Efectele Terapeutice Ale Bailor 1

Efectele terapeutice ale bailor
Baile reci si cele racoroase au un efect excitant asupra sistemului nervos si

stimuleaza eliminarea excesului de temperatura din organism.
Asemenea proceduri sint recomandate persoanelor sanatoase si
antrenate, cu un organism rezistent si bine calit. Baile cu
temperaturi intermediare, cu apa obisnuita (dulce), se recomanda
pentru efectul lor reconfortant, iar baile calde au un efect calmant
si sint recomandate in insomnii. In raceala este recomandata baia fierbinte, dar
numai daca bolnavul nu are febra. Aceasta baie provoaca sudatie, o incalzire
generala a organismului si stimuleaza procesele metabolice, cu eliminarea
intensa a toxinelor si relaxarea muschilor.
Pentru a obtine efect maxim, in apa din baie se adauga treptat apa fierbinte,
crescind temperatura peste 4 grade !elsius. "urata unei asemenea bai este
de numai #$% minute. In timpul acestor proceduri se recomanda sa se aseze
pe capul pacientului un prosop inmuiat in apa rece, iar dupa baie pacientul se
sterge bine pe tot corpul, se imbraca in haine uscate si calduroase si se culca
sub plapuma.
Bai cu adaos de ulei de pin (sau alte conifere)
Astfel de bai pot fi facute si acasa, adaugind in cada cu apa la &'$&( grade
!elsius o cantitate de &$# g ulei de pin (brad etc.). "urata obisnuita a acestei
bai este de %#$) minute pentru adulti si #$% minute pentru copii. In orice caz,
durata acestora nu trebuie sa depaseasca )$& minute. In timpul baii se
verifica periodic pulsul si starea generala a pacientului. Apa nu trebuie sa treaca
de zona inimii (pieptul, umerii si gitul raminind deasupra nivelului acesteia).
Asemenea bai se pot pregati si folosind extract (uscat sau lichid) de conifere.
Bai cu diverse saruri
Aceste bai sint folosite in tratarea afectiunilor aparatului locomotor, ale
sistemului nervos, ale aparatului cardio$vascular sau ale pielii. *le sint foarte
simplu si usor de pregatit. In cada cu apa mai calda sau mai rece se dizolva
)#$# g sare marina sau sare de bucatarie (se pot folosi si alte tipuri de
saruri), cernuta in prealabil sau asezata intr$un saculet de pinza. Baile se fac o
data la doua zile, o cura fiind de %)$%# bai.
Alte tipuri de bai curative
Exista numeroase feluri de a pregati baile pentru tratarea diverselor
afectiuni. Astfel, se fac bai cu plante medicinale, folosind salvie,
musetel, tei, rozmarin, pelin, hamei, nuc, menta, muguri si frunze de
plop, scoarta de stejar, soc, tarite sau mustar (faina sau boabe).
Fiecare dintre aceste bai are o serie de recomandari si mare parte
dintre ele se pot face si acasa (desigur, dupa conArbori pentru
sanatate
+tim ca ne putem trata cu a,utorul arborilor vii, dar si cu fragmente din lemnul
acestora. Acest tratament este util in diverse boli, dar pina in prezent nu s$a
stiut ca fiecare arbore are un bioritm al sau $ cu ore de repaus si ore de maxima
activitate biologica. Aceste perioade de maximum sint cele in care arborii ne
aduc un folos maxim din punctul de vedere al efectelor terapeutice. -nii arbori
ne atrag, altii sint neplacuti, resping si sperie, produc emotii negative. .iecare
dintre noi isi poate gasi copacul care i se potriveste, a carui energie o va resimti
si care il va a,uta. *ste necesar sa mentionam, de asemenea, ca arborii au unii
energie pozitiva, altii energie negativa. +pre exemplu, energia pozitiva este
proprie mesteacanului, ste,arului, pinului, catanului, artarului, teiului, frasinului,
salciei. Acesti arbori ne alimenteaza cu energia lor vitala, dind sanatate
organismului uman.
Arborii cu energie negativa sint plopul, plopul tremurator, bradul, platanul,
malinul, arinul. Acesti arbori absorb energia din corpul omului si, o data cu ea,
extrag si durerea, eliminind din organism energia daunatoare.
erioadele de activitate a arborilor
!esteacanul.
Intre orele ). si &. (ora Bucurestiului), mesteacanul se afla in perioada de
pauza. Perioada activa este cuprinsa intre orele 4. si (. (valoare maxima $
in restul timpului nu se obtine efectul maxim). *nergia mesteacanului este
moale, cu efect linistitor. Persoana apasata de stres se lipeste de scoarta
mesteacanului, varsa lacrimile cuvenite, iar dupa ce a fost eliminat stresul,
linistea sufleteasca revine.
"tejarul
/a toate ca intertitlul numele copacului0
*ste in repaus intre orele %4. si %'.. Perioada cea mai activa este intre
orele )%. si &. dimineata. *nergia ste,arului este puternica, atotstapinitoare.
"e ste,ar nu te poti apropia oricum. !ei ce sint iritati, plini de nervi, ar face mai
bine sa nu se apropie de un ste,ar. In prima etapa este nevoie de energia unui
plop tremurator sau a unui arin, pentru a scapa de starea de nervi si, abia dupa
aceea, ne putem apropia si de ste,ar, pentru a beneficia de aportul energiei
sale.
inul
/a fel ca toate coniferele, pinul este in permanenta activ (fara pauze). *nergia
pinului este puternica. *l este capabil sa preia orice depresie, preia si
anihileaza socul psihico$emotional de la persoana afectata.
Artarul
Perioada de repaus a acestui arbore este intre orele &. si 4., iar cea de
activitate intre orele '. si 1.. *nergia artarului este moale, relaxanta si
aduce intr$o stare de armonie invelisul energetic (aura) al omului. "e
asemenea, deochiul este cel mai bine alungat sub coroana unui artar.
Frasinul
Are o energie pura, subtila. Aceasta purifica foarte bine cimpul energetic uman
si redreseaza si psihicul. In apropierea unui frasin este recomandabil sa
meditam, aici realizindu$se o concentrare puternica a atentiei. .rasinul
inregistreaza un maxim al activitatii intre orele %. si %).. Acest arbore se
recunoaste usor dupa semintele ca niste elice.
#astanul (salbatic)
*ste activ intre orele %). si %4., perioada de pauza fiind intre '. si 2..
*nergia castanului elibereaza, genereaza fantezie, dar exagerarea contactului
cu acest arbore poate duce la halucinatii.
$eiul
Acest arbore se afla in repaus intre #. si '., fiind activ intre orele %. si
#.. *nergia teiului este de factura moale, blinda. +enzatia pe care o da
energia teiului este de caldura si pace. In !hina teiul este numit (si nu degeaba)
copacul uitarii.
"alcia
3epausul salciei este intre %. si )., iar activitatea intre %2. si )..
*nergia salciei este moale, calmanta, relaxanta, capabila sa refaca organismul
ce revine in contact cu energia ei. In prea,ma salciei trece senzatiile de furie si
oboseala. +alcia este capabila sa ne scape de durerile de cap si sa readuca
armonia in intregul organism.
lopul
Pauza este intre orele &. si 4., iar activitatea intre %4. si %2.. *nergia
este uniforma, moderata, mobilizeaza fortele din noi in directia dorita,
realizeaza corectia psihicului. "aca imbratisam plopul pentru citeva minute,
scapam de oboseala. "ar nu este bine sa exageram, caci se produce un retur
al energiei, ceea ce da senzatia de ameteala.
lopul tremurator
Acest arbore se odihneste intre %. si ). noaptea si este activ intre orele
%&. si %'.. !reste in zone umede. Plopul tremurator aspira energia ca un
vampir, de aceea nu se recomanda stationarea in apropierea acestui arbore
mai mult de % minute. In general, oamenii se resimt intr$o padure de plopi
tremuratori, caci aici domneste disconfortul. 4otusi, raminerea un scurt interval
de timp linga un asemenea copac este benefica, deoarece el va pompa din
organismul nostru tot stresul si surplusul de energie daunatoare. In doar %
minute, cu o crenguta de plop tremurator putem scapa de durerea de masele,
doar lipind ramurica de obraz. "e fapt, plopul tremurator alina orice durere, in
afara de durerile de cap si crizele cardiace.
Arinul
!reste, de asemenea, in zonele umede. 3amine in repaus intre orele .& si
&.. In rest este in permanenta activ. *nergia arinului este negativa, deci nu
trebuie sa ne spri,inim de acest copac. "ar, daca folosim o bucatica de lemn de
arin, pe care o aplicam in zona ficatului, scapam de criza biliara. 4otodata,
arinul ne a,uta sa ne eliberam de durerile sufletesti, cauzate de suparari, iar in
reumatism este bine sa se frictioneze locul dureros cu frunze de arin.
%e retinut
Pentru a ne reface din punct de vedere energetic si emotional, trebuie sa
alegem totdeauna copacii cei mai sanatosi, cu scoarta fara umflaturi sau
cicatrice, pentru a avea certitudinea energiei lor de calitate (si a unei zone
bioenergetic corespunzatoare).
#ine sint medicii din paduri
/emnul este, fara indoiala, materia nobila pe care omul o foloseste cel mai mult.
Il gasim peste tot in viata noastra cotidiana. Pe toata suprafata globului au
trecut secole fara sa$i marcheze existenta. .iecare esenta de copac ofera
caracteristici bine precizate care ii conditioneaza existenta. /emnul este usor,
rezistent, omogen, elastic. "in el se fac mobile, scheleti, hirtie, opere de arta.
"ar copacul nu ne ofera doar lemnul sau. .ructele sale, frunzele sale, scoarta
sau seva sint de asemenea foarte utilizate si contin in special calitati
terapeutice apreciate din cele mai vechi timpuri
inul
5ugurii expectoranti sint utilizati la fabricarea medicamentelor pentru caile
respiratorii de mai multe mii de ani. Pe timpul faraonilor, medicii egipteni
foloseau de,a pinul pentru dezinfectarea bronhiilor. *xtractele din rasini sint de
altfel eficace contra reumatismului, gutei si a bolilor de piele. 6idroterapia se
poate lauda cu meritele conurilor verzi si a acelor care se gasesc ca extracte in
numeroase saruri de baie.
&lmul
"ioscoride si Pliniu ii recomandau in vederea folosirii contra afectiunilor pielii.
.runzele sale au ca efect o remarcabila putere cicatrizanta si antiinflamatoare.
A doua scoarta recoltata primavara de pe ramurile tinere are calitati astringente
si se foloseste la fabricarea medicamentelor contra hidropiziei. *ste
recomandata de asemenea pentru tratarea dermatrozelor si reumatismul. "in
pacate, cea mai mare parte a ulmilor a fost decimata.
!esteacanul
+eva mesteacanului are cea mai mare calitate terapeutica. In +uedia se
produce din aceasta zahar si vin. In 3usia se prepara bere si un fel de pasta
pentru a o amesteca cu caviarul. In anumite provincii franceze se prepara vin
spumos asemanator cu sampania. +coarta sa este febrifuga, diuretica si
stimuleaza digestia. Infuziile din frunze de mesteacan sint eficace contra gutei,
reumatismului si calculilor renali iar mugurii activeaza secretia biliara.
Frasinul
.oarte mult timp i s$a atribuit acestui copac robust puteri magice, caci
proprietatile sale terapeutice sint numeroase. 7 infuzie de frasin administata
persoanelor care sufera de reumatism articular devine un adevarat elixir pentru
o viata mai lunga. A,uta in lupta contra gutei si dureroaselor colici renale.
+emintele sint renumite pentru calitatea diuretica, iar scoarta ramurilor este
febrifuga.
#astanul
In Ardeche, in !orse sau in /imousin, castanul este mai cunoscut sub numele
de arborele de piine. "e$a lungul secolelor, taranii utilizau faina de castan
pentru a$si face piine. Bogate in substante, frunzele sale dezvolta o actiune
sedativa asupra organelor respiratorii si pot vindeca bronsitele si reumatismul.
.olosita tot ca infuzie, scoarta sa are proprietatea de a scadea temperatura.
!astanul prezinta de altfel proprietati bacteriostatice.
"tejarul
3egele padurilor este un arbore sacru inca din Antichitate, datorita longevitatii
sale exceptionale. .runzele, ghindele, scorta sint foarte bogate in substante
active si au proprietati astringente si tonice. +e foloseste contra diareei,
dizenteriei, hemoragiilor. Pudra de scoarta opreste hemoragiile nazale. In timpul
primului razboi mondial germanii faceau cafea din ghinde pentru a digera mai
bine... fara a fi agitati0
!alinul
7riginar din 7rientul 5i,lociu, malinul este recunoscut pentru frunzele sale
rosiatice. "ar nici fructele sale nu sint lipsite de calitate. 8u exista un mai bun
diuretic ca fructele malinului. Infuzia este recomandata contra inflamatiilor cailor
urinare, gutei si artritei. !u un gust delicios, fructele de malin, asemanatoare
cireselor, dar mai micute, au avanta,ul de a fi foarte bogate in vitamina A. Pulpa
lor se poate aplica pe fata pentru a regenera epidermele obosite.
$eiul
!ine nu cunoste ceaiul rosiatic si amarui al teiului9 8u exista, in zilele noastre
un mai bun depurativ. Il gasim de altfel concentrat in mai multe medicamente.
*fectele sale hipotensive si antispasmatice realizeaza un excelent remediu
contra stresului si oboselii. Bebelusilor prea nelinistiti li se fac chiar bai cu tei
datorita acestor proprietati. Pe timpul iernii, florile sale sint utile in cazul gripelor
durerilor sciatice.
"alcia
8u a trebuit sa asteptam aparitia stiintei moderne sau a analizei chimice pentru
a descoperi proprietatile salciei. +alicina continuta de frunzele si scorta sa este
precursorul structurii aspirinei de astazi. Inca din Antichitate se cunosteau
calitatile sale de a reduce febra si durerea. 4aranii faceau ceai contra migrenei
folosit ca antiinflamator cu uz extern. 5ugurii sai au efect sedativ si reduc
excitatia genitala in caz de insomnie.
Fagul
Preferind umbra si umiditatea, fagul desavirseste o padure remarcabila. "in
punct de vedere al lemnului, el reprezinta fericirea timplarilor. /egenda spune
ca era lemnul favorit al vra,itoarelor... pentru mersul lor pe matura. +corta sa
neteda si argintie are proprietati astringente si antiseptice. .oarte eficace pentru
dezinfectarea plaminilor, ea se foloseste in diferite siropuri
sultarea medicului specialist).
'. #EA( %E #(&B)$(#A #&#&*&(
$ se prepar: ca mai sus. *ste recomandat ;mpotriva insomniei, ;n tulbur:rile
nervoase, are efecte linistitoare asupra inimii si a nervilor, are efect depurativ,
elimin: substantele toxice, calmeaz: migrena, cefaleea, elimin: calculii vezicii
urinare. +e beau )$& cesti pe zi.
+. #EA( %E #)A%A #A*&*&(
$ % lingurit: cu v<rf de plant: la % litru de ap: clocotit:, se op:reste, se las: s:
stea putin s: se infuzeze, se strecoar: si se beau c<te )$& cesti pe zi, c:ldut, cu
;nghitituri mici. *ste recomandat ;n dureri reumatismale, artrite si nevralgii,
hemoragii si v:rs:turi cu s<nge, ;n cazul r:celilor vezicale, a durerilor spastice,
a,ut: ;n retentiile de ap: ;n pericard, ;n pleur: sau ;n tulbur:rile renale de dup:
scarlatin: si alte boli infectioase grele cu deregl:ri ;n eliminarea apei.
+e mai foloseste ;n eruptii de piele ;nsotite cu m<nc:rimi. !oada calului
amestecat: cu sun:toare, op:rit: si consumat: %$) cesti pe zi, ;n timp ce seara
se consum: hran: solid:, a,ut: ;n incontinenta urinar:. +e recomand: gargara
de coada calului ;n amigdalite, inflamatii ale mucoasei bucale, stomatite
ulceroase, s<nger:ri ale gingiilor, gingivite, fistule si polipi ;n cerul gurii si g<t, ;n
tumori maligne, acestea din urm: put<nd fi stopate.
,. #EA( %E #-E$(")A-.
$ se face o infuzie din % lingurit: cu v<rf de plant: la % l ap: clocotit:. +e beau
)$& cesti pe zi si este indicat ;n febra pricinuit: de r:ni purulente, leziuni,
abcese negli,ate, ;n urma extractiilor dentare, ;ndep:rteaz: sl:biciunile
musculare (adinomiile, miopatiile) si articulare, a,ut: ;n anemii, ;n leziunile
postnatale, ;n relaxarea organelor pelviene la femeile care au avut nasteri grele
sau predispozitia spre avort (pentru fixarea sarcinii) si fortifierea fibrelor uterine
;n toate bolile de femei.
=n asociere cu traista ciobanului se foloseste ;n histeroptoz: (prolaps uterin) si
hernii inghinale. =n aceste cazuri se beau 4 cesti pe zi. =n obezitate se beau )$&
c:ni de ceai.
#)!-E"E #& B-&"$&-E
$ frunzele proaspete se spal:, se zdrobesc, se aplic: sub form: de cataplasm:,
de mai multe ori pe zi p<n: dispare cauza. *ste recomandat: ;n entorse, luxatii,
picioare r:nite de prea mult umblat, arsuri, leziuni ulceroase, pl:gi ustur:toare.
#)!-E"E #& #-E$(")A-.
$ se spal: o cantitate corespunz:toare de plante proaspete, se zdrobesc pe un
fund de lemn cu un sucitor de t:ietei, se aplic: sub form: de compres: pentru
vindecarea r:nilor, ;ntep:turilor, t:ieturilor.
#)!-E"E #& !&"E$E*
$ se toarn: % l lapte clocotit deasupra a ) linguri de musetel, se las: s: stea )$&
minute, se strecoar: si se aplic: sub form: de comprese calde. *ste
recomandat: compresa cald: ;n durerile de ochi, con,unctivite, alte inflamatii
ale ochilor, ;n eruptii cutanate care provoac: m<nc:rimi sau supuratii, iar sub
form: de gargar: ;n durerile de dinti, precum si la sp:larea r:nilor.
#)!-E"E #& A$*A/(0. 10/&"$.
$ frunzele proaspete se spal:, se zdrobesc p<n: se formeaz: o past: (terci),
care se aplic: pe zona interesat:. *ste recomandat ;n r:ni, cr:p:turi la
picioare, t:ieturi, ;ntep:turi de insecte, musc:turi de c<ine turbat, animale
veninoase. .runzele frecate ;n m<ini cu sare si aplicate la g<t, vindec: gusa, iar
la picioare vindec: b:sicile sau ros:turile de la ;nc:lt:minte. *ste recomandat:
compresa si ;n cazul bolilor canceroase ale glandelor.
Principalele proprietati ale legumelor si fructelor
fructele si zarzavaturile au certe valori nutritive si calorice. Este bine de stiut, in
acest sens, ca sub raport caloric, de exemplu, 100 de grame de struguri de buna
calitate echivaleaza cu o cantitate similara de carne slaba de vaca sau de peste.
In acelasi timp, merita a sti ca banalul cartof se constituie in materia prima a celei
de-a doua piini a spetei umane;
tot legumele si fructele se constituie intr-o importanta sursa de energie pentru
organism, si asta gratie in primul rind glucidelor pe care le contin, in special
glucozei, levulozei si fructozei, pe departe cel mai asimilabil pentru organism dintre toate zaharurile
existente in cadrul naturii verzi;
in aceeasi masura, fructele si zarzavaturile sint mari depozitare de vitamine, si inca de o mare varietate;
tot fructele si zarzavaturile sint mari depozitare de oligoelemente, deci de saruri minerale, alte elemente
nutritive indispensabile vietii, asemenea vitaminelor;
fructele si legumele reprezinta, de asemenea, cele mai mari depozitare dintre elementele nutritive pe
care ni le pune la dispozitie natura verde, in ceea ce priveste continutul in fibre alimentare, deci in
celuloza. r, sa nu uitam ca aceste fibre alcatuiesc cel de-al saptelea stilp de rezistenta al alimentatiei
umane, ceilalti stilpi fiind reprezentati de glucide, proteine, lipide, apa, vitamine si de sarurile minerale.
!rin marea lor bogatie in fibre alimentare, deci in celuloza, fructele si zarzavaturile sint stimulente de prim
ordin ale tranzitului intestinal, tranzit cu implicatii dintre cele mai deosebite in ceea ce priveste echilibrul
somatic, deci corporal, ca si in ceea ce priveste echilibrul psihic si starile de spirit. "ai e nevoie oare sa
precizam, in acest sens, in ce masura constipatia generata de lipsa de celuloza din continutul intestinal
asterne patul diverselor suferinte si al diverselor stari de spirit negative#
$elina si cicoarea sint aperitive, adica sporesc apetitul; ca ridichile si salata sint depurative, adica
contribuie la curatirea interna a organismului; ca sparanghelul, prazul, pepenii si fructele in
general sint diuretice, adica favorizeaza eliminarea urinii; ca usturoiul si ceapa sint, la rindul
lor, printre altele si vermifuge, adica contribuie la eliminarea parazitilor intestinali; ca varza
rosie este expectoranta, in vreme ce cea alba, gratie vitaminei % pe care o contine in
cantitati semnificative, este cicatrizanta pentru ulcerele tubului digestiv; ca anghinarea este
colagoga, adica favorizeaza eliminarea bilei, contribuind pe aceasta cale la optimizarea
digestiei intestinale;
&ructele, si dintre acestea in special merele, consumate fie coapte fie rase, fie sub forma de zeama, s-au
dovedit de o mare utilitate in tratamentul colitelor si enterocolitelor, mai ales cind acestea tin de virsta
copilariei, si asta gratie sarurilor de pectina pe care aceste fructe le contin, si in special acestui constituent
deosebit al acestor saruri, reprezentat de pectatul de nichel;
&ructelor si zarzavaturilor le mai sint proprii certe proprietati uricolitice, respectiv de dezintegrare in
organism a acidului uric, de unde indicatiile acestor elemente, tinind de natura verde, in tratamentul
artritelor ca si al litiazelor renale.
Despre sucurile din fructe
'um insa atit fructele si zarzavaturile sint suportate mai cu dificultate de catre unii, din cauza unor
particularitati reactive ale tubului digestiv, sau din cauza unor suferinte ale acestuia, se impune ca, in
aceste situatii, sa beneficiem de proprietatile lor complexe, pe linie nutritiva si sanogenetica, consumindu-
le sub forma de sucuri. Sucurile de fructe, caci in special acestea se bucura de o larga
utilizare, se obtin prin stoarcerea fructelor sanatoase, a(unse la maturatie, stoarcere care se
poate realiza fie pe calea mi(loacelor celor mai simple, fie pe calea mi(loacelor cele mai
sofisticate, constind in mixere etc. Este ideal, ca sucurile de fructe sa fie consumate in
stare proaspata, respectiv imediat sau numai la scurt timp dupa prepararea lor. 'ind, din
diverse motive, aceste sucuri nu sint consumate imediat dupa prepararea lor sau la scurt
interval dupa aceasta este de presupus, ca ele vor fi afectate de fermentatia alcoolica sau vor fi
deteriorate pe calea diversilor agenti poluanti, a diverselor ciuperci si levuri, care vor contribui la
degradarea lor calitativa. )e unde se impune asigurarea stabilitatii lor.
In ce afectiuni se folosesc mai ales
)ar, indicatia absolut ma(ora pe aceasta linie vizeaza in special pe cei care, suferind de gastrite, ulcere
gastro-duodenale si enterocolite, iar numarul acestora este dupa cum stim foarte numeros, tolereaza mai
cu dificultate componenta celulozica a fructelor, dupa cum stim foarte bine reprezentata in perimetrul
acestor produse naturale, sau cel putin a unora dintre ele. 'onsumul de fructe sub forma de sucuri,
vizeaza insa o paleta mult mai larga de boli, si, implicit de bolnavi, boli ca obezitatea, ateromatoza si
dislipidemia - boli ce se caracterizeaza prin cresterea grasimilor totale din singe sau numai a unor fractiuni
lipidice de genul trigliceridelor si a colesterolului; mai beneficiaza de actiunea sucurilor de fructe si cei care
sufera de diabet, anemie, insuficienta cardiaca, hipertensiune arteriala, litiaza biliara si renala cu acid uric,
alte boli hepatice si renale, ca si diverse afectiuni intestinale.
Care este compozitia lor
In compozitia fructelor si legumelor intra in primul rind apa, si anume, in proportie de *0-+0 la suta. ,ogat
reprezentate sint si glucidele si levuloza, dupa cum stim foarte folositoare pentru
organism. %rmeaza in ordine acizii organici, mai ales cel malic, tartric si citric, care sint
metabolizati si transformati in organism in carbonati alcalini. 'ontinind cantitati
importante de acizi organici, care le confera gustul caracteristic, sucurile de fructe si
legume au actiune alcalinizanta asupra tumorilor organismului si asta intrucit acizii sint metabolizati in
saruri alcaline.
)e exemplu, 1 -g de capsuni aduce in organism baze cit + g bicarbonat de sodiu; 1 -g de struguri cit . g
bicarbonat, iar 1 -g de suc de lamiie, cit / g bicarbonat.
,ine reprezentate in sucuri sint si vitaminele, mai ales cele hidrosolubile de genul vitaminei ', ,1 si ,0. In
cantitati mai reduse se gasesc si vitamine liposolubile. 1cestea aflindu-se mai ales in fructele oleaginoase
ca migdalele, nucile si maslinele. 1lte fructe ca lamiia, portocalele, mandarinele, migdalele, nucile si
caisele, au cantitati reprezentative de vitamina 1, mai ales sub forma de provitamina de genul carotenului.
Este bine de stiut, ca unele vitamine se pot distruge in cursul pasteurizarii si sterilizarii sucurilor, ca si prin
conservarea lor indleungata, de unde necesitatea consumarii in stare proaspata.
$ot bine reprezentate in sucurile de legume sint si oligoelementele minerale, care se gasesc fie sub
forma de saruri organice solubile, fie sub forma de saruri anorganice. )intre oligoelemente in cantitate mai
mare se afla potasiul, calciul si magneziul. 2odiul se gaseste in fructe si legume in general in cantitati mici.
2arurile minerale contribuie la actiunea alcalinizanta a sucurilor.
Principalele proprietati ale sucurilor de fructe si de legume
-1ctiunea nutritiva si energetica este cu atit mai mare cu cit suportul glucide este mai bine reprezentat.
1stfel 100 ml suc de ananas ne furnizeaza 3/ de calorii, 100 g portocale /+ de calorii, 100 g mere 30 de
calorii, iar 100 g struguri intre 4. si ++ calorii;
-1ctiunea alcalinizanta datorita acizilor organici care sint metabolizati in organism in saruri alcaline;
-1ctiunea hiposodata, datorita sodiului in cantitate redusa pe care acestea il contin, motiv pentru care pot
fi date din abundenta in regimurile hiposodate;
-1ctiunea diuretica, datorita continutului lor bogat in apa.
-1ctiunea astringenta, asadar constipanta, datorita bogatiei lor in substante tanante, situatie caracteristica
in special afinelor, coarnelor si gutuilor;
-1ctiunea laxativa, specifica mai ales fructelor si legumelor bogate in balast, cum sint perele, caisele,
prunele si ma(oritatea legumelor;
-1ctiunea hipocalorica, datorita cantitatii reduse de proteine, lipide si glucide, motiv pentru care au o
indicatie ma(ora in curele de slabire.
Pot inlocui alimentele concentrate si hipercalorice
-2ucurile de fructe si legume avind, dupa cum am mai precizat, valoare energetica redusa, pot inlocui
alimentele concentrate si hipercalorice, reducind astfel substantial nivelul energetic al ratiei alimentare,
fara a diminua volumul mesei. E bine a sti din acest punct de vedere, ca daca 100 g de piine ne dau in (ur
de 050-030 calorii, o aceeasi cantitate de pepeni galbeni sau rosii ne dau in (ur de 50-/0 calorii. )aca 100
g smintina ne dau in (ur de 000-500 calorii, o aceeasi cantitate de mere, pere sau prune, ne furnizeaza
abia intre 41-*0 calorii. )aca, 100 g ciocolata ne dau in (ur de 300-.00 calorii, o cantitate identica de dulce
natural, reprezentat de struguri, ne dau abia in (ur de +0-100 calorii.
-2ucurile de fructe si legume reduc ateromatoza si dislipidemiile, caracterizate dupa cum am mai precizat
prin cresterea grasimilor din singe ca si a colesterolului, ca si prin depunerea acestuia in peretii arteriali,
fapt ce favorizeaza aparitia ruginii biologice care este ateromul si care duce la strimtorarea arterelor, cu tot
ce decurge din aceasta realitate. !rin absenta practic totala a grasimilor din fructe si legume dulci ca si a
colesterolului, acestea vor atenua implicit dislipidemia si, in plus, vor antrena o parte din colesterolul a(uns
cu bila in intestin, impidicind astfel reabsorbtia sa.
-2ucurile, mai ales cele sarace in glucide, pot fi date la diabetici fiind bine tolerate.
-2ucurile de fructe si legume mai sint indicate si in anemiile obisnuite, pentru ca stimuleaza secretia
gastrica, apoi pentru ca favorizeaza absorbtia fierului si in sfirsit pentru ca stimuleaza formarea de globule
rosii.
-2ucurile scad dupa cum am mai precizat, colesterolul din singe si din bila, prevenind astfel concentrarea
si precipitarea lui in colecist, sub forma de calciu. In acelasi timp, tot sucurile de fructe si de legume
dezintegreaza acidul uric, prevenind pe aceasta cale formarea calculilor renali, pe baza de urati.
-In bolile renale, care evolueaza cu cresterea retentiei de apa, ca si in acelea cu retentie de substante
azotate in singe 6uree si acid uric7, aceleasi sucuri prin actiunea lor diuretica impiedica acest inconvenient.
-$ot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si de legume se influenteaza favorabil si evolutia insuficientei
cardiace; totodata vitaminele si zaharurile naturale continute de fructe si unele zarzavaturi tonifica
muschiul inimii, crescindu-i astfel puterea de contractie.
-2ucul de struguri poate acoperi +0-+3 la suta din necesitatile de vitamina ' ale organismului.
-2ucul de rosii este si el bogat in acid ascorbic, respectiv in vitamina ', apoi in caroten, fier si potasiu.
1cest suc stimuleaza secretiile digestive, motiv pentru care luat inainte de masa este aperitiv, ca si sucul
de telina. 2ucul de rosii reprezinta, in plus, o bautura reconfortanta, cu indicatii speciale in anemii si
convalescenta.
-2ucul de varza alba reprezinta la rindul sau un bogat rezervor de vitamina ', de derivati sulfurosi cu
marcata activitate antimicrobiana, ca si de saruri. 'ontine, de asemenea un principiu activ cu actiune
antitiroidiana, ca si un factor cicatrizant in ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale.
-2ucul de morcovi impresioneaza prin calitatile mari de caroten, motiv pentru care se bucura de mare
trecere in toate bolile tributare lipsei sau insuficientei de vitamina 1 din organism.
-2ucul de ridichi negre da rezultate excelente in colecistitele si angiocolitele cronice, mai ales insotite de
constipatie, exercitind efecte benefice asupra peristatismului intestinal, ca si asupra musculaturii netede a
canaliculelor biliare, usurind in felul acesta secretarea bilei.
In cartea >Tratarea bolilor cu ajutorul legumelor, fructelor si
cerealelor> veti gasi descrierile, continutul in substante minerale,
proprietatile, indicatiile terapeutice si modul de folosire pentru toate
fructele, legumele, cerealele si plantele medicinale, aranjate in ordine
alfabetica.
In aceasta carte sunt prezentate?
,2 de fructe (incepand cu afina, aluna, ananasul, anghinarea si terminand
cu smochina, strugurii si zmeura)
+' de legume (arahida, arpagicul, bostanul ... telina, usturoiul, varza)
'+ cereale (floarea soarelui, graul, hrisca ... orzul, ovazul, secara)
34 de plante medicinale (anasonul, asmatuiul, albastrelele, arnica ...
urzica, vascul, valeriana, volbura)
"e asemenea, in cartea mentionata veti mai gasi?
,5 de ceaiuri medicinale de larga circulatie (antiastmatic, antibronsitic,
anticolitic ... sedativ, sudorific, tonic)
zeci de retete de bauturi (sucuri, siropuri, infuzii, decocturi) avand
proprietati terapeutice deosebite in tratarea unor afectiuni diverse
(cardiovasculare, respiratorii, digestive, urinare etc.)
'23 de termeni de specialitate definiti pe intelesul tuturor (abces, acnee,
acuitate, acut, analgezic .... varice, venotonic, vasodilatator)
,+ de plante medicinale folosite in industria farmaceutica
(aloe, angelica, brandusa, ciumafaie .... spanzul, toporasii,
vinarita)
index alfabetic al afectiunilor, descrierea plantelor medicinale utilizate in
fiecare caz si actiunea lor (abcese, acnee, aftoza bucala, amigdalite ...
ulcer, urticarie, varice, viermi intestinali)
Aceasta carte se adreseaza atat celor interesati sa$si conserve sanatatea, cat
si bolnavilor dispusi sa faca totul pentru a o redobandi. Prin continutul si modul
cum a fost realizata, cartea >Tratarea bolilor cu ajutorul legumelor, fructelor
si cerealelor6 se adreseaza mai putin cunoscatorilor (specialistilor), fiind scrisa
pe intelesul oamenilor obisnuiti.

