ADHD este o tulburare comportamental care afecteaz mai ales copiii i se

manifest prin imposibilitatea acestora de a se concentra asupra unui anumit

subiect sau unei anumite aciuni. Netratat poate avea consecine negative pe
termen lung (psihologice, sociale, economice).
Cuprins
1 Defini ie. Cauze. Impactul D!D
o 1.1 Defini ie
" Diagnosticul
# D!D la copil
$ %imptomele de neaten ie
& %imptomele de hiperactivitate'impulsivitate
o &.1 !iperactivitatea
o &." Impulsivitatea
( )ratamentul D!D
o (.1 *edicamente pentru D!D
(.1.1 *edicamentele non'stimulante (%trattera)
(.1." *edicamente stimulante (+italin, amfetamine, Concerta)
o (." ,rocesul terapeutic la copiii i adolescen ii cu D!D
- .egturi e/terne
Definiie. Cauze. Impactul ADHD
Definiie
D!D (0n englez Attention Deficit Hyperactivity Disorder) 0nseamn Deficit de
Atenie / Tulburare Hiperkinetic i este una dintre cele mai frecvente afeciuni
comportamentale 0nt1lnite la copii i adolesceni. %tudiile arat c un procent de
&2 din copiii de v1rst colar prezint simptome D!D (1'" din copiii dintr'o
clas de #3).
D!D debuteaz 0n copilrie i poate persista i la v1rsta adult. Dei la unii
copii simptomele D!D dispar odat cu 0naintarea 0n v1rst, 0n 4ur de (32 pot
prezenta simptome i la v1rsta adult.
D!D afecteaz se/ul masculin mai mult dec1t pe cel feminin.
+aportul biei5fete este $51. Diagnosticul la fete este mai dificil, cci predomin
forma D!D cu inatenie. D!D poate fi tratat numai medicamentos.
Conform studiilor, fr tratament, #32 dintre cei care sufer de D!D merg ctre
delincven 4uvenil. Dac nu au inteligen superioar, o familie care s'i susin,
dac prinii sunt omeri, dac nu au suportul educaional i material, a4ung s
comit infraciuni.
6n alt studiu de psihopatologic realizat 0n cadrul Direciei 7enerale a
,enitenciarelor din +om1nia a relevat faptul c 8&2 dintre deinui sufer de
D!D.
6n copil cu D!D care nu este diagnosticat i tratat la timp se va confrunta cu
multe probleme acas i 0n societate.9 Din cauza comportamentului la coal va fi
izolat de grup, va fi respins de colegi. ,rofesorul 0l va certa pentru c nu e atent.
cas, simindu'se ei 0nii vinovai, prinii 0i vor revrsa i ei angoasele pe
copil. Cu timpul, at1t situaia de la coal, c1t i cea de acas vor 0nruti
simptomele, iar 0n lipsa tratamentului, copiii cu D!D devin agresivi, dezvolt1nd
comportamente antisociale
D!D cu inatenie (in engleza D!D'predominantl: inattentive sau D!D',I
sau D!D'I) este una din cele trei subtipuri de D!D (Deficit de tenie ;
)ulburare !iper<inetic).
Diagnosticul
*edicii stabilesc diagnosticul de D!D numai atunci c1nd un copil5
manifestat comportamente inadecvate nivelului su de dezvoltare.
*anifest cel puin ase astfel de comportamente 0n mod constant, timp de
cel puin ase luni.
prezentat unele simptome 0nainte de v1rsta de apte ani.
=ste afectat de aceste simptome 0n activitile curente, 0n mai mult dec1t un
singur conte/t, de e/emplu la coal i acas.
,rezint simptome care nu sunt e/plicate mai bine de o alt boal.
ADHD la copil
ceasta afeciune se poate manifesta la precolari, colari si adolesceni.
Conform D%* I> simptomele D!D sunt5
Incapacitatea copilului de a'i menine atenia i aceasta este uor
perturbat de stimulii din 4ur?
!iperactivitatea, duc1nd la un comportament inadecvat?
Impulsivitatea (afectarea ariilor cerebrale de inhibiie) care 0l determina pe
copil s se implice 0n diverse activiti chiar foarte riscante fr a putea
evalua gravitatea riscurilor.
Simptomele de neatenie
ignor detaliile
greete din negli4en
0i menine cu greutate concentrarea la lucru sau la 4oac
pare s nu asculte atunci c1nd cineva i se adreseaz direct
nu respect instruciunile
nu termin ceea ce a 0nceput
are dificulti 0n a'i organiza sarcinile i activitile
evit activitile care necesit efort intelectual susinut
pierde lucruri de care are nevoie
este distras de zgomote e/terioare
este uituc 0n activitile lui
Simptomele de hiperactivitate-impulsivitate
Hiperactivitatea
alearg sau se car atunci c1nd nu ar trebui
vorbete e/cesiv.
se agit sau se foiete.
trebuie s se ridice de pe scaun.
are dificulti 0n desfurarea activitilor de timp liber nezgomotoase.
este 0n micare, parc ar fi animat de un motor.
Impulsivitatea
rspunde 0nainte ca 0ntrebrile s fie complete.
are dificulti 0n a'i atepta r1ndul.
0ntrerupe sau deran4eaz alte persoane.
Deoarece toi copiii se comport uneori astfel, diagnosticul de D!D poate fi
stabilit unui copil numai de ctre un specialist.
Tratamentul ADHD
)erapie comportamentala (incluz1nd antrenament i terapie)
*edicaia
)erapia combinat (medicaie i terapie comportamental
)ratamentul trebuie individualizat pentru fiecare pacient.
Medicamente pentru ADHD
=/ista doua tipuri de medicamente pentru D!D5 stimulante si non'stimulante.
Medicamentele non-stimulante (Strattera
In +om1nia nu e/ista la ora actuala dec1t non'stimulante (%traterra) care sunt
eficiente la copiii cu D!D. Non'stimulantele sunt medicamente de ultima
generaie care nu afecteaz pe termen lung creterea 0n 0nlime i greutate.
Medicamente stimulante (!italin" amfetamine" Concerta
%timulantele sunt medicamente de tipul amfetaminelor, +italin si Concerta si dei
e/ista de (3 de ani pe piaa au fost interzise in multe tari datorita riscului de
dependenta si a multor efecte secundare. %timulantele fac parte din categoria
substanelor strict controlate.
@oarte recent,studiul *) asupra deficitului de atenie i hiperactivitate (D!D)
a scos la iveal faptul c medicamentele +italin i Concerta pot oferi o ameliorare
a strii de sntate pe termen scurt, si doar pe ma/im 1" ore dintr'o zi, dar dup
trei ani, beneficiile tratamentelor dispar. *ai mult, mul i prin i renun la
tratament pe perioada vacantelor datorita multiplelor efecte secundare ale Concerta
si +italin (insomnie, scdere in greutate, accentuarea ticurilor).
An plus, copiii care iau aceste medicamente regulat, timp de trei ani, au manifestat o
0nt1rziere 0n dezvoltare, potrivit B*ultimodal )reatment %tud: of Children Cith
D!DB (*)).
utorii *) au monitorizat (33 de copii cu D!D, 0ncep1nd cu anul 1DD3.
,rofesorul Eilliam ,elham, coautor al studiului, de la 6niversitatea din Fuffalo,
%tatele 6nite, a spus c 0nt1rzierea 0n dezvoltare s'a manifestat la nivel de 0nl ime
i greutate.
#rocesul terapeutic la copiii i adolescen ii cu ADHD
,rocesul terapeutic cuprinde trei etape de baz
=valuarea ini ial5 Ca parte a evalurii diagnostice, medicul sau specialistul de
asisten sanitar determin simptomele int i gradul ini ial de afectare.
%trategia terapeutic5 *edicul stabile te o strategie terapeutic prioritiz1nd
simptomele int i determin1nd metodele terapeutice cele mai potrivite pentru
reducerea acestora.
*onitorizarea simptomelor i adaptarea strategiei5 6na dintre componentele cele
mai importante ale tratamentului D!D este monitorizarea simptomelor din
diferite domenii (cum ar fi 0nv area, rezultatele colare, interac iunile familiale i
rela iile cu persoanele de aceea i v1rst) i din diferite medii (de e/emplu acas, la
coal, 0n afara programului colar).
ADHD-ul la copii" terapii alternative
autor5 Daniela 7anciu
1- Ianuarie "311
#
D!D'ul sau deficitul de atentie este reprezinta una dintre cele mai comune
tulburari comportamentale ale copiilor. Nu e/ista niciun tratament care sa vindece
complet aceasta afectiune, toate incercarile concentrandu'se asupra controlarii cat
mai eficiente a simptomelor. celasi lucru incearca si terapiile alternative, unele
chiar naturiste, care fac tot posibilul sa asigure copiilor o viata cat mai calitativa
prin dieta, sport sau suplimente alimentareG

Arta

6nii specialistii considera ca implicarea copiilor in activitati creative ca desenat,
ascultat muzica sau dansat a4uta copiii sa se rela/eze si sa se concentreze mai bine.
=/plicatia consta in faptul ca artele sunt activitati care folosesc partea din creier ce
controleaza emotiile. Copiii cu D!D au probleme in a'si controla eficient
emotiile. In plus, acestea ii a4uta sa isi consolideze mai mult stima de sine.

Acupunctura

cupunctura este o metoda care presupune stimularea anumitor puncte'cheie ale
corpului cu a4utorul unor ace pentru a imbunatati functiile organismului. Desi
metoda nu si'a dovedit stiintific utilitatea in controlul bolii, specialistii sustin ca
rezultatele de pana acum sunt promitatoare5 mai mult de 4umatate dintre copiii pe
care s'a folosit metoda au aratat imbunatatiri semnificative ale simptomelor.

$iofeed%ac&

Fiofeedbac<'ul este o metoda care a4uta copiii bolnavi sa se rela/eze si sa se
concetreze prin utilizarea unei masinarii speciale care controleaza raspunsurile
corpului la stres, inclusiv puls, rata de respiratie si tensiune musculara. tunci cand
copilul este conectat la aparat specialistii afla e/act cand anume copilul este prea
stresat, cand gradul de e/citabilitate este mare, cand este trist, suparat etc. =/pertii
spun ca prin mult e/ercitiu si prin cunoasterea acestor momente copiii se pot
autoeduca sa isi controleze starile si sa se calmeze singuri pentru a face fata
simptomelor D!D.

Dieta

=/ista cateva date stiintifice care atesta si promoveaza ideea ca D!D ar putea fi
provocat de anumite alimente care contin unii aditivi alimentari. Din acest motiv,
ei considera ca unele schimbari alimentare din meniul copiilor ar putea fi solutia
pentru ameliorarea simptomelor si asigurarea unui stil de viata normal. ,rintre
acestea sunt de evitat5
eliminarea colorantii si aditivii alimentari nocivi?
evitarea salicilatilor si alergenilor?
limitarea carbohidratilor din alimentatie?
limitarea zaharului.

Terapia cognitiv-comportamentala

=ste o forma de psihoterapie care se bazeaza pe ideea ca o persoana trebuie sa se
gandeasca la motivatie inainte de a face o actiune. )otusi, multi specialisti
considera ca aceasta da rezultate mai bune in cazul adultilor bolnavi de D!D si
functioneaza mai putin la copii. =i sustin ca este eficienta la copii daca este
asociata cu alte tehnici disciplinare.
Suplimentele alimentare

=/ista voci, si mai putin teorii demonstrate stiinftic care atesta faptul ca
administrarea unor suplimente alimentare copiilor a4uta la ameliorarea si
controlarea pe termen lung a simptomelor bolii5

acizii grasi Hmega #?
multivitamine si nutrienti esentiali (vitamina F( si F1", zinc etc.)?
homeopatia?
fitoterapia (terapia prin plante).
Tratamente alternative pentru ADHD
autor5 Daniela 7anciu
18 Noiembrie "31"
1
1. Dieta @eingold
". Fiofeedbac<
#. )erapie Interactive *etronom
$. *etoda chiropractica
&. )erapie prin arta
D!D'ul este una dintre cele mai comune tulburari comportamentale la copii. In
momentul de fata, deficitul de atentie este cu succes tinut in frau cu a4utorul
medicamentelor si al terapiilor psihologice si comportamentale, insa nu poate fi
vindecat complet. Cercetatorii au continuat sa BsapeB in cautarea unor terapii si mai
eficiente, eventual care sa contribuie la vindecarea afectiunii. Nu s'a gasit
tratamentul miraculos, dar au tot aparut o multime de terapii alternative, care
imbunatatesc considerabil simptomele bolii si calitatea vietii micutilor.

Dieta 'eingold
Fen @eingold, alergolog de profesie, a conceput, in urma cu cativa ani, o dieta
menita sa trateze hiperactivitatea micutilor. +egimul propunea eliminarea
conservantilor din alimentatie, dar si a aromelor si colorantilor alimentari
artificiali, considerati a fi principalii vinovati pentru aparitia acestui simptom.

)eoria medicului nu a fost demonstrata stiintific, insa partintii care au urmat
indicatiile lui @eingold au declarat ca dupa ce au eliminat aditivii din dieta
copilului, au constatat imbunatatiri in comportamentul lor.
$iofeed%ac&
Fiofeedbac<'ului este una dintre terapiile alternative prin care se incearca
imbunatatirea conditiilor de viata ale copiilor bolnavi de D!D.

Cu a4utorul acestei metode, care presupune conectarea copiilor la niste masinarii
speciale, specialistii reusesc sa descopere in ce momente copilul este suparat, trist,
agitat, stresat si ce anume influenteaza aceste stari, astfel incat micutii bolnavi sa
reuseasca, in timp, sa depisteze factorii declansatori si sa se autoeduce pentru a'si
controla mai bine simptomele.
Terapie Interactive Metronom
)erapia moderna Interactive *etronom foloseste un echipament tehnologic special,
prin intermediul caruia copiii sunt conectati mai mult timp la niste sunete, care au
batai ritmice constante, pe care acestia trebuie sa le imite prin batai din manute sau
din picior.

In timp, se pare ca metoda antreneaza si imbunatateste atentia, coordonarea
motrica, impulsivitatea, cititul si alte activitati esentiale de care are nevoie copilul
bolnav de D!D in viata cotidiana.
Metoda chiropractica
=d/ista specialisti in chiropractie care considera ca aceasta tehnica, folosita pentru
tratarea problemelor cu articulatiile si coloana vertebrala, ar putea a4uta la tratarea
D!D'ului.
6nii chiropracticieni sunt de parere ca dezechilibrul tonusului muscular ar putea
provoca un dezechilibru si in activitatea creierului. ,otrivit teoriei lor, a4ustarea si
tratarea problemelor coloanei vertebrale a4uta la restabilirea echilibrului in creier si
la disparitia simptomelor deficitului de atentie. ceasta metoda nu a fost testata si
nici atestata stiintific si inca e/ista mari rezerve cu privire la utilitatea ei in tratarea
D!D'ului.
Terapie prin arta
=/ista specialisti care merg pe mana artei pentru imbunatatirea calitatii vietii si
imbunatatirea simptomatologiei D!D'ului la copii.
Copilul cu deficit de atentie nu reuseste sa isi controleze emotiile. ctivitati
artistice, precum pictat, dansat, cantat, il a4uta sa se rela/eze si sa se concentreze,
deoarece stimuleaza si folosesc partea din creier responsabila cu emotiile.
Diagnosticul de ADHD la copii
autor5 Daniela 7anciu
1" %eptembrie "311
Diagnosticarea D!D'ului la copii este una dintre cele mai grele si comple/e
investigatii medicale din domeniul tulburarilor comportamentale. %imptomele lui
sunt impartite in # categorii ' hiperactivitate, impulsivitate si deficit de atentie ' si
sunt primele luate in vedere in stabilirea diagnosticului. *ulte dintre manifestari
pot avea alte cauze, de aceea medicii e/tind cercul testarilor si la alte metode.
Cine pune diagnosticul de ADHD la copii(
Diagnosticul poate fi pus si de un pediatru care este specializat in astfel de boli,
insa cei care pot depista cu acuratete boala sunt specialistii in boli mentale '
psihologii, psihiatrii, consilierii sau anga4atii serviciilor sociale.
Cum se pune diagnosticul(
)estarea micutului tau in vederea diagnosticarii acestei tulburari se face prin
urmarirea unor comportamente specifice si a severitatii lor. *anifestarile luate in
vizor difera in functie de unul dintre cele # tipuri de D!D pe care'l poate avea
copilul5
D!D prin hiperactivitate ' impulsivitate?

D!D prin deficit de atentie?

D!D combinat.
#rincipalele simptome si manifestari ale copilului care sufera de ADHD sunt)
hiperactivitate (agitatia frecventa a manutelor si picioarelor? incapacitatea de
a sta locului, comportamente agitate in momente inoportune ' catarat,
alergat, sarit etc.? vorbit e/cesiv si neclar sau ilogic)?

impulsivitate (raspunde inainte de terminarea intrebarilor? nu isi poate
astepta randul, ii intrerupe frecvente pe ceilalti)?

deficit de atentie (face greseli frecvente la scoala sau in alte activitati din
cauza neatentiei? nu se poate concentra in diverse activitati? nu se poate
organiza, nu asculta, nu urmeaza instructiuni? pierde frecvent lucruri).
Chiar daca unii copii manifesta aceste simptome, nu inseamna ca si sufera de
aceasta tulburare comportamentala. De aceea, pentru diagnosticarea bolii, ele sa
respecte cateva reguli esentiale5
sa aiba o constanta de cel putin ( luni in comportamentul micutului?

simptomele sa apara inainte de varsta de - ani?

sa se manifeste in " sau mai multe medii (de e/emplu la scoala si acasa)?

