CUPRINS

I. Argument
II. Managementul educațional
II.1. Funcțiile managementului educațional
II.2. Rolurile managerului educațional
II.3. Compentențele managerului educațional
III. Managementul clasei de elevi
III.1. Rolurile profesorului la clasa de elevi
III.2. Structura dimensională a managementului clasei de elevi
IV. Managementul conflictelor
IV.1. Principiile negocierii
IV.2. Metode de aplanare a conflictelor
V. Managementul stresului
V.1. Managementul stresului
V.2. Managementul timpului
VI. Chestionar privind Managementul clasei de elevi
VII. Managementul clasei de elevi la limba și literatura română – aplicații practice

3
I. Argument

Lucrarea propune o abordare a temei Managementul clasei de elevi, cu aplicații practice

sub forma unor proiecte de lecție la Limba și literatura română. Lucrarea este structurată în două
părți: o parte teoretică și o parte practică; partea teoretică vizează definirea managementului clasei
de elevi, a managementului conflictelor și a managementului stresului, fiind interconectate în
cadrul activității la clasă.

Managementul clasei de elevi vizează proiectarea, organizarea, controlul și evaluarea

activității didactice, prin identificarea metodelor eficiente de lucru, a resurselor materiale și
temporale. Cadrul didactic trebuie să se reinventeze constant, să se autoperfecționeze și să
identifice metodele optime pentru a implica activ-participativ elevii în activitatea didactică. Un
cadru didactic eficient creează un mediu favorabil dezvoltării și interrelaționării, aplanează
situațiile conflictuale și impune un model de bună-practică.

Managementul conflictelor vizează identificarea cauzelor care au dus la apariția

conflictului, prezentarea argumentelor pro și contra, identificarea unor soluții și soluționarea
conflictului prin negociere, favorabilă părților implicate. Profesorul-manager trebuie să aplaneze
conflictele punctual, pentru a nu crea un precedent și pentru a elimina factorii perturbatori ai
procesului instructiv-educativ.

Managementul stresului cuprinde și managementul timpului, deoarece un program

supraaglomerat va conduce la o situație tensionantă, ceea ce va produce un dezechilibru în
programul cadrului didactic. Profesorul trebuie să își organizeze eficient timpul, atât în activitatea
la clasă, cât și pe parcursul zilei, pentru a realiza toate obiectivele propuse și pentru a menține un
echilibru între școală-familie-societate. Managementul stresului cuprinde analiza cauzelor
tensionante și realizarea unui plan remedial pentru restabilirea echilibrului psihic, fie prin proprie
inițiativă, fie prin apelarea la un specialist, consilier școlar sau psiholog.

Partea practică are două secțiuni, un chestionar aplicat pe un eșantion de 20 de persoane,

vizând managementul clasei și perfecționarea tematică, interpretat sub forma unor grafice
punctuale, și proiecte de lecție aplicate la Limba și Literatura Română, prin diversitatea metodelor
didactice utilizate, pentru a se observa rolurile unui profesor-manager în cadrul activității la clasă.
Chestionarul vizează opinia unor cadre didactice debutante sau cu experiență, pentru a prezenta o

4
imagine de ansamblu a managementului clasei de elevi, fiind o combinație între planul teoretic și
planul aplicativ. Aplicabilitatea conceptelor teoretice și a informațiilor prezentate este prezentată
prin intermediul planurilor de lecție care cuprind metode didactice diverse, dar și utilizarea
mijloacelor multimedia și a conexiunilor, pentru a ilustra caracterul inovativ al profesorului în
cadrul orelor de Limba și Literatura Română.

5
II. Managementul educațional

Managementul reprezintă o activitate de conducere și cuprinde un ansamblu de științe și de

tehnici de organizare și conducere a unei întreprinderi/ instituții. Managementul reprezintă totodată
un domeniu care cuprinde viziunea globală și integratoare de rezolvare a problemelor,
interdisciplinaritea, dinamismul, universalitatea și profesionalizarea funcției de manager.

Termenul de management provine din englezescul to manage, care s-ar traduce prin a conduce,
a identifica soluții, a reuși; o definiție analitică este oferită de Dicționarul Central și Lexical
Enciclopedic al Limbii Engleze: „conducerea fizică (mânuire, manevrare, îndrumare); conducerea
de către direcție (reglementări, control intelectual, conduită); administrare, conducerea unei familii,
mod de conducere; folosirea unui artificiu, a unei invenții sau prudență în ceva; negociere,
tranzacție; corpul de manageri, director al unei întreprinderi, concern sau branșe; consiliu de
conducere sau de administrație”.1 Managementul este activitatea de planificare, organizare,
coordonare și monitorizare a componentelor unui proces, a cărui finalitate este prestabilită;
managerul trebuie să coordoneze și să conducă acțiunile echipei sale pentru a atinge finalitatea
prestabilită, îndeplinind obiectivele stabilite în concordanță cu misiunea și responsabilitățile socio-
economice.

Managementul educațional vizează teoria și practica managementului general, aplicate

sistemului de învățămât și procesului instructiv-educativ, organizațiilor/ instituțiilor școlare și
clasei de elevi. Managementul educațional vizează, astfel, managementul decizional,
managementul resurselor, managementul clasei de elevi, managementul timpului și managementul
stresului. Managementul educațional poate fi definit ca știința și arta de a coordona resursele
umane, de a forma cadrele didactice, potrivit idealului educațional, pe baza unor norme și principii,
metode de conducere și funcții care asigură finalitatea sistemului educativ.

Managementul educațional se manifestă pe următoarele niveluri:

- Macro/ managementul de vârf: managementul sistemului de învățământ la nivel european,

național, local;
- Intermediar/ managementul organizațiilor școlare: Ministerul Educației și Cercetării,
Inspectorate Județene/ Municipale; Instituția școlară;

1
W.S. Whitney, Dicționarul Central și Lexical Enciclopedic al Limbii Engleze, Londra, 1899, p. 3603.

6
 - Micro/ managementul clasei de elevi: modul de organizare a lecțiilor.

Managementul educațional într-o instituție școlară cuprinde aceleași niveluri, raportate la ierarhia
unității școlare:

- Managementul de vârf: conducerea (director, director adjunct);

- Managementul pe domenii: comisii, catedre, compartimente;
- Managementul clasei: colectivul de elevi.

II.1. Funcțiile managementului educațional

Funcția de management reprezintă orientarea activității spre o finalitate, specifică

domeniului de activitate, care este imperios necesară pentru conducerea eficientă a organizației.
Cele mai importante funcții manageriale au fost propuse de Henry Fayol 2, care stabilește
următoarele funcții ale managementului: funcția de proiectare, funcția de organizare, funcția de
coordonare, funcția de motivare și funcția de control.

a) Funcția de proiectare reprezintă procesul de stabilire a obiectivelor și de planificare a

etapelor care trebuie parcurse pentru a atinge finalitatea prestabilită. Proiectarea se
planifică pe termenul lung (decade) prin prognozări bazate pe studii, pe termen mediu prin
planuri operaționale (Plan de decizie instituțională) și pe termen scurt (o săptămână sau un
an școlar) prin programe de studiu.
b) Funcția de organizare vizează distribuirea sarcinilor și coordonarea resurselor de către
manager; organizarea cuprinde repartizarea sarcinilor în departamente sau comisii/catedre,
alocarea resurselor pe domenii și stabilirea interrelaționării.
c) Funcția de coordonare vizează coordonarea personalului printr-un ansamblu de procese
care realizează conexiuni între obiective și resursele umane. Coordonarea se realizează
prin intermediul ședințelor periodice și necesită un flux informațional bazat pe
interrelaționare și cooperare.
d) Funcția de motivare vizează capacitatea managerului de a implica activ-participativ
cadrele didactice în îndeplinirea sarcinilor care le-au fost atribuite. Motivarea vizează

2
Henri, Fayol, Administration industrielle et générale; prévoyance, organisation, commandement, coordination,
contrôle, Paris, H. Dunod et E. Pinat.

7
 satisfacerea nevoilor personal-profesionale ale cadrelor didactice, diferențierea acestora în
funcție de specificul fiecărui cadru didactic și alternarea stimulentelor.
e) Funcția de control/ evaluare vizează verificarea ritmică a îndeplinirii sarcinilor și
realizarea unor planuri de remediere, dacă este cazul. Controlul/ evaluarea vizează
aplicarea instrumentelor adecvate de evaluare pentru a analiza realizarea sarcinilor și
pentru a se putea realiza un plan de remediere pentru atingerea obiectivelor nerealizate.

Proiectare Organizare

Control/
Coordonare
evaluare

Motivare

Graficul funcțiilor manageriale

II.2. Rolurile managerului educațional

Managerii educaționali sunt clasificați în funcție de specializare și de domeniul de

activitate, în ordinea următoare:

- Educator/învățător/ profesor: conduce activitatea didactică la nivelul clasei de elevi/ grupei

de copii;
- Profesorul-diriginte: orientează și organizează colectivul de elevi al unei clase;
- Profesorul-logoped: orientează și coordonează procesul de formare a limbajului prin
programe de asistență psihopedagogică în cadrul cabinetelor sau centrelor logopedice;
- Profesorul-consilier: asigură orientarea personal-profesională a elevilor, a părinților și a
cadrelor didactice prin intermediul cabinetelor sau centrelor de asistență psihopedagogică;

8
- Profesorul-metodist: orientează activitatea didactică la nivel școlar și județean prin comisii
și catedre metodice;
- Profesorul-director: organizează activitatea instituției de învățământ;
- Profesorul-inspector școlar: organizează inspecții școlare, generale, teritoriale;
- Profesorul pentru învățământ superior: asistent, lector, conferențiar;
- Profesor-manager pentru învățământ superior: secretar, șef de catedră, prodecan, decan,
prorector, rector.

Tipurile de manageri educaționali pot fi reprezentate prin următoarele grafice:

a) Managerii educaționali din învățământul preuniversitar

Inspector

Director

Profesor-metodist

Profesor-consilier

Profesor-logoped

Profesor-diriginte

Educator/învățător/profesor

9
 b) Managerii educaționali din învățământul universitar

Rector
Prorector
Decan
Prodecan
Șef de catedră
Secretar
Conferențiar
Lector
Asistent

Rolurile managerilor educaționali pot fi definite conform următoarelor trei categorii de roluri:

Roluri decizionale
Roluri interpersonale Roluri informaționale
- antreprenor
- reprezentant - monitor
- mediator
- lider - diseminator
- managerul resurselor
- liant - purtător de cuvânt
- negociator

10
 Aceste roluri manageriale sunt importante pentru buna desfășurare a activității personalului
didactic deoarece orientează activitatea acestora, astfel:

 Reprezentant: participă la ceremonii/ întâlniri oficiale;

 Lider: stabilește un climat bazat pe interacțiune și cooperare, oferind exemple de bune-
practici;
 Liant: menține relațiile cu alte instituții școlare;
 Monitor: identifică și selectează cele mai relevante informații din sursele digitale prezentate
atât în mediul formal, cât și în mediul nonformal;
 Diseminator: diseminează informații esențiale către personalul didactic și auxiliar;
 Purtător de cuvânt: reprezentant al instituției școlare;
 Antreprenor: promovează diversitatea și flexibilitate; identifică noi oportunități și
demarează proiecte noi;
 Mediator: aplanează conflictele și tensiunile prin oferirea de soluții în situațiile de criză;
 Distribuitor de resurse: este preocupat de alocarea corectă a resurselor financiare,
temporale, materiale și umane;
 Negociator: negociază aspecte legate de resurse sau relații cu diverse instituții.

II.3. Competențele managerului educațional

Competența managerială vizează abilitatea managerului de a-și îndeplini sarcinile specifice

la standardele instuției școlare, complexitatea și intensitatea activității managerului diferă în
funcție de ierarhie, compartiment și profilul instituției școlare. Un manager educațional trebuie
să dețină următoarele categorii de competențe:

a) Competențe de comunicare și relaționare

- Identificarea mijloacelor de comunicare eficiente;
- Adaptarea la situațiile neprevăzute în vederea rezolvării optime a problemelor;
- Soluționarea situațiilor conflictuale.
b) Competențe psiho-sociale
- Valorificarea activității personalului didactic și auxiliar;
- Adoptarea unei norme de conduită benefică unui climat motivațional.
c) Competențe tehnice
- Utilizarea mijloacelor tehnice în vederea diseminării optime a informațiilor;

11
- Realizarea unei baze de date.
d) Competențe de conducere/ coordonare
- Proiectarea și organizarea unui demers educațional;
- Coordonarea procesului instructiv-educativ în vederea realizării finalităților educaționale;
- Gestionarea deciziilor.
e) Competențe de evaluare
- Stabilirea finalităților educaționale;
- Stabilirea tehnicilor și a instrumentelor de evaluare;
- Evaluarea demersului educațional;
- Realizarea planului de măsuri remediale;
- Autoevaluarea obiectivă.
f) Competențe de gestionare
- Gestionarea resurselor materiale, financiare, umane.
g) Competențe de dezvoltare
- Analizarea obiectivă a instituției școlare;
- Proiectarea strategiei de dezvoltare instituțională;
- Promovarea valorilor și a conduitei etice;
- Motivarea personalului didactic în vederea dezvoltării personale și profesionale.

12
III. Managementul clasei de elevi

Managementul clasei de elevi vizează perspectivele de relaționare cu clasa de elevi și

metodele de abordarea activității didactice la clasa de elevi în vederea realizării finalităților
educaționale. Managementul de bază cuprinde clasa de elevi, aceasta fiind o parte fundamentală a
sistemului de învățământ, deoarece trebuie organizată, dirijată și evaluată conform normelor în
vigoare în vederea realizării finalităților educaționale. Educarea și formarea elevilor depinde de
profesor, deoarece acesta realizează conexiuni între idei, impune reguli și norme de conduită,
consiliază și orientează elevii în vederea dezvoltării personale și profesionale.

III.1. Rolurile profesorului la clasa de elevi

Profesorul-manager trebuie să îndeplinească anumite roluri pentru a asigura eficiența

procesului instructiv-educativ pentru atingerea finalităților educaționale prestabilite; profesorul
trebuie să evolueze constant și să își diversifice activitatea la clasă pentru a menține atenția elevilor
față de informațiile transmise. Henry Mintzberg prezintă 10 roluri ale profesorului-manager,
grupate în trei mari categorii:

a) Roluri informaționale:
- Monitor – supraveghează activitatea elevilor, urmărind efectele și oferind metode de
eficientizare ale acestora;
- Difuzor – relaționează și reglează activitatea elevilor, oferă informații suplimentare;
- Purtător de cuvânt – reprezentant al clasei/echipei;
b) Roluri interpersonale:
- Figură reprezentativă – simbol al activității, profesionist;
- Lider – lider formal și informal, bazat pe competențe de comunicare și competențe sociale;
- Liant – intermediar între sistemul decizional și organizarea clasei;
c) Roluri decizionale:
- Inițiator – inițiază activități pe baza unor analize preliminare, este un rol complex deoarece
necesită parcurgerea unor etape: planificare, organizare, aplicare, control, evaluare;
- Factor de soluționare – rol de implementare și de intervenție în situațiile conflictuale;
- Manager al resurselor – alocă resursele necesare pentru fiecare activitate: divizarea clasei
în grupuri; alocarea resurselor materiale necesare desfășurării activității propuse;
coordonarea resurselor temporale; amenajarea spațiului;

13
 - Negociator – medierea conflictelor.

Un profesor-manager ar trebui să dețină toate rolurile menționate anterior, rolurile

informaționale asigură conținutul științific al procesului instructiv-educativ, rolurile interpersonale
asigură comunicarea dintre profesor și elevi, iar rolurile decizionale asigură aplicarea acestor
informații și procese comunicaționale. În realizarea acestor roluri, profesorul poate întâmpina
numeroase bariere manageriale:

 Bariere perceptive: modalitatea de menținere a dinamismului intern și a eficientizării

activității didactice:
 Saturația: reprezintă activitatea fadă, lipsită de creativitate și originalitate a
profesorului ceea ce conduce la o lecție dominată de monotonie;
 Stereotipia: repetarea anuală a lecțiilor, informațiile nu sunt actualizate, apare efectul
de aplatizare;
 Bariere cognitive: vizează gradul redus de pregătire profesională sau lipsa vocației
 Ignoranța: reprezintă lipsa cunoștințelor sau inflexibilitatea cadrului didactic privind
informațiile noi;
 Presupoziții: focusarea pe exemplele negative;
 Inflexibilitatea: rezistența și opunerea la schimbare;
 Retenția selectivă: selectarea informațiilor care i se par relevante, ignorând
informațiile care necesită un efort intelectual suplimentar;
 Bariere emoționale: vizează personalitatea și contextul afectiv al profesorului:
 Capriciul: personalitatea dificilă a unui profesor, agresivitatea verbală și/sau fizică;
atitudine recalcitrantă sau ostentativă;
 Obișnuința: comportamente repetitive, promovarea unei rutine; adoptarea unui stil
de predare bazate pe comoditate și pe rutină;
 Familiaritate: opoziția față de tot ce e nou; preponderența pentru activitățile și
metodele familiare;
 Reticența: teama de risc, de nou;
 Dogmatism: fixarea pe anumite idei considerate fundamentale.
 Bariere de mediu: contextul psihosocial al procesului instructiv-educativ:
 Homeostazia: menținerea echilibrului prin eliminarea interferențelor;

14
  Marginalizarea: lipsa susținerii din partea grupului, subminarea persoanei;
 Critica: criticarea excesivă; incapacitatea acceptării criticii constructive în vederea
dezvoltării pe plan personal și profesional;
 Bariere culturale: conturarea contextului cultural:
 Presupoziții: promovarea învățământului centrat pe profesor;
 Tradiționalismul: promovarea tradiției în contradicție cu reformele; axarea pe trecut;
 Procura: transformarea profesorului în purtător de cuvânt prin promovarea unor idei
care nu îi aparțin.

Un profesor trebuie să depășească aceste bariere pentru a promova noutatea și pentru a crea
o atmosferă propice dezvoltării în cadrul procesului instructiv-educativ; de aceea, profesorul
trebuie să dețină o personalitate managerială care poate fi reprezentată prin următoarea structură
piramidală:

Convingerile
psihopedagogice

Reprezentările psiho-
pedagogice

Câmpul psiho-pedagogic

Personalitatea de bază

Personalitatea de bază cuprinde funcțiile, procesele, temperamentul, elementele intelectual-

cognitive, afectiv-motivaționale, instrumentale, stilistice, reglatorii (voința, atenția), relațional-
valorice (caracterul, imaginea de sine). Câmpul psiho-pedagogic cuprinde statutul socio-economic
și influențele externe (sociale, politice, familiale, instituționale). Reprezentările psiho-pedagogice
cuprind elementele didactice (proiectare, control, evaluare); socio-educaționale (interrelaționarea,
poziția familială, rasă, etnie) și deontologice (etica profesională). Credințele sau convingerile
psiho-pedagogice reprezintă o organizare durabilă a percepțiilor și cunoștițelor, o structură
complexă axiologică, obiectivă și psihologică.
15
 III.2. Structura dimensională a managementului clasei de elevi

Structura dimensională a managementului clasei de elevi cuprinde stilul de conducere al

profesorului, climatul psihosocial al clasei de elevi, moralul clasei de elevi, coeziunea,
conformismul și conflictele interpersonale. Stilul de conducere reprezintă ansamblul
caracteristicilor personalității cadrului didactic, realizarea finalităților ale activităților didactice
propuse depind de stilul de conducere al cadrului didactic, un stil exigent va conduce la rezultate
favorabile, dar va exista o atmosferă tensionantă, însă un stil degajat de conducere va produce
rezultate medii sau slabe, dar va exista o atmosferă relaxantă.

Climatul psihosocial reprezintă ansamblul emoțiilor și al stărilor subiective ale membrilor

grupului, cuprinde ansamblul factorilor interni și externi, obiectivi și subiectiv raportat la
stabilitate și independență. Climatul psihosocial cuprinde dimensiunea socio-afectivă,
motivațional-atitudinală, cognitiv-axiologică, instrumental-aplicativă, proiectiv-participativă și
structurală. Moralul grupului/ clasei de elevi poate fi ridicat sau scăzut, se caracterizează prin
entuziasm, participare activă, dezinteres, apatie sau dezorientare. Moralul grupului reprezintă
mobilizarea resurselor psiho-fizice unui grup.

Coeziunea reprezintă gradul de unitate și de integrare al membrilor, la rezistența acestora

împotriva conflictelor sau a situațiilor negative. Conform teoriei lui Maslow privind piramida
trebuințelor, coeziunea unui grup se poate realiza dacă toate nivelurile sunt atinse: nivelul
trebuințelor fiziologice (apă, aer, hrană, somn), nivelul trebuințelor de securitate (siguranța fizică
și psihică), nivelul trebuințelor de apartenență (afilierea la un grup, la familie, la prieteni, la
societate), nivelul trebuințelor de stimă (aprecierea sinelul) și nivelul trebuințelor de autorealizare.

16
IV. Managementul conflictelor

Conflictul reprezină o situație interpersonală bazată pe o structură emoțională ascendentă,

culminând cu agresivitate verbală sau fizică; managementul situațiilor conflictuale cuprinde
metode de aplanare a conflictelor și soluții pentru ameliorare permanentă a relațiilor dintre
participanți. Elena Joița, în Managementul educațional, identifică cinci pași în declanșarea unui
conflict3:

1. Abaterea de la normal;
2. Identificarea cauzelor;
3. Sesizarea repetării manifestărilor cu caracter de abatere;
4. Apariția manifestărilor de frustare/respingere;
5. Declanșarea conflictului propriu-zis.

Privind tipologia conflictelor se pot distinge următoarele tipuri de conflicte: conflicte

intrapersonale (conflicte legate de propria persoană, interiorizate sau exteriorizate), conflicte
interpersonale (conflicte intercolegiale, conflicte elev-profesor, conflicte elev-părinte, conflicte
elev-director), conflicte intra-grup (în interiorul clasei de elevi, în interiorul grupului de lucru),
conflicte inter-grup (conflicte între clase).

IV.1. Principiile negocierii

Negocierea reprezintă o interacțiune între grupuri sau persoane care au drept obiectiv
aplanarea divergențelor, prin discutarea pozițiilor și obținerea unui acord comun. O negociere
parcurge următoarele etape:

1. Etapa organizatorică în care se stabilesc obiectivele, pretențiile sau cerințele, se

anunță poziția persoanelor sau a grupurilor implicate în conflict.
2. Etapa inițială în care se formează impresiile și se comunică pentru a stabili intențiile
ambelor părți.
3. Etapa mediatoare cuprinde aplanarea conflictului și atingerea unui numitor comun,
favorabil pentru ambele părți implicate.

3
Elena Joița, Managementul educațional, Iași, Editura Polirom, 2000, p. 147.

17
 4. Etapa finală curpinde semnarea/ stabilirea acordului, evaluarea situației finale și
stabilirea pozițiilor.

IV.2. Metode de aplanare a conflictelor

Conflictele pot fi soluționabile sau nesoluționabile, instante sau procesuale, astfel

profesorul trebuie să se adapteze constant și să identifice metodele optime de soluționare sau
aplanare a conflictelor, planificând o strategie de prevenție. Aplanarea conflictelor se finalizează
cu succes doar dacă participanții sunt implicați activ, dacă o parte este reticentă sau recalcitrantă,
conflictul va persista și va crește în intensitate, implicând mai mulți participanți.

Metodele de aplanare a conflictelor se pliază pe tipul de conflict, pe intensitatea și pe durata

acestuia, pornind de la identificarea cauzelor declanșatoare și stabilirea unui mediu netru.
Soluționarea unui conflict se realizează la nivel strategic (obiectivele încheierii conflictului), nivel
tactic (alegerea unor metode de soluționare) și utilizarea contextului cultural al implicaților (bunul
simț, situațiile familiare):

- Discuții în mediu închis: doar între cei implicați;

- Discuții în mediu deschis: implicarea martorilor și a colegilor în discuție pentru a prezenta
argumente pro și contra, creându-se o imagine pluridimensională a situației conflictuale;
- Apelarea la situațiile familiare pentru ca inițiatorul să conștientizeze implicațiile situației
create;
- Oferirea unor exemple de bune-practici pentru a nu se repeta situația conflictuală;
- Discutarea într-un spațiu protector cu inițiatorul pentru a-l izola de mediul conflictual creat,
oferindu-i oportunitatea de a prezenta situația din punctul său de vedere și de a-i prezenta
implicațiile acțiunilor sale, fără a-l pune în situații incomfortabile;
- Acordarea unei pedepse bazate pe remedierea comportamentală, prin susținere permanentă
și cooperare cu factorul conflictului.

18
V. Managementul stresului

Noțiunea de stres înseamnă presiune, apăsare, definindu-se astfel ca un stimul care

conduce la o situație dominată de tensiune; o suprasolicitare internă și externă a participantului.
Stresul reprezintă o situație de inadaptare, astfel persoana în cauză este dominată de stări și emoții
negative, care conduc la izolarea acestuia. Printre cei mai comuni factori ai stresului se regăsesc
starea fizică sau psihică a individului, agresiunea verbală sau fizică, situația financiară sau rolul
social, calamitățile naturale, relațiile interumane.

V.1. Managementul stresului

Managementul stresului, aplicat pe sistemul de învățământ, reprezintă combaterea

ansamblului de operații și de factori care conduc la modificarea stării psihice a cadrului didactic,
în vederea reintegrării acestuia în procesul instructiv-educativ. Cadrele didactice care sunt
dominate de stres și de efectele acestuia, pot apela la consilierii școlar, sau, dacă situația implică,
la psihologi, în vederea identificării cauzelor stresului și la diminuarea efectelor acestuia. Cea mai
importantă cauză a stresului școlar o reprezintă supraaglomerarea progamului, atât al elevilor, cât
și al profesorilor, care conduce la crearea unui mediu angoasant și suprasolicitant, culminat deseori
cu agresiuni fizice sau verbale.

Managementul stresului presupune identificarea cauzelor, realizarea unui plan de măsuri

remediale, aplanarea conflictelor și identificarea unor metode de relaxare, care să permită
restabilirea echilibrului psihic.

V.2. Managementul timpului

Managementul timpului cuprinde două secțiuni: managementul timpului didactic și

managementul timpului liber. Managementul timpului didactic cuprinde organizarea și planificarea
riguroasă a resurselor temporale din cadrul unui program de lucru, dar și a activităților care vor fi
realizate pe parcursul unei ore, pentru a controla durata acestora, cu scopul de a nu intra în criză de
timp. Din cauza explicațiilor detaliate, a conexiunilor realizate, a discuțiilor tematice sau
extratematice inițiate de către elevi, activitățile se pot decala, producând astfel o situație stresantă
pentru cadrul didactic. O bună organizare a activităților, și implicit a lecției, duce la o stare psihică
echilibrată, prin evitarea situațiilor stresante.

19
 Managementul timpului liber cuprinde planificarea și organizarea activităților din timpul
zile, în afara orelor de lucru, pentru a permite realizarea activităților propuse și a destinderii, pentru
a preveni suprasolicitarea. Cadrul didactic este preocupat permanent de autoperfecționare, urmează
cursuri de perfecționare, lecturează cărți și studii de specialitate, creează materiale didactice, ceea
ce îi reduce timpul liber, ducând la suprasolicitare neuropsihică și fizică. Se recomandă evitarea
suprasolicitării prin reducerea activităților zilnice la strictul necesar și planificarea timpului de
relaxare, pentru restabilirea echilibrului psihic.

Timp
liber

Planificarea
Școală
zilnică

Cadrul
didactic
Materiale
Familie didactice

Cursuri de Teste /
perfecționare teze

20
VI. Chestionar privind Managementul clasei de elevi

Pentru a analiza aplicabilitatea informațiilor teoretice prezentate mai sus, am aplicat un

chestionar pe un eșantion de 20 de persoane, răspunsurile vor fi prezentate sub formă de grafice.
Chestionar privind Managementul Clasei de elevi

1) Vechimea în învățământ .................

2) Gradul didactic .................
3) Predați în .............
4) Predați la învățământ primar/ gimnazial/ liceal
5) Cel mai dificil în activitatea la clasă este:
- Motivarea elevilor pentru procesul instructiv-educativ
- Încadrarea în timp
- Menținerea disciplinei
- Asigurarea conexiunii inverse
- Corelarea informației cu alte materii
6) Considerați că majoritatea situațiilor conflictuale
- Se bazează pe mediul familial
- Sunt provocate intenționat de către inițiator
- Sunt provocate de către terți
7) Cum gestionați situațiile conflictuale în cadrul activității la clasa?
8) Considerați că lipsa încadrării în timp (în cadrul activităților desfășurate la clasă)
se datorează
- Lipsei implicării active a elevilor
- Explicațiilor aprofundate
- Gălăgiei/șușotelilor provocate de elevi
- Volumului materialului de predat
9) Oferiți o definiție proprie a Managementului Clasei de Elevi
10) Ce v-ar plăcea să învățați/ să realizați în cadrul unui curs dedicat Managementului
Clasei de Elevi?

21
 Interpretarea chestionarului sub formă de grafice
1) Vechimea în învățământ

Vechimea în învățământ
4.5

3.5

2.5

1.5

0.5

0
0 ani 1 an 2 ani 3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani 8 ani 13 ani 25 de ani

Vechimea în învățământ

2) Gradul didactic

Gradul didactic
5%
5%

35%
20%

35%

Debutant Definitivat Gradul II Gradul I Student (încă nu profesez)

22
3) Predați în

Predați în
16

14

12

10

0
Mediul rural Mediul urban Nu profesez
Predați în 14 7 3.5

4) Predați la

Predați la
20

18

16

14

12

10

0
Învățământ primar Învățământ gimnazial Învățământ liceal Încă nu profesez
Predați la 0 18 4 1

23
5) Cel mai dificil la activitatea la clasă este

Cel mai dificil la activitatea la clasă

Motivarea elevilor pentru procesul instructiv-educativ
Încadrarea în timp
Aplanarea situațiilor conflictuale
Asigurarea conexiunii inverse
Corelarea informației cu alte materii
Menținerea disciplinei

14%

3%
3%
43%

29%

8%

6) Considerați că majoritatea situațiilor conflictuale

Majoritatea situațiilor conflictuale

Se bazează pe mediul familial

Sunt provocate intenționat de către inițiator

sunt provocate de către terți

5%

15%

80%

24
7) Cum gestionați situațiile conflictuale din timpul orelor?
- Încerc să discut cu persoanele implicate în situațiile conflictuale și să identificăm cauza
conflictului, dar și soluții pentru a nu repeta situația
- Prin reguli
- Cu promptitudine, discuții
- Prin comunicare
- Așezarea strategică a elevilor problemă
- Încerc să calmez situația oferind bunătate, nu violență
- Prin discuții cu cei implicați
- Explic cu calm ce au greșit și prezint consecințele conflictelor
- Pun elevii să noteze ideile pe coli, iar la sfârșit le mototolim și le rupem. După ce am
terminat, îi rog să-și lipească colile astfel încât să nu rămână urme. Ajung la ideea că nu pot
și le spun că așa este și sufletul nostru după un conflict, mototolit
- Discutăm problema până găsim o soluție
- Întrerup ora pentru a discuta problema
- în timpul orelor nu se manifestă situații conflictuale
- Prin explicații
- Le ignor
8) Considerați că lipsa încadrării în timp, în cadrul activităților desfășurate la clasă, se
datorează

Lipsa încadrării în timp

20%
30%

30%
20%

Lipsa implicării active a elevilor Explicații aprofundate

Gălăgie/șușoteli provocate de elevi Volumul materialului de predat

25
9) Oferiți o definiție proprie a Managementului Clasei de Elevi
- Studierea clasei de către profesor pentru a obține rezultate optime
- Perspectivele de abordare a elevilor la clasă, modul prin care un profesor conduce clasa de
elevi, deoarece în sala de clasă profesorul devine manager
- Totalitatea activităților desfășurate de profesor pentru un demers instructiv-educativ de
succes
- Capacitatea și calitatea gestionării colectivului de elevi în vederea atingerii obiectivelor
- Gestionarea timpului petrecut cu elevii

10) Ce v-ar plăcea să învățați/ să realizați în cadrul unui curs dedicat Managementului Clasei
de Elevi?

Curs
8%
17%

17% 2%

2%
3%

34%
17%

Rezolvarea situațiilor conflictuale Situația elevilor cu CES

Aplicații la clasă Implicarea activă a elevilor
Predarea diferențiată Gestionarea emoțiilor
Evitarea bullyingului Consilierea elevilor

26
VII. Managementul clasei de elevi la limba și literatura română – aplicații practice

Pentru ilustrarea aplicabilității noțiunilor prezentate, am elaborat proiecte de lecție care

cuprind activități de lucru în echipe și individual.
PROIECT DIDACTIC

Data: 22.03.2019

Unitatea de învățământ: Liceul Teoretic German Johann Ettinger Satu Mare

Clasa: a IX-a C

Obiectul: Limba și literatura română

Unitatea: Personalități, exemple, modele

Subiectul: Regionalismele. Arhaismele

Tipul lecției: lecție de fixare și sistematizare a cunoștințelor

Scopul lecției: fixarea cunoștințelor despre regionalisme și arhaisme

Profesor: Pop Denisa Ioana

Durata: 50 de minute

COMPETENȚE GENERALE:

1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor în diferite

situații de comunicare;
2. Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor texte
literare și nonliterare;
3. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicare.

COMPETENȚE SPECIFICE:

1.5. Utilizarea corectă și adecvată a formelor exprimării orale și scrise în diverse situații de comunicare;
2.4. Analizarea componentelor structurale și expresive ale textelor literare studiate și discutarea rolului
acestora în tratarea temelor;
2.6. Aplicarea conceptelor de specialitate în analiza și discutarea textelor literare studiate;
3.3. Argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate.
Obiective operaționale: La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:

- Să recapituleze masa vocabularului;

- Să identifice cinci regionalisme și cinci arhaisme din fragmentul audiat;

27
 - Să identifice rolul stilistic al regionalismelor și al arhaismelor;
- Să completeze tabelul cu arhaisme și regionalisme.

Metode și procedee didactice: conversația, ciorchinele, cubul, jocul didactic

Mijloace didactice: fișe, caietele elevilor, prezentare powerpoint, fișier audio, laptop, videoproiector,
tabel

Forme de organizare a activității elevilor: activitate frontală, activitate pe grupe, activitate în perechi

Bibliografie:

 Moț, Mircea, Gramatică de la A la Z, Pitești, Editura Paralela 45, 2012;

 Programa școlară pentru Limba și literatura română, clasa a IX-a.
 Ilie, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2014.

28
 FORMA DE
Nr. ETAPELE OB. ACTIVITATEA ACTIVITATE METODE ȘI MIJLOACE DE
ÎNVĂȚĂMÂNT ORGANIZARE EVALUARE
crt. LECȚIEI OP. PROFESORULUI A ELEVILOR PROCEDEE A ACTIVITĂȚII
1. Moment Se creează Elevii se așează Conversația Catalog Activitate
organizatoric condițiile propice în bănci și euristică Caiete frontală
(2 min) pentru procesul pregătesc Fișe de
instructiv- materialele lucru
educativ: necesare pentru
asigurarea liniştii, desfășurarea
pregătirea lecției.
materialului
didactic. Se
notează absenţii.
2. Reactualizare O1 Se reactualizează Elevii Conversația Ciorchinele Activitate Aprecieri
a cunoștințelor masa completează Ciorchinele Caiete frontală verbale
(3 min) vocabularului ciorchinele Tabla
prin completarea autocolant.
ciorchinelui
(Anexa1).
3. Captarea O2 Se va audia un Elevii audiază Conversația Fragment Activitate Aprecieri
atenției fragment din fragmentul și audio frontală verbale
(5 min) romanul Baltagul notează Caiete
de Mihail regionalismele Tabla
Sadoveanu, în identificate.
care se vor
identifica cinci
regionalisme și
cinci arhaisme.
4. Anunțarea Se anunță titlul Elevii notează Conversația Tabla Activitate Aprecieri
subiectului lecției titlul lecției în Caietele frontală verbale
lecției și a Regionalisme. caiete. elevilor
obiectivelor Arhaisme și
(2 min) obiectivele
aferente:
29
 Să recapituleze
masa
vocabularului;
Să identifice cinci
regionalisme și
cinci arhaisme din
fragmentul
audiat;
Să identifice rolul
stilistic al
regionalismelor și
al arhaismelor;
Să completeze
harta
regionalismelor.
5. Dirijarea Elevii vor fi Elevii sunt Cubul Cubul Activitate în Aprecieri
învățării împărțiți aleatoriu atenți la Conversația Fișe echipe verbale
(30 min) în 6 grupe a câte explicațiile Problematizarea Activitate Observarea
3-4 elevi, fiecare profesorului. frontală sistematică a
echipă va primi activității
câte o sarcină. Se elevilor
va arunca un cub
pentru a se stabili
sarcina de lucru
corespunzătoare
fiecărei grupe.
(Anexa2)
Elevii rezolvă
Grupa 1 – sarcina de lucru.
O1 Descrie
Descrie, în 3-5
rânduri,
regionalismele și
arhaismele.
30
O1 Grupa 2 –
Compară
Compară,
completând cele
două cercuri
intersectate,
regionalismele și
arhaismele.

O2 Grupa 3 –
Asociază
Asociază citatele
care conțin
regionalisme și
arhaisme cu
personajele
corespunzătoare.

O3 Grupa 4 –
Analizează
Analizează, în 3-5
rânduri, limbajul
Vitoriei Lipan.

Grupa 5 – Aplică
O3 Oferă sinonime
pentru
regionalismele și
arhaismele
subliniate, apoi
prezintă, în 3-5
rânduri,
31
 diferențele la
nivel stilistic. Elevii prezintă
rezultatele
O3 Grupa 6 – activității și
Argumentează notează
Oferă trei răspunsurile
argumente pentru altor echipe.
a evidenția rolul
stilistic al
regionalismelor și
al arhaismelor din
fragmentele date.
6. Asigurarea O4 Pentru asigurarea Elevii vor Conversația Tabel Activitate în Aprecieri
conexiunii conexiunii completa Exercițiul Fișă de perechi verbale
inverse inverse, se va tabelul cu lucru Observarea
(5 min) completa un tabel arhaismele și sistematică a
cu arhaisme și regionalismele activității
regionalisme extrase. elevilor
extrase din
Baltagul.
(Anexa3)
7. Tema pentru Scrie minim 10 Elevii notează Conversația Caietele Activitate Aprecieri
acasă regionalisme tema în caiete și elevilor frontală verbale
(3 min) utilizate în zona adresează
unde locuiesc întrebări pentru
bunicii tăi. a clarifica
necunoscutele.

32
Anexa1 – Masa vocabularului

33
34
Anexa2 – Cubul

35
DESCRIE
Descrie, în 3-5 rânduri, regionalismele și arhaismele.

36
COMPARĂ
Compară, completând cercurile intersectate, arhaismele și regionalismele.
Arhaismele Regionalismele

37
ANALIZEAZĂ
Analizează, în 3-5 rânduri, limbajul Vitoriei Lipan.

38
APLICĂ
Oferă sinonime pentru arhaismele și regionalismele indicate, apoi prezintă, în 3-5 rânduri,
diferențele la nivel stilistic.
„Am găsit stuh nalt și vonic. Am durat perdele ca pe trei ierni. Am săpat bordeie. Dinspre partea banilor
am împăcat pe toată lumea. Acolo încă nu-i iarnă și oile mai găsesc verdeață în bahnă.”

ARGUMENTEAZĂ
Oferă 3-5 argumente pentru a ilustra rolul stilistic al arhaismelor și al regionalismelor,
raportat la textul suport.

39
40
ASOCIAZĂ

Asociază citatele care conțin regionalisme și arhaisme cu personajele cărora le aparțin.

Nechifor Lipan
„Du-te și vezi de trage până în sară în fușalăi lâna
pe care ți-am pregătit-o.”
Calistrat Bogza
„Apoi am văzut că pogoară alți oameni din poieni
oile și vacile; le-am pogorât și ei. Zice că are să
vremuiască.” Gheorghiță Lipan
„Iar se oțărăsc în tine cei șapte draci.”
Vitoria Lipan

„Amândoi au descălicat
„Atuncea, când a văzut și
el le-am dat omai
cât drum gustare – ca
are până
și dumneavoastră.
la Apa Moldovei și Scrumbie, pânelași apa
pe urmă până bere.Prutului, Iorgu Vasile
s-a lehămetuit și s-a hotărât să se lese de turma
asta.”

41
Anexa3 – Tabel regionalisme și arhaisme

Grupați în tabel arhaismele și regionalismele extrase din romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu:
pocladă, perdea, hârzob, rodin, cumătrie, deșert, bondiță, prepus, răbuș, a încălăra.

ARHAISME REGIONALISME

Tabel completat

ARHAISME REGIONALISME
perdea pocladă

rodin hârzob

deșert cumătrie

prepus bondiță

a încălăra răbuș

42
 PROIECT DIDACTIC

Data: 22.03.2019

Unitatea de învățământ: Liceul Teoretic German Johann Ettinger Satu Mare

Clasa: a IX-a C

Obiectul: Limba și literatura română

Unitatea: Personalități, exemple, modele

Subiectul: Vitoria Lipan – personalitate puternică

Tipul lecției: lecție de transmitere de noi cunoștințe

Scopul lecției: identificarea trăsăturilor femeii puternice (Vitoria Lipan)

Profesor: Pop Denisa Ioana

Durata: 50 minute

COMPETENȚE GENERALE:

4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor în diferite

situații de comunicare;
5. Folosirea modalităților de analiză tematică, structurală și stilistică în receptarea diferitelor texte
literare și nonliterare;
6. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicare.

COMPETENȚE SPECIFICE:

1.5. Utilizarea corectă și adecvată a formelor exprimării orale și scrise în diverse situații de comunicare;
2.4. Analizarea componentelor structurale și expresive ale textelor literare studiate și discutarea rolului
acestora în tratarea temelor;
2.6. Aplicarea conceptelor de specialitate în analiza și discutarea textelor literare studiate;
3.3. Argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate.
Obiective operaționale: La sfârșitul lecției, elevii vor fi capabili:

- Să caracterizeze personajul principal;

- Să prezinte cinci trăsături morale ale personajului, pe baza citatelor;
- Să realizeze graficul evoluției personajului;
- Să identifice asemănări și deosebiri între Vitoria Lipan și Mara Bârzovanu.

Metode și procedee didactice: diagrama Venn, analiza SWOT, Metoda Cadranelor, metoda Diamantul,
conversația euristică, problematizarea

Mijloace didactice: prezentare powerpoint, fișă cu citate, videoproiector, laptop, caiete

43
Forme de organizare a activității elevilor: activitate frontală, activitate în perechi

Bibliografie:

 Programa școlară pentru Limba și literatura română, clasa a IX-a.

 Ilie, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2014
 Sadoveanu, Mihail, Baltagul, București, Editura Mihail Sadoveanu, 2016.

44
 FORMA DE
Nr. ETAPELE OB. ACTIVITATEA ACTIVITATEA METODE ȘI MIJLOACE DE ORGANIZARE
EVALUARE
crt. LECȚIEI OP. PROFESORULUI ELEVILOR PROCEDEE ÎNVĂȚĂMÂNT A
ACTIVITĂȚII
1. Moment Se creează Elevii se așază în Conversația Catalog Activitate Observarea
organizatoric condițiile propice bănci și pregătesc euristică Caiete frontală activității
(2 min) pentru procesul materialele necesare Fișe de lucru elevilor
instructiv- pentru desfășurarea
educativ: lecției.
asigurarea liniştii,
pregătirea
materialului
didactic. Se
notează absenţii.
2. Reactualizarea O1 Profesorul inițiază Elevii sunt atenți la Conversația Fișă cu diagrama Activitate Aprecieri
cunoștințelor O4 o discuție privind întrebările adresate, euristică Venn frontală verbale
(3 min) personalitatea oferind răspunsurile Problematizarea Observarea
femeii puternice, corespunzătoare: Diagrama Venn activității
cerându-le elevilor Personalitate elevilor
să răspundă la puternică reprezintă
următoarele un tip de
întrebări: personalitate care
Ce înțelegeți prin este dominat de
personalitate trăsături de
puternică? caracter: voință,
Ce femei puternice determinare,
cunoașteți? autocontrol,
Ce personaje moralitate,
feminine comportament etic.
considerați a fi Exemple de femei
puternice? De ce? puternice:Smaranda
Elevii vor Brăescu, Regina
completa Maria, Malala
45
 diagrama Venn Yousafzai, Maria
(Anexa1) cu Virginia Andreescu
detaliile - Haret.
semnificative Personaje feminine
privind cele două puternice ar putea fi
personaje: Mara Mara Bârzovanu,
Bârzovanu și Persida Hubăr
Vitoria Lipan. (Bârzovanu) și
Vitoria Lipan,
deoarece își
urmează
convingerile și nu
renunță, indiferent
de obstacolele pe
care le întâlnesc.
3. Captarea Profesorul Elevii sunt atenți la Conversația Prezentare Activitate Aprecieri
atenției prezintă un citatele prezentate și euristică powerpoint frontală verbale
(5 min) document le asociază cu Fișă cu citate Observarea
powerpoint personajele activității
(Anexa2) care feminine principale elevilor
conține citate ale celor două
extrase din romane.
romanele Mara de
Ioan Slavici și
Baltagul de
Vitoria Lipan.
Elevii vor asocia
citatele cu
personajele
principale.

46
4. Anunțarea O1 Profesorul notează Elevii notează titlul Conversația Tabla Activitate Observarea
subiectului O2 titlul noii lecții pe lecției în caiete. Caietele elevilor frontală activității
lecției și a O3 tablă și enumeră elevilor
obiectivelor O4 obiectivele
(2 min) operaționale.
5. Dirijarea O2 Pornind de la Elevii vor completa, Blazonul Blazonul Activitate în Aprecieri
învățării O3 detaliile în perechi, blazonul Conversația autocolant perechi verbale
(30 min) O4 menționate Vitoriei Lipan. Caietele elevilor Observarea
anterior, se va activității
completa blazonul elevilor
Vitoriei Lipan
(Anexa3).
Elevii completează
Având ca suport o analiza SWOT a Analiza SWOT Fișă cu citate Activitate pe Aprecieri
O1 fișă de citate Vitoriei Lipan, Metoda Analiza SWOT grupe verbale
O2 (Anexa4), elevii respectând cerințele Cadranelor Observarea
vor completa grupei în care sunt Conversația activității
analiza SWOT incluși. elevilor
(Anexa5) a
Vitoriei Lipan, în Elevii vor completa
grupe. graficul evoluției
personajului
feminin, pe baza Graficul Activitate pe Aprecieri
O1 evenimentelor autocolant grupe verbale
O3 Pe baza analizei marcante la care Graficul Caietele elevilor Observarea
SWOT, se va participă. evoluției Fișă cu citate activității
realiza graficul personajului elevilor
evoluției Conversația
personajului Problematizarea
(Anexa6) feminin,
asociind
evenimentele

47
 marcante cu
trăsăturile
personajului.

6. Asigurarea O1 Pentru a asigura Elevii rezolvă Conversația Diamantul Activitate Aprecieri

conexiunii O2 conexiunea individual sarcinile Diamantul autocolant individuală verbale
inverse O3 inversă, profesorul de pe fișă, Caietele elevilor Activitate Observarea
(5 min) distribuie elevilor completând frontală activității
o fișă cu metoda Diamantul cu elevilor
Diamantul trăsăturile
(Anexa7). persoanjului. Se
aleg aleatoriu câțiva
elevi pentru a
prezenta Diamantul
Vitoriei Lipan.
7. Tema pentru O1 Profesorul Elevii notează tema Conversația Caietele elevilor Activitate Observarea
acasă O2 dictează tema în caiete și frontală activității
(3 min) O3 pentru acasă: Scrie adresează întrebări elevilor
un text pentru a clarifica
argumentativ în neclaritățile.
care să îți exprimi
opinia privind
următoarea
afirmație: Vitoria
Lipan este o
personalitate/
femeie puternică.

48
Anexa1 – Diagrama Venn Mara Bârzovanu – Vitoria Lipan

Mara Bârzovanu Vitoria Lipan

49
Anexa2 – Prezentare Powerpoint – citate Mara de Ioan Slavici și Baltagul de Mihail Sadoveanu

Citat din roman Personajul căruia îi

aparține citatul
„Lasă, dragul mamei, grăi dânsa în cele din urmă, îndârjită, căci
am eu să te dau la o altă școală mai bună! ”

„Oi găsi eu un român așezat, cu casă nouă în sat și cu oi în munte,

să i te dau și să scap de tine.”

„Te pomenești că nebunul acela, zise ea, o să ne stea până la miezul

nopții în vârful dealului.”

„Sfinția ta ne ești aici, în pustia asta de munte, și primar și

subprefect.”

„Ai mai zis tu că nu mai poți, și tot ai putut, răspunse ea. Să nu-i
deie Dumnezeu omului cât poate suferi, când vrea. Trebuie să
poți!”
„Eu am în tine toată nădejdea. Unde pui tu mâna, pune și
Dumnezeu mila.”

„Eu nu te pot silui, iar sfaturi nu sunt în stare să-ți dau. Tu știi mai
bine cum te simți și cum te mână gândul; orișice ți-aș zice eu, tu
tot nu faci decât ceea ce tu însăți ești pornită a face.”
„Nu e în lumea aceasta nimic mai trist decât viața văduvei, care
poartă ea singură greul vieții și tot ea singură plânge când are vreo
bucurie.”
„Grăiesc și eu ca și cum aș fi singură. Îmi închipuiesc că știu și
alții. Căci și ziua și noaptea eu nu mă gândesc la alta.”

„Vezi de țesală caii, după moda nouă care am aflat-o aici, și-i
întărește cu orz, căci drumurile încă nu ni s-au sfârșit.”

50
Anexa3 – Blazonul Vitoriei Lipan

Completează blazonul cu informațiile cerute, pe baza detaliilor prezentate în roman.

Statutul social al personajului Statutul moral și psihologic

Trăsătura dominantă Viziunea asupra vieții/ valori

51
Anexa5 – Fișă cu citate

„Și de poveste și de asemenea vorbe iuți, Vitoria, nevasta lui Nechifor Lipan, își aducea aminte stând
singură pe prispă, în lumina de toamnă și torcând. Ochii ei căprii, în care parcă se răsfrângea lumina
castanie a părului, erau duși departe. Fusul se învârtea harnic, dar singur. […] Acei ochi aprigi căutau zări
necunoscute. Nechifor Lipan plecase de-acasă după niște oi, la Dorna, ș-acu Sfântu-Andrei era aproape și
el încă nu se întorsese. În singurătatea ei, femeia cerca să pătrundă până la el. Nu putea să-i vadă chipul;
dar îi auzise glasul. Întocmai așa spunea el povestea; femeia îi adăogase numai puține cuvinte despre
câmpuri, holde și ape line. Aceste vorbe erau ale ei, izvorâte dintr-o dorință, și, repetându-le în gând,
ochii i se aburiră ca de lacrimi. Viața muntenilor e grea; mai ales viața femeilor. Uneori stau văduve
înainte de vreme, ca dânsa.”

„Cei mai vrednici întemeiază stâni în munte. Acolo stau cu Dumnezeu și cu singurătățile, până ce se
împuținează ziua. Asupra iernii coboară la locuri largi și-și pun turmele la iernat în bălți. Acolo-i mai
ușoară viața, ș-acolo ar fi dorit ea să trăiască, numai nu se poate din pricină că vara-i prea cald ș-afară de
asta, munteanul are rădăcini la locul lui, ca și bradul.”

„Apoi ştiu eu; acuma vă strâmbaţi una la alta şi nu vă mai place catrinţa şi cămaşa; şi vă ung la inimă
lăutarii când cântă câte un cântec, valţ nemţesc, îţi arăt eu ţie coc, valţ şi bluză ardă-te para focului să te
ardă. Nici eu, nici bunică-ta, nici bunică-mea n-am ştiut de acestea – şi-n legea noastră trebuie să trăiești
şi tu.
Şi să te mai prind că dai gunoiul afară în faţa soarelui, cum ai făcut azi, că-ţi pun la gât două pietre de
câte cinci oca… Nu mai ştii cei curat, ce-i sfânt și ce-i bun de când îţi umblă gărgăuni prin cap și te
cheamă domnişoară?”

„..…fără să primească vreo veste de unde aştepta, în noaptea asta, către zori, a avut cel dintâi semn, în
vis, care a împuns-o în inimă şi a tulburat-o şi mai mult. Se făcea că vede pe Nechifor Lipan călare, cu
spatele întors către ea, trecând spre asfinţit o revărsare de ape …privi cu uimire cocoșul cel mare
porumbac, cum vine fără nici o frică şi se așează în prag…dar cocoşul se întoarse cu secera cozii spre focul
din horn și cu piscul spre poartă.”

„Timpul stătu, îl însemna totuşi cu vinerile negre, în care se purta de colo-colo, fără hrană, fără apă, fără
cuvânt, cu broboada cernită peste gură. Sărbătorile şi petrecerile solstiţiului de iarnă i-au fost pentru
prima dată străine.”

„Nu mai simți nevoie să se hodinească. Se încălță cu opinci și-și așeză în desagi straie de schimb și
ciuboțele. Tarnițile cu poclăzile, pentru căluții cei pagi, erau gata, cu trăistile cu merinde aninate de
ciochine. Sumanele și cojoacele erau înșirate alături. Îndată ce trec cei din urmă nouri de omăt și vin
zilele calde, pot lepăda cojoacele la un han pe cale și pot rămânea mai sprinteni. […] Nu stăm; umblăm,
până găsim ce căutăm. Altă rânduială n-avem. Nu uita s-asculți baltagul; ca să ai mai multă nădejde într-
însul. […] Au trecut pe la părintele Dănilă […] Când izbucni soarele în răsărit cătră Bistrița, întâi
munteanca și pe urmă flăcăul își făcură de trei ori semnul sfintei cruci, închinând fruntea spre lumină.”

„Cu adevărat, urma se găsea din semn în semn, adică din crâșmă în crâșmă. Uneori părea că se stânge;
dar pe urmă apărea mai încolo. Unde erau crâșmari zăluzi, nu se mai putea afla nimic din ce se
întâmplase cu paisprezece săptămâni în urmă – ca și cum un gest, o privire, un cuvânt s-ar putea

52
înmormânta pe totdeauna. Aceștia nu-și mai aduceau aminte, cum nu-și aduce aminte piatra pe lângă
care treci și pe care ai atins-o. Dar iată că mai departe căciula brumărie se arăta iar. Stăruia, vie, în
amintirea altui om. Dincolo, imaginea brumărie era nedeslușită, dar apărea omul cel cu buza de sus
despicată, vorbind puțin, râzând mult și bând vârtos. Cel de-al treilea se purta ca o umbră. Trecea și el –
dar fără să i se deschidă obrazul și făptura.”

53
Anexa5 – Analiza SWOT

Completează analiza SWOT cu informațiile cerute, pe baza citatelor de pe fișă.

Puncte tari/forte Puncte slabe

- Inteligentă; - Mediul: satul de munte;
- Abilă; - Izolarea;
- Curajoasă; - Viața dificilă a oamenilor de munte;
- Frumoasă; - Superstițiile
- Credincioasă;
- Fidelă soțului;
- Tradiționalistă;
- Perseverentă.

Oportunități
- Situația materială;
- Sprijinul lui Gheorghiță;
- Procesul de maturizare
Gheorghiță;
Amenințări
- Indiferența autorităților;
- Situația periculoasă: căutarea asasinilor
al lui și parcurgerea drumului lui Nechifor;
- Lipsa anticipării pericolelor;
- Posibilitatea urmării unui traseu greșit

54
Anexa6 – Graficul evoluției personajului Vitoria Lipan (stări pozitive – stări negative)

Graficul evoluției Vitoriei Lipan

5

0
Plecarea lui Lipsa veștilor Discuția cu Discuția cu Postul Botezul Nunta Găsirea Descoperirea Respectarea Demascarea
Nechifor de la Nechifor preotul Dănilă baba Maranda purificării câinelui Lupu osemintelor lui tradiției asasinilor
-1 Nechifor

-2

-3

-4

-5

Graficul evoluției Vitoriei Lipan

53
Anexa7 – Diamantul

54
Bibliografie

1) Anca, Monica-Iuliana, Managementul clasei de elevi: curriculum de suport pentru liceele pedagogice, Cluj-Napoca, Editura
Casa Cărții de Știință, 2017;
2) Boja, Alina, Managementul clasei de elevi: suport de curs, Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2012;
3) Fayol, Henri, Administration industrielle et générale; prévoyance, organisation, commandement, coordination, contrôle, Paris,
H. Dunod et E. Pinat;
4) Iosifescu, Șerban, Adriana Prodan, Ovidiu Gavrilovici, Management educațional, Vol. 2, Iași, Editura CDRMO, 2004;
5) Iucu, Romiță, Managementul clasei de elevi, Iași, Editura Polirom, 2006;
6) Jinga, I., Managementul învățământului, București, Editura ASE, 2003;
7) Joița, Elena, Managementul educațional, Iași, Editura Polirom, 2000;
8) Mintzberg, Henry, The Nature of Managerial Work, Englewood Cliffs, N.J. Prentice Hall, 1980;
9) Orțan, Florica, Management educațional, Oradea, Editura Universității din Oradea, 2003;
10) Stoica, Mihaela, Managementul clasei de elevi, Cluj-Napoca, Editura Risoprint, 2014;
11) Whitney, W.S. , Dicționarul Central și Lexical Enciclopedic al Limbii Engleze, Londra, 1899.

55