Index alfabetic (partial) al afectiunilor care se trateaza cu plante
medicinale
0-.
#-$
AFE#$(&0EA *A0$E &$(*(7A$E A#$(&0EA
%. AB#E"E*E
!erentel, coada soricelului, in,
musetel, salvie, sulfin:, urzic:
moart:.
Antiinflamatoare,
antiseptic:.
). A#0EEA
Brusture, cicoare, p:st:i de
fasole, frunze de frasin,
g:lbenele, hamei.
Astringent:,
detoxifiant:.
&. AF$)7A B&#A*. +alvie, sulfin:.
Antiinflamatoare,
antiseptic:.
4. A!(/%A*($A !erentel, musetel, salvie, tei.
Antiinflamatoare,
antiseptic:.
#. A0E!(A
!oada calului, coada racului,
tintaur:.
3emineralizant:
'. A0/(0A E#$)-A*. P:ducel, rostopasc:, v<sc.
@asodilatatoare
central:,
periferic:.
2. A0/()#)*($E*E
Anghinare, cicoare, crusin,
frasin, sun:toare.
!oleretic:,
colagog:,
antiinflamatoare
(. A0)-E8(A
Anason, anghinare, busuioc,
cimbru, coriandru, ghintur:,
hamei, ienup:r, isop,
m:ghiran, roinit:, talpa g:stii.
!reste secretia
gastric:.
1. A-$E-(E*E
P:ducel, rostopasc:, talpa
g<stii, v<sc.
@asodilatatoare
periferic:.
%. A-"&-(*E
!oada soricelului, frasin,
g:lbenele, musetel, plop,
ste,ar, schinel, sun:toare,
t:t:neas:.
4rofic:, calmant:.
In cartea >$ratarea bolilor cu ajutorul legumelor, fructelor si
cerealelor> veti gasi descrierile, continutul in substante minerale,
proprietatile, indicatiile terapeutice si modul de folosire pentru toate
fructele, legumele, cerealele si plantele medicinale, aranjate in ordine
alfabetica.
In aceasta carte sunt prezentate?
,2 de fructe (incepand cu afina, aluna, ananasul, anghinarea si terminand
cu smochina, strugurii si zmeura)
+' de legume (arahida, arpagicul, bostanul ... telina, usturoiul, varza)
'+ cereale (floarea soarelui, graul, hrisca ... orzul, ovazul, secara)
34 de plante medicinale (anasonul, asmatuiul, albastrelele, arnica ...
urzica, vascul, valeriana, volbura)
"e asemenea, in cartea mentionata veti mai gasi?
,5 de ceaiuri medicinale de larga circulatie (antiastmatic, antibronsitic,
anticolitic ... sedativ, sudorific, tonic)
zeci de retete de bauturi (sucuri, siropuri, infuzii, decocturi) avand
proprietati terapeutice deosebite in tratarea unor afectiuni diverse
(cardiovasculare, respiratorii, digestive, urinare etc.)
'23 de termeni de specialitate definiti pe intelesul tuturor (abces, acnee,
acuitate, acut, analgezic .... varice, venotonic, vasodilatator)
,+ de plante medicinale folosite in industria farmaceutica
(aloe, angelica, brandusa, ciumafaie .... spanzul, toporasii,
vinarita)
index alfabetic al afectiunilor, descrierea plantelor
medicinale utilizate in fiecare caz si actiunea lor (abcese,
acnee, aftoza bucala, amigdalite ... ulcer, urticarie, varice,
viermi intestinali)
Aceasta carte se adreseaza atat celor interesati sa$si conserve sanatatea, cat
si bolnavilor dispusi sa faca totul pentru a o redobandi. Prin continutul si modul
cum a fost realizata, cartea >$ratarea bolilor cu ajutorul legumelor, fructelor
si cerealelor6 se adreseaza mai putin cunoscatorilor (specialistilor), fiind scrisa
pe intelesul oamenilor obisnuiti.
Floarea soarelui (9E*(A0$9&" A00&&")
+e folosesc boabele (semintele) pr:,ite, dar mai ales
uleiul extras din floare, iar turtele rezultate se folosesc la
alimentatia animalelor.
!ontine? acizi grasi nesaturati acid oleic, linoleic, palmitic,
stearic, arahic, vitamine, fosfatide, gliceride, acizi grasi
polinesaturati.
/raul ($-($(#&! :&*/A-E)
!ontine? s:ruri minerale, elemente catalitice, calciu, magneziu, sodiu,
potasiu, clor, sulf, siliciu, zinc, mangan, cobalt, cupru,
iod, arsenic, gr:sime fosforat:, amidon, vitaminele A, B, *, A, ", PP,
fermenti, diastaze.
PROPRIETTI :
B Cr<ul este baza alimentatiei datorit: f:inii obtinute .
B Cr<ul ;ncoltit este administrat ;n st:ri de demineralizare, anemie,
astenie, crestere, rahitism, tuberculoz:, sarcin:, al:ptare.
B +ub form: de p<ine coapt:, ca aliment de baz:.
B +ub form: de terci sau pl:cinte de gr<u.
B +ub forma t:r<tei de gr<u.
9risca ()*;/)0&! FA-A;-&! "A& )*;/)0&! $A$A-(#&!)
!ontine? proteine, materii amilacee, materii grase, vitamina P, rutin:,
s:ruri minerale, calciu, fosfor, magneziu.
PROPRIETTI:
*nergetic, nutritiv, ocrotitor vascular.
RECOMANDARE:
Alimentatie general:, ;n caz de fragilitate vascular:.
MOD DE FOLOSIRE:
B Pl:cinte, cl:tite.
B Chiveci, ;n combinatie cu alte legume (ca lintea).
"oia (");A 9("(%A)
!ontine? protide, lipide, glucide, s:ruri minerale, calciu, fier, fosfor, potasiu,
sodiu, sulf, vitaminele A, B, ", *, ., diastaze, lecitina, ceara, r:sina, celuloza,
cazeina.
PROPRIETTI:
B Aliment complet, usor digestibil.
B *nergetic viguros, remineralizant, echilibrant celular.
RECOMANDARE:
B !ompletarea alimentatiei la copii, la persoanele demineralizate, surmenate,
nervoase.
MOD DE FOLOSIRE:
B Boabe sau f:in:.
B>/aptele de soia> se preg:teste ;nmuind boabele ;n ap:, timp de &' de ore
(%# gr. la % litru de ap:), se separ: lichidul de partea m<loas:, care se reia
pentru o nou: cultur:. /aptele se consum: ;n maxim )4 de ore.
B -leiul de soia reduce colesterolul.
B .:ina de soia este de 4 ori mai bogat: ;n azot dec<t f:ina de gr<u si de ) de
ori mai bogat: ;n matereii prime.
Cerealele in terapie
Pentru preparare, se spala mai intii cerealele si se pun la inmuiat
timp de )4 de ore, intr$un vas cu apa calda. +e scot, apoi se
clatesc, se aseaza pe un platou de faianta, sticla, lemn sau lut (in
nici un caz metal) si se acopera cu o bucata de tifon umeda. @om
avea gri,a sa umezim zilnic tifonul, pentru a mentine umiditatea
necesara incoltirii. !ind germenul a,unge la %$) mm (in general
dupa &$4 zile vara si #$' zile iarna), cerealele se pot consuma ca
atare sau asociate in cadrul altor remedii. 4rebuie sa retinem,
spune dl *ne, ca cerealele incoltite nu se pastreaza. !antitatea necesara
pentru consum va fi preparata zilnic. In acest scop, vom pune &$# platouri cu
cereale inmuiate la germinat, la interval de )4 de ore unul de altul, pentru a
avea, zilnic, cantitatea necesara tratamentului.
/-(&* este indicat in demineralizari si anemie
Criul germinat este un adevarat ou vegetal. *l contine aproape toate
elementele necesare bunei functionari a organismului? amidon, multe minerale,
lecitina, vitamine (A, B, *, A, " si PP), enzime, proteine, acizi nucleici, fibre,
glucide si lipide. *ste indicat, mai ales, in demineralizari, anemie, astenie fizica
sau intelectuala, hipotensiune, rahitism, tuberculoza, sarcina, alaptare,
insuficienta tiroidiana si paratiroidiana, impotenta sexuala, frigiditate, colite,
balonari, constipatie, boli metabolice, boli hepatice, intoxicatii, tumori benigne si
unele forme de cancer (de colon, de stomac, al uterului si prostatei). *ste
contraindicat in caz de hipertensiune arteriala, fiind vasoconstrictor. Adultii vor
minca 4$' linguri de boabe incoltite, copiii )$& linguri, de & oriDzi, la mesele
principale, timp de & saptamini. "upa o pauza, cura se poate relua.
)-&!B&* incoltit scade colesterolul din singe
Porumbul germinat contine, indeosebi, vitaminele B si *,
lecitina, minerale, proteine, acizi nucleici, fibre, enzime, glucide
si lipide. Actiunea sa terapeutica se opune cresterii
colesterolului in singe, regleaza secretiile tiroidei si asigura buna
functionare a organelor genitale. *ste indicat in ateroscleroza, avitaminoze,
nevroze, obezitate, dislipidemii, constipatii, intoxicatii, afectiuni ale aparatului
respirator si tulburari sexuale. +e administreaza la fel ca griul germinat.
)-7&* stimuleaza sistemul nervos si circulatia singelui
7rzul incoltit, la fel ca si cel neincoltit contine, in special, hordelina $ un alcaloid
cu proprietati tonice pentru sistemul nervos. Are actiune stimulenta a sistemului
nervos, tonicardiaca, emolienta, astringenta dar si favorizanta a secretiilor
biliare. *ste indicat in caz de hipotensiune arteriala si insuficienta cardiaca, dar
si in afectiuni pulmonare (tuberculoza, emfizem pulmonar, cancer pulmonar),
afectiuni digestive, urinare si renale, atonie gastrica si intestinala. *ste
contraindicat in caz de hipertensiune arteriala. +e poate consuma si fiert in
lapte.
):A7&* stimuleaza functia sexuala feminina
7vazul contine multe minerale, hidrati de carbon, lecitina, acizi
nucleici, fibre, vitamine (B, " si PP), enzime si un hormon
asemanator foliculinei. 7vazul germinat, cit si cel negerminat sau
tinctura % la suta (%$& lingurite, de & oriDzi), ofera proprietati
diuretice, hipoglicemiante, antiazotemice (reduce acidul uric si
ureea din singe), antiasmatice si, mai ales, stimulente ale functiei sexuale
feminine. *ste indicat in caz de frigiditate, sterilitate feminina, nevroze, astenie
fizica si intelectula, insuficienta tiroidiana si paratiroidiana, diabet, azotemie,
afectiuni renale si astm bronsic. (!.Iacob)
Legume
Arpagicul (ALLIUM C!"#$"%&AUM)
*ste o liliacee, ca si usturoiul, ceapa, prazul. 4oate contin o esent: sulfurat:. +e
g:sesc propriet:ti analoge sau comparabile.
!ontine? siliciu, esent: sulfurat:.
%&"%&I#T'TI( Antiputrid, digestiv, anticanceros.
I$)ICATII( -til ;n caz de dispepsii si de fermentatii intestinale.
!)% %E F)*)"(-E< in salate si aperitive.

Bostanul si pepenele tamaios (CU&CU*ITA %#%A, CU&CU*ITA
M"C!ATA)
*xist: numeroase specii, cum ar fi? bostanul de Brazilia,
pepenele t:m<ios de 5arsilia, dovleacul galben, dovleacul
rosu, cel gri, verde, dovleacul turban, cel din America. /a
toate aceste tipuri se foloseste miezul precum si semintele.
#ontine< leucina, tirozina, peporezina, vitamina B,
provitamina A, fosfor.
%&"%&I#T'TI( 8utritiv, sedativ, r:coritor, emolient,
pectoral, laxativ, diuretic.
I$)ICATII(
Astenii, infectii urinare, insuficienta renal:, hemoroizi, dispepsii, enterite,
dizenterie, constipatie, afectiuni cardiace, insomnii, diabet.
M") )# +"L"I&#(
a) &7 (0$E-0<
B !rud, amestecat cu aperitive, ;n supe, ;nn:busit.
B -n pahar de suc dimineata, pe nem<ncate, ca laxativ.
B +e piseaz: # gr. de seminte, se amestec: cu miere. +e foloseste ;n &
reprize, din ,um:tate ;n ,um:tate de or:. "up: o or:, se bea o infuzie de
ceai purgativ, preg:tit dup: cum urmeaz:? % lingurit: de coa,: de crusin
la o ceasc: mare de ap:, care se d: ;n clocot ) $ & minute.
B +emintele, ;mpreun: cu cele de castravete, de pepene galben, deco,ite
si pisate se fierb ;n ap: sau lapte. *mulsia este calmant: si r:coritoare,
are efect ;mpotriva insomniilor, durerilor inflamatorii ale c:ilor urinare.
b) &7 E8$E-0<
B =n cataplasme, contra arsurilor, a inflamatiilor, abceselor, a cangrenei
senile.