sa determine aparitia unor probleme grave in comportamentul scolar si
social.
,rimul pas care este facut in depistarea afectiunii este e/amenul fizic al copilului.
6rmatorul pas este trimiterea lui la specialisti in boli psihologice pentru a'l evalua.
)oate masurile luate in prima faza au rolul de a e/clude alte cauze care ar putea sta
la baza felului in care se poarta copilul5
traume emotionale (divortul parintilor, deces in familie etc.)?
probleme tiroidiene?
into/icatie cu plumb?
tulburari de somn?
probleme cu auzul?
deficiente de invatare?
an/ietate?
depresie.
*edicul va trece prin istoricul personal si medical al copilului si il va intervieva
atat pe el, dar si pe voi. In cazul in care e/ista suspiciuni cu privire la diagnostic, el
ar putea cere voie sa participe la diverse activitati scolare sau e/tracurriculare pe
care le intreprinde in mod obisnuit pentru a'i observa indeaproape
comportamentul.
)oate aceste masuri se iau pentru o cat mai buna acuratete a diagnosticului.
%pecialistii implicati in diagnosticarea bolii vor sa se asigure ca micutul nu sufera
de alta boala care are ca simptome aceste tipuri de comportament.
%e foieIte, nu poate sta aIezat, nu'Ii aIteapt r1ndul, alearg e/cesiv, pare tot
timpul Bpe picior de plecareB, sunt doar c1teva din caracteristicile copilului cu
sindrom hiper<inetic cu deficit de atenJie (D!D). ,otrivit specialiItilor, aceast
tulburare neurobiologic a devenit una dintre cele mai frecvente afecJiuni
comportamentale 0nt1lnite la copii.
Dac eIti printe trebuie s Itii c aceast tulburare se caracterizeaz prin neatenJie,
hiperactivitate Ii impulsivitate. ceste simptome pot aprea in orice conte/t social,
fie la grdiniJ sau Icoal, fie acas. *edicii au observat c bieJii sunt mai
frecvent diagnosticaJi cu D!D dec1t fetele. %imptomele pot varia 0n funcJie de
se/, astfel la baieJi sunt observate mai des semne precum impulsivitate Ii
hiperactivitate, 0n timp ce 0n cazul fetiJelor, neatenJia este cea care predomin.
Identificat la timp" poate fi tratat cu succes
%usJin specialiItii. Din acest motiv, un printe trebuie sa recunoasc simptomele. An
cazul 0n care observi c micuJul tu este hiperactiv Ii prezint simptome precum5 se
foieIte, nu poate sta aIezat, vorbeIte mult Ii fr s se g1ndeasc 0nainte, 0i
0ntrerupe pe ceilalJi, are dificultJi 0n menJinerea atenJiei, nu ascult, nu duce
lucrurile p1n la capt, nu se organizeaz, pierde lucruri importante, este
recomandat s consulJi un specialist.
Neidentificat la timp Ii netratat, D!D'ul poate avea consecinJe grave pe termen
lung, care pot duce la eIec Icolar, depresie, probleme de interacJiune social,
dificultJi 0n gsirea Ii pstrarea unui loc de munc.
Ce spun p*rin+ii" psihologii ,i copiii despre cazurile de ADHD(
,otrivit organizaJiei %alvaJi Copiii +om1nia, 0ntr'un numr 0ngri4ortor de grdiniJe
Ii Icoli generale sunt e/ercitate presiuni asupra familiilor 0n care copilul are un
astfel de diagnostic, 0n vederea e/cluderii acestuia din colectivul de elevi Ii mutrii
lui 0ntr'o alt unitate. An plus, 0n clasele 0n care sunt integraJi aceIti copii, sunt
utilizate tehnici Ii metode de disciplinare care nu doar c nu 0Ii dovedesc eficienJa
0n procesul de disciplinare a copilului, dar genereaz efecte negative asupra
dezvoltrii psihosociale a acestora Ii menJin sau contribuie la creIterea frecvenJei
comportamentelor problematice 0n clas.
Iata ce declar prinJii, copiii Ii profesioniItii confruntaJi cu D!D5
"Copilul meu, la grdini, nu mai era lsat s se oace cu ucriile !mpreun cu
ceilali copii""" #i #tii de ce$ %entru c doamna de acolo a spus c ADHD&ul se
ia"""c !i molipse#te #i pe ceilali", se pl1nge un printe al unui copil cu D!D.
B'ri de c(te ori merg la grdini, educatoarea !mi spune c(t de problematic este
copilul meu" Ceilali prini fac presiuni asupra noastr pentru a retrage copilul"
Amenin c nu !#i vor mai aduce copiii la grdini dac nu este mutat din grup"
Conducerea grdiniei nu ne spriin" )i se spune tot timpul s aduc de acas
ucrii #i cri de colorat pentru copil" *u i se d voie s se oace cu ucriile
grdiniei sau s colore+e fi#ele de la grdini pentru c le stricB, adaug un
altul.
6n copil cu D!D 0n v1rst de & ani povesteIte5 BDoamna m las mereu la
calculator pentru c ceilali copiii nu vor s se oace cu mine """" A" mi&a +is c nu&
i d mama lui voie s se oace cu mine""
,sihologii susJin c personalul din Icoli nu sunt calificaJi pentru 0ngri4irea copiilor
cu D!D. "'rice copil mai r+g(iat, mai rsfat sau mai agitat este catalogat
imediat c are ADHD" Cel puin a#a se vede de aici de la mine, nu spun c e o
regul" Dar ce pot spune cu trie este c personalul din #coli este absolut
necalificat !n +ona aceasta", declar un psiholog clinician.
Deficitul de atentie si hiperactivitate (D!D) este o afectiune biologica a
creierului, cauzata de un dezechilibru intre o parte dintre neurotransmitatorii
creierului. ceste substante sunt folosite pentru transmiterea semnalelor intre
celulele nervoase. Afectiunea se caracterizeaza prin hiperactivitate sau
comportament impulsiv si deficit de atentie. ceste simptome nu pot fi e/plicate
de nici o alta afectiune psihica si nu au nici o legatura cu abilitatile intelectuale sau
cu stadiul de dezvoltare.
De ce copilul meu are ADHD(
,ana in prezent, e/ista putine dovezi care sa ateste ca D!D este provocat de
factori sociali sau de mediu. #rincipalele cauze se cred a fi legate de factorii
neuro%ilogici si genetici, dar asta nu inseamna ca factorii de mediu nu pot
influenta severitatea tulburarii. ,rof. dr. >al !arpin, pediatru la clinica de copii
%heffield, 6K, cu o e/perienta de "3 de ani de lucru alaturi de copiii cu D!D,
spune ca Bfumatul in sarcina creste riscul de ADHD".
Dintre factorii care pot fi implicati in D!D, mai fac parte5 to-emia gravidica
(infectii neonatale" greutatea mica la nastere" encefalita sau meningita in
primul an de nastere" traumatismul cranian" e-punerea intrauterina la
su%stante to-ice (alcool" nicotina" plum%.
Cercetarile efectuate pana in prezent au aratat ca ADHD se transmite genetic"
de la parinti la copii" gradul de transmitere fiind de ./-/01. +udele de gradul I
si II ale pacientilor cu D!D prezinta un risc de & ori mai mare sa sufere de
aceasta tulburare, iar copilul unui parinte cu D!D poate sa aiba, in proportie de
&32, D!D. In cazul in care un copil are D!D, e/ista #3'$32 sanse ca si fratele
sau sora acestuia sa aiba aceasta tulburare.
Conform studiilor, D!D este o tulburare de se/ dependenta, fiind de # ori mai
frecventa la baieti decat la fete.
Cum recunosti un copil cu ADHD(
Deficitul de atentie si hiperactivitate se manifesta diferit, in functie de varsta
copilului. fla cum poti recunoaste un copil cu deficit de atentie si hiperactivitate.
Copilul mic" su% 2 ani5
plange frecvent si se linisteste greu?
are tulburari de somn provocate de hiperactivitate si neliniste?
mananca putin, suge cu greutate, plange in timpul alimentatiei.
Copilul prescolar5
este foarte agitat?
prezinta o curiozitate nemasurata?
in timpul 4ocului este distructiv, galagios, se raneste des?
solicita o atentie e/cesiva din partea parintilor?
deseori are crize de furie?
poate avea o intarziere in dezvoltarea motorie si a limba4ului?
coopereaza cu dificultate?
doarme putin.
Copilul de varsta scolara5
este hiperactiv?
este distras cu usurinta?
intampina dificultati in efectuarea temelor?
este impulsiv si chiar agresiv?
poate intampina tulburari de invatare (#&2), ticuri, enurezis?
este dezorganizat?
nu are simtul timpului?
prezinta dificultati de relationare cu copiii de aceeasi varsta?
nu respecta regulile?
are relatii tensionate cu profesorii.
Adolescentul5
este mai putin hiperactiv, dar foarte impulsiv?
este neatent, distras, plictisit?
are un comportament inadecvat la scoala?
are accese de furie si toleranta scazuta la frustrare?
nu recunoaste autoritatea?
are relatii tensionate cu tinerii de aceeasi varsta?
are stima de sine scazuta?
este apatic si predispus la depresii?
prezinta un risc crescut de abuz de substante, activitate se/uala precoce,
delicventa 4uvenila.
Ce se intampla daca nu este tratata(
In cazul netratarii, ne spune prof. dr. Iuliana Dobrescu, copiii cu D!D au o
predilectie spre accidentari, e/matriculare si dependenta de substante. Statisticile
arata ca 3."21 dintre copiii cu ADHD nu termina liceul si 201 dintre ei au o
inclinare spre delicventa.
D!D insa nu se manifesta doar in copilarie, cercetarile arata ca (&2 dintre copiii
cu D!D prezinta simptome si cand a4ung la varsta adulta.
In ce consta tratamentul ADHD(
In functie de severitatea simptomelor si a modului in care influenteaza acestea
viata copilului si a celor apropiati, medicul impreuna cu parintii vor decide daca
este necesara administrarea de medicamente. ,e langa medicatie, o importanta
ma4ora o are construirea suportului famial si educational care sa antreneze copilul
intr'un program de terapie comportamentala.
Strategii 4ducationale pentru copiii cu ADHD
de C56STA6TA 7ASI84 L %1m *ar "-, "313 1153" am
Copiii cu ADHD au o varietate de nevoi. 9nii copii sunt hiperactivi sau
neatenti pentru a functiona intr-o clasa o%isnuita" chiar si cu medicatie si un
plan de management al comportamentului. Astfel de copii pot fi plasati in
clase de educatie speciala pentru toata ziua sau o parte a ei. In unele scoli"
profesorul de educatie speciala cola%oreaza cu profesorul clasei pentru a veni
in intampinarea nevoilor unice ale copilului. 5ricum" cei mai multi copii sunt
capa%ili sa stea intr-o clasa o%isnuita. 5ri de cate ori este posi%il" educatorii
prefera sa nu segregheze copii" ci sa-i lase sa invete impreuna cu colegii lor de
aceeasi varsta.
Copiii cu D!D adesea necesita conditii speciale pentru a fi a4utati sa invete. De
e/emplu, profesorul poate aseza copilul intr'o zona cu mai putini factori
distractori, ii poate oferi o arie in care copilul sa se poate misca pentru a'si elibera
e/cesul de energie sau stabileste un sistem clar de reguli de recompensare a
comportamentului adecvat.
6neori, doar pastrarea unei carti sau a unei picture pe banca poate servi ca simbol
visual pentru a'i aminti de comportamentul scolar corect, cum ar fi ridicarea mainii
in loc de a striga sau a sta pe scaun in loc de a se plimba prin camera. 'i oferi unui
astfel de copil e/tra timp la teste poate face diferenta intre a pica si a trece si ii
ofera o sansa de a arata ce a invatat. +evederea instructiunilor sau temelor scrise pe
tabla si chiar listarea cartilor si materialelor de care au nevoie pentru o sarcina,
poate fi posibila pentru copii dezorganizati, neatenti pentru a'si termina sarcinile.
*ulte dintre strategiile de educatie speciala sunt simple bune metode de predare.
le spune elevilor in avans despre ce vor invata data viitoare, oferirea de spri4in
visual si oferirea instructiunilor atat oral cat si in scris sunt modalitati de a'i a4uta
pe copii sa se concentreze si sa'si reaminteasca partile cheie ale lectiei.
desea, elevii cu D!D au nevoie sa invete tehnici de monitorizare si control al
atentiei si comportamentului propriu.
,entru ca scoala pretinde copiilor sa stea linistiti, sa'si astepte randul, sa fie atenti
si sa'si rezolve sarcinile, nu este o surpriza faptul ca multi copii cu D!D au
probleme la clasa. *intile lor sunt capabile sa invete dar hiperactivitatea lor si
neatentia fac invatarea dificila. Ca rezultat, multi elevi cu D!D repeta un an sau
renunta la scoala mai devreme. Din fericire, cu o combinatie potrivita de practici
educationale, medicatie si consiliere, aceste probleme pot fi evitate.
ADHD - Deficitul de atentie la copil
3$ Hctombrie "311
Cum se manifesta ADHD la copii(
Simptomele ADHD se impart in doua categorii principale)
:. Deficit de atentie
;. Hiperactivitate - impulsivitate.
Diagnosticul de ADHD se %azeaza pe numarul" persistenta si istoricul
simptomelor ADHD" si totodata pe masura in care acestea produc modificari
ale comportamentului copilului" in mai mult decat un singur conte-t.
Simptomele specifice deficitului de neatentie
' deseori ignora detaliile? greseste din negli4enta.
' deseori isi mentine cu greutate concentrarea la lucru sau la 4oaca.
' deseori pare sa nu asculte atunci cand cineva i se adreseaza direct.
' deseori nu respecta instructiunile? nu termina ceea ce a inceput.
' deseori are dificultati in a'si organiza sarcinile si activitatile.
' deseori evita activitatile care necesita efort intelectual sustinut.
' deseori pierde lucruri de care are nevoie.
' deseori este distras de zgomote e/terioare.
' deseori este uituc in activitatile cotidiene.
Simptomele de hiperactivitate-impulsivitate
' deseori se agita sau se foieste.
' deseori trebuie sa se ridice de pe scaun.
' deseori alearga sau se catara atunci cand nu ar trebui.
' deseori are dificultati in a se 4uca sau in a se anga4a in activitati in liniste.
' deseori este in miscare, parca ar fi animat de un motor.
' deseori vorbeste e/cesiv.
' deseori raspunde inainte ca intrebarile sa fie complete.
' deseori are dificultati in a'si astepta randul.
' deseori intrerupe sau deran4eaza alte persoane.
Deoarece toti copii se comporta uneori astfel" diagnosticul de ADHD poate fi
sta%ilit unui copil numai de catre un specialist<<<
Ce afectiuni pot aparea in paralel cu ADHD(
Copiii cu D!D sufera adesea de alte afectiuni care pot complica diagnosticul si
tratamentul. Iata cateva dintre cele mai frecvente comorbiditati (afectiuni care pot
insoti D!D)
:. Dificultati de invatare
Dificultatile de invatare includ probleme la citire, scriere si rezolvarea problemelor
de matematica. ,acientii cu dificultati de invatare obtin scoruri sensibil mai mici
decat cele considerate normale in conformitate cu varsta, scolarizarea si nivelul de
inteligenta. ,ot aparea scaderea stimei de sine si deficit in aptitudinile sociale.
;. Tul%urarea opozitionismului provocator (5DD" 5ppositional Defiant
Disorder si tul%urarea de conduita (CD" Conduct Disorder
Conform National institute of *ental !ealth (Ni*!) din %6, copiii cu D!D,
in special baietii, au un risc mai mare de a dezvolta doua tulburari psihiatrice5
tulburarea opozitionismului provocator si tulburarea de conduita .
' HDD se caracterizeaza printr'un comportament nesupus, sfidator, negativ si ostil
fata de formele de autoritate, care persista timp de cel putin sase luni.
' CD se caracterizeaza printr'un comportament persistent de violare a normelor
sociale si a drepturilor altora.
Deoarece in prezent nu e/ista tratamente aprobate pentru HDD sau CD, parintii pot
avea nevoie o sustinere suplimentara pentru a putea controla aceste manifestari ale
copiilor cu D!D.
2. Tul%urarile afective si an-ioase
Copiii cu D!D au risc mai mare de a dezvolta an/ietate sau depresie, desi este
posibil ca aceste tulburari afective sa nu se manifeste inainte de adolescenta sau de
varsta adulta. Indiferent de originea tulburarilor, multi e/perti considera ca unele
consecinte ale comportamentelor cauzate de D!D pot sa produca prin ele insele
an/ietate sau depresie si pot reduce stima de sine. tunci cand sunt prezente,
tulburarile afective sau an/ioase necesita tratament specific, suplimentar fata de
D!D.
Cauzele ADHD
Desi cauza e/acta a D!D ramane necunoscuta, cercetarile s'au intensificat in
ultimul deceniu. In momentul de fata, se considera ca D!D este cel mai probabil
de natura genetica. Cercetatorii au evidentiat insa si alte posibile cauze.
Date in favoarea transmiterii pe cale genetica
Cercetarile au demonstrat ca D!D se transmite genetic, de la parinti la copii.
Datele publicate recent arata ca un copil cu un parinte care prezinta simptome
D!D are sanse in proportie de apro/imativ "32 de a avea D!D. %'a
demonstrat ca tipul de D!D care persista la varsta adulta are un caracter genetic
mai pronuntat decat tipul care dispare spre sfarsitul copilariei.
Istoricul familial de alcoolism si de tulburari afective pare sa se asocieze cu un risc
crescut de D!D. cest fapt poate implica un anumit model genetic comun al
acestor doua afectiuni.
Desi cauza D!D este necunoscuta, unii cercetatori considera ca aceasta tulburare
se datoreaza mai multor factori. In afara cauzelor genetice e/ista si alti factori de
mediu si medicali care pot produce simptome asemanatoare celor prezente in
D!D. =/aminarea atenta evidentiaza totusi diferente importante intre aceste
afectiuni si D!D. %tudii epidemologice au a4uns la concluzia ca ereditatea
e/plica, in medie, ma4oritatea comportamentelor de tip D!D pe care le manifesta
copiii, in timp ce factorii de mediu nu e/plica decat apro/imativ "32 din acest tip
de comportament .
#erceptii gresite
In trecut, incertitudinea legata de cauzele D!D a creat un climat fertil pentru
diverse speculatii. u fost emise numeroase teorii ' printre care unele ii
invinovateau intr'o anumita masura pe parinti pentru comportamentul necontrolat
al copilului lor. 6lterior s'a stabilit ca aceste teorii sunt nefondate.
Iata cateva dintre cele mai frecvente perceptii cu privire la cauzele ADHD"
desi acestea nu sunt documentate stiintific)
' limentatia;dieta
' titudinea parentala deficitara
' 6rmarirea e/cesiva a emisiunilor )> sau preocuparea e/cesiva fata de 4ocurile
video.
%tudiile riguroase, atent concepute, nu au reusit sa stabileasca relatia cauzala dintre
acesti factori si D!D si nici faptul ca vreunul dintre acesti factori influenteaza
simptomele D!D. De e/emplu, contrar convingerilor parintilor, zaharul nu ii
face pe copii semnificativ mai hiperactivi. De fapt, s'a constatat ca nici o dieta nu
amelioreaza simptomatologia specifica D!D. %'a constatat ca, de fapt, frustrarea
parintilor este un efect, si nu o cauza a D!D.
=/cesul in urmarirea programelor de televiziune si 4ocurile video reprezinta de fapt
un simptom, si nu o cauza a D!D. cestea constituie o forma de stimulare care ii
a4uta pe copiii cu D!D sa'si mentina concentrarea si sa'si controleze sentimentul
interior de agitatie prin intermediul unui mecanism similar celui care actioneaza in
cazul medicatiei.
A devenit din ce in ce mai clar ca ADHD este o tul%urare neuro%iologica care
necesita diagnostic si tratament medical.
D!D implica parteneriatul dintre copiii cu D!D si familiile, profesorii,
psihologii, specialistii in terapie ocupationala si cei in asistenta de sanatate cu
competenta in D!D. ceasta munca de echipa sau efort comun este esential
pentru asigurarea corecta a asistentei pe termen lung, pentru atingerea scopurilor
de dezvoltare specifice copilului si pentru planurile de monitorizare ale copiilor cu
D!D.
6n plan terapeutic individualizat care implica acest efort combinat va avea drept
rezultat capacitatea copilului cu D!D de a dezvolta si mentine relatii, de a'si
imbunatati respectul de sine, performantele academice si increderea in situatiile
cotidiene.
In atentia parintilor care confunda ADHD-ul cu un %anal rasfat<<<
Niciun parinte nu se simte confortabil atunci cand vede ca ceva nu este in regula cu
copilul lui. >a trebui sa constientizeze ca Ba ignoraB este echivalentul cu ,"a da
societatiiB un adult bolnav, incapabil sa discearna in anumite situatii cu care se va
confrunta in viataG
@ara tratament adecvat copilul poate ramane in urma la scoala si poate sa isi piarda
prietenii. Copilul are mai multe esecuri decat succese si este criticat de familie si
profesori care nu recunosc faptul ca are o problema.
Cercetarile demonstreaza clar ca medicatia poate imbunatati atentia, concentrarea,
comportamentul directionat spre un scop si abilitatile de organizare. *edicatia
include stimulente de tipul preparatelor de amfetamina si non'stimulente cum este
atomo/etina. %e mai utilizeaza guanafacina, clonidina si antidepresivele.
)ratamentul trebuie sa includa psihoterapia, antrenamentul abilitatilor sociale,
educatia parintilor, si modificarea programului educational al copilului.
#sihoterapia poate a=uta copilul sa isi controleze agresivitatea" sa moduleze
comportamentul social si sa fie mai productiv. #rin psihoterapie copilul poate
sa isi construiasca stima de sine" sa reduca gandurile negative si sa
im%unatateasca capacitatea de rezolvare a pro%lemelor.
ADHD - deficit de atentie si hiperactivitate la copil
ADHD - deficit de atentie si hiperactivitate, sau THDA -
tul%urare hiper&inetica cu deficit de atentie, reprezinta aceeasi afectiune
neurobiologica, intalnita in primii ani de copilarie ' pana la varsta de - ani. ceasta
boala afecteaza anumite zone ale creierului care ii a4uta pe copii sa rezolve
probleme, sa planifice lucrurile, sa inteleaga actiunile celorlalti si sa isi controleze
impulsurile. ,rincipalele simptome ale D!D sunt hiperactivitatea ' copilul nu
poate sta locului, se misca si vorbeste in continuu, impulsivitatea ' copilul are un
comportament si un limba4 necontrolat si tulburarile de concentrare ' copiii se
plictisesc si sunt distrasi repede de la activitatile de care nu sunt interesati.
ceste simptome fi prezente la copilul bolnav in combinatii de cate doua, toate trei
sau doar unul. In functie de preponderenta simptomelor, ADHD are trei forme5
> ADHD predominant deficit de atentie - Attention Deficit Disorder (ADD '
=ste o forma mai intalnita la fete. *a4oritatea simptomelor se incadreaza in
categoria deficitului de atentie, hiperactivitatea si impulsivitatea fiind mai putin
prezente. cesti copii sunt mai putin predispusi la dificultati de comunicare cu
ceilalti copii, insa lipsa concentrarii poate fi un simptom usor de trecut cu vederea.
> ADHD predominant impulsiv ? hiperactiv ' =ste cea mai putin intalnita forma
de D!D, fiind caracterizata de comportamentul impulsiv si hiperactiv, fara sau cu
un minim deficit de atentie.
> ADHD de tip com%inat impulsiv ? hiperactiv ?deficit de atentie ' Cea mai
intalnita forma de D!D, caracterizata de comportament hiperactiv si impulsiv,
deficit de atentie si distractibilitate.
,arintii copiilor care sufera de D!D ' deficit de atentie si hiperactivitate ' trebuie
in primul rand sa constientizeze faptul ca %oala nu @se vindeca@ de la sine, ci de
multe ori continua si la maturitate? tratamentul specific ' medicamente, terapie
comportamentala, spri4in din partea familiei si a scolii, nutritie corespunzatoare,
e/ercitii fizice, etc. ' este singura solutie. poi, trebuie sa retineti ca nu toti copiii
cu ADHD sunt hiperactivi ' o mare parte din acesti copii nu se pot concentra
asupra unei activitati, in special daca este vorba de o activitate plictisitoare sau
repetitiva. .ipsa hiperactivitatii la copiii cu D!D ii poate face pe unii adulti sa nu
banuiasca prezenta acestei afectiuni ' copilul neatent pare a fi linistit si vazandu'si
de treaba sa, insa de fapt nu se concentreaza la ceea ce face.
Simptome si diagnostic ADHD - deficit de atentie si hiperactivitate la copil
%e poate spune despre ma4oritatea copiilor ca sunt usor hiperactivi si ca nu isi pot
mentine atentia pentru mult timp, insa la copiii bolnavi aceste simptome afecteaza
invatarea" adaptarea la mediul scolar si deseori relatiile cu ceilalti copii. ,entru
a fi diagnosticat cu aceasta boala copilul trebuie sa prezinte tulburarile de
comportament pana la varsta de A ani, iar simptomele trebuie sa continue cel
putin . luni. ceste simptome trebuie de asemenea sa afecteze cel putin doua
sfere din viata copilului ' scoala, terenul de 4oaca, familie, intruniri sociale. Daca
hiperactivitatea, impulsivitatea sau tulburarile de concentrare se intalnesc doar intr'
un conte/t social, atunci este posibil ca problemele sa aiba o alta cauza.
)ulburarile de comportament specifice D!D ' deficit de atentie, -iperactivitate,
impulsivitate ' pot fi intalnite si in alte situatii speciale5 deces, divort sau o alta
situatie stresanta in familie, comotii cere%rale, o infectie la ureche ce poate
produce scaderea auzului, dizabilitati de invatare, an/ietate sau depresie. *ulti
copii cu D!D sufera si de alte afectiuni asociate5 diza%ilitati de invatare,
depresie, an-ietate, tul%urare %ipolara (la adolescenti), tul%urari
comportamentale.
> Hiperactivitatea la copiii cu ADHD ' Cel mai evident simptom al acestei
afectiuni. Copilul se afla intr'o miscare continua, incearca sa faca mai multe lucruri
deodata, trece de la un lucru la altul si cand este fortat sa stea cuminte da din
picioare si din degete? tot timpul este BpornitB sa faca ceva, ca si cum ar avea o
energie inepuizabila? vorbeste e/cesiv si nu se poate 4uca in liniste? uita in repetate
randuri? ii vine foarte greu sa stea linistiti la masa sau in banca la scoala.
> Deficitul de atentie ? tul%urarile de concentrare la copiii cu ADHD ' Daca
activitatea este interesanta sau placuta, copilul reuseste sa fie atent, insa in situatiile
repetitive sau plictisitoare copilul cu D!D isi pierde repede interesul si atentia.
desea trece de la o sarcina la alta, inainte de a o completa pe cea anterioara, sare
peste etapele unei actiuni, nu este atent la detalii si face greseli din hegli4enta, nu
isi aminteste si urmareste cu dificultate instructiunile, rataceste des lucrurile, se
uita in gol si viseaza cu ochii deschisi. )otodata, copilul cu D!D se concentreaza
foarte greu daca sunt prezenti in 4urul sau stimuli care ii pot distrage atentia.
> Impulsivitatea la copiii cu ADHD ' cest simptom este cauzat de lipsa
autocontrolului in gesturi si vorbire. Copilul ii intrerupe deseori pe ceilalti, nu isi
asteapta randul la o activitate, vorbeste si actioneaza fara a gandi inainte, nu isi
poate controla emotiile si izbucneste in crize de furie, nu are rabdare, comenteaza
nepotrivit.
Cauzele ADHD - deficit de atentie si hiperactivitate la copil
Cauza e/acta a acestei afectiuni neurobiologice la copii este inca necunoscuta,
luandu'se in considerare o combinatie de cauze genetice (preponderente), factori
de mediu si caracteristici fizice ale creierului. =/ista mai multi factori de risc
pentru aparitia D!D la copii5
> 'actori genetici ' un frate sau un parinte cu D!D creste riscul aparitiei bolii la
copil. In prezent se cauta genele care sunt raspunzatoare pentru transmiterea bolii.
> 'actori de mediu ' %tudiile au sugerat e/istenta unei legaturi intre consumul de
tutun si alcool in timpul sarcinii si aparitia D!D la copil. =/punerea copilului cu
varsta de pana la ( ani la plumb poate fi o alta cauza.
> Alterarea functiilor cere%rale.
> Se-ul ' baietii sunt de $ ori mai predispusi la aparitia D!D decat fetele.
> 8eziuni cere%rale aparute in timpul sau inainte de nastere ' doar un procent
foarte mic din acesti copiii au dezvoltat D!D.
> Baharul rafinat poate produce sau accentua simptomele D!D.
> Aditivi alimentari.
Tratamentul ADHD - deficit de atentie si hiperactivitate la copil
Copilul care prezinta simptome specifice D!D necesita o evaluare din partea
unui medic pediatru sau neuropsihiatru, acesta stabilind tratamentul in functie de
varsta copilului, sanatatea generala, severitatea simptomelor, toleranta la anumite
substante, prognosticul bolii si preferinta parintilor. In absenta tratamentului,
simptomele se vor agrava si copilul nu va reusi sa se integreze cu succes in mediul
scolar si social ' adultii cu ADHD netratat inregistreaza o rata mai mare a
divortului si soma=ului" sunt mai predispusi la consum de tutun" alcool si
droguri" precum si la activitate infractionala. )erapia pentru D!D inlcude
tramanent medicamentos, terapie comportamentala, educatia familiei,
psi-oterapia si practicarea unor sporturi. Scopul tratamentului este controlarea
simptomelor si a=utarea copilului sa functioneze normal in societate.
> Tratamentul medicamentos ' acesta nu trateaza D!D, insa controleaza
simptomele afectiunii, echilibrand substantele chimice din creier. *edicamentele
utilizate sunt de doua tipuri5 psihostimulante si inhibitoare ' metilfenidat,
de-troamfetamine, amestec de saruri amfetamine, atomo-etine. ceste
medicamente sunt administrate doar sub supravegherea medicului si pot avea
reactii adverse ' scaderea apetitului, insomnie, dureri abdominale, etc.
> Terapie comportamentala ' a4uta copilul sa se controleze si sa isi stabileasca
obiective comportamentale realiste. )erapia comportamentala implica invatarea
unui comportament folosindu'se un sistem ce pune accentul pe recompense si
laude, dar totodata stabileste limite si consecinte clare. ,rincipiile de baza ale
acestei terapii sunt5 stabilirea unor obiective specifice, oferirea recompenselor si a
consecintelor, si utilizarea constanta a recompenselor si consecintelor. Invatarea
aptitudinilor sociale ii a4uta pe copii sa interactioneze mai bine cu ceilalti.
> 4ducarea si instruirea parintilor, copilului si a educatorilor cu privire la D!D.
,entru reusita tratamentului, copiii cu ADHD au nevoie de consecventa. De
e/emplu, comportamentul invatat la orele de terapie trebuie sa continue si acasa
sau la scoala. Din acest motiv, parintii si educatorii trebuie sa invete cum sa aplice
tehnicile de terapie comportamentala. Consecventa se refera la mai multe planuri5
reactiile la comportamentul copilului trebuie sa fie aceleasi de fiecare data si
indiferent de loc si conte-t? totodata parintii tre%uie sa se puna de acord, pentru
a actiona in acelasi fel fata de copil.
> #sihoterapie ' pentru tratarea situatiilor de an/ietate sau depresie.
> Alimentatia. ,entru copiii cu D!D sunt recomandate alimentele bogate in acizi
grasi esentiali (seminte de in, peste, nuci), vitaminele $ (ficat, cereale integrale,
orez, nuci, lapte, oua, carne de pasare si peste, fructe, verdeturi, soia), proteine (in
special la micul de4un si pranz), calciu si magneziu (lactate si verdeturi), zinc si
fier. )otodata evitati zaharul" aditivii alimentari" grasimile hidrogenate"
cofeina si sarea.
> Activitate fizica. )oata aceasta energie a copiilor hiperactivi poate fi utilizata in
practicarea unui sport organizat sau a altor activitati fizice. Feneficiile sunt
multiple5 im%unatatirea puterii de concentrare, ameliorarea depresiei si
an-ietatii, dezvoltarea cere%rala, un somn mai %un, etc. Incercati sa gasiti o
activitate potrivita pentru aptitudinile copilului.
> Tratament homeopat pentru ADHD ' remediile homeopate utilizate in
tratamentul acestui sindrom sunt Datura stramonium (laur), Cina (Chinchona '
chinina) si HCoscCamus niger (maselarita).
Sfaturi pentru parintii copiilor cu ADHD - deficit de atentie si hiperactivitate
Nu uitati ca un copil cu D!D nu inseamna doar probleme ' aceasta %oala nu
afecteaza inteligenta sau talentul. *ulti copii cu D!D sunt foarte creativi si au
o imaginatie foarte %ogata. %imptomele acestei afectiuni pot fi un avanta4 pentru
copil5 datorita faptului ca iau in considerare mai multe lucruri deodata, gandirea
este foarte fle-i%ila? hiperactivitatea poate fi transformata in energie si motivatie
pentru a face lucruri inedite? copiii cu D!D sunt rareori plictisitori ' de cele mai
multe ori au pasiuni diverse si au o personalitate colorata.
4utati'l pe copil sa fie organizat5 mentineti rutina, inclusiv somnul, ora de masa,
temele, si eventual afisati programul zilnic intr'un loc vizibil din casa. ,astrati
toate lucrurile la locul lor. =liminati factorii care le pot distrage atentia copiilor in
timpul temelor. =ste foarte important sa gasiti activitatile care sunt placute
pentru copil si sa il incura4ati sa le urmeze.
Copiii cu D!D pot fi usor perturbati si predispusi la crize de nervi, insa de multe
ori parintii pot anticipa situatiile ' de multe ori inevitabile ' care declanseaza aceste
crize. In acest caz, opriti'va chiar inainte de a aparea situatia problematica si
discutati cu copilul pentru a revizui regulile pe care acesta le respecta cu
dificultate, recompensa primita daca urmeaza regulile si pedeapsa aplicata in caz
contrar. Dupa ce ati urmat acesti pasi continuati activitatea obisnuita si aveti gri4a
sa oferiti copilului un feedback imediat la comportamentul sau.
Copiii cu D!D retin mai greu regulile, insa comportamentul lor poate fi controlat
mai bine prin aplicarea consecintelor ? raspunsurilor imediat si mai frecvent.
De e/emplu, daca un copil normal are un comportament dorit, parintele il va lauda
de cateva ori pe zi? un copil cu D!D are insa nevoie de reactii mai frecvente
(chiar si la fiecare "3 de minute) si imediate din partea parintilor. Indiferent de
natura feedback'ului ' lauda verbala, recompensa fi+ica, cu cat acesta este mai
imediat si mai frecvent, cu atat va avea mai mult succes. +olul parintelui este de a
il face pe copil sa aiba tot timpul incredere in fortele proprii.
#u%ertatea si adolescenta reprezinta o perioada plina de provocari si pentru un
copil normal, dar cu atat mai mult pentru un copil cu D!D. cesti tineri au
nevoie de o evaluare medicala anuala, pentru a le fi a4ustata terapia conform
necesitatilor care se schimba odata cu cresterea. =ste important pentru acesti copii
sa poata conta pe spri=inul si intelegerea parintilor, dar totodata sa fie tratati ca
niste adolescenti normali ' cu BtoaneB si rebeliuni impotriva ingradirii libertatii.
ADHD (Attention Deficit HCperactivitC Disorder
1. )ratamentul in cazul copiilor cu D!D
". Cauze posibile ale D!D
Ce este ADHD(
desea, copilul tau nu mai este atent sau nu mai poate sa te urmareasca, iar tu te
intrebi daca acesta are sau nu D!D. Cum este descoperita boalaM Ce poti face
pentru a'l a4utaM
D!D sau deficitul de atentie reprezinta un BdefectB neurologic, datorat structurii
particulare si chimiei creierului si se manifesta prin incapacitatea copilului de a se
concentra pe o sarcina sau activitate, hiperactivitate N este foarte dinamic si deseori
actioneaza fara sa gandeasca, temperament dificil sau abilitati sociale scazute.
Cum pot contri%ui parintii la reusita acestui copil(
O nticipeaza problemele si alcatuieste un plan de rezolvare a acestora?
O %tabileste reguli clare, care sunt limitele si asteptarile?
O 7andire pozitiva constanta si masuri logice?
O +edu cantitatea de cuvinte rostite si a celor pe care copilul trebuie sa le retina,
utilizeaza scheme si liste pentru memorare?
O Colaboreaza cu profesorul in legatura cu modificarile necesare si acomodarile la
acestea?
O Cauta modalitati de sustinere sau incura4are si premiere a punctelor forte, in
special in domeniile e/tra'curriculare?
O Culege informatii despre D!D din cartile de specialitate, din participarea la
conferinte sau intrarea in grupuri de spri4in sau comunitati online?
O )inand cont de varsta copilului, discuta despre cum se manifesta la copilul tau
D!D, facand apel la site'urile pentru copii?
O sigura'te ca persoanele care au gri4a de copilul tau, precum si conducatorii de
grup sau de programe e/tra'scolare, sa cunoasca strategiile de comportament pe
care tu impreuna cu scoala le gasiti a fi necesare dezvoltarii armonioase a acestuia.
Cum este diagnosticat deficitul de atentie(
ctualmente, nu e/ista teste medicale, precum analiza sangelui sau ecografii care
sa duca la stabilirea diagnosticului D!D. Cu toate acestea, cercetarea in aceasta
arie continua in speranta ca punerea diagnosticului va putea fi mai precisa pe viitor.
cest comportament este, in general, observat inainte de varsta de - ani.
%imptomele trebuie sa fie observate in cel putin doua locuri, spre e/emplu la
scoala, acasa, in comunitate, in crese, si pentru cel putin ( luni.
Iata cateva simptome ale deficitului de atentie5
' nu este atent la detalii?
' nu pare ca asculta cand i te adresezi direct?
' este usor distras?
' intampina dificultati in organizarea si finalizarea sarcinilor?
' da din maini si din picioare, neputand sta locului?
' vorbeste continuu?
' intrerupe conversatiile si deran4eaza 4ocurile altor copii?
' evita sarcinile care necesita efort mental (de pilda e/ercitiile pe care trebuie sa le
faca in clasa, temele, 4ocurile)?
' face lucruri care sunt periculoase fara sa se gandeasca la posibilele consecinte.
Ce inseamna toate acestea pentru copilul tau(
Copiii cu D!D pot fi intarziati cu aproape #3 2 din varsta actuala in capacitatea
de fi atenti si de a tine minte. cest lucru inseamna ca un copil de D ani poate sa se
comporte ca unul de ( ani in ceea ce priveste capacitatea de concentrare si control.
De aceea, este foarte greu pentru copiii cu D!D sa se integreze in grupuri de
aceeasi varsta cu ei. sta nu inseamna ca este mai putin inteligent, ci ii este
afectata doar abilitatea de controlare a impulsurilor.
ADHD intarzie dezvoltarea creierului
In timp ce unele regiuni ale creierului se dezvolta cu cativa ani mai tarziu decat in
mod normal la copiii cu deficit de atentie cu hiperactivitate, celelalte parti ale
creierului se dezvolta normal, arata un nou studiu realizat de cercetatori.
%pecialistii au observat ca aceasta intarziere in dezvoltarea creierului la copiii cu
D!D este mai proeminenta in regiunile din fata ale corte/ului (invelisul superior
al creierului), care are rol in gandire, planificare si atentie.
%canarile cu rezonanta magnetica a ""# de copii cu D!D au dezvaluit ca
4umatate din cele $3.333 de locuri ale corte/ului au atins o grosime de varf la
varsta medie de 13,& ani, in comparatie cu o medie de varsta de -,& ani la o grupa
de copii fara D!D.
)otusi, la ambele grupe de copii, cu sau fara D!D, s'a observat un progres
similar de dezvoltare a creierului din spate spre fata. Insa regiunile atingeau
grosimea de varf la momente diferite.
Cercetatorii spun ca aceste descoperiri sustin teoria ca D!D este cauzat de o
intarziere a dezvoltarii corte/ului. =i planuiesc sa investigheze radacinile genetice
ale acestei intarzieri si metode de a promova recuperarea completa a copiilor cu
D!D.
Tratamentul in cazul copiilor cu ADHD

)inand cont de nevoile copilului tau, urmatoarele actiuni ar putea fi potrivite sau
necesare ca metode de tratament, pentru a'ti a4uta copilul sa reuseasca5
' medicamentatie?
' invatarea copilului cum sa se comporte atat la scoala, cat si acasa?
' integrarea in grupul de la scoala?
' consiliere avizata privind relationarea copilului cu familia si colegii.
!aspunsul specialistului
Date oferite de Dr. lina ,op'Fegan, medic rezident nestezie si )erapie Intensiva.
D!D este tulburarea cu deficit de atentie si hiperactivitate;impulsivitate? este o
afectiune destul de frecvent intalnita, desi nu intotdeauna diagnosticata, care poate
avea o mare influenta evolutiei copilului pe termen lung, daca nu este controlata la
timp.
)ratamentul in cazul copiilor cu D!D se concentreaza in principal pe tratarea
simptomelor in parte si cuprinde5
O terapie comportamentala (modificarea comportamentului) N care este si partea
cea mai importanta a acestui tratament?
O terapia medicamentoasa N care trebuie individualizata de la caz la caz si se
asociaza cu terapia comportamentala.
%trategia terapeutica se stabileste de catre specialistul in neuropsihiatrie infantila,
in colaborare cu pediatrul, logopedul, eventual psihoterapeutul, dupa o evaluare
diagnostica cu stabilirea simptomelor tinta si a gradului initial de afectare.
H parte importanta a tratamentului o reprezinta monitorizarea simptomelor
(urmarirea rezultatelor scolare, a procesului de memorare, interactiunile familiale
si relatiile cu persoanele de aceeasi varsta atat acasa, cat si in colectivitate) si
adaptarea strategiei la evolutia copilului.
)rebuie inteles ca tratamentul pentru D!D este unul de lunga durata si rezultatele
variaza foarte mult de la un copil la altul.
Tratament ad=uvant
BHmega # Bsunt suplimente alimentare care contin acizi grasi omega'#, care se
gasesc cu predilectie in uleiul de peste. ceste suplimente alimentare sunt sustinute
de variate studii care afirma ca acizii grasi continuti de obicei in carnea unor
specialitati de peste gras, pot stimula invatarea si concentrarea la copii, precum si
ca ar imbunatati sanatatea cardiovasculara, avand efecte benefice si asupra
ameliorarii simptomatologiei din D!D.
=ste adevarat ca este benefic si recomandat consumul in alimentatia noastra a
acizilor grasi omega'#, atat pentru adulti cat si pentru copii, insa este doar un
supliment alimentar.
Nu este un medicament si nu sunt dovezi certe (cel putin nu inca) ca ar avea un
efect terapeutic asupra manifestarilor din D!D.
Dr" Alina %op&.egan, medic re+ident Aneste+ie si Terapie /ntensiva
Stimulentii" apro%ati in tratamentul copiilor cu ADHD
=ste nesigur tratamentul cu stimulenti pentru tratarea copiilor cu tulburarea
hiper<inetica cu deficit de atentie (D!D)M r putea acest tratament sa afecteze pe
viitor starea de sanatate a copiluluiM Conform unui nou studiu realizat de catre
cercetatorii de la %pitalul 7eneral *assachusetts, raspunsul la intrebarile de mai
sus se pare ca este BnuB.
+ezultatele studiului arata ca medicamentele stimulente pentru tratarea copiilor cu
D!D nu vor avea pe viitor efecte negative asupra sanatatii copiilor.
%tudiul a fost realizat pe 133 de tineri dupa 13 ani de la diagnosticarea cu D!D.
cesta s'a desfasurat intr'un mod foarte riguros, analizandu'se fiecare aspect al
asocierii tratamentului stimulent cu efectele acestuia.
Deoarece stimulentii sunt medicamente controlate, initial au e/istat ingri4orari cu
privire la folosirea lor, nu se doreste ca acest tratament pentru copii sa promoveze
pe viitor abuzul de medicamente.
%tudiul nu a prezentat nicio dovada cum ca in urma acestui tratament cu stimulenti
va creste sau va scadea riscul de dependenta.
Dintre 11" participanti cu varste cuprinse intre 1( si "- de ani, -#2 dintre acestia
au primit tratamentul cu stimulenti la un moment dat, iar ""2 dintre ei inca
primesc tratamentul.
+ezultatele curente ale studiului, combinate cu alte investigatii ar trebui sa reduca
ingri4orarea medicilor si a parintilor privind folosirea stimulentilor ca tratament
pentru copiii cu D!D.
Cauze posi%ile ale ADHD
Televizorul" o cauza a ADHD-ului(
Desi s'a stabilit ca factorii genetici influenteaza aparitia D!D'ului la copii,
cercetatorii cred ca si factorii de mediu au un rol important in aparitia deficitului de
atentie.
Televizorul afecteaza a%ilitatea copilului de a fi atent
Cercetatorii au descoperit ca acei copii care petrec foarte mult timp in fata
televizorului pot, mai tarziu, sa devina impulsivi, neastamparati, agitati si sa aiba
probleme de concentrare, toate acestea fiind simptome ale D!D'ului.
6n studiu publicat inca din "33$ a concluzionat ca e/punerea la televizor a copiilor
cu varste intre 1 si # ani poate creste riscul de aparitie a D!D in 4urul varstei de -
ani.
lte studii au relevat faptul ca vizionarea precoce a televizorului este asociata cu
probleme cognitive si scolare pe masura ce copilul avanseaza in varsta.
Spune 69 televizorului pana la varsta de ; ani
Cercetatorii ne e/plica5 BCreierul copiilor creste de trei ori mai mult in primii ani
de viata. In momentul de fata toata lumea isi lasa copilul chiar micut sa se uite la
televizor. %untem in mi4locul unui e/periment international necontrolat in ceea ce
priveste viitoarea generatie de copii si adevarul este ca nu facem nimic sa
schimbam ceea ce se intampla si viitorul copiilor nostri. Ii e/punem la muntele de
informatie oferita de media la varsta la care creierul lor se dezvolta incredibil de
repede.B
)elevizorul este asociat cu performantele scolare atunci cand este vorba de copiii
cu varste intre # si & ani. ,ana la aceasta varsta copiii au depasit de4a bariera
privind dezvoltarea cognitiva si lingvistice.
)elevizorul ofera si avanta4e, in special atunci cand continutul, pasnic si calitativ il
a4uta la invatare sau ii creeaza un mediu sanatos.
ADHD la copii" confundat cu nevoia de atentie
,arintii si profesorii trebuie sa aiba gri4a sa nu confunde copiii care pur si simplu
au nevoie de atentie cu cei care sufera de sindromul deficitului de atentie.
%indromul deficitului de atentie este o problema din ce in ce mai ingri4oratoare,
care a atras foarte multe cercetari si interes datorita numarului tot mai mare de
copii afectati.
Din nefericire, cercetatorii au negli4at sa urmareasca si nevoia de atentie a copiilor
si cele doua probleme care apar in acest caz, similare copiilor cu D!D, facand
tratarea acestora si mai dificila.
Cercetatorii spun ca multe tipuri comportamentale pot fi observate in momentul in
care copiii cauta ceva de facut. Comportamentele asociate cu D!D, precum
hiperactivitatea, concentrarea scazuta si impulsivitatea, pot aparea si la copii care
doar doresc mai multa atentie.
6ltimul studiu realizat a fost concentrat pe copiii a 1& scoli pe o perioada de trei
ani si a adus dovezi cum ca acei copii cu D!D si cei care doresc atentie pot fi
diferentiati. Cercetatorii au observat ca acei copii care au avut nevoie de atentie, au
B4ucat teatruB in aproprierea adultilor, pentru a le atrage atentia si au reusit sa
socializeze in mod normal cu ceilalti copii si cu adultii.
)ratamentul celor doua tipuri problematice de comportament este diferita, de aceea
este important sa reusim si noi ca parinti sa facem diferenta intre cele doua
probleme la copiii nostri pentru a sti cum sa actionam.
Deficitul de atentie la
copii
Copii
AnJelepciunea popular a a4uns la concluzia c P*u e0ist copil cuminte #i ra
!necat.Q AnsIi ideea de CH,I. sugereaz =N=+7I=, IN>=N)I>I))=,
%,HN)N=I))=, =*H)I>I))=, C+=)I>I))= I.a.m.d. An niciun caz un
copil C6*IN)=, copilul'bibelou, nu sugereaz neaprat un copil sntos, normal.
Copilul, prin definiJie are o doz suplimentar de energie, 0ns c1nd aceast doz
este prea mic sau prea mare trebuie, ca prinJi, s lum atitudine 0n vederea
depistrii eventualelor disfuncJii neuropsihiatrice.
Definitia deficitului de atentie voluntara
Deficitul de aten+ie voluntar* este o afecJiune comportamental de natur
neurobiologic, datorat structurii particulare a creierului ce se manifest prin
incapacitatea individului de a se concentra asupra unei activitJi. desea, acest
deficit de atenJie se asociaz cu hiperactivitatea, rezultnd un individ foarte
dinamic, cu un temperament foarte dificil Ii cu abilitJi sociale sczute. =ste aIa'
numitul individ care Pacionea+ fr s g(ndeasc1Q fecJiunea este 0nt1lnit, mai
ales, la copii Ii adolescenJi Ii se numeIte generic ADHD (tention Deficit
!iperactivit: Disorder). An puJine cuvinte ar putea fi spus astfel5 ADHD 2 lipas
atenie 3 agitaie e0trem 3 impulsivitate.
Cine sufer* de ADHD(
%puneam c deficitul de aten+ie afecteaz mai mult copii Ii adolescenJii, fiind mai
frecvent 0nt1lnit la bieJi dec1t la fete (F5@ R $51). tunci c1nd se suspecteaz o
tulburare de acest fel, diagnosticul ar fi ideal s fie pus 0nainte de v1rsta de - ani
(adesea, debutul apare la #'$ ani), 0ns au e/istat numeroase cazuri care au fost
diagnosticate abia la v1rsta adolescenJei.
C1nd deficiul de atenJie este dependent de mediul 0ncon4urtor (o situaJie frustrant
sau stresant e/istent 0n familie sau 0n instituJia de 0nvJm1nt) poate aprea la
orice v1rst. H perioad destul de 0ndelungat s'a considerat c D!D este o
afecJiune a copilriei care dispare o dat cu instalarea pubertJii.
.a nivel mondial, s'a constatat ca # p1n la -2 dintre copii de v1rst Icolar sufer
de tulburri hiper<inetice Ii de atenJie voluntar, iar la #3 p1n la &32 dintre
aceItia afecJiunea persist la maturitate (conform unui studiu realizat 0n %6).
Indivizii diagnosticaJi tardiv, dezvolt mecanisme de compensare, disimul1ndu'Ii,
astfel, Pdefectul.Q ,entru ei, reuIita Icolar este mult mai dificil de atins dec1t la
copilul;t1nrul normal din acest punct de vedere.
Cauzele ADHD)
:. 4reditatea
@actorii genetici au fost puIi 0n evidenJ, de'a lungul anilor, 0n circa 832 din
cazurile de D!D. 6n printe care are istoric personal de D!D 0n copilrie, are
un risc de apr/imativ &32 mai mare s aib un copil cu aceast tulburare sau un
printe cu un copil cu D!D are un risc de p1n la #32 s aib un alt copil cu
aceeaIi afecJiune.
%tudiile de imagistic cerebral au pus 0n evidenJ modificri la nivel cerebral,
modificri ce spri4in teoria c D!D este o afecJiune neurobiologic5
:.: modificri ale structurii creierului ' dovezi neuroanatomice
:.; disfuncJii ale neurotransmiJtorilor implicaJi 0n controlul atenJiei (dopamina Ii
norepinefrina) ' dovezi neurochimice
:.2 anomalii ale activrii unor regiuni cerebrale responsabile de mecanismele de
inhibiJie (lobii frontali), duc1nd la dificultJi 0n inhibarea reacJiilor emoJionale,
cognitive Ii comportamentale ' dovezi neuropsihologice.
;. 7ia+a intrauterin*
=/ist preri medicale care susJin c e/punerea, 0n viaJa intrauterin, la alcool,
tutun, droguri sau substanJe to/ice cu tropism cerebral (e/. plumbul) duce la
creIterea riscului de dezvoltare, 0n copilrie, a sindromului de deficit de atenJie Ii
hiperactivitate motorie.
2. Mediul Dncon=ur*tor
%tudii recente, efectuate at1t 0n =uropa, c1t Ii pe continentul american, au artat c
e/punerea copilului cu v1rsta mai mic de # ani la radiaJia luminoas emis de
televizor sau computer determin, 0n timp, agitaJie, impulsivitate, iritabilitate Ii;sau
probleme de concentrare, simptome esenJiale ale D!D.
%pecialiItii 0n domeniul neuropediatriei si psihiatriei pediatrice e/plic5 "Creierul
copiilor cre#te de trei ori mai mult !n primii ani de via" 4n momentul de fa,
toat lumea !#i las copilul, mic fiind, s se uite la televi+or" 5untem !n milocul
unui e0periment internaional necontrolat !n ceea ce prive#te viitoarea generaie de
copii #i, adevarul este c, nu facem nimic s sc-imbm ceea ce se !ntampl #i
viitorul copiilor nostri" 4i e0punem la muntele de informaie oferit de media la
v(rsta la care creierul lor se de+volt incredibil de repede"B +emarcaJi c, spre
deosebire de copilria noastr, 0n care aveam doar 1& minute pe zi de desene
animate, astzi e/ist canale care transmit 0n permanenJ desene animate cu un
conJinut e/trem de violent Ii, de cele mai multe ori, foarte greu comprehensibil
pentru capacitJile Ii cunoItinJele copilului mic. Socurile la computer sunt Ii ele, de
cele mai multe ori foarte violente.
3. Alimenta+ia
*ult vreme s'a considerat c un consum ridicat de zahr Ii aditivi alimentari
(coloranJi, conservanJi, amelioratori de gust etc) ar genera tulburri de tip D!D.
ceste date 0ns nu au fost susJinute e/perimental. 6n stuiu realizat de national
Institute of !ealth a artat c un consum restrictiv de zahr nu amelioreaz
simptomele dec1t 0n circa &2 din cazuri.
De#i originea ADHD este, !n principal, genetic, substratul mediului !nconurtor,
suferina fetal din viaa intrauterin, maltratarea infantil, pre+ena to0icelor !n
timpul sarcinii se coroborea+ de cele mai multe ori, re+ult(nd caracterul
multifactorial al bolii"
Semne si simptome
Simptomele de %az* sunt)
a. Lipsa ateniei voluntare N copilul nu reuIeIte s se concentreze, iar atunci c1nd
totuIi o face, se distrage foarte uIor, la orice stimul e/terior, e/istent real sau creat.
cest lucru se traduce prin5 nu acord atenJie detaliilor, nu 0Ii poate organiza
activitaJile, nu 0Ii termin sarcinile, pierde cu uIurinJ lucruri, nu ascult c1nd i se
vorbeIte, nu urmreIte instrucJiunile primite etc.
b. Hiperactivitatea N sau agitaJia e/trem, creeaz senzaJia de copil cu
comportament neadecvat, copil needucat. Iadar, copilul hiperactiv 6nu are stareQ,
se foieIte continuu, nu poate sta 0ntr'un loc (prseIte locul 0nainte de a primi
permisiunea s o fac) I.a.
c. Impulsivitatea N copilul 0ntreprinde activitJi cu potenJial riscant, fr a Jine cont
de posibilele consecinJe. cest lucru se ilustrez astfel5 se enerveaz uIor, se ceart
cu cei din 4ur, fr a Jine cont de v1rst, este ostil verbal, nu accept autoritatea
adulJilor, distruge obiecte, vorbeIte e/cesiv, rspunde 0nainte ca 0ntrebarea s fie
terminat, 0Ii 0ntrerupe interlocutorul etc.
Investigatii
sociaJia merican de ,shiatrie a stabilit un set de criterii pe baza cruia este pus
diagnosticul de D!D. Conform acestor criterii, 0n manualul D%*'I> au fost
descrise # subtipuri5
' D!D tipul mi/t
' D!D cu predominanJa inatenJiei
' D!D predominant hiperactiv;impulsiv
Criterii diagnostice)
a. namneza N Istoricul copilului. ,rintele face o scurt descriere a dezvoltrii
socio'psiho'educaJionale a copilului.
b. =/amenul fizic
c. Completarea scalelor Ii a chestionarelor standardizate pentru D!D de ctre
prinJi Ii profesori
d. =valuarea intelectului
Alte investiga+ii)
I. =valuare H+.
II. =valuare oftalmologic
III. =valuarea plumbului, 0n cazul istoricelor sugestive de e/punere la plumb
I>. !emograma (e/cluderea anemiei care poate crea un uIor deficit de
concentrare)
>. Dozarea hormonilor tiroidieni N hipofuncJia tiroidian este 0nsoJit, mai ales la
copii, de tulburri de atenJie, merg1ndu'se chiar p1n la retard mental.
>I. =lectroencefalograma N 0n vederea e/cluderii convulsiilor, Ii ele fiind 0nsoJite
de tulburri de atenJie Ii concentrare.
Diagnostic
Diagnosticul ADHD este =C.6%I> apana4ul medicului neuropediatru sau al
psihiatrului pediatric. An urma analizrii modificrilor obJinute 0n urma efecturii
anamnezei, e/amenului clinic Ii investigaJiilor de includere sau e/cludere se naIte
diagnosticul Ii se stabilesc msurile terapeutice. %e va mai Jine cont 0n stabilirea
diagnosticului de " coordonate esenJiale5
1. v1rsta de debut (0nainte de - ani)
". perioada de menJinere continu a simptomatologiei (minim ( luni)
Diagnosticul diferential)
=ste, de asemenea, sarcina medicului specialist. cest tip de diagnostic se face 0n
vederea eliminrii erorii de diagnostic.
' tulburarea de conduit
' tulburarea de opoziJie (opoziJionismul provocator)
' tulburri afective (depresie, tulburare bipolar)
' tulburri an/ioase
' boala ticurilor (sindromul )ourette)
' abuzul de substanJe neuroe/citante
' tulburrile de 0nvJare
' tulburrile pervazive de dezvoltare
' 0nt1rzierea mintal sau intelectul la limit.
Tratamentul specific
A. Tratamentul medicamentos)
.1. Stimulente ale SNC (amfetamine) N amelioreaz simptomatologia la circa
-32 din pacienJi. =le scad hiperactivitatea Ii impulsivitatea, cresc1nd puterea de
concentrare. An doze terapeutice, preparatele N6 D6 dependenJGGG
.". edicaia non!stimulent" a SNC N inhibitorii recaptrii noradrenalinei. %e
foloseIte atunci c1nd stimulentele %NC fie nu au efecte vizibile, fie c1nd se
constat prezenJa reacJiilor adverse 0n urma adnministrrii acestora.
$. Terapii comportamentale)
sociaJia merican de ,sihiatrie recomand terapia comportamental efectuat de
ctre un specialist (medicul specialist 0n psihiatrie pediatric). .a aceast form
terapeutic se vor altura at1t copilul deficient, c1t Ii familia (prinJii) Ii cadrele
didactice care vor fi 0nvJate cum s gestioneze un copil bolnav.
Tratamentul Ad=uvant
Copilului cu D!D, 0n forma mi/t sau cu predominanJa tulburrilor de atenJie, 0n
fazele necomplicate ale bolii, i se poate administra timp de #'$ sptm1ni preparate
fitoterapeutice (naturiste) cu conJinut crescut de fosfolipide membranare (lecitina).
7E !4C5MA6DEM<<<
FFT C+= ,=)I) N sirop. ,reparatul are 0n compoziJie lecitin, intens
benefic sistemului nervos central, deoarece lecitina este un fosfolipid present, 0n
mod fiziologic, 0n cadrul arhitecturii membranei celulare. An afar de lecitin, mai
ales 0n cazul copiilor care administreaza stimulente ale sistemului nervos central
(amfetamine), poate fi administrat, datorit conJinutului bogat 0n dro4die de bere,
aceasta din urm abolind reacJiile adverse de tipul inapetenJei.
Dozare $A$F CA!4 A#4TIT
Copii 1'# ani5 1 linguriJ (& ml) de # ori pe zi, 0nainte de principalele mese ale zilei
Copii #'( ani5 1 lingur (13 ml) de "'# ori pe zi, cu 1&'"3 minute 0nainte de mas.
Copii peste ( ani5 1& ml sirop de "'# ori pe zi, 0nainte de mas. Doza poate fi
crescut la "3 ml pe doz, dac afecJiunea este mai intens sau dac pacientul are
greutatea corporal crescut.
Contraindica+ii)
*u administrai FFT C+= ,=)I) la copii cu diabet zaharat.
An cazul 0n care copilul dumneavoastr nu se adihneIte corespunztor, 0i puteJi
administra, seara, 0nainte de culcare FFT C+= delios D+INK N ceai granule.
Datorit conJinutului de valerian, copilul va adormi mai uIor, iar somnul 0i va fi
mai odihnitor.
Mod de administrare)
DizolvaJi un pliculeJ FFT C+= delicious D+INK 0n circa &3 ml de ap fiart Ii
rcit (0n felul acesta apa este sterilizat) Ii administraJi'l sub form de ceai, seara,
0nainte de culcare.
FFT C+= delicious D+INK este singurul produs de profil de pe piaJa
farmaceutic din +om1nia care poate fi administrat dizolvat 0n lapte, fr a
modifica proprietJile acestuia. DizolvaJi un pliculeJ de FFT C+= delicious
D+INK 0n apro/imativ &3 ml lapte clduJ Ii administraJi'l copilului, 0nainte de
culcare.
%rodusul se poate administra la orice v(rst1 7a copii cu v(rsta mai mare de 8 ani,
se pot di+olva 9 pliculee pe do+"
=fectul se va vedea 0n scurt timp, c1teva minute (13 N p1n la ma/im "3 minute).
Dac 0n acest interval efectul nu se instaleaz, repetaJi doza.
A nu administra mai mult de 8 do+e consecutiv !ntr&o sear"
:arianta .A.; CA<= delicious D</*> di+olvat !n lapte este preferabil, deoarece
laptele cldu !nsu#i este un calmant"
%ursa5 http5;;CCC.mamicamea.ro;copii;deficitul'de'atentie'la'
copii.htmlUi/zz"I4V),W#T
ADHD G Cum se sta%ileste diagnosticul(
utor5 ps:chologies
ADHD (tul%urarea cu deficit de atentie si hiperactivitate se caracterizeaza
prin deficit de atentie si?sau hiperactivitate. 4-ista trei categorii de ADHD ) a
cu deficit de atentie" % cu hiperactivitate?impulsivitate si c mi-ta" de o%icei cu
deficit de atentie si hiperactivitate. De fapt" teorii recente sugereaza ca acesti
copii au mai degra%a pro%leme in a-si controla atentia decat un deficit de
atentie.
stfel ei nu pot inhiba atentia pentru stimuli nesemnificativi sau, dimpotriva, se
concentreaza prea mult asupra altor stimuli importanti pana la e/cluderea
aspectelor esentiale. Deci, in loc de a avea un deficit de atentie, acesti copii acorda
prea multa atentie prea multor lucruri si din aceasta cauza nu se pot concentra.
6ltimele recomandari ale cademiei mericane de ,ediatrie sunt ca medicul sa
tina cont in stabilirea diagnosticului in primul rand de aprecierile parintilor, ale
psihologilor scolari si ale cadrelor didactice si mai putin de testele psihometrice
utilizate pana in prezent. De multe ori este dificil pentru un clinician sa stabileasca
un diagnostic de D!D deoarece testele utilizate nu sunt foarte eficiente.
ADHD este principala tul%urare de comportament a copiilor de varsta
scolara, afectind /1 din copiii din %6. %tudii recente sugereaza ca aproape &32
dintre copiii cu D!D nu sunt diagnosticati niciodata.
De ce este %ine sa diagnosticam ADHD(
Copiii cu D!D prezinta un risc crescut pentru accidentari, au o performanta
scolara redusa si datorita problemelor sociale sunt de multe ori izolati de ceilalti
copii. *ai mult, copiii cu D!D sunt predispusi la afectiuni psihice si la abuzul de
substante ilegale. ADHD va continua in viata adulta la .H1 din copiii afectati.
%imptomele pe care se bazeaza diagnosticul de D!D sunt grupate in trei
domenii5
hiperactivitatea,
deficitul de atentie,
impulsivitatea,
iar aceste simptome se raporteaza la aptitudinile copiilor de aceeasi varsta cu o
dezvoltare normala.
Hiperactivitatea se refera la ina%ilitatea de a sta linistit. cesti copii isi
schimba des pozitia si, in general, se misca mult mai mult decat ceilalti. In timp ce
toti copiii au fluctuatii ale nivelului de atentie, la copiii cu D!D fluctuatiile sunt
mai frecvente. De aici rezulta un copil care este mai impulsiv, mai usor de distras si
care face mai multe greseli.
=ste important de mentionat ca uneori simptomele D!D nu sunt prezente in toate
situatiile. stfel, simptomele pot lipsi cand copilul este acasa, in cabinetul
doctorului sau la gradinita. +ecomandarile curente cer, pentru stabilirea
diagnosticului, ca simptomele sa fie prezente in cel putin doua locatii si discutarea
comportamentului copilului cu toti adultii care vin in contact cu el.
In ADHD e-ista un dezechili%ru al neurotransmitatorilor cere%rali,
dezechilibru care duce la afectarea unor functii cerebrale, functii care se pot grupa
in sase categorii 5
:.fle/ibilitatea, abilitatea de a trece de la o strategie la alta?
;.organizarea, abilitatea de a aprecia nevoile si problemele?
2.planificarea, stabilirea scopurilor?
3.memoria de lucru, receptia, stocarea si utilizarea informatiei folosind memoria de
scurta durata?
H.separarea afectivului de cunoastere, separarea emotiilor de gandire?
..inhibarea si controlul activitatii verbale si a celei motorii, va a4unge la concluzii
prea repede, nu va putea sa astepte la rand?
Cum se sta%ileste diagnosticul de ADHD(
Anamneza) sunt prezente toate criteriile ADHD (de la A la 4(
A%unt prezente fie criteriile pentru deficit de atentie fie criteriile pentru
hiperactivitate?impulsivitate5
Deficitul de atentie) %unt prezente cel putin . din cele / criterii pentru
diagnosticul de deficit de atentie de mai 4os? aceste simptome au aparut de cel putin
( luni si sunt suficient de intense pentru ca copilul sa nu a4unga la dezvoltarea
neuro'psiho'motorie caracteristica varstei.
:.desea nu acorda suficienta atentie la detalii sau face greseli care rezulta din
lipsa de atentie la detalii.
;.desea are dificultati in a'si mentine atentia la 4oaca sau in timpul unor activitati.
2.desea pare ca nu asculta atunci cand i se vorbeste.
3.desea nu urmeaza indicatiile pana la sfarsit si de multe ori nu finalizeaza temele
scolare sau alte sarcini (dar aceasta nu se datoreaza lipsei intelegerii indicatiilor).
H.desea are dificultati in organizarea sarcinilor sau activitatilor.
..desea evita sau refuza sa se implice in sarcini care necesita efort mental
sustinut (teme scolare sau sarcini in gospodarie)?
A.desea pierde lucruri care ii sunt necesare in sarcini sau activitati care necesita
un efort mental sustinut.
I.desea este distras usor de alte obiecte (4ucarii, carti, creioane, unelte).
/.desea uita lucruri legate de activitatile zilnice.
Hiperactivitate?Impulsivitate) %unt prezente cel putin . din cele / criterii pentru
diagnosticul pentru hiperactivitate;impulsivitate de mai 4os (pentru hiperactivitate
criteriile 1'(, pentru impulsivitate criteriile -'D)? aceste simptome au aparut de cel
putin ( luni si sunt suficient de intense pentru ca copilul sa nu a4unga la
dezvoltarea neuro'psiho'motorie caracteristica varstei.
:.desea se 4oaca cu mainile sau picioarele sau isi schimba pozitia in banca.
;.desea se ridica de pe scaun in clasa sau in alte circumstante in care copiii
trebuie sa stea 4os.
2.desea alearga in situatii in care aceasta este nepotrivit (in cazul adultilor e/ista
senzatia subiectiva de agitatie).
3.desea i se pare dificil sa continue sa se 4oace in liniste.
H.desea este pe picior de plecare sau in continua miscare.
..desea vorbeste e/cesiv.
A.desea se grabeste sa raspunda chiar inainte de a fi finalizata intrebarea.
I.desea i se pare dificil sa isi astepte randul.
/.desea intrerupe o conversatie sau intervine in 4ocul altor copii.
$6nele din simptomele de inatentie sau hiperactivitate;impulsivitate care
cauzeaza probleme au aparut mai devreme de varsta de A ani.
C%imptomele intotdeauna trebuie sa fie prezente in cel putin doua situatii
(acasa, la scoala, la 4oaca, la serviciu).
D%imptomele determina o scadere a performantelor sociale" academice sau
profesionale sau o stare su%iectiva de stres.
4%imptomele nu se datoreaza unei alte afectiuni psihologice.
)rebuie mentionat ca in prezent nu e-ista teste de la%orator sau studii
imagistice care sa poata sta%ili diagnosticul de ADHD dar noi teste psihometrice
sunt dezvoltate in continuare. +amane de vazut daca accentul actual pus de
cademia mericana de ,ediatrie pe observatiile parintilor si ale cadrelor
didactice se va mentine in viitor.
Aplicarea terapiei comportamentale pentru copiii cu ADHD
#1 *artie "313

)erapia comportamentala este una dintre cele mai eficiente metode de tratament
folosite in cazul copiiilor diagnosticati cu D!D, putand fi aplicata atat in cazul
copiiilor cu varste fragede, cat si al adolescentilor. *ulti dintre specialisti
argumenteaza ca terapia comportamentala dublata de tratament medicamentos
poate avea rezultate e/celente asupra pacientilor care se confrunta cu aceasta
conditie medicala.
In aplicarea terapiei comportamentale la copii si adolescenti se urmareste
incura4area atitudinii adecvate prin laude si rasplata. %e descura4eaza
comportamentul necorespunzator, nu prin pedepse, ci prin e/perimentarea
consecintelor care decurg in mod natural in urma acestei atitudini.
)erapia comportamentala folosita in tratarea copiiilor cu D!D este aplicata pe #
nivele5
1.=ducarea parintilor in ceea ce priveste aplicarea metodelor de terapie
comportamentala acasa.
".)ehnici de aplicare a terapiei comportamentale la clasa in vederea realizarii
procesului de invatamant in conditii optime.
#.+ecomandarea centrelor de educare speciale pentru copiii cu D!D.
Aplicarea terapiei comportamentale pentru copiii cu ADHD cu varsta de pana
la H ani
*etodele aplicate in terapia comportamentala se pliaza dupa nevoile fiecarui
pacient si sunt adaptate conform varstei si puterii de intelegere a acestora. stfel
metodele recomandate pentru copiii cu varste mai mici de & ani sunt urmatoarele5
incercati sa stabiliti o rutina a activitatilor zilnice desfasurate de copilul cu
D!D si informati'i in prealabil daca intervine o modificare in acest
program si, de e/emplu, daca urmeaza sa primiti vizita unei rude sau a unui
prieten?
oferiti'i copilului dumneavoastra instructiuni clare cu privire la activitatile
pe care trebuie sa le desfasoare si asteptarile dumneavoastra. ,entru mai
multa eficienta este recomandat ca aceste e/plicatii sa fie oferite chiar
inaintea inceperii activitatii respective?
puneti bazele unui sistem de recompense pentru comportamentul adecvat,
precum ingaduirea acestuia sa intreprinda activitatea sa preferata. =vitati
recompensarea cu mancare sau dulciuri?
recomandati copilului dumneavoastra activitati care sa solicite folosirea
intelectului, precum citit, puzzle, sau alte 4ocuri de acest gen, iar pentru a va
asigura ca acestea sunt finalizate, implicati'va chiar dumneavoastra activ?
stabiliti o limita de timp rezonabila pentru fiecare activitate desfasurata de
copilul dumneavoastra, chiar daca este vorba despre timpul de 4oaca sau baia
de seara. >eti observa ca in curand aceste activitati sunt transformate in
rutina, fapt e/trem de benefic pentru copiii diagnosticati cu D!D.
Aplicarea terapiei comportamentale pentru copiii cu varste intre .-:; ani cu
ADHD
*etodele recomandate pentru copiii cu D!D inscrisi in aceste limite de varsta tin
cont de faptul ca in aceasta perioada micutii incep perioada de scolarizare5
pe cat posibil incercati sa ii dati copilului mentiuni clare cu privire la
indeplinirea activitatilor zilnice, iar daca aceste activitati sunt comple/e sau
cu o durata mare in timp, stabiliti cu precizie cativa pasi care trebuie urmati?
stabiliti un sistem clar de recompensare a comportamentului adecvat, astfel
incat copilul cu D!D sa stie cu precizie la ce sa se astepte daca finalizeaza
o activitate sau daca isi imbunatateste comportamentul?
tineti cont de faptul ca pe masura ce copiii cresc devin tot mai constienti de
imaginea celor din 4ur vis'a'vis de propria persoana. ,rin urmare incercati sa
nu il certati in public sau cand persoane straine sunt in prea4ma. %tabilirea in
prealabil a consecintelor pentru comportamentul neadecvat este alternativa
ideala?
pastrati o relatie de comunicare deschisa cu profesorii copilului
dumneavoastra astfel incat eventualele probleme de comportament ale
acestuia sa poata fi rezolvate inainte de a deveni o problema?
da'ti dumneavoastra insiva un bun e/emplu in ceea ce priveste
comportamentul corespunzator. Copiii diagnosticati cu D!D au nevoie de
un model pe care sa il urmeze.
Aplicarea terapiei comportamentale la adolescentii diagnosticati cu ADHD
>arsta adolescentei poate fi inspaimantatoare pentru orice parinte, cu atat mai mult
in cazul celor care se confrunta cu D!D. %pecialistii sustin insa ca urmarea
recomandarilor facute de e/pertii in terapie comportamentala va poate a4uta sa
treceti cu succes peste aceasta perioada5
pe masura ce copilul dumneavoastra a4unge la varsta maturitatii este
recomandat sa ii incura4ati sa isi alcatuiasca propriul program precum si un
sistem de recompense pentru indeplinirea activitatilor zilnice. In acest fel,
adolescentul cu D!D va a4unge sa realizeze ca este propriul stapan,
precum si ca aceasta atitudine implica multa responsabilitate?
adolescentii sunt e/trem de sensibili in ceea ce priveste imaginea lor din
punctul de vedere al celorlalti. In plus, aceasta este perioada dezvoltarii
organismului si al pulsiunilor se/uale, asa ca incercati sa fiti cat mai
intelegatori?
pastrati in continuare o relatie de comunicare constanta cu personalul de la
scoala sau liceul unde este inscris copilul cu D!D pentru a depista in cel
mai scurt timp eventualele comportamente inadecvate ale adolecentului cu
D!D in cadrul institutiei de invatamant?
daca va stiti coplesiti de situatie, nu ezitati sa va adresati unui specialist.
ADHD
Autor) Dr. %imona %tiuriuc
Tul%urarea hiper&inetica cu deficit de atentie sau ADHD este o tul%urare
neurocomportamentala de dezvoltare. =ste caracterizata in principal de
coe-istenta pro%lemelor de atentie si a hiperactivitatii" fiecare comportament
aparind infrecvent singur si cu de%ut al simptomelor la virsta de A ani.
D!D este cea mai studiata si diagnosticata tulburare psihiatrica la copii, afectind
apro/imativ # ' &2 dintre toti copiii si diagnosticata la " ' 1(2 dintre scolari. =ste
o tul%urare cronica" iar #3 ' &32 dintre copiii diagnosticati continuind sa prezinte
simptome si in viata de adult. dolescentii si adultii cu D!D continua sa
dezvolte mecanisme de copiere pentru a compensa impedimentele.
)ulburarea este diagnosticata de la " pina la $ ori mai frecvent la baieti decit la
fete, desi studiile arata ca aceasta discrepanta se poate datora subiectivitatii
profesorilor.
Nici un test unic nu poate diagnostica copilul cu D!D. 6n medic specialist
psihiatru trebuie sa adune informatii asupra comportamentului copilului in medii
diferite. 6n medic pediatru sau psihiatru va incerca mai intii sa e/cluda alte
posibilitati pentru simptome. De e/emplu, unele situatii, evenimente sau conditii
medicale pot determina comportamente temporare la un copil care sa semene cu
D!D.
Controlul D!D implica de obicei com%inarea unor medicamente" modificarea
comportamentului" modificari ale stilului de viata si consiliere. %imptomele
sale pot fi dificil de diferentiat de alte tulburari, crescind posibilitatea ca boala sa
fie gresit diagnosticata.
Neatentia si comportamentul hiperactiv nu sunt singurele probleme la copiii cu
D!D. )ulburarea este descoperita unica doar la o treime dintre copii. *ulte
conditii coe/istente necesita altfel de tratamente si trebuie diagnosticate separat.
*etodele de tratament implica frecvent combinarea modificarii
comportamentale" modificari ale stilului de viata" consiliere si medicatie. %e
pare ca medicatia ar ameliora comportamentul daca este luata pe termen scurt, dar
nu schimba prognosticul pe termen lung. Iar terapia comportamentala este cea mai
eficienta strategie de control a D!D.
Cercetatorii au descoperit ca (32 dintre copiii diagnosticati cu D!D continua sa
aibe simptome in viata de adult. *ulti adulti totusi ramin netratati. dultii netratati
cu D!D au stiluri de viata haotice, pot fi dezorganizati si se pot baza pe
medicamente ne'prescrise si alcool pentru a depasi problemele. u frecvent
comorbiditati asociate psihiatrice cum este depresia" tul%urarea de panica"
tul%urare %ipolara" a%uz de su%stante si tul%urari de invatare.
Cauze si factori de risc)
Cauzele specifice ale D!D nu sunt cunoscute. =/ista totusi un numar de factori
care contribuie sau e/acerbeaza tulburarea. cestia cuprind factorii genetici"
dieta" factorii sociali si mediul fizic.
'actorii genetici)
%tudiile indica ca tul%urarea este inalt ereditara iar factorii genetici numara
AH2 . !iperactivitatea pare deasemeni sa fie o conditie primar genetica. %e crede
ca marea ma4oritate a cazurilor provin prin combinarea diferitelor gene, multe
dintre care afecteaza transportorii dopaminei.
Teoria evolutionista)
)eoria vinatorului vs. fermierului este o ipoteza propusa de )hom !artmann asupra
originilor D!D. ceasta propune ca hiperactivitatea poate fi un comportament
adaptativ la oamenii premoderni iar cei cu D!D retin unele caracteristici ale
vechiului vinator asociate cu societatea pre'agricola umana timpurie. Indivizii cu
D!D pot fi mai adaptati la a cauta si mai putin pentru a sta si calcula sarcini
comple/e. Indiciile arata ca hiperactivitatea poate fi benefica evolutionar in unele
forme de societati antice. In aceste societati persoanele cu D!D sunt considerate
a fi mai eficienti in indeplinirea de activitati precum vinatoarea sau imperecherea.
H varianta a genetica asociata cu D!D a fost gasita frecvent la populatiile
nomade si cele cu istoric de migratie.
'actori de mediu)
Cercetarile arata ca apro/imativ "32 dintre comportamentele D!D pot fi
atribuite factorilor de mediu. cestia cuprind consumul de alcool si fumatul in
timpul sarcinii si e-punerea la plum% in copilarie. +elatia dintre fumat si
D!D poate fi datorata nicotinei care determina hipo/ie in utero la fetus.
Complicatiile in timpul nasterii si sarcinii incluzind nasterea prematura pot 4uca
un rol. ,acientii cu D!D au rate ridicate de traumatisme craniene, totusi datele
actuale nu indica ca acestea ar cauza D!D. Infectiile in timpul sarcinii, la nastere
si in copilaria precoce sunt legate de riscul ridicat de a dezvolta D!D. cestea
cuprind diferite virusuri5 varicela" ru%eola" enterovirus si infectiile
streptococice.
=/punerea la insecticide organofosforate sau pesticide este asociata strins cu
riscul crescut de D!D la copii.
'actorii nutritionali)
%'a descoperit o legatura intre ingestia multor colorantii alimentari artificiali la
copii, conservantul benzoat de sodium si hiperactivitatea.
'actori sociali)
H*% sustine ca diagnosticul de D!D poate reprezenta o disfunctie familiala
sau o educatie inadecvata decit o psihopatologie individuala. lte cercetari arata
ca relatia cu parintii sau bonele au un profund efect asupra abilitatilor de auto'
reglare si atentie. 6n studiu pe copiii orfani arata ca un mare numar dintre acestia
prezinta simptome similare D!D. Cercetatorii au descoperit comportamente
tipice D!D la copiii care au suferit violenta si a%uz emotional.
6eurodiversitatea)
)eoria neurodiversitatii sustine ca dezvoltarea neurologica atipica este o diferenta
umana normala care trebuie tolerate si respectata ca orice alta diferenta umana.
Criticile sociale argumenteaza ca in timp ce factorii sociali pot 4uca un rol
important in dificultatea de a sta linistit sau de a se concentra la scoala la unii
copii, acestia nu au reusit sa se integreze asteptarilor sociale din numeroase motive.
Teoria constructiei sociale)
%ustine ca societatea determina unde se trage linie intre comportamentul normal si
anormal. *embrii acestei societati incluzind doctori, parinti, profesori si altii sunt
cei care determina care criterii de diagnostic sunt aplicate si numarul de oameni
afectati.
Stimularea minima)
Dupa aceasta teorie persoanele cu D!D au nevoie de activitate e/cesiva ca
autostimulare a statusului lor de e/citare minima anormala. ceasta teorie sustine
ca cei cu D!D nu se pot controla iar atentia lor poate fi cistigata doar prin stimuli
incon4uratori, care determina in schimb intreruperea capacitatii de atentie si
cresterea comportamentului hiperactiv. @ara o stimulare indea4unsa provenita din
mediu, un copil cu D!D isi va creea propria stimulare prin vorbit, mers in cerc,
etc. ceasta teorie e/plica de ce medicamentele stimulente au succes si induc un
efect calmant la dozele terapeutice la copiii cu D!D.
Semne si simptome)
Clasificare)
D!D poate fi observata in numeroase modele populationale. =ste o tulburare de
dezvoltare in care anumite modele precum controlul impulsurilor nu sunt
dezvoltate corect. Diagnosticul D!D nu implica totusi o %oala neurologica.
D!D este clasificata drept o tul%urare comportamentala a neatentiei alaturi
de tul%urarea opozitionist-sfidatoare si cea de conduita.
ADHD are trei su%tipuri)
#redominant hiperactiv-impulsiv)
' cele mai multe simptome sunt din categoria hiperactivitatii'impulsivitatii
' mai putin de ( simptome ale neatentiei sunt prezente desi neatentia poate fi
prezenta intr'un anumit grad.
#redominant neatent)
' ma4oritatea simptomelor sunt de neatentie si mai putin de ( simptome de
hiperactivitate'impulsivitate sunt prezente, desi hiperactivitatea'impulsivitatea pot
fi prezente intr'un anumit grad
' copiii cu acest subtip nu prezinta factorul de neintegrare sociala, pot sta linistiti
dar fara a fi atenti la ceea ce fac? de aceea copilul poate fi supravegheat dar fara ca
parintii sau profesorii sa'si dea seama de simptomele D!D.
Com%inat hiperactiv-impulsiv si neatent)
' ( sau mai multe simptome de neatentie si ( sau mai multe simptome de
hiperactivitate'impulsivitate sunt prezente
' cei mai multi copii cu D!D au tipul combinat.
6eatentia" hiperactivitatea si impulsivitatea sunt comportamentele cheie ale
D!D. %imptomele sunt in special dificil de definit deoarece este greu de
diferentiat unde incepe nivelul normal si patologic al neatentiei, hiperactivitatii si
impulsivitatii. ,entru a fi diagnosticate simptomele trebuie o%servate in doua
medii diferite pentru . luni sau mai mult si intr'un grad care este mai mare decit
la copiii de aceeasi virsta.
Simptomele predominant de neatentie pot include)
' a fi usor distras, pierde detaliile, uita lucruri si trece frecvent de la o activitate la
alta
' prezinta dificultate in a mentine atentia asupra unei sarcini
' devine plictisit de o activitate dupa doar citeva minute daca nu cumva este ceva
placut
' ii este dificil sa fie atent asupra organizarii si completarii unei activitati sau sa
invete ceva nou, ii este greu sa'si faca temele pentru acasa, pierde frecvent lucruri
' nu pare sa asculte cind i se vorbeste
' viseaza ziua, devine usor confuz si se misca incet
' are dificultati in a procesa informatii la fel de repede si precis ca altii
' se chinuie sa urmeze indicatiile.
Simptomele tipului predominant hiperactiv-impulsiv cuprind)
' se misca si sunt nelinistiti cind stau 4os
' vorbesc nonstop
' se 4oaca sau ating totul din 4urul lor
' au probleme in a sta la masa, scoala si noaptea in pat
' sunt mereu in miscare
' le este dificil sa indeplineasca activitati in liniste
' sunt nelinistiti,
' comenteaza mereu, chiar nepotrivit, isi arata emotiile fara constringere si
actioneaza fara a se gindi la consecinte
' le este dificil sa astepte pentru lucrurile pe care le vor sau rindul lor la 4ocuri.
Cei mai multi oameni prezinta unele dintre aceste comportamente, dar nu in gradul
in care ele interfera semnificativ cu serviciul, relatiile sau studiile, iar in a%senta
afectarii semnificative diagnosticul de ADHD nu este indicat. %imptomele pot
persista pina la adult la 4umatate dintre copiii diagnosticati cu D!D. =stimarile
sunt dificile deoarece nu e/ista criterii diagnostic oficiale ale D!D la adulti.
%emnele si simptomele pot fi diferite de cele din copilarie si adolescenta datorita
procesului de adaptare si a mecanismelor de evitare invatate in timpul procesului
de socializare.
Tul%urarile asociate ADHD)
D!D poate acompania si alte tulburari cum este an-ietatea sau depresia. stfel
de combinatii pot complica diagnosticul si tratamentul. Cercetarile sugereaza ca
depresia si D!D par a fi prevalente la copii pe masura ce inainteaza in virsta, cu
o rata ridicata la fete fata de baieti si o variatie a prevalentei in functie de subtipul
D!D. Cind o tulburare emotionala complica D!D este prudent sa se trateze
mai intii aceasta, desi raspunsul la tratamentul pentru D!D este mai rapid.
9nele dintre conditiile asociate cuprind urmatoarele)
- tul%urarea opozitionala-sfidatoare si tul%urarea de conduita, ambele
caracterizate de comportamente antisociale cum este incapatinarea, agresiunea,
iesiri temperamentale frecvente, mintitul sau furatul, aproape 4umatate dintre
pacientii cu D!D dezvolta aceasta tulburare in perioada de adult
- tul%urarea de personalitate %ordeline este considerata a fi asociata cu D!D
in proportie de -32
' tul%urarea primara a atentiei care este caracterizata prin neatentie si lipsa
concentrarii precum si dificultati de a sta treaz, acesti copii par a fi hiperactivi
pentru a nu adormi
' tul%urarile emotionale5 baietii diagnosticati cu subtipul combinat prezinta si o
tulburare emotionala
- tul%urarea %ipolara) aproape "&2 dintre copiii cu D!D au tulburare bipolara?
acesti copii pot demonstra agresivitate si probleme comportamentale mai severe
decit cei care au doar D!D
' tul%urarea an-ioasa este gasita frecvent la fetitele diagnosticate cu tipul neatent
al D!D
- tul%urarea o%sesiv-compulsiva este considerata a imparti o componenta
genetica cu D!D si multiple caracteristici.
Diagnostic)
Copiii se maturizeaza in rate diferite si au diferite personalitati, temperamente si
nivele de energie. Cei mai multi copii sunt distrati, actioneaza impulsiv si se
chinuie sa se concentreze la un moment sau altul. 6neori acesti factori normali pot
fi gresit interpretati drept simptome D!D. D!D apare de obicei timpuriu in
viata, intre #'( ani, si deoarece simptomele variaza de la copil la copil, tulburarea
poate fi greu de diagnosticat. ,arintii pot fi primii care sa observe lipsa interesului
pentru lucrurile obisnuite. @recvent profesorii observa cind copilul are probleme in
a urma regulile.
)ulburarea este diagnosticata de catre un psihiatru. )rebuie e/cluse alte boli, cauze
sau comorbiditati, necesita un e-amen fizic" imagistica radiologica si teste de
la%orator. *ulte dintre simptomele D!D apar din cind in cind la toate
persoanele, la pacientii cu D!D frecventa acestora este crescuta iar viata
pacientilor este afectata semnificativ.
%ase sau mai multe dintre urmatoarele semne de neatentie trebuie sa fie prezente
pentru cel putin ( luni pina in punctual cind sunt inadecvate pentru nivelul de
dezvoltare5
6eatentia)
' frecvent nu da atentie detalilor sau face greseli la scoala, munca sau alte activitati
' are frecvent probleme sa mentina atentia asupra sarcinilor sau sa se 4oace
' nu pare sa asculte cind i se vorbeste direct
' nu urmeaza instructiunile si nu poate termina temele de la scoala sau treburile
casnice date
' are probleme in a'si organiza activitatile
' evita sau nu vrea sa faca lucruri care necesita effort mental pentru o perioada
lunga de timp
' pierde lucruri necesare treminarii activitatilor incepute cum ar fi 4ucarii, creioane,
carti
' este distras usor
' uita frecvent activitatile zilnice.
Hiperactivitate)
' se 4oaca cu degetele sau cu picioarele in pamint, nisip, iarba
' se ridica din scaun cind este nevoie sa stea
' fuge sau se catara cind nu trebuie
' are probleme in a se bucura sau 4uca in activitati linistite
' este Bpe fugaB sau actioneaza ca Bcondus de un motorB
' vorbeste e/cesiv.
Impulsivitate)
' da raspunsuri e/plosive inainte ca intrebarile sa fie terminate
' are probleme in a'si astepta rindul
' intrerupe sa da buzna peste altii.
6nele semne care determina afectare sunt prezente inainte de virsta de A ani.
fectarea este prezenta la scoala si acasa. dultii cu D!D sunt diagnosticati sub
aceleasi criterii, stipulind ca semnele au fost prezente inainte de virsta de - ani.
%imptomele trebuie sa continue cel putin ( luni. )reuie sa determine un real
handicap in cel putin doua dintre domeniile de activitate ale copilului? in clasa, la
4oaca, acasa, in comunitate. Daca un copil pare a fi active la 4oaca dar nu si in alte
locuri problema poate sa nu fie D!D. ,oate sa nu fie D!D daca copilul este
hiperactiv la scoala si nu acasa.
Diagnostic diferential)
Conditiile medicale care trebuie e/cluse cuprind5 hipotiroidismul" anemia"
otravirea cu plum%" %olile cronice" afectarea auzului sau vederii" a%uz de
su%state" efecte adverse ale medicamentelor sau a%uzul copilului.
Ca si in alte probleme neurologice si psihologice relatia dintre ADHD si somn
este comple-a. )ulburarile primare ale somnului 4oaca un rol in prezentarea clinica
a simptomelor de neatentie si probleme comportamentale. *te tulburari de somn
sunt cauze importante care pot incude simptomele D!D.
cestea cuprind5
' deprivarea cronica de somn'adica somn insufficient pentru nevoile fiziologice
' somn fragmentat sau interrupt cauzat de apnea obstructive de somn sau tulburarea
miscarii periodice a membrelor
' narcolepsia si sindromul fazei intirziate a somnului.
Tratament)
#sihosocial)
%e recomanda ca tratament de prima linie la cei cu simptome usoare si de virsta
prescolara. )erapiile psihologice cuprind modelul psihoeducational" terapia
comportamentala" terapia cognitiv-comportamentala" psihoterapia
interpersonala" terapia de familie si educatia parentala si a copilului asupa
aptitudinilor sociale. Cea din urma terapie s'a dovedit a avea beneficii de termen
scurt. )erapia de familie s'a dovedit a fi de minim a4utor in tratamentul D!D,
desi este bine de amintit ca parintii copiilor cu D!D sunt mai predispusi la divort
decit ai celor fara tulburare, mai ales cind copiii sunt mai mici de 8 ani.
Medicatia)
Medicatia stimulanta este tratamentul medical de electie. =/ista un numar de
medicamente non'stimulante cum este atomo-etina care poate fi folosita drept
alternativa. Nu e/ista studii de comparatie a eficacitatii diferitelor medicamente. In
timp ce stimulentele si atomo/etina sunt in general sigure, e/ista efecte secundare
si contraindicatii ale folosirii lor. Medicatia nu este recomandata la copiii
prescolari" deoarece efectele adverse la aceasta populatie tinara sunt necunoscute.
=/ista putine date asupra efectelor pe termen lung ale efectelor secundare ale
medicatiei. %unt recomandate doar in cazuri severe.
4fectele adverse ale stimulantelor)
Cele mai raportate efecte adverse sunt scaderea apetitului" pro%leme ale
somnului" an-ietate si irita%ilitate. 6nii copii raporteaza dureri usoare de
stomac sau cefalee. Cele mai multe efecte secundare sunt minore si dispar in timp
sau daca doza este scazuta.
Medicatia actuala nu vindeca ADHD ci controleaza mai degra%a simptomele
atita timp cit este luata. *edicatia a4uta copilul sa fie atent si sa'si termine
temele. Nu este inca clar daca medicatia a4uta copilul sa invete sau amelioreaza
aptitudinile academice.
#rognostic)
Copiii diagnosticati cu D!D prezinta dificultati semnificative in adolescenta
indiferent de tratament. ,ersoanele cu D!D in copilarie sunt la risc de prognostic
negativ la adolescenta5 accidente auto" traumatisme" internari in spital
frecvente" activitate se-uala timpurie si sarcina la adolescenta. )ulburarea
persista la adulti #3 ' &32 dintre cazuri. Cei afectati vor dezvolta mecanisme de
copiere ca maturi pentru a compensa D!D din antecedente.
A descoperiri noi despre ADHD
autor5 Daniela 7anciu
#3 Noiembrie "31"
(
,e zi ce trece cercetatorii fac progrese in ceea ce priveste descoperirea
tratamentului pentru D!D, dar si in ceea ce priveste felul in care afecteaza copiii
si cum poate fi controlat mai usor. Din pacate este o boala greu de investigat ,de
aceea medicii fac eforturi pentru a gasi metode si tehnici utile de a evalua si
controla boala. Iata cateva descoperiri recenteG

Deficitul de atentie este un BdefectB neurologic si se caracterizea in principal prin
incapacitatea copilului de a se concentra pe o anumita activitate. =ste una dintre
cele mai frecvente tulburari comportamentale.

:. 9nii copii cu ADHD nu manifesta simptome clasice

Cand spui D!D te gandesti aproape instant la un copil permanent agitat,
impulsiv, incontrolabil etc. Desi acestea sunt semne clasice, este esential sa stii ca
nu toti cei care sufera de ea au tulburarea. *ai mult chiar, specialistii avertizeaza
ca unii dintre ei sunt chiar calmi. In acest fel, boala ramane nediagnosticata si
netratata afectand pe termen lung viata copilului.

;. 6u toti copiii impulsivi si hiperactivi au ADHD

celasi lucru este valabil si in sens invers. Nu toti copiii care sunt agitati si
impulsivi sufera de D!D. cestia sunt tratati adesea pentru o boala pe care nu o
au. ceste comportamente pot fi simptom al altor boli ca apneea de somn,
probleme de vedere, afectiuni ale auzului, stres sau traumele emotionale severe etc.

2. ADHD-ul poate fi diagnosticat mai devreme de 2 ani

,rescolarii au in general si in mod firesc o atentie scazuta si o putere de
concentrare slaba, astfel ca uneori medicii sunt ezitanti in a se pronunta cu privire
la diagnosticul de D!D la aceasta varsta.

Insa boala nu apare la varsta prescolara, debutul ei putand fi identificat mai
devreme de aceasta varsta. %emnele includ agresivitate e/cesiva, probleme in a se
concentra la sarcini si activitati simple si comportamente incontrolabile frecvente.
ceste reactii trebuie investigate cu atentie la medic.

3. Multi copii care ar tre%ui sa %eneficieze de medicatie nu o iau

,arintii se feresc sa administreze medicamente copiilor si au mari retineri cand
vine vorba de a da medicatie pentru D!D. Desi aceasta este absolut necesara si
utila (incepand cu varsta scolara), acestia sunt ingri4orati din cauza efectelor
secundare din ce in ce mai controversate.

Desi se numesc stimulente sau e/citante, ele a4uta la stimularea
neurotransmitatorilor din creier pentru a controla hiperactivitatea si impulsurile si
nu determina accentuarea lor.

*edicii sustin ca o doza administrata in proportii corecte il pune la adapost pe
copil de efecte secundare severe.

H. ADHD-ul nu se trateaza numai cu medicamente

ceasta tulburare nu este ca o durere de cap pentru care iei un medicament si trece.
In conduita terapuetica a bolii intra medicatia, dar si implicarea parintilor in a a4uta
copilul sa se descurce cat mai bine cu boala si sa aiba o copilarie fericita.

De asemenea, o parte importanta din tratament o constituie terapia
comportamentala la psiholog sau psihoterapeut.

In plus, mai e/ista o serie de tratamente alternative pentru D!D (arta,
acupunctura, dieta, biofeedbac< etc.) care pot contribui la controlarea eficiente a
bolii.

.. Copiii cu ADHD sunt predispusi accidentarilor

cesti micuti sunt mai predispusi sa se raneasca in mici accidente casnice sau de
4oaca. %pre deosebire de alti copii ei sunt incapabili sa se gandeasca de " ori inainte
sa actioneze si atunci sunt supusi mai adesea accidentarilor.

A. ADHD-ul apare adesea @la pachet@ cu o alta afectiune

Copiii bolnavi au si afectiuni asociate. =i nu sunt diagnosticati numai cu aceasta
boala. *a4oritatea au pe langa D!D si deficiente de invatare, boli mentale grave,
depresie, tulburare bipolara, sindrom )ourette etc.

Sindromul ADHD - deficitul de atentie sau tul%urarea hiper&inetica la copii
.umea pare sa aiba alta dimensiune pentru mamici atunci cand asteapta un copil.
Intreaga familie se rezuma la sarcina si la viitorul membru care va aparea in viata
ei. %anatatea bebelusului este cea mai importanta problema, iar temerile legate de
aceasta sunt impartasite de toate viitoarele mame. Insa, din pacate, sunt anumite
afectiuni care nu pot fi descoperite in timpul celor noua luni de sarcina. ,rintre
acestea se numara si sindromul D!D, o tulburare de comportament manifestata
prin deficit de atentie, impulsivitate si dificultati in desfasurarea unei misiuni, toate
acestea avand impact in dezvoltarea personala a copilului si in viata sa sociala.

$aietii sunt mai afectati
ceasta tulburare neurologica apare atat la copii, cat si la adulti. Cei mai afectati
sunt baietii comparativ cu fetele (raportul este D la #). =/ista studii care
demonstreaza ca aceasta afectiune debuteaza inca din copilarie. %tudiile arata ca in
prezent 1'" dintre scolarii dintr'o clasa de #3 de copii poate avea D!D. Desi la
unii copii simptomele dispar odata cu inaintarea in varsta, peste (32 dintre acestia
pot sa prezinte semne de boala si la varsta adulta.

Simptomele in sindromul ADHD
,utem vorbi despre prezenta D!D la un copil atunci cand acesta prezinta ( sau
mai multe semne de boala. In functie de acestea, afectiunea se imparte in mai
multe tipuri5
- ADHD cu deficit de atentie - copilul nu se concentreaza, nu asculta pana la capat
atunci cand i se adreseaza cineva, este negli4ent, nu finalizeaza sarcinile, nu
respecta instructiunile sau evita efortul intelectual sustinut.
- ADHD hiperactiv!impulsiv - micutul este mereu neastamparat si agitat fizic"
vor%este e-cesiv si de cele mai multe ori intrerupe o persoana in timp ce
aceasta vor%este.
- ADHD combinat apare la copiii care com%ina manifestarile de deficit de
atentie cu cele hiperactive.

Cauzele aparitiei ADHD
In prezent, cauzele e/istentei acestei boli raman un mister, desi e/ista cercetari in
acest scop. *ulti cercetatori sustin ca D!D are in proportie de 832 cauze
genetice, iar "32 este indus de factori de mediu, precum e/punerea la substante
neuroto/ice cum este plumbul. %'a demonstrat clinic faptul ca daca unul dintre
parinti prezinta simptomele D!D, atunci copilul are sanse de "32 de a avea
aceasta boala. De e/emplu, deficitul de atentie la copil poate aparea daca in timpul
sarcinii mama a consumat alcool sau tutun sau a fost supusa e/cesiv la stres.
lte cercetari medicale arata ca deficientele de atentie, perceptie si concentrare
apar din cauza functionarii deficitare a neurotransmitatorilor (substantele precum
dopamina care participa la transmiterea impulsurilor nervoase intre celulele
creierului, mai ales la nivelul lobului frontal). Cu a4utorul tomografiilor cu emisie
de pozitroni s'a constatat chiar ca acesti copii cu D!D au lobul frontal mai mic
decat copiii sanatosi.
lte cauze a aparitiei D!D sunt si problemele la nastere, precum traumatismele
cerebrale sau hipo/ia (scaderea cantitatii de o/igen).

Alimentatia recomandata in ADHD
Dieta recomandata in D!D are o foarte mare importanta pentru copiii bolnavi,
deoarece asigura acestora cantitatea necesara de grasimi, antio/idanti, fier si zinc,
substante esentiale pentru o buna functionare a creierului, pentru cresterea normala
a copiilor si pentru imbunatatirea calitatii vietii acestora.
7rasimile sunt considerate factorul cheie in remedierea sindromului D!D.
Dintre acestea cele mai bune sunt acizii grasi omega'#, care a4uta la reglarea
formatiunilor nervoase de la nivelul creierului si la dezvoltarea membranei
celulelor neuronale. ,rin urmare se recomanda consumul crescut de alimente cu
acizi omega'#5 galbenus de ou, spanac, menta, coriandru, patrun4el, busuioc, ulei
de nuca, seminte de rapita, ton proaspat, fructe de mare sau ulei de somon, pastrav,
macrou, sardine, hering si ansoa.
5&a demonstrat ca anumiti coloranti sintetici, arome sau conservanti alimentari
cresc riscul aparitiei -iperactivitatii"
Consumul de alimente cu continut de grasimi BbuneB trebuie suplimentat cu o
dieta ce contine multi antio/idanti. cestia prote4eaza celulele nervoase de radicalii
liberi, al caror numar este crescut in prezenta grasimilor. ntio/idantii sunt de mai
multe tipuri5 flavonoizi (gasiti in fructe, legume, vin rosu sau ceai), vitamina = (din
ulei de seminte de in, nuci, alune sau floarea'soarelui) sau seleniu (din fructe de
mare, ficat, ciuperci, oua, linte sau peste).
De foarte multe ori aparitia D!D este asociata cu o carenta de fier in copilarie.
De aceea, un consum de cereale integrale, caise uscate sau carne rosie este util
pentru prevenirea deficientelor cognitive la copii.
Copiii cu D!D care au urmat tratamente cu zinc au prezentat o ameliorare a
hiperactivitatii, impulsivitatii si tendintei spre izolare. De aceea, la acesti copii se
recomanda consumul de ficat, fructe de mare si cereale.
Consiliere si tratament in ADHD
%copul tratamentului in D!D este mentinerea sub control a simptomelor
copilului, pentru a limita impulsivitatea, tulburarile de atentie si hiper<inetismul si
de a il integra pe copil in mediul social, a4utandu'l spre calificarea sa profesionala
si prevenind multitudinea de cazuri de abandon scolar.
In +omania, tratamentul medicamentos pentru D!D este gratuit.
*edicamentele folosite sunt psihostimulante din clasa amfetaminelor care
actioneaza la nivelul sinapselor neuronale si contribuie la cresterea atentiei, la
autocontrol, la diminuarea nelinistii si la motivatia pentru randament.
+eusita tratamentului depinde foarte mult de terapia comportamentala, prin care
copiii sunt invatati sa isi controleze reactiile, sa aiba un program riguros stabilit, sa
respecte regulile atat acasa, cat si la scoala sau la gradinita si sa isi limiteze
comportamentul neadecvat. tunci cand boala se asociaza cu an/ietate, depresie
sau dependente se recomanda sedinte de psihoterapie, la care este utila participarea
inclusiv a parintilor, a familiei, a educatorului sau a profesorului, astfel incat
fiecare dintre acestia sa a4ute copilul sa treaca peste greutatile bolii.
Tul%urarea hiper&inetica cu deficit de atentie
Diagnostice si teste
6ltima actualizare5 "3 5 11 5 "313
In acest articol5
1. Cauze si diagnostice
". Diagnostice si teste
#. )erapii si tratamente
$. *edicamente si modalitati de administrare
&. +iscurile adminstrarii de medicamente
(. De retinutG
Cum este diagnosticat D!D
=valuarea unui copil suspectat de a avea D!D implica diferite discipline pentru a
oferi o analiza cuprinzatoare a evaluari medicale. )estele trebuie sa includa5 teste
de dezvoltare, de invatare si teste psihosociale. Intervievarea parintilor si copilului,
si de asemenea o discutie cu profesorul copilului este cruciala. H ancheta cu privire
la istoria familiei pentru probleme de comportament sau probleme sociale este de
asemenea imperativa.
In timp contactul direct de la persoana la persoana este considerat vital, de la bun
inceput a unei anchete, urmarirea anumitor studii poate fi realizata prin compararea
de chestionare standardizate aplicate parintilor si profesorilor , dar si dupa anumite
tratamente cu medicamente, terapie comportamentala sau alte abordari. De obicei
nu e/ista nicio constatare la o e/aminare fizica a pacientilor cu D!D, dar
anumite caracteristici psihice neobisnuite trebuie sa determine luarea in
considerare a consultarii cu un genetician din cauza problemelor comportamentale
sau a unor posibile simptome ale unui sindrom congenital (de e/emplu sindromul
alcoolismului fetal).
=ste D!D o boala care se mostenesteM
Cercetarile anterioare sustineau faptul ca D!D nu este o boala mostenita din
familie. Insa mai multe anchete efectuate recent au demonstrat ca acei copii care au
D!D, de obicei, au cel putin o ruda apropiata (copil sau adult), care, de
asemenea, are D!D. Cel putin o treime din parintii care au D!D vor produce
un copil cu D!D. Cu realizarea mai nou ca adultii pot avea, de asemenea,
simptome D!D, nu este nemaipomenit sa ai un parinte cu D!D. De cele mai
mu de multe ori diagnostigul parintilor este dat in acelasi timp cu cel al copiilor. In
sfarsit, mai multe studii au demonstrat o serie de gene care pot avea un rol in
modificarea neurochimiei creierului si care ofera o baza fiziologica pentru aceasta
tulburare si pentru faptul ca se mosteneste.
D!D este in crestereM Daca da, de ceM
Nimeni nu stie sigur daca prevalenta D!D in sine a crescut, dar este foarte clar
ca numarul de copii identificati cu aceasta tulburare si care apeleaza la un
tratament a crescut in ultimul deceniu. 6nul dintre motivele pentru care aceasta
rata a identificarii bolii a crescut si faptul ca oamenii apeleaza la un tratament
specializat se datoreaza, in parte, interesului mai mare din partea mass'media, care
a condus la o sensibilizare sporita a consumatorilor, precum si cunoasterea pe scara
larga a tratamentelor eficiente. De asemenea profesorii sunt mai bine instruiti sa
recunoasca starea si sugereaza familiei caute a4utor, in special in cazurile usoare. In
plus, criteriile de diagnostic de D!D sunt acum mult mai specific si mai concis
definite.
In prezent diagnosticul de D!D este mai putin stigmatizat social decat in trecut.
ceasta noua perspectiva a condus la intelegerea faptului ca D!D este o
tulburare biochimica si nu doar o lipsa de control a copilului de catre parinti Ca
atare, mai multi parinti sunt receptivi la terapia medicala pentru a trata aceasta
afectiune, mai degraba decat a recurge la metode mai putin eficace cum ar fi
educatia copilului prin disciplina severa. Interesant, cresterea prevalentei D!D
nu este doar un fenomen american, dar a fost observat, de asemenea si in alte tari.
Daca numarul de pacienti cu D!D a crescut cu adevarat sau mai degraba e/ista o
mai buna recunoastere si acceptare a D!D ca si boala ramane de vazut.
,oate fi detectat D!D prin radiografii ale creierului copiluluiM
numite testele neuroimagistice de cercetare au aratat faptul ca creierul copiilor cu
D!D difera destul de consistent de cel al copiilor fara tulburare, diferentele
aparand in anumite zone ale creiurului care sunt mai mici decat cele ale copiilor
normali. =/ista, de asemenea, o asimetrie intre emisferele dreapta si stanga. In
general, marimea creierului este cu &2 mai mica la copiii afectati de D!D, decat
la copiii fara aceasta tulburare. Cu toata ca aceasta diferenta este observata in mod
constant, e este una mult prea mica pentru a fi indea4uns ca sa fie pus diagnosticul
de D!D la o anumita persoana. In plus, se pare ca e/ista o legatura intre
capacitatea unei persoane de a acorda o atentie continua unei anumite activitati,
fapt ce reflecta activitate scazuta a creierului. .a persoanele cu D!D anumite
zone ale creierului cum ar fi cea care concentreaza atentia pare a fi mai putin
activa, ceea ce sugereaza ca e/ista un nivel mai mic de activitate in unele parti ale
creierului. =ste important sa se reitereze faptul ca aceste observatii de laborator nu
sunt inca suficient de consistente sau precise pentru a putea stabili sau confirma
diagnosticul de D!D sau pentru a monitoriza eficacitatea tratamentului utilizat.
,oate fi un copil diagnosticat cu D!D chiar de la o varsta pre'scolara M
Diagnosticul de D!D la copii cu varste prescolare (sub & ani) este posibil de
oferit, dar este e/trem de dificil si ar trebui luata cu prudenta aceasta decizie de
catre e/perti bine instruiti in probleme neuro'comportamentale ale copiilor. H
varietate de probleme fizice, probleme emotionale, probleme de dezvoltare
(intarzieri in special la invatarea limbii), si anumite probleme de adaptare pot da
uneori impresia la aceasta varsta ca un copil sufera de D!D. Cu siguranta nu este
obligatoriu ca un copil de varsta prescolara care prezinta simptome de D!D
concrete sa fie plasat intr'o gradinita speciala. ,rimul tratament pentru copiii de
aceasta varsta care prezinta simptome D!D, nu este un medicament, ci mai
degraba terapie de mediu sau de comportament. cest tip de terapie poate fi cu
siguranta efectuat acasa de catre parinti. In cazul in care copilul este plasat intr'o
gradinita, ingri4itorii trebuie sa fie foarte bine instruiti in tehnici de terapie
comportamentala. )erapia cu a4utorul stimulentilor poate reduce comportamentul
opozitional si imbunatati interactiunea mama'copil, dar acest tratament este obicei
de utlizat in cazurile grave sau atunci cand un copil nu raspunde la interventiile de
mediu sau de comportament.
Care este impactul D!D asupra copiilor si a familiilor lorM
>iata poate fi grea pentru copii cu D!D. =i au de multe ori probleme la scoala,
nu pot termina un 4oc si au probleme in a'si face prieteni. De asemenea pot petrece
ore chinuitoare in fiecare noapte luptandu'se pentru a'si pastra cele invatate pentru
a doua zi la scoala. Conflictele din familie pot creste din cauza frustarii copilului
sau din cauza epuizarii parintilor. dolescentii au un risc crescut pentru a'si pierde
stima de sine , risca sa produca accidente si pot dezvolta adictie la tutun si alte
droguri . ,rogramele scolare pentru a a4uta copiii cu probleme legate de D!D
(abilitatile sociale si de formare comportament) nu sunt disponibile in foarte multe
scoli, in plus, nu toti copiii cu D!D pot beneficia de servicii speciale de
invatamant. ,entru a depasi aceste bariere, parintii pot cauta programe scolare, care
au o abordare a muncii in echipa care implica parintii, profesorii, psihologii scolari
dar si alti specialisti de sanatate mintala precum si medici. In plus, e/ista
tratamente si strategii de educatie parentala pentru parintii copiilor cu D!D.
Terapia comportamentala pentru ADD ? ADHD
)erapie comportamentala, de asemenea, cunoscuta sub numele de modificare a
comportamentului, a fost dovedit a fi un tratament foarte de succes pentru copii cu
DD ; D!D. =ste benefic in special in calitate de co'tratament pentru copiii care
iau medicamente stimulante si poate permite chiar sa reduca doza de medicament.
)erapia de comportament implica intarirea comportamentelor dorite prin
recompense si laude si in scadere comportamente problematice prin stabilirea de
limite si de consecinte. De e/emplu, o interventie ar putea fi faptul ca un profesor
recompenseaza un copil care are D!D pentru luarea de masuri mici, spre a ridica
o mana inainte de a vorbi in clasa, chiar daca copilul inca face un comentariu.
)eoria este ca recompensarea lupta spre schimbare, incura4eaza comportamentul
complet nou.
#otrivit Academiei Americane de #ediatrie" sunt trei principii de %aza pentru
orice a%ordare de terapie comportamentala)
Sta%ilesc o%iective specific) stabiliti obiective clare pentru copilul
dumneavoastra, cum ar fi ramaneti concentrat pe temele pentru o anumita perioada
de timp sau 4ocuri cu prietenii.
5feriti recompense si consecinte. Da copilul dumneavoastra o recompensa
specifica (consolidare pozitiva), atunci cand el sau ea prezinta comportamentul
dorit. Da'i copilului o consecinta (rezultat nedorit sau pedeapsa), atunci cand el sau
ea nu reuseste sa indeplineasca un obiectiv.
#astrati comportamentele folosind recompense si consecintele lor. 6tilizarea
recompensele si consecintele in mod constant pentru o lunga perioada de timp va
modela comportamentul copilului dumneavoastra intr'un mod pozitiv. Ca parinti,
puteti seta un program personalizat modificare de comportament pentru copilul
dvs. care are DD ; D!D, cu a4utorul de specialist de comportament, cum ar fi
un terapeut cognitiv'comportamentala. 6n terapeut cognitiv'comportamentala se
concentreaza pe solutii practice la problemele de zi cu zi. cest tip de terapeut
poate stabili un program de modificare comportamentala de recompense si
consecinte pentru copilul dumneavoastra acasa si la scoala si va spri4inim in
formarea comportamentului copilului dumneavoastra.
+abdarea este cheia cu terapia comportamentala, deoarece oamenii cu DD ;
D!D sunt de notorietate proverbiala in simptomele lor. Intr'o zi, copilul
dumneavoastra poate se comporte frumos, si urmatoarea, intra inapoi in vechile
tipare. 6neori poate parea ca in cazul in care formarea nu este de lucru. Cu toate
acestea, in timp, tratamentul comportamental va ameliora simptomele de D!D.
De formare a a%ilitatilor sociale
Deoarece copiii cu tulburare de deficit de atentie adesea au dificultati cu
interactiuni simple, sociale si de lupta cu stima de sine scazuta, un alt tip de
tratament care poate a4uta este de formare a abilitatilor sociale. In mod normal,
desfasurat intr'un cadru de grup, de formare a abilitatilor sociale este condus de
catre un terapeut care demonstreaza comportamente adecvate si apoi pune in
practica copiilor repetarea lor. 6n grup social de competente ii invata pe copii cum
sa BciteascaB reactiile celorlalti si cum sa se comporte mult mai acceptabil. 6n grup
social de competente ar trebui sa functioneze, de asemenea, la transferarea acestor
competente noi, in lumea reala.
,entru un grup social mergi la un psiholog specializat sau scolar sau la un Centru
de recuperare terapeutica DD;D!D.
ADD ? ADHD tratament si de a=utor)
Sfaturi pentru spri=inirea tratamentul copilului tau
Copiii cu DD ; D!D au adesea probleme cu traducerea a ce l'am invatat de la
un conte/t la altul. De e/emplu, acestea pot fi invatat cum sa va controlati iesirile
impulsive de la scoala, dar intrerupe nerabdator altele la domiciliu.
Coerenta este cheia
In scopul de a incura4a o schimbare pozitiva in toate setarile, copiii cu DD ;
D!D au nevoie de consistenta. =ste important ca parintii copiilor cu DD ;
D!D sa invate cum sa aplice tehnici comportamentale de terapie la domiciliu.
Copiii cu DD ; D!D sunt mult mai susceptibili de a reusi in completarea
sarcinilor atunci cand sarcinile apar in tipare previzibile si in locuri previzibile,
astfel incat acestia sa stie la ce sa se astepte si ce ar trebui sa faca.
9rmeze o rutina. =ste important sa se stabileasca un timp si un loc pentru
tot pentru a a4uta un copil cu DD ; D!D sa inteleaga si sa raspunda
asteptarilor. %tabilirea ritualuri simple si previzibile pentru mese, teme,
4ocuri, si pat.
'olositi ceasuri si cronometre. .uati in considerare introducerea de ceasuri
toata casa, cu unul mare in dormitorul copilului. ,ermite o multime de timp
pentru ceea ce copilul tau are nevoie sa faca, cum ar fi teme pentru acasa sau
pentru a fi gata in dimineata.
Simplificati programul copilului tau. =vitarea timpului inactiv este o idee
buna, dar un copil cu DD ; D!D poate deveni chiar mai distras si
BlichidatB, in cazul in care e/ista prea multe dupa'activitati e/trascolare.
Creati un loc linistit. sigurati'va ca copilul dumneavoastra are un spatiu
linistit, privat al lui sau ei. 6n pridvor sau dormitor poate lucra prea bine,
atata timp cat nu este acelasi loc in care copilul merge pentru un time'out.
Setati un e-emplu pentru o %una organizare. Configureaza casa ta intr'un
mod organizat. sigurati'va ca copilul dumneavoastra stie ca tot ceea ce
arela locul sau. @iti model de ingri4ire si organizare pe cat mai mult posibilG
Importanta dea lauda<
desea parintii obositi de comportamentele inadecvate ale copiilor fac greseli mari
uitand atunci cand acestia fac lucrurile corect sa si laudeG %i copiii primesc aceste
semnale ca un semn al atentiei captate si drept raspuns vor actiona inadecvat stiind
ca doar atunci parintele ii va da atentie. In consecinta faptul ca parintii nu lauda,
recompenseaza comportamentele positive ele vor fi din ce in ce mai putine
pierzand teren in fata celor negative la care sigur vor reactiona. Copii
DD;D!D au nevoie de atentie si intarirea faptului ca fac un lucru bun mult mi
mult decat ceilalti copii datorita faptului ca ei primesc foarte des critici, etichetari,
marginalizari.u nevoie sa fie laudati, sa primeasca atentie. Dupa ce se va stabili o
structura coerenta si de rutina, este important sa nu uitam ca copiii cu DD ;
D!D primesc de multe ori critici. @ii cu ochii in patru pentru comportamentul
bun'si lauda'l. .auda este importanta mai ales pentru copiii care au DD ; D!D,
deoarece ei au parte foarte putin de ea. 6n zambet, un comentariu pozitiv, o
imbratisare, sau alte recompense mici sociale sau materiale pot imbunatati
problemele copilului precum cele de5 atentie, de concentrare, si controlul
impulsurilor. .auda pozitiva va determina copilul pentru un comportament
adecvat si finalizarea sarcinii incepute, capitol la acre este deficitar, oferind in
acelasi timp cateva raspunsuri negative, cum ar fi posibil sa se schimbe
comportamentul inadecvat sau performanta slaba activitate. +ecompensa copilului
dumneavoastra pentru mici realizari, acestea vor duce la succese mai mari peacest
drum.
8ucrul cu scoala copilului dumneavoastra interventiile scolare sunt importante
in tratamentul DD ; D!D la copii. Ca un parinte, se poate lucra cu copilul tau si
profesorul lui sau ei de a pune in aplicare strategii practice de invatare speciala atat
in 1XY1XYinteriorul cat si in afara din salii de clasa. ,rofesorul va sti ca un
DD;D!D functioneaza mai bine la laude si nu la critici, ca va raspunde pozitiv
la o atingere recompensand'o cu un comportament pozitiv etc. Cercul de tratament
a copilului dvs. DD;D!D 5 familie? terapeut? scoala? mediul social trebuie
inchis altfel undeva va ramane mereu o mica portita deschisa catre un
comportament inadecvat.
D4'I6ITI4 SI #!4B46TA!4 J464!A8A
D!D (Deficit de atentie si tulburare hiper<inetica) este una dintre cele mai
frecvente tulburari comportamentale intalnite la copii si adolescenti. 6n procent de
&2 din copiii de varsta scolara prezinta simptome D!D (1'" din copiii dintr'o
clasa de #3).
D!D debuteaza in copilarie si poate persista si la varsta adulta. Desi la unii
copii simptomele D!D dispar odata cu inaintarea in varsta, in 4ur de (32 pot
prezenta simptome si la varsta adulta.
%imptomele copilului care ii pot duce cu gandul pe parinti la aceasta
tulburare sunt5 note si scoruri mici la testele de aptitudini, slabe abilitati de
organizare si planificare a actului de invatare, probleme de socializare, imagine de
sine negativa si impresia ca e respins de colegi.
CA9B4
Cauza e/acta a D!D este necunoscuta. In momentul de fata, se considera ca
etiologia este cel mai probabil de natura genetica. D!D se transmite genetic, de
la parinti la copii. 6n copil cu un parinte care prezinta simptome de D!D are
sanse in proportie de "&2 de a avea D!D. Istoricul familial de alcoolism si de
tulburari afective pare sa se asocieze cu un risc crescut de D!D
In afara cauzelor genetice e/ista si alti factori de mediu si medicali care pot
produce simptome asemanatoare celor prezente in D!D. %tudii epidemologice au
a4uns la concluzia ca ereditatea e/plica, in medie, ma4oritatea comportamentelor de
tip D!D pe care le manifesta copiii, in timp ce factorii de mediu nu e/plica decat
apro/imativ "32 din acest tip de comportament . Interactiunea parinte'copil este
considerata ca fiind un factor favorizant. 6n mediu familial stresant (evenimentele
din familie precum si aspectele particulare ale functionalitatii ei) contribuie la
instalarea simptomelor de D!D.
#ercep+ii gresite
In trecut, incertitudinea legata de cauzele D!D a creat un climat fertil pentru
diverse speculatii. u fost emise numeroase teorii ' printre care unele ii
invinovateau intr'o anumita masura pe parinti pentru comportamentul necontrolat
al copilului lor. 6lterior s'a stabilit ca aceste teorii sunt nefondate.
Iata cateva dintre cele mai frecvente perceptii cu privire la cauzele D!D, desi
acestea nu sunt documentate stiintific5
limentatia;dieta
titudinea parentala deficitara
6rmarirea e/cesiva emisiunilor )> sau preocuparea e/cesiva fata de 4ocurile
video
!ormonii
%tudiile riguroase, atent concepute, nu au reusit sa stabileasca relatia cauzala
dintre acesti factori si D!D si nici faptul ca vreunul dintre acesti factori
influenteaza simptomele D!D. De e/emplu, contrar convingerilor parintilor,
zaharul nu ii face pe copii semnificativ mai hiperactivi. De fapt, s'a constatat ca
nici o dieta nu amelioreaza simptomatologia specifica D!D. %imptomele nu au
fost ameliorate prin aplicarea unor anumite tehnici parentale. %'a constatat ca, de
fapt, frustrarea parintilor este un efect, si nu o cauza a D!D. =/cesul in urmarirea
programelor de televiziune si 4ocurile video reprezinta de fapt un simptom, si nu o
cauza a D!D. cestea constituie o forma de stimulare care ii a4uta pe copiii cu
D!D sa'si mentina concentrarea si sa'si controleze sentimentul interior de
agitatie prin intermediul unui mecanism similar celui care actioneaza in cazul
medicatiei.
devenit din ce in ce mai clar ca D!D este o tulburare neurobiologica care
necesita diagnostic si tratament medical.
'5!M4
Conform Diagnostic and %tatistical *anual of *ental Disorders (D%*'I>'
)+), simptomele D!D se impart in trei categorii5 inatentie , hiperactivitate si
impulsivitate , putand surveni si in forma combinata.
Tipul inatent
o Copilul inatent nu se poate concentra, face adesea greseli din
negli4enta, nu asculta pana la capat atunci cand i se adreseaza cineva,
nu finalizeaza sarcinile, nu respecta instructiunile, evita efortul
intelectual sustinut.
Tipul hiperactiv-impulsiv
o %imptomatologia include neastampar, vorbire e/cesiva, agitatie fizica
in momente nepotrivite, intreruperea persoanelor care vorbesc si
dificultatea in a'si astepta randul.
Tipul com%inat
o simptomatologia cuprinde elemente specifice atat timpului inatent cat
si celui hiperactiv'impulsiv.
)oti copiii se comporta in moduri care ar putea fi interpretate ca inatentie,
hiperactivitate sau impulsivitate , simptome centrale ale D!D. De fapt, toti
visam cu ochii deschisi, ii intrerupem pe altii, raspundem neintrebati, ne pierdem
rabdarea sau suntem agitati, dar nu toti suferim de D!D.
%pecialiItii stabilesc diagnosticul de D!D numai atunci cand un copil5
manifestat comportamente inadecvate nivelului sau de dezvoltare.
*anifesta cel putin sase astfel de comportamente in mod constant, timp de
cel putin sase luni.
prezentat unele simptome inainte de varsta de sapte ani.
=ste afectat de aceste simptome in activitatile curente, in mai mult decat un
singur conte/t, de e/emplu la scoal si acasa.
,rezinta simptome care nu sunt e/plicate mai bine de o alta boala.
MA6I'4STA!4
Simptomele de inaten+ie
deseori ignora detaliile? greseste din negli4enta.
deseori isi mentine cu greutate concentrarea la lucru sau la 4oaca.
deseori pare sa nu asculte atunci cand cineva i se adreseaza direct.
deseori nu respecta instructiunile? nu termina ceea ce a inceput.
deseori are dificultati in a'si organiza sarcinile si activitatile.
deseori evita activitatile care necesita efort intelectual sustinut.
deseori pierde lucruri de care are nevoie.
deseori este distras de zgomote e/terioare.
deseori este uituc in activitatile cotidiene.
Simptomele de hiperactivitate-impulsivitate
Hiperactivitatea
deseori se agita sau se foieste.
deseori trebuie sa se ridice de pe scaun.
deseori alearga sau se catara atunci cand nu ar trebui.
deseori are dificultati in desfasurarea activitatilor de timp liber
nezgomotoase.
deseori este in miscare, parca ar fi animat de un motor.
deseori vorbeste e/cesiv.
Impulsivitatea
deseori raspunde inainte ca intrebarile sa fie complete.
deseori are dificultati in a'si astepta randul.
deseori intrerupe sau deran4eaza alte persoane.
C5M5!$IDITAT4
*ulti copii cu D!D sufera si de alte boli care pot complica diagnosticul si
tratamentul. Cele mai frecvente afectiuni care pot coe/ista cu D!D sunt5
Diza%ilitatile de invatare
Dizabilitatile de invatare includ dizabilitati de citire, probleme la matematica
si la formularile scrise. ,acientii cu dizabilitati de 0nvatare obtin scoruri sensibil
mai mici decat cele considerate normale in conformitate cu varsta, scolarizarea si
nivelul de inteligenta. In plus, aceste caracteristici includ autoapreciere si abilitati
sociale reduse.
Tul%urarea opozi+ionismului provocator (5DD " #ppositional Defiant
Disorder ,i tul%urarea de conduit* (CD " Conduct Disorder
Conform *ational /nstitute of )ental Healt- (NI*!) din %6, copiii cu
D!D, 0n special bieJii, au un risc mai mare de a dezvolta doua tulburari
psihiatrice, tulburarea opozitionismului provocator si tulburarea de conduita .
o HDD se caracterizeaza printr'un comportament nesupus, sfidator,
negativ si ostil fata de formele de autoritate, care persista timp de cel
putin sase luni.
o CD se caracterizeaza printr'un comportament persistent de violare a
normelor sociale si a drepturilor altora.
o Deoarece in prezent nu e/ista tratamente aprobate pentru HDD sau
CD, parintii pot avea nevoie o sustinere suplimentara pentru a putea
controla aceste manifestari ale copiilor cu D!D.
Tul%ur*rile afective ,i an-ioase
Copiii cu D!D au risc mai mare de a dezvolta probleme privitoare la
an/ietate sau depresie , desi este posibil ca aceste tulburari afective sa nu se
manifeste inainte de adolescenta sau de varsta adulta. Indiferent de originea
tulburarilor, multi e/perti considera ca unele consecinte ale comportamentelor
cauzate de D!D pot sa produca prin ele insele an/ietate sau depresie si pot
reduce stima de sine. tunci cand sunt prezente, tulburarile afective sau an/ioase
necesita tratament specific, suplimentar fata de D!D.
47589TI4 SI T!ATAM46T
D!D este o tulburare cronica. .a unii pacienti simptomele bolii se
atenueaza vizibil Ii pot duce o viata activa in adolescenta si in timpul vietii adulte.
Cu toate acestea, la apro/imativ (32 dintre copiii cu D!D simptomele se vor
mentine si in perioada adulta. Chiar daca nu s'a elaborat o terapie care sa
Pvindece9 D!D, numeroase persoane afectate au posibilitatea unei
vieti satisfacatoare.
,racticile terapeutice curente In D!D sunt orientate asupra managementului
simptomelor printr'o combinatie de metode de tratament5
*odificarea comportamentului (incluzand antrenament si terapie)
*edicatia
)erapia combinata (medicatie si terapie comportamentala)
)ratamentul trebuie individualizat pentru fiecare pacient.
*edicii specialisti care pot pune diagnosticul sau aplica tratamentul
medicamentos D!D sunt5 medicul de familie, pediatrul, psihiatrul, neurologul.
%pecialistii care nu sunt abilitati sa prescrie tratament medicamentos dar pot acorda
servicii de psihoterapie si consiliere psihologica sunt urmatorii5 psihologul ' care
frecvent poate pune diagnosticul de D!D, psihoterapeutul comportamental,
asistentul social, specialistul in consiliere psihologica, terapeutul de familie.
%e va apela numai la persoane competente sa evalueze simptomatologia si sa
stabileasca diagnosticul corect de D!D. Diagnosticul nu poate fi pus in pripa, ci
doar dupa o atenta e/aminare a copilului si un interviu amanuntit cu parintii.
curatetea diagnosticului si stabilirea tratamentului necesita o observare atenta pe
parcursul mai multor vizite repetate la specialist.
ADHD - ST9DI9 (traducere
%)6DI6 D!D
)raducere
D+. David +abiner, psiholog clinician pediatru, Director al Departamentului de
%tudii ,sihologice si Neurostiinte al 6niversitatii din Du<e
Cercetarile sale s'au focusat pe probleme variate raportate la D!D, pe impactul
pe care problemele legate de deficitul de atentie le au asupra achizitiilor academice
si a trainingului pe atentie.
PDesi tratamentul medicamentos si terapia comportamentala ofera ameliorarea pe
termen scurt a simptomatologiei pentru copii cu D!D, astfel de achizitii persista
rareori dupa ce tratamentul se tremina. Deoarece aceste tratamente sunt rareori
sustinute pe perioade lungi( cei mai multi copii nu urmeaza o terapie
medicamentoasa mai mult de un an, e/ista si persoane cu D!D care au primit
tratament eficient pe termen lung. cest lucru poate e/plica De ce tratamentele
actuale ofera numai beneficii limitate pe termen lung si de ce multe persoane cu
D!D au rezultate slabe ca adolescenti si tineri adulti, chiar daca acestia au fost
tratati eficient in copilarie. In mod evident sunt necesare tratamente care pot oferi
beneficii durabile.
Deoarece cunostintele in domeniul neurostiintelor legate de D!D au crescut
conducand la realizarea unui cadru teoretic care face posibil dezvoltarea unor
interventii durabile in acest domeniu.
In mod concret, s'a emis ipoteza ca anumite tipuri de e/periente pot ameliora N sau
cel putin diminua' unii dintre factorii neurologici care contribuie la dezvoltarea si
e/primarea D!D'ului. De fapt aceasta posibilitate a fost demonstrata in mai
multe studii. De e/emplu activitatea in domeniul neuro'feedba<'ului a demonstrat
modificari ale activitatii neuronale la persoanele care au urmat tratamentul. In mod
similar schimbari semnificative in activitatea neuronala au aparut la persoanele
care au urmat training pe meoria de lucru.
@ormele de neuro'feedba< , de formare a memoriei de lucru si alte forme de
training cognitiv computerizat sunt activitati disticte din e/perienta tipica de zi cu
zi si nu sunt in special de natura sociala. Cu toate acestea ele pot oferi posibilitatea
de a oferi copiilor stimulare, care poate imbunatati functionarea neuronala si
cognitiva in conte/tul relatie N copil. %i, pentru ca aceste activitati pot fi in mod
inerent placute si pot promova relatii pozitive intre parinti si copii, pot fi sustinute
in timp si astfel ofera copiilor e/periente care pot imbunatati functionarea lor
neuronala.
In teorie o astfel de interventie ar putea conduce la castiguri durabile in
tratamentul copiilor cu D!D, mai ales daca ese introdusa atunci cand copii sunt
mici si neuropalsticitatea este mare.
ceasta a fost premiza care sta la baza unui studiu e/trem de interesant si
important publicat recent in Surnalul )ulburarilor de tentie(!alperin et al, "31").
)raining pe functii e/ecutive , atentie si abilitati motorii5 6n studiu dovada a
conceptului la copii prescolari cu D!D. Sournal of ttention Disordes, published
online *arch &,"31". DHI513.11--;138-3&$-11$#&(81.)
,articipantii au fost "D de copiii cu varste cuprinse intre $'& ani diagnosticati cu
D!D si parintii lor. Copiii si parintii au participat la o interventie noua numita
=C!I,= ' )raining pe functiile e/ecutive, atentie si abilitati motorii.
=chipele au fost concepute pentru a P.....aplica frecvent si pe termen lung
stimulare pozitiva, datorata mediulu, si a proceselor neurodevelopmentale la
copiii cu D!DQ.
In mod specific, parintii au invatat sa se anga4eze in anumite activitati de 4oc cu
copilul lor. ceste activitati au solicitat tot mai mult abilitatile motorii si
neurocognitive ale copiilor. )eoria din spatele echipelor a fost ca a cestea ar
promova schimbari fundamentale in functionarea neuronala, care ar duce la
imbunatatiri de durata ale simptomelor D!D. utorii descriu acest lucru ca pe
un studiu de Pdovada a conceptuluiQ. Hbiectivele acestui studiu au fost de a afla
daca parintii au sentimente pozitive legate de e/perienta tratamentului , daca s'au
anga4at in mod regulat in a desfasura activitatile prescrise impreuna cu copilul si
daca e/ista o dovada preliminara a efectelor pozitive.
Ca atare, nu ae/istat nici un grup de control si nici o randomizare la conditii.
stfel chiar daca au fost identificate rezultate favorabile, acesta a fost un studiu
preliminar care nu a putut stabili eficienta noului tratament.
Interventiile specifice s'au realizat intr'un format de grup de D3 minute ( au avut
loc intre & si 13 reuniuni ale grupului) fiecare grup incluzand #'& familii. In fiecare
grup parintii si copiii au fost introdusi intr'un set presatabilit de 4ocuri care vizau o
serie de abilitati neurocognitive. De e/emplu pentru dezvoltarea capacitatii de a
se abtine in a raspunde impulsiv au fost propuse 4ocurile P %imon sa:s P si
P @reeze danceQ .
,entru a dezvolta abilitatile de memorie de lucru 4ocurile au inclus amintirea
listelor de cumparaturi sau identificarea Pcomorilor ascunseQ sub cupe. lte
abilitai cognitive care au fost vizate au fost cele vizul spatiale, abilitati de
planificare si organizare precum si cele de sustinere a atentiei.
Socurile pentru dezvoltarea abilitatilor motorii au inclus desemnea o componenta
de e/ercitii de tip aerobic .
Intre intalnirile de grup, parintii au fost instruiti sa'si pertreaca #3'$& minute
4ucand aceste 4ocuri cu copilul lor. %copul a fost de a oferi stimulare suficienta a
proceselor neuronale vizate de aceste 4ocuri, astfel ca aceste procese au fost in
mod repetata stimulate si consolidate.
6n accent in cadrul reuniunilor de grup a fost lucrul cu parintii pentru a identifica
si depasi dificultatile pe care le'au e/perimentat cu punerea in aplicare in mod
consecvent a 4ocurilor cu copilul lor in timpul saptamanii anterioare.
,arintii au invatat, desemenea 4ocuri noi au discutat despre abilitatile cognitive
vizate si au fost invatati cum sa creasca treptat nivelul de dificultate, astfel ca
abilitatile cognitive ale copiilor sa fie in mod constant stimulate. Importanta
e/ercitiilor aerobic regulate a fost deasemenea subliniata e/istand dovezi ca acest
lucru poate imbunatati functionarea cognitiva.
Comunicarea interver%ala" terapie pentru copiii cu autism
#1 *artie "313

In prezent sfera tulburarilor de dezvoltare acopera o gama tot mai larga de boli si
afectiuni, de le deficit de atentie; tulburare hiper<inetica (D!D) si pana la
formele severe de autism. In aceste conditii, metodele de tratament si terapie
pentru copiii diagnosticati cu acest tip de dizabilitati sunt tot mai diversificate.
stfel, in vreme ce cauzele care duc la aparitia tulburarilor din spectru autism
raman in continuare incerte, terapia pentru ameliorarea simptomelor vizeaza o
abordare comple/a, tratamentul medicamentos fiind dublat de terapii structurate,
comple/e care sa vina in intampinarea nevoilor fiecarui pacient.
,entru ca eficienta terapiilor structurate sa a4unga la un nivel optim este
recomandata folosirea metodelor stabilite de medicii specialisti in mod constant,
atat in cadrul sedintelor de tratament cat si acasa. stfel, de cele mai multe ori
parintii sunt rugati sa se implice activ, participand la programul de terapie al
copilului, precum si stabilind sedinte separate cu medicul specialist si terapeut in
vederea elaborarii unor metode eficiente de aplicare a diverselor terapii acasa.
In cazul copiilor cu tulburari din spectru autist capacitatea de socializare si folosire
a limba4ului sunt ariile de dezvoltare cele mai afectate. Diagnosticarea acestor
conditii medicale in cel mai scurt timp 4oaca un rol esential in tratarea si
ameliorarea disfunctiilor in ceea ce priveste interrelationarea si comunicarea cu
mediul incon4urator. In acest sens terapiile comunicationale, cat si comunicarea
interverbiala au capacitatea de a a4uta copiii autisti sa isi insuseasca o forma
proprie de comunicare pentru a se face inteles printre semenii sai, precum si pentru
a putea intelege limba4ul verbal sau nonverbal folosit de ceilalti.
Comunicarea interverbiala si terapia limba4ului in cazul copiiilor cu autism implica
folosirea unei game largi si comple/e de metode care sa ii a4ute pe acestia sa isi
insuseasca abilitati de comunicare interverbiala de baza, precum formularea unei
intrebari, raspunsul la o intrebare, sau chiar folosirea formulelor de politete.
Metodele terapiei interver%ale
In ceea ce priveste metodele folosite in aplicarea terapiei interverbale la copiii
diagnosticati cu autism, unii specialisti gasesc utila folosirea imaginilor ca forma
de e/teriorizare, in vreme ce altii considera ca imitarea sunetelor care alcatuiesc
limba4ul poate oferi rezultate optime. ,entru a stabili care este cea mai eficienta
forma de terapie pentru fiecare pacient medicii specialisti vor efectua in prealabil
un control medical amanuntit in vedere stabilirii formei de invatare la care copilul
reactioneaza cel mai bine.
Ceea ce trebuie sa inteleaga fiecare parinte a carui copil a fost diagnosticat cu
aceasta conditie medicala este faptul ca progresele vizibile oferite de acest tip de
tratament vor aparea dupa ani de terapie.
Tratament ADHD

in%hare

De Dr nan:a *andal, *D
Nu e/ist nici un remediu pentru atenJie Deficit Disorder hiperactivitate (D!D).
)erapie are drept scop de a reduce simptomele pentru a permite normale de
0nvJare Ii de creItere a copilului.
,rincipiile de baz de terapie includ medicamente Ii consiliere. lte pr i de terapie
includ accomodating copilului 0n sli de clas regulate i oferirea de spri4in de
familie Ii Comunitate.
Tipuri de medica+ie ADHD-
(1, ", #, $)
*edicamente folosite pentru D!D sunt cunoscute ca ps:chostimulants Ii
nonstimulants ca tomo/etine. cestea provin 0n forme verbale ca tablete, capsule,
lichide Ii, de asemenea, sub form de patch'uri de piele.
%timulente includ *etilfenidat (nume de marc +italin, Concerta, Da:trana),
De/troamphetamine'amfetaminei (dderall) Ii De/troamphetamine (De/edrine,
De/trostat).
ceste stimulente 0mbuntJi echilibrul deran4at nervoase mesagerii 0n creier numit
neurotransmiJtori. =le a4uta pentru a 0mbuntJi simptomele ma4ore de
hiperactivitate'impulsivitate Ii lips de concentrare.
Durata ac iunii de medica+ie ADHD
D!D medicaJie pot fi hotr1nd scurt, 0n cazul 0n care ac iunea dureaz
apro/imativ patru ore, sau hotr1nd lung, 0n cazul 0n care ac iunea dureaz 0ntre
ase i dousprezece ore.
*etilfenidat de e/emplu poate fi dat ca un patch c atunci c1nd este aplicat pe Iold
de mult ca un bandaid poate furniza medicamente 0n corp peste nou ore.
.ung hotr1nd preparate obicei ia timp pentru a 0ncepe acJiunea lor dar transporta
avanta4ul de a mai puJin frecvente de dozare.
ceste stimulente, cu toate acestea au tendinJa de a pierde eficacitatea lor 0n timp.
An plus toate copii nu beneficiaz la doze similare Ii administrarea dreapta uneori
poate dura.
4fectele secundare ale ADHD medica+ie
=fecte secundare comune includ pierdere 0n greutate Ii pierderea poftei de
m1ncare, tulburri de somn, iritabilitate spre sf1r itul ac iunii de medicamente etc.
6nii copii pot dezvolta >r4igemenele sau miIcrile sacadat efecte secundare Ii, 0n
unele creItere poate fi afectat.
ceste efecte secundare nu sunt permanente Ii pot fi inversate dup droguri este
oprit.
=/ist unele rapoarte de moarte subit la copii Ii adolescenJi folosind
ps:chostimulants. cest risc este ridicat 0n cele cu bolii subiacente inima sau
defect de inima.
An plus, *etilfenidat Ii De/amphetamine nu pot fi luate de femeile gravide, copii
sau persoane cu glaucom, hiperterioz (hiperactiv tiroidieni) Ii depresie sever.
6onstimulant ADHD medica+ie
Nonstimulant medicaJie pentru D!D include tomo/etine. cesta este ales
atunci c1nd stimulent droguri sunt ineficiente sau provoca reacJii adverse.
cest medicament trebuie s fie luat o dat sau de dou ori de zi cu zi Ii, de
asemenea, reduce an/ietatea.
=fecte secundare include pierderea poftei de m1ncare Ii greutate, greaJ Ii
somnolenJ. =fecte secundare rare includ probleme hepatice, depresie Ii g1nduri de
sinucidere.
Copiii care nu rspunde la aceste medicamente sunt prevzute alte medicamente.
cestea includ antidepresive Ii Clonidine (de fapt un medicament arterial).
)oate medicamente utilizate 0n D!D ar trebui s fie pstrate la 0ndem1na
copilului Ii administrat numai sub supravegherea unui adult.
Terapie comportamentale ,i consiliere pentru ADHD-
(1, ", #, $)
An afar de medicamente, copiii cu D!D adesea beneficieze de consiliere i
comportamental )erapie.
cest lucru poate fi 0mprtIit de ctre un instruit psiholog, psihiatru, professional
sntate mintal sau lucrtorul 0n domeniul social. cestea includ5
1. Comportamental )erapia'0n acest prinJii Ii 0ngri4itorii sunt predate strategii
pentru a face cu situaJii dificile. cestea pot include sisteme de recompens
Ii timeout.
". ,arental, familia Ii frate de formare'prinJii pot fi predate mai bine parental
abilitJi pentru a aduce comportamentul cele mai bune 0n copilului Ii de a
a4uta, de asemenea, face faJ cu probleme comportamentale. An mod similar
0ntreaga familie poate fi 0nvJat cum s spri4ine copilul cu D!D 0ntr'un
mod pozitiv. @amilia ma4ore Ii de calificare parental include rbdare, iubitor
Ii de 0ngri4ire pentru copil, pstr1nd lucrurile 0n perspectiv, apreciere,
organizarea, regularitatea orarele Ii evitarea schimbri ma4ore. Copilul ar
trebui s fie bine odihnit Ii situaJii dificile ar trebui anticipat 0n prealabil.
Instruc iunile pentru copil trebuie s fie pur Ii simplu formulate Ii uIor de
urmat.
#. ,sihoterapia este benefic pentru copii mai mari. Comportamente negativ
poate fi redus prin aceast metod.
$. bilitJi sociale de formare'copiii cu D!D pot fi predate diferite abilitJi
sociale pentru a le adapta mai bine 0n Comunitate.
&. Descoperi un talent'a4ut la acest copil simt bine despre ei 0nIiIi Ii, adesea,
0mbuntJeIte stima de sine Ii simptome D!D.
Comportamental )erapie este efort de echipa Ii trebuie s fie coordonat.
Alte terapii pentru ADHD
lte terapii alternative calmant s includ :oga Ii meditaJie.
Nu e/ist nici o dovad solid care anumite alimente dac e/ilat din dieta sau
adugate (cum ar fi vitamina, medicamente pe baz de plante, acizi graIi esenJiali
etc.) a4uta la reducerea simptome D!D. Cu toate acestea D!D copii trebuie s
se acorde o dieta sanatoasa echilibrat. %e recomand de a nu elimina nimic din
dieta copilului fr sfaturi medicale.
=/ercitiile regulate, de asemenea, se recomand persoane cu D!D. ,este ani
simptomele D!D reduce considerabil, dar niciodat complet poate merge mai
departe.
=ditat de aprilie Cas-in&?arbutt, .A Hons @CantabA
8ecturi suplimentare
Ce este D!DM
D!D cauze Ii factorii de risc
%imptome D!D
Diagnosticul D!D
Surse)
1. http5;;CCC.Ni*!.NI!.gov;health;,ublications;attention'deficit'
h:peractivit:'Disorder;complete'inde/.shtml
". http5;;CCC.ma:oclinic.com;!ealth;D!D;D%33"-&;D%=C)IHNR)reatme
nts'and'Drugs
#. http5;;CCC.CDC.gov;ncbddd;D!D;treatment.html
$. http5;;CCC.N!%.u<;conditions;attention'deficit'h:peractivit:'
Disorder;pages;treatment.asp/
)erapii si tratamente
6ltima actualizare5 "3 5 11 5 "313
In acest articol5
1. Cauze si diagnostice
". Diagnostice si teste
#. Terapii si tratamente
$. *edicamente si modalitati de administrare
&. +iscurile adminstrarii de medicamente
(. De retinutG
Care este rolul unei terapii alternative in tratarea D!DM
*edicina complementara si alternativa a fost luata considerare si incercata de mai
mult de 4umatate dintre persoanele care sufera de D!D. De multe ori, aceste
modalitati sunt utilizate fara o discutie prealabila cu medicul, dar este impoortant
ca parintii sa vorbeasca cu acesta deschis inainte de a aplica acest tratament pentru
a vedea care sunt riscurile. *etodele de medicinna complementara si alternativa
sunt metode de tratament care se bazeaza pe formare educationala, diete speciale si
terapie cu megavitamine, suplimente pe baza de plante si minerale, biofeedbac<
==7, <inetoterapie .,arintii ar trebui sa fie constienti de faptul ca astfel de
programe ar putea necesita un anga4ament financiar pe termen lung care nu poate
avea de rambursare din partea asigurarilor. H cercetare mai aprofundata in acest
domeniu va aduce mai multe date si o mai buna cunoastere a felului cum
functioneaza aceste suplimente.
Care sunt tratamentele comportamentaleM
In "331, cademia mericana de ,ediatrie, a recomandat medicilor ca atunci cand
se confrunta cu cazuri de D!D Bmedicii trebuie sa recomande medicamente
stimulatoare si;sau terapie comportamentala, in functie de gravitatea cazului.B *ai
multe forme de terapie comportamentala au fost gasite si si'au demostrat
eficacitatea mai mult sau mai putin in tratarea pacientilor D!D. ceste forme de
terapie includ5 tratamente individuale sau terapia prin 4oaca, psihoterapie pe termen
lung, psihanaliza, pregatire senzoriala de integrare si terapie cognitiv'
comportamentala. In timp, o forma de abordare fara medicamente si doar cu
terapie comportamentala, s'a demonstrat a fi oarecum eficienta pentru copii cu
D!D. %esiunile de terapie sunt efectuate de catre un medic specialist (psiholog)
si constau in consiliearea mamei si a cadrelor didactice in domeniul modelarii
comportamentului copilului. ,arintii si profesorii sunt invatati sa ia in considerare
comportamentul copilului lor in functie de tulburare, mai degraba decat sa
considere ca acel copil este pur si simplu rau. ,arintii sunt invatati sa acorde
atentie comportamentului adecvat si nu sa ignore comportamentele inadecvate, De
asemenea sunt invatati sa dea instructiuni clare si concise si sa stabileasca
programe eficiente de stimulare, cum ar fi sistemele de recompensa. dultii pot
gestiona comportamentul neadecvat, prin aplicarea de consecinte imediate,
specifice, si consistente (eliminarea privilegiilor). ,ractic, cele trei principii de
terapie comportamentala sunt5
1.%tabiirea unor obiective specifice
".6tilizarea recompenselor si a consecintelro immediate in functie de
comportament
#.,astrarea acestuii sistem de recompesne si consecinte pe termen lung?
,arintii pot a4uta la reglementarea comportamentului copilului lor prin fi/area unor
obiective specifice cum ar fi 5 mentinerea unui program zilnic, sa nu'l lase pe copil
sa fie distras de alte lucruri, stabilirea unor tinte mici si rezonabile, recompensarea
copilului dupa ce face ceva bun, verificand copilul daca a facut ceea ce trebuia sau
prin integrarea acestuia in sporturi care l'ar putea pasiona.
@oarte multi cred ca terapia comportamentala este cel mai bun pas pentru tratarea
D!D care aceasta se afla la primul nivel si se poate apela la aceasta metoda cand5
1.%imptomele de D!D sunt in stare incipienta?
". ,entru copii cu varsta precolara care ar putea prezenta simptome?
#. tunci cand familia prefera aceasta metoda de tramanent in dauna
medicamentelor.
Ce programe educationale au fost studiate si s'au dovedit a fi eficace in tratamentul
D!DM
Copii care sufera de D!D pot avea nevoie de o a4ustare a programului
educational inclusiv asistenta unui tutore si o camera speciala in care sa nu ii
distraga altceva atentia. 6nii dintre copii bolnavi de D!D pot avea un
comprtament normal alaturi de colegii lor la scoala. Cu toate acestea e/ista si copii
care au nevoie de a4utor pentru a finaliza o sarcina sau anumite teme specifice
pentru acasa astfel incat sa'si dezvolte cunostintele necesare pentru invatamantul
superior. )emele speciale, timp prelungit de lucru in clasa dar si un loc mai
apropiat de profesor pot a4uta de asemenea un copil care sufera de aceasta boala.
6n astfel de program individualizat trebuie discutat periodic de catre parinti cu
profesorii.
Care este rolul terapii alternative Dn Attention Deficit Disorder hiperactivitate
(ADHD(
C* (medicina complementara si alternativa) terapii sunt luate 0n considerare i ;
sau a 0ncercat 0n mai mult de 4umtate din pacien ii cu D!D. De mai multe ori,
aceste modalit i sunt folosite pe ascuns i este important pentru medicul curant
pentru a 0ntreba despre C* pentru a 0ncura4a comunicarea deschis i riscurile vs
recenzie. Feneficiile unei astfel de abordri. C* modalitati de tratament care
includ formarea viziunii, diete speciale i megavitamin terapie, suplimente pe baz
de plante i minerale, ==7 biofeedbac<, i aplicat <inetoterapie toate au fost
sus inut. Feneficiile oferite de aceste abordri, totuIi, nu au fost confirmate 0n
studii dublu'orb controlate de cercetare.
@amilii ar trebui s fie con tien i de faptul c astfel de programe ar putea necesita
un anga4ament financiar pe termen lung, care nu poate avea de rambursare de
asigurare ca o op iune. Cercetrile recente privind beneficiile acizilor gra i
polinesatura i specifice (=, i D!) %uplimentarea a demonstrat un beneficiu
terapeutic 0n mai multe studii bine concepute. Continuarea cercetrilor 0n acest
domeniu va pune sperm lumin asupra modului aceste suplimente func ioneaz.
Care sunt tratamentele comportamentale(
An octombrie "311, cademia mericana de ,ediatrie (,), Hrientarea lor 0n
practica clinic, reafirmat "331 recomandarea ca, atunci cand tratarea simptomelor
D!D' int, 9medicii ar trebui s recomande medicamente stimulatoare i ; sau
terapie comportament, , dup caz.Q *ai multe forme de interven ie
comportamental au fost gsite pentru a vedea eficacitatea putin sau deloc in
tratarea pacientilor D!D.
cestea individual inclus sau terapia prin 4oc, pe termen lung, psihoterapie,
psihanaliz, senzoriale'integrare de formare, i terapia cognitiv'comportamental.
)otuIi, o form de abordare non'medicamente, )erapia comportamentala, a fost
demonstrat a fi oarecum eficiente cu copii cu D!D. %esiunile de terapie sunt
efectuate de ctre un profesionist de sntate mintal (de e/emplu, un psiholog sau
asistent social) i constau din mam i formarea cadrelor didactice 0n
managementul comportamentului copilului. ,rin ii i profesorii sunt 0nv a i s ia
0n considerare comportamentul copilului lor 0n func ie de tulburare, , mai degrab
dec1t 9Fad ComportamentulQ sau rezultatul nu a reu it parentale ; predare
abilit ile.
%esiunile de du'te apoi pentru a preda adul ilor s acorde o aten ie la
comportamentul adecvat, ignora comportamentul neadecvat minor, pentru a da
direc ii clare i concise, i s stabileasc programe eficiente de stimulare, cum ar fi
sistemele simbolice sau punctul de recompens. dul i gestiona abaterile prin
aplicarea imediat, specific, i consecin ele consistente (eliminarea privilegiilor).
@undamental, cele trei principii de terapie comportament sunt
stabileasc obiective specifice,
ofer recompense i consecin e,
i s pstreze utilizarea recompense i consecin e pentru o lung perioad de timp.
,rin ii pot a4uta la comportamentul copilului lor, cu obiective specifice, cum ar fi5
(1) men inerea unui program de zi cu zi, (") pstrarea distragerile la un nivel
minim, (#) stabilirea unor obiective mici i rezonabile, ($) recompensarea
comportamentului pozitiv, (&) folosind diagrame i liste de verificare pentru a
men ine un copil 9pe sarcin,Q Ii (() activit i de constatare 0n care copilul va reu i
(sport, !obb:'uri).
*ul i simt c terapia comportament poate fi un prim nivel adecvat de tratament 0n
mai multe scenarii5
,acientul mai blande D!D
,entru copilul pre colar de varsta cu D!D'simptome suspecte
tunci c1nd familia prefer aceast abordare vs. medicament
#sihoterapia in ADHD
@ara tratament adecvat copilul poate ramane in urma la scoala si poate sa isi piarda
prietenii. Copilul are mai multe esecuri decat succese si este criticat de familie si
profesori care nu recunosc faptul ca are o problema.
Cercetarile demonstreaza clar ca medicatia poate imbunatati atentia, concentrarea,
comportamentul directionat spre un scop si abilitatile de organizare. *edicatia
include stimulente de tipul preparatelor de amfetamina si non' stimulente cum este
atomo/etina. %e mai utilizeaza guanafacina, clonidina si antidepresivele.
)ratamentul trebuie sa includa psihoterapia, antrenamentul abilitatilor sociale,
educatia parintilor, si modificarea programului educational al copilului.
,sihoterapia poate a4uta copilul sa isi controleze agresivitatea, sa moduleze
comportamentul social si sa fie mai productiv. ,sihoterapia poate de asemenea
copilul sa isi construiasca stima de sine, sa reduca gandurile negative si sa
imbunatateasca capacitatea de rezolvare a problemelor.
Tehnicile comportamentale in tratamentul ADHD
*odificarea comportamentala poate 4uca un rol important in tratamentul D!D. H
serie de cercetari arata ca efectele pozitive ale modificarii comportamentale sunt
mai eficace atunci cand tratamentul comportamental este combinat cu tratamentul
medicamentos.
%copul terapiei comportamentale in D!D este modificarea comportamentala prin
modificarea mediului fizic si social al pacientului.
*odificarile comportamentale includ5
' intarirea pozitiva' recompense si privilegii pe baza dezvoltarii
comportamentului dorit
' time'out' indepartarea intaririi pozitive pe baza performantei sau a
comportamentului problematic
' costul raspunsului' indepartarea recompenselor sau privilegiilor in cazul
aparitiei comportamentului nedorit sau problematic
' sistemul economiei recompenselor' o combinatie intre costul raspunsului si
intarirea pozitiva.
Conform liniilor directoare de tratament in D!D consilierea parintilor copiilor cu
D!D include5
' sedinte de psihoterapie de grup conduse de un terapeut cu e/perienta pentru
a imbunatati intelegerea problemelor comportamentale, a dificultatilor familiale si
a abilitatilor necesare pentru a gestiona modificarile comportamentale?
' mai multa structura si distrageri limitate pentru copii?
' un 4urnal zilnic al comportamentului tinta al pacientului, util pentru parinti
ca si pentru monitorizarea de catre clinician?
' psihoterapie pentru disfunctiile familiale provenite din problemele maritale
si parentale.
In plus adultii cu D!D pot beneficia de coaching. Coaching'ul in D!D
abordeaza problemele zilnice ale traiului avand D!D. %e lucreaza cu adultul cu
D!D pentru a'l a4uta sa duca la capat activitatile zilnice in maniera organizata.
Cautarea atentiei si ADHD
%unt situatii in care diagnosticul de D!D este pus acelor copii care de fapt cauta
atentia parintilor. =/ista multe comportamente care pot fi observate in timpul
interactiunilor de cautare a atentiei din partea altora care sunt in mod uzual asociate
D!D'ului5 supra'activitate, concentrare slaba si impulsivitate.
%pre deosebire de copiii cu D!D aceia care cauta atentia parintilot relationeaza
bine cu alti copii sau cu persoanele tinere si au abilitati bune ale limba4ului. In
general acesti copii au manifestari comportamentale numai in prea4ma parintilor,
carora cauta sa le atraga atentia.
In timp ce in tratamentul D!D psihoterapia este de durata lunga sau medie in
cazul copiiilor care doresc sa atraga atentia adultilor psihoterapia este in general de
scurta durata.
Cauzele deficitului de atentie sau ADHD
Hrice copil poate avea stari de lipsa de atentie, impulsivitate sau hiperactivitate,
dar copilul cu D!D prezinta aceste simptome si comportamente mai frecvent si
mai sever decat copiii de aceeasi varsta. D!D apare la #'&2 din copiii de
scaoala, incepe intotdeauna inaintea varstei de - ani si continua pana in perioada de
adult. D!D apare cu agregare familiala si apro/imativ "&2 din parintii copiilor
cu D!D au la randul lor D!D.