Prof.gr.

I Mihai George TĂUTU,inspector de specialitate FLE la IŞJ Suceava

În atenţia profesorilor stagiari :

NOTIŢE REFERITOARE LA STANDARDELE EDUCAŢIONALE

I. STANDARDELE EDUCAŢIONALE – PRECIZĂRI TEORETICE GENERALE

Standardele educationale constituie baza aprecierii obiective a nivelului de

pregătire generală şi profesională a absolventilor unui ciclu de învăţământ, indiferent
de tipul si forma de învăţământ.
Într-o viziune foarte largă,standardul educaţional este un mijloc (instrument) de
normare socială a calităţii şi cantităţii învăţământului.
Standardele de conţinut reprezintă specificări pentru fiecare obiect de studiu
din perspectiva cunoştinţelor şi abilităţilor care se doresc a fi dobândite .
Standardele de performanţă reprezintă specificări ale nivelului de performanţă
aşteptat în achiziţia definită de un standard de conţinut la finele unei discipline sau
ciclu de învăţământ.
Învăţarea înseamnă un sistem de transformări care devin progresiv adecvate
pentru a aborda realitatea.
Competenţa este un ansamblu integru şi funcţional de cunoştinţe, capacităţi şi
atitudini care permite a face faţă unor situaţii contextuale, a se adapta la ele, de a
rezolva probleme şi a realiza proiecte.

• Standardele = competenţele
Conţinutul actului educaţional se bazează pe îndeplinirea consecventă şi
orientată a unor standarde de conţinut , conturate pentru aproape toate ariile
curriculare.
Standardul de conţinut în educaţie reprezintă o formulare verbală care poate fi
folosită pentru aprecierea calităţii conţinutului curricular; de asemenea, standardul
de conţinut poate fi parte a metodei de evaluare. Standardele din învăţământul
preuniversitar trebuie să prezinte conţinutul specific care trebuie predat, de la clasa I
până la clasa a XII-a, pentru fiecare an de studiu în parte. Aceste standarde alcătuiesc
structura de bază a cunoştinţelor minimale şi a deprinderilor pe care elevii trebuie să
le dobândească şi să le stăpânească. Standardele statuează cu claritate ce cunoştinţe
trebuie să aibă elevii şi ce activităţi trebuie să poată îndeplini în diverse momente ale
activităţii şcolare. Standardele de conţinut au rolul de a ghida cadrele didactice în
vederea identificării setului de cunoştinţe de bază pe care elevii trebuie să le
dobândească în fiecare an de studiu şi contribuie la orientarea actului educativ asupra
deprinderilor fundamentale, pe ani de studiu” Într-un sistem de învăţământ ideal,
profesorul este responsabil pentru aplicarea standardului în procesul didactic,
pentru cuantificarea rezultatelor obţinute de elevi şi pentru remedierea, în timp,
a eventualelor eşecuri ale elevilor. În procesul instructiv ideal elevii ştiu precis care
sunt cerinţele şi sunt motivaţi să înveţe, pe măsură ce descoperă conexiuni
interdisciplinare şi între cunoştinţele dobândite în şcoală şi existenţa cotidiană.
Profesorii au ocazia, la rândul lor, prin intermediul înregistrării performanţelor
individuale ale elevilor de a analiza continuu actul educaţional. Standardele de
conţinut definesc , în consecinţă, numai elementele de bază ale actului educaţional,

1
 Prof.gr.I Mihai George TĂUTU,inspector de specialitate FLE la IŞJ Suceava

obligatorii pentru toţi cei care studiază, indiferent de cariera pe care doresc s-o
urmeze sau de planurile lor ca viitori elevi şi studenţi. Fiecare persoană trebuie să
atingă un număr de obiective care depăşesc pe cele propuse în aceste standarde. De
exemplu, în cadrul învăţământului liceal, mulţi elevi care se îndreaptă direct spre un
loc de muncă au nevoie de experienţe de învăţare exterioare celor stabilite în cadrul
standardelor. Aşadar, în timpul liceului, accentul se mută de la standardele de bază (
intrările în sistemul educaţional) către etapa de tranziţie a elevilor către un loc de
muncă sau către universitate ( ieşirile din sistemul educaţional).