!)-#):&* (%A&#&" #A-)$A )
*ste cea mai pretioas: legum: pentru om.
P:rtI utilizates? pulpa, sucul, frunza uscat:, semintele.
!ontine? vitaminele A, B, !, caroten, zaharuri, dextroz:, s:ruri minerale,
fier, fosfor, calciu, sodiu, potasiu, magneziu, arsenic, mangan, sulf, cupru,
brom, asparagina.
%&"%&I#T'TI(
4onic, remineralizant, antianemic, ;nt:reste imunitatea
natural:, factor de crestere, antidiareic, antiputrid, cicatrizant
gastric, depurativ, fluidifiant biliar, pectoral, diuretic,
favorizeaz: lactatia, vermifug, cicatrizant al r:nilor, ;ntineritor
al tegumentelor.
I$)ICATII(
A. &7 (0$E-0<
Astenii, tulbur:ri de crestere, demineralizare, rahitism, carii dentare,
anemii, insuficient: a acuit:tii vizuale, enterocolite, infectii intestinale,
diaree, colibaciloz:, ulcer gastro$duodenal, hemoragii gastro$intestinale,
constipatie, afectiuni pulmonare (tuberculoz:, bronsite cronice, astm),
scrofuloz:, reumatism, gut:, litiaz:, ateroscleroz:, insuficient: hepato $
biliar:, icter, insuficienta lactatiei, dermatoze, parazitI intestinali (tenia),
prevenirea bolilor infectioase, degenerative, prevenirea ;mb:tr<nirii, a
ridurilor.
B. &7 E8$E-0<
Pl:gi, ulcere, arsuri, furuncule, dermatoz:, eczeme, pecingine,
deger:turi, cr:p:turi, cancerul s<nului (pentru a,utorare).
M") )# +"L"I&#(
A. &7 (0$E-0<
B +uc de morcovi cruzi. =ntre #$# gr. pe zi, dimineata si seara. Pentru
copii se dilueaz: cu ap:.
B Amestecat cu lapte $ expectorant.
B +up: dintr$un Eg. de morcovi, fierti de dou: ori, ;ntr$un litru de ap:, si
paserat $ contra constipatiei.
B +up: din # gr. morcovi, fierti ;ntr$un litru de ap:, paserati, se adaug:
ap: clocotit: si lapte p<n: se a,unge la un litru de compozitie, se adaug:
% lingurit: sare marin: $ ;mpotriva diareei infantile. +e p:streaz: la rece.
B Pentru o mai bun: mineralizare a organismului copiilor, se va da un
terci de cereale cu sup: de frunze uscate de morcovi.
B =mpotriva gazelor intestinale, ca stimulent, aperitiv, diuretic $ se
folosesc semintele. 7 infuzie dintr$o lingur: de seminte la o ceasc: de
ap: dat: ;n clocot.
B. &7 E8$E-0<
B "ecoct de morcovi, aplicatii de morcovi dati pe
r:z:toare, cataplasme de frunze proaspete pisate, lotiuni
din decoct de frunze proaspete $ pentru abcese, cancerul
s<nului, pl:gi recente, ulcere ale gambei, arsuri,
furuncule.
B "ecoct de frunze de morcovi ;n gargar: $ pentru afte,
abcese ale gurii, b:i sau sp:l:turi ;n deger:turi, cr:p:turi.
B /otiuni cu suc de morcovi pentru ;ngri,irea fetei, a g<tului (cu l:ptuc:,
rosie, castravete, fragi). "au suplete si prospetime. =mpotriva aparitiei
ridurilor.
5orcovul reprezint: un puternic factor de echilibru.
:arza (B-A""(#A )*E-A#EA)
#ontine< fecul: verde, albumin: vegetal:, r:sin:, extrace gomos, extract
solubil ;n ap: si alcool, sulfat nitrat de potasiu, oxizi de fier, sulf, protide, lipide,
glucide, minerale ca fosfor, calciu, fier, vitaminele B) , PP, ") , A.
%&"%&I#T'TI(
A. &7 (0$E-0<
B Anemie, sl:biciune general:, aefctiuni respiratorii, gastrice, intestinale,
tratarea alcoolismului, a ulcerelor gastruce sau duodenale cu a,utorul substantei
extrase >glutamina>, antibiotic, colite ulceroase, remineralizant, antiscorbutic,
;ntretine nutritia tesuturilor, ;nt<rzie semnele exterioare de ;mb:tr<nire, factor de
echilibru nervos, dezinfectant, tonifiant, previne cancerul,
energetic, paraziti intestinali.
B. &7 E8$E-0<
B !r:p:turi, deger:turi, contuzii, pl:gi diverse, ulcere ale gambei,
cangrene, necroze, arsuri, eczeme, acnee, tumori albe, afectiuni
vasculare, hemoroizi, flegmoane, panaritiu, furuncule, abcese, nevralgii
reumatismale, migrene, cefalee.
M") )# +"L"I&#(
A. &7 (0$E-0<
B !rud: sau ;n:busit:, suc proasp:t $ ;n caz de acnee, alcoolism, anemie,
artrite, colite, betie, ciroz:, demineralizare, constipatie, st:ri depresive, dureri
musculare, reumatismale, eczeme, enterite, grip:, infectii intrestinale, litiaz:
urinar:, nervozitate, rahitism, scrobut, seboree, ulcer gastric, viermi intestinali.
B Bronsite cronice $ decoct cu ' gr. varz: fiert: o or: ;n ,# litri ap:, cu un
adaus de 2 gr. miere .
B. &7 E8$E-0<
B Antrax, abcese, furuncule $ se aplic: frunze crude.
B Acnee $ lotiuni din suc proasp:t.
B Afectiuni ale gambelor $ frunze de varz: crude, aplicate pe zona dureroas:.
B Arsuri $ aplic:ri de frunze proaspete de varz:.
B Astm bronsic $ aplicatii de frunze proaspete de varz: pe piept, pe g<t,
omoplati.
B !ongestie cerebral:, insolatie $ aplicarea frunzelor de varz: crude pe crestet,
ceaf:.
B "ureri musculare, reumatice $ se aplic: &$4 straturi de frunze de varz:, se
acoper: cu un material c:ldurosF se re;nnoiesc de & ori pe zi. +e mai pot aplica
cataplasme cu frunze fierte ;n vin alb.
B 5:sti de frumusete $ aplic:ri de frunze % or:, dar se recomand: p:strarea pe
toat: durata noptii.
+ructe
AF(0A (:A##(0(&! !;-$(**&"
+e foloseste frunza si fructul.
!ontine? tanin, acid citric, malic, tatric, bezoic, zah:r,
pectin:, pectoz:, albuminoide, materie colorant:,
factori vitaminici P.
PROPRIETTI:
Astringent antiseptic, antiputrid, bactericid, dizolvant
uric, ocrotitor ai peretilor vasculari, antisclerotic, antidiabetic.
INDICATII:
A. -G I84*38?
*nterit:, diaree, dizenterie, putrefactii intestinale, hemoragii prin
fragilitatea capilar:, retinopatii, ateroscleroz:, tulbur:ri circulatorii, diabet,
insuficient: biliar:.
B. -G *H4*38?
+tomatite, faringite, afte.
MOD DE FOLOSIRE:
A. -G I84*38?
B Boabe bine coapte, consumate crude, sau sub form: de ,eleuri,
marmelade.
B "ecoct $ o lingur: de fructe la o ceasc: de ap:, fiierte # minute,
infuzate %# minuteF se strecoar: prin presareF se consum: )$' cesti pe
zi.
B 4inctur: de afine $ % gr. afine, % litru rachiu, se las: la macerat %#
zile. +e consum: )$# gr. pe zi, ;n putin: ap:, ;nainte de mese, indicat
pentru afectiuni catarale, diaree, scrobut.
B. -G *H4*38?
B "ecoct $ o m<n: de fructe la un litru de ap:, se fierbe p<n: scade la
,um:tate. +e foloseste la cl:titul gurii, ;mpotriva stomatitelor, faringitelor,
aftelor, la sp:larea exzemelor, sub form: de comprese ;n cazul
hemoroizilor.
B .runzele au propriet:ti hipoglicemiante, se folosesc ;n infuzie, sau
decoct, ;n doze de &$4 frunze la litrul de ap:.
A*&0A (#)-;*&" A:E**A0A)
!ontine cea mai mare cantitate de materii grase, azotate, de asemenea
calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf, clor, sodiu, fier, cupru, vitaminele
A, B.
PROPRIETTI:
.oarte nutritiv: si energetic:, "igerabil:, dizolvant al calculilor, @ermifug.
INDICATII:
Adolescent:, crestere, sarcin:, sporturi, tuberculoz:, litiaz: urinar:, colici
nefritice, tenie.
MOD DE FOLOSIRE:
A. -G I84*38?
B .ructul ca atare.
B -lei de alune $ o lingur: dimineata timp de %# zile, contra teniei.
B *xtract fluid de frunze $ '$( pic:turi pe zi, contra varicelor, edemelor
gambelor, are actiune vasoconstrictoare si tonifiant:.
B Are efect antiepileptic, se consum: esenta de alun, sau uleiul heraclin.
B. -G *H4*38?
B !omprese din infuzie de frunze, aplicat: pe pl:gi, ulcere ale gambei.
A0A0A"&* (A0A0A" "A$(:&")
!ontine? ap:, ;n proportie de 2#,2 I, materii azotate ,'(
I, materii gazoase ,' I, materii zaharate %(,4I, materii
extractive 4,&#I, celuloza ,#2I, cenuse %,)4I acizi citric
malic, vitaminele A, B, !, o dro,die si un ferment, iod,
magneziu, potasiu, calciu, fosfor, fier, sulf.
PROPRIETTI:
8utritiv, stomahic, diuretic, dezintoxicant, sporeste potenta sexual:.
INDICATII:
Anemie, crestere, convalescent:, demineralizare, dispepsii, intoxicatii,
ateroscleroz:, artrit:, gut:, litiaz:, obezitate.
MOD DE FOLOSIRE:
B .ructul foarte copt.
B +uc.
A0/9(0A-EA (#;0A-A "#)*;!&")
!ontine? protide, lipide, zaharuri, insulin:, ap:, mangan, fier, fosfor,
vitamina A.
PROPRIETTI:
B .oarte digerabil:, mai ales crud:, energetic, stimulent, aperitiv, tonic
hepatic, tonic cardiac, depurativ sanguin, antitoxic, diuretic, ;mpiedic:
secretia lactat:.
INDICATII:
B Astenie, surmena,, crestere, insuficient: hepatic:, renal:, litiaz:,
reumatism, gut:, artrite, intoxicatii, infectii intestinale.
MOD DE FOLOSIRE:
B=n ciorbe, fierte.
B !rud:, ;n caz de diaree.
B 3:d:cina de anghinare este diuretic:, se consum: ;n decoct cu vin alb.
+e recomand: pentru tratarea reumatismului, gutei, litiazei, icterului.
B .runza (extrasul din frunz:), are efect asupra sistemului sanguin,
circulator, renal.
7!E&-A (-&B&" (%AE&")
!ontine? ap:, materii azotate, materii grase, materii extractive, zaharuri,
celuloz:, cenusi, acid citric, malic, salicilic, fragarin:, vitamina !. "atorit:
levulozei este indicat diabeticilor.
PROPRIETTI:
4onic, stomahic, aperitiv, depurativ, diuretic, laxativ, sudorific, r:coritor.
RECOMANDARE:
Astenie, dispepsii, dermatoze, gut:, constipatie, insuficienta
transpiratiei, afectiuni febrile, temperamente bilioase.
MOD DE FOLOSIRE:
B .ructul ca atare.
B +ucul de zmeur:, cu cel de coac:ze, diluat ;n ap:, este r:coritor ;n st:ri
febrile, infectioase, ru,eol:, scarlatin:, greutate gastrointestinal:, inflamatii
urinare, febre bilioase.
B .runzele au propriet:ti astringente, diuretice, laxative.
B +alat: de zmeur:, fragi, coac:ze, ;ndulcit:, sampanizat:, consumat: rece.
B Jeleu, gem.
A*&0A (#)-;*&" A:E**A0A)
!ontine cea mai mare cantitate de materii grase, azotate, de asemenea
calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf, clor, sodiu, fier, cupru, vitaminele
A, B.
PROPRIETTI:
.oarte nutritiv: si energetic:, "igerabil:, dizolvant al calculilor, @ermifug.
INDICATII:
Adolescent:, crestere, sarcin:, sporturi, tuberculoz:, litiaz: urinar:, colici
nefritice, tenie.
MOD DE FOLOSIRE:
A. -G I84*38?
B .ructul ca atare.
B -lei de alune $ o lingur: dimineata timp de %# zile, contra teniei.
B *xtract fluid de frunze $ '$( pic:turi pe zi, contra varicelor, edemelor
gambelor, are actiune vasoconstrictoare si tonifiant:.
B Are efect antiepileptic, se consum: esenta de alun, sau uleiul heraclin.
B. -G *H4*38?
B !omprese din infuzie de frunze, aplicat: pe pl:gi, ulcere ale gambei.
A0A0A"&* (A0A0A" "A$(:&")
!ontine? ap:, ;n proportie de 2#,2 I, materii azotate ,'(
I, materii gazoase ,' I, materii zaharate %(,4I, materii
extractive 4,&#I, celuloza ,#2I, cenuse %,)4I acizi citric
malic, vitaminele A, B, !, o dro,die si un ferment, iod,
magneziu, potasiu, calciu, fosfor, fier, sulf.
PROPRIETTI:
8utritiv, stomahic, diuretic, dezintoxicant, sporeste potenta sexual:.
INDICATII:
Anemie, crestere, convalescent:, demineralizare, dispepsii, intoxicatii,
ateroscleroz:, artrit:, gut:, litiaz:, obezitate.
MOD DE FOLOSIRE:
B .ructul foarte copt.
B +uc.
+ructele galbene si portocalii
Asemanatoare cu niste comete poposite pe tarabele din piete, fructele galbene
si portocalii au in ele o adevarata combustie de sorginte stelara? saruri minerale
bogate si variate, topite in magma parfumata si dulce a miezului. "aca mai
pomenim si de >trena> de vitamine pe care o duc dupa ele, vom intelege ce
importanta are pentru sanatatea si frumusetea noastra sa ne hranim stomacul,
dar si obrazul, cu fructe galbene si portocalii.
#A("A
!ontine cantitati masive de vitamina A, grupul de vitamine B,
zaharuri naturale, saruri minerale si oligoelemente din belsug?
magneziu, fosfor, fier, calciu, potasiu, sulf etc.
In sanatate (trebuie consumata doar bine coapta) $ @indeca
anemiile, astenia, starile depresive, reglementeaza constipatia, dar
si diareea. *ste excelenta pentru calmarea pielii arse de soare (se
taie felii si se aseaza sub forma de plasturi pe piele).
In cosmetica $ 5area bogatie in vitamina A transforma caisa intr$o adevarata
vedeta a cosmeticii naturiste. Intre proprietatile ei cele mai renumite, se afla
aceea de intarziere a procesului de imbatranire a pielii. *ste tonica si hranitoare
pentru obraz.
K Plasturi $ 7ri de cate ori mancati caise, nu uitati sa va hraniti si obrazul.
!uratata de samburi si taiata felii, caisa se aplica pe fata in randuri consecutive
(incercati sa acoperiti si obrazul si decolteul). "aca fructele sunt bine coapte, le
puteti zdrobi cu o furculita, intinzand miezul pe obraz. "upa o ,umatate de ora,
fata se spala, urmand sa se aplice pe ea o crema hidratanta.
K 5asti $ %D) galbenus de ou se amesteca cu %D) lingurita untdelemn de buna
calitate, pana ce se obtine putina maioneza. +e adauga %D) lingurita de miere si
pulpa zdrobita a unei caise coapte. Produsul se poate aplica pe orice tip de ten.
Pentru a beneficia si iarna de aportul caisei, pulpa amestecata cu miere se
poate pastra si in congelator (la fel se procedeaza si cu celelalte fructe).
(E-"(#A
Principalele substante pe care le contine sunt potasiul si vitamina A.
In sanatate $ "epurativ, da rezultate bune in tratarea litiazelor urinareF inlatura
insomnia si stressulF saraca in calorii, este indicata in curele de slabit. *ste bine
sa fie consumata inainte de mesele principale, deoarece fibrele pe care le
contine umplu stomacul si taie senzatia de foame.
In cosmetica $ .ructele bine coapte si zdrobite au fost inca din antichitate
folosite de femei pentru ingri,irea tenului. *le hidrateaza, catifeleaza si dau
stralucire pielii.
BA0A0A
.ruct foarte nutritiv, se spune ca banana este mai hranitoare decat cartoful si la
fel de hranitoare ca si carnea. 4rebuie consumata numai coapta,
fiindca altfel este indigesta. .iind o veritabila bomba calorica, ea
trebuie consumata cu moderatie (o banana pe zi), mai ales de
supraponderali sau cei care tin regim de slabit. !ontine mult
potasiu, vitamine si saruri minerale.
In sanatate $ Intareste sistemul osos, spri,ina cresterea, asigura
echilibrul nervos. Astenicii, la fel ca sportivii si intelectualii, ar trebui sa manance
zilnic banane, chiar amestecate cu miere. Bogatia ei in hidrati de carbon nu o
face recomandabila diabeticilor.
In cosmetica $ *ste hranitoare, emolienta, catifeleaza pielea. +e aplica sub
forma de plasturi sau sub forma de masca, amestecata cu miere si caimac de
lapte.
)-$)#A*A
8umita si >fructul soarelui>, de o vreme incoace o gasim si noi permanent pe
piata. !ultivata initial in !hina, ea cunoaste peste % de varietati. *ste foarte
bogata in vitamina !, A si caroten. !ontine saruri minerale si acizi, esente
aromate.
In sanatate (trebuie consumata imediat ce a fost stoarsa, deoarece pierde in
cateva minute vitamina !) $ *ste antioxidanta (se opune formarii placilor
arterosclerotice in artere), se recomanda in crestere, anemie, anorexie, astenie
fizica si intelectuala, fragilitate capilara, tromboza, infectii, intoxicatii, stari
febrile, eczeme. Ar trebui sa fie fructul diabeticilor.
!ateva retete utile
K contra gripei? o portocala stoarsa L ) bucati de zahar L %
pahar de rom L apa clocotita $ se bea seara, la culcare. K contra
obezitatii? se fierb timp de % minute in ,# l de apa o portocala
si trei lamai taiate felii. +e adauga ) linguri de miere si se pune
totul din nou la fiert, vreme de # minute. +e strecoara si se lasa
sa se raceasca. +e beau & pahare pe zi.
K aperitiv? co,ile de la ' portocale se pun la macerat intr$o ,umatate de litru de
rachiu, vreme de %# zile. +e adauga ) litri de vin alb, in care se dizolva # gr.
zahar. +e strecoara dupa o saptamana. !u cat e mai vechi, cu atat e mai bun. K
digestiv? se fierbe o lingurita de co,i uscate de portocale intr$o cana de apa. +e
lasa sa se infuzeze %# minute, apoi se strecoara si se bea.
K contra constipatiei? se pune la fiert in apa coa,a unei portocale proaspete,
netratate, vreme de o ,umatate de ora. Aruncam apa si o mai fierbem o data in
apa indulcita cu putin zahar (o lingurita la litru), douazeci de minute. +e scoate
coa,a si se lasa sa se usuce pe farfurie. 7 vom manca a doua zi dimineata, pe
stomacul gol.
In cosmetica
K suc de portocale? stors proaspat si aplicat ca atare pe fata, tonifica pielea si
intarzie aparitia ridurilor.
K masca de portocale? se zdrobeste miezul si se intinde pe obraz, gat si
decolteu, neaparat dupa demachia,. "upa o ,umatate de ora, se clateste pielea
cu apa calduta.
K 4onic? se pun la macerat co,i de portocale intr$o sticla, pana se a,unge la trei
sferturi din ea. +e completeaza cu alcool de 'M. +e lasa la macerat o
saptamana, agitand sticla in fiecare zi. +e strecoara si se pastreaza in sticlute
inchise la culoare si bine astupate. +e utilizeaza in dilutii cosmetice? ) de
grame tinctura de portocale L ( ml apa distilata sau apa de trandafiri, dupa
demachiere.
/-AEF-&($
Poate fi considerat o imperechere intre lamaie si portocala. /a americani, e
fructul slabitului (alaturi de ananas). !ontine putine calorii, in schimb are mult
potasiu, vitamina ! si grupul de vitamine B.
In sanatate $ "a rezultate excelente in curele de slabit (se beau & pahare de
suc pe zi, la mesele principale), mentine arterele curate si elastice (poate fi
utilizat si de persoanele cu aciditate gastrica sau ulcer), combate oboseala,
este un bun tonic nervos.
In cosmetica $ *ste tonic si astringent, excelent pentru persoanele cu seboree
si acnee, purifica pielea.
5asti $ o lingurita de suc de grepfruit se amesteca cu o lingurita de oxid de zinc,
pana se obtine o pasta moale. +e evita aplicarea mastii in zona oculara. +e
spala cu multa apa, dupa ce se intareste masca.
*A!A(A
*ste inamicul numarul unu al germenilor. !ombate infectiile
interne si externe, fiind in acelasi timp un a,utor pentru
pastrarea frumusetii pielii. *ste bogata in microelemente,
vitamine $ mai ales B, A, ! si PP. !arotenul (provitamina A) se
afla mai ales in coa,aF vitamina A $ in pulpa si suc. *le au o
mare importanta in fenomenele de crestere, in mentinerea
tineretii tesuturilor. !aracteristica principala a lamaii o constituie cantitatea mare
de acid citric din suc.
In sanatate? +e recomanda in tratarea infectiilor diverse (pulmonare,
intestinale...), stari febrile, reumatisme, aterioscleroza, varice, fragilitate
capilara, obezitate, anemie, scaderea colesterolului etc.
!ateva retete?
-z intern
K vermifug? se zdrobesc coa,a, semintele si pulpa unei lamai. +e pun la macerat
vreme de doua ore intr$un pahar de apa cu o lingurita de miere. +e strecoara,
storcandu$se bine. +e bea la culcare.
K contra oxiurilor? samburi pisati, amestecati cu miere, o lingurita in fiecare
dimineata.
K contra viermilor intestinali? se mananca cu totul o lamaie bine fiarta.
K contra ingrasarii? se taie o lamaie in felii, se adauga o priza de musetel, dupa
care se oparesc cu o cana de apa in clocot. +e lasa sa se macereze peste
noapte. A doua zi dimineata, se bea lichidul strecurat, pe nemancate.
-z extern
K pentru maini? in loc de sapun $ suc de lamaie cu putina sare.
K coatele aspre se freaca in fiecare seara cu ,umatati de lamaie.
K dureri de cap ? comprese cu suc de lamaie pe tample.
K unghii fragile ? se aplica suc de lamaie pe unghii, dimineata si seara, vreme
de % zile.
K otite? doua picaturi de lamaie in conductul auditiv.
K contra con,unctivitelor, blefaritelor si a altor boli de ochi? %$) picaturi de lamaie
in ochi.
K pe rani infectate? suc de lamaie pur sau diluat.
A.I8*/*
!u fructul lor ca niste margele negre, brumate, afinele
inglobeaza in ele toata energia solara captata pe platourile
muntoase pe care cresc. +unt fructe specifice marilor inaltimi,
facute special, parca, pentru a completa hrana destul de saraca
a oamenilor de munte. 7 portie de afine valoreaza cat &$4 casete
cu vitamine, cu specificatia ca vitaminele A, *, ., PP si B (B% si
B)) continute de afine sunt mult mai usor de asimilat, deoarece
sunt in formula naturala. !at despre actiunile terapeutice, lista impresioneaza
nu atat prin marime, cat prin efectul neobisnuit al acestor alimente$medicament
sau, mai bine zis, medicamente$aliment care sunt afinele. .ructul proaspat de
afin, dar mai ales cel uscat, a,uta la regenerarea vaselor de sange, la
normalizarea glicemiei si la regenerarea purpurei retinei, creste sensibilitatea
fotoreceptorilor de la nivelul ochiului, neutralizeaza infectiile din intestin, dilata
usor vasele coronare, prote,eaza organismul contra radioactivitatii. 5irtilina, o
substanta continuta de fructe si frunze, penetreaza celula bacteriei si ii slabeste
vitalitatea, iar administrata intern, scade glicemia. Pigmentii care dau nuanta
albastruie fructului prote,eaza corpul impotriva radioactivitatii si regleaza
anumite procese imunitare. "in lista de afectiuni in care se folosesc cu succes
fructele de afin am selectat cateva? Ateroscleroza cerebrala, tulburari de
circulatie encefalica $ se consuma in fiecare zi )$& g de fructe proaspete,
inainte de fiecare masa. In afara sezonului se consuma o lingurita de pulbere
de afine uscate de trei ori pe zi. "iaree, enterocolita de fermentatie $ pulberea
de afine uscate este un leac care actioneaza fara gres in aceste afectiuni. In
cazurile acute se ia o lingurita rasa din doua in doua ore. +uplimentar, se poate
bea un ceai cald din fructe si frunze pentru rehidratare.
*nterocolite de putrefactie $ se face o cura de afine proaspete $ &$# g zilnic
$ repartizate in trei portii egale. Prima portie se ia dimineata pe stomacul gol, iar
restul inainte de mesele principale. 7xiuroza $ se face un macerat dintr$o
lingura de fructe zdrobite la 4 ml apa receF in afara sezonului, se pune
pulbere de fructe in apa si se lasa la temperatura camerei, vreme de ( oreF se
bea in trei reprize, in decursul unei zile.
"iabet, maladii vasculare ale diabeticilor $ se pun la inmuiat de seara pana
dimineata doua linguri de frunze maruntite in ,umatate de litru de apa.
"imineata se strecoara, se pune licoarea obtinuta deoparte, iar frunzele se
oparesc cu o cana de apa clocotita si se lasa sa se raceasca ) de minute. +e
combina cele doua extracte si se bea acest amestec, pe parcursul unei zile, pe
stomacul gol. 4ratamentul se tine 4 de zile, apoi se face pauza %4 zile, dupa
care se repeta. Infectii urinare $ se folosesc fructele uscate si macinate, se ia
cate un varf de cutit din doua in doua ore. +e poate face si o tinctura dintr$o
cana de afine zdrobite si frunze de afin taiate marunt, peste care se toarna
patru cani de alcool diluat (#9) sau rachiu. +e lasa la macerat %$%4 zile, timp
in care sticla se scutura de doua$trei ori pe zi. +e strecoara in sticle inchise la
culoare. +e consuma circa doua$trei linguri pe zi.
Arterite ale membrelor inferioare, sechele dupa infarct, coronarite $ se bea
macerat de fructe uscate (o lingurita de pulbere la un pahar de apa) in cure de
sase luni, doua$trei pahare pe zi.
4ulburari specifice varstei a treia $ o serie intreaga de probleme, cum ar fi
tulburarile vasculare, tulburarile de vedere (presbitia) si senilitatea se
atenueaza daca se bea zilnic ,umatate de litru din preparatul obtinut prin
combinarea unei cani de macerat la rece de afine cu o cana de decoct de afine.
5aceratul se obtine la fel ca in reteta anterioara, in timp ce decoctul se obtine
astfel? o lingura de fructe zdrobite se fierb )$& minute intr$o cana de apa, se
lasa la racit, dupa care se combina cu maceratul.
!andidoza bucala si digestiva $ ,umatate de Eilogram de afine proaspete
consumate zilnic, vreme de o saptamana, elimina aceasta afectiune, care de
altfel este destul de refractara la tratamentele clasice.
4ulburari produse de folosirea antibioticelor $ sechelele abuzului de antibiotice
(tulburari de imunitate, infectii cu ciuperci parazite, tulburari digestive,
hormonale s.a.) sunt atenuate si, gradat, eliminate, daca se consuma doua
saptamani la rand cate & g de afine crude. Pe timpul iernii se fac cure
indelungate cu afine, de$a lungul carora se beau una$doua cani de macerat de
afine uscate zilnic.
.aringite, stomatite, afte $ se face o infuzie din doua lingurite de afine uscate
zdrobite, peste care se toarna ) ml apa clocotitaF se infuzeaza )$& minute.
+e face gargara de mai multe ori pe zi, din care una inainte de culcare. 5icoze,
eczeme, rani sangerande $ se fierbe o lingurita de fructe uscate intr$un pahar de
apa, vreme de # minute, la foc domolF se filtreaza, dupa care cu solutia obtinuta
se fac lotionari cu un tampon de vataF fructele ramase dupa filtrare se aplica pe
locul afectat sub forma de cataplasme, folosindu$se un pansament steril.
5-3*/*
.orma fructelor si a frunzelor, micii spini de pe tulpina recomanda murele ca
fiind un fel de verisor primar, ceva mai salbatic, al zmeurei. "e altfel, murele au
in linii mari aceleasi proprietati terapeutice ca si zmeura. !ele mai
importante virtuti tamaduitoare le au frunzele de mur, care sunt
dezinfectante, cicatrizante, reglatoare hormonale si antihemoragice
redutabile. .ructele sunt depurative, racoritoare, usor astringente,
laxative in stare proaspata si antidiareice in stare uscataF in
medicina populara, fructele erau frecvent folosite pentru a trata
raguseala si bolile de gat, in general. Iata un mic indrumar terapeutic pentru
mure?
!onstipatie $ cu %# minute inainte de fiecare masa se mananca &$4 pumni de
mure proaspete, dupa care se iau %$) lingurite de miere.
"ureri de gat, raguseala $ ,umatate de pahar de mure proaspete se combina cu
un pahar si ,umatate de miere lichida si se amesteca bine, dupa care se lasa sa
se intrepatrunda intr$un borcan inchis, vreme de 4 de zile. +e consuma ca
atare sau filtrat, patru$sase lingurite pe zi.
!iclu menstrual prelungit ori cu sangerari abundente $ se ia o
lingurita de fructe uscate si una de frunze, se oparesc cu o cana
de apa fierbinte si se lasa la infuzat vreme de ) de minute. +e
bea acest ceai ceva mai fierbinte, indulcit cu miere, trei$patru
cani pe zi.
Infectii urinare $ o lingura de frunze de mur, una de frunze de afin si o lingurita
de fructe de afin se
pun la inmuiat de seara pana dimineata in ,umatate de litru de apa. "imineata
se strecoara, iar plantele care raman se oparesc cu ,umatate de litru de apa
fierbinte, dupa care se asteapta sa se raceasca. /a sfarsit, se combina cele
doua licori, obtinandu$se aproximativ un litru de ceai, din care se bea cate o
,umatate de cana din ora in ora. "iaree $ se ia din doua in doua ore o ,umatate
de lingurita de frunze uscate si, eventual, un varf de cutit de mure uscate.
/eucoree $ o lingura de frunze de mur se oparesc cu ,umatate de cana de apa,
dupa care se lasa la racit. +e fac spalaturi cu irigatorul, de doua ori pe zi, vreme
de o saptamana, dupa care se face o pauza de cinci zile. /a nevoie,
tratamentul se reiaF pentru a reduce inflamatia, in ceai se adauga si ,umatate de
lingurita de flori de musetel. 6emoroizi, fisuri anale $ cinci linguri de frunze se
oparesc cu doi litri de apa clocotita, se lasa la racit, dupa care se filtreaza. +e
face o baie de sezut cu acest extract vreme de % minute, dupa care se
strecoara printr$un tifon, frunzele ramase folosindu$se pentru o cataplasma ce
se tine o ora pe anus.

Fructe si calorii
Ananasul
)escoperit de 'ristofor 'olumb in 1ntile, deliciosul ananas a a(uns in Europa abia in secolul al 89I-lea.
1ici el si-a cistigat repede adepti, fiind cultivat ulterior in sere.
100 de grame de ananas proaspat contin:
'alorii: 30;
;lucide: 10 g;
Indice glicemic: ..;
&ibre: 1,0 g;
9itamina ': 03 mg.
100 de grame de ananas din compot contin:
'alorii: *5;
;lucide: 00 g;
&ibre: 5 g;
9itamina ': 13mg;
9itamina E: 5,0 mg.
Banana
,ananierul este o planta erbacee, lipsita de trunchi lemons, ale carui tulpini dispar
dupa perioada de formare a fructelor. Iata de ce ,uddha a facut din bananier simbolul
fragilitatii lucrurilor. Inteleptul meditind asupra caracterului trecator al lucrurilor,
infatisat la poalele unui bananier, reprezinta una din temele clasice ale picturii
chineze. ,ananierul a existat in acelasi timp, din cele mai vechi timpuri, si in 1merica,
incasii considerindu-l un arbore productiv. ,ogat in amidon, acesta este un aliment
tipic pentru tarile tropicale.
100 de grame de fruct contin:
'alorii: *5;
;lucide: 1+ g;
Indice glicemic: 3/;
&ibre: 5,/ g;
9itamina ': 10 mg.
Caisa
'aisul a fost cunoscut in 'hina inca de acum 3.000 de ani. )upa ce a traversat India si !ersia, el a a(uns
pe malul "editeranei. &ructul sau foarte nutritiv, racoritor, astringent 6in stare proaspata7, laxativ 6in stare
uscata7 il recomanda in anemii, astenii, insomnii, convalescente, diaree sau constipatie.
100 de grame de caise proaspete contin:
'alorii: //;
;lucide: 10g;
Indice glicemic: 51;
&ibre: 0,1 g;
9itamina ': 4 mg.
100 de grame de caise uscate contin:
'alorii: 04;
;lucide: .5 g;
&ibre: 5 g;
9itamina ': 0,3 mg.
Curmala
&ructe ale palmierului, curmalele sint cunoscute din cele mai vechi timpuri. In 2umer, "esopotamia,
curmalul era considerat un arbore sacru. In ,iblie, el este simbolul celui drept, daruit cu binecuvintarea
cerului. In Egipt, curmalele faceau parte din alimentatia cotidiana, iar arborele a servit la sculptarea
coloanelor ce simbolizau stilpii pe care se spri(inea lumea. 9aloarea energetica si savoarea deosebita au
facut din curmale un aliment si un medicament in acelasi timp 6ele previn imbatrinirea, iar dupa unele date
sint anticanceroase7.
100 de game de curmale contin:
'alorii: 50;
;lucide: 45 g;
&ibre: *,4 g;
"agneziu: 3+ mg.
Grepfrutul
riginar din 1sia, el s-a cultivat vreme indelungata in India si <aponia, dupa care a a(uns
in &lorida. &ructul de grepfrut este aperitiv, tonic, depurativ, digestiv, fiind indicat in
anorexii, dispepsii, insuficienta biliara, afectiuni febrile si pulmonare.
'alorii: /5;
;lucide: 10 g;
&ibre: 0,.;
9itamina ': /0 mg;
"agneziu: 10 mg.
=i>i
=i>i 6numele sau adevarat fiind actinidia7 este un fruct originar din 'hina. ,ogat in vitamina ', el
prote(eaza organismul contra multor maladii. Este un excelent fruct de iarna.
'alorii: 34;
&ibre: 1,3 g;
9itamina ': +/ mg;
"agneziu: 04 mg.
Lamiia
2e presupune ca lamiiul este originar din India, din partea de nord a acesteia. )e aici, el a a(uns in 'hina,
catre 1+00 i.?r., pentru a reveni apoi in !ersia. In (urul anilor +00, lamiiul a a(uns pe coastele "editeranei,
fiind cultivat mai ales in 2pania si !ortugalia. &ructul este racoritor, tonic al sistemului nervos central,
diuretic, antiscorbutic, remineralizant, depurativ. Este indicat in anemii, astenii, $,', demineralizari,
crestere, convalescenta, reumatisme, ateroscleroza, precum si astm, bronsita, gripa, cefalee.
'alorii: 50;
;lucide: * g;
&ibre: 1 g;
9itamina ': *0 mg.
Mandarina
riginar din 'hina, mandarinul a fost sacralizat la !e-in. 1ici, fiii cerului i-au acordat omagiul cuvenit,
inainte ca el sa ia drumul matasii si sa a(unga in Europa, pe coastele "editeranei. 'a proprietati,
mandarina este comparabila cu portocala, dar contine mai putine minerale. &ructul este energetic si
inlesneste evacuarea intestinala.
'alorii: /4;
;lucide: 11 g;
&ibre: 1,+ g;
9itamina ': 50 mg;
'alciu: 55 mg.
Marul
!lasat sub protectia !omonei, zeita abundentei, marul era des cultivat in livezile din
antichitate. "arul a avut de-a lungul istoriei mai multe sensuri, fiind considerat un
mi(loc al cunoasterii, 1rbore al vietii sau al 2tiintei binelui sau raului: marul )iscordiei,
atribuit lui !aris, merele de aur din ;radina ?esperidelor, marul mincat de 1dam si
Eva etc. In afara de aceasta, marul ca fruct a fost considerat un aliment-medicament,
devenind un punct de referinta in alimentatia dietetica. Este tonic, racoritor, antiseptic
intestinal, depurativ sanguin si este indicat in astenii, surmena(, reumatism, artritism, stari febrile, insomnii,
nervozitate, cefalee.
100 de grame de mere contin:
'alorii: 31;
;lucide: 10 g;
Indice glicemic: 5*;
&ibre: 0 g;
9itamina ': 3 mg;
"agneziu: 10 mg.
Para
!arul este originar probabil din partea de nord a Indiei. In 'hina, floarea sa alba era considerata simbol de
doliu si al caracterului efemer al existentei. )esi a existat mult timp in stare salbatica, fructele sale
raminind putin comestibile, romanii din timpul lui !liniu cunosteau peste /0 de varietati de par. &ructul este
depurativ, laxativ, remineralizant si nutritiv, fiind indicat in anemii, surmena(, $,'.
'alorii: 33;
;lucide: 15 g;
&ibre: 0,5 g;
9itamina '; 5 mg;
"agneziu: 4 mg.
Piersica
!iersicul in floare era celebrat in 'hina si <aponia, fiind un simbol al innoirii si al fecunditatii.
2arbatorile tinute in <aponia in cinstea florilor de piersic 6"omo7 adauga la aceasta si notiunea
de puritate si fidelitate. !iersicul a traversat apoi India si !ersia, pentru a a(unge la romani,
care l-au primit cu bratele deschise.
'alorii: 30;
;lucide: 10 g;
Indice glicemic: /0;
&ibre: 1,/;
9itamina ': * mg;
"agneziu: * mg.
Portocala
riginar din 'hina, portocalul a urmat ca si mandarinul drumul matasii. %lterior, el a a(uns pe coastele
"editeranei, facind parte, alaturi de maslini, din peisa(ul mediteranean. !ortocalele sint unele din cele mai
bune fructe de iarna, suplinind carentele vitaminice. !ortocala este remineralizanta, antiinfectioasa,
digestiva, diuretica si laxativa. Este indicata in convalescente, anemii, anorexii, demineralizari si
prevenirea bolilor infectioase.
'alorii: 5+;
;lucide: *,3 g;
Indice glicemic: //;
&ibre: 0 g;
9itamina '; 30 mg;
"agneziu: 15 mg.
Prunul
In pictura Extremului rient, prunul este in primul rind un simbol al primaverii, dar in acelasi timp, inflorind
la sfirsitul acesteia, el indica reinnoirea, tineretea care se afla pe punctul de a se manifesta. In <aponia,
prunul apare printre plantele purtatoare de noroc. &ructele prunului sint energetice, diuretice, laxative, fiind
indicate in astenii, anemii, surmena(, ateroscleroza.
'alorii: 30;
;lucide: 10 g;
&ibre: 0,3;
9itamina ': 5 mg;
"agneziu: * mg.
Smochina
2mochinele sint unele din fructele cele mai cunoscute in vechime. In Egipt, smochinul avea un sens
initiatic, fructele fiind degustate de preoti, inainte de ceremonii. Ele mai erau utilizate in terapeutica. !liniu,
spre exemplu, recomanda smochinele, afirmind ca ele sint hrana atletilor. 2mochinele sint tonifiante,
nutritive, diuretice si laxative, fiind recomandate in astenii, stari acute, inflamatii urinare si pulmonare. Ele
se recomanda copiilor, adolescentilor, convalescentilor, batrinilor si sportivilor.
100 de grame de smochine proaspete contin:
'alorii: 3/;
;lucide: 10 g;
&ibre: 0,3;
!otasiu: 030 mg;
'alciu: /0 mg;
"agneziu: 00 mg.
100 de grame de smochine uscate contin:
'alorii: 04;
;lucide: .0 g;
&ibre: 1*,3;
!otasiu: +*5 mg;
"agneziu: 40 mg.
Strugurele
9ita-de-vie trecea, in regiunile din (urul vechiului Israel, drept un arbore sacru fiind, alaturi de maslin, unul
dintre arborii mesianici.
$extele evanghelice fac din vie un simbol al impatiei cerului, al carui rod este Euharistia.
2trugurele de masa, alb sau negru, este un fruct excelent, ornind mesele de mii de ani. Este diuretic,
remineralizant, energetic, stimulant si decongestionant hepatic, fiind recomandat in anemii,
convalescente, remineralizare, dispepsii, dermatoze, intoxicatii.
100 de grame de struguri proaspeti contin:
'alorii: 45;
;lucide: 1. g;
Indice glicemic: /..
100 de grame de struguri uscati contin:
Indice glicemic: ./;
&ibre: 0,+ g;
9itamina ': / mg;
"agneziu: 4 mg.
Fructe de iarna (nuci, alune si migdale)
Caracteristici principale
@ucile, alunele si migdalele proaspete 6in special cele culese putin inainte de deplina lor maturitate7 au o
compozitie deosebita, diferentiindu-se de alte fructe prin urmatoarele caracteristici:
a ,ogatia mare de lipide, sau substante grase, care sint constituite in ma(oritate
din acizi grasi nesaturati; 6acizii saturati nu depasesc *-10 la suta7. @ucile sint
bogate in special in acizi grasi polinesaturati 640 la suta din totalul acizilor grasi7, iar
alunele si migdalele contin in ma(oritate acizi mononesaturati, respectiv 4. la suta si
.* la suta din totalul acizilor grasi.
! 'ontinutul in apa al fructelor uscate este moderat 600-/0 la suta7, fata de cel al
fructelor proaspete, care este de circa *3 la suta.
c @ivelul glucidelor este modest la fructele uscate: 3-4 la suta si circa 10 la suta la cele proaspete.
d 1portul proteinic este superior celorlalte fructe, variind intre * si 11 la suta. 1ceste proteine contin toti
acizii aminati esentiali: metionina, cistina si lisina.
e.7 1portul energetic deosebit este furnizat in proportie de *0 la suta de lipide: 303 -cal 601+3 -(ouli7 in
cazul nucilor proaspete, 5*3 -cal 61.03 -(ouli7 in cazul alunelor proaspete 6la 100 g7.
f 'oncentratia mare de minerale si oligoelemente 60-0,. g la 100 g de fructe7. )intre minerale, valorile
cele mai mari le are potasiul 6.+0 mg la 100 g de nuci7, fosforul 6310 mg la 100 g de nuci si 050 mg la 100
g de alune7. %rmeaza apoi magneziul 6150 mg la 100 g de nuci si 3. mg la 100 g de alone7 si calciul 6//
mg la 100 g de nuci7. ligoelementele sint si ele bine reprezentate: fier 60,/ mg la 100 g de nuci si 1,1 mg
la 100 g de alune7; zinc 6intre 0,/ si 5,0 mg la 100 g7 si cupru 60,01-0,51 mg7.
g 9itaminele sint si ele bine reprezentate: vitamina E, 601 mg la 100 g de alune si 4 mg la 100 g de nuci7;
vitaminele din grupa , sint de asemenea bine reprezentate, continutul lor fiind de 0-10 ori mai ridicat decit
in cazul celorlalte fructe. In schimb, provitamina 1 este prezenta in mica cantitate, la fel si vitamina '.
h 'ontinutul bogat in fibre 6.,3 si 3,3 g la 100 g de alune si respectiv nuci proaspete7 constituite in
ma(oritate din fibre solubile, mai ales din familia pectinelor7.
Prote"eaza inima
2tudiile recente ale unor medici englezi 6&raser, 1++0; 2piller, 1++0; )urlach, 1++57 au demonstrat ca
nucile, alunele si migdalele, sau fructele oleaginoase numite generic nuts, constituie factori protectori
importanti cardiovasculari. 1cest lucru este atribuit in primul rind lipidelor si raportului dintre acizii grasi
polinesaturati si saturati 64,/ pentru nuci, 0,4 pentru migdale si 0,0 pentru alune7, apoi procenta(ului
important de acizi grasi monoinsaturati 64. la suta in cazul alunelor si .* la suta in cel al migdalelor7,
procenta(ului scazut de acizi grasi saturati 6*-10 la suta in raport cu continutul lipidic total7. %n alt
mecanism posibil ce genereaza acest efect protector cardiovascular ar fi, spun specialisii mai sus
mentionati, si cel al actiunii magneziului. )eficienta de magneziu constituie, dupa cum se stie, un factor de
risc in cazul maladiilor cardiovasculare. 'ontinutul de magneziu al nucilor, alunelor si migdalelor este
ridicat: 13-00 mg. In fine, continutul bogat in fibre, in special solubile, le atribuie nucilor, alunelor si
migdalelor un efect favorabil asupra sanatatii cardiovasculare.
#uca, un fruct care ingrasa
@uca 6<uglans regia7, asa cum am vazut, este un fruct deosebit de caloric. &ructul este bogat in potasiu,
fosfor, cupru, magneziu, vitamine, saruri minerale, diferite uleiuri volatile, materii grase, celuloza, ceea ce
il face sa fie un complement nutritiv de calitate, chiar in cazul in care este consumat in cantitate mica 603-
30 g7. 1celasi lucru se poate spune si despre alune si migdale. &ructul, frunzele, ca si coa(a de nuc contin
mult magneziu, a carui lipsa, dupa cum se stie, genereaza tumorile maligne, ateroscleroza, accidentele
cerebrale si astmul bronsic, precum si alte boli destul de serioase. &runzele de nuc au o actiune puternic
bactericida, astringenta, hipoglicemianta si tonifianta. 2e folosesc pentru tratamentul $,'-ului pulmonar,
al bolii ,asedo>, al unor infectii ale tubului digestiv, precum si al unor boli de piele.
Cum pregatim di$erse decocturi, infuzii si tincturi si la ce folosesc
)ecoctul de frunze de nuc se pregateste in felul urmator: peste o lingura de frunze maruntite se toarna 0
pahare de apa. 2e fierbe timp de 13 minute in vas acoperit cu capac, dupa care se strecoara. 2e
administreaza cite un pahar de trei ori pe zi. )ecoctul poate fi folosit si pentru
clatirea gitului, in caz de inflamatie. In caz de podagra sau reumatism, foarte
eficiente sint baile la temperatura camerei 6un litru de decoct la o baie7. In
hemoragiile nazale este deosebit de eficient praful obtinut din frunzulitele de nuc,
aflate in apropierea fructului necopt.
%leiul de nuca se prepara in felul urmator: se pun nucile verzi intr-un vas de sticla,
se toarna deasupra ulei de masline, dupa care se inchide bine vasul si se lasa timp
de /0 de zile la soare. 2e strecoara si se pastraza la loc intunecos si uscat. 1cest
ulei se foloseste in dermatoze, litiaza renala, enurezis, varice, arsuri si rani care se vindeca greu. Infuzia
din membrana nucilor este un mi(loc eficient in angina: peste o lingurita de membrane maruntite se toarna
un pahar de apa clocotita si se lasa 0-5 ore. 2e clateste gitul de citeva ori cu infuzie calduta. $inctura
obtinuta din membrana despartitoare interna este recomandata in mastopatii si fibrom uterin: se iau
membranele de la 00-03 de nuci, se toarna peste ele o (umatate de pahar de alcool sau votca si se lasa
timp de 10 zile la loc uscat si intunecos. 2e iau cite 00 de picaturi in putina apa, cu 00-50 de minute
inainte de masa.
Cum folosim nucile coapte
&ructele coapte sint recomandate in caz de aciditate prea mare a stomacului 60-5 nuci pe zi7, de
asemenea in hipertensiune: 3-. nuci pe zi, vreme de 30 de zile, de preferinta amestecate cu miere. 2e
face o pauza de doua luni, dupa care se repeta tratamentul.
"iezul de nuca este recomandat in caz de slabiciune generala si extenuare. 2e poate pregati in acest caz
o bautura energetica dintr-un pahar de suc proaspat de fructe, amestecat cu miez de nuca si miere.
Care sint contraindicatiile
@ucile sint contraindicate in boli ale intestinului.
1luna este nutritiva si energetica
1luna 6'orAlus avelana7 este de asemenea foarte nutritiva si energetica. Ea contine calciu, fosfor, clor,
sodiu, fier, cupru, vitamine, materii grase si azotate, celuloza.
&ructul este indicat in anemii, litiaze urinare, meteorism si diaree. @u sint recomandate
insa mai mult de *-10 fructe pe zi.
Ce proprietati au frunzele de alun
&runzele de alun au proprietati tonifiante si vasoconstrictoare. Infuzia de frunze de alun se prepara astfel:
peste o lingura de frunze se toarna un pahar de apa clocotita. 2e lasa o ora, dupa care se strecoara. 2e
administreaza cite 1B5 de pahar, de 5 ori pe zi, cu 00 de minute inainte de masa.
Infuzia de frunze se mai foloseste sub forma de comprese in tratamentul ulcerelor gambelor.
"igdala, un fruct energetic si remineralizant
"igdala 6!runus amAgdalis7 este un fruct foarte caloric 6migdala uscata contine .0. -cal la 100 g7. Ea
contine saruri minerale: calciu, fosfor, potasiu, sulf, magneziu, vitamine, materii grase, materii azotate,
celuloza. Este un bun echilibrant nervos, remineralizant, antiseptic intestinal. &ructul necopt este bun
pentru eliminarea sarurilor de metale grele din organism. &ructele coapte, amestecate cu miere, sint
indicate in insomnii, anemii si astm bronsic. )ata fiind marea putere nutritiva a migdalelor, acestea trebuie
consumate cu moderatie: .-10 fructe pe zi, de la caz la caz.
Cum preparam laptele si uleiul de migdale
Captele de migdale se prepara in felul urmator: se inmoaie migdalele in apa clocotita citeva secunde si se
curata apoi de coa(a. 2e piseaza apoi cu putina apa rece, pina se obtine un fel de pasta si se amesteca in
cantitati egale cu miere dizolvata. 2e recomanda in special batrinilor si copiilor si convalescentilor, in
inflamatii ale cailor urinare si ale intestinului, palpitatii, tuse cu accese violente.
%leiul de migdale este recomandat ca laxativ usor si in caz de tuse violenta. In amestec cu ulei de nuca si
infuzie de radacina de lemn dulce, este folosit pentru eliminarea calculilor urinari ulei de migdale si de
nuca in parti egale si infuzie preparata din 10 g de radacina de lemn dulce la un pahar de apa clocotita.
ucuri
+ucurile s$ar putea clasifica astfel?
1. sucuri din fructe
2. sucuri din legume
3. sucuri din plante medicinale

