Sunteți pe pagina 1din 51

CUPRINS

Introducere................................................................................................................................4

Capitolul I – Deficitul de atenție..............................................................................................5

1.1. Terminologie................................................................................................................5

1.2. Tipuri de ADHD...........................................................................................................5

1.2.1. Deficitul de atenție................................................................................................5

1.2.2. Tipul hiperactiv – impulsiv...................................................................................6

1.3. Mecanismele cognitive ale ADHD..............................................................................7

1.4. Simptomatologia asociată ADHD-ului........................................................................8

Capitolul II – Diagnosticarea copiilor cu ADHD...................................................................9

2.1. Etapele diagnosticării.......................................................................................................9

2.2. Evoluția tulburărilor hiperkinetice.................................................................................13

Capitolul III – Managementul clasei al copiilor cu ADHD.................................................15

3.1. Rolurile profesorului în activitatea didactică.................................................................15

Capitolul IV - Metodologie.....................................................................................................17

Scop.......................................................................................................................................17

Ipoteze...................................................................................................................................17

Studiu de caz.........................................................................................................................18

Rezultate...............................................................................................................................49

Concluzii..................................................................................................................................50

Bibliografie..............................................................................................................................52
Introducere
Lucrarea propune o abordare a integrării elevilor cu ADHD și CES în sistemul de
învățământ de masă, prin identificarea unor metode care să reducă simptomele deficitului de
atenție cu tulburări hiperkinetice în partea de aplicații practice. Partea teoretică vizează
definirea și prezentarea simptomatologiei ADHD-ului, precum și evoluția acestuia.

ADHD reprezintă un acronim pentru Deficitul de atenție însoțit de tulburare hiperkinetică


fiind caracterizat de simptome precum lipsa atenției, hiperactivitate, impulsivitate;
diagnosticarea se realizează înaintea vârstei de 7 ani.

Există trei tipuri principale de ADHD: tipul predominant neatent, tipul predominant
hiperactiv și tipul combinat. Tipul de ADHD predominant neatent prezintă următoarele
caracteristici: lipsa atenției, distractibilitate, dificultăți de învățare și deteriorarea memoriei pe
termen scurt. Hiperactivitatea se manifestă printr-un comportament impulsiv cauzat de lipsa
autocontrolului, de lipsa răbdării de a rezolva sarcini dificile, prin lipsa automotivației. Tipul
combinat reprezintă combinarea dintre cele două tipuri și a trăsăturilor acestora.

Tulburările emoționale sunt efectul unor afirmații negative în perioada preșcolarității care
vor fi efectul declanșator al comportamentului opozant și, deseori, agresiv. Comportamentul
opozant este cauzat de lipsa stimei de sine sau a stimei scăzute de sine, din cauza afirmațiilor
negative ce pot conduce la dezvoltarea anxietății și a depresiei infantile.

Testele psihometrice și de inteligență se aplică tuturor elevilor suspectați că ar manifesta


simptome de ADHD, urmate de o serie de teste pe domenii: lectură, scriere, operații
matematice, orientare spațială. Principalul test de inteligență pentru copii este scala de
evaluare Wechsler-III.

Partea practică cuprinde dosarul copiilor cu CES, fișele de caracteristici ale membrilor
familiei, dar și idei de activități care pot fi realizate pentru a stimula atenția, autocontrolul și
pentru a reduce comportamentul negativ, de tip agresiv, impulsiv sau opozant. Aplicabilitatea
conceptelor teoretice și a informațiilor prezentate este realizată sub forma unor activități
succinte care conțin joc de rol, joc logic, joc de construcții.

Activitățile realizate sunt limitate din cauza mediului online, copiii provin din medii
defavorizate, iar utilizarea tehnologiei este limitată atât vizual, cât și cognitiv. S-au realizat

4
activități accesibile, care să nu necesite materiale complexe și cunoștințe superioare pentru a
asigura reușita acestora.

Capitolul I – Deficitul de atenție


1.1. Terminologie

ADHD reprezintă un acronim pentru Deficitul de atenție însoțit de tulburare hiperkinetică


fiind caracterizat de simptome precum lipsa atenției, hiperactivitate, impulsivitate;
diagnosticarea se realizează înaintea vârstei de 7 ani, însă uneori simptomele ADHD-ului nu
sunt recunoscute de către părinți.

ADHD afectează „un procent de 2-5% dintre copii” (Green & Chee, 2017:4) fiind o
problemă majoră pentru sistemul de învățământ de stat deoarece majoritatea copiilor nu sunt
testați sau diagnosticați la vârste fragede și sunt încadrați în învățământul de masă, nu în
învățământul special.

Uneori ADHD este confundat cu alte deficiențe mintale care conduc la comportamente
negative, astfel sunt prezentate informații false din cauza cunoștințelor superficiale privind
această tulburare. Diferite studii privind legătura dintre ADHD și comportamentul criminal
induc în eroare și creează false presupoziții privind această tulburare, astfel „estimările
empirice prezintă probabilitatea crescătoare a copiilor care suferă de ADHD în manifestarea
multor tipuri de activități criminale” (Fletcher & Wolfe, 2009: 119).

1.2. Tipuri de ADHD

Există trei tipuri principale de ADHD: tipul predominant neatent, tipul predominant
hiperactiv și tipul combinat. Tipul de ADHD predominant neatent prezintă următoarele
caracteristici: lipsa atenției, distractibilitate, dificultăți de învățare și deteriorarea memoriei pe
termen scurt. Hiperactivitatea se manifestă printr-un comportament impulsiv cauzat de lipsa
autocontrolului, de lipsa răbdării de a rezolva sarcini dificile, prin lipsa automotivației. Tipul
combinat reprezintă combinarea dintre cele două tipuri și a trăsăturilor acestora.

1.2.1. Deficitul de atenție

Tipul de ADHD predominant neatent este complex, însă prezintă două trăsături principale:
atenția selectivă și concentrarea atenției (Dopfner & Schurmann & Frolich, 2002:3). Atenția
selectivă vizează capacitatea de focalizare a atenției asupra aspectelor esențiale și ignorarea

5
elementelor de detaliu în rezolvarea unei sarcini. Concentrarea atenției vizează capacitatea de
menținere a atenției asupra unei sarcini pe o perioadă mai lungă de timp.

Trăsăturile acestui deficitului de atenție sunt:

- Finalizarea rapidă și incompletă a sarcinilor;


- Distractibilitatea ușoară;
- Nerespectarea instrucțiunilor de lucru;
- Oscilarea de la o activitate la alta, deseori fără a finaliza niciuna;
- Activitate superficială, dezorganizată;
- Evitarea sau ignorarea unor activități care necesită concentrare continuă;
1.2.2. Tipul hiperactiv – impulsiv

Acest tip de ADHD este caracterizat de două trăsături principale: hiperactivitatea și


impulsivitatea; aceasta din urmă se împarte în impulsivitate cognitivă și impulsivitatea
motivațională. Primul tip reprezintă alternarea activităților și tendința de a acționa fără
raționament, în funcție de starea emoțională de moment. Impulsivitatea motivațională este
reprezentată de incapacitatea sau dificultatea în respectarea sarcinilor și, în principal, a ordinii
într-o activitate.

Impulsivitatea se manifestă prin următoarele trăsături:

- Dificultate de a aștepta ordinea/ rândul într-o activitate;


- Ridicarea tonului vocii pentru a obține ceva: o jucărie, o îmbrățișare, atenție etc.;
- Întreruperea convorbirii/ activității;
- Deranjarea colegilor/ anturajului;

Hiperactivitatea reprezintă activitatea motorie dezorganizată, haotică, se caracterizează


prin următoarele trăsături:

- Modificarea constantă a poziției pe scaun;


- Vorbire excesivă, indiferent de tipul de activitate realizat;
- Mișcări rotative sau agitate ale picioarelor/ corpului;
- Comportament agitat, neliniștit;

6
1.3. Mecanismele cognitive ale ADHD

Mecanismele cognitive sunt influențate în ADHD, în special din cauza unor procese
deficitare ale atenției și autocontrolului. Modelul cognitiv al ADHD (Barkley, 1997) vizează
deficitele cognitive care determină lipsa atenției și hiperactivitatea, astfel sunt afectate
memoria de lucru, autoreglarea/ autocontrolul, limbajul intern și reconstituirea.

Memoria de lucru reprezintă transpunerea cunoștințelor de lungă durată în activitățile


desfășurate, astfel un copil cu ADHD va activa informații irelevante în sarcinile de lucru
deoarece îi este afectată selectivitatea informațiilor și a atenției. Pentru a reduce această
activare a informațiilor irelevante se pot fragmenta sarcinile de lucru pentru a facilita
concentrarea atenției.

Autocontrolul este deficitar la copiii cu ADHD, astfel se observă alternarea activităților,


nefinalizarea unei activități înaintea începerii altei activități, impulsivitate, hiperactivitate etc.
Majoritatea copiilor manifestă emoții negative și inhibiție cauzate de lipsa autoreglării
emoționale, aceștia manifestă reacții emoționale intense.

Limbajul intern al copiilor cu ADHD prezintă anumite deficiențe, interiorizarea regulilor


și rezolvarea problemelor nu sunt asimilate cognitiv total de către aceștia, astfel apar
problemele de învățare, de relaționare și de concentrare asupra unei sarcini. O modalitate de
combatere a acestor deficiențe este prin stimularea imediată, sub forma unei recompense,
odată cu îndeplinirea unei sarcini.

Reconstituirea reprezintă o problemă pentru copiii cu ADHD, aceștia au nevoie de suport


fizic permanent în rezolvarea sarcinilor și de orientare permanentă. Se recomandă recurgerea
la un profesor de sprijin în cazul încadrării copilului cu ADHD în sistemul public de
învățământ.

7
1.4. Simptomatologia asociată ADHD-ului

Copiii cu ADHD dezvoltă un set complex de simptome, principale fiind cele enumerate
anterior, însă se pot observa și următoarele simptome: probleme de interacțiune socială,
comportament opozant, performanță scăzută, tulburări emoționale.

Principalele probleme de interacțiune socială ale copiilor cu ADHD sunt de natură


dominantă, manifestate printr-un comportament insistent, dominant, uneori agresiv față de
persoanele de aceeași vârstă sau cu vârstă mai mică. Unii dintre aceștia încearcă să încalce
limitele și regulile prin tatonări repetate, iar comportamentul este agresiv, în special în cadrul
familiei, astfel interacțiunea cu frații „este de patru ori mai agresivă în cazul copiilor
hiperchinetici” (Mash & Jonhston, 1983: 86-99).

Comportamentul opozant se caracterizează prin toleranță scăzută și explozii de furie, fiind


asociat deseori cu rezistență față de reguli; majoritatea copiilor cu ADHD manifestă și un
comportament opozant, conform studiilor realizate de către Stewart și colaboratorii, dar și de
Lehmkuhl și Dopfner.

Performanța scăzută se poate observa și la testele de inteligență, și în activitățile școlare;


performanța la testele de inteligență a copiilor cu ADHD este cu „aproximativ 7-15 puncte
mai redusă” (Ackermann și colaboratorii, 1986: 22-40). Performanța școlară scăzută este
observabilă prin repetenție, prin note scăzute, aceste performanțe scăzute sunt în domeniile de
bază: citire, scriere, operații matematice.

Tulburările emoționale sunt efectul unor afirmații negative în perioada preșcolarității care
vor fi efectul declanșator al comportamentului opozant și, deseori, agresiv. Comportamentul
opozant este cauzat de lipsa stimei de sine sau a stimei scăzute de sine, din cauza afirmațiilor
negative ce pot conduce la dezvoltarea anxietății și a depresiei infantile.

8
Capitolul II – Diagnosticarea copiilor cu ADHD
2.1. Etapele diagnosticării
Diagnosticarea copiilor cu ADHD se realizează prin parcurgerea a „patru etape
importante: observarea simptomelor/ trăsăturilor caracteristice ADHD-ului, excluderea unor
boli asemănătoare cu ADHD, stabilirea diagnosticului, istoricul bolii”(Green & Chee, 2017:
76-88).

Prima etapă constă în identificarea unor caracteristici și trăsături specifice ADHD-ului


prin observarea modificărilor comportamentale (agresivitate, impulsivitate, ignoranță,
hiperactivitate) și a evoluției performanțelor școlare (rezultate slabă, corigență, repetență).
Modificările comportamentale sunt analizate la copiii care provin dintr-un mediu echilibrat și
care nu au manifestat comportament negativ până acum.

Evoluția notelor proaste reprezintă un simptom dacă se corelează cu lipsa atenției;


pentru a diferenția nivelul scăzut de inteligență de lipsa controlării atenției se aplică un test de
inteligență, în urma căruia se realizează un plan remedial.

A doua etapă constă în excluderea bolilor asemănătoare cu ADHD: deficiențe mintale


(minore sau severe), deficiențe de auz, deficiențe de vedere, autism, epilepsie, depresie etc.
Un cadru didactic specializat (psiholog, consilier școlar) poate observa diferențele dintre
ADHD și celelalte tulburări enumerate mai sus, însă pentru părinți sau cadre didactice
nespecializate (profesori, învățători, educatori) simptomele și caracteristicile se întrepătrund.

Preșcolarul care manifestă comportament normal este activ, se plictisește repede de


activitățile repetitive și solicitante care sunt peste nivelul său de inteligență, pentru a fi
diagnosticat cu ADHD copilul preșcolar trebuie să manifeste cel puțin un simptom: lipsa
atenției sau impulsivitate/ hiperactivitate asociată cu comportament opozant.

Deficiența mintală reprezintă o dezvoltare incompletă a sistemului cognitiv, ceea ce se


poate observa prin diversitatea jocurilor pe care copilul le realizează, în special în jocul de rol.
Copilul suferă de deficiență mintală dacă jocurile de rol nu sunt adecvate sau sunt inferioare
vârstei sale.

Deficiențele auditive pot determina prezența unui comportament haotic, atipic


deoarece acestea creează bariere de comunicare, astfel apare lipsa de răspuns a copilului sau

9
adoptarea unor schimbări bruște de poziție pentru a eficienta auzul. Se pot realiza teste de auz
pentru a observa dacă este simptom al ADHD-ului sau al deficiențelor auditive.

Deficiențele de învățare specifice reprezintă o sursă de frustrare pentru copii, în


special în cadrul activităților care necesită concentrare și atenție la detalii, precum citit, scris,
operații matematice, activități motrice, abilități practice etc. Copilul cu ADHD nu are
deficiențe de învățare, ci doar deficit de atenție, intelectul său este în limitele normale.

Copiii cu autism prezintă un comportament retras, au tendința de izolare, prezintă un


limbaj monoton, sec și succint, limbajul trupului este limitat, însă au tendința să fie obsesivi și
atașați de o persoană. O manifestare a autismului este sindromul Asperger caracterizat prin
comportament activ, limbajul este mai dezvoltat, înțelegerea sensului denotativ, dar nu și a
sensului conotativ al cuvintelor, însă nu pot înțelege limbajul corporal și mesajele subtile
(ironie, satiră, glume ascunse etc.).

Epilepsia și depresia pot genera comportamente specifice ADHD-ului, impulsivitate,


hiperactivitate, comportament opozant, însă se recomandă aplicarea testelor specifice ADHD
pentru a se identifica dacă elevul manifestă simptomele specifice.

A treia etapă vizează diagnosticarea copiilor prin aplicarea unor teste și criterii,
conform următorului grafic:
C hesdiagn tionars edticar e
EE
G psiho m
eT trices
T est de
at enț ie

Criteriile de diagnosticare ale ADHD-ului sunt elaborate de către Asociația Psihiatrică


Americană, prin DSM-IV din 1994, și vizează deficitul de atenție cu comportament
hiperactiv, deficitul de atenție cu comportament neatent și deficitul de atenție combinat.

10
Pentru a diagnostica un copil cu ADHD este necesar ca acesta să îndeplinească cel puțin șase
comportamente din cele nouă enumerate de către Dopfner & Schurmann & Frolich:

a) Deficit de atenție cu tulburare hiperkinetică – comportament neatent


1) Eșuează adesea în a da atenția cuvenită detaliilor ori face erori prin neglijență în
efectuarea temelor școlare, la serviciu sau în alte activități;
2) Adesea are dificultăți în susținerea atenției asupra sarcinilor sau activităților de joc
adesea pare a nu asculta când i se vorbește direct;
3) Nu aude când i se adresează cineva;
4) De multe ori nu duce la bun sfârșit indicațiile celorlalți și nu poate finaliza lucrările
școlare, alte îndatoriri la locul de muncă (nu din cauza comportamentului opozant sau a
dificultăților de înțelegere);
5) Are frecvent dificultăți în organizarea rezolvării exercițiilor și a activităților;
6) Evită deseori sarcinile care presupun un efort intelectual de lungă durată, are o aversiune
împotriva acestora sau le face fără tragere de inimă (de exemplu: colaborare în cadrul
cursului/ orei și temele pentru acasă);
7) Pierde deseori obiectele necesare anumitor sarcini sau activități (de exemplu jucării,
caiete de teme pentru acasă, creioane, cărți sau instrumente);
8) Deseori se lasă ușor distras de stimuli externi;
9) În activitățile cotidiene este adesea uituc.

b) Deficit de atenție cu tulburare hiperkinetică – comportament hiperactiv - impulsiv


1) Dă adesea din mâini și din picioare sau se fâțâie pe scaun;
2) Se ridică (deseori) în picioare în clasă sau în alte situații în care ar trebui să rămână
așezat;
3) Merge deseori dintr-o parte în alta sau se cocoțează în mod excesiv în situații inadecvate
(la adolescenți și adulți acest aspect se limitează la un sentiment subiectiv de agitație);
4) Adesea are dificultăți în a se juca/ a se implica în activități distractive;
5) Deseori este într-o continuă mișcare;
6) Îi scapă deseori răspunsul înainte de terminarea întrebării;
7) Îi este deseori foarte greu să aștepte până îi vine rândul (la joacă sau în grup);
8) Îi întrerupe și deranjează deseori pe ceilalți (de exemplu intervine în dialogurile sau
jocurile altora);
9) Vorbește adesea peste măsură (fără să reacționeze în mod adecvat la limitările sociale).

11
c) Deficit de atenție cu tulburare hiperkinetică – comportament opozant
1) Are crize de furie frecvente și intense;
2) Se ceartă adesea cu adulții;
3) Se opune deseori în mod activ indicațiilor sau regulilor adulților sau refuză să le urmeze;
4) Îi agresează deseori pe alții în mod intenționat;
5) Îi învinuiește pe alții pentru propriile greșeli sau propriul comportament inadecvat;
6) Deseori este iritabil sau se lasă ușor enervat de ceilalți;
7) Deseori este coleric și plin de resentimente;
8) Deseori este ranchiunos sau răzbunător.

Pentru tipul de deficit de atenție combinat este necesară îndeplinirea a minim șase cerințe
din două tipuri.

Testele psihometrice și de inteligență se aplică tuturor elevilor suspectați că ar manifesta


simptome de ADHD, urmate de o serie de teste pe domenii: lectură, scriere, operații
matematice, orientare spațială. Principalul test de inteligență pentru copii este scala de
evaluare Wechsler-III, un test de evaluare care cuprinde 12 subteste prin care se analizează
abilitatea verbală, inteligența non-verbală, abilități vizuale.

În urma analizei factoriale a scalei Wechsler-III s-au creat patru factori Kaufmann:
înțelegerea verbală, organizarea perceptuală, rapiditatea procesării informației și rezistența la
distragerea atenției.

Testele de atenție și de perseverență oferă un diagnostic clar și identifică principala


problemă a copilului; acestea pot fi: teste de învățare asociată pe perechi și testul performanței
continue. Testul de învățare asociată pe perechi constă în asocierea imaginilor cu textul sau cu
o noțiune auzită, de ex: circul din Italia, Marea Neagră din România, Turnul Eiffel din Franța
etc.

Testul performanței continue este un test pe calculator, psihologul instruiește copilul în


apăsarea unei taste dacă observă o secvență sau o imagine prestabilită. Acest test analizează
impulsivitatea și rezistența la distragerea atenției.

Ultima etapă constă în analizarea istoricului tulburării prin analizarea mediului familial și
a evoluției copilului de la naștere până în momentul diagnosticării, în această se etapă se
identifică trăsăturile definitorii ale copilului, dar și modificările comportamentale specifice
ADHD-ului.

12
2.2. Evoluția tulburărilor hiperkinetice
Dopfner propune următoarele trăsături pentru evoluția tulburărilor hiperchinetice (Dopfner &
Schurmann & Frolich, 2002: 19-20):

a) Vârsta sugarului și copilăria timpurie


- Nivel foarte crescut de activitate;
- Caracteristici temperamentale nefavorabile și interacțiuni dominate de controlul negativ al
persoanei apropiate copilului;
- Întârzieri în dezvoltare.
b) Vârsta preșcolară
- Agitație motrică exagerată;
- Intensitate redusă și perseverență scăzută în joc;
- Comportament de tip opozant;
- Deficite de dezvoltare;
- Stabilitate între 4 și 7 ani: aprox. 50%;
- Factori de risc pentru evoluția cronică:
 Simptomatologie intensă;
 Comportament de tip opozant;
 Educație dominată de control negativ.
c) Vârsta școlară mică
- Debutul școlarizării;
- Agitație și distractibilitate la orele de curs;
- Probleme de învățare și un randament redus;
- Repetarea clasei sau transferul la altă școală;
- Comportament de tip opozant-agresiv (la 30-50% dintre copii);
- Respingere din partea celor de aceeași vârstă;
- Nesiguranța în ceea ce privește randamentul și probleme de stimă de sine;
- Stabilitate între 7-10 ani: cel puțin 60-70%.
d) Adolescența
- Atenuarea agitației motrice;
- Persistența deficitelor atenționale;
- Comportament agresiv-antisocial: aproximativ 40%;
- Abuz de alcool și droguri;
- Caracteristici emoționale atipice;

13
- Nivel redus de educație;
- Stabilitate între vârsta copilăriei și adolescență: 30-70%.
e) Vârsta adultă
- Comportament antisocial / delincvență: 20-45%;
- Tulburări de personalitate antisocială: 25%;
- Nu prezintă interes și preocupare față de o anumită activitate.

Etiologia tulburărilor hiperkinetice se axează pe mai mulți factori, nefiind stabilit un factor
principal declanșator. Printre factorii declanșării ADHD-ului se înscriu: tulburarea
neurologică, factori neurochimici, tulburarea sistemului imunitar, factori genetici, condițiile
psihosociale și tulburări de autoreglare.

Tulburările neurologice au fost denumite disfuncții cerebrale minimale, sau MCD, cauzele
acestor tulburări pot fi prenatale, perinatale și postnatale determinând o încetinire/ întârziere a
dezvoltării mintale și cognitive. Greutatea redusă la naștere poate duce la dezvoltări întârziate
și implicit la tulburări neurologice.

Factorii neurochimici, prin diminuarea vascularizării sau prin activitate cerebrală redusă în
regiunea frontală pot conduce la apariția ADHD-ului, provocând astfel hiperactivitatea și lipsa
concentrării.

Tulburările sistemului imunitar sunt reprezentate de alergii, în special la albumina din


lapte, la polen, la praf, la dizolvanți sau coloranți; aceste tulburări pot fi corectate în urma
stabilirii unei diete echilibrate și personalizate pentru fiecare copil, în funcție de categoria de
vârstă, de sex și de preferințele alimentare.

Factorii genetici reprezintă principalul factor de transmitere și dezvoltare a tulburării


ADHD, în procent de 56-98%, însă și genele receptoare de dopamină pot influența
dezvoltarea ADHD-ului.

Condițiile psiho-sociale reprezintă un alt factor esențial, se observă o evoluție a


tulburărilor hiperkinetice în mediile familiale defavorizate: familii dezorganizate, spațiu redus
pentru numărul de membri ai familiei, tulburări psihice ale părinților, mediu agresiv etc.

Tulburările de autoreglare reprezintă problema fundamentală a copiilor hiperkinetici, este


necesară analizarea simptomatologiei și realizarea unui plan de intervenție.

14
Capitolul III – Managementul clasei al copiilor cu ADHD

Managementul clasei de elevi analizează relațiile dintre cadrele didactice, clasa de


elevi și metodele și procedeele didactice pentru a atinge finalitățile educaționale. Această
subcategorie a managementului reprezintă un subiect inovator care este discutat și aprofundat
în cărțile de specialitate, având drept aplicabilitate în modalitatea de predare și de realizare a
documentației profesionale de către cadrul didactic.

3.1. Rolurile profesorului în activitatea didactică


Cadrul didactic trebuie să se adapteze la particularitățile clasei și la specificul clasei,
astfel lecțiile sunt dezvoltate și diversificate pentru a menține interesul elevilor pentru
subiectul lecției. Această diversificare este mai solicitantă pentru copiii cu cerințe educative
speciale, deoarece cadrul didactic trebuie să analizeze și să includă particularitățile
individuale ale acestora. Rolurile cadrului didactic în activitatea la clasă sunt prezentate prin
următoarea schemă:

Monitor

Expert
Negociator

Manager

Rolul de monitor constă în supravegherea activității elevilor, dar și analizarea calității


acesteia prin raportarea la anumite criterii prestabilite specifice lecției. Rolul de expert constă
în deținerea, de către cadrul didactic, a unui bagaj de cunoștințe variat și vast care să ghideze
activitatea didactică.

15
Rolul de manager vizează resursele temporale, materiale și informaționale;
managementul resurselor temporale abordează durata lecțiilor și a activităților, organizarea în
timp, punctualitatea și calitatea activității. Resursele materiale se împart în materiale didactice
(hârtii, manuale, auxiliare, fișe de lucru), instrumente de lucru (instrumente de scris,
instrumente de tăiat/ lipit etc.), dar și materiale online (prezentări, aplicații, documente, surse
audio-video). Resursele informaționale sunt reprezentate de calitatea și varietatea
informațiilor: manuale, exerciții, fișe de lucru, teste etc.

Rolul de negociator este aplicat în medierea conflictelor, cadrul didactic trebuie să


dețină informații și cunoștințe privind metodele eficiente de aplanare a conflictelor, de
gestionare a situațiilor solicitante, de oferire a unor soluții de relaxare pentru a reduce nivelul
de agitație și de stres al elevilor.

Principalele bariere de comunicare din cadrul activităților didactice sunt reprezentate


prin următoarea schemă:

Bariere Bariere Bariere Bariere


perceptive emoționale cognitive Bariere de culturale
mediu

Barierele perceptive vizează modalitatea de a menține dinamica și eficiența activității


didactice prin eliminarea saturației, stereotipiei și a monotoniei. Barierele cognitive reprezintă
gradul de pregătire profesională și modalitatea de a combate ignoranța, presupozițiile,
rigiditatea și retenția selectivă.

Barierele emoționale sunt raportate la personalitatea cadrului didactic și a elevilor,


astfel este necesară eliminarea capriciilor, a repetitivității, a reticenței, a dogmatismului și a
monotoniei, dar și controlarea emoțiilor și a reacțiilor negative. Barierele de mediu vizează
suprafața și spațiul clasei, prin eliminarea homeostaziei (menținerea echilibrului prin
eliminarea interferențelor), a marginalizării și a criticii negative. Barierele culturale vizează
presupozițiile, rasismul și este necesară promovarea egalității de șanse și a echității.

16
Capitolul IV - Metodologie
Studiul de caz are la bază o cercetare calitativă, prin analizarea comportamentului
elevilor care prezintă simptome ale ADHD-ului, diagnosticarea acestora, realizarea unui plan
de intervenție și a unor fișe de observare sistematică. Cercetarea s-a realizat în trei etape, pe
parcursul primului semestru al anului școlar curent.

Etapa inițială s-a realizat în luna septembrie a anului școlar curent, a avut caracter
teoretic și observațional, împreună cu psihologul și consilierul școlii s-a realizat observarea
comportamentală a celor doi elevi cu ADHD. În urma datelor colectate s-a realizat
diagnosticarea elevilor.

Etapa mediană s-a realizat prin aplicarea testelor de inteligență și de atenție, dar și prin
aplicarea scalei de evaluare WISC-III și prin realizarea unui plan de intervenție, deoarece
părinții elevilor au refuzat să depună actele pentru realizarea unui dosar cu CES.

Etapa finală s-a realizat în luna octombrie prin aplicarea planului de intervenție, prin
evaluarea sistematică și observarea evoluției elevilor cu ADHD.

Scop
Scopul cercetării constă în analizarea și ameliorarea simptomelor deficitului de atenție
cu tulburare hiperkinetică, având drept finalitate integrarea elevilor în învățământul de masă și
realizarea unui plan de intervenție pentru a facilita procesul instructiv-educativ.

Ipoteze
Ipotezele propuse spre validare sunt următoarele:

1. Se prezumă că mediul familial este un factor esențial în dezvoltarea ADHD-ului;


2. Se prezumă că implementarea unui plan de intervenție are drept efect ameliorarea
tulburărilor de comportament ale elevilor;
3. Se prezumă că prin observarea sistematică a elevilor și oferirea sprijinului necesar se
combat majoritatea tulburărilor de comportament.

Obiectivele cercetării sunt calitative, vizează aplicabilitatea conceptelor teoretice și


impactul diferitelor metode asupra evoluției pozitive a elevilor în cadrul procesului
instructiv-educativ:

- Să se identifice cauzele care provoacă tulburările de comportament;

17
- Să se identifice modalități de atenuare și combatere a exploziilor comportamentale;
- Să se realizeze un plan de intervenție care să ofere sprijin elevilor.

Studiu de caz
Elevii care prezintă simptome de ADHD sunt încadrați în sistemul de învățământ de
masă, în ciclul gimnazial, fiind în clase distincte, însă prezintă trăsături comune:
comportament hiperactiv, comportament opozant și impulsivitate datorată lipsei de
concentrare pe o durată mai lungă de timp. Motivul analizării comportamentale și a evaluării
psihopedagogice a celor doi elevi este imposibilitatea de desfășurare optimă a lecțiilor, fiind
necesară intervenția repetată a cadrelor didactice pentru a reduce și a limita nivelul de zgomot
din sala de clasă.

Pe durata consultației psihopedagogice s-au observat o activitate motorie ridicată,


impulsivitate și comportament opozant, consilierul psihopedagogic a realizat o serie de teste
pentru a evalua nivelul deficitului de atenție cu tulburare hiperkinetică: Sistemul de evaluare
psihopatologică a copiilor și tinerilor – tulburări hiperkinetice (CASCAP-D), Scala de
diagnostic – tulburări hiperkinetice (DCL-HCS0, scala de evaluare WISC-III și diferite teste
de atenție.

Din cauza analfabetismului părinților, chestionarul pentru părinți a fost completat de


către consilierul psihopedagogic în funcție de răspunsul acestora, fiind utilizat chestionarul
CBCL4-18. Motivele alarmante sunt reprezentate de indicele mare al comportamentului
agresiv, specific ambilor elevi, deși aceștia provin din medii familiale diferite, neavând
legături familiale între ei.

În urma aplicării chestionarului care abordează problemele și relațiile intrafamiliale,


HSQ-D, s-a observat un mediu familial stresant, în care părinții se simt depășiți de situație,
recurgând la recompense de tip material dacă elevul îndeplinește o sarcină în casă, palierul
educativ fiind trecut în plan secund. Privind efectuarea temelor, în urma aplicării
chestionarului HPC-D s-a observat că elevii refuză să realizeze temele deoarece li se par prea
dificile, dar nici nu posedă capacitatea de autocontrol și de concentrare a atenției.

La încheierea diagnosticului, părinții au refuzat să continue procedurile pentru


realizarea dosarului de CES, astfel s-au realizat un plan de intervenții personalizat și activități
care să motiveze elevii. S-au identificat următoarele probleme comportamentale pentru care
se va identifica o modalitate de atenuare:

18
- Comportament agresiv în familie și la școală;
- Nerezolvarea temelor și refuzul de a preda caietele;
- Refuzul de a fi ajutat de către colegi sau cadru didactic în rezolvarea temelor;
- Ridicarea de pe scaun și deranjarea colegilor;
- Creșterea nivelului de zgomot din clasă;
- Ironizarea și batjocorirea colegilor;
- Comportament opozant față de cadrele didactice;
- Refuzul de a participa la anumite ore.

S-a realizat un plan de intervenție în mediul școlar și familial, însă părinții au refuzat
realizarea unor teste și analize de către doctori specializați, astfel tratamentul terapeutic s-a
realizat în principal prin exerciții și activități stimulatoare și motivante.

Planificarea intervenției pentru cei doi elevi parcurge următoarele etape:

1. Faza de consiliere
1.1. Definirea problemelor comportamentale în familie
1.2. Conceptualizarea tulburării
1.3. Planificarea intervenției
2. Terapia comportamentală
2.1. Realizarea unui sistem de reguli
2.2. Realizarea unui set de consecințe negative și pozitive
2.3. Concurs de comportament pozitiv
2.4. Concurs de auto-control în familie și la școală

Pentru prima etapă, reprezentând faza de consiliere s-a realizat următorul arbore
decizional care cuprinde principalele elemente: mediul familial, mediul școlar, recurența
comportamentelor hiperkinetice și modalitățile de intervenție:

19
Pentru fiecare răspuns afirmativ se vor realiza exerciții și activități care să combată
recurența comportamentului hiperkinetic și opozant, în special prin terapie prin joc și terapie
ocupațională.

20
În primă fază s-a realizat completarea fișei de caracteristici ale copilului și ale membrilor
familiei, pentru a se identifica posibile cauze sau trăsături specifice. Fișa de caracteristici a
elevului și a părintelui sunt incluse în lucrare pentru a demonstra obiectele și caracteristicile
planului de intervenție.

Fișă de caracteristici a copilului

Numele și prenumele copilului: Data:

Evaluator:

1. Probleme de sănătate
2. Aspect fizic
3. Tulburări de dezvoltare
4. Hiperactivitate
5. Dificultăți de concentrare
6. Comportament impulsiv
7. Iritabilitate
8. Comportament social
9. Alimentație
10. Program de odihnă
11. Alte caracteristici

Fișă de caracteristici a părintelui

Numele și prenumele: Data:

Evaluator:

1) Probleme de sănătate
2) Aspect fizic
3) Tulburări de dezvoltare
4) Hiperactivitate
5) Dificultăți de concentrare
6) Comportament impulsiv
7) Comportament social
8) Alimentație
9) Program de odihnă
10) Alte caracteristici

21
În urma analizării fișei de caracteristici se va completa fișa problemelor în familie, pentru
a se analiza istoricul familiei și posibilitățile de dezvoltare a deficitului de atenție.

Comportament problematic Frecvență / intensitate Soluții


Probleme medicale
Probleme în familie
Dificultăți financiare
Probleme ale celorlalți copii
Probleme la locul de muncă/
lipsa locului de muncă
Relația cu rudele
Relația cu prietenii/ vecinii
Nu rezolvă temele
Nu stă liniștit la masă
Este agresiv cu frații/surorile
Nu acceptă limite
Este irascibil, opozant

În urma completării fișei de caracteristici și a fișei problemelor familiale prezentate


anterior s-a realizat o scurtă caracterizare a elevilor, ambii elevi provin din familii
defavorizate, în care educație este pe plan secund, pe plan principal se află atribuțiile casnice
și susținerea familiei, deși elevii se află la vârste fragede. S-au observat tulburări de
comportament, în special în situațiile de comunicare și în situațiile în care superioritatea
elevilor este diminuată.

Motivația pentru procesul instructiv-educativ este în totalitate extrinsecă, uneori nici


condiționările, nici recompensele nu reprezintă un motiv pentru ca elevii să realizeze sarcinile
de lucru. Concentrarea în timpul unei activități este limitată, relativ redusă, intervine
monotonia și plictisul, fiind dificilă recaptarea atenției prin diferite mijloace. În urma apariției
plictisului, elevii deranjează colegii, iar atunci când sunt ignorați de către aceștia, tind să
deranjeze întreaga clasă prin ridicarea tonului vocii, prin comportament opozant și prin
ridicarea de la loc.

Abilitățile de citit-scris și comunicare sunt slab dezvoltate, ambii elevi prezintă un


vocabular activ limitat la cuvinte uzuale, cu greșeli de pronunție. Hiperactivitatea este
observabilă atât în cadrul activităților de comunicare, cât și în relațiile din clasă, elevii preferă
să realizeze exerciții sportive, deși nu este oră de sport, să alerge prin sala de clasă sau să
schimbe locul și să se așeze constant în alte bănci.

22
Pentru a fi posibilă realizarea unui plan de intervenție și a unei programe adaptate, este
necesară realizarea unui dosar CES, care trebuie să conțină următoarele documente:
Acte necesare dosar copil cu CES
□ cerere-tip pentru evaluare complexă și orientare școlară și profesională;
□ copie a actului de identitate al copilului (certificat de naştere/carte de identitate);
□ copii ale actelor de identitate ale părinţilor/reprezentantului legal;
□ copie a documentului prin care se face dovada că persoana care depune cererea este
reprezentantul legal al copilului (hotărâre a instanţei/hotărâre a comisiei pentru protecţia
copilului);
□ ancheta socială de la SPAS Satu Mare / Primăria de domiciliu /DGASPC;
□ fişa medicală sintetică de la medicul de familie;
□ certificatul medical tip A5 de la medicul de specialitate;
□ fişa de evaluare psihologică;
□ fişa psihopedagogică;
□ o copie a foii matricole/adeverință care atestă înscrierea copilului în unitatea de învățământ;
□ o copie a certificatului de orientare şcolară şi profesională;
□ alte documente în copie (se specifică, ex. Certificat de încadrare în grad de handicap cu
plan de recuperare, sentință de divorț, bilete de ieșire din spital, etc.).
Documentele menționate anterior sunt prezentate în paginile care urmează pentru a
demonstra dificultatea de a le completa de către membrii familiilor defavorizate, astfel pentru
părinții rromi, care nu știu să scrie și să citească, iar copiii acestora citesc cu dificultate și nu
procesează complet informațiile, completarea documentelor este imposibilă. Din păcate,
cadrul didactic sau personalul autorizat nu are dreptul de a completa documentele, ceea ce
devine o problemă fundamentală deoarece elevului nu i se poate realiza dosar CES.

În paginile următoare sunt prezentate documentele necesare pentru realizarea


dosarului de CES, aceste documente sunt vaste și complicate, deși majoritatea documentelor
sunt completate de către persoane specializate, majoritatea informațiilor nu pot fi prezentate
de către membrii familiei deoarece aceștia nu declară situația reală pentru a primi în
continuare ajutorul social, astfel remunerația este mai importantă decât viitorul copiilor.

23
România

Judeţul Satu Mare

Primăria ………………………

Nr. …………./ ……………….

ANCHETĂ SOCIALĂ
1. Date de identificare

a) Numele şi prenumele copilului …………………………………………………………


Data şi locul naşterii ……………………………………………………...

Domiciliul ………………………………………………………………..

Religie ……………………………………………………………………

Etnie ……………………………………………………………………...

b) Părinţi
Mama Numele şi prenumele …….…………………...…………………………

Domiciliul………………………………………..………………..............

Studii……………………………………………………………
Profesia………………………………………………………………........

Locul de muncă ……………………………………….......……

Religie …………………………………………………….......…….……

Etnie …………………………………………………………….......…….

Tata Nume şi prenume…………………………………………………….........

Domiciliul……………………………………………………………........

Studii …………………………………………………………………......

Profesia…………………………………………………………..........
Locul de muncă …………………………………………………........
Religie ……………………………………………………………….....
Etnie …………………………………………………………………........

c) Fraţi / Surori ……………………………………………………………....

24
……………………………………………………………………………………................
………………………………………………………………………....….
…………………………………………
d) Alte persoane care locuiesc împreună cu copilul şi familia (gradul de rudenie )
……………………………........………………………………………..
………………………………………………………………………………..........
………………………………………………………………………………..........
Date privind istoria personală a copilului
a) Familia lărgită (bunici, unchi, mătuşi, veri) …………..........…………...
………………………………………………….……………….................………
…………………………………………………………………….......…………...

……………………………………………………………………….......………...

b) Persoane apropiate (prieteni ) ……………………..……………........…...

…………………………………………………………………………….......…...

Situaţia socio-economică a familiei

a) Climatul familial, relaţiile dintre membrii familiei

………………………………………………………………………………..……
………………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………………...…….……..
………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………...………….……..
……………………………………………………………….…………………….
b) Situaţia economică a familiei (venituri, proprietăţi)
……………………………………………………………………………….…….
……………………………………………………………………………….…….
……………………………………………………………………………….…….
……………………………………………………………………………….…….

c) Climatul educaţional al familiei / posibilităţi de petrecere a timpului


liber…………………………………………………………………..…………….
……………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………….…….

……………………………………………………………………………….…….

25
d) Locuinţa: condiţii igienico-sanitare, utilităţi, facilităţi speciale etc. ( curent electric,
încălzire, canalizare ) …….…………...………………………….

……………………………………………………………………………….…….

e) Gradul de integrare şi participare socială ( participarea la viaţa / activitatea


comunităţii ) ……...............................................................................…

……………………………………………………………………………….…….

4. Descrierea problemei – dizabilitatea copilului

a) Prezentarea faptelor şi evenimentelor ( apariţia dizabilităţii ) ………....

……………………………………………………………………………….…….

……………………………………………………………………………….…….

……………………………………………………………………………….…….

b) Identificarea resurselor familiei şi a celor comunitare (acces şi posibilităţi de


deplasare la servicii de recuperare şi reabilitare)............................
……………………………………………………………………………….…….

……………………………………………………………………………….…….

……………………………………………………………………………….…….

c) Identificarea nevoilor copilului şi familiei ( educaţional, medical, social, recuperare


specifică, etc. ) ………………………………...……………………...
……………………………………………………………………………….…….

……………………………………………………………………………….…….

5. Planul individual de intervenţie ( din punct de vedere social )

a) Recomandările asistentului social …………………………...…………...

……………………………………………………………………………….…….

……………………………………………………………………………….…….

Primar, Asistent social,

26
___________________ ___________________

27
Factorii de mediu - anexă a anchetei sociale

pentru copiii cu dizabilități

Nr Cod Factorii de mediu Bariere Facilitatori


CIF-CT (se specifică sub fiecare denumire generică)
1 Produse sau tehnologii asistive/de sprijin disponibile
a e1151 de uz personal în viața cotidiană - +
b e1201 pentru mobilitate și transport personal în interior și - +
exterior
c e1251 pentru comunicare - +
d e1301 pentru educație - +
e e1351 pentru locul de muncă - +
2 Mediu fizic accesibil
a e150 produse și tehnologii de proiectare și construcție a - +
clădirilor de uz public
b e160 produse și tehnologii de amenajare a terenurilor - +
3 Relații intrafamiliale funcționale
a e310 mediul familial imediat (persoanele care locuiesc cu - +
copilul)
b e315 familia extinsă - +
c1 - atașament sigur - +
c2 - atașament nesigur/dezorganizat + -
4 Abilități parentale în raport cu dizabilitatea copilului
a - acoperirea nevoilor de bază ale copiilor - +
b - protecția copilului împotriva violenței - +
c - sprijinirea dezvoltării fizice și psihice a copilului - +
d - reprezentarea intereselor copiilor în comunitate - +
e - rezolvarea de probleme/crize - +
f - gestionarea propriilor frustrări și a furiei - +
5 Rețea de sprijin al familiei
a e315 familia extinsă - +
b e320 prieteni - +
c e320 cunoștințe, colegi, vecini și membri ai comunității - +
d e330 persoane cu funcții de conducere - +
e e340 însoțitori și asistenți personali - +
f e355 profesioniști în domeniul sănătății - +
g e360 alți profesioniști - +
6 Atitudini pozitive față de dizabilitate
a e410- individuale ale membrilor familiei - +
e415
b e420- individuale ale prietenilor, cunoștințelor, colegilor, - +
e425 vecinilor și membrilor comunității
c e430 individuale ale persoanelor cu funcții de conducere - +
d e440 individuale ale însoțitorilor și asistenților personali - +
e e450- individuale ale profesioniștilor în domeniul sănătății și - +
e455 din domenii conexe
f e460 ale comunității/societății - +

28
7 - Servicii disponibile - +
8 - Accesul la servicii - +

Nr. înregistrare . . . . . . . . . ./dată . . . . . . . . . .

Cerere pentru evaluare complexă şi orientare școlară/profesională a


copiilor cu cerințe educaționale speciale

Doamnă/Domnule Director,

Subsemnatul(a),.......................................................................................domiciliat(ă)în..
............................, str..................................................... nr........, bl........, sc......, et......, ap.......,
sectorul/judeţul ..........................., telefonul.............................., legitimat(ă)
cu ......seria.......nr................., în calitate de părinte/reprezentant legal al
copilului................................................................................................., născut la data
de.................................., CNP ............................................., solicit prin prezenta evaluarea
complexă şi orientarea școlară/profesională a copilului meu.

Anexez următoarele documente (se bifează):


□ o copie a actului de identitate al copilului (certificat de naştere/carte de identitate);
□ copii ale actelor de identitate ale părinţilor/reprezentantului legal;
□ o copie a documentului prin care se face dovada că persoana care depune cererea este
reprezentantul legal al copilului (hotărâre a instanţei/hotărâre a comisiei pentru protecţia
copilului);
□ ancheta socială de la SPAS/DGASPC de sector;
□ fişa medicală sintetică de la medicul de familie;
□ certificatul medical tip A5 de la medicul de specialitate;
□ fişa de evaluare psihologică;
□ fişa psihopedagogică;
□ o copie a foii matricole/adeverință care atestă înscrierea copilului în unitatea de învățământ;
□ o copie a certificatului de orientare şcolară şi profesională;
□ alte documente în copie (se specifică, ex. Certificat de încadrare în grad de handicap cu plan
de recuperare, sentință de divorț, bilete de ieșire din spital, etc.).

Data
Semnătura

Doamnei/Domnului director al CJRAE

29
Consultaţie bilanţ anual nr. ............./data .........................

Fişă medicală sintetică


pentru copilul cu cerințe educaționale speciale

Numele şi prenumele copilului ……........................................................................................


Data naşterii .................................................................................................................
Diagnosticul complet (formulat în baza bilanţului anual şi a certificatelor medicale actuale)
..............................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
Stadiu actual al bolii cronice(se bifează)
1...........................................................................................□ debut □ evolutiv □ stabilizat □ terminal
2..........................................................................................□ debut □ evolutiv □ stabilizat □ terminal
3.........................................................................................□ debut □ evolutiv □ stabilizat □ terminal
Anamneza* (redată sintetic): ......................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
* Antecedentele patologice şi cele heredocolaterale se completează prima dată şi ulterior dacă
se adaugă altele.
Examen clinic (redat sintetic): ............................................................................................
.......................................................................................................................................................
Concluzii şi recomandări:
1. Tratament recomandat de medicul de familie (pentru afecţiunile intercurente obiectivate de
bilanţul anual)
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
2. Tratamente recomandate de medicul/medicii de specialitate şi urmate de copil
.......................................................................................................................................................
3. Rezultatul tratamentelor recomandate (complianţa la tratament, gradul de satisfacţie al
copilului şi al familiei, motive expuse de familie când nu s-a urmat tratamentul recomandat
ş.a.)................................................................................................................................................
4. Copilul
□ este monitorizat pentru boală cronică (fără certificat de încadrare în grad de handicap)
□ este monitorizat pentru dizabilitate (certificat de încadrare în grad de handicap)
5. Copilul este deplasabil/nu este deplasabil/necesită transport specializat**
** Pentru evaluarea medicală de către medicul de specialitate.
Documente ataşate (dacă este cazul): rezultate analize şi investigaţii paraclinice recomandate
de medicul de familie cu ocazia bilanţului anual.
Semnătura şi parafa medicului de
familie..........................................

30
Unitatea sanitară/Cabinet individual . . . . . . . . . .
Nr. înregistrare . . . . . . . . . ./Data . . . . . . . . . .

Fișă de evaluare psihologică în vederea orientării școlare și profesionale


și a planificării beneficiilor, serviciilor și intervențiilor pentru copilul cu cerințe educaționale
speciale
Numele şi prenumele copilului ....................................................................................................
Data naşterii ...............................................................................................................................
I. Diagnostic medical ................................................ conform documentului medical ...............
II. Psihodiagnostic: ...................................................................................................................

SECŢIUNEA 1
Evaluarea personalităţii copilului (pentru fiecare arie evaluată se vor menţiona obligatoriu
metodele de evaluare utilizate, de exemplu: observaţia clinică, interviul, chestionarul, testele,
scalele şi scorurile obţinute)

a) Procesele psihice:
Aria senzorială (de exemplu: Bateria de Evaluare Neuro Psihologică pentru copii 3-12 ani -
NEPSY, Scala de Inteligenţă Wechsler pentru Copii - ediţia a patra - WISC-IV)
• Dezvoltarea senzorială:
- integritatea sau afectarea senzorială (descriere) .......................................................................
- prezenţa deficienţelor remarcate (verificate sau declarate) ......................................................
• Percepţia .........................................................................................................................
• Dezvoltarea psihomotricităţii - descriere în funcţie de vârstă şi afectare:
- Motricitatea fină: descrierea posibilităţii de realizare a gesturilor fine şi precise cu privire
la:
• apucarea, culesul, eliberarea, aruncatul, ajungerea la un obiect ...............................................
• manipularea unilaterală sau bilaterală ..........................................................................
• lateralitatea dominantă ...............................................................................................................
- Motricitatea grosieră: descriere cu privire la:
• ortostatism, deficienţe de statică şi mers, probleme de echilibru ..............................................
• deficienţe de coordonare .................................................................................................
• deplasarea (se realizează cu sau fără sprijin/ajutor, pe ce distanţe se realizează prin forţe
proprii)
31
• deplasarea cu mijloacele de transport publice se realizează cu însoţitor sau autonom
• Reprezentarea
Aria logică (de exemplu, NEPSY)
• Gândirea (inclusiv nivelul operaţional) - se apreciază conţinutul operaţional raportat la
vârsta cronologică:
- stadiul operaţional
- potenţialul actual al copilului - ce ştie să facă, ce poate să facă:
• recunoaşte/denumeşte obiecte
• grupează obiectele/după ce criterii
• cunoaşte schema facială/corporală
• indică/denumeşte/deosebeşte culorile
• ştie să numere singur sau cere ajutor
• recunoaşte simboluri (cifre, imagini, caractere, litere, cuvinte)
• capacitatea de a lua decizii singur
• capacitatea de a emite ipoteze
• capacitatea de a face faţă responsabilităţilor
• capacitatea de a face faţă situaţiilor de criză şi/sau stresului
• capacitatea de a-şi organiza timpul propriu în desfăşurarea programului zilnic/obişnuit
• capacitatea de a finaliza o sarcină simplă, singur sau cu ajutor
• capacitatea de a finaliza o sarcină complexă, singur sau cu ajutor
• orientarea temporalo-spaţială
• Memoria:
- tipul memoriei
- capacitatea mnezică
• Atenţia:
- stabilitate
- concentrarea
• Motivaţia:
- tip................
- modalitate specifică de manifestare ............................................

32
• Imaginaţia:
- dezvoltarea în raport cu vârsta cronologică .......................................................................
- conţinut, utilitate şi utilizare ..............................................................................................
Aria voinţei:
- modalitate de manifestare şi context .................................................................................
- forma negativă de manifestare ..........................................................................................
b) Activităţile psihice:
Limbajul şi comunicarea - deficienţe/tulburări ale limbajului şi comunicării care afectează
stabilirea relaţiilor cu mediul:
- modul în care comunică sau se exprimă copilul în relaţiile interumane/cu mediul
- vocabularul: activ, pasiv, dezvoltare
- însuşirea vorbirii/întârzierea limbajului (fonetic, lexical, semantic, gramatical)
- dificultăţi de pronunţie
- tulburări instrumentale (scris/citit/calcul mental simplu/complex, rezolvarea de probleme
simple/complexe)
- utilizează în comunicare limbajul semnelor (după caz)
- utilizează în comunicare limbajul Braille (după caz)
- înţelege un mesaj simplu şi/sau complex, rostit şi/sau scris
- comunică cu/prin receptarea de imagini/desene/fotografii
Jocul (observaţie clinică) ............................................................................................................
Învăţarea (de exemplu, NEPSY) ...............................................................................................
Munca (de exemplu, observaţia clinică, WISC-IV) ..................................................................
Creativitatea ..............................................................................................................................
Concluzii: ....................................................................................................................................
Nivelul de dezvoltare intelectuală (testul/proba psihologică folosită) .....................................
• Vârsta de dezvoltare .................................................................................................................
• Coeficientul de dezvoltare .......................................................................................................
Nivelul dezvoltării psihomotricităţii ..........................................................................................
c) Însuşirile psihice:
Trăsături de temperament (de exemplu, observaţia clinică) ..................................................

33
Deprinderi/aptitudini, interese, aspiraţii (de exemplu, observaţia clinică): evidenţierea
potenţialului individual .......................................................................................................
Atitudini/comportament:
- manifestări, preocupări ....................................................................................................
- probleme de comportament, reactivitatea copilului ........................................................
- prezenţa/absenţa stereotipiilor comportamentale, gestuale şi/sau verbale .....................
- prezenţa comportamentului hiperkinetic .......................................................................
- alte tulburări de comportament ......................................................................................
Caracter ...........................................................................................................................
d) Aria afectivităţii:
- controlul emoţiilor (stabilitate/instabilitate, maturitate/imaturitate)
- tip de ataşament (dependenţă/autonomie)
- capacitatea de adaptare emoţională la context de viaţă (conform vârstei)
- patologia afectivităţii: crize, anxietate, depresie, blocaj, agitaţie psihomotorie etc.
-sentimente,pasiuni

SECŢIUNEA a 2-a
Comportamentul social adaptativ
a) Relaţiile intrafamiliale (coroborat cu fişa de evaluare socială) - existenţa părinţilor,
implicarea acestora şi relaţionarea cu aceştia
b) Existenţa fraţilor, implicarea acestora şi relaţionarea cu aceştia
c) Persoana de referinţă pentru copil
d) Raportarea acestora (a-d) la copil
e) Comportamentul copilului în familie faţă de membrii familiei (relaţia cu părinţii, fraţii, alte
persoane relevante)
f) Atitudinea copilului faţă de sine
g) Agresivitate/autoagresivitate
h) Capacitatea copilului de adaptare la mediu şi persoane
i) Proiectul de viitor al copilului
• Gradul de autonomie (deprinderi de autoservire, igienă personală, îmbrăcare/dezbrăcare,
gradul de dependenţă şi/sau independenţă faţă de o altă persoană, control sfincterian etc.)

34
• Gradul de maturitate
• Influenţa părinţilor asupra dezvoltării copilului
j) Capacitatea de a face efort şi rezistenţa la efort
SECŢIUNEA a 3-a
Integrarea socială
a) Relaţia cu şcoala (din discuţiile cu copilul, părinţii şi, după caz, evaluarea pedagogică de la
cadrul didactic)

b) Existenţa unor relaţii de prietenie


c) Implicarea copilului în activităţi extracurriculare (de exemplu, activităţi sportive, de
creaţie)
d) Apartenenţa la alte grupuri sociale (de exemplu, culte religioase)
Concluzie: Nivelul maturizării psihosociale
SECŢIUNEA a 4-a
Alte observaţii clinice relevante
SECŢIUNEA a 5-a
Profilul psihologic
SECŢIUNEA a 6-a
Recomandări pentru planul de abilitare-reabilitare a copilului (cu precizarea obiectivului
specific în cazul serviciilor)
a) Grup de suport/socializare pentru copil
b) Servicii de logopedie pentru copil/alte servicii de specialitate
c) Terapii ocupaţionale pentru copil
d) Tipul de psihoterapie necesară abilitării-reabilitării copilului
e) Reevaluarea psihologică şi data reevaluării
f) Evaluare psihiatrică
g) Suspiciune abuz
h) Consiliere psihologică/Grup de suport pentru părinţi
i) Tipul de terapie pentru părinţi
j) Alte recomandări
Data evaluării Semnătura și parafa
psihologului clinician

35
Pentru a se asigura eficientizarea planului de intervenție, s-a realizat un program
terapeutic între părinți și copii, sub forma unor povești moralizatoare și a unor activități care
să stimuleze crearea și consolidarea relațiilor intrafamiliale pozitive:

Program terapeutic părinți – copil


Conținut și obiective: - Impulsivitate
Obiectivele și conținutul se vor stabili în - Agresivitate
funcție de rezultatele scalelor de evaluare - Concentrarea atenției
aplicate anterior. - Respectarea regulilor
Participanți: Materiale:
Ambii părinți, copilul, consilierul - Fișă de observație
psihopedagogic - Cartonașe cu emoții
- Povești terapeutice
- Tangram
Desfășurarea ședinței: Durată:
1. Discutarea programului În funcție de necesitate:
2. Analizarea ultimei întâlniri - O oră săptămânal
3. Propunerea obiectivelor pentru întâlnirea - O oră lunar
curentă - Bilunar
4. Analizarea evoluției
5. Evaluarea întâlnirii curente

Managementul clasei de elevi cu CES este dificil, majoritatea cadrelor didactice nu au


urmat cursuri de pregătire în cadrul studiilor universitare, astfel proiectarea activităților
didactice și gestionarea situațiilor conflictuale pot solicita negativ cadrul didactic. Unele cadre
didactice reușesc să aplaneze conflictele prin utilizarea strategiilor educative variate care
mențin activ interesul elevilor cu cerințe educative speciale, se va realiza un plan individual.

__________________________________________________________________________
(Institituția de învățământ)

Aprobat:
__________________
(directorul instituției)
____________________
ZZ/LL/AAAA

36
PLAN EDUCAŢIONAL INDIVIDUALIZAT (PEI)

Perioada de realizare __________________________

1. Date generale despre elev

Numele, prenumele elevului ________________________________

Data nașterii ________________________________________________

Clasa ________________________

Recomandarea Serviciului de asistență psihopedagogică privind formele de incluziune ale


elevului:

 totală o parțială o ocazională


2. Particularități individuale de dezvoltare a elevului/
Domeniu de Descriere succintă a
dezvoltare nivelului Puncte forte Necesități
Fizic
Limbaj/ Comunicare
Cognitiv/ Intelectual
Socio - emoțional
Comportament
adaptativ

3. Sprijin acordat
Sprijin acordat Persoana/ Specialist Data Perioada

4. Tip curriculum
Tip de curriculum Tip de curriculum
Disciplina (Normal/ Adaptat) Disciplina (Normal/ Adaptat)

37
5. Adaptări/ Modificări
Adaptări/ Modificări Adaptări/ Modificări Adaptări/ Modificări de
psihopedagogice spațiale evaluare

Necesită echipament specializat: Da / Nu

6. Evaluare
Domeniul evaluat Perioada Observații

Cadru didactic Director Consilier școlar

Numele părintelui/ reprezentatului legal

38
Se vor completa următoarele fișe de raport pentru a observa evoluția elevilor cu ADHD:

Fișă de raport didactic

Se completează de către cadrul didactic

Numele și prenumele cadrului didactic:

Instituția de învățământ:

Numele și prenumele elevului:

Clasa:

Data completării fișei:

Abilități sociale și progres școlar (+/-)

Depune efort Utilizează corect materialele


Respectă regulile Se integrează în grup
Manifestă respect Este comunicativ
Se adaptează ușor Comunicarea este pozitivă
Este în continuă mișcare Comportament violent
Manifestă indiferență Comportament impulsiv
Are absențe nemotivate Deranjează orele
Face comentarii negative Manifestă somnolență
Se plictisește ușor Criticile constructive sunt respinse
Renunță repede la activități Nu își face temele
Emană stare de agitație Este motivat
Lipsă de concentrare Este dezordonat

39
PLAN DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT

NUME şi PRENUME:

CLASA :

ŞCOALA GIMANZIALĂ PĂULEȘTI

Profesor:

1. INFORMAȚII DESPRE URMĂTOARELE DOMENII DE ACTIVITATE ALE


ELEVULUI :

Cognitiv
- limbaj şi comunicare: vocabular sărac, posibilităţi de exprimare reduse, vorbire rară,
ezitantă, încetinită; în scris apar omisiuni, inversiuni de litere.

Emoţional / comportamental

elevul are o atitudine violentă, nu se supune destul de repede regulilor şcolare de grup,
dezvoltând relaţii interpersonale, însă în privinţa achiziţiilor cognitive, progresele au fost
minime. Comunică foarte puțin cu colegii şi cu prietenii, iar comunicarea este deseori
agresivă.

Fizic/senzorial
- elevul prezintă o coordonare şi o stabilitate a gesturilor şi mişcărilor sale corespunzătoare
unei activităţi de învăţare eficientă, dar întâmpină dificultăţi în organizarea conduitelor şi
structurilor perceptiv-motrice de spaţiu, lucru ce duce la slaba însuşire a citit-scrisului.

2. INFORMAȚII GENERALE

Familia manifestă o atitudine neutră faţă de activitatea şcolară, nu cere informaţii


despre evoluţia copilului şi este non receptivă la sugestiile date de cadrele didactice din
şcoală.

DIAGNOSTIC: dificultăţi de învăţare - nu face faţă cerinţelor educaţionale; adaptare


inferioară la cerinţele programei şcolare şi a curriculumului.

40
Elevul nu a mai beneficiat de un program de intervenţie personalizat anterior, în nici
un domeniu al dezvoltării sale, deși a mai rămas corigent, în anul anterior, aflându-se în
situația repetenției.

3. INFORMAȚII EDUCAȚIONALE :

Evaluare iniţială: observaţia spontană şi dirijată, convorbirea individuală şi de grup, test scris,
fişa psihopedagogică

PUNCTE TARI:

- Cunoaşte majoritatea literelor


- citeşte în ritm propriu (lent), silabic
- realizează o parte din sarcinile din manual

DIFICULTĂȚI CU CARE SE CONFRUNTĂ ELEVUL :

- nu reuşeşte să scrie după dictare

- omite anumite litere

- confundă litere şi grupurile de litere

DOMENIUL DE INTERVENȚIE : cognitiv – LIMBA ENGLEZĂ, LIMBA FRANCEZĂ

OBIECTIVE PE TERMEN LUNG :

- dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral


- dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea)
- dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă
- operarea cu cuvinte simple în limba modernă
- elevul va coopera cu colegii în realizarea unor sarcini, portofolii, proiecte.

OBIECTIVE PE TERMEN SCURT :

- să manifeste cooperare în diferite situaţii de comunicare


- să citească propoziţii scurte;
- să citească un text scurt la prima vedere;
- să transcrie din carte textele cât mai corect;
- dezvoltarea spiritului de autonomie și independență.

41
METODE, PROCEDEE, STRATEGII

- exerciţiul, conversaţia, explicaţia, prezentarea sarcinilor într-un ritm mai lent, cu pronunţie
clară, articulată.

EVALUARE :
fişe de lucru individuale;

probe orale;

teste cu itemi pentru fiecare obiectiv în parte;

RESURSE umane : părinții, consilierul școlar, cadrul didactic

Rezultatele evaluării complexe :

a. din punct de vedere medical – CES;

b. din punct de vedere psihopedagogic – dificultăţi de concentrare a atenţiei; tulburări


comportamentale (relaţii conflictuale cu elevii);

c. din punct de vedere al competenţelor şcolare: dificultăţi de învăţare şi integrare şcolară


(întâmpină greutăţi la toate disciplinele).

Puncte tari (potenţial) ale elevului :

Provine dintr-o familie stabilă, care îi acordă sprijinul material corespunzător, lipseşte
rar de la şcoală.

Dificultăţile cu care se confruntă elevul :

Elevul prezintă dificultăţi de învăţare, înţelegând mai greu sarcinile de lucru. Are
capacitate redusă de automobilizare în activitate, dificultăţi în înţelegerea conceptelor şi
respect de sine scăzut, fiindu-i afectată capacitatea de se auto-organiza şi de a lucra eficient
fără supraveghere şi indicaţii. Refuză să participe la activităţile în grup şi să răspundă când
este numit de profesor, deşi se oferă uneori să răspundă din proprie iniţiativă.

Obiective vizate

Disciplina: limba engleză, limba franceză

O 1: să comunice în limba modernă folosind propoziţii simple din 3 – 5 cuvinte;

O 2: să aşeze corect cuvintele în propoziţie;

O 3:să scrie după dictare propoziţii scurte de 3 – 5 cuvinte;


42
O 4: să participe activ la lucrul în perechi şi în grup.

- metode de realizare: demonstraţia, exerciţiul, explicaţia, jocul didactic; strategii: lucrul


individual frontal, în perechi, în grup.

Observaţii: Elevul stă singur, în prima bancă. Deoarece refuză să se întoarcă la banca din
spate sau să se mute pentru a lucra în pereche sau în grup, la lucrul în perechi, profesorul va
cere unul elev model din punct de vedere comportamental să se mute alături de el şi după
rezolvarea sarcinii să citească rezolvarea cu voce tare răspunsul partenerului său. La lucrul în
grup se va proceda la fel, de data aceasta participând şi cei din banca din spate. Pe un ton
calm, profesorul va îndemna elevul să citească la rândul său partea ce îi revine.

Evaluare

1.sumativă (semestrul I),rezultatele evaluării:

O1:realizat

O2: parţial realizat

O3: parţial realizat

O4: parţial realizat

Obiectivele realizate:

- îndeplineşte la un nivel mediu sarcinile şcolare (înregistrează progres la orele de citire


a unui text în limba engleză şi formarea abilităţilor de comunicare);
- diminuarea greşelilor de scriere;
- îmbunătăţirea ritmului de citire;
- ameliorarea relaţiilor intercolegiale.

Dificultăţi întâmpinate:

- nu reuşeşte încă să-şi construiască un comportament empatic;


- nu poate rezolva sarcinile şcolare într-un timp optim datorită retardului mintal uşor.

Semnătura (cadru didactic)                                 

43
FIŞĂ DE CARACTERIZARE PSIHOPEDAGOGICĂ A ELEVILOR CU
CES
I. DATE PERSONALE
1. Numele şi prenumele . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Data şi locul naşterii . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

3. Domiciliul .. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

4. Clasa . . . . . . . . . .

II. STRUCTURA FAMILIEI

1. Numele şi prenumele părinţilor mama . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

tata . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

2. Atitudinea familiei faţă de copil: . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .


...........................................................................
.....

III. CARACTERISTICI PSIHOMOTRICE

1. Lateralitate : . dreapta. . . . . . . . . . . .
2. Culorile cunoscute: toate culorile. .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
...
3. Formele geometrice
cunoscute: . .cerc,pătrat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
4. Orientare spaţio-temporală . . . dificultăți de orientare spațio-
temporală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
5. Păstrează echilibrul ortostatic: da
III. PROCESELE COGNITIVE ŞI STILUL DE MUNCĂ INTELECTUALĂ
1. Nivelul de inteligenţă: deficiență mintală moderată

2. Memoria: . . .memorare mecanică ,involuntară, păstrare de scurtă durată a


informațiilor ,reactualizare lacunară; . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

3. Atenţia: . . capacitate redusă de concentrare a atenției.

44
4. Limbajul:

- vocabular bogat; - exprimare uşoară - vocabular redus; - vocabular foarte sărac;


- exprimare incorectă.
şi corectă;
- exprimare frumoasă - exprimare
şi corectă; greoaie;

 prezintă tulburări de scris – citit;


 prezintă tulburări de pronunţie (dislalii);
 alte menţiuni . . elevul prezintă retard de limbaj pe fondul întârzierii mintale,dar si a
mediului familial nestimulativ în care a
crescut.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
......................................................................
........
5. Stilul de muncă:

 organizat;
 inegal, cu fluctuaţii în salturi;
 neglijent, copiază temele de la alţii;
 mari lacune în cunoştinţe, rămâneri în urmă la învăţătură şi la alte activităţi;
IV. CONDUITA ELEVULUI LA LECŢIE ŞI ÎN CLASĂ
1. Conduita la lecţie:

 atent, participă activ, cu interes;


 atenţia şi interesul inegale, fluctuante;
 de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat;
 prezent numai fizic, cu frecvente distrageri
2. Purtarea în general:

 exemplară, ireproşabilă;
 corectă, cuviincioasă, bună;
 cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave;
 abateri comportamentale grave, devianţă.
V. CONDUITA ÎN GRUP, INTEGRAREA SOCIALĂ A ELEVULUI
1. Participarea la viaţa de grup:

 mai mult retras, rezervat, izolat, puţin comunicativ;


 participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat;
 este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive;
 caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, stabileşte uşor relaţii, vine cu
idei şi propuneri;
 activ, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator al grupului.

45
2. Cum este văzut de colegi:

 bun coleg, sensibil, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el;


 bun coleg, săritor la nevoie, te poţi bizui pe el;
 preocupat mai mult de sine, individualist, egoist.
3. Colegii îl apreciază pentru:

 rezultatele la învăţătură;
 pentru că este prietenos, apropiat.

VI. TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE


1. Temperamentul:

 puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ,


rezistent la solicitări, cu tendinţe de dominare a altora;
 exteriorizat, energic, vioi, mobil, echilibrat, uşor adaptabil, vorbăreţ, guraliv,
nestatornic;
 calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la solicitări
repetitive;
 hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;
 tip combinat.
2. Emotivitate (simplă):

 foarte emotiv, excesiv de timid, emoţiile îi perturbă activitatea;


 emotiv, dar fără reacţii dezadaptative;
 neemotiv, îndrăzneţ.
3. Dispoziţie afectivă predominantă:

 vesel, optimist;
 mai mult trist, deprimat.
4. Însuşiri aptitudinale:

 lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare;


 rezolvă corect, dar consumă mai mult timp şi investeşte mai mult[ energie<
 lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp;
5. Trăsături de caracter în devenire:

a) atitudini faţă de muncă:

 pozitive
 negative
b) atitudini faţă de alţii:

 pozitive
46
 negative
c) atitudini faţă de sine:

 pozitive
 negative
RECOMANDĂRI EDUCATIVE:

Activități de terapie specifică psihomotrică cu psihologul școlii, activități suplimentare de


stimulare si îmbogățire a vocabularului,de corectare a tulburărilor de limbaj cu specialistul
T.T.L. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

În urma analizării evoluției elevilor se vor practica următoarele activități pentru a


stimula emoțiile pozitive și pentru a oferi un model de comportament:

1. Pe drum spre ….

Scop: antrenarea spiritului de observație

Tip: joc de rol

Aplicare: Elevul își va imagina drumul spre o destinație reală sau imaginație, elementele
descrise vor fi analizate și comparate cu realitatea obiectivă.

2. Compară

Scop: organizarea atenției

Tip: joc logic

Aplicare: Se vor afișa perechi de imagini sau cuvinte, iar elevul va trebui să le compare

3. Omul de știință

Scop: antrenarea gândirii și a spiritului de observație, autocontrol

Tip: joc de construcție, joc logic, joc creativ

Aplicare: Elevul va alege câteva obiecte, din cele înșirate pe masă, cu care va crea un obiect
nou. Se vor analiza creațiile și se vor evidenția aspectele pozitive și negative.

47
4. Cum m-aș comporta dacă …?

Scop: antrenarea gândirii, modelarea comportamentului, reducerea impulsivității

Tip: joc de rol

Aplicare: Elevul primește câte un cartonaș cu imaginea unei stări, a unei acțiuni negative și
trebuie să explice cum s-ar comporta dacă ar fi în situația respectivă, apoi să găsească soluții
pentru a-și îmbunătăți comportamentul.

5. Tangram/ Origami

Scop: dezvoltarea atenției, limitarea hiperactivității, limitarea impulsivității

Tip: joc logic

Aplicare: Elevul primește imagine cu figurine realizate prin tehnica Tangram/ Origami și
trebuie să reproducă imaginile, se trece de la ușor la dificil. Tehnicile se pot alterna pentru a
evita plictiseala și monotonia.

Înainte și după setul de activități și jocuri de rol se vor completa formularele de


evaluare terapeutică, prezentate mai jos:

Formular de evaluare terapeutică

Numele copilului ……………….

Terapeut ………………………..

Caracteristici generale (medicale, informații generale)

COMUNICARE
TIPUL DA/ NU OBSERVAȚII
Vizuală
Verbală
Gestuală
Auditivă
Interacțională
Altele

48
COMPORTAMENT
TIPUL DA/ NU OBSERVAȚII
Auto-stimulare
Auto-agresivitate
Agresiv
Retras
Agitat
Repetitiv
Normal
Altele

ABILITĂȚI DE MIȘCĂRI FINE


TIPUL DA/ NU OBSERVAȚII
Strângere
Coordonare mână-ochi
Coordonarea mișcărilor fine ale degetelor
Abilitatea de a ține un creion/ un ac
Abilitatea de a folosi un creion/ un ac
Abilitatea de a desena
Abilitatea de a tăia
Abilitatea de a coase
Abilitatea de a trasa după contur

ABILITĂȚI DE MIȘCĂRI AMPLE


TIPUL DA/ NU OBSERVAȚII
Forță musculară
Nivel de mișcare
Echilibru
Coordonare
Abilitate de prindere
Abilitate de aruncare
Abilitate de a lovi mingea
Abilitatea de a alerga drept
Abilitate de a urca/ coborî

JOCUL
TIPUL DA/ NU OBSERVAȚII
Imaginativ
Constructiv
Creativ
Diversificat

49
SIMȚURI
TIPUL DA/ NU OBSERVAȚII
Olfactiv
Vizual
Auditiv
Kinestezic
Tactil
Gustativ
Estetic

COGNITIV
TIPUL DA/ NU OBSERVAȚII
Concentrare
Atenție
Rezolvarea problemelor
Judecată
Memorie
Succesiune
Recunoaștere
Completare/ continuarea unui șir
Altele

ACTIVITĂȚI PREFERATE:

COMENTARII SUPLIMENTARE:

Rezultate
În urma analizării zilnice a celor doi elevi cu ADHD s-a observat o ameliorare a
simptomelor, în special în perioada online, ceea ce indică o presiune emoțională în mediul
fizic al clasei. Pentru ambii elevi au avut succes activitățile de logică, în special Tangram/
Quilling/ Origami, dar și jocurile de construcție în care li s-au dat elemente fără legătură între
ele și trebuia să construiască o casă, o mașină etc.

Pentru a reduce monotonia și lipsa concentrării, s-au alternat activitățile logice cu cele
motrice, iar uneori s-au audiat elemente simfonice sau negative care sunt mai alerte: Cântecul
Nibelungilor, Anotimpurile de Vivaldi, precum și negative ale unor piese moderne pentru a le
stimula interesul.

50
Concluzii
Lucrarea propune o abordare a integrării elevilor cu ADHD și CES în sistemul de
învățământ de masă, prin identificarea unor metode care să reducă simptomele deficitului de
atenție cu tulburări hiperkinetice în partea de aplicații practice. Partea teoretică vizează
definirea și prezentarea simptomatologiei ADHD-ului, precum și evoluția acestuia.

ADHD reprezintă un acronim pentru Deficitul de atenție însoțit de tulburare hiperkinetică


fiind caracterizat de simptome precum lipsa atenției, hiperactivitate, impulsivitate;
diagnosticarea se realizează înaintea vârstei de 7 ani, însă uneori simptomele ADHD-ului nu
sunt recunoscute de către părinți.

Există trei tipuri principale de ADHD: tipul predominant neatent, tipul predominant
hiperactiv și tipul combinat. Tipul de ADHD predominant neatent prezintă următoarele
caracteristici: lipsa atenției, distractibilitate, dificultăți de învățare și deteriorarea memoriei pe
termen scurt. Hiperactivitatea se manifestă printr-un comportament impulsiv cauzat de lipsa
autocontrolului, de lipsa răbdării de a rezolva sarcini dificile, prin lipsa automotivației. Tipul
combinat reprezintă combinarea dintre cele două tipuri și a trăsăturilor acestora.

Tulburările emoționale sunt efectul unor afirmații negative în perioada preșcolarității care
vor fi efectul declanșator al comportamentului opozant și, deseori, agresiv. Comportamentul
opozant este cauzat de lipsa stimei de sine sau a stimei scăzute de sine, din cauza afirmațiilor
negative ce pot conduce la dezvoltarea anxietății și a depresiei infantile.

Testele psihometrice și de inteligență se aplică tuturor elevilor suspectați că ar manifesta


simptome de ADHD, urmate de o serie de teste pe domenii: lectură, scriere, operații
matematice, orientare spațială. Principalul test de inteligență pentru copii este scala de
evaluare Wechsler-III, un test de evaluare care cuprinde 12 subteste prin care se analizează
abilitatea verbală, inteligența non-verbală, abilități vizuale.

Partea practică cuprinde dosarul copiilor cu CES, fișele de caracteristici ale membrilor
familiei, dar și idei de activități care pot fi realizate pentru a stimula atenția, autocontrolul și
pentru a reduce comportamentul negativ, de tip agresiv, impulsiv sau opozant. Aplicabilitatea
conceptelor teoretice și a informațiilor prezentate este realizată sub forma unor activități
succinte care conțin joc de rol, joc logic, joc de construcții.

51
Activitățile realizate sunt limitate din cauza mediului online, copiii provin din medii
defavorizate, iar utilizarea tehnologiei este limitată atât vizual, cât și cognitiv. S-au realizat
activități accesibile, care să nu necesite materiale complexe și cunoștințe superioare pentru a
asigura reușita acestora.

Se recomandă realizarea unor platforme accesibile gratuit, de pe telefonul mobil, fără


a solicita descărcarea unor aplicații sau crearea unui cont. Majoritatea resurselor sunt
accesibile doar consilierului școlar și cadrelor autorizate, astfel anumite școli rămân private de
accesarea acestor resurse, deoarece nu au un consilier școlar alocat, iar dacă au, acesta este
arondat la câteva școli, astfel timpul alocat sprijinirii elevilor cu CES este nesemnificativ.

52
Bibliografie
1) Ackerman & colaboratorii, 1986: Ackerman, P.T., Anhait, J.M., Dykman, R. A. și
Holcomb, P.J., Effortful processing deficits in children with reading and/ or attention
disorders, Brain and Cognition, 5, 1986, pag. 22-40;
2) Barkley, 1997: R. A. Barkley, ADHD and the nature of self-control, New York,
Guilford, 1997;
3) Dopfner & Schurmann & Frolich, 2002: dr. Dopfner, Manfred & Schurmann
Stephanie & dr. Frolich Jan, Program terapeutic pentru copiii cu probleme
comportamentale de tip hiperchinetic și opozant, Ediția a 3-a revizuită, Cluj Napoca,
Editura RTS, 2002, pag. 3;
4) Fletcher & Wolfe, 2009: Fletcher Jason & Barbara Wolfe, Long-term Consequences of
Childhood ADHD on Criminal Activities în J Ment Health Policy Econ, 2009 Sep: 12
(3), pag. 119-139;
5) Green & Chee, 2017: dr. Green, Christopher & dr. Chee, Kit, Să înțelegem ADHD:
deficitul de atenție însoțit de tulburare hiperkinetică, Ed. a 2-a, București, Editura
Aramis, 2017, pag. 4;
6) Mash & Jonhston, 1983: Mash, E. J. & Johnston, C., Parental perceptions of child
behavior problems, parenting self-esteem, and mother’s reported stress in younger
and older hyperactive and normal children. Journal of Consulting and Clinical
Psychology, 51, 1983, pag. 86-99.

53

S-ar putea să vă placă și