Standardele de conţinut îndeplinesc astfel trei obiective fundamentale:

• le oferă elevilor şi profesorilor un scop clar al actului educaţional;

• contribuie la focalizarea energiei şi resurselor către cunoştinţele fundamentale
pe care trebuie să le dobândească elevii;
• oferă un instrument general de evaluare a performanţelor elevilor şi ale
şcolilor.

Standardele au fost structurate atât în vederea evaluării performanţelor elevilor,

cât şi a programelor, cu accent pe colectarea informaţiei pe care profesorii îşi pot
fundamenta actul didactic. Aceste standarde recunosc importanţa valorii informaţiei
despre dezvoltarea elevului, luând în considerare importanţa componentelor de
cercetare, respectiv administrativă. Standardul de referinţă, ca echivalent românesc
pentru termenul european „benchmark”, reprezintă descrierea cerinţelor care
definesc un nivel optim de realizare a unei activităţi, pe baza celor mai bune practici
existente fie la nivel naţional, fie la nivel european sau mondial.

™ CALITATEA reprezintă măsura in care un ansamblu de caracteristici

intrinseci satisface / îndeplineşte cerinţele (SR EN ISO 9000:2001) ;
™ CERINTA stabileşte anumite nevoie sau aşteptare, in general implicită sau
obligatorie (SR EN ISO 9000:2001). Cerinţele privind un produs/ serviciu se
pot referi la aspecte ca : performanţele, facilităţile de utilizare,
siguranţa în funcţionare (disponibilitate, fiabilitate, mentenabilitatea),
securitatea produsului/ serviciului, etc.
Unele cerinţe trebuie şi pot fi satisfăcute de caracteristicile produsului /
serviciului, devenind “cerinte referitoare la calitate”. Cerintele pot fi
prezentate în STANDARDE (ce trebuie făcut ? de exemplu: SR EN ISO 9000),
PROCEDURI (cum trebuie făcut ?), CODURI DE BUNĂ PRACTICĂ (de
exemplu: SIGLA Q), SPECIFICATII, CAIETE DE SARCINI.
™ STANDARD = document stabilit prin consens si aprobat de un organism
recunoscut, care furnizează – pentru utilizări comune si repetate – reguli
directoare si caracteristici referitoare la activităţi si rezultatele acestora,
in scopul obţinerii unui grad optim de ordine intr-un context dat (SR ISO
10000:1992). Orice standard se bazează pe rezultatele conjugate ale
ştiinţei, tehnicii si experienţei si are ca scop promovarea avantajelor
optime ale comunităţii.
™ CONFORMITATE = îndeplinirea cerinţelor.

2
 Prof.gr.I Mihai George TĂUTU,inspector de specialitate FLE la IŞJ Suceava

™ NECONFORMITATE = neîndeplinirea cerinţelor.

™ INSPECTIE = evaluare a conformităţii prin observare si judecare însoţite,
după caz, de măsurarea,încercarea sau comparare standardelor
educaţionale specifice disciplinelor de învăţământ. (SR EN ISO 9000:2001).
™ ASIGURAREA CALITĂŢII = parte a managementului calitătii care se
concentrează asupra generării şi furnizării încrederii în faptul că cerinţele
calităţii vor fi îndeplinite (SR EN ISO 9000:2001).
- Asigurarea externă a calităţii vizează clienţii potenţiali şi clienţii
existenţi; ea se realizează şi se obţine, în fapt, prin implementarea si
certificarea unui sistem de management al calităţii.
- Asigurarea internă a calităţii vizează managerii si angajaţii organizaţiei;
ea se obţine prin implementarea unui sistem de management al calităţii.

™ STANDARDELE PROFESIONALE ( OCUPAŢIONALE ) ALE CADRULUI DIDACTIC -

PROFESORULUI EFICIENT - se referă la acele componente ale profesiei didactice,
observabile şi măsurabile, ordonate taxonomic, care caracterizează competenţele
implicate de rolul de bază al unui profesor - de a conduce activităţi instructiv-
educative cu elevii – necesare evaluării, proiectării şi conducerii proceselor de
instruire şi dezvoltării/ modelării personalităţii elevilor. Dintre aceste
componente amintim :
™ Stabileşte cu claritate obiectivele educative şi le prezintă elevilor ;
™ Identifică şi concepe activităţi de învăţare relevante şi eficiente;
™ Creează şi menţine în sala de clasă un climat de lucru care favorizează
învăţarea, motivaţia intrinsecă a învăţării şi dorinţa de a realiza sarcinile
de lucru propuse;
™ Dovedeşte o serie de competenţe de management al clasei ( aranjarea
mediului fizic al clasei, înlesnirea interacţiunii dintre profesori şi elevi,
crearea unei atmosfere de lucru destinse, încurajarea elevilor de a se
autocontrola, tratarea pedagogică corectă a manifestărilor de indisciplină );
™ Oferă elevilor o structură de lucru care să ghideze desfăşurarea unei
activităţi de învăţare optimă;
™ Înlesneşte elevilor prelucrarea/ procesarea intelectuală a informaţiilor pe
baza unor procese cognitive specifice;
™ Îi ajută pe elevi să stăpânească esenţialul prin capacitatea profesorului de
esenţializare;
™ Propune activităţi de învăţare / intelectuale de nivel înalt de complexitate,
favorizează retenţia de durată a informaţiei de esenţă;
™ Realizează o continuă monitorizare a progresului elevilor în realizarea
obiectivelor educative propuse.
™ Se caracterizează prin responsabilitate, spirit metodic şi acţiuni sistematice
novatoare;
™ Dovedeşte o etică profesională propice şi adaptare faţă de cerinţele de a se
autoperfecţiona.
™ Competenţa pedagogică a unui profesor vizează patru aspecte esenţiale: a)
testarea aptitudinii de predare; b) aprecierea deprinderilor de predare; c)
aprecierea gradului de integrare a deprinderilor de predare în conducerea

3
 Prof.gr.I Mihai George TĂUTU,inspector de specialitate FLE la IŞJ Suceava

unor activităţi de învăţare ale unui grup de elevi; d) aprecierea stabilităţii în

obţinerea performanţelor, adaptabilitatea la situaţii noi şi la curba
progresului personal.

Standardele curriculare de performanţă sunt criterii de evaluare a calităţii

procesului de învăţare. In termeni concreţi, standardele constituie specificări de
performanţă vizând cunoştinţele, competenţele şi comportamentele stabilite prin
curriculum.
Standardele permit :
™ evidenţierea progresului realizat de elevi de la o treaptă de şcolaritate la
alta.
™ sunt exprimate simplu, sintetic şi inteligibil pentru toţi agenţii educaţionali
™ reprezintă baza de plecare pentru elaborarea descriptorilor de perfor-
manţă, respectiv a criteriilor de notare.
™ Standardele sunt centrate pe elev şi relevante din punctul de vedere al
motivării acestuia pentru învăţare;
™ sunt orientate spre profilul de formare al elevului ;
™ conduc la finalizarea parcursului şcolar şi la intrarea în viaţa socială.
™ ar trebui să motiveze elevul pentru învăţarea continuă şi să conducă la
structurarea capacităţilor proprii învăţării active.

DIAGRAMA STANDARDELOR CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ LA LIMBA FRANCEZĂ:

LA FINELE CICLULUI PRIMAR :

Standardele curriculare de performanţă sunt :

SP: 1. dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral:

Desprinderea sensului global a unui scurt mesaj audiat (L 1,an II studiu, clasa a IV-a );
SP 2. dezvoltarea capacităţii de exprimare orală:
Reproducerea unor mesaje scurte ( L 1,an II studiu, clasa a IV-a)
Producerea unui mesaj simplu şi scurt despre persoane şi activităţi din universul
apropiat( L 1,an II studiu, clasa a IV-a) ;
SP 3. dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris:
Citirea unui text scurt cunoscut ( L 1,an II studiu, cl.a IV-a )
Desprinderea sensului global al unui scurt text citit în gând
( L 1,an II studiu, cl.a IV-a);
SPC 4. dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă:
Redactarea unui enunţ scurt, pe baza unui suport verbal/ a unei imagini ( L 1, an II
studiu, cl.a IV-a );
OC 5. Dezvoltarea unor reprezentări culturale şi a interesului pentru studiul limbii şi al
civilizaţiei franceze.

La finele ciclului gimnazial L1 ( Clasa a VIII-a, anul VI de studiu STANDARDELE CURRICULARE DE

PERFORMANŢĂ SUNT:
OBIECTIVE CADRU STANDARDE DE PERFORMANŢĂ:
1.Dezvoltarea capacităţii de S 1. Desprinderea de informaţii specifice dintr-un mesaj
receptare a mesajului oral rostit în limbaj standard cu viteză normală.
S 2. Îndeplinirea unor instrucţiuni transmise oral.
2.Dezvoltarea capacităţii de S 3. Oferirea şi solicitarea de informaţii pe teme cunoscute.

4
 Prof.gr.I Mihai George TĂUTU,inspector de specialitate FLE la IŞJ Suceava

exprimare orală. S 4. Exprimarea unui punct de vedere pe un subiect

familiar.
S 5. Participarea semnificativă la interacţiuni verbale în
contexte familiare.
3. Dezvoltarea capacităţii de S 6. Selectarea informaţiilor necesare realizării unei sarcini
receptare a mesajului scris. de lucru.
S. 7. Utilizarea contextului pentru clarificarea sensului
elementelor lexicale.
4.Dezvoltarea capacităţii de S 8. Oferirea în scris a unor detalii despre propria persoană.
exprimare scrisă. S 9.Exprimarea în scris a unor opinii/puncte de
vedere/sentimente.
S.10. Redactarea unui text(funcţional sau nu) conform unei
structuri.

La finele ciclului gimnazial L2 ( clasa a VIII-a, an IV de studiu ) STANDARDELE CURRICULARE DE

PERFORMANŢĂ SUNT:

OBIECTIVE CADRU STANDARDE DE PERFORMANŢĂ:

1.Dezvoltarea capacităţii de receptare a S 1.Desprinderea sensului global al unui mesaj clar
mesajului oral articulat, rostit cu viteză normală.
S 2. Identificarea unor informaţii într-un mesaj clar
articulat, rostit cu viteză normală.
2.Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală. S.3. Formularea de întrebări simple în situaţii de
comunicare uzuală.
S4. Oferirea de informaţii pe subiecte familiare.
S5. Relatarea unei fapte/întâmplări, folosind
descrieri şi exprimînd opinii.
3. Dezvoltarea capacităţii de receptare a S6. Identificarea ideilor principale dintr-un text
mesajului scris. lecturat.
S7. Extragerea de informaţii din texte de informare
şi tabele, pentru rezolvarea unei sarcini de lucru.
4.Dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă. S 8. Redactarea unui text scurt folosind relatori
simpli ( şi, dar, pentru că, deci ).
S9. Redactarea unui text funcţional simplu pentru
situaţii de comunicare cotidiene.
S10. Completarea unor formulare cu date personale.

LA NIVELUL LICEULUI PREZENTĂM URMĂTOARELE STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ :

Cl.a X-a :
ORAL:
Participarea la o conversaţie pe teme familiare exprimând opinii personale ( L1 A);
Realizarea unui interviu structurat pe baza unui chestionar adăugând câteva întrebări
spontane( L 1 A );
Participarea la o conversaţie scurtă în contexte obişnuite pe subiecte generale ( L1B);
Participarea la o conversaţie scurtă pe subiecte de interes ( L2);
Comunicarea pentru realizarea unor sarcini simple care necesită schimb de informaţii diverse (
L2 );
SCRIS:
Răspuns (amplu) la o corespondenţă ocazională (felicitare, carte poştală )( L 1 A şi B );
Cererea şi transmiterea în scris de informaţii personale( L 1 A) ;
transferarea din vorbire directă în vorbire indirectă;

5
 Prof.gr.I Mihai George TĂUTU,inspector de specialitate FLE la IŞJ Suceava

Cl.a XI-a :
ORAL:
Răspuns la un chestionar pe teme de interes motivându-şi opţiunile ( L 1 A ) ;
Comentarea pe scurt a părerilor exprimate de colegi în cadrul unei discuţii ( L 1 A );
Solicitarea colegilor pentru a-şi exprima părerea sau a explica ce trebuie făcut într-o activitate
de grup( L 1 B );
Exprimarea acordului şi a dezacordului faţă de opiniile exprimate în cadrul grupului ( L 2);
Comentarea pe scurt a părerilor exprimate de parteneri în cadrul unei discuţii în grup pe teme
de interes ( L2)
SCRIS:
Răspuns la o scrisoare personală ( L 1 A L 1 B ) exprimând mulţumiri şi scuze ( L 2) ;

Cl.a XII-a :
ORAL:
Susţinerea unui punct de vedere în cadrul unei dezbateri aducând argumente şi contrargumente
( L 1 A şi L 2 );
Prezentarea părerilor personale în vederea rezolvării unor probleme practice ( L 1 A );
Explicarea folosirii unui aparat/ a aplicării unei proceduri şi răspuns la întrebări de clarificare (
L 1 B) ;
Folosirea unui chestionar elaborat pentru a conduce un interviu structurat adăugând câteva
întrebări spontane ( L 2);
SCRIS:
Răspuns la o scrisoare oficială ( L 1 A şi B ) ;
Răspuns în scris la un anunţ publicitar ( L 2);

OC 4. Transferul şi medierea mesajelor orale şi scrise ( liceu):

Clasa a X-a:
Oral:
Reformularea unui text scurt prin contragere/reducere(L 1A);
Reformularea unei replici la cererea partenerului ( L 2) ;
Scris:
Traducerea unor texte informative/ funcţionale ( prospecte, instrucţiuni) aferente ariei
tematice studiate, cu ajutorul dicţionarului ( L 1 A şi B, L2 ) ;
Clasa a XI-a :
Oral:
Transferarea din vorbirea directă în vorbirea indirectă( L 1 A);
Explicarea unei scheme, a unui desen folosind un limbaj comun ( L 1 B );
Reducerea unui paragraf la o idee esenţială ( L 2);
Scris:
Traducerea din română în franceză ( L 1 A);
Reducerea unui paragraf la o idee esenţială ( L 2);
Clasa a XII-a
Oral:
Traducerea din franceză în română în cadrul unei vizite ( schimburi şcolare) ( L1A);
Traducerea simplă din română în franceză/ din franceză în română în cadrul unor relaţii de
muncă ( L 1 B);
Transferarea din vorbire directă în vorbire indirectă ( L 2 );
Scris:
Rezumarea esenţialului dintr-un articol din presă într-un număr dat de cuvinte ( L 1 A);
Transferarea din vorbire directă în vorbire indirectă ( L 2 );

Septembrie 2006

6
Prof.gr.I Mihai George TĂUTU,inspector de specialitate FLE la IŞJ Suceava

7
Prof.gr.I Mihai George TĂUTU,inspector de specialitate FLE la IŞJ Suceava