+ucurile de fructe si legume av<nd valoare energetic: redus:, pot ;nlocui
alimentele concentrate si hipercalorice, reduc<nd astfel substantial nivelul
energetic al ratiei alimentare, f:r: a diminua volumul mesei. "ac: % gr de
p<ine ofer: )&$)# calorii, aceeasi cantitate de pepeni galbeni sau rosii dau
&$4 calorii. "ac: % gr sm<nt<n: dau )$& calorii, aceeasi cantitate de
mere, pere sau prune, furnizeaz: 2%$( calorii.

In continuare sunt prezentate cateva proprietati ale sucurilor din fructe si
legume?
+ucurile scad colesterolul din s<nge si din bil:, prevenind concentrarea si
precipitarea lui ;n colecist, sub form: da calculi. =n acelasi timp sucurile
dezintegreaz: acidul uric, prevenind pe aceast: cale formarea calculilor
renali, pe baz: de urati.
=n bolile renale, care evolueaz: cu cresterea retentiei de ap:, ca si ;n
acelea cu retentie de substante azotate ;n s<nge (uree si acid uric),
aceleasi sucuri prin actiunea lor diuretic: ;mpiedic: acest inconvenient.
4ot prin efectul diuretic al sucurilor de fructe si legume se influenteaz:
favorabil si evolutia insuficientei cardiaceF totodat: vitaminele si zaharurile
naturale continute de fructe si unele zarzavaturi tonific: muschiul inimii,
cresc<ndu$i astfel puterea de contractie.
+ucul de struguri poate acoperi 1$1#I din necesit:tile de vitamina ! ale
organsimului.
+ucul de rosii este bogat ;n acid ascorbic, vitamina !, apoi ;n caroten, fier,
potasiu. Acest suc stimuleaz: secretiile digestive, motiv pentru care luat
;nainte de mas: este aperitiv, ca si sucul de telin:. +ucul de rosii
reprezint: o b:utur: reconfortant:, cu indicatii speciale ;n anemii si
convalescent:.
+ucul de varz: alb: reprezint: la r<ndul s:u un bogat rezervor de
vitamina !, de derivati sulfurosi cu marcat: activitate antimicrobian:, ca si
de s:ruri. !ontine un principiu activ cu actiune antitiroidian:, ca si un
factor cicatrizant ;n ceea ce priveste ulcerele gastroduodenale, factor
indentificat de cercet:tori americani ;nc: din %1#' si denumit de c:tre
acestia vitamina -.
+ucul de morcovi impresioneaz: prin cantit:tile mari de caroten, motiv
pentru care se bucur: de mare trecere ;n toate bolile tributare lipsei sau
insuficientei de vitamina A din organism.
+ucul de ridichi negre d: rezultate excelente ;n colecistitele si
anginocolitele cronice, mai ale ;nsotite de constipatie, exercit<nd efecte
benefice asupra peristaltismului intestinal, ca si asupra musculaturii
netede a canaliculelor biliare, usur<nd ;n felul acesta secretarea bilei
ucuri din fructe
"ucul de grepfruit
!ontine multe minerale, vitamine (!, B% si B), PP), enzime, pectina, acid citric
etc. *ste aperitiv, tonic, depurativ, antihemoragic. *ste indicat in anorexii,
dispepsii, oboseala, stari febrile, artrita, afectiuni pulmonare. +e administreaza
& pahare pe zi, inainte de mesele principale. +e consuma ca atare sau indulcit
cu miere.
"ucul de lamiie
!ontine acid citric, acid malic, glucide, saruri minerale, oligoelemente, vitamine?
B%, B), B&, A, !, PP. *ste racoritor, bactericid, tonic al sistemului nervos, tonic
cardiac, diuretic, antireumatismal, antigutos, antiscorbutic, remineralizant,
carminativ. *ste indicat in infectii diverse, reumatism, guta, ulcere stomacale,
obezitate, ateroscleroza, demineralizare, crestere la copii, diaree, dizenterie,
paraziti intestinali. +e administreaza intr$o ,umatate de pahar de apa indulcita,
numarul de lamii stoarse crescind progresiv pina la ($% lamii pe zi. "upa o
cura de o luna, numarul de lamii stoarse incepe sa descreasca. !ombinatia
dintre sucul de lamiie, morcov, sfecla si castraveti a,uta la curatirea ficatului, a
rinichilor si vezicii biliare si in general a organismului de toxine. In perioada
folosirii acestor sucuri este indicat sa se renunte la carne, amidon, zaharuri.
"ucul de mere
!ontine zaharoza, celuloza, pectina, saruri minerale, vitamine? B%, PP, A, !.
*ste diuretic, tonic muscular, racoritor, antiseptic intestinal, laxativ, depurativ
sanguin, antireumatismal. *ste indicat in astenie fizica si intelectuala, anemie si
demineralizare, reumatisme, guta, obezitate, stari febrile, gastrita, ulcer gastric,
insomnii, cefalee. +ucul de mere este unul dintre cele mai apreciate sucuri
pentru toate virstele. +e administreaza cite &$4 pahare pe zi, inainte de masa.
!ombinat cu celelalte sucuri mai putin placute la gust, le da o aroma deosebita.
"ucul de pere
!ontine acizi, hidrati de carbon, pectina, vitamine? A, B%, B), PP, !, saruri
minerale. *ste diuretic, antiputrid, laxativ, sedativ, racoritor. +e recomanda in
reumatisme, guta, astenie, surmena,, 4B!, sarcina, diaree. +e recomanda cite
)$& pahare de suc pe zi, cu & de minute inainte de mese.
ucuri din legume

"ucul de ardei gras
+ucul de ardei gras contine o mare cantitate de siliciu necesar unghiilor, parului
si glandelor sebacee. A,uta la curatarea pielii de petele inchise la culoare. *ste
bun in colici intestinale, crampe, meteorism. +ucul este mai eficient daca este
combinat cu suc de morcov si de spanac, in proportie de %?)?). +e bea cu
inghitituri mici, cu & de minute inainte de mesele principale.
"ucul de cartofi
+ucul de cartofi contine hidrati de carbon, protide, lipide, saruri minerale,
vitamine (B%, B', !, A). *ste hranitor, diuretic, energizant, cicatrizant,
antispasmodic, antiulceros. *ste indicat in gastrite, ulcere gastrice si
duodenale, diabet, litiaza biliara, constipatie. +e bea cite %D) pahar de &$4 ori pe
zi, timp de o luna in diabet sau ulcere gastroduodenale. In caz de litiaza biliara,
obezitate, constipatie sau hemoroizi, se bea cite %D) pahar de %$) ori pe zi.
"aca nu poate fi suportat simplu, se poate amesteca cu miere, suc de morcovi,
cu citeva picaturi de suc de lamiie sau de catina.
"ucul de castravete
+ucul de castraveti contine vitamine (A, B, !), oxid de calciu, magneziu, sulf.
*ste racoritor, depurativ, diuretic. +e recomanda in stari subfebrile, intoxicatii, in
reumatism sau guta. .iind cam fad se foloseste cu suc de telina, de mar sau de
morcov. +e foloseste cu succes in cosmetica pentru tratarea ridurilor.
"ucul de ceapa
!ontine vitamine (A, B, !), saruri minerale. *ste un bun stimulent al sistemului
nervos, hepatic, renal, diuretic puternic, antiseptic, antiinfectios, antisclerotic,
antireumatismal. +e utilizeaza in astenii, surmena, intelectual, reumatism,
afectiuni respiratorii (guturai, bronsita, astm), gripa, diabet, ateroscleroza,
obezitate, impotenta, prostatite, edeme. +e poate amesteca cu putin suc de
telina sau de morcovi, sau cu citeva picaturi de lamiieF se poate bea de
asemenea diluat cu apa (cite %D) pahar de ) ori pe zi).
"ucul de fasole verde
!ontine vitamine? A, B, !, saruri minerale, hidrati de carbon, oligoelemente.
*ste diuretic, depurativ, antiinfectios, tonic hepatic. +e foloseste in reumatism,
guta, diabet, litiaza renala. +e administreaza cite %D) pahar pe zi.N
"ucul de ridiche neagra
!ontine vitaminele B si !. *ste colecistochinetic, aperitiv si digestiv, diuretic,
antialergic, sedativ nervos. *ste indicat in litiaze biliare, colecistite, insuficienta
hepatica, afectiuni pulmonare, bronsite cronice, astm, reumatism, guta,
rahitism, alergii, eczeme. Pentru a obtine sucul, se foloseste ridichea cu tot cu
frunze. +e beau )$# de grame pe zi, deoarece este foarte puternic. In
cazurile de litiaza biliara se beau zilnic cite )$4 ml de suc. +e
administreaza de obicei in combinatie cu suc de morcovi, in acest fel a,utind la
refacerea mucoaselor din organism.
"ucul de sfecla rosie
!ontine zaharuri, saruri minerale, oligoelemente, vitamine? A, B, !, PP. *ste
racoritor, foarte nutritiv si energetic. +e recomanda in anemii, demineralizare,
4B! si chiar si in cancer. *ste foarte folositor in cazul epidemiilor de gripa. *ste
contraindicat diabeticilor. 8u este indicat sa se consume prea mult suc de
sfecla, deoarece da stari de voma si greturi, ca urmare a efectului de epurare
rapida a substantelor toxice din ficat. +e recomanda un pahar de suc de sfecla
pe zi, repartizat in trei reprize.
!ombinatia dintre sucul de lamiie, morcov, sfecla si castraveti a,uta la curatirea
ficatului, a rinichilor si vezicii biliare si in general a organismului de toxine. In
perioada folosirii acestor sucuri este indicat sa se renunte la carne, amidon,
zaharuri.
"ucul de spanac
!ontine saruri minerale, oligoelemente, vitamine. *ste remineralizant,
antianemic, antiscorbutic, cardiac tonic. *ste recomandat in anemii,
convalescenta, scorbut, rahitism, astenie fizica si nervoasa, arsuri. *ste foarte
bun pentru curatarea intregului traiect digestiv. !onsumat in cantitate de # ml
pe zi a vindecat constipatii cronice.
"ucul de varza
!ontine saruri minerale, oligoelemente, vitamine? A, B%, B), !, PP. *ste
diuretic, remineralizant. +ucul de varza cruda se recomanda in gastrite, ulcer
gastric si duodenal, bronsite, in eruptii cutanate. Pentru a evita balonarile, este
bine sa se inceapa cu suc de morcov sau de spanac timp de )$& saptamini,
dupa care se trece la sucul de varza. +e beau %$) pahare de suc de varza pe zi
.
"ucul de telina
!ontine saruri minerale, oligoelemente, vitamine. *ste aperitiv, tonic al
sistemului nervos si general, remineralizant, diuretic, depurativ,
antireumatismal. +e foloseste in inapetenta, astenie, surmena,, convalescenta,
demineralizare, reumatism, guta, afectiuni pulmonare, litiaza urinara, impotenta.
+e administreaza cite %$) lingurite de & ori pe zi inainte de mese, sau cite %D)
pahar pe zi timp de %#$) de zile in cure intensive. .avorizind eliminarea
excesului de apa din tesuturi, poate fi folosit in cure de slabire.
ucuri din plante medicinale

'. "ucul de dragaica ("=07(E0E)
$ se spal: planta proasp:t:, se stoarce c<t este umed: cu a,utorul storc:torului
electric de uz gospod:resc. +e foloseste sucul amestecat cu unt ;n ulceratii
canceroase si ;n bolile de piele de natur: canceroas:. +ucul proasp:t de
dr:gaic: ;mpreun: cu alifia de g:lbenele este indicat ;n bolile maligne de piele,
ale tiroidei si ;n cazul gusatilor.
+. "ucul de filimica (/.*BE0E*E)
$ se spal: frunzele, tulpinile si florile si se trec ;n stare umed: prin storc:torul
electric de uz casnic. +e foloseste ;mpotriva cancerului pielii. 6emangionul uns
de c<teva ori pe zi, timp mai ;ndelungat, ;l face s: dispar:, la fel semnele din
nastere (petele colorate) sau Eeratoza senil: (petele de b:tr<nete).
,. "ucul de ghiocei
$ florile se pun ;ntr$un vas, se toarn: deasupra zeama de la ) l:m<i bine
coapte, se agit: bine astfel ;nc<t florile s: se ;mbine cu sucul de l:m<ie. +e pun
florile ;ntr$un s:culet de in, strecur<nd lichidul prin tifon. +ucul obtinut se
p:streaz: ;n sticl: ;nchis: la culoare, acoperit: cu dop de cear:, la rece. =nainte
de culcare se ;nmoaie un tampon de vat: ;n sucul de ghiocei, se freac: zonele
p:tate ale pielii si m<inile. +e recomand: folosirea sucului p<n: la disparitia
complet: a pistruilor sau petelor ;nchise la culoare de pe fat:, g<t si m<ini.

2. "ucul de papadie
*ste unul dintre cele mai pretioase tonice. *ste bogat in saruri minerale si
oligoelemente. *ste bogat mai ales in magneziu si fier. *ste tonic, aperitiv,
depurativ sanguin, diuretic, antiputrid, antiscorbutic. *ste indicat in litiaze biliare,
reumatism, guta, anemie, astenie, obezitate, hemoroizi, celulita. +e beau )$&
cesti pe zi, inaintea meselor principale. +ucul de papadie obtinut din frunze si
radacini, combinat cu suc de frunze de gulie, a,uta la vindecarea bolilor de
oase, intareste coloana vertebrala, previne formarea cariilor.
%lante medicinale
A0A")0&* (F)E0(#&*&! :&*/A-E)
!ontine? vitaminele A, B, !, calciu, fosfor, potasiu, sulf, fier, esent:
aromatic:.
PROPRIETTI:
4onic, antiseptic, diuretic, aperitiv, vermifug, emenagog, galactogen.
RECOMANDARE:
Astenie, reumatism, migren:, ameteli, tuse, vom: psihogen:,
dureri gastrice, digestii lente, flatulent:, spasme intestinale,
menstre insuficiente, dureroase.
MOD DE FOLOSIRE:
B Bulbul crud, ca aperitiv. !rud sau fiert, ca telina.
B .runzele trecute prin sit:, ca adaus la legume grele ca fasolea, bobul,
usureaz: digestia.
B Infuzie de frunze, & gr. la % litru de ap:, se consum: o ceasc: dup:
mese.
B Infuzie de seminte, % lingurit: la o ceasc: de ap:, fierte & de secunde,
infuzat: % minute, se consum: o ceasc: dup: mese ;n caz de astm,
tuse convulsiv:, digestii lente, spasme intestinale.
B "ecoct de r:d:cin:, & gr. la % litru de ap:, ;n cazul menstrelor
dureroase.
A"!A$&( (#E-EF)*(&! "A$(:&!)
!ontine? vitamine, fier, esente.
PROPRIETTI:
A. -G I84*38?
+timulent, depurativ, diuretic, aperitiv, stomahic, colagog, laxativ,
antiseptic respirator, anticanceros.
B. -G *H4*38?
Antioftalmic, antil:ptos, rezolutiv.
RECOMADARE:
A. -G I84*38?
+crobut, gut:, reumatism, litiaz: renal:, hepatism, icter, bronsite,
afectiuni pulmonare cronice, astm umed, laringit:, edeme, st:ri
canceroase.
B. -G *H4*38?
"ermatoze, prurit, cancer epitelial, hemoroizi, blefarit:, afectiuni oculare,
;ngri,irea fetei.
MOD DE FOLOSIRE:
A. -G I84*38?
B !a aperitive ciorbe, salate.
B Infuzie din o m<n: la % litru de ap:, se op:reste %
minute, se beau & cesti pe zi.
B=n constipatii rebele, sup: cu verdeturi, o m<n: de
asm:tui, una de m:cris, una de sfecl:, una de l:ptuc:, la
% litru de ap:, se fierb, se adaug: sare, unt. !almeaz:
setea.
B Geama cu cicoare s:lbatec:, l:ptuc:, p:p:die ;n p:rti
egale, dozat: la %$%) gr., este utilizat: contra colicilor
hepatice.
B. -G *H4*38?
B Geam:, c<te ) pic:turi ;n ochi, de & ori pe zi, contra oftalmiilor tenace.
B Infuzie ;n comprese oculare, pentru piele gras: sau ridat:, ;n gargare,
contra ulceratiilor faringiene.
B !ataplasme, contra hemoroizilor, pe pl:gi canceroase, pe s<ni, la
femeile care al:pteaz:, pentru a opri lactatia.
B .runze strivite, peste ;ntep:turi de insecte, peste contuzii, deger:turi,
pl:gi atone, ulcere.
B "ecoct utilizat la sp:latul suprafetelor iritate ale feselor copiilor mici.
A*B."$-E*E (#E0$A&-A #;A0&" FA!(*(A #)!)"($AE)
!ontine? tanin, glucozid, centaurina, pigment antocianic, cianina,
mucilagii.
PROPRIETTI:
Astringent, creste diureza, calmant.
MOD DE FOLOSIRE:
B Antidiareic, diuretic, calmant $ infuzie % % lingurit: de flori la & ml. ap:
clocotit:, se las: ) de minute, se bea c:ldut ;n & reprize ;naintea
meselor principale, cu % or: ;nainte.
B *xtern sub form: de cataplasm:, comprese pentru ochi.
A-0(#A (A-0(#A !)0$A0A FA!(*(A #)!)"($AE)
!ontine? colin:, alcooli terapeutici, coloranti de natur:
carotinoid:.
PROPRIETTI:
Antiseptic, cicatrizant, decongestiv.
MOD DE FOLOSIRE:
B /aringita acut:, pl:gi $ infuzie din ) lingurite de flori la ) ml.
de ap: clocotit:, se face gargar: la &$4 ore.
B 4inctur:, ca cicatrizant, antiseptic ;n r:ni, %# gr. la % ml. de ap:.
B 8u se administreaz: intern, provoc<nd deran,amente gastrointestinale,
hipertensiune arterial:.
7!E&-&* (-&B&" (%AE&" FA!(*(A -)"A#EAE)
!ontine? ap:, materii azotate, materii grase, materii extractive, zaharuri,
celuloz:, cenusi, acid citric, malic, salicilic, fragarin:, vitamina !. "atorit:
levulozei este indicat diabeticilor.
PROPRIETTI:
B 4onic, stomahic, aperitiv, depurativ, diuretic, laxativ, sudorific, r:coritor.
RECOMANDARE:
B Astenie, dispepsii, dermatoze, gut:, constipatie, insuficienta transpiratiei,
afectiuni febrile, temperamente bilioase.
MOD DE FOLOSIRE:
B .ructul ca atare.
B +ucul de zmeur:, cu cel de coac:ze, diluat ;n ap:, este r:coritor ;n st:ri
febrile, infectioase, ru,eol:, scarlatin:, greutate gastrointestinal:, inflamatii
urinare, febre bilioase.
B .runzele au propriet:ti astringente, diuretice, laxative.
B +alat: de zmeur:, fragi, coac:ze, ;ndulcit:, sampanizat:, consumat: rece,
,eleu, gem.
%lante medicinale indicate ,n tratamentul aterosclerozei
- Anghinarea: infuzie dintr-o lingura de frunze la 300 ml de apa clocotita.
2e beau 0 ceaiuri pe zi: unul dimineata, pe stomacul gol, iar celalalt fractionat, cu 50 de minute inaintea
meselor principale;
- Coacazul negru: decoct din 3 g de fructe la 100 ml de apa.
2e beau cite 0 cani pe zi;
- Coada calului: decoct din 0 linguri de planta la un pahar de apa.
2e fierbe 3 minute.
2e bea cite 1B5 pahar, de 5-/ ori pe zi.
- Iar!a mare: decoct din 0 lingurite de planta la un pahar de apa.
2e lasa 5 ore, apoi se fierbe 10 minute.
2e beau cite 0 pahare, de 5 ori pe zi.
)urata tratamentului: 1 luna;
- Macesul% decoct din 0-3 g de fructe la 100 ml de apa.
2e beau cite 0 cani pe zi;
- Mesteacanul% infuzie din 0 linguri de frunze la 030 ml de apa clocotita.
2e bea pe parcursul unei zile;
- Paducelul: infuzie dintr-o lingurita de flori, frunze si fructe la 030 ml de apa clocotita.
2e bea cite o cana pe zi;
- Papadia% infuzie din 1-0 lingurite de frunze si parti aeriene ale plantei la 030 ml de apa clocotita. 2e
beau cite 0-5 cani pe zi.
2e poate pregati de asemenea si un decoct din 5 linguri de radacina de papadie la 0 pahare de apa. 2e
fierbe 13 minute la foc mic.
2e ia cite o lingura de 0 ori pe zi, cu 50 de minute Dnainte de masa 6radacinile se scot primavara devreme,
inainte de aparitia frunzelor, sau toamna, dupa ce au cazut frunzele7.
)urata tratamentului: 1 luna;
& Paducelul% infuzie din 50 gr de fructe la 1 pahar de apa clocotita.
2e lasa 0 ore, dupa care se bea ca un ceai obisnuit;
- Patlagina% infuzie dintr-o lingura de frunze de patlagina la un pahar de apa clocotita.
2e lasa timp de o ora si apoi se bea toata doza in decurs de o ora.
2e poate folosi si sucul din frunze proaspete: se stoarce sucul, se amesteca in parti egale cu miere, se
fierbe 00 de minute.
2e iau cite 0-5 linguri pe zi. 2e poate pastra Dn frigider.
)urata tratamentului: 5-/ saptamini;
& Saschiul mic: decoct din 0 lingurite de frunze la 030 ml de apa.
2e beau 1-0 cani pe zi.
- Scorusul: decoct din 000 g de coa(a de scorus pisata 6culeasa la Dnceputul primaverii7.
2e fierbe timp de 0 ore la foc mic.
2e iau cite 00-50 ml de 5 ori pe zi, cu 50 de minute Dnainte de masa;
- 'rifoiul de cimp: tinctura din /0 g de planta la 30 ml de alcool de /0 la suta.
2e lasa 10 zile, iar apoi se iau cite 50 ml, dupa masa sau inainte de culcare.
& (iscul: macerat din 5 lingurite de frunze la 300 ml de apa fiarta si racita.
2e lasa timp de * ore.
2e bea pe parcursul unei zile.
Amestecuri din plante
- 2e amesteca 00 g de coada soricelului cu 00 g de visc.
!este 0 lingurite de amestec se toarna un pahar de apa clocotita.
2e lasa 0 ore, dupa care se bea pe parcursul unei zile;
- 2e amesteca 10 g de ruta cu 50 g iarba mare si 50 g coada calului.
!este o lingura de amestec se toarna un pahar de apa rece.
2e lasa / ore, dupa care se fierbe / minute.
)urata tratamentului: o luna;
- 2e amesteca 3 g de arnica cu 00 g de coada soricelului si 00 g de sunatoare.
!este o lingura din acest amestec se toarna un pahar de apa rece.
2e lasa 0-5 ore, dupa care se fierbe 3 minute si se mai lasa 13 minute, iar apoi se strecoara.
- 2e amesteca 10 g de fructe de chimen cu 10 g ruta, 10 g de roinita, 13 g de radacina de valeriana, 00 g
de flori de saschiu, 00 g de flori de paducel, 50 g de iarba mare si 00 g de fructe de maces.
!este o lingura de amestec se toarna un pahar de apa clocotita.
2e lasa o ora.
- 2e amesteca 00 g de frunze de roinita cu 10 g de flori de lacramioare de mai si 50 g de
ruta.
!este o lingurita din acest amestec se toarna un pahar de apa rece.
2e lasa 5 ore, dupa care se fierbe 3 minute si se mai lasa inca 50 de minute, iar apoi se strecoara.
- 2e amesteca 50 g de ruta cu 00 g de cimbrisor si /0 g de frunze de roinita.
2e lasa 5 ore, apoi se fierbe 3 minute si se mai lasa 13 minute.
2e bea pe parcursul intregii zile.
- 2e amesteca 13 g de ruta cu 03 g de frunze de paducel, 03 g de flori de paducel si 10 g de radacina de
valeriana.
2e lasa 5 ore, se fierbe / minute, dupa care se mai lasa 00 de minute si apoi se strecoara.
- 2e amesteca in parti egale coada calului, coada soricelului, frunze de mesteacan,
radacina de papadie si radacina de pir.
2e lasa 50 de minute.
2e administreaza cite 1B0 pahar, de 5 ori pe zi.
)urata tratamentului: 5-/ saptamini.
- 2e fierb tarite de griu timp de 50 de minute in apa.
2e strecoara apa, iar taritele se adauga la orice fel de mincare.
Ca inceput se adauga cite o lingurita, dupa 4-10 zile cite 0 lingurite, iar dupa inca 4-10 zile, cite 1-0 linguri,
de 0-5 ori pe zi.
Bolile cardiovasculare

$emperaturile inalte ne afecteaza pe toti, dar pot ucide un bolnav cardiac.
Eecomandarile medicilor sunt foarte utile in acest sens: bolnavii trebuie sa iasa
din casa ori dimineata devreme, ori seara, cand se mai racoreste putin. In timpul
zilei, ei vor purta obligatoriu palarie de soare sau umbrela si se vor deplasa cu
predilectie prin locuri umbroase.
!entru acesti bolnavi, baia de soare este strict interzisa, existand riscul infarctului miocardic sau al
accidentelor vasculare cerebrale.
CA)DI*PA'IA ISC+,MICA este ischemia 6lipsa de sange7 coronariana datorata aterosclerozei
sau altor factori 6stres, alergie, infectii virale, stenoze etc.7.
'a simptome, se evidentiaza durerile precordiale 6crizele de angor7, dispneea, palpitatiile, infarctul
6necroza miocardica7. In categoria cardiopatiilor intalnim:
- 1ngina de piept, care are ca simptome durerile retrosternale de intensitate mare, crispante,
iradiate in gat, mandibula si in spate 6gheara anginoasa7.
)urerile apar dupa efort, expunere la frig, mese copioase, atmosfera poluata, iar in cazuri avansate
- in repaus sau noaptea, in timpul somnului.
)urerea cedeaza dupa un sfert de ora la administrarea de @itroglicerina sau la repaus, reaparand
la efort prin blocarea respiratiei, sughit, varsaturi etc.
- 2indromul intermediar este preludiul infarctului miocardic.
)urerea poate sa apara in repaus, depasind ca intensitate si durata pe cea din angina pectorala.
Este important de retinut faptul ca durerea nu cedeaza la @itroglicerina.
,olnavul se va imobiliza la pat pana la sosirea mediculuiF
- Infarctul miocardic apare dupa astuparea brusca a unei ramuri a arterelor coronare
aterosclerotice.
2imptome: in perioada de debut apare de regula scaderea tensiunii, febra, puls accelerat, uneori
neregulat 6dispnee7, tulburari gastrointestinale 6greata, varsaturi, balonari7.
)ebutul infarctului este semnalat de o durere foarte intensa, ce persista timp de cateva ore sau
chiar o zi, care nu cedeaza la calmante si @itroglicerina, fiind insotita de stari de voma, diaree si
tulburari neurovegetative.
,olnavul se va imobiliza la pat cat va persista durerea si se va apela de urgenta la medic.
')A'AM,#' P, BA-A D, PLA#', M,DICI#AL,%
Eoinita 6tinctura7 - 10 picaturi de 5 oriBzi; "aces 6tinctura7 - 13 picaturi de 5 oriBzi;
Eozmarin - infuzie din 0 g la 030 ml apa 6/00 mlBzi7; 9aleriana 6tinctura7 - 10
picaturi de 5 oriBzi; "enta - infuzie din 3 g la 030 ml apa 6300 mlBzi7; $alpa-gastii -
infuzie din 3 g la 030 ml apa; !aducel - infuzie din 3 g la 030 ml apa 6dimineata7;
"esteacan - infuzie prelungita 60 ore7 din 10 g la 030 ml apa 6se consuma pe
parcursul zilei7.
DI,'*',)API,
2e vor evita: grasimile animale, carnea de porc, dulciurile rafinate, cerealele rafinate.
Eecomandari: primele zile 61-5 zile7 se va tine dieta hidrica 61,3 l zilnic7, compusa din sucuri de
mere, morcov si spanac; decocturi de cereale 6secara, ovaz, grau7; limonade indulcite cu miere.
$reptat, se introduc in alimentatie legumele pasate, fructele coapte, cerealele bine fierte si terciuite,
laptele proaspat 6circa 1/-1. zile7. )upa 1/-1. zile se trece treptat de la alimentele fierte la cele
crude.
2ucurile biologice 60,3-1 litruBzi7 se mentin in alimentatie cel putin /0 de zile.
2e interzice cu desavarsire consumul sarii in primele 1/ zile.
1limente-remedii in afectiunile cardiovasculare:
&ructe: afine, coacaze negre, fragi, lamai, pere, mure, struguri, piersici, caise. Cegume: usturoi,
ceapa, hrean, varza, spanac, tomate, linte, soia. 'ereale: secara, orz, grau, mei, hrisca 6fierte sau
mai bine incoltite7.
+IP,)',#SI.#,A A)',)IALA reprezinta cresterea exagerata a presiunii sangelui in patul
arterial.
$ensiuni normale: 1/0 mm ?g cu *0 mm ?g si 1.0 mm ?g cu +3 mm ?g pentru persoanele
varstnice.
?.$.1. se caracterizeaza printr-o hiperactivitate cardiovasculara, avand urmatoarele simptome:
transpiratii abundente, palpitatii, tahicardii, puseuri tensionale ridicate, dureri de cap, ameteli,
oboseala, iritabilitate, insomnii, va(aieli in urechi, intepaturi in dreptul inimii, tulburari de vedere,
amorteli in maini.
!ot aparea urmatoarele urmari: slabirea memoriei, tulburari de vorbire, surditate, senzatie de deget
mort, dereglari ale digestiei, accidente vasculare cerebrale, hemoragii ale fundului de ochi.
'auze: bolile renale si cardiace, afectiunile endocrine 6datorate in special tiroidei, suprarenalelor si
hipofizei7, afectiunile cerebrale.
data cu vindecarea bolii cauzatoare, se normalizeaza si tensiunea.
1limente interzise: zahar, dulciuri, paste fainoase, paine alba, pra(ituri, sare, carne, mezeluri,
afumaturi, branzeturi 6grase, sarate si fermentate7, oua 6maximum douaBsaptamana7.
Eemedii alimentare: usturoi, ceapa, praz, salata, urzica, hrean, leustean, sfecla rosie, cirese,
coacaze, lamai, visine, struguri.
)e asemenea, se va tine cont de urmatoarele recomandari: lichidele se vor ingera fractionat, fara
masticatie; se va renunta total la tutun si bauturi alcoolice; sarea se va reduce din alimentatie, in
raport cu gradul bolii.
2omn - minimum * ore noaptea si 1-0 ore dupa-amiaza.
"ulta miscare in aer liber. 2e vor evita solicitarile nervoase 6familia va crea bolnavului o ambianta
placuta7.
')A'AM,#' P, BA-A D, PLA#', M,DICI#AL,%
$alpa-gastii 6tinctura7 - 00 picaturi de 5 oriBzi; Eozmarin 6tinctura7 - 50 picaturi de 5 oriBzi; $ei
6tinctura7 - 00 picaturi, seara; 'oacaz negru 6frunze7 - infuzie din 3 g la 030 ml apa 6se consuma
cate o doza dimineata si una la pranz7; !aducel 6tinctura7 - 00 picaturi de 5 oriBzi 65 saptamani pe
luna7; $raista-ciobanului - infuzie din 3 g la 030 ml apa, dimineata, sau decoct din 0 g la 030 ml
apa, fiert 3 minute 6cate 5 linguriBzi7; %sturoi 6tinctura7 - 00 picaturi de 0 oriBzi 610 zile pe luna7.
Conjunctivita
'on(unctivita este inflamarea con(unctivei ochilor, ca urmare a patrunderii bacteriilor, virusilor sau ciupercilor
in ochi.
)e asemenea, se pot produce con(unctivite alergice, ca urmare a iritarii ochilor cu praf, polen sau unele
substante chimice 6vapori, aerosoli etc.7.
Simptomele con"uncti$itei
2imptomele con(unctivitei sint: usturime si arsura in ochi, fotofobie, inflamarea si inrosirea pleoapelor,
hiperemia con(unctivei, pleoape lipite cu substanta lacrimala si secretie purulenta.
)ecomandari
Eeducerea cantitatii de alimente consumate, renuntarea la orice efort, chiar si la miscarile bruste cu capul.
)e asemenea, nu trebuie sa se bea alcool de nici un fel si sa se renunte la alimentele sarate, acre sau
picante.
'ratamente
2e pun una-doua lingurite de flori de albastrele intr-un vas si se oparesc cu 000 ml apa in clocot. 2e lasa o
ora, apoi se strecoara.
'u aceasta infuzie se pun comprese pe ochi.
2e oparesc doua-trei linguri de musetel 6flori si partea ierboasa7 cu 000 ml apa in clocot.
2e lasa o ora, bine acoperita, infuzia rezultata, apoi se strecoara si se spala ochii cu aceasta.
!este o (umatate pahar de coa(a de castravete verde, proaspat deco(ita, se toarna 500 ml apa in clocot.
2e adauga si o (umatate lingurita bicarbonat de sodiu.
'u preparatul rezultat se pun comprese la ochi.
Disfunctii sexuale
TULBUA!L" D" ""CT!"
$ema mult dezbatuta in zilele noastre, tulburarile de erectie privesc deopotriva adolescentii, maturii
si varstnicii, nu numai pentru ca au legatura directa cu procrearea 6in cazul primilor dintre ei7, ci
pentru ca sexualitatea implinita 6insotita, fireste, de dragoste7 prelungeste viata.
!reconizand dragostea, si nu doar sexualitatea, putem rezolva, de altfel, si una din suferintele care
ne macina, incet, sanatatea: starea nevrotica.
1ceasta problema 6spinoasa si complexa7 presupune o rezolvare complexa, in care sunt implicati
deopotriva mai multi factori: educatia, masuri medicale, un grad special de emancipare a femeilor,
care trebuie sa participe cu intelegere si cu dragoste la dificultatea temporara a partenerului.
)isfunctiile sexuale ale barbatului trebuie analizate evolutiv, de-a lungul varstelor, medicul avand la
dispozitie standarde de referinta care pot deosebi o cauza obiectiva a bolii de o GaberatieG 6la o
varsta inaintata, randamentul sexual nu mai poate fi acelasi ca in tinerete7.
Cauzele scaderii dinamicii se/uale de erectie (impotenta)
2uferintele provocate de impotenta 6numele cunoscut al disfunctiei de dinamica sexuala la barbati7
privesc deopotriva varsta a treia si adultul tanar.
Ca acestia din urma, cauza trebuie cautata, adesea, chiar in copilarie, cand se formeaza
personalitatea si incepe sa se dezvolte instinctul sexual. Impotenta are cauze organice sau
functionale, acestea din urma cu mult mai frecvente.
'auzele organice: leziuni ale creierului sau ale coloanei vertebrale, boli ale tiroidei, hipofizei,
diabet, obezitate, ciroza ficatului, tuberculoza, alcoolism cronic, tabagism sever, efecte secundare
ale medicamentelor sedative, afectiuni dureroase ale penisului 6ulceratii, plagi, fimoza, fren redus
la preput7. Insuficienta dezvoltare a organelor sexuale 6hipogonadismul7 trebuie cunoscuta,
investigata si tratata, deoarece ea provoaca o stare de inferioritate psihobiologica, element
important al vietii personale.
'auzele functionale psihice: astenia nervoasa, stressul prelungit, insuficienta recuperare dupa
eforturi sau excese de orice natura, care fac ca erectia sa cedeze inainte de orgasm si e(aculare.
!erpetuarea tulburarilor de erectie formeaza, adesea, un cerc vicios: un prim esec sexual duce la
urmatorul, si asta numai datorita psihicului 6frica, neincredere7 - situatie ce se poate ameliora chiar
si numai cunoscand faptul ca in viata sexuala a oricarui barbat exista esecuri sporadice.
'riza mecanismelor psihice in desfasurarea actului sexual este mai prezenta la intelectualii cu o
pregatire elevata, inclinati sa exagereze atat in materie de afectiune, cat si de pudoare.
Ei sunt mai expusi la tulburari psihonevrotice, cu impact asupra personalitatii, si care genereaza
inhibitii de tot felul.
@u in ultimul rand, disfunctiile sexuale ale barbatului trebuie puse in legatura cu partenera sa
ocazionala sau de viata, de experienta ei sexuala si de tipul erotic pe care il reprezinta 6timid,
senzual, violent etc.7.
@ormalitatea vietii noastre sexuale depinde in mare masura de electivitate, deoarece o GastenieG
sexuala la barbat poate aparea adesea in raport numai cu o anumita partenera, altminteri
GlucrurileG decurgand normal.
)emediile tul!urarilor de erectie
In tratarea impotentei, practica medicala are succesele asteptate numai daca priveste omul in
unitatea si deplinatatea laturilor sale fizice 6constitutionale7 si psihice 6emotionale7, in conexiune cu
alte boli acute sau cronice si, nu in ultimul rand, lamurind ideea despre Gce inseamna a fi barbatG.
!oate ca rezolvarea ar fi venit de mult daca cercetarile stiintifice foarte complexe ale acestor
probleme legate de dinamica sexuala nu ar fi fost ignorate in Europa 6tratate de biserica drept o
tema tabu7 mai bine de un mileniu, daca s-ar fi stiut mai demult ca mecanismele sexualitatii
caracterizeaza un anumit sistem genetic, favorabil in general evolutiei vietii.
In ciuda faptului ca simptomatologia impotentei prezinta manifestari colective asemanatoare, este
obligatorie o maxima individualizare a cauzelor, in vederea stabilirii tratamentului 6nu exista nici
cauze, nici tratamente universal valabile7.
'unoscand tempo-ul civilizatiei industrializate, stressul cotidian, poluarea, autopoluarea 6excesele
de alcool, tutun, cafea, droguri energizante sau euforizante7, lipsa de miscare, abundenta de calorii
consumate zilnic si faptul ca toate acestea si multe altele macina disponibilitatile fizice si mai ales
afective, se impune de la sine adoptarea unor masuri de a neutraliza, pe cat posibil, efectele lor.
In mod necesar, in afara tratamentelor cu medicamente, atunci cand este cazul - de exemplu,
administrarea de hormoni in starile de hipogonadism manifest - este absolut necesara si
practicarea psihoterapiei la bolnavii astenici, stressati, anxiosi, deprimati, cu labilitate psihica.
$uturor acestora le va fi indusa o sugestie pozitiva, in scopul corectarii sentimentului de vinovatie si
al perspectivelor catastrofice, pentru redobandirea increderii in sine.
@u in ultimul rand, vindecarea 6am mai spus7 depinde si de comportamentul partenerei, ce trebuie
sa fie prezenta la medic, in cadrul unei discutii separate.
)ietoterapia poate avea efecte foarte bune in combaterea impotentei, prin dezintoxicare si
tonifiere, efecte detectabile dupa 1-0 saptamani.
2e poate apela la regimuri cu alimente cunoscute ca avand proprietati GintaritoareG din punct de
vedere sexual, cum sunt telina 6salate, sucuri; leguma sa nu fie fiarta7, morcovii 6ca atare ori
transformati in suc7, cartofii 6de preferat sucul de cartof7, la fel - patrun(elul, sfecla rosie, hreanul 6in
cantitati mici7, ardeii iuti 6in cantitati reduse7.
2ucurile sa nu depaseasca 000-500 ml pe zi, in cure de cate doua saptamani, cu pauze de 1-0
saptamani, 10-10 cure anual, iar daca apar unele tulburari, mai ales digestive, se intrerupe un timp
administrarea lor, reluandu-se treptat cu cantitati reduse, apoi sporite.
$erapia cu plante da bune rezultate si ea, dar cere o foarte precisa cunoastere a efectelor nedorite
ce pot aparea, fiecare individ avand particularitati de reactie imprevizibile.
Eezultate deosebite se obtin in cazurile cand impotenta debuteaza dupa boli infectioase, urmate
de vlaguirea caracteristica convalescentei.
1cupunctura poate fi de folos in impotenta sexuala, mai ales in cea cauzata de excese sexuale sau
onanism, ori daca sunt prezente si unele insuficiente ale rinichilor, splinei, pancreasului, inimii.
1ceasta terapie echilibreaza energiile corpului, tonificandu-l.
$erapeutii homeopati sustin si ei ca obtin rezultate remarcabile in cazul asteniei sexuale de erectie,
bolnavii acuzand, in acest caz, si manifestari de melancolie, apatie, timiditate, astenie nervoasa.
,enefice sunt tratamentele si la tipul de oameni GuzatiG, GtrecutiG de timpuriu, incaruntiti de tineri,
precum si in cazul de impotenta provocata de administrarea unor medicamente sedative,
cortizonice s.a.
&izioterapia 6bai diferite, masa(e speciale, unde ultrascurte, ultraviolete, curenti diadinamici etc.7 si
climatoterapia 6plimbari zilnice in aer liber7 au uneori efecte deosebit de bune.
)iscutabile, ca efect, sunt dispozitivele de stimulare mecano-electrice.
%n procedeu relativ recent, cu rezultate in general pozitive, sunt in(ectiile in muschii penieni 6numiti
cavernosi7, procedeu cu bune rezultate in ceea ce priveste erectia, dar cu destule nea(unsuri:
erectie prelungita 6multe ore7 si dureroasa, deformarea penisului si - implicit - a uretrei, cu
dificultate la urinat.
1cest procedeu n-a apucat sa se bucure de succes, fiind eliminat de marea noutate a sexualitatii
masculine: pilula albastra.
#!A$A
Stimularea erectiei si limitele de folosire a acestui tratament
"ecanismul de actiune al medicamentului, partial cunoscut, este o relaxare a muschilor, insotita de
cresterea concomitenta a cantitatii de sange perfuzat in penis.
)upa administrarea orala, medicamentul este rapid absorbit 6nu se ia concomitent cu Eritromicina,
=etoconazol7, efectul maxim aparand la o ora de la administrare si mentinandu-se uneori pana la
/-. ore.
Eliminarea medicamentului se face mai greu la barbatii peste .0 de ani sau care sufera de rinichi
ori ciroza, motiv pentru care acestora li se recomanda sa inceapa cu o doza de 03 mg 9iagra.
&olosirea medicamentului creste putin tensiunea arteriala, presiunea sangelui in plamani, uneori
modificand distingerea culorilor albastruBverde, dar nu si acuitatea vizuala.
In cateva zeci de studii, ce au inclus mii de pacienti cu disfunctii de erectie, s-a tras concluzia ca
acest medicament creste, prin efectul sau, abilitatea barbatului cu disfunctii de erectie de a se
anga(a intr-o activitate sexuala normala, dobandind si mentinand o erectie satisfacatoare,
suficienta pentru actul sexual. 6Erectia se mentine si dupa penetrare, pana la e(aculare si orgasm.7
Ca (umatate din cei tratati, efectele bune s-au mentinut pana la patru saptamani, desi nu mai luau
medicamentul. Ca cei operati de prostata, efectele bune au fost prezente doar in proportie de /5H
din cei tratati cu pilula albastra.
%"CAUT!!. @u se cunoaste siguranta administrarii acestei medicatii la barbatii cu tulburari de
sangerare, la cei cu deformatii ale penisului, la cei predispusi la priapism 6contractii dureroase de
zile intregi7.
9iagra nu se asociaza cu medicamente, ca de exemplu: ?eparina, 'imetidina, =etoconazol.
"edicamentul trebuie administrat cu precautie 6motiv pentru care se elibereaza numai cu reteta7 la
bolnavii care au avut infarct ori aritmie cardiaca in ultimele /-. luni; de asemenea, la persoanele cu
tensiunea arteriala mai mica de +3B33, la cele cu insuficienta cardiaca ori angina pectorala, la cei la
care erectia este mai indelungata de patru ore sau care au priapism, cat si la cei care sufera de
afectiuni ale retinei oculare.
Eezultatele oricarui tratament al disfunctiei de erectie, fie si cel cu 9iagra, sunt multumitoare numai
daca sunt prezente erectiile spontane din timpul somnului.
S&a terminat cu fumatul0
Tratament naturist contra impotentei sexuale
Eeteta-unicat, experimentata pe mai multe persoane de diferite varste, care a dat rezultate de-a
dreptul miraculoase.
Eeteta consta din urmatoarele fructe si legume la indemana tuturor celor interesati: 5 bucati telina
cat pumnul 6circa 1,3 -g7, 1 -g morcovi spalati bine cu o perie 6pentru a nu se elimina coa(a7, 1 -g
mere ionatane cu o aroma mai deosebita, 1B0 -g miez de nuca, 0-5 bucati lamai, 0-5 bucati
portocale, 1B0 -g miere de albine, o sticla vin alb 6$amaioasa Eomaneasca de 'otnari7.
$oate aceste fructe si legume se spala, se curata si se dau prin masina de tocat, se amesteca intr-
un vas de plastic sau emailat pana ce toata aceasta compozitie se omogenizeaza, apoi se pune la
borcane tinute la frigider timp de o saptamana, pentru macerare.
2e folosesc cate doua linguri de trei ori pe zi inainte de mesele principale cu o (umatate de ora.
$imp de 00 de zile, concomitent, se folosesc circa .0-*0 g grauBzi incoltit, care se poate consuma
cu compot sau fructe de sezon, aceasta timp de 50 de zile, cu o pauza de o luna, dupa care se
reia aceasta cura naturala pana ce organismul este complet revigorat.
!regatirea graului: se spala si se pune intr-un borcan plin cu apa calduta.
Il vom lasa acolo 0/ de ore, il vom clati, il vom pune intr-o farfurie adanca, avand gri(a sa-l
mentinem mereu umed.
Il vom clati in fiecare zi.
;raul va germina - aparitia unui punct mic alb - in doua zile 6vara7 si cel mult patru zile 6iarna7.
1poi se spala bine de fermenti, dupa care se consuma la masa de pranz.
&Brusc, apetitul sexual a devenit inexistent'
!entru ItrezireaJ apetitului sexual se poate folosi cu incredere schinduful 6$rigonela foenum-
graecum7, planta cultivata in (udetele ,raila si 'onstanta.
!rincipiile active pe care le contin semintele plantei trezesc senzualitatea, amplifica erotismul,
stimuleaza trairile si realizarea actelor sexuale. in plus, este o sursa bogata in vitamina !!.
"edicina populara foloseste aceasta planta pentru stimularea metabolismului, stimularea
sistemului nervos central si neuromuscular, stimularea functiei sexuale.
"etode de tratament:
- 2e face infuzie din o lingurita de pulbere de seminte la o cana de apa in clocot - se lasa 10-13
minute la infuzat, se strecoara, se indulceste cu miere si se bea calduta.
- 2e pregateste un decoct din o lingurita de seminte macinate la o cana cu apa rece - se lasa 3-.
ore, se fierbe apoi 3-. minute la foc domol, se strecoara si se indulceste cu miere.
2e bea in cursul zilei, cu inghitituri mici.
)upa maximum 0-5 zile, apetitul sexual revine la normal 6bineinteles, atunci tratamentul va fi
intreruptF7.
alta planta-minune este cea numita in medicina populara IsculatoareJ
6)actAlorhiza maculata7.
!lanta intreaga sau numai tuberculii au utilizari terapeutice, acestei plante atribuindu-
i-se proprietati afrodiziace.
Este folosita de femeile care doresc sa aiba copii.
2e fierbe o planta intreaga 6inclusiv tuberculii7, iar decoctul obtinut este baut portionat, pe parcursul
unei zile.
!lanta se gaseste in regiunea montana a 9aii $elea(enului si se recolteaza in prima (umatate a lunii
iunie, cand are eficacitate maxima 6in special, tuberculii7. .-* tuberculi se piseaza intr-un mo(ar de
lemn, se pun in 100 ml tuica de casa si se macereaza timp de 10 ore 6se pregateste de seara,
pentru a doua zi7, se strecoara prin tifon.
1re efect rapidF
1cest macerat de sculatoare 69iagra romaneasca7 poate fi folosit si de barbati, mai putin de
hipertensivi, care au nevoie de avizul medicului.
$astrita
Poate fi stapanita cu calm, e/ercitii de respiratie si remedii naturale
)ificil de inteles cum anotimpul reintoarcerii la viata, al bucuriei si frumusetii poate aduce la
suprafata atat de multe probleme de sanatate.
)e la celebra astenie de primavara la bronsite si gripe tarzii sau gastrite - o cohorta de musafiri
nepoftiti se inghesuie o data cu primele raze ale soarelui de primavara.
)intre acestia, fara doar si poate ca cea mai suparatoare este gastrita, cu (unghiurile si arsurile
sale insuportabile in stomac, de care sufera - daca este sa dam crezare statisticilor - in (ur de 00H
din populatie, la debutul sezonului cald.
)e ce#
;reu de spus - medicina oficiala nu a gasit o explicatie completa pentru acest fenomen pe cat de
des intalnit, pe atat de neplacut. In vechime, se spunea ca in tot mediul incon(urator exista un IfocJ
subtil, care la venirea primaverii devine extrem de activ in lumea vie si face deopotriva sa revina la
viata plantele si intreaga natura, dar si sa iasa la suprafata toate zaturile si impuritatile iernii care
sunt IarseJ, uneori foarte violent, declansand aceasta boala.
explicatie cu parfum medieval, departe de studiile de microbiologie care pun aparitia acestei boli
pe seama prezentei unei bacterii in stomac.
&ara indoiala insa ca nu avem intentia de a deslusi in acest articol finele si atat de controversatele
mecanisme care duc la declansarea gastritei.
In cele ce urmeaza ne propunem sa va prezentam cateva remedii naturale, simple si nenocive,
care sa ne dea o mana de a(utor sa trecem cu bine acest hop al primaverii.
Alimentatia pentru protectia gastrica
)aca exista o regula de regim alimentar in tratarea gastritei hiperacide, aceea este ca nu pot exista
doua diete la fel.
"ai exact, exista atatea feluri de regim cate feluri de pacienti.
Eand pe rand, ma(oritatea regulilor de fier din tratamentul gastritei au fost demolate de
experimente, unele dintre ele incredibile.
!ana nu demult se stia ca toate condimentele iuti sunt o adevarata otrava in gastrita, intrucat irita
peretii stomacului si cresc secretia de sucuri acide.
Ei bine, in urma cu patru ani, savantii au descoperit ca pentru anumiti bolnavi, ardeiul iute, cel mai
focos condiment, este un adevarat elixir, intrucat o substanta 6capsicina7 continuta de el este un
protector al peretilor gastrici si regleaza productia de secretii acide.
!entru unii laptele este un adevarat pansament al stomacului, in timp ce la altii acest aliment
declanseaza dureri de stomac insuportabile.
2i atunci, ce este de facut pentru a afla cum mancam in timpul primaverii, cand sensibilitatea
stomacului este maxima#
Ei bine, exista cateva principii de alimentatie pe care daca le aplicam este foarte posibil sa ne
gasim intr-un timp foarte scurt tipul de dieta care este cel mai prielnic pentru noi. Iata in continuare
cateva sugestii in acest sens:
Eliminati zaharul si alimentele cu aditivi sintetici - explozia de cazuri de gastrita din ultimii ani este
cauzata in buna masura de alimentele imbogatite cu E-uri, intrucat ele IderuteazaJ
digestia, favorizeaza 6mai ales zaharul7 dezvoltarea bacteriei ?elicobacter pilori in
stomac, sensibilizeaza, in timp, intreg sistemul digestiv si produc perturbari
digestive in lant.
"ai ales cei care au predispozitie sau sufera de(a de gastrita trebuie sa evite strict
zaharul si alimentele cu aditivi sintetici 6in primul rand cei pentru gust, aroma si colorantii7.
Eenuntati la consumul de alcool - indiferent de provenienta sau de tarie, alaturi de tutun este
marele inamic al stomacului.
'el putin din luna martie si pana in mai, care este perioada critica pentru stomac, este bine sa
renuntam la ele sau, daca nu reusim, macar sa le reducem.
Evitati orice stridenta de gust - indemnul de baza in prevenirea si tratarea bolilor de stomac este
Imoderatie in toateFJ.
;ustul dulce, picant, acru sau amar puternic poate declansa din senin o criza de gastrita printr-un
mecanism simplu: stimularea gustativa intensa produce o secretie puternica de sucuri gastrice
care nu sunt suportate de stomacul sensibilizat in perioada de primavara si apar binecunoscutele
arsuri. !referati, asadar, in aceasta perioada alimentele cu gust mai bland, echilibrat.
'onsumati cruditati si leguminoase cu prudenta - intr-adevar, salatele, ridichile si zarzavaturile
crude care alcatuiesc deliciul culinar al primelor saptamani de primavara nu
sunt intotdeauna foarte bine primite de stomac.
1celasi lucru se petrece si cu mancarurile de post pe baza de fasole, linte sau naut.
'onsumati aceste alimente cu prudenta, fara a face excese, pentru a va asigura ca stomacul dvs.
le tolereaza.
!referati alimentele IreciJ - ghilimelele sunt absolut necesare, intrucat nu ne referim la temperatura
alimentelor 6care este bine sa fie consumate caldute, niciodata reci de la frigider sau foarte
fierbinti7, ci la o calitate a lor intrinseca.
In medicina traditionala indiana, aAurveda, sunt cunoscute cateva alimente IracoroaseJ, care
calmeaza durerile de stomac si reduc senzatia de arsura.
1ceste alimente sunt: smantana, iaurtul, laptele dulce si untul clarifiat.
%ntul clarifiat se obtine din untul din comert, care este incalzit intr-o cratita la foc mic pana se
incinge, apoi se fierbe vreme de 10-13 minute, pana cand devine limpede, moment in care este
luat de pe foc si este turnat intr-un alt vas, fara sedimentele de pe fundul cratitei.
1cest unt clarifiat este foarte hranitor si in cea mai mare parte a cazurilor este excelent tolerat de
stomac, fiind chiar un protector gastric.
Introduceti condimentele IreciJ - este vorba de fenicul, coriandru si chimen, care sunt calmante
gastrice blande, preferabile condimentelor clasice: sare, piper, diferite pudre din comert care contin
amelioratori de gust si aroma. Introduceti aceste condimente in hrana gatita si in dulciuri, pentru
efectul lor de reglare digestiva.
Incercati dieta lichida - mai ales daca de(a aveti crize de gastrita, este bine sa recurgeti la alimente
usoare, bine fierte, lichide.
'ele mai bune sunt supele-crema din radacinoase 6telina, patrun(el, morcov, pastarnac7 si
piureurile, care vor fi gatite fara ulei si condimentate cu sare in cantitati moderate.
1lte doua elixiruri lichide sunt sucurile proaspete, obtinute casnic, din cartofi si varza, care
prote(eaza stomacul si alina durerea.
Plantele medicinale
Este vorba de ierburile si radacinile cu efect calmant, cicatrizant si de refacere a finelor straturi de
protectie de pe peretii stomacului.
'a si la alimente, nu exista o reteta standard care sa se aplice la toate tipurile de pacienti, in
schimb exista cateva plante care acopera un spectru larg de necesitati in tratament.
Iata cateva dintre ele:
()ligeana - este fara indoiala regina plantelor folosite in tratamentul bolilor de stomac.
"ulti medici au relatat ca folosirea obligenei, fara nici un alt tratament, a rezolvat cazuri de gastrita
extrem de refractare la alte tipuri de terapie, alopata sau naturista.
)e ce#
!entru ca pe langa faptul ca are efecte antibacteriene si calmante gastrice foarte puternice,
obligeana are o subtila actiune de armonizare la nivel psihic, in conditiile in care
stresul si nervozitatea constituie cauza numarul unu in aparitia acestei boli.
bligeana se administreaza astfel: o (umatate de lingurita de pulbere 6obtinuta prin
macinarea radacinii de obligeana cu rasnita electrica de cafea7 se ia pe stomacul
gol de patru ori pe zi, de preferinta inainte de mese.
bligeana este insa contraindicata in cazurile in care durerile de stomac sunt insotite de o senzatie
puternica de voma, caz in care este bine sa folosim musetelul.
*usetelul - blanda romanita, cu micile sale flori albe si parfumate, este un remediu neasteptat de
puternic in tratamentul K-la-long al gastritei.
2e administreaza sub forma de macerat la rece: doua linguri de flori macinate se lasa intr-un litru
de apa sa se macereze la temperatura camerei, de seara pana dimineata, cand se filtreaza.
2e bea cantitatea de macerat obtinuta pe parcursul unei zile, de preferat pe stomacul gol.
Este bine ca persoanele iritabile sa adauge la macerat si (umatate de lingurita de menta, care are
efecte reconfortante si calmante puternice.
Coada+soricelului - se administreaza sub forma de pulbere - o lingurita de patru ori pe zi in
cazurile avansate de gastrita si de ulcer, deoarece are efecte cicatrizante si regenerative puternice
si foarte rapide.
Masa"ul gastric su!sternal si respiratia tip ras
In medicina chineza se spune ca gastrita apare ca urmare a formarii unui cumul, a unui IdopJ
energetic in zona plexului solar.
$ratamentul energetic se face in sensul diminuarii, al disiparii acestei energii nocive, existand in
acest sens o sumedenie de procedee, de la acupunctura la exercitii de respiratie si gimnastica
energetica. In cele ce urmeaza, va prezentam doua tehnici extrem de simple de dispersare si
armonizare a energiei la nivelul stomacului.
"asa(ul gastric substernal - se plaseaza degetul mare al mainii drepte direct pe piele, central, in
zona stomacului, prinzand cu mana stanga incheietura mainii drepte.
2e roteste apoi degetul mare al mainii drepte in sensul acelor de ceasornic pe zona plexului solar,
fara a freca pe piele, ci masand bland stomacul in profunzime.
2e fac cincizeci de asemenea rotatii, dupa care se face masa(ul cu degetul mare al mainii stangi in
sens invers acelor de ceasornic de acelasi numar de ori.
Exercitiul se face de doua ori pe zi, dimineata si seara, pe nemancate, avand rol de prevenire si
tratare a gastritei. In perioadele de criza, masa(ul se face cu blandete, intrerupandu-l daca durerea
se accentueaza.
Eespiratia tip ras - expiram aerul cu putere, dupa care inspiram adanc, relaxand muschii
abdominali, asa incat aerul sa patrunda din belsug in zona inferioara a plamanilor. @e tinem
respiratia pana numaram la trei: 5, 0, 1, 0, apoi expiram aerul fractionat, zgaltaindu-ne abdomenul
ca si cand am rade sau chiar sa incercam sa radem.
9a aparea o savuroasa stare de relaxare si decongestionare la nivel fizic si psihic, care se va
amplifica pe masura ce vom continua exercitiul.
2e fac minimum zece asemenea respiratii pe zi.
Este o tehnica foarte eficienta si in perioadele de criza.
!nsomnia si modalitati de com)atere a acesteia
Insomnia este, din punct de vedere medical, o tulburare a somnului, caracterizata fie prin imposibilitatea
de a adormi, fie prin trezirea dupa o scurta perioada de somn 61-0 ore de la adormire7.
%n adult sanatos trebuie sa doarma in general .-* ore din 0/, iar copiii ceva mai mult. Este adevarat insa
ca exista persoane care au nevoie de mai putine ore de somn, dar astfel de cazuri sint exceptii.
'ircumstantele in care pot aparea insomniile sint: mesele prea copioase seara, surmena(ul fizic si
intelectual, sedentarismul, bolile acute in curs de evolutie 6cardiopatie, astm, ulcer, dischinezie, migrena7
sau anumite etape din viata, cum ar fi adolescenta si climacteriul.
Alte circumstante ce pot fi urmate de insomnie
Exista insa si alte circumstante ce pot fi insotite de insomnie: nevrozele, toxicomaniile minore 6cafea,
cacao, pepsi7 sau medicamentoase, ori profesiile ce presupun dereglarea cronica a ritmului somn-veghe.
Exista, desigur, o serie de masuri ce se impun pentru prevenirea insomniei:
mentinerea unui program de viata cit mai ordonat, evitarea suprasolicitarilor de tot
felul, a sedentarismului, relaxarea inainte de culcare etc. In acelasi timp, nu se va
recurge la somnifere din proprie initiativa, mai ales ca fiecare insomnie isi are
particularitatile ei si doar medicul este in masura sa stabileasca medicamentatia.
)ecomandari generale
Evitarea la masa de seara a unor alimente cum ar fi: mezelurile, conservele, carnea de vinat, mazarea,
fasolea, orezul, ouale, brinzeturile fermentate.
'ina nu trebuie sa fie nici prea usoara 6foamea ne trezeste7, nici prea grea.
Ea trebuie sa contina proteine 6carne de peste sau de pasare7 si calciu 6lactate7, care au proprietati
sedative.
2eara trebuie sa ne ferim de alimente diuretice si de excitante cum sint alcoolul, tutunul, cafeaua, ceaiul
tare si coca-cola.
&oarte indicat este sa bem un pahar de lapte cald 6daca este posibil, de capra7
Este bine de asemenea ca seara sa ne destindem cu o muzica placuta, cu o lectura usoara sau cu o
plimbare lunga de /0-.0 de minute.
2eara, inainte de culcare, se vor face timp de citeva minute bai de aer in fata ferestrei deschise. 2e va
face un dus caldut sau rece cu 00-50 de minute inainte de culcare, dar in nici un caz fierbinte 6in cazul in
care va treziti in timpul noptii, puteti sa va frecati energic pe tot corpul cu un prosop inmuiat in apa rece7.
Imbracamintea pentru dormit va trebui sa fie cit mai le(era, iar camera bine aerisita inainte de culcare.
2e vor respecta cu strictete orele de culcare si de trezire, aceleasi in fiecare zi.
)aca este posibil, se vor folosi perne in care se introduc conuri de hamei, fin, frunze de sulfina, roinita.
Plante medicinale utilizate
'iubotica cucului 6!rimula officinalis7: infuzie din 13 g de flori la un pahar de apa clocotita.
2e da in clocot, dupa care se lasa sa se raceasca si se strecoara.
2e ia cite o lingura, de 5-/ ori pe zi, cu 50 de minute inainte de culcare.
+ameiul 1+umulus lupus% infuzie dintr-o lingura de conuri de hamei 6se aduna toamna7 la
000 ml de apa clocotita.
2e bea seara, inainte de culcare.
2e mai poate pregati de asemenea un ceai din 13 conuri de hamei la 300 ml de apa.
2e beau 0-5 cesti pe zi.
Macul 1Papa$er rhoeas% infuzie dintr-o lingurita de planta la 000 ml de apa clocotita. 2e iau 1-0 linguri cu
50 de minute inainte de culcare.
Mararul 1Anethum gra$eolens% infuzie dintr-o lingura de seminte de marar 6sau planta7 la 500 ml de apa
clocotita.
2e beau cite 100 ml, de 5 ori pe zi.
Maghiranul 1Ma"orana hortensis% infuzie dintr-o lingura de planta la 500 ml de apa clocotita.
2e beau 1-0 cani pe zi.
*doleanul 1(aleriana officinalis% infuzie dintr-o lingurita de planta la 000 ml de
apa clocotita.
2e iau 0-/ linguri seara, inainte de culcare.
2e mai poate prepara de asemenea si o tinctura dintr-o parte de planta si 3 parti
alcool de 40 la suta.
2e iau cite 50-/0 de picaturi seara, cu 50 de minute inainte de culcare.
!entru a mari actiunea sedativa si calmanta, odoleanul se asociaza cu musetel, menta, levantica.
Paducelul 1Crataegus monog2$a% infuzie dintr-o lingurita de planta la 000 ml de apa clocotita.
2e beau cite 0 cani pe zi.
Porum!arul 1Prunus spinosa% infuzie dintr-o lingurita de flori la 030 ml de apa clocotita.
2e beau 0-5 ceaiuri pe zi.
)uscuta 1Adonis $ernalis% infuzie dintr-o lingurita de planta la 030 ml de apa clocotita.
2e lasa 50 de minute, dupa care se strecoara.
2e iau 0-5 linguri seara, inainte de culcare.
Salcia 1Sali/ al!a% decoct din 10 g de coa(a maruntita la 000 ml de apa.
2e fierbe 00 de minute, dupa care se strecoara.
2e iau 5-/ linguri pe zi.
Sulfina 1Melilotus officinalis% infuzie dintr-o lingurita de flori la 000 ml de apa clocotita.
So$ir$ul 1*riganum $ulgare% infuzie din 0 lingurite de planta la 000 ml apa clocotita.
2e bea cite 1B0-1 pahar pe zi. In caz de insomie se poate spala capul cu infuzie de
sovirv: infuzie dintr-o mina de sovirv la 5 l de apa clocotita.
2e lasa sa se raceasca 1-0 ore, apoi se spala capul.
'alpa gistei 1Leonorus cardiaca% infuzie din 5 linguri de planta la 500 ml de apa clocotita.
2e iau 0 linguri seara, inainte de culcare.
'eiul 1'ilia plat2ph2llos% infuzie din 0 lingurite de flori la 000 ml de apa clocotita.
2e beau 0 ceaiuri pe zi, indulcite cu miere.
.rzica moarta 1Lamium al!um% infuzie dintr-o lingurita de planta maruntita la 030 ml de apa clocotita.
2e lasa 13-00 de minute, dupa care se strecoara.
Tratament naturist pentru lipsa de calciu
!aceratul de coji de oua
*ste un procedeu care contine calciu sintetizat pe cale naturala (de catre
pasari). Acest fapt ii confera, fata de calciul obtinut prin procese chimice,
avanta,e deosebite? absortie integrala, absenta efectelor secundare si a
pericolului hipercalcemiei, reducerea riscului formarii calcifierilor.
Principalele substante active continute sunt acizi (citric si malic), vitamine (!,B,
PP si A $ ca provitamina), minerale (calciu, indeosebi, si, in mai mica masura
siliciu, mangan si fosfor) si enzime. *ste indicat in insuficienta paratiroidiana (cu
fenomene de hipocalcemie si spasmofilie), tulburari de crestere, osteoperoza,
fracturi cu dificultati in sudarea oaselor, paradontoza, gravidie, alaptare.
!ontraindicatii? diabet zaharat si hipercalcemie.
+e administreaza? % lingura, de & ori pe zi, la mesele principale, diluat in % $
) ml. apa, sirop sau ceai medicinal. In cazul persoanelor in varsta, doza se
reduce la ,umatate. Inainte de intrebuintare se agita bine solutia. "urata
tratamentului, )$4 saptamani. !ura se poate relua numai dupa o pauza de %$)
saptamani.
Pentru preparare este necesar ca, mai intai, co,ile de oua sa fie spalate bine
pentru indepartarea impuritatilor, dupa care se pun %$) zile la uscat. +e
maruntesc, apoi, la dimensiunile unui solz de peste de circa &D& mm, pisandu$
se in pive sau presandu$se pe un fund de lemn, dupa ce, in prealabil, le$ati pus
intr$o bucata de panza curata si rezistenta. !o,ile astfel faramitate se macina cu
rasnita de cafea sau alt dispozitiv, pana cand devin un praf fin, asemanator
fainei. Intr$un vas de sticla sau faianta, se combina ) parti de praf de co,i de
oua, cu & parti de miere si o parte de suc de lamaie sau vin alb. +e
omogenizeaza bine amestecul, se toarna intr$o sticla (care se inchide ermetic
cu dop) si se pune la macerat timp de o saptamana, la loc intunecos, racoros si
uscat (de regula la frigider). +olutia se agita zilnic, de )$& ori. Preparatul astfel
obtinut se pastreaza in vase de sticla colorata, ermetic inchise, la adapost de
lumina, caldura si surse de contaminare. @alabilitate, la frigider, ' saptamani.
Ma-mureala si tulburarile digesti.e
"upa o petrecere pe cinste, cu multe atractii culinare stropite cu multe lichide
bachice, ne putem astepta la unele tulburari ale aparatului digestiv, ca si la o
mahmureala tot... pe cinste.
"aca va treziti in dimineata de dupa chef cu ameteala si privirea tulbure, cu o
senzatie de greata si o suparatoare durere de cap $ adica, mahmurit0$ atunci
inghititi repede 2$( capsuni proaspete. "aca nu gasiti capsuni, puneti la fiert '
gr coa,a de banana in )# ml apa si beti zeama (decoctul) fierbinte, imediat
dupa primul clocot. +au, striviti #$% masline verzi (fara samburi) si amestecati$
le cu & gr zaharF fierbeti amestecul intr$un litru de apa timp de % minute. +e
va bea tot lichidul rezultat.
* drept, cea mai simpla solutie ar putea fi un suc proaspat de mandarine, cam
# ml. "ar, tot mandarinele va pot fi de folos si pentru indigestia provocata de
excesul de alimente si alcool. 8u evitati sa cumparati si cateva mandarine mai
necoapte, caci veti avea nevoie sa mancati, din 4 in 4 ore, cate o ,umatate. Iar,
daca apar si scaune cu mucozitati galbui, puneti ) mandarine cu coa,a si
acoperite cu & gr zahar sa se prepare innabusite in abur. 5ancati$le seara,
inainte de culcare. !and aveti si semne clare de voma, fierbeti ' gr de co,i
uscate de mandarine cu & gr de ghimber proaspat, in )# ml apa. Beti cate o
cana, de doua ori pe zi. Insa, atentie0 !ei care sufera de tuse seaca, sau care
vomita cu sange, nu trebuie sa foloseasca mandarinele.
Adesea, unele preparate culinare pot produce si intoxicatii. .iti pregatiti sa aveti
in casa ridichi proaspete (rosii sau negre). +ucul proaspat stors din ridichi este
o solutie rapida si foarte eficienta. "urerile de stomac pot fi usor potolite $ ca si
excesul de aciditate, sau ulcerul duodenal $ daca dizolvati o lingurita (4 gr) praf
de coa,a de oua de gaina in putina apa calduta si o beti rapid, de trei ori pe zi.
Cum scapam de raceala si gripa
2e spune ca o gripa netratata dureaza o saptamana, in timp ce una tratata dureaza sapte zile.
1ceasta afirmatie nu este intru totul adevarata, pentru ca daca stim ce leacuri sa folosim, in ce
cantitati si cat de des, chiar si cea mai GfioroasaG epidemie poate fi invinsa.
Iata in continuare ghidul celor mai puternice remedii naturale contra gripei.
F!T(T"A%!"
Maghiranul - se administreaza sub forma de infuzie: la o cana de apa clocotita se pun intre o
lingurita si (umatate si patru lingurite de pulbere de maghiran; se lasa vasul acoperit 13-00 de
minute, dupa care se strecoara. Indulcit cu miere, ceaiul se bea intotdeauna fierbinte.
Ca 10-13 minute vom transpira, eliminand din abundenta toxine, in timp ce sinusurile si caile
respiratorii superioare se vor descongestiona.
In faza de coctiune, inainte de declansarea bolii, se bea cate o cana de ceai la 00-/0 de minute,
timp de cateva ore. In cazul cand gripa s-a declansat, ceaiul se va bea numai in afara perioadelor
de febra, cu aceeasi frecventa, timp de o zi.
Busuiocul - administrat tot sub forma de ceai fierbinte cu miere, revitalizeaza rapid organismul si ne
invioreaza, a(utandu-ne de asemenea sa stopam procesul gripal in orice faza a sa, dar mai ales in
faza de debut.
2e bea foarte cald, inghitind lent si lasandu-l sa alunece pe gat, abtinandu-ne sa mancam in timpul
tratamentului.
doza de soc consta in .-4 cani cu infuzie de busuioc indulcit cu miere, baute la intervale de 13-
50 de minute una de alta.
'eaiul se prepara prin punerea a 1-0 tulpini florifere de busuioc la o cana de apa clocotita si
lasarea la infuzat timp de 13 minute; daca apare febra, se adauga si 1-0 lingurite de menta la o
cana de ceai.
,(*"(%AT!"
Oscillococcinum - este un remediu produs de laboratoarele franceze ,oiron, prezentat sub forma
de granule ambalate in mici flacoane, granule care inglobeaza in cantitati infinitezimale un extract
vegetal.
1cest medicament incredibil de eficient - declara cei care l-au folosit, si numarul
lor este mare - poate fi administrat cu succes atat atunci cand suntem sanatosi,
pentru a preveni imbolnavirea, cat si in timpul fazei de coctiune ori chiar dupa
declansarea starii gripale.
1dministrarea se face conform prospectului inclus in fiecare cutie.
Este bine sa stiti ca si atunci cand profilaxia gripei a dat gres se mai poate opri procesul de evolutie
al bolii, luand o noua serie de 5 doze de scillococcinum.
Vaccinul antigripal Plantextrakt - nu este, asa cum s-ar putea crede, o solutie in(ectabila, ci este
vorba tot de un remediu homeopatic.
;ranulele acestui vaccin, care se administreaza oral, contin in cantitati infinitezimale virusuri de la
Institutul G'antacuzinoG, preluati din cele mai recente tulpini.
1dministrarea se face numai in scop profilactic, in modul indicat de farmacist.
L"ACU! D!- BATA-!
Hreanul - sinusurile congestionate si nasul infundat se vindeca fara gres daca punem pe frunte 0-5
linguri de hrean ras, invelit intr-o basma rosie.
?reanul se tine 3-50 de minute pe frunte si la radacina nasului.
'ei cu o piele foarte sensibila vor tine mai putin cataplasma, altfel pot aparea
inflamatii serioase. In tratamentul gripei si al guturaiului, desfundarea nasului este
foarte importanta, deoarece daca respiram normal, pe nas, sunt evitate complicatiile
bronsice si pulmonare.
'a si tratament rapid al sinuzitei, acest leac nu are echivalent, o cura de 3 zile in care facem
aceasta aplicatie de 1-0 ori pe zi eliminand rapid aceasta afectiune.
Ceapa - tusea si bronsitele sunt vindecate cu decoct de ceapa.
2e iau doua cepe intregi, cu tot cu coa(a, de marime medie, se spala si se pun la fiert in 1 si 1B0
cana de apa, timp de un sfert de ora.
2e bea decoctul cald, indulcit sau nu, pe stomacul gol si fara alte adaosuri.
'eaiul are un gust nu tocmai placut, insa actioneaza foarte rapid si se zice ca nu exista leac mai
bun contra tusei si durerilor de gat si de piept.
BA!
Imediat ce simtiti primele semne ale racelii, recurgeti la traditionala si eficienta terapie a bailor.
'u a(utorul lor, debutul unei infectii poate sa fie stopat.
,aie de picioare cu temperatura progresiva - bagati-va picioarele intr-un lighean cu circa 1,3 litri de
apa calda 653 grade '7, adaugand progresiv apa fierbinte, pana cand atingeti temperatura finala de
/0 grade '.
)urata baii este de 10-13 minute.
!icioarele se sterg si se incalta sosete groase.
,aia progresiva poate fi facuta zilnic.
,ai complete cu ace de pin 6sau esenta7 - temperatura din baie sa fie de 1*-01 grade ', iar
temperatura apei din cada de 53-5* grade '.
)urata baii sa nu depaseasca 00 de minute.
2e adauga 130 g de ace de pin oparite intr-un saculet pe baie de aburi sau 10 picaturi de ulei de
pin 6se gaseste la !lafar7.
)upa baie, obligatoriu, urmeaza odihna la caldura in pat, vreme de o ora. 6@u faceti niciodata baie
cu stomacul plin.
Evitati baile calde daca suferiti de varice, iritatii si infectii ale pielii, tulburari de ritm cardiac.7
eumatismul, cau.e si remedii
In intelesul cotidian, reumatismul defineste afectiuni diverse, caracterizate prin dureri ale aparatului
locomotor si ale uneia sau mai multor articulatii in particular.
2e pot distinge reumatisme articulare inflamatorii, reumatisme articulare degenerative si reumatisme
abarticulare, care afecteaza tesuturile din (urul unei articulatii.
Cauzele inflamatiilor articulare sint micro!iene
'auzele inflamatiilor articulare sint microbiene 6in acest caz agentul infectios este prezent in interiorul
articulatiei7, metabolice 6inflamatia articulara este determinata de precipitarea microcristalelor de urat de
sodiu, ca in cazul gutei7 si reumatismale.
Eeumatismul articular acut este o varietate particulara in care agentul infectios, ce nu se afla in articulatie -
streptococul hemolitic - se afla la originea bolii. In alte artrite boala este urmarea unor infectii virale sau
microbiene.
1lteori, cauza inflamatiei reumatismale este posibil genetica, ca in cazul spondilartritei anchilozante.
Alimentatia celor care sufera de reumatism
'ei care sufera de reumatism este bine sa stie ca baza in alimentatie trebuie sa o constituie zarzavaturile,
mai ales cele crude, precum si sucurile de zarzavaturi crude.
2e recomanda tablete de calciu, ca si pulberea minerala, care se amesteca in mincare.
$aritele si zeama de tarite sint de asemenea foarte bune.
9arza, papadia si urzicile au mult calciu, la fel smochinele, semintele de floarea-soarelui si
laptele crud.
!entru ca acesta sa fie valorificat, este nevoie de vitamina ), care se gaseste in untura de peste.
!otasiul este un alt element de baza in tratarea reumatismului.
'artofii, mai ales in coa(a, si ceapa nu trebuie sa lipseasca din alimentatia bolnavului de reumatism.
'arnea, in schimb, trebuie consumata in cantitati cit mai mici, deoarece este un suport alimentar al infectiilor
in organism.
'ratamentul reumatismului
$ratamentul reumatismului cuprinde bai de abur, bai fierbinti, impachetari fierbinti si reci, exercitii fizice si
mixturi 6decocturi, infuzii, tincturi7.
@oi ne vom ocupa in articolul de fata de ultimele doua.
,/ercitii fizice
Exercitiul 1. !ozita initiala este stind in picioare.
1plecati capul in (os, pina atingeti pieptul cu barbia. Inclinati apoi capul pe spate.
Eepetati exercitiul de 10 ori.
Exercitiul 0. !ozitia initiala este cea din exercitiul precedent.
Inclinati capul pe umarul sting, pina atingeti umarul.
Eepetati miscarea si in partea dreapta.
Exercitiul 5. !ozitia initiala este ca in exercitiul 1, sau sezind.
!uneti miinile in solduri.
Eotiti capul spre stinga si spre dreapta 6de cite 10 ori in fiecare parte7.
Exercitiul /. !ozitia initiala este in picioare sau sezind.
!uneti ambele miini la ceafa si aplecati capul in fata si apoi dati-l pe spate.
Exercitiul 3. !ozitia initiala este in picioare.
)epartati picioarele si intindeti miinile lateral, la nivelul umerilor.
Executati miscari circulare cu miinile.
Exercitiul .. Exercitiul se face in pozitie culcat pe o banca, cu picioarele bine spri(inite pe podea.
2e intind miinile lateral si se executa miscari sus-(os cit se poate de ample.
Exercitiul se repeta de 10 ori 6se poate executa si cu a(utorul unui partener7.
Exercitiul 4. Exercitiul se face de asemenea in pozitie culcat, dar in asa fel incit capul sa atirne la marginea
bancii.
Intindeti miinile deasupra capului si incercati sa atingeti podeaua cu degetele.
Exercitiul se repeta de 10 ori.
Exercitiul *. !ozita initiala este stind in picioare in dreptul unei mese, la o distanta de .0-*0 de centimetri.
!uneti miinile pe masa si aplecati-va cit puteti de mult.
Eeveniti apoi la pozitia initiala.
Exercitiul +. !ozitia initiala este stind in picioare, in dreptul unei mese sau al unui obiect bine fixat.
&aceti 10-13 genuflexiuni, eventual tinindu-va cu miinile de marginea mesei.
Exercitiul 10. !ozita initiala este stind in picioare.
)epartati picioarele cit mai mult cu putinta.
&ara a indoi genunchii, incercati sa atingeti virful piciorului drept si apoi al celui sting 6puteti executa
exercitiul si in pozitie sezind7.
Exercitiul 11. !ozitia initiala este stind in picioare.
)epartati picioarele la latimea umerilor.
Eidicati-va pe virfuri si reveniti in pozitia intiala.
Exercitiul se poate executa si in pozitie sezind, cu picioarele spri(inite de un perete.
Exercitiul se repeta de 10-13 ori.
Exercitiul 10. !ozitia initiala este intins pe spate.
2tringeti picioarele.
Eidicati miinile deasupra capului.
Inclinati miinile spre stinga, iar genunchii spre dreapta, dupa care repetati miscarea invers.
Eepetati exercitiul de cite 10 ori in fiecare parte.
Exercitiul 15. !ozitia initiala este sezind.
1plecati-va in fata si incercati sa atingeti genunchii cu fruntea, dupa care reveniti in pozitia initiala.
Exercitiul 1/. !ozitia initiala este stind pe vine.
Eidicati-va pe virfuri, spri(inindu-va cu miinile de podea.
Incercati sa va spri(initi pe calciie, fara a indoi insa spatele.
Eeveniti la pozitia initiala.
Exercitiul 13. !ozitia initiala este stind pe podea.
1sezati-va cu picioarele strinse sub dumneavoastra, la inceput spre stinga, apoi spre dreapta.
Eepetati exercitiul de cite 10 ori in fiecare parte.
Exercitiul 1.. !ozitia initiala este stind pe burta.
Eidicati trunchiul si prindeti picioarele cu miinile.
Eidicati capul, astfel incit sa vedeti tavanul, dupa care reveniti la pozitia initiala.
Eepetati exercitiul de .-* ori.
Ce plante medicinale folosim
!entru Dnceput se vor lua tabletele indicate de medic, dupa care se va reduce numarul lor.
&iecare mixtura poate fi luata timp de 5-/ saptamDni, dupa care va fi inlocuita cu o alta.
- !este o lingurita de coada-calului se toarna 030 ml de apa.
2e fierbe 13 minute la foc mic.
2e strecoara si se bea caldut, de 5 ori pe zi, intre mese.
!este o lingurita de radacina de lemn dulce se toarna 0 pahare de apa clocotita.
2e lasa o noapte in termos, dupa care se strecoara.
2e bea cite 1B0 pahar de 5 ori pe zi.
- )in lemn dulce se poate pregati si o tinctura: peste o lingura de lemn dulce se toarna 300 ml de votca.
2e lasa 1/ zile, dupa care se iau cite 50 de picaturi de 5 ori pe zi 6atentie, tinctura nu se va administra
femeilor insarcinate7.
- !este o lingura de frunze maruntite de iedera se toarna 030 ml de apa.
2e fierbe la foc mic 10 minute.
2e beau 0 cani pe zi.
- !este o lingura de frunze de mesteacan se toarna un pahar de apa clocotita.
2e lasa acoperit . ore, dupa care se strecoara.
2e bea cite 1B0 pahar, de 5 ori pe zi.
- !este 13 g de muguri de mesteacan se toarna 000 ml de apa.
2e fierbe 10 minute la foc mic.
2e lasa apoi o ora, dupa care se strecoara.
2e bea cite 1B5 pahar de / ori pe zi, la o ora dupa masa.
- !este o lingura de flori si crengute maruntite de soc se toarna un pahar de apa clocotita.
2e lasa 5 ore, dupa care se strecoara.
2e bea cite 1B0 pahar, de 5-/ ori pe zi, cu 50 de minute inainte de masa.
n cazul unui reumatism cronic, peste o lingura de frunze de coacaz se toarna 1si 1B0 pahar de apa
clocotita.
2e lasa o ora, dupa care se strecoara.
2e bea cite 1B0 pahar, de 5-/ ori pe zi.
- Ln reumatismul cronic este recomandat decoctul de mere.
2e taie 5-/ mere necuratate de coa(a si se fierb 10 minute in 500 ml de apa.
2e lasa / ore, dupa care se poate bea caldut, de 5-/ ori pe zi.
2e pun 500 g de frunze proaspete de vita-de-vie bine spalate intr-un borcan de 5 litri.
2e toarna apoi apa fiarta si racita cit sa le acopere si se lasa timp de trei zile borcanul bine acoperit.
2e bea cite o cescuta de 5 ori pe zi 6aceasta infuzie este buna in dureri ale incheieturilor7.
Pentru dureri reumatismale se recomanda decoctul de radacini de stevie.
!este o lingurita de radacina maruntita se toarna 1 si 1B0 pahar de apa si se fierbe 13 minute.
2e lasa apoi 0 ore dupa care se pot lua cite 0 linguri, de 0 ori pe zi, inainte de masa.
!este 0 lingurite de loboda uscata se toarna un pahar de apa clocotita si se lasa 50 de minute.
2e iau cite 0 linguri, de 5-/ ori pe zi, cu 00 de minute inainte de masa.
Pentru dureri ale articulatiilor se amesteca .0 ml de ceai tare cu /0 g zahar.
2e adauga 100 g de suc de struguri acri.
2e bea cite un pahar pe zi.
n reumatismul cronic este foarte eficienta infuzia de coa(a de ulm.
!este 0 lingurite de coa(a de ulm se toarna un pahar de apa clocotita si se lasa 0 ore.
2e ia cite o lingura de 5-/ ori pe zi.
2e pun intr-un vas de sticla fructe verzi de scorus si miere incalzita in proportii egale.
2e lasa timp de .-* luni. 2e adauga apa fiarta si racita si se beau cite 00-50 grame, de 5-/ ori pe zi.
1cest remediu este eficient Dn reumatismul cronic.
- Ln caz de reumatism cronic, se amesteca cite 0 lingurite de coa(a de ulm, coa(a de salcie si muguri de
mesteacan.
!este 1 lingura de amestec se pune 1 si 1B0 pahar de apa.
2e fierbe la foc mic, timp de 10 minute.
2e ia cite o lingura de 5-/ ori pe zi, cu 50 de minute inainte de masa.
- !entru tratarea reumatismului cronic, se fierb 13-00 grame teci de fasole Dntr-un litru de apa, timp de 0-5
ore. 2e raceste si se strecoara.
2e bea cite 1B0 pahar, de /-3 ori pe zi.
- 2e amesteca Dn cantitati egale flori de soc, frunze de urzica si coa(a de salcie.
2e lasa o ora si se strecoara.
2e beau cite 0 pahare pe zi.
- 2e amesteca in cantitati egale muguri de mesteacan, frunze de carpen si de urzica.
!este 0 linguri de amestec se toarna un pahar de apa clocotita.
2e lasa 5 ore, dupa care se strecoara.
2e bea cite 1B0 pahar de 5 ori pe zi, cu 50 de minute inainte de masa.
- !este 00 g amestec de radacina de iarba mare si brustur se toarna 1 si 1B0 pahar de
apa.
2e fierbe 10 minute si se lasa / ore, dupa care se strecoara.
2e ia cite o lingura de 5 ori pe zi, inainte de masa.
n caz de reumatism netratat, se prepara o infuzie din radacina de brustur: peste o lingura de radacina
maruntita se toarna un pahar de apa clocotita.
2e lasa 5 ore si se strecoara.
2e ia cite o lingura de 5-/ ori inainte de masa.
- 2e piseaza bine radacina uscata de brustur.
2e amesteca o lingura de pulbere cu un pahar de apa fiarta si racita.
2e beau 0 pahare pe zi, cu 50 de minute inainte de masa.
- 2e toarna 3 linguri de radacina maruntita de brustur intr-un litru de apa.
2e lasa circa o ora, dupa care se fierbe timp de 10 minute la foc mic.
)upa ce s-a racit, se poate pune la frigider.
2e bea cite pahar de 5 ori pe zi, cu 50 de minute inainte de masa.
)urata tratamentului: o luna, dupa care se face o pauza de o saptamina si se mai continua inca o
luna.
- 2e beau mixturi de muguri de mesteacan, coada calului, frunze de urzica, paie de ovaz, alternDndu-le la
fiecare 0 luni.
- 2e beau concomitent ceai de menta, sunatoare, cimbrisor sau sovirv.
n cazul unor afectiuni ale inimii se micsoreaza insa cantitatea de lichide!
Cum sa scapam de tuse
data cu vremea rece si umeda apare si tusea, ca prin simptom al unei raceli ce este pe cale sa se
instaleze daca nu se iau din timp masurile necesare de prevenire.
1ceasta boala este agasanta, suparatoare si chiar chinuitoare, dar in alt mod a(uta la indepartarea
secretiilor de pe caile respiratorii, de aceea este recomandat a nu se apela imediat la produsele antitusive
din farmacii, ci mai intii la produsele naturiste, astfel:
Ceaiuri%
'ea mai buna este infuzia din frunze de patlagina: doua lingurite la o cana de apa fiarta, din care se
consuma doua cani pe zi, cu lingurita;
Infuzie de plamadica: doua lingurite la o cana de apa fiarta, din care se consuma 0-5
cani pe zi;
Infuzie din muguri de pin: o lingurita de muguri de pin proaspeti sau uscati, la o cana
de apa clocotita, din care se consuma 0-5 cani pe zi, indulcite cu miere de albine;
Infuzie de coada-soricelului: doua lingurite de flori la o cana cu apa clocotita, din care se consuma 0-5
cani pe zi.
)aca tusea este uscata trebuie consumate multe lichide.
Infuzie de tei: 1-0 linguri de flori de tei, la o cana de apa fierbinte din care se consuma o (umatate de
pahar din acest ceai, de trei ori pe zi, intre mese.
Cataplasme%
&oarte eficiente sint cele cu seminte de in si faina, in amestec de 1B5 la 0B5 apa, in care
se fierbe totul pina se formeaza o pasta consistenta.
2e pune intr-un saculet de pinza care se aplica pe piept.
Eecomandate sint si frectiile cu ulei de ricin: doua linguri si ulei de terebentina, o lingura
incalzita la un foc slab, apoi se frectioneaza bine pieptul, dupa care se acopera cu o
patura groasa sau plapuma.
Inhalatii%
2e pot face inhalatii cu musetel, levantica, cimbru, cimbrisor, izma, rozmarin, frunze si ramuri tinere de
pin.
2e amesteca in parti egale si se pun doua linguri din acest amestec la 1 litru de apa clocotita.
2e tine capul acoperit cu un prosop deasupra vasului timp de 00 de minute, iar pentru a prote(a pielea
fetei se aplica inainte o crema grasa. Inhalatiile cu uleiuri eterice sint de asemenea folosite, avind o buna
eficienta astfel: intr-un vas cu 0-5 litri de apa fierbinte se adauga 10 picaturi de ulei de lavanda, eucalipt,
menta sau fenicul, apoi se fac inhalatii de 0-5 ori pe zi. "tentie nu se #or folosi uleiuri la persoanele
alergice. F
Apiterapia%
reteta indicata si cu bune rezultate este mierea cu lapte fiert.
2e dizolva 30 g de miere zaharisita intr-o cana de lapte dulce fiert la care se adauga un galbenus de ou
proaspat, apoi se bea cu inghitituri mici. In tratarea tusei mai este folositoare si tinctura de propolis, astfel:
.0 g de propolis la 000 g alcool, din care se iau cite 13-50 picaturi de trei ori pe zi, inainte de mese.
Presopunctura:
se maseaza in sensul acelor de ceasornic cu degetul mare sau cu aratatorul punctul
situat deasupra scobiturii sternului, timp de cinci minute.
2e fac doua masa(e pe zi timp de zece zile.
Dietoterapie%
In general sucurile de legume actioneaza rapid si eficient in caz de tuse. Inainte de masa de prinz trebuie
consumat un amestec din suc de salata verde 30 ml si suc de usturoi 30 ml.
2e mai poate folosi si urmatoarea reteta: suc de morcov 000 ml, suc de varza 30 ml, suc de gulii 30 ml si
suc de telina 30 ml.
&oarte indicat si cu bune rezultate in terapia acestei boli este si maceratul din *-10 smochine si 3-.
curmale, intr-un litru de apa sau lapte dulce timp de * ore.
2e incalzeste apoi usor lichidul si se consuma impreuna cu fructele.
$usea e un simptom ce nu trebuie tratat superficial, ci cu mare atentie.
2e spune ca tusea indelungata nu prezinta nici un risc, dar nu este chiar asa usor de spusFFF
Ca copii, chiar o tuse usoara, dar care dureaza mai multe luni poate antrena dilatarea progresiva a
bronhiilor, ceea ce conduce in cele din urma la aparitia insuficientei respiratorii.
Ca adulti, tusea care persista mai mult timp fara un motiv aparent poate fi semnul unei boli grave, iar in
ambele cazuri mentionate mai trebuie urgent consultat medicul de familie sau medicul specialist.
$usea mai poate fi si semnalul unei alergii, iar in astfel de cazuri tusea se declanseaza de indata ce se
intra in contact cu alergenul in cauza cum ar fi: polen, praf, acarieni, parul animalelor, polenul de la flori,
unele parfumuri si deodorante, produse chimice, detergenti, fulgi si puf de la pasari etc.
1ceasta tuse nu este insotita de expectoratie aparind in schimb alte simptome neplacute, cum ar fi de
exemplu curgerea nasului, respiratia devine dificila si zgomotoasa etc.
In concluzie, atentie deosebita la aceasta afectiune si mai ales la tratamentul ei.
Colesterolul
2e maninca prea multa carne, grasimi si dulciuri
Incepind de prin anii M30, alimentatia noastra s-a modificat profund, iar statisticile de pretutindeni arata ca
se maninca prea multa carne, grasimi sau dulciuri.
In acelasi timp, numarul celor afectati de maladii cardiovasculare este in crestere, acest lucru constituind
una dintre cauzele principale ale mortalitatii intr-o serie de tari occidentale.
"edicii au lansat de(a un semnal de alarma si toata lumea a inceput sa evite
grasimile.
!e de alta parte, au aparut de(a alte probleme, intrucit grasimile si chiar si
colesterolul insusi sint totusi indispensabile pentru buna functionare a organismului.
'ele doua feluri de colesterol
)iferentele de comportament manifestate de colesterol sint determinate de proteina de care este legat.
Cipoproteinele sint cele care transporta colesterolul in sistemul nostru circulator.
'ele de (oasa densitate - C)C 6lo> densitA proteins7 transporta aproximativ .3 la suta din colesterolul
sangvin, fiind responsabile de depunerile din artere.
Cipoproteinele de inalta densitate - ?)C 6high densitA proteins7 sint un fel de eroi, deoarece ele distrug
depozitele de grasimi de pe vasele sangvine si asigura circulatia colesterolului, fara a bloca arterele.
'are sint partile bune ale colesterolului
$oata lumea stie ca responsabil de atacurile vasculare, ateroscleroza si o multime de alte boli nu este altul
decit colesterolul.
"ai putina lume vorbeste insa de rolul lui esential in mentinerea starii de sanatate a organismului.
In timp ce colesterolul in exces este, intr-adevar, un pericol, lipsa lui este la fel de periculoasa.
El contribuie la metabolizarea carbohidratilor, intra in componenta tuturor membranelor din organism, este
necesar pentru producerea hormonilor sexuali masculini si feminini, iar cel existent in piele este convertit,
sub actiunea razelor de soare, in vitamina ).
'um folosim grasimile in alimentatie
buna alimentatie anti-colesterol nu inseamna deloc o alimentatie fara grasimi, ci din
contra.
Esential este ca acestea sa fie insa alese in mod (udicious.
"entinerea ratiei zilnice de grasimi sub valoarea de 00-50 la suta din totalul caloriilor
este vitala pentru mentinerea in limite normale a colesterolului.
In acelasi timp, cantitatea de grasimi saturate nu va depasi 10 la suta.
;rasimile saturate provin, cu mici exceptii, din surse animale, iar grasimile animale contin colesterol.
!e de alta parte, chiar daca un aliment nu contine colesterol, acest lucru nu inseamna ca el nu contine
grasimi.
2e vor consuma deci alimente ce contin grasimi nesaturate, cum ar fi: pestele gras 6somon, hering7,
untura de peste, ficatul de gisca sau rata, uleiuri polinesaturate 6rapita, floarea-soarelui, porumb7 si
mononesaturate 6masline, alune7.
;rasimile saturate vor fi evitate: carnea grasa, mezelurile, untul si produsele de patiserie, carnea fiind
inlocuita, pe cit posibil, cu peste.
'um e la francezi
2tatisticile din ccident arata ca francezii sint printre cei mai mari consumatori de grasimi, dar, in acelasi
timp, ei sint cel mai putin atinsi de maladiile cardiovasculare.
1cest paradox i-a facut pe cercetatori sa inceteze vinatoarea colesterolului si pactizarea cu el.
)upa cum se stie, antioxidantii neutralizeaza radicalii liberi, diminuind astfel riscurile maladiilor cardio-
vasculare.
!rintre antioxidantii cei mai puternici se numara polifenolii, care se gasesc mai ales in simburii de struguri
si in... vinul rosu.
1cesta este, fara indoiala, unul dintre factorii ce explica paradoxul francez: doua sau trei pahare de vin
rosu pe zi 6nu mai mult7 asigura o cantitate suficienta de antioxidanti.
'e alte alimente si nutrimenti reduc nivelul de colesterol
!rintre alimentele care reduc nivelul de colesterol se numara: cerealele complete, care permit evacuarea
colesterolului in exces la nivel intestinal, vegetalele din familia cruciferelor 6conopida7, vinetele, lintea,
fasolea, soia, ceapa si usturoiul.
Cicopenul continut in tomate este de asemenea un antioxidant foarte eficient, mai ales daca tomatele sint
fierte.
&ructele si legumele contin si ele principalele vitamine antioxidante: provitamina 1, vitamina ' si vitamina
E.
'resterea colesterolului e generata si de alti factori
'olesterolul nostru nu provine numai din alimentatie.
'eea ce absorbim noi reprezinta doar 00-50 la suta din stocul nostru.
Eestul de 40-*0 la suta este fabricat de propriul nostru organism.
)ar si in acest program personal de fabricare exista anumite diferente, datorate unor
factori precum: factorii genetici si alimentatia.
In acelasi timp, exista numeroase cauze care produc cresterea nivelului de colesterol:
fumatul, cofeina, stresul, medicamentele, aditivii alimentari sau poluarea mediului incon(urator.
ALIM#$TATIA '$'T"A'
Alimentatia reprezint: domeniul ;n care se fac cele mai grave erori. 7mul
modern se hr:neste ;ntr$un mod nes:n:tos, m:n<nc: prost si mult. Asa se face
c: o persoan: din dou: sufer: de exces de greutate (dep:sirea cu peste %I a
greut:tii normale). Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a
scheletului si asupra aparatului motor, ;n special asupra p:rtii inferioare
a corpului. !u c<t excesul ;n greutate este mai mare cu at<t creste si
procenta,ul persoanelor care sufer: de maladii coronariene (angin:
pectoral:, infarct miocardic, ateroscleroza), sau cu afectiuni
cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor. +tatisticile arat: c: peste
&I dintre obezi mor din cauza bolilor de ficat sau a diabetului. "e
asemenea obezii pot avea probleme mult mai mari dec<t cei cu greutate
normal: ;n cazul unor inteventii chirurgicale.
!ea mai mare greseal: f:cut: ;n domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesiv:
a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritiv: si care se g:sesc ;n?
zah:r, dulciuri, f:in:, b:uturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism
;n depuneri de gr:simi.
7bezii se afl: ;n interiorul unui cerc vicios. Cr:simea nu mai este la mod:, iar
mass media ;nf:tiseaz: s:pt:m<nal o imagine care contravine modului de viat:
a persoanei obeze. Astfel, aceasta se confrunt:, mai mult sau mai putin, cu un
stres psiho$social, iar reactia ei este, ;n general, s: m:n<nce tot mai mult.
5ulte persoane, ;n special femei, iau medicamente de sintez: pentru sl:bit,
care au efectul de a le suprima pofta de m<ncare, action<nd ca un laxativ.
.olosirea permanent: a acestor medicamente creaz: dependent: si perturb:
metabolismul apei si a s:rurilor din organism, provoc<nd edeme, rinichii sunt
afectati, se produc tulbur:ri psihice si de ritm cardiac. Au ap:rut
regimurile pe baz: de pulberi, care, ;n prima faz:, produc o
sc:dere ;nsemnat: ;n greutate, deoarece organismul pierde
mult: ap:, dar nu scade si gr:simea.
4oate aceste cure de sl:bire restrictive au marele dezavanta, c:
persoana nu ;nvat: s:$si ;nlocuiasc: modul de nutritie nes:n:tos
cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel c: ma,oritatea ;si reg:sesc vechea
greutate la numai c<teva s:pt:m<ni de la terminarea regimului, ele fiind mai
dezechilibrate dec<t ;nainte din acest punct de vedere.
3egimul disociat propune o alternativ: bl<nd: si eficace, pe termen lung, ;n
curele radicale si restrictive, care au ca scop sc:derea greut:tii prin prevenirea
persoanei de anumite alimente. Aceasta ;nseamn: c: unele alimente se
potrivesc mai bine ;ntre ele dec<t altele. "ac: alimentele care nu se potrivesc
se consum: ;mpreun:, se produce pentru o scurt: durat: o dereglare digestiv:,
;n primul r<nd balonare, apoi o m:rire a organelor digestive.
"igestia are loc mai usor dac: sucurile gastrice prelucreaz: un singur fel de
alimente. "e exemplu, legumele verzi se potrivesc cu carnea, dec<t cele care
contin amidon, deoarece acestea din urm: se diger: ;n mediu alcalin, spre
deosebire de carne c:reia ;i trebuie un mediu acid.
*ste important: separarea proteinelor de glucide, care practic nu este posibil:
%I, dar dac: se reuseste s: se rezolve la dou: treimi din alimente este
foarte bine.
Alimentele cu calorii negative sunt cele consumatoare de gr:simi. =n cea mai
mare parte sunt reprezentate de legume, fructe si condimente si sunt bogate ;n
s:ruri minerale, vitamine, contin putine proteine si hidrati de carbon, iar
procentul lor caloric va fi de 1 de calorii la % de grame. Pe de alt: parte
aceste alimente au ;n compunerea lor peste 1$1#I ap:. !onsumarea ;n mod
regulat a acestor alimente produce un efect caloric negativ, care duce la o
pierdere ;n greutate.
Busuiocul, cimbrul, m:rarul, usturoiul, p:trun,elul, menta, salvia, cimbrisorul,
chimionul, ienup:rul pe l<ng: faptul c: amelioreaz: mult gustul m<nc:rii,
contribuie la procesul de digerare si eliminare a gr:similor.
.ructele cum ar fi? ananasul, merele, portocalele, c:psunele, afinele, zmeura,
mango, grapefruit, l:m<ia au rol ;n distrugerea proteinelor.
7 hran: s:n:toas: este o hran: proasp:t:, variat:, bogat: ;n substante vitale,
alcalin:, cu multe vitamine, cu s:ruri minerale si oligoelemente.
*ste recomandat ca de trei ori pe s:pt:m<n: s: nu se consume
carne, aceasta fiind ;nlocuit: cu preparate din soia.
8evoile zilnice de aminoacizi se pot acoperi prin consumarea a
% gr. de gr<u integral sau orez nedecorticat. +e vor consuma
legume proaspete, care contin substante vegetale bioactive
(glucosinolate, flavonaide) cum ar fi? cartofi, linte, maz:re, fasole
verde, varz:, broccoli, rosii, fulgi din cereale, p<ine integral:, gris, orez
nedecorticat, gr<u ;ncoltit sau germeni de gr<u. +ubstantele bioactive distrug
radicalii liberi care sunt responsabili pentru evolutia cancerului.
+e recomand: hrana care nu a fost congelat:, conservat:, rafinat:, evit<ndu$se
alimentele care au fost prelucrate industrial, cum ar fi zah:rul rafinat, f:ina alb:,
uleiul rafinat, conservele.
-nele condimente au efect de stimulare a digestiei si metabolismului (cimbrul),
altele actioneaz: ;mpotriva ;mboln:virilor (chimenul, cimbrul, m:rarul), sau sunt
diuretice (ceapa, ienup:rul).
+e vor consuma numai gr:simi vegetale naturale, unt, margarin: sau ulei
presat la rece. +e vor evita alimentele cu continut mare de candiu (metal nociv
pentru s:n:tate si care provoac: leziuni renale) cum ar fi? ciupercile de p:dure,
organele de porc, pateul de ficat.
/a prepararea alimentelor trebuie avut gri,: ca acestea s: se fiarb: mai mult
dec<t este nevoie, deoarece se distrug substantele nutritive. 4rebuie avut gri,:
la m<nc:rurile cu pr:,eli si sosuri, deoarece nu sunt s:n:toase. Afumarea
alimentelor si pr:,irea lor ;n gr:sime animal: sau ulei ;ncins produce la
suprafata acestora o crust: maronie (care este o oxidare toxic:), precum si
deseuri gr:soase, care sunt cauza tulbur:rilor digestive si a gravelor probleme
de s:n:tate (ateroscleroza, bolile canceroase). !el mai indicat este ca
alimentele s: fie preparate la aburi, prin fierbere ;n ap: sau la gr:tar, ele
p:str<ndu$si gustul, culoarea si valoarea nutritiv:.
Ar trebui respectate c<teva reguli privind modul ;n care ne aliment:m s:n:tos?
$ se m:n<nc: ;ncet, av<nd timp suficient pentru consumarea m<nc:rurilor, f:r:
stres, f:r: ;ntreruperi (ridicare de la mas: pentru rezolvarea unor probleme),
;ntr$o atmosfer: de calm si linisteF
$ cu %#$) de minute ;nainte de masa principal: se poate consuma
o salat: sau un mic aperitiv, pentru a se micsora senzatia de
foame, m:rind satietateaF
$ se m:n<nc: pe s:turate, dar nu mai mult, chiar dac: m<ncarea
este foarte bun: si gustoas:F
$ se m:n<nc: la ore fixeF
$ nu se >sare> peste mese si nici nu se ;nlocuieste masa cu o felie de p<ine cu
untF
$ se mestec: mult si bine, hrana trebuind f:r<mitat: ;nainte de a se ;nghiti,
pentru a usura munca stomaculuiF
$ nu se beau lichide ;n timpul meselor, deoarece digestia este mai dificil:,
produc<ndu$se mai mult acid ;n stomacF
$ dup: ora %2 nu se consum: mese ;mbelsugate, bogate ;n proteine, greu de
digerat, iar cu ) ore ;nainte de culcare nu se m:n<nc: nimicF
$ se recomand: ;mp:rtirea celor & mese principale ;n cantit:ti mai mici, ;n #$'
mese pe ziF
$ se m:n<nc: numai c<nd apare senzatia de foame, fiind interzis: consumarea
alimentelor de plictiseal: sau pentru omor<rea timpuluiF
$ nu se m:n<nc: cu l:comie, iar portiile de m<ncare s: fie moderateF
$ este indicat: tinerea postului o zi pe s:pt:m<n:, pentru eliminarea toxinelor si
odihnirea organelor. Pe durata postului se beau multe lichide, ap: plat:, sucuri
naturale din fructe, ceaiuri, cam )$& litri esalonat pe toat: ziuaF
$ seara, ;nainte de culcare se poate bea o can: cu lapte cald, eventual ;ndulcit
cu miere de albine, sau o can: cu ceai din plante medicinale (tei, musetel).
/#/ sau nu /#/0
+unt cunoscuti sub numele de >*$uri>, in reviste se presupune ca, pe plan
mondial, sunt a treia cauza a mortalitatii, dupa cea cauzata de consumul de
droguri si medicamente, si dupa accidentele de circulatie, iar
consumul lor, se crede, duce la distrugere sistemului imunitar si
pricopsirea cu cele mai variate forme de tumori benigne(9) si
maligne. +a fie chiar asa9
Aditivii alimentari reprezinta cea mai noua provocare in materie
de nutritie. -n subiect foarte la moda in zilele noastre, cand
problema necesarului caloric zilnic a devenit desueta, cand febra aportului de
vitamine si oligoelemente pare sa fi trecut, iar sloganul >alimentul sanatos este
cel nepreparat, cu un continut enzimatic intact> cedeaza locul ideii ca naturala
si sanatoasa este alimentatia fara aditivi.
In cele ce urmeaza ne propunem ca inainte de a descrie patologia generata de
consumul de aditivi, caci, fara indoiala, folositi necorespunzator se fac vinovati
de multe si uneori foarte grave maladii, sa definim termeni care ii privesc si sa
amintim reglementari ale utilizarii lor.
+a incepem chiar cu celebrul >*>
Pentru usurarea etichetarii, pe ambala, nu este trecuta denumirea completa a
aditivului, acesta fiind scrisa intr$o forma standardizata, acceptata international.
"enumirea de pe eticheta este alcatuita din litera >*> urmata de o cifra, ceea ce
usureaza foarte mult etichetarea, in cazul produselor ce contin multi aditivi, sau
cand aditivii au denumiri foarte lungi. "e exemplu 8eohesperidina "!, un
indulcitor, va fi scris simplu? * 1#1. -tilitatea devine evidenta in cazul
6idroxipropilmetil celulozei $ * 4'4 (gelificant).
!e sunt asadar aditivii alimentari9
Iata cateva definitii?
%. Aditivii alimentari sunt substante care se folosesc la prepararea unor produse
alimentare in scopul ameliorarii calitatii acestora sau pentru a permite aplicarea
unor tehnologii avansate de prelucrare.(7rdinul 5inisterului +anatatii
8r.12#D%111).
). +ubstante care la origine nu reprezinta o parte constituenta a alimentelor,
adaugate in scopul de a modifica $ favorabil $ insusirile organoleptice sau ca o
necesitate directa de desfasurare a anumitor procese tehnologice.(4ratat de
Igiena$+ebastian "umitrache).
&. Aditivul alimentar reprezinta orice substanta care nu este
consumata ca aliment in sine si nu este folosita ca ingredient
constituent al unui aliment, care are sau nu valoare nutritiva si
care se adauga intentionat, cu un scop tehnologic (incluzand
modificari organoleptice) in timpul producerii, procesarii, prepararii,
tratarii, impachetarii, ambalarii, transportului si stocarii unui aliment, devenind
un component sau afectand intr$un fel caracteristicile alimentelor la care se
adauga. Acest termen nu include substantele contaminante sau pe cele
adaugate pentru a imbunatati sau mentine calitatile nutritive si nici clorura de
sodiu.(!odex Alimentarius .A7$O67)
Aditivii alimentari apartin urmatoarelor categorii?
$ conservanti $ substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor
prin prote,area lor impotriva alterarii produse de microorganismeF
$ antioxidanti $ substante care prelungesc perioada de pastrare a alimentelor
prin prote,are impotriva oxidarii (de exemplu? rancezirea, schimbarea culorii)F
$ acidifianti $ substante care cresc aciditatea alimentelor, imprimandu$le un gust
acruF
$ substante$tampon $ folosesc la reglarea si la mentinerea p6$ului specific
alimentuluiF
$ antispumanti $ se folosesc pentru reducerea si prevenirea spumeiF
$ emulsificatori $ substante care fac posibila formarea si mentinerea unui
amestec omogen intre doua sau mai multe faze nemiscibileF
$ agenti de gelificare $ substante care permit si care a,uta la formarea gelurilorF
$ sePuestranti $ substante care formeaza complexe cu ionii metaliciF
$ stabilizatori $ substante care fac posibila mentinerea proprietatilor fizico$
chimice ale alimentelor, mentinand omogenizarea dispersiilor, culoarea etc.F
$ substante de ingrosare $ substante care au capacitatea de a mari vascozitatea
produselor alimentareF
$ indulcitori $ substante (altele decat zaharul) care se utilizeaza pentru a da gust
dulce alimentelorF
$ coloranti naturali si coloranti de sintezaF
$ agenti de afanare $ substante care contribuie la cresterea volumului
alimentelor fara a modifica valoarea energeticaF
$ antiaglomeranti F
$ potentiatori de aroma $ mentin si amplifica aroma specifica alimentului F
$ substante$suport $ faciliteaza transportul si utilizarea aditivilor fara a modifica
proprietatile pe care se bazeaza utilizarea lorF
$ enzime $ folosite in industria alimentara F
$ aromatizanti$ se impart in trei categorii?
$ substante aromate naturale $ se obtin din materii prime de origine vegetala
sau animalaF
$ substante identic naturale $ sunt identice din punct de vedere al compozitiei cu
aromele naturale, componentele fiind obtinute prin sintezaF
$ substante artificiale $ se obtin prin sinteza, avand structura si compozitia
diferite de cele naturale.
In consumarea acestora trebuie sa se tina cont de !antitatea Gilnica
Acceptabila. Aceasta reprezinta cantitatea de aditiv alimentar, raportata la Eg.
de greutate corporala, care poate fi consumata zilnic pe perioada intregii vieti,
fara un risc semnificativ pentru sanatate.
-na din problemele care apar este ca uneori efectele nocive devin evidente
dupa foarte mult timp si desi se iau multe precautii pentru a fi observate cat mai
devreme, uneori identificarea cauzei unei boli sau a cresterii incidentei acesteia
nu este usor de pus pe seama unui aditiv. Alt punct sensibil ar fi raportarea
problemelor de sanatate, presupuse a se datora aditivilor. In acest punct
consumatorii, prin intermediul medicului lor curant, ar putea contribui la
semnalarea efectelor nocive ale aditivilor.
/a noi in tara asigurarea normelor legate de aditivi este garantata legal de
7rdinul 5inisterului +anatatii 8r. 12#D%111.Iata cateva din prevederile sale?
%. +e considera falsificare?
$ adaosul oricarei substante naturale sau sintetice in produse, in scopul
mascarii unor defecte ale acestora, precum si in scopul modificarii sau conferirii
de proprietati pe care produsele nu le ,ustifica prin compozitia lor naturala sau
prin retetele de fabricatieF
$ schimbarea compozitiei fara a se schimba specificatiile de pe eticheta.
). Bulionul si pasta de rosii trebuie sa corespunda urmatoarelor cerinte?
$ Q...R 8u se admite folosirea colorantilor de sinteza si a
substantelor de ingrosare (amidon, gume etc.).(art. &1)
&. 8u se admite folosirea colorantilor sintetici in paine si in
produse de paine, de panificatie, inclusiv in biscuiti, napolitane,
vafe.
4. 8u se admite folosirea colorantilor sintetici in pastele fainoase.
#. 8u se admite folosirea indulcitorilor de sinteza in bauturile alcoolice distilate.
+e admite colorarea numai cu caramel a bauturilor alcoolice naturale distilate.
!e se poate intampla in cazul in care normele nu sunt respectate9 +a vedem
care sunt efectele nocive ale unora dintre aditivii permisi la noi in tara.
Aditiv alimentar
-tilizare
*fecte nocive
8itrat$nitrit, * )41, * )#, * )#%, * )#)
Preparate din carne, branzeturi
"etermina formarea de nitrozamine oncogene
Acid formic si saruri * )&'
+ucuri, fructe, saramuri, carbonatate
Iritant pentru mucoase
5etabisulfit de sodiu * ))&, 5etabisulfit de potasiu * ))4, Bisulfit de potasiu *
))( .ructe, marcuri
4oxicitate relativ importanta.
Iritant gastric.
+uspectati de actiune teratogena
Acid benzoic si sarurile lui * )% $ * )%&
+ucuri, conserve de fructe, margarina, salamuri, bauturi carbonatate Iritant
pentru mucoasa Acid sorbic si sarurile lui * )$* )& +ucuri de fructe, bulion,
muraturi, branzeturi, peste, oua lichide, ambala,e, vinificatie Provoaca disbioze
intestinale si inhibitii enzimatice "ifenil * )&, 7rtofenil fenol * )&%
.ructe$citrice In cantitate mare, nefrotoxic Calat de propil, octil, dodecil, etil *
&% $ * &%& Crasimi vegetale si animale, legume deshidratate, supe
concentrate, sucuri de fructe, lapte praf, produse de patiserie, produse
zaharoase, conserve de carne Actiune nefro$ si hepatotoxica slaba. "etermina
hipertrofie a mucoasei gastrice
Butil hidroxianisol B6A *&), Butil hidroxitoluen B64 * &)% -leiuri, lapte praf,
produse de patiserie, supe si concentrate alimentare, cartofi deshidratati
+uspiciuni de activitate teratogena si mutagena
Amidon, amidon modifticat prin esterificare * %44, * %4#F Agar$agar * 4'F
Acid alginic * 4F Cuma de carruba * 4%F Cuma arabica * 4%4F Pectina *
44F !aragenan * 42F !arboximetil celuloza * 4''F 5etil celuloza * 4'%
Budinci, produse lactate, inghetata, branzeturi, serbeturi, guma de mestecat,
nectaruri, ciocolata -nele derivate modificate chimic sunt acceptate cu rezerva
deoarece nu se cunoaste suficient toxicitatea lor
Indigotina * %&) !olorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata,
dulciuri, produse de patiserie, biscuiti Poate provoca greata, voma,
hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice
Azorubina * %)) !olorant, se adauga la dulciuri, cristale pentru ,eleuri, peltea
Poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la
aspirina. Interzis in Japonia, +uedia, +-A, Austria si 8orvegia
Terapia cu ape minerale

Apele minerale si proprietatile lor terapeutice
Izvoarele de ape minerale sint extrem de cautate pretutindeni. 4recind prin
straturile succesive cu continut variat de diverse substante, apa spala si dizolva
anumite minerale si saruri solubile. In plus, apele minerale pot sa
contina anumite substante organice si bioactive sau gaze
dizolvate. "in aceste motive, apele minerale sint utile in cure
interne sau externe. "e aceste cure cu ape minerale beneficiaza
cei cu afectiuni ale aparatului locomotor sau ale cailor respiratorii,
bolnavii de reumatism sau cei care necesita cure de recuperare dupa
traumatisme sau interventii chirurgicale.
Apele minerale pot actiona impotriva carentei de saruri minerale, in ele existand
mari depozite de calciu, magneziu, si chiar fluor. "e asemenea contin si
oligoelemente care sunt foarte bine asimilate de organism, asemeni sulfatillor
ce le confera virtuti diuretice si laxative.
Apele minerale folosite in cure interne vindeca sau amelioreaza boli digestive,
normalizeaza functiile gastrointestinale, actioneaza in procesele inflamatorii ale
aparatului uro$genital. Apele carbogazoase sint un stimulent, imbunatatind
peristaltismul stomacului si intestinului, maresc sau scad, dupa caz, aciditatea
gastrica, stimuleaza circulatia la nivelul stomacului si al ficatului. 7 alta functie
de maxima importanta a apelor minerale este lichidarea foamei de oxigen la
nivelul tesuturilor, ameliorind rezistenta organismului la boli.
Alte utilizari ale apelor minerale
!osmeticienii s$au straduit sa asigure hidratarea, hranirea si mineralizarea
corespunzatoare a pielii si, pe aceasta cale, a intregului
organism. "esigur, metoda clasica o reprezinta baile, mastile si
compresele cu apa minerala. Pe linga acestea, au fost inventate
spraSuri cu apa minerala, care se pulverizeaza pe fata, pe miini si
git. Procedeul este salvator in zilele toride, caci hidrateaza masiv
pielea, exact in zonele cele mai expuse la intemperii.
-n alt procedeu, la fel de simplu si eficient, este stergerea fetei si
a gitului cu cubulete de gheata, obtinute prin congelarea apei
minerale. Cheata mareste tonusul pielii si accelereaza circulatia capi$lara la
nivelul ei, iar apa minerala topita din cubuletele de gheata hidrateaza pielea.
3omania are o treime din izvoarele termale si minerale din *uropa. *fectul
vindecator al acestor izvoare a fost dovedit stiintific si acest lucru face ca multe
statiuni balneoclimaterice sa fie recunoscute pe plan international.

(ndicatii terapeutice
boli ale aparatului locomotor si ale sistemului
nervos periferic, sechele dupa traumatisme ale
aparatului locomotor;
afectiuni ale aparatului respirator
afectiuni ginecologice cronice
diabet zaharat incipient
intoxicatii cu metale grele
boli digestive
afectiuni ale ochilor
sindrom supraponderal.
#ontraindicatii
Persoanelor ce tin un regim stric in privinta sarii nu le este indicata cura cu ape
minerale, Acestea fiind bogate in sodiu sunt contraindicate in caz de
hipertensiune arteriala si femeilor ce sufera de retentie de apa. In schimb este
indicata intr$o mica masura vara, dupa un efort fizic mare, caci compenseaza
pierderile de apa prin transpiratie.

Talasoterapia 1 Cura -eliomarina

!)$$)? >+untem ap: de mare organizat:>.
>A#?&E" ;:E" #)&"$EA&
4alasoterapia reprezint: aplicarea ;n scopuri terapeutice a propriet:tilor apei
m@rii, soarelui, n@molului si a algelor marine t:m:duitoare, asociate actiunii
climatului marin.
Pielea, nefiind impermeabil:, microelemetele din mediul marin care o
asalteaz: ;n cadrul talasoterapiei, ;n special ionii de calciu, magneziu,
potasiu, iod, au toate sansele s: p:trund: ;n medii interioare ale
organismului, mai ales c<nd temperatura apei este cald:.
"atorit: acestor caracteristici a ap:rut nevoia ca talasoterapia s: se
poat: practica si ;n alt: parte dec<t la mare (ocean) si ;n alt anotimp
dec<t vara. Astfel au ap:rut si s$a r:sp<ndit voga acestor centre de
talasoterapie, mai bine zis de neotalasoterapie, centre ;n care apa de mare este
introdus: ;n piscine special amena,ate, ;n tot timpul anului, unde este ;n
prealabil ;nc:lzit:.
Pe calea b:ilor de ap: marin:, a gimnasticii efectuate ;n submersie marin:, a
unor tehnici de hidromasa,, a unor b:i de alge, a unor cataplasme de alge ca si
a unor alte variate proceduri terapeutice, se urm:reste readaptarea functional:,
;n special a diverselor deficiente ale aparatului locomotor. !entre de acest gen
au ap:rut la *forie si 5angalia.
*fectele curei heliomarine
=n contextul omului s:n:tos, cura heliomarin: exercit: efecte dintre cele mai
binef:c:toare, dup: cum urmeaz:?
!ontribuie la ridicarea tonusului psihic prin integrarea celui ce prezint: o
atractie special: pentru acest cadru natural de existent: si de s:n:tate
reprezentat de mare si de climatul ce o caracterizeaz:.
A,ut: la c:lirea organismului ca si la revigorarea sa pe
calea helioterapiei, a b:ilor de mare, a talasoterapiei,
a amelior:rii respiratiei prin intermediul inspir:rii unui
aer de o deosebit: puritate, a combaterii
sedentarismului prin intermediul plimb:rilor, ,ocurilor
ca si a alerg:rilor pe malul m:rii etc.
Influenteaz: reechilibrarea organismului prin
intermediul racord:rii acestuia la modurile primare de
existent:, ca si prin dezinsertia temporar: a acestuia de mediul stresant
si artificial de viat: reprezentat de mediul citadin.
Are rol benefic, mai ales ;n cazul copiilor, ;n profilaxia a numeroase boli,
care de regul: asalteaz: aceast: categorie de v<rst:.
!ontribuie la impulsionarea si stimularea cresterii somatice, mai precis la
stimularea cresterii ;n ;n:ltime a copiilor.
Aceeasi cur: heliomarin: exercit: efecte dintre cele mai active pe linia
amelion:rii sau chiar a vindec:rii diverselor boli, cum ar fi?
bolile respiratorii cronice (rinofaringite, rinosinuzite, bronsite cronice,
astmul bronsic), pe care le influenteaz: ;n bine mai ales pe calea
inspir:rii aerosolilor marini, apoi pe calea fluidific:rii secretiilor bronsice
ca si a atenu:rii sau suprim:rii spasmelor bronsice.
=n unele boli ale s<ngelui, ;n special ;n unele anemii, pe calea normaliz:rii
eritrocitelor, ca si pe calea stimul:rii cresterii hemoglobinei, pigmentul
sanguin transportator al oxigenului. !azurile moderate de hipertensiune
arterial: beneficiaz: de serviciile curei heliomarine, pe calea atenu:rii
debitului sistolic, adic: a volumului de s<nge pe care ;l pompeaz: inima
la fiecare contractie.
Beneficiaz: de serviciile complexe ale curei heliomarine si ateroscleroza
putin avansat:, pe calea normaliz:rii lipidelor sanguine, lipide care ;n
exces contribuie la formarea acestei rugini biologice,
reprezentat: de aterom, substant: care depun<ndu$se
pe peretii arterelor, reduce implicit aportul sanguin si pe
acela de oxigen, cu tot ce decurge pentru organism din
aceast: realitate.
!ura heliomarin: are indicatii ma,ore ;n bolile reumatice inflamatorii
cronice si mai ales ;n poliartrita cronic: evolutiv:, ce afecteaz: mai ales
articulatiile mici ale m<inilor si picioarelor, ca si asa numita spondilit:
anchilopoetic:, boal: ce se caracterizeaz: prin anchilozarea coloanei
vertebrale ca si prin incubarea ei progresiv:.
Beneficiaz: de aceeasi cur: tuberculoza extrapulmonar: si ;n special cea
osteoarticular:, ganglionar: si peritoneal:, favoriz<nd cicatrizarea
pl:gilor si fistulelor, at<t de frecvente ;n aceste variet:ti de infestare
tuberculoas:, favoriz<nd de asemenea metabolismul calciului si
stimul<nd sistemul neuroendocrin.
7 serie de boli ortopedice (;nt<rzierile ;n consolidarea fracturilor, atrofiile
musculare, redorile articulare, respectiv ;ntepenirea lor), beneficiaz: de
cura heliomarin: si asta pe calea regl:rii metabolismului calciului si
fosforului, ca si pe calea regl:rii sistemului neuroendocrin, de unde
redob<ndirea puterii de contractie a muschilor si redob<ndirea mobilit:tii
articulare.
!ura heliomarin: influenteaz: favorabil o serie de boli inflamatorii
ginecologice cronice pe calea micsor:rii fenomenelor dureroase, pe
calea decongestion:rii focarelor de inflamatie, ca si pe calea normaliz:rii
functiei hipofizare, de unde normalizarea secretiei interne a ovarelor.
"e aceeasi cur: mai beneficiaz: si o serie de boli de piele, ca pitiriazisul,
psoriazisul si eczemele uscate, cura duc<nd la disparitia pruritului, la
uscarea veziculelor si eliminarea placardelor, elemente ce
caracterizeaz: aceste boli.
Beneficii ma,ore ale curei se ;nregistreaz: ;n cazul multor boli ale copiilor,
;n special la aceia suferind de rahitism, ca si ;n convalescent: dup:
diferite boli infectioase.
!ontraindicatii
!urei heliomarine ;i sunt proprii si o serie de contraindicatii, mai importante
fiind?
4uberculoza ;n fazele ei evolutive.
Insuficienta cardiac:.
6ipertensiunea arterial: sever:.
Insuficienta renal: ca si nefritele cronice.
Bolile sistemului nervos central ca si bolile psihice sau
nevrozele.
Anumite boli endocrine, precum hipertiroidismul.
Cataplasme cu argila
repararea pastei
Prepararea pastei de argila este foarte simpla? punem argila intr$
un recipient de sticla, de lemn, de faianta, de portelan (niciodata
intr$un vas din metal sau din material plastic) si amestecam $
adaugind apa $ pina obtinem o pasta densa, putin mai moale decit
pasta de modelat. -nii recomanda sa acoperim argila cu apa si sa
asteptam citeva ore ca sa se obtina un terci omogen.
"in ea vom face cataplasme, groase (dupa indicatii) de %,#$) cm si cu o
suprafata care sa depaseasca putin regiunea tratata.
Aplicatii reci sau calde
!ataplasmele (plasturii) vor fi, dupa caz, aplicate reci, caldute sau calde?
Reci, pe regiunile inflamate sau pe partea de jos a abdomenului in acest caz
reinnoindu-se de indata ce se incalzesc 1!, 2", 3" de minute in genere#. $aca
persista senzatia de rece, se va inlocui cataplasma printr-una calduta.
%aldute sau calde pe regiunea hepatica, pe rinichi, pe vezica, pe oase. %ataplasma
va fi aplicata direct pe piele, la nevoie prin intermediul unui tifon.
Anumite afectiuni (afectiuni cardiace, contuzii, varice) se trateaza,
cel putin la inceput, prin aplicari de comprese, si apoi cu cataplasme.
Pentru a le prepara este de a,uns sa obtinem o fiertura foarte
limpede, in care vom inmuia o bucata de pinza care nu se stoarce
inainte de asezarea pe locul respectiv.
!ataplasmele si plasturii se vor fixa, dupa regiunile tratate, printr$o
fasa @elpeau, o centura de flanela sau un banda, in forma de 4 (pentru
perineu).
Pentru un plasture la ceafa, se fixeaza banda de imobilizare in ,urul fruntii, nu al
gitului.
"urata aplicarii variaza, dupa caz, de la o ora la doua$trei ore, uneori toata
noaptea. "aca apar senzatii neplacute (frig, durere), se va scoate cataplasma
si nu se va reinnoi decit dupa %) sau )4 de ore. In cazul in care cataplasma se
usuca prea repede, va fi inlocuita prin alta proaspata. "upa scoaterea
plasturelui sau a cataplasmei, ramasitele aderente la piele se indeparteaza prin
spalaturi simple cu apa rece sau incropita.
3itmul aplicarilor variaza dupa afectiuni si dupa reactiile bolnavului.
o Abcese, supuratii diverse? se reinnoiesc plasturii din ,umatate in
,umatate de ora, apoi dintr$o ora si ,umatate $ intr$o ora si ,umatate,
zi si noapte, daca este necesar. Pentru noapte se poate inlocui
plasturele printr$o compresa cu apa argiloasa, care se va reinnoi o
data sau de doua ori.
o -egiunile lombare, abdomen, partea inferioara a acestuia,
regiunea hepatica? aplicarile pot provoca reactii mai mult sau mai putin vii. "e
aceea, le vom limita la o cataplasma pe zi, mentinuta doua pina la patru ore.
@om putea uneori sa lasam plasturele toata noaptea.
8u vom face mai multe aplicari in acelasi timp. In cazul in care plasturii vor fi
indicati in mai multe locuri (partea de ,os a abdomenului si plaminul, de
exemplu), se va respecta un interval de doua la patru ore intre diversele
aplicari.
.emeile se vor abtine de la aplicari de argila in timpul menstrei.
#e facem dupa folosire
"upa folosire este necesar sa aruncam argila, caci este impregnata de toxine.
+e vor spala banda,ele utilizate.
7rice cura externa cu argila trebuie precedata sau insotita cu un tratament
dezintoxicant intern prin fitoaromaterapie, suc de lamiie, laxative usoare, argila
in genere, alimentatie echilibrata atoxica.

bolile respiratorii cronice (rinofaringite, rinosinuzite, bronsite cronice, astmul bronsic), pe
care le influenteaz: ;n bine mai ales pe calea inspir:rii aerosolilor marini, apoi pe calea
fluidific:rii secretiilor bronsice ca si a atenu:rii sau suprim:rii spasmelor bronsice.
=n unele boli ale s<ngelui, ;n special ;n unele anemii, pe calea normaliz:rii eritrocitelor, ca
si pe calea stimul:rii cresterii hemoglobinei, pigmentul sanguin transportator al
oxigenului. !azurile moderate de hipertensiune arterial: beneficiaz: de serviciile curei
heliomarine, pe calea atenu:rii debitului sistolic, adic: a volumului de s<nge pe care ;l
pompeaz: inima la fiecare contractie.
Beneficiaz: de serviciile complexe ale curei heliomarine si ateroscleroza putin avansat:,
pe calea normaliz:rii lipidelor sanguine, lipide care ;n exces
contribuie la formarea acestei rugini biologice, reprezentat: de
aterom, substant: care depun<ndu$se pe peretii arterelor, reduce
implicit aportul sanguin si pe acela de oxigen, cu tot ce decurge
pentru organism din aceast: realitate.
!ura heliomarin: are indicatii ma,ore ;n bolile reumatice inflamatorii
cronice si mai ales ;n poliartrita cronic: evolutiv:, ce afecteaz: mai
ales articulatiile mici ale m<inilor si picioarelor, ca si asa numita
spondilit: anchilopoetic:, boal: ce se caracterizeaz: prin anchilozarea coloanei
vertebrale ca si prin incubarea ei progresiv:.
Beneficiaz: de aceeasi cur: tuberculoza extrapulmonar: si ;n special cea
osteoarticular:, ganglionar: si peritoneal:, favoriz<nd cicatrizarea pl:gilor si fistulelor,
at<t de frecvente ;n aceste variet:ti de infestare tuberculoas:, favoriz<nd de asemenea
metabolismul calciului si stimul<nd sistemul neuroendocrin.
7 serie de boli ortopedice (;nt<rzierile ;n consolidarea fracturilor, atrofiile musculare,
redorile articulare, respectiv ;ntepenirea lor), beneficiaz: de cura heliomarin: si asta pe
calea regl:rii metabolismului calciului si fosforului, ca si pe calea regl:rii sistemului
neuroendocrin, de unde redob<ndirea puterii de contractie a muschilor si redob<ndirea
mobilit:tii articulare.
!ura heliomarin: influenteaz: favorabil o serie de boli inflamatorii ginecologice cronice
pe calea micsor:rii fenomenelor dureroase, pe calea decongestion:rii focarelor de
inflamatie, ca si pe calea normaliz:rii functiei hipofizare, de unde normalizarea secretiei
interne a ovarelor.
"e aceeasi cur: mai beneficiaz: si o serie de boli de piele, ca pitiriazisul, psoriazisul si
eczemele uscate, cura duc<nd la disparitia pruritului, la uscarea veziculelor si eliminarea
placardelor, elemente ce caracterizeaz: aceste boli.
Beneficii ma,ore ale curei se ;nregistreaz: ;n cazul multor boli ale copiilor, ;n special la
aceia suferind de rahitism, ca si ;n convalescent: dup: diferite boli infectioase.
Terapie naturista folosind apa marii
Acum ), de ani, cel mai mare filozof al antichitatii, Platon, ;ngri,it ;ntr$un
anumit moment al vietii sale de medici$magi egipteni, declara sententios? >
marea spala toate relele omului>.

Apa marii
Apa de mare este o apa minerala care contine clor, sodiu,
magneziu si sulf T o combinatie benefica pentru organismul
uman. Pe langa acestea, mai contine oligoelemente (zinc, titan,
cobalt, iod, crom), care trec prin piele si de acolo in organism,
actionand asupra unor tesuturi. 8u trebuie sa ignori nici importanta algelor
marine.
!ontinutul de minerale al apei de mare nu este acelasi in toate marile si
oceanele, cel mai scazut fiind in 7ceanul Arctic (&,# gDlitru), iar cel mai crescut,
in 5area 5oarta (& gDlitru). 5area 8eagra are o mineralizare de %2,' gDlitru.
Apa de mare are efecte antiinflamatorii si intensifica metabolismul glucidelor,
proteinelor, lipidelor, calciului, fosforului.
Apa de mare poate fi bauta ca o apa minerala obisnuita, dupa ce a fost diluata
cu apa dulce, pana la obtinerea unei concentratii maxime de
)g saruriDlitru. Pentru aceasta,se aduna apa cat mai departe de
tarm, de la o adancime de cel putin ) de metri. +e poate folosi
pentru gargara (gingivite, stomatite) sau la comprese pentru
rani.
4ratamentul cu apa de mare este practicat in toata lumea T vara, pe litoralul
oceanelor si marilor calde, iar in sezonul rece, in servicii specializate, sub forma
de bai calde, dusuri si aerosoli.
Pe litoralul 5arii 8egre talasoterapia se poate face din luna mai pana la sfarsitul
lui septembrie, cand temperatura apei este in medie de %#$)#U!, iar cea a
aerului de %#$)U!.

Baile in mare
Intrarea in apa se face progresiv, dupa o baie de soare de cel putin zece
minute. In acest fel, veti evita probleme grave, cum ar fi socul termic sau stopul
cardiac. Apoi, in apa, nu se sta, ci se inoata, se fac miscari continue sau se fac
exercitiile de recuperare indicate de medic.
4ot in apa, se poate executa automasa, pe intregul corp. !and marea este mai
agitata, actiunea mecanica a valurilor e un masa, binefacator pentru piele si
tesuturile subcutanate.
In prima zi, durata unei bai nu va depasi cinci minute, timpul fiind marit zilnic cu
alte cinci minute. !opiii mici vor sta mult mai putinF la sfarsitul curei, o baie
trebuie sa dureze maximum %# minute, iar pentru copiii mari, pana la ) de
minute.

Exercitii
%. Plimbari in pas vioi prin apa care depaseste foarte putin
nivelul gleznelor.
Efecte< glezne tonifiate, stimularea punctelor de
presopunctura de pe talpa, ameliorarea platfusului
). Pasi contra valurilor, pana a,unge apa la nivelul
genunchilor.
Efecte? gambe tonifiate, celulita din zona genunchilor dispare elegant
&. Inaintati in apa si lasati valurile sa se sparga pe coapse, invartiti$va pe toate
partile, apoi mergeti
timp de % minute prin apa la nivelul soldurilor.
Efecte? cu acest exercitiu ati tonifiat picioarele de ,os pana sus, si, bineinteles,
celulita e doar o amintire

Bonus de terapie
"upa ce ati valorificat la maxim masa,ul gratis oferit de valuri, de ce sa nu
beneficiati si de o sauna9
Pentru aceasta, este nevoie de o groapa adanca de ) $ & cm, lunga de ) m si
lata de % m. /asati
soarele sa usuce bine nisipul de pe fundul gropii si de pe margini, apoi intrati in
groapa si acoperiti$va cu un strat de nisip de # cm.
In prima zi trebuie sa rezistati asa maxim # minute, dar zilnic se pot adauga alte
cateva minute, pana la o durata maxima de ) min.
Climatul marin
%limatul marin are multe trasaturi caracteristice, cum ar fi&
%ontrastul dintre temperatura aerului si cea a apei marii si
care este at't de pregnant pe malul m(rii; acesta actioneaz(
benefic asupra circulatiei periferice si asupra respiratiei,
precum si asupra cordului.
%ontinua miscare a aerului reprezentat( prin briz(, cu
aspectele de flux si reflux.
)xistenta unui aer de o puritate deosebit(, care se aseam(n(
cu cel *nt'lnit la munte.
+asajul ritmic al valurilor de ap( s(rat( exercitat asupra pielii, ca si asupra
musculaturii striate de la acest nivel, elemente care pe aceast( cale sunt solicitate
si puse *n actiune, prin rezistenta ce trebuie s( o opun( valurilor.
,erosolii care sunt inspirati si b(ile de nisip, sunt alte elemente caracteristice
climatului marin.
%limatul de litoral, din cauza presiunii barometrice crescute, realizeaz( conditii
favorabile schimburilor gazoase. $e asemenea, micsoreaz( num(rul respiratiilor si
favorizeaz( combinarea hemoglobinei cu oxigenul si permite o irigare mai usoar( si mai
abundent( a pl(m'nilor.
%limatul marin are un caracter stimulant, de *nt(rire a organismului. ,cestui climat *i sunt
proprii elemente calmante&
presiunea atmosferic( uniform(
variatii mici de temperatur(
umiditate aproape constant(.
$e asemena are si elemente excitante cum ar fi&
radiatia ultraviolet( bogat(
v'nturi frecvente concretizate *n nelipsita briz( marin(
continut mai mare *n clorur( de sodiu si iod.
!limatul marin actioneaz: asupra organismului prin cresterea metabolismului,
m:rirea apetitului, excitarea sistemului hematopoetic, m:rirea
diurezei,stimularea sistemului nervos, tonific<nd organismul.
Terapia cu namol
4erapia cu namol reprezinta un tratament naturist care si$a dovedit eficienta in
multe afectiuni. *a poate fi efectuata in multe statiuni balneoclimaterice din
3omania sau pe litoral.
(ndicatii

8amolul poate fi utilizat in cura externa terapeutica pentru urmatoarele afectiuni
(numai dupa consultarea medicului)?
1. ,fectiuni reumatismale
o stari preartrozice. -ratamentul profilactic in profesiuni cu risc
artrozic.
o reumatism degenerativ. ,rtroze ale coloanei si articulatiilor in
afara perioadelor de reactivitate
clinico-biologica
o reumatism abarticular. -endonite, periartrite, in afara
perioadelor de acutizare.
2. ,fectiuni posttraumatice
o sechele musculo-articulare
o sechele osoase.
3. ,fectiuni neurologice periferice cronice.
.. ,fectiuni ginecologice cronice.
o anexite
o metroanexite cronice
o sterilitate
!. %elulita si cosmetica
#ontraindicatii<
boli dermatologice
leziuni cutanate posttraumatice.

$ipuri de proceduri
Bai in cada de baie. /a 1"" l de apa se folosesc 1" 0g de namol iar sedinta
trebuie sa dureze 1!-3" minute, in functie de cat rezistati deoarece pielea sensibila
nu va suporta usturimea apei incarcata cu minerale.
Impachetari cu namol. 1e efectueaza la o temperatura 32-."
3 %, intr-un strat de 2 cm pe regiuni mai mult sau mai putin
intinse.
Cataplasme. ,plicatii cu namol la temperaturi ridicate si variate pe regiuni
limitate ale corpului.
Onctiunile cu namol. +etoda de aplicare a namolului rece pe intreg corpul sau
pe zonele suferinde care presupune si o expunere la soare de 1"-1! minute pana
cand simtiti ca namolul va strange. /a final, urmeaza un dus cu apa dulce.
!elioterapia
6elioterapia este terapia naturista care se bazeaza pe
influenta binefacatoare a razelor solare. *a se afla la
indemana oricui. *ste recomandata copiilor, incepand de la
varsta de un an si ,umatate. In acest caz, expunerile la soare
trebuie sa fie mai reduse decat la adulti.
6elioterapia este indicata pentru bolnavii de arteroscleroza,
artroze, spondilita anchilozanta, pareze, paralizii, rahitism,
anemii, osteoporoza, astm bronsic si bronsite cronice. 4erapia este de un real
folos si persoanelor care sufera de surmena,, obezitate sau au unele boli de
piele (eczeme, psoriazis).
Acest tratament naturist este indicat si omului sanatos, pentru fortificarea si
revigorarea organismului.
recautii si contraindicatii<
+oarele puternic este unul dintre factorii care grabesc imbatranirea pielii. In
plus, persoanele care sufera de boli febrile, tuberculoza pulmonara,
hipertensiune arteriala in stadii avansate, hipertiroidie, cancer, nu trebuie sa se
expuna la soare fara sa consulte in prealabil medicul.
In timpul bailor de soare, corpul este expus la trei feluri de radiatii? calorice,
luminoase si ultraviolete.
-A%(A$((*E #A*)-(#E influenteaza pozitiv organismul, caruia ii asigura
energia necesara dezvoltarii proceselor vitale.
-A%(A$((*E *&!(0)A"E contribuie la stimularea sistemului nervos central,
lipsa luminii avand grave urmari asupra comportamentului si
psihicului uman. /umina solara conditioneaza bioritmul, lipsa ei
influentand negativ dezvoltarea intelectului.
-A7E*E &*$-A:()*E$E sunt cele mai benefice pentru
sanatate. *le contribuie la cresterea numarului de globule rosii
si a hemoglobinei la persoanele anemice, la asimilarea calciului si a fosforului.
!u alte cuvinte, au un rol important in cresterea copiilor. 3azele ultraviolete
stimuleaza glanda tiroida, metabolismul, circulatia sangelui,
respiratia, digestia si calesc organismul. 6elioterapia se
practica oriunde este soare, cele mai intense radiatii fiind la
mare si la munte, datorita fenomenului de reflexie a luminii la suprafata nisipului
si a stancilor.

)ietoterapia

"ietoterapia sau terapia prin alimentatie este acea forma de terapie care
utilizeaza alimentele, fie ;n starea lor naturala, fie prelucrate ;n modalitati
speciale, ca remedii ;mpotriva diferitelor afectiuni. *a foloseste ca punct de
plecare diagnosticele stabilite de medicina clasica.
*xista doua acceptiuni generale ale acestui termen?
%. dietoterapia simptomatica $care urmareste ;nlaturarea sau ameliorarea
manifestarii bolii. +e foloseste ;n formele acute de boala sau ;n
acutizarea unor boli cronice.
). dietoterapia de fond$ care are drept scop corectarea sau ;nlaturarea
cauzelor care fac posibila aparitia unor boli. +e foloseste an bolile
cronice, de lunga durata, ;n care exista o perturbare mai profunda a
structurilor functionale ale organismului
"iferentierea ma,ora fata de medicina alopata apare ;n conceptia asupra
terapiei si ;n elaborarea prescriptiilor terapeutice.
=n medicina alopata, elementul esential ;n tratament este medicamentul care
lupta cu boala si ;mpotriva tulburarilor provocate de aceasta. !orpul nu este
inclus ca factor al tratamentului decat ;n ultima instanta. *l nu participa la
tratament, ci suporta actiunea medicamentului.
"ietoterapia considera organismul ca un tot unitar iar simptomele considerate
neesentiale de catre medicii alopati sunt evaluate si analizate conform propriei
conceptii despre sanatate si boala.

*xista trei conceptii fundamentale ;n dietoterapie?
%. (ntoxicarea $ desemneaza toate perturbarile metