restituie odata cu
lucrul, avand insa dreptul la restituirea cheltuielilor facute cu producerea lor.
'omodatarul nu poate retine lucrul in compensatie ! cele doua datorii neavand de obiect lucruri fungibile de aceeasi specie.
'omodatarul are insa drept de retentie pana la plata cheltuielilor extraordinare, necesar si urgente facute pt conservarea lucrului si
a despagubirilor pt viciile lucrului.
8reptul de retentie poate fi exercitat doar pt garantarea creantelor nascute in legatura cu lucrul imprumutat.
,e aceasta perioada nu mai poate folosi lucrul, intrucat retentia nu confera drept de folosinta.
(ctiunile pe care le are comodantul in caul cand comodatarul refu fara temei restituirea lucrului:
- actiune reala in revendicare
- actiune personala care deriva din contract. Ea este insa supusa prescriptiei si nu poate fi intentata imp tertilor care detin lucrul
imprumutat.
Sca!enta o3#i$atiei !e re"tituire ! restituirea nu se poate cere inainte de implinirea termenului stipulat sau inainte de a se fi
indestulat trebuinta comodatarului ce s-a avut in vedere la incheierea contractului.
8aca lucrul este de folosinta permanenta, si nu s-a prevaut un termen ! instanta.
3estituirea lucrului nu poate depinde exclusiv de vointa comodantului daca posibilitatea denuntarii unilaterale nu a fost prevauta
in contract.
'egula derogatorie ! inainte de implinirea termenului ! instanta poate obliga la restituire daca comodantul cade intr-o mare si
neprevauta trebuinta.
Pre"cri,tia actiunii in re"tituire ! inceputul cursului ! in fctie de scadenta obligatiei de restituire.
Aermenul general de prescriptie ! curge de la expirarea termenului convenit sau de la dat indestulariiR
2n caul lucrului de folosinta permanenta cand nu e prevaut un termen ! de la dat incheierii contractului iar prescriptia dreptului
de a cere executare silita ! de la data ramanerii definitive a hotararii, sau de la data implinirii termenului stabilit de instanta.
Ra",un!erea co%o!ataru#ui - pt deteriorarea sau pieirea ! in tot sau in parte ! a lucrului, daca nu dovedeste ca pieirea s-a
produs fortuit sau ca deteriorarea este consecinta folosirii potrivit destinatiei si fara nici o culpa din partea sa (art. *%5= si art. *&=$-*&=4).
)arcina probei incumba comodatarului.
'omodatarul raspunde si pt deteriorarea produsa de catre cel caruia 2 l-a incredintat, cu orice titlu.
2n ca de pluralitate de comodatari ! raspund solidar.
'omodatarul are actiune in regres impotriva tertului, in baa raportului "uridic cu acesta.
'omodantul impotriva tertului:
! pe calea actiunii oblice, subrogandu-se in drepturile comodatarului.
- actiune delictuala ! in calitate de proprietar al lucrului
2n ca de pieire, evaluarea se face dupa pronuntarea hotararii ! a.i. comodantul sa-si poata procura un lucru identic cu cel
imprumutat.
Su,ortarea ri"curi#or !e catre co%o!atar ! in general ele sunt suportate de comodant in calitate de proprietar ! totusi uneori le
suporta comodatarul !daca:
- intrebuinteaa lucrul contrar destinatiei determinata prin natura lui sau prin conventie
- prelungeste foosinta dupa scadenta si nu dovedeste ca lucrul ar fi pierit si la comodant
- ar fi putut salva lucrul imprumutat inlocuindu-l cu un bun al sau
- ambele lucruri fiind in pericol a salvat doar bunul sau, indiferent de valoarea celor doua bunuri
- lucrul a fost evaluat in momentul contractarii
(ceste dispoitii sunt insa supletive.
P#ura#itatea !e co%o!atari ! raspund solidar fata de comodant pt executarea obligatiilor
E solidaritate legala pasiva.
,oate fi inlaturata, in tot sau in parte, printr-o claua expresa contrara.
O3#i$atii#e co%o!antu#ui
Re$u#a ! comodatul nu creeaa obligatii decat in sarcina comodatarului ! contract unilateral. 2n cursul executarii lui se pot naste
unele obligatii pt comodant.
Re"tituirea c:e#tuie#i#or !e con"er(are ! cele facute in vederea conservarii lucrului, cheltuieli cu caracter extraordinar, necesar si
foarte urgent (art. *%6.). Be naste din gestiune intereselo altuia, sau din imbogatirea fara "usta caua.
'omodatarul poate cere ! pe acelasi temei ! restituirea cheltuielilor cu producerea fructelor.
P#ata !e",a$u3iri#or ! pt daunele provocate de viciile lucrului daca el avea cunostinta de ele si nu le-a adus la cunostinta comodatarului
(art. *%6%).
Este delictuala (pt dol sau culpa grava) ! sarcina probei ! a comodatarului.
- pt stan"enirea comodatarului in folosirea lucrului de catre tertul caruia 2-a transmis dreptul de proprietate ! pe teren delictual
in baa art. ::=-:::.
Stingerea efectelor comodatului
Prin re"tituirea #ucru#ui > in stare corespunatoare, la termenul prevaut in contract sau dupa satisfacerea trebuintelor
comodatarului sau termenul stabilit da instanta
,oate restitui si inainte descadenta ! daca prin contract nu s-a prevaut altfel.
Prin re0i#iere ! in ca de nerespectare a obligatiilor de catre comodata, se poate cere, conform regulilor generale, desi contractul e
unilateral si partile nu au stipulat un pact comisoriu expres.
$4
Prin %oartea co%o!ataru#ui ! daca contractul a fost incheiat in privinta comodatarului ! tinandu-se seama de persoana lui !
mostenitorii sunt obligati sa restituie imediat bunul, chiar daca in contract s-a prevaut un termen ulterior (art. *%54).
CONTRACTUL DE DEPOZIT
Notiunea8 caractere#e uri!ice "i 4e#uri#e contractu#ui !e !e,o0it
Notiune ! contract prin care o persoana (deponent) incredinteaa un lucru altei persoane (depoitar) care se obliga sa-l pastree pe
o perioada determinata sau nedeterminata si sa-l restituie la cerere (art. *%:*).
)copul principal ! depoitarea lucrului in vederea restituirii in natura deponentului.
Caractere uri!ice:
- contract real
- cu titlu gratuit sau oneros
- unilateral sau sinalagmatic
- netranslativ de proprietate (in principiu)
'eal ! se formeaa numai in momentul predarii lucrului; totusi mai e necesar si acordul de vointa in sensul incheierii lui.
!u titlu gratuit sau cu titlu oneros ! dispoitia art. *%:4 alin. * (depoitul esentialmente gratuit) este eronata si contraisa de art.
*5&& pct. $ .
"epoitul este gratuit prin natura sa si nu prin esenta sa.
!ontract unilateral - cel cu titlu gratuit, chiar daca ulterior se nasc unele obligatii in sarcina celeilalte parti.
"epoitul cu titlu oneros este sinalagmatic.
"epoitul este un contract creator de raporturi de obligatii intre parti.
Ae#uri#e contractu#ui !e !e,o0it ! '. civ. ! distinge $ feluri:
- depoit propriu-is (este in toate caurile conventional, are ca obiect numai lucruri mobile nelitigioase). Cariante:
a) depoitul necesar
b) depoitul neregulat
- sechestru (are ca obiect bunuri litigioase, si poate fi nu numai conventional ci si "udiciar)
De,o0itu# o3i"nuit 1(o#untar2
O3iectu# contractu#ui - doar lucruri mobile (art. *%:4 alin. *)
(cestea trebuie sa fie corporale (datorita traditiunii).
8ar pot fi obiect si creantele constatate printr-un titlu la purtator asimilate lucrurilor mobile corporale.
>un individual determinat (deoarece trenuie restituit insusi lucrul depoitat).
Ca,acitatea ,arti#or&
De,onentu# > sa aiba capacitatea de a incheia acte de administrare
De,o0itaru# ! sa aiba capacitatea de a face acte de dispoitie.
@ulitatea relativa pt incapacitate poate fi invocata numai de partea incapabila.
'odul civil ! reglementeaa in mod special ipotea depoitului facut de o persoana capabila catre una incapabila ! cand
deponentul poate cere restituirea bunului cat timp se afla in mainile depoitarului incapabil, altfel avand actiune (de in rem verso) numai in
masura imbogatirii depoitarului incapabil.
'odul civil ! art. *%:5 ! inopoabilitatea depoitului fata de proprietarul lucrului care n-a consimtit la incheierea contractului.
Do(a!a contractu#ui ! depoitul sa fie constatat printr-un inscris (art. *%:6), forma scrisa ceruta ad probationem, indiferent de
valoarea contractului.
,roba contractului poate fi facuta si cu martori sau preumtii daca exista un inceput de dovada scrisa sau a fost imposibilitate de a
procura sau conserva dovada scrisa.
8aca depoitarul recunoscand depoitul pretinde ca a restituit ! actiunea respinsa (in lipsa de alte probe) ! marturisirea fiind
indiviibila.
3emiterea lucrului - fapt "uridic ! poate fi probata prin orice mi"loc.
Natura uri!ica a !e,o0itu#ui o3i"nuit "i !e#i%itarea #ui 4ata !e a#te contracte ! il caracterieaa scopul principal: pastrarea si
conservarea lucrului de catre depoitar prin care se deosebeste de:
- obligatia de pastrare si conservare a vanatorului cand bunul nu se preda cu ocaia incheierii contractului
- obligatia de pastrare si conservare a cumparatorului in caul vanarii pe incercate
obligatia fiind una accesorie.
8epoitul cu titlu oneros se aseamana cu antrepria cand depoitarul efectueaa anumite lucrari in vederea conservarii lucrului !
calificaera tot in functie de continutul principal: pastrarea lucrului ! fata de efectuarea lucrarii.
8elimitarea fata de locatiune ! calificarea in functie de scopul principal al contractului ! e locatiune daca nu se asuma obligatia de
pastrare si conservare.
E4ecte#e contractu#ui !e !e,o0it o3i"nuit 1(o#untar2
Preci0ari ,rea#a3i#e ! potrivit '. civ. 'ulpa debitorului contractual este preumata in toate caurile ("uris tantum) acesta fiind
tinut sa dovedeasca - pt a fi exonerat ! interventia unei caue straine care nu-i poate fi imputata.
deponentul nu e obligat sa dovedeasca ca depoitarul nu s-a comportat cu diligenta si prudenta la care era tinut ! asa cum
considera unii autori care pornesc de la calificarea obligatiei depoitarului in obligatie de mi"loace.
Obligatiile depozitarului
O3#i$atia !e ,a"trare > cu aceeasi gri"a ca de propriul sau lucru(art. *%::).
'ulpa debitorului se apreciaa in concret ! prin derogare de la regulile generale ! in functie de gri"a depusa in conservarea
propriilor lucruri.
$.
@u se poate pretinde mai mare gri"a decat pt propriile lucruri.
'auri in care culpa se apreciaa dupa tipul abstract al omului prudent si diligent:
- cand initiativa contractului a fost luata de depoitar
- cand depoitul este cu plata
- cand depoitul s-a facut in interesul depoitarului
- daca s-a stipulat expres in contract ca depoitarul sa raspunda pt orice culpa )regulile ref la raspundere fiind supletive).
8epoitarul nu raspunde niciodata de stricaciunile provenite din forta ma"ora, afara de caul cand a fost pus in intariere pt
restituirea lucrului.
Dorta ma"ora ! sens larg - caua straina neimputabila, inclusiv caul fortuit.
Btricaciuni ! deteriorarea dar si orice pieire fortuita ! totala sau partiala a lucrului.
'lauele de agravare a raspunderii in materie de depoit ! au validitate si dincolo de ipotea culpei depoitarului (regulile
raspunderii contractuale sunt supletive).
?bligatia de pastrare nu-l indreptatescte la folosirea lucrului ! in ca contrar plateste daune interese.
Ga fel, nu poate consuma nici fructele.
O3#i$atia !e re"tituire ! lucrul depoitat, in natura, impreuna cu fructele pe care le-a perceput, nu insa si cu cele pe care le putea
percepe dar n-a facut-o.
3iscul pieirii sau degradarii fortuite este in sarcina deponemtului ! restituirea in natura deci se face in starea in care se gaseste
lucrul la momentul restituirii.
2n ca de pieire fortuita sau pt care se poate anga"a raspunderea altei persoane ! depoitarul ! trbuie sa-i predea deponentului
indemniatia de asigurare primita de la asigurator sau orice alt lucru primit drept despagubiri sau sa-2 cedee actiune impotriva tertului.
,t nerespectarea obligatiei de restituire ! depoitarul ! daune interese pt repararea tuturor pre"udiciilor suferite de deponent,
avandu-se in vedere pt stabilirea lor valoarea restituirii prin echivalent (valoarea din momentul pronuntarii hotararii) .
8aca depoitarul refua fara temei sa restituie ! executare silita in natura.
2n ca de moarte a depoitarului ! obligatia se transmite asupra mostenitorilor. 8E3?H(3E: daca mostenitorii vand lucrul cu
buna credinta, restituie doar pretul primit sau daca inca nu l-au primit ! cedeaa actiunile lor contra cumparatorului.
!reditorul obligatiei de restituire ! deponentul, mandatarul sau persoana indicata de deponent.
8aca lucrul a fost furat si descopera cine e adevaratul proprietar ! obligat sa-l anunte sa-si valorifice intr-un termen determinat
drepturile ! daca nu le valorifica ! eliberat de obligatiepreda lucrul in mainile persoanei de la care il primise (art. *5*&).
Ga fel cand lucrul a fost pierdut.
Eoartea deponentului ! mostenitorilor, chiar daca deponentul l-a autoriat sa restituie altei persoane, in ipotea mortii sale (claua
lovita de nulitate absoluta ! contrara dispoitiilor exprese ale legii).
8eponentul ! incapabil - restituire ! repreentantului sau legal
8aca depoitul a fost facut de repreentantul legal dar intre timp functia sa a incetat ! repreentatului sau noului repreentant.
*ocul restituirii + la locul unde se afla lucrul depoitat (daca nu se prevede altfel cand cheltuielile de transport in sarcina
deponentului).
Termenul restituirii ! deponentul o poate cere oricand, chiar daca s-a stipulat un termen.
Aermenul ! se considera in folosul deponentului.
8aca e si in folosul depoitarului ! are dreptul la remuneratia stipulata sau la daune-interese pt pre"udiciul cauat.
8epoitarul poate refua restituirea:
- daca a fost instiintat pe cale legala ca s-au facut forme de urmarire (poprire sau sechestru "udiciar)
- exista opoitia la restituire din partea unei perSsoane care se pretinde proprietar.
El e obligat sa pastree lucrul si sa-l restituie, sa-l consemnee sau sa-l vanda prin licitatie publica in functioe de hotararea instantei.
- daca dovedeste ca e proprietarul lui.
$ctiuni in restituire ! la alegere:
- actiune personala ! din contractul de depoit (ex contractu) ! supusa prescriptiei extinctive ! termenul general care curge de la
data implinirii termenului prevaut in contract sau de la data nasterii dreptului la actiune(acela al incheierii contractului)
- actiune in revendicare !in calitate de proprietar.
O3#i$atii#e !e,onentu#ui
O3#i$atii e5tracontractua#e > depoitul cu titlu gratuit nu da nastere decat la obligatii pt depoitar.
8aca insa depoitarul a facut cheltuieli pt pastrarea lucrului sau a suferit pagube cauate de lucru ! sumele trebuie restituite de
deponent.
P#ata re%uneratiei ! daca partile au convenit astfel
Ri!icarea #ucru#ui ! la termenul stabilit sau, in lipsa, la cel stabilit de instanta la cererea depoitarului, sub sanctiune platii
daunelor-interese.
,t nerespectare ! depoitarul nu poate vinde lucrul.
,t a fi liberat de obligatie ! poate face oferta reala urmata de consemnatie.
Dre,tu# !e retentie a# !e,o0itaru#ui ! garanteaa executarea obligatiilor deponentului. ,revaut expres de lege.
Este debitum cum re iunctum- deci poate refua restituirea pana la plata integrala a sumelor la care are dreptul.
,u poate retine lucrul in compensatie.
$%
DEPOZI!" NE#ES$R
'otiune si domeniu de aplicare % cand deponentul, fiind sub amenintarea unei intamplari neprevaute si care repreinta un
pericol real ori alte evenimente de forta ma%ora + este nevoit sa incredintee lucrul sau altei persoane, fara a avea
posibilitatea sa aleaga liber persoana depoitarului si sa intocmeasca un inscris constatator al contractului.
&orta ma"ora % sens larg# incluzand si cazul !ortuit# ebvenimetele !iind prevazute in Cod e5e%,#i $ratia.
$ovada contractului % dat fiind caracterul necesar - se poate dovedi prin martori si orice alt mi%loc de proba admis de lege,
indiferent de valoare.
-n rest - regulile de la depoitul obisnuit (art. ./00).
De,o0itu# a"i%i#at ce#ui nece"ar ! depoitul bunurilor aduse de calatori in unitati hoteliere.
Este un accesoriu al contractului hotelier, al contractului de turism sau al altor raporturi "uridice.
Aotusi se impune reglementarea separat datorita:
- intereselor generale care reclama un regim "uridic unitar in acest domeniu, regimul contractului principal putand fi diferit de la
ca la ca si guvernat de conventia partilor
- regulilor de dovad - calatorul lipsit de posibilitatea preconstituirii unei probe scrise
- necesitatii unor reguli mai severe care sa guvernee responsibilitatea hotelierului.
8omeniu de aplicare ! 'odul civil ! hoteluri si hanuri 8(3 se aplica si in caul:
- camerelor din statiune balneoclimaterice, din case de odihna sau de turism
- imbracamintii depuse de bolnavi la magaia spitalului
- lucrurilor depuse la garderoba in caul restaurantelor, altor unitati de alimentatie publica, localuri de spectacole, unitati ale
cooperatiei mestesugaresti, stranduri.
@u se aplica pt inchirierea sau subinchirierea de locuinte.
"ovada ! cu orice mi"loc de proba indiferent de valoare.
'alatorul trebuie sa dovedeasca:
faptul aducerii bunurilor
ca au fost degradate sau furate acolo
valoarea lor
Caloarea bunurilor ! nu trebuie sa fie bunuri cu valoare deosebita care ar fi trebuit depoitate in conditii speciale.
'aspunderea depoitarului ! este apreciata cu mai multa severitate ! intrcat depoitul asimila este cu plata.
3aspunde pt orice culpa (culpa levis in abstracto).
3aspunde si de stricaciunea cauata de strainii care au frecventat localul.
Este exonerat in acest ca doar daca dovedeste ca s-a comis 0cu mana inarmata sau in alt fel, cu forta ma"ora1.
Dorta ma"ora are aici sensul propriu-is.
,t lucrurie uitate in hotel ! raspunderea cu mai putina rigoare
8aca a lasat dupa plecare lucruri in gri"a administratiei ! regulile de la depoitul obisnuit.
'lauele prin care s-ar limita raspunderea trebuie sa fie acceptate expres de calator si dovedite de depoitar potrivit regulilor
generale de la depoitul obisnuit.
$()*+I,-. '(/(0-.1,
$epozitul neregulat in dreptul comun
Notiune8 o3iect "i e4ecte ! caracteriat prin faptul ca are ca obiect lucruri 4un$i3i#e si con"u%,ti3i#e, care nu trebuie sa fie
restituite in individualitatea lor, ci prin alte lucruri asemanatoare.
8epoitarul devine astfel proprietarul lor - poate folosi, culege fructele si dispune de ele, dar in calitate de proprietar suporta si
riscul pieirii sau degradarii fortuite.
Ga cerere, el este obligat sa restituie lucruri de acelasi gen, aceeasi cantitate si calitate, inclusiv fructele percepute, deponentul fiind
titularul unei creante.
8epoitarul nu poate invoca in compensatie creanta pe care o are impotriva deponentului chiar daca acasta ar avea ca obiect
lucruri fungibile de aceeasi specie. (art. **.6 pct $)
@u are nici drept de retentie.
8eponentul trebuie sa fie proprietarul lucrurilor sau sa fi actionat cu imputernicire din partea proprietarului ! pt ca e translativ de
proprietate.
2n ca contrar ! proprietarul poate revendica bunurile ! deopitarul de buna credinta poate invoca exceptia din art. *:&: '. civ, el
fiind si posesor nu numai proprietar.
8epoitul de bani ! depoitarul trebuie sa restituie suma indiferent de scaderea sau sporirea valorii banilor. Ga plata dobanilor !
pus doar daca a fost pus in intariere printr-o actiune in "ustitie.
Do(a!a caracteru#ui nere$u#at a# !e,o0itu#ui ! trebuie facuta de cel care invoca acest caracter al depoitului.
Be admit orice mi"loace de proba, inclusiv preuntia reultand din profesia depoitarului.
De#i%itare 4ata !e i%,ru%utu# !e con"u%atie ! exista puternice asemanari:
- primitorul devine proprietar
- nu e obligat sa restituie lucrurile in individualitatea lor
8elimitarea in functie de scopul principal urmarit:
- pastrarea lucrurilor in interesul deponentului
- facerea unui serviciu pt cel imprumutat
$5
criteriu suplimentar: stipularea sau nu a unui termen de restituire:
- da ! "uris tantum ! imprumut
- nu ! "uris tantum ! depoit.
Be pot administra orice probe admise de lege, fiind o chestiune de fapt.
CONTRACTUL DE MANDAT
Man!atu# cu re,re0entare
Notiune ! contract prin care o persoana (mandatar) se obliga sa incheie acte "uridice pe seama unei alte persoane (mandant) care ii
da aceasta imputernicire si pe care o repreinta (art. *%4$ ).
Deo"e3irea intre %an!at "i a#te contracte inru!ite !
Eandatul este in principiu cu titlu gratuit dar legea nu interice ca mandatarul sa fie remunerat se aseamana cu contractul de
munca si cu cel de antrepria. Prici,a#a !eo"e3ire ! mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte %uridice si este repreentantul
mandantului. 'elelalte contracte au ca obiect acte materiale si nu exista calitatea de repreentant.
Aor%a %an!atu#ui ! de regula un contract consensual ! ia nastere prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi supus unei
forme speciale.
Este constatat de regula printr-un inscris ! procura (imputernicire).
,rocura ! ca negotium ! act "uridic unilateralexprimand vointa mandantului
'a instrumentum- inscrisul in care se enumera actele "uridice ce urmeaa sa fie indeplinite de mandatar
2nscrisul se redacteaa pt ca tertii sa poata verifica puterile conferite mandatarului si limitele in care el poate contracta.
8aca actul "uridic la care participa mandatarul urmeaa sa fie incheiat in forma autentica ! si procura trebuie sa aiba aceasta forma
pt ca mandatul formeaa un tot indiviibil cu actul in vederea caruia a fost dat.
,reciari:
- procura trebuie sa fie autentica atunci cand legea prevede aceasta forma pt validitatea actului "uridic ce urmeaa sa fie incheiat
prin mandatar. @u si atunci cand actul e incheiat in f aut fara ca legea s-o ceara.
- pt anumite operatii "uridice legea prevede necesitatea unei procuri autentice indiferent de forma actului "uridic ce urmeaa sa
fie incheiat
'and mandatul ! contract consensual ! consimtamantul ! expres sau tacit.
Eandatul tacit din acele impre"urari de fapt care fac neindoielnica intentia partilor
?ferta de mandat special trebuie sa fie in toate caurile expresa.
(cceptarea insa poate fi tacita in toate caurile.
B Eandatul tacit nu trebuie confundat cu cel aparent.
Do(a!a %an!atu#ui ! acceptarea mandatului se dovedeste prin executarea lui.
?ferta de mandat si acceptarea mandatului neexecutat pun probleme.
*.Eandatul este expres si legea speciala nu prevede altfel ! regulile dreptului comun, atat intre parti cat si de catre tertul care
contracteaa cu mandatarul ! intrucat validitatea contractului pe care il incheie depinde de existenta mandatului formand un tot unitar cu
acesta.
8aca actul ! valoare mai mare de $%& leiR
Dormalitatea 0bun si aprobat1 nu trebuie indeplinita intrucat mandatul nu are ca obiect plata unor sume de bani sau de o catime
oarecare de lucruri .
8aca mandatul este cu titlu oneros, contract sinalagmatic, regula multiplului exemplar nu se impune in privinta procurii care de
fapt doar constata oferta de mandat.
$.Eandatul tacit ! dovada prin orice mi"loc de proba admis de lege, indiferent de valoarea actului "uridic incheiat sau care urmeaa
sa fie incheiat.
"aca incheierea lui nu poate fi dovedita + raporturile dintre parti se reolva potrivit regulilor gestiunii de afaceri sau imbogatirea
fara %usta caua.
Ca,acitatea ,arti#or.
Eandantul ! capabil de a contracta el insusi actul de a carui indeplinire il insarcineaa pe mandatar
Eandatarul ! capacitate deplina de exercitiu. 8oar trimisul (nuncius) poate fi o persoana lipsita de capacitate de exercitiu.
<n contract de mandat incheiat cu un incapabil sau cu capacitate de exercitiu restransa ! nu poate fi recunoscut valabil.
O3iectu# "i intin!erea %an!atu#ui.
Obiectul % determinat
- posibil
- licit
Eandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte "uridice. (ctele materiale pot avea doar caracter accesoriu.
Acte#e uri!ice cu caracter "trict ,er"ona# nu ,ot 4i 4acute ,rin %an!atar.
Intin!erea %an!atu#ui > ",ecia# > pt o singura operatie "uridica(procuratio unicus rei)
- $enera# > imputernicirea de a se ocupa de toate treburile mandantului (procuratio omnium bonorum)
,t actele de dispoitie se cere un mandat special (care sa indice natura operatiei si obiectul ei).
(ctele de conservare sau administrare ! mandat general.
Die ca e special sau general mandatarul trebuie sa se incadree in limitele imputernicirii primite.
(ctul cu sine insusi si dubla repreentare (autocontractul). Eandatul in interes comun.
'and mandantul incheie actul "uridic care formeaa obiectul mandatului cu sine insusi sau cu o terta persoana pe care tot el o repreinta !
pericolul negli"arii intereselor mandantului, sau al unuia dintre mandanti.
$6
8aca mandantii sunt in cunostinta de caua si convin ! pericolul nu exista.
2n ca contrar ! desi '. civ. nu contine o regula generala si expresa in aceasta privinta ! mandatarul poate cere anularea actului pt
dol prin reticenta.
(ctul cu sine insusi si dubla repreentare nu trebuie confundate cu mandatul in interes comun (procuratio in rem suam). @u se
pune problema nulitatii ! mandatarul contractand cu un tert pe care nu-l repreinta, doar ca este si el interesat in incheierea actului care
formeaa obiectul mandatului.
@u se confunda acesta cu mandatul remunerat. (interesul lui reida aici in contractul de mandat care il indreptateste la plata).
(!ectele contractului de mandat
E4ecte intre ,arti
*bligatiile mandatarului
In!e,#inirea %an!atu#ui ! principala obligatie (art. *%4:), altfel raspunand pt dol dar si de culpa simpla chiar daca a executat
dar necorespunator.
'aspunderea nu este anga%ata daca, cu toate diligentele depuse, nu poate incheia actul.
8iligenta este apreciata cu mai putina riguroitate daca este mandat cu titlu gratuit. !ulpa este apreciata in concret (culpa levis in
concreto) si nu in abstract (culpa levis in abstracto) ! tipul omului prudent si diligent ! bonus pater familias.
'onditiile raspunderii pot fi modificate prin conventie.
O3#i$atia !e a !a "ocotea#a ! sa dea in primire tot ce i s-a predat in puterea mandatului, chiar daca acestea nu s-ar cuveni
mandantului, deoarece tertul pagubit va cere, daca e caul, restituirea platii nedatorate de la mandant.
Bumele de bani cuvenite mandantulu si intrebuintate de mandatar in folosul sau sunt producatoare de dobani din iua
intrebuintarii, fara a fi necesara punerea in intariere. 'ele neintrebuintate ! poarta dobani doar din iua cand au fost cerute de mandant.
8eci ! derogare de la art. .1(( alin. $ ! pt ca punerea in intariere se face printr-o simpla notificare.
8reptul la actiune al mandantului pt restituirea sumelor incepe sa curga de la data incetarii contractului fie prin executarea lui fie
prin alte moduriR (expirarea termenului suspensiv prevaut in contract).
O3#i$atii re0u#tan! !in "u3"tituirea unei terte ,er"oane ! in principiu executarea este personala. ,rin contract se poate prvedea
dreptul mandatarului de a-si substitui o terta persoana, trecandu-i parte sau toate drepturile conferite de mandat.
Eandatarul raspunde in caurile:
- a efectuat substituirea fara a avea acest drept
- a fost autoriat sa se substituie si a trecut puterile unei persoane cunoscuta ca incapabila (nedestoinica) sau de insolvabilitate
notorie - culpa in eligendo
Eandantul are o actiune directa contra substituitului in schimb acesta poate actiona numai pe calea actiunii indirecte, in lipsa unei
dispoitii exprese a legii.
2n raporturile dintre mandatar si persoana substituita se aplica regulile mandatului.
P#ura#itatea %an!atari#or ! imputernicirea data printr-un singur mandat mai multor mandatari nu exista solidaritate intre ei decat
daca s-a stipulat in mod expres. Diecare poate executa mandatul singur, in lipsa de stipulatie contrara.
2bligatiile mandantului
De0!aunarea %an!ataru#ui ! obligat sa restituie toate sumele cheltuite cu ocaia executarii mandatului.
@u poate refua si nici cere reducerea daca mandatarului nu i se poate imputa nici o culpa.
Eandantul ! plateste si dobani la sumele avansate de mandatar, care curg din iua platii, fara punere in intariere.
Eandantul suporta si pierderile suferite de mandatar cu ocaia indeplinirii mandatuluidac nu 2 se poate imputa o culpa.
P#ata re%uneratiei ! pt mandatul cu titlu oneros, cand va plati chiar daca operatia in vederea careia a fost conferit nu a putut fi
efectuata.
8oar culpa poate scuti de plata.
So#i!aritatea %an!anti#or ! mai multe persoane au numit pt o operatie comuna un mandatar fiecare dintre ei este raspunatoare
solidar pt efectele mandatului. Bolidaritatea este legala.
8reptul de retentie al mandatarului ! poate retine lucrurile pe care le-a primit pt mandant pana la achitarea cheltuielilor facute pt
indeplinirea mandatului, intrucat creantele corelative sunt pricinuite de acelasi raport "uridic.
Efecte fata de terti
Ra,orturi#e !intre %an!ant "i terti. 2ntre mandant si terti se creeaa raporturi "uridice directe pt ca in fapt tertul trateaa cu
mandatarul iar in drept contracteaa cu mandantul ! care desi e absent e repreentat de mandatar. 8E'2 ra,orturi#e create sunt !irecte.
(ctele incheiate de mandatar cu depasirea imputernicirilor primitenu obliga pe mandant daca nu le-a ratificat expres sau tacit. 3atificarea
valoreaa mandat (retihabitio mandato aeIuiparatur) si produce efecte intre parti )inclusiv tertul cu care a contractat mandatarul) de la
data incheierii actului iar fata de terti de la data ratificarii.
2n lipsa ratificarii sau a posibilitatii invocarii mandatului aparent ! actele excesive obliga pe mandant numai in conditiile gestiunii de
afaceri. Arebuie in aIcest ca sa se dovedeasca utilitatea actului incheiat si sa nu se fi prevaut prin contract intericerea depasirii
limitelor.
8aca conditiile gestiunii de afaceri nu sunt indeplinite ! mandantul raspunde numai in limita imbogatirii.
Ra,orturi#e !intre %an!atar "i terti ! intrucat contracteaa in numele si pe seama mandatului nu se creeaa raporturi "uridice intre ei.El
raspunde pt actele excesive, adica este tinut sa le garantee validitatea actelor, afara de caul cand a dat tertilor posibilitatea de a lua
cunostinta de intinderea imputernicirii, cand acestia au luat asupra lor riscurile contractului.
Incetarea contractu#ui !e %an!at
$=
,e langa cauele generale de stingere a obligatiilor contractuale- prin executare, prin expirarea termenului stipulat sau realiarea conditiei
reolutorii, imposibilitatea fortuita de executare, exista si caue particulare care se explica prin faptul ca se incheie intuitu personae si
are la baa increderea reciproca dintre parti.
Re(ocarea %an!atu#ui ! mandatul este in principiu revocabil. Eandantul poate oricand chiar daca este cu termen, sa-l constranga pe
mandatar sa-2 restituie procura.
,t pluralitate de mandanti ! revocarea cu consimtamantul tuturor.
2n caul mandatului cu titlu oneros ! mandatarul poate cere o indemniatie cand revocarea este intempestiva sau abuiva.
Eandatul in interes comun ! mandantul nu si-a reervat facultatea de revocare unilaterala ! este obligat la despagubiri, daca nu "ustifica o
caua straina exoneratoare sau culpa mandatarului.
3evocarea ! expresa sau tacita.
#xpresa ! nu e supusa unei forme speciale, dar manifestarea de vointa trebuie sa fie neindoielnica.
Este opoabila tertilor doar dupa ce a fost adusa la cunostinta lor.
Tacita ! poate fi dedusa din orice impre"urari care vadesc neindoielnic intentia mandantului.
3evocarea ! indiferent de forma ! produce efecte numai pt viitor.
Renuntarea %an!ataru#ui ! poate, notificand mandantului renuntarea sa. Ca raspunde daca renuntarea este de natura sa pagubeasca pe
mandant, cu exceptia caului cand continuarea 2-ar fi adus lui o paguba insemnata (art. *%%5).
Moartea unei ,arti.
2n ca de moarte a mandatarului ! mostenitorii trebuie sa-l instiintee pe mandant si sa continue pana atunci indeplinirea mandatului, daca
au avut cunostinta de existenta si persoana mandantului (art. *%%:).
8eces al mandantului ! mandatarul e tinut sa continue operatiunea daca intarierea ar provoca pagube mostenitorilor (art. *%4: alin. $).
?bligatia de a da socoteala se executa fata de mostenitorii defunctului.
8ispoitiile regferitoare la incetarea contractului prin deces ! nu sunt imperative ! partile pot conveni continuarea (post mortem
mandantis).
Eostenitorii au insa dreptul de a revoca mandatul.
A#te cau0e !e incetare
punerea sub interdictie
insolvabilitatea
falimentul mandantului sau mandatarului
?rice impre"urare provocand o incapacitate.
E4ecte#e incetarii %an!atu#ui ! indiferent de caua incetarii mandatarul e obligat sa restituie procura primita (daca e caul) si sa predea
orice alte acte sau bunuri primite in cursul executarii mandatului.
Eandatarul nu mai poate actiona in numele si pe seama mandantului, cu exceptia prevauta de art. *%4: alin. $.
(ctele mandatarului care nu a cunoscut caua care a determinat incetarea mandatului sunt valabile si executorii in privinta tertilor de buna-
credinta (art. *%%6-*%%=).
Man!atu# 4ara re,re0entare. Contractu# !e inter,unere
Notiune ! mandatarul desi lucreaa in interesul mandantului, incheie totusi actul in numele sau personal, fara a-l repreenta pe mandant.
3epreentarea nu este de esenta ci numai de natura contractului de mandat ceea ce face posibila existenta acestui contract civil de mandat
fara repreentare (contract de interpunere + pret-nom).
Este un mandat simulat prin interpunere de persoane.
Natura uri!ica a contractu#ui !e inter,unere ! ca particular de simulatie prin interpunere de persoane.
(lta opinie ! deosebeste simulatia prin interpunere de persoane de conventia de prete-nomintrucat cocontractantul mandatarului ocult nu
este partas la simulatie.
@u poate fi retinuta.
Re$i%u# uri!ic ! conventia de interpunere este licita cand a fost intrebuintata in scopuri licite, pt incalcarea su eludara unor dispoitii
legale imperative. 2n ca contrar ! vor fi nule atat conventia dintre mandant si mandatarul ocult cat si actul incheiat cu tertul
cocontractant.
3aporturile dintre mandant si mandatar ! regulile de la mandat.
2n ca de neexecutare a obligatiilor de catre mandatarul ocult, mandantul poate intenta o actiune in declararea simulatiei pt a inlatura
aparenta creata prin actul public (dar nereal), in conditiile art. **6% '. civ. 2n acest scop este necesar sa faca dovada simulatiei prin
actul "uridic secret, fiind aplicabile dispoitiile art. **:=, care permit utiliarea probei cu martori si preumtii, daca a existat o
imposibilitate de a-si procura o dovada scrisa.
3ata de tertii de buna credinta ! mandatarul apare ca un adevarat contractant si va deveni personal creditor sau debitor ori titular al
dreptului real. 2ntre ei si mandant nu se nasc raporturi "uridice. Ei pot actiona doar pe calea actiunii oblice sau pot cere ca mandatarul
sa le cedee actiunea sa.
Aertul va putea actiona impotriva mandantului si in baa actului secret ! dar cu conditia dovedirii simulatiei.
3egulile de la mandatul simulat se aplica si in situatia in care mandantul nu a urmarit ca persoana sa sa fie ascunsa fata de terti si totusi
mandatarul nu comunica acestora calitatea sa de repreentant.
2n caul contractelor care se incheie, potrivit legii, intuitu personae, nu pot fi aplicabile regulile de la contractul de interpunere de persoane.
CONTRACTUL DE SOCIETATE CIVILA
Notiunea "i caracteru# contractu#ui !e "ocietate .Do%eniu !e a,#icare.
$:
Notiune ! contract prin care doua sau mai multe persoane (fiice sau "uridice) se obliga, fiecare fata de celelalte, sa puna in comun
aportul lor material si;sau de munca spre a constitui un fond si sa desfasoare impreuna o activitate in vederea atingerii unui scop
patrimonial comun, foloasele sau pierderile fiin impartite intre ele (art. *.:* comb. cu art. *.:$ alin. $ si art. *%*4 '. civ. ).
!onsimtamantul partilor in vederea constituirii societatii (affectio societatis) ! in lipsa acestuia nu avem contract de societate
civila, indiferent de denumirea data de parti.
'onsimtamantul nu trebuie sa fie viciat. ,oate fi anulat pt eroare asupra persoanei (se incheie intuitu personae).
,artile ! capacitatea de a face acte de dispoitie.
Einorilor nu li se aplica art. *& 8ecretul nr. 4*;*:%. ! nu are capacitate de a incheia contract chiar daca aduce aport doar in munca
Bocietatea -asociatie de persoane, nu de capitaluri minorul sau interisul nu poate incheia nici prin ocrotitor legal sau cu
incuviintarea lui si cu autoriarea autoritatii tutelare
Demeia casatorita inainte de *= ani poate face parte
@u poate fi incheiat intre doi soti ! dat comunitatii de bunuri
4articiparea ! fie si inegala, a tuturor partilor la constituirea fondului comun prin aducerea unui aport social.
-mpartirea foloaselor si a pierderilor ! intre toate partile contractante.(tribuirea foloaselor sau suportarea pierderilor numai de unul
sau unii ! sanctiunea nulitatii (claua leonina).
)copul patrimonial comun urmarit de asociati ! trebuie sa fie licit.
Caractere uri!ice:
!ontract civil ! pt a fi deosebita de soc comerciale, ea neavand calitate de comerciant.
'onsecinte:
nu poate fi declarata in stare de faliment
litigiile sunt de competenta instantelor civile
nu are personalitate "uridica (lipsa e de natura ei) dar o poate dobandi cu respectarea formalitatilor si in conditiile legii sau daca legea
prevede expres aceasta.
!aracter lucrativ (patrimonial) este de esenta societatii civile prin care se deosebeste de collegia (asociatiile si fundatiile fara
scop lucrativ).
Bcop lucrativ ! nu numai beneficii sub forma castigului in banici si de alta natura.
'ontract sinalagmatic !fiecare asociat se obliga fata de ceilalti sa-si aduca aportul social si sa desfasoare activitatea la care s-a
obligat.
Be deosebeste de celelalte ! obligatiile fiecarui asociat coincid in esenta cu ale celorlalti, pt ca scopul comun le uneste.
'ontract cu titlu oneros ! fiecare parte urmareste sa obtina un avanta".
,articularitate: in schimbul aportului socia adus asociatul nu primeste un echivalent in schimb de la ceilalti fata de care s-a obligat, ci va
beneficia alaturi de ei de foloasele realiate.
Este un contract cu titlu oneros comutativ:
- obligatiile asociatiilor sunt cunoscute la momentul incheierii contractului si nu depind de un eveniment viitor si nesigur
- contractul nu se incheie cu gandul la sansa unui castig sau pierdere.
!ontract consensual ! poate fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi supus unei forme speciale.
8ovada contractului ! dupa regulile dreptului comun.
@u se impune multiplul exemplar si nici bun si aprobat.
Aertele persoane pot dovedi existenta contractului ! prin orice mi"loc de proba. ,artile opun terilor contractul de societate daca are data
certa.
!ontact cu executare succesiva ! asociatii fiind obligati intre ei pe toata durata societatii.
!ontract incheiat intuitu personae ! increderea reciproca are rol determinant nici unul nu poate ceda drepturile sale in
societate si nici nu-si poate substitui o alta persoana ori asocia o a treia persoana la societate fara invoirea unanima a celorlalti.
"e regula societatea inceteaa la moartea unuia din asociati.
Do%eniu !e a,#icare ! mult mai restrans comparativ cu cele comerciale.
1. se poate incheia intre persoane fiice invederea construirii unei case cu mai multe apartamentesao alte constructii sau in vederea
realiarii unui alt scop patrimonial comun. Be poate incheia si intre persoane "uridice sau intre persoane fiice si "uridice.
2. Eeseriasii pot constitui o societate in vederea exercitarii in comun a meseriei, intrucat executarea lucrarii de catre ei cu materialul
clientului nu repreinta fapte obiective de comert.
'. 'ontractul de societate in domeniul agricol - legea nr. *= prevaand constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fara
personalitate "uridica. Dormele in care se poate realia asocierea proprietarilor de terenuri agricole ! reglementate in concret de
legea nr. 45;*::*:
a) societati comerciale in conditiile legii nr. 4*;*::& ! guvernate de legile comerciale
b) societati agricole, cu personalitate "uridica ! dispoitiile '. civ. numai in subsidiar legea care le guverneaa fiind lg. 45;*::*
c) asocieri (societati simple) ! fara personalitate "uridica, pe baa de intelegere intre doua sau mai multe familii (persoane), avand ca
scop exploatarea terenurilor agricole, cresterea animalelor, aproviionarea, depoitarea, conditionarea, prelucrarea si vanarea
produselor, prestarea unor servicii, alte activitati. 2n caul acestor societati ! asociatii pot stabili singuri conditiile in care inteleg
sa-si desfasoare activitatea (obiectul activitatii si aporturile sociale) in rest supunand raporturile dintre ei si cu tertii
reglementarilor '. civ.
). in materia societatilor comerciale se pot aplica dispoitiile '. civ. referitoare la contractul de societatein lipsa de norme speciale in
domeniu.
A,ortu# "ocia#
Notiune > contributia pe care fiecare asociat este obligat sa o aduca in societate pt alcatuirea fondului comun.
(portul social trebuie sa fie:
4&
- determinat sau determinabil
- posibil
- licit.
,oate consta dintr-o suma de bani sau alte bunuri
- mobile sau imobile
- corporale sau incorporale
- certe sau generice
- fungibile si consumptibile sau nefungibile si neconsumptibile.
,oate consta si din bunuri viitoare.
,oate consta si din anumite servicii. (prestatii in munca).
,oate fi de valori inegale si de natura diferita.
*. suma de bani ! legea e mai severa in privinta asociatilor decat in cea a debitorilor comuni daca suma nu a fost pusa in comun,
datoreaa dobani de drept si fara punere in intariere din iua in care trebuia sa o plateasca si poate fi obligat la plata de daune-
interese.
,t creante ca aport ! raspunde nu numai de existenta ei la momentul cesiunii ci si de solvabilitate la data exigibilitatii creantei.
$. bun individual determinat si neconsumptibil sau nefungibil ! aportul poate consta in proprietatea acelui bun sau numai in
folosinta lui.
>unurile din domeniul public ! inalienabile proprietatea lor nu poate fi adusa ca aport.
Aerenurile agricole pot fi aduse, de asemenea numai in folosinta societatii, asociatii pastrandu-si dreptul de proprietate.
4. serviciile - nu trebuie confundate cu activitatea comuna desfasurata in cadrul administrarii treburilor societatii sau cu activitatea
tertelor persoane in folosul societatii, in baa contractului incheiat cu societatea.
Berviciile acte si fapte care:
- depasesc cadrul activitatii obisnuite
- sunt de natura sa aduca foloase societatii in virtutea aptitudinilor personale sau a profesiei asociatului
- sunt personale- promisiunea faptei altuia nu se aplica
Re$i% uri!ic ! sumele de bani sau alte bunuri fungibile sau consumptibile ca aport "uridic devin proprietatea comuna (pe cote-
parti) a asociatilor.
,t imobile trebuie respectate conditiile de fond, forma si publicitate prevaute de lege.
,t creante ! cesiunea ei catre asociatie tebuie notificata sau acceptata printr-un act autentic de catre debitorul cedat.
'el care aduce ca aport proprietatea unui bun ! datoreaa garantie ca un vanator ptr evictiune si raspunde ca un vanator pt viciile
ascunse.
,t aportul in folosinta ! garantie ca un locator.
'iscul pieirii fortuite a lucrului:
- ca aport proprietatea ! de catre societate chiar daca nu a fost efectiv predat
- ca aport folosinta ! asociatul proprietar
Patri%oniu# "ocia# ! patrimoniu distinct de patrimoniul fiecarui asociat, asimilat cu indiviiunea succesorala.
Aunctionarea "ocietatii ci(i#e
Durata "ocietatii > este de esenta societatii civile, contractul nefiind susceptibil de executare uno ictu.
Ince,e > din momentul incheierii contractului, daca nu prevad un termen suspensiv.
Be poate stipula si o conditie suspensiva.
8aca durata nu e stipulata ! se preuma pt toata viata asociatilor
Ra,orturi#e !intre a"ociati "i "ocietate ! trebuie sa fie caracteriate prin buna-credinta si gri"a pt treburile societatii.
Diecare asociat raspunde pt daunele provocate in mod culpabil.
8aunele cauate nu se compenseaa cu eventualele foloase aduse societatii prin alte fapte sau acte.
8aca a folosit sumede bani din patrimoniu in interes propriu ! va datora dobani din iua luarii lor, fara punere in intariere.
(sociatul are actiune imp societatii ! pt sumele cheltuite in folosul ei si pt obligatiile contractate cu buna-credinta si pt pagubele
suferite (fara culpa) cu ocaia activitatilor desfasurate pt administrarea treburilor societatii.
A!%ini"trarea "ocietatii - modul si organele de administrare determinate prin acordul unanim al asociatilor (in contract sau un
alt act ulterior).
(dministrarea incredintata ! unei persoane sau mai multora.
-nuia singur ! printr-o claua speciala din contract (administrator statutar) ! poate efectua toate actele fara consimtamantul
celorlalti iar imputernicirea ! revocata doar pt caua legitima.
- daca a fost desemnat ulterior incheierii contractului ! revocat ca un mandatar, prin votul ma"oritatii asociatilor.
2ai multor persoane (asociati) ! fara a li se determina atributiile si fara a se arata ca actele trebuie facute in comun ! fiecare
poate incheia valabil actele gestiunii.
8aca s-a convenit contrariul ! pt validitatea actului ! consimtamantul tuturor administratorilor.
8aca asociatii n-au prevaut nimic, regulile:
a) se preuma ca si-au dat reciproc mandat de administrare
b) fiecare poate folosi lucrurile societatii cf destinatiei , cu conditia sa nu aduca pagube si sa bnu impiedice pe ceilalti in
exercitarea drepturilor lor
c) actele cu privire la imobilele societatii trebuie aprobate de toti
d) actele de dispoitie ! nu pot fi facute valabil decat in baa unui mandat special dat de toti
'and se incalca aceste reguli ! actele si faptele respective ! obliga doar pe cel care le-a savarsit.
4*
Ra,orturi#e cu tertii ! daca prin incheierea contractului nu ia nastere o persoana "uridica, in relatiile cu tertii societatea nu exista
ca subiect de drept.
8aca asociatul contractant cu tertii ! a fost imputernicit sau cand reulta un beneficiu pt societate ! se anga"eaa raspunderea
contractuala a tuturor asociatilorcreditorul poate urmari atat fondul social cat si bunurile din patrimoniul personal al asociatilor
(sociatii nu raspund solidar. 8atoria se divide intre ei proportional cu numarul lor si indiferent de aportul social adus de fiecar.
Be poate stipula si altfel (proportional).
I%,artirea 4o#oa"e#or "i a ,ier!eri#or > se poate face la incetarea sau in cursul functionarii societatii.
Be face, in lipsa de stipulatie contrara ! proportional cu valoarea aportului social adus de fiecare asociat.
Eodul de impartire a foloaselor ! este lasat la aprecierea partilor. A?A<B2 legea declara nul contractul de societate in care
totalitatea foloaselor s-ar atribui unui asociat sau prin care s-ar stipula ca unul sau mai multi sa fie scutiti de a particiap la pierdere.
(societas leonina)
se poate insa stabili un mod inegal de participare la beneficii si pierderi, cu conditia sa nu repreinte o eludare a legii.
Incetarea "ocietatii ci(i#e
Cau0e !e incetare &
a2 prin expirarea termenului pt care a fost contractata. 2nainte de aceasta valabilitatea poate fi prelungita prin acordul unanim al
asociatilor, neoperand reinnoirea tacita. 8iolvarea ei poate fi ceruta prin "ustitie de unul sau mai multi asociati pt motive
intemeiate care se vor aprecia de instanta.
32 8aca a fost contractata pe termen nelimitat, inclusiv termenul incert al vietii unui asociat ! prin denuntarea contractului de
societate de catre unul sau mai multi asociati, notificata cu buna credinta si la timp si celorlalti.
c2 ,rin pierderea fondului social sau prin realiarea scopului.
!2 ,rin moarte sau declararea "udecatoreasca a mortiidaca nu s-a stipulat ca ea continua cu mostenitorii asociatului decedat sau,
dupa satisfacerea mostenitorilor ! intre asociatii ramasi in viata (cel putin doi).
e2 ,rin punerea sub interdictie sau prin insolvabilitatea (falimentul) unui asociat (recunoscuta prin hotarare "udecatoreasca).
,oate continua prin intelegere (ca la decces).
42 'and un asociat a promis sa aduca in societate proprietatea unui lucru, daca acesta a pierit (integral) inainte de a fi adus ca
aport in societate.
$2 ,t pieire partiala ! instanta chemata sa apreciee (cf art, *%$:) temeinicia cererii de diolvare.
E4ecte#e incetarii ! patrimoniul se lichideaa si activul net sau pasivul se imparte intre asociati proportional cu drepturile lor,
conform cu regulile stabilite in materie de imparteala a mostenirii. Be tine insa seama de prevederile contractului referitoare la impartirea
foloaselor si pierderilor.
(portul in folosinta unui lucru ! se restituie asociatului proprietar.
Aermenul general de prescriptie a actiunii avand ca obiect desocotirea cheltuielilor efetuate de asociati ! incepe sa curga de la data
incetarii societatii.
'ererea de parta"are a bunurilor ! este imprescriptibila.
CONTRACTUL DE TRANZACTIE
Notiunea& caracterele 'uridice si conditiile de validitate ale contractului de tranzactie
Notiune ! contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. *6&.) prin
concesii reciproce, constand in renuntari reciproce la pretentii sau in prestatii noi savarsite ori promise de o parte in schimbul renuntarii de
catre cealalta parte l adreptul care este litigios sau indoielnic.
Aranactia presupune:
- existenta unui drept litigios si;sau indoielnic
- intentia partilor de a pune capat litigiului existent sau a preintampina nasterea unui litigiu
- existenta unor conce"ii reci,roce.
Caractere uri!ice&
1. contract sinalagmatic ! deci se poate cere reolutiunea contractului pt neexecutare de obligatii dar numai daca una din parti
si-a asumat o obligatie noua pe care nu o executa.
2. contract cu titlu oneros si comutativ !
'. contract consensual ! cerinta formei scrise prevauta de art. *6&%, indiferent de valoare vieaa numai dovada contractului si
este ceruta pt a nu da nastere unui proces mai greu.
,roba cu martori ! admisa daca exista un inceput de dovada scrisa sau preconstituirea sau conservarea - cu neputinta.
8aca pt o instrainare legea prevede forma solemna ! contractul de tranactie ! tot in forma solemna, sub sanctiunea nulitatii
absolute (pt tranactia extra"udiciara).
,t tranactia "udiciara ! hotararea "udecatoreasca de expedient suplineste cu prisosinta forma notariala.
8aca tranactia produce efecte pur declarative ! nu e necesara respectarea formei autentice, indiferent ca e "udiciara sau
extra"udiciara.
Con!itii !e (a#i!itate ! se aplica regulile generale in materie de contracte.
!apacitatea partilor ! de dispoitie.
Eandatarul ! procura speciala.
2biect ! nu bunuri scoase din circuitul civil.
)cop ! nu ilicit ! nulitate absoluta
Nu#itatea contractu#ui !e tran0actie ! art. *6*$-*6*5 aplicatii ale regulilor generale in materie.
Eroare ! nu e cea asupra cuantumului pre"udiciilor suferite.
4$
Be poate cere anularea tranactiei incheiata pt executarea unui titlu nul (sau anulabil) sau alte caue de ineficacitate, sau pt
stingerea unui proces solutionat printr-o hotarare definitiva, afara numai daca partile ar fi tratat in cunostinta de caua.
Hreselile aritmetice ! nu sunt motive de anulare ! dar trebuie rectificate (art. *6*6).
@ulitatea tranactiei ! se intinde asupra intregului contract.
8aca tranactia a avut ca obiect stingerea litigilui prin hot de expedient si ulterior se constata sau se pronunta nulitatea tranactiei
! se anuleaa in consecinta si hot de expedient.
2nterpretarea contractului ! principiu ! renuntarile la drepturi sunt de stricta interpretare.
(rt. *6&: ! tranactiile se marginesc numai la obiectul lor si (art. *6*&) numai la pricinile de care trateaa.
E4ecte#e contractu#ui !e tran0actie
E4ecte e5tincti(e > impiedica partile sa formulee din nou pretentii cu privire la drepturile stinse sau recunoscute prin tranactie.
(re puterea unei hotarari definitive (art. *6**).
Aotusi tranactia este un contract civil obisnuit ! nu constituie titlu executoriu.
8aca e consemnata intr-o hotarare de expedient sau intr-un act autentic susceptibil de executare silita se poate cere investirea ei cu
formula necesara in vederea executarii silite.
E4ecte !ec#arati(e ! recunoaste drepturi preexistente si le consolideaa, punandu-le la adapostul unei contestatii "udiciare
(tranactia non est titulus, sed tituli confessio).
8in efectul declarativ reulta:
- partea nu este succesorul in drepturi al celeilalte parti
- produce efecte si pt trecut, pana in momentul nasterii drepturilor ce se consolideaa
- nu poate servi ca "ust titlu pt uucapiunea de *&-$& ani, intrucat "ustul titlu trebuie sa fie un act translativ de proprietate.
,ublicitatea imobiliara ! legea supune tranactia transcrierii asupra drepturilor reale imobiliare.
E4ecte con"tituti(e "au !ec#arati(e ! in anumite cauri pot fi ale tranactiei.
- cand, in schimbul renuntarilor facute de cealalta parte, efectueaa sau promite anumite prestatii
E4ecte#e re#ati(e ! potrivit principiului relativitatii contractelor ! nu produce efecte fata de terti.
Eai m,ult, desi are efecte retroactive ! nu produce efecte fata de tertMii care, inainte de tranactie au dobandit drepturi asupra
bunulu litigios.
Pro3#e%e ",ecia#e ,ri(itoare #a i%o3i#e > preciari pt ipotea in care, in schimbul renuntarilor facute de o parte, cealalta parte
transmite proprietatea unui imobil:
- bunurile care fac parte din domeniu public nu pot fi instrainate nici pe calea tranactioei
- proprietatea terenului atribuit cf art. *= alin. * art. $& si art. 4: din lg. *=;*::* ! pt care se interice instrainarea timp de *& ani
de la inceputul anului urmator celui in care s-a facut inscrierea proprietatii ! nu poate fi transmisa
- cetatenii straini si apatriii nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor
- contractul trebuie in forma autentica pt instrainarea unui teren
- daca terenul e agricol in extravilan, nu se pune problema exercitarii dreptului de preemptiune ! pt ca legea vieaa doar
instrainarea prin vanare
'onstructii ! obtinerea autoriatiei adminuistrative cf legii %&;*::* este necesara numai pt tranactii care implica lucrari de construire,
modificare, transformare, desfiintare etc. partile trebuie s-o ceara inainte de incheierea tranactiei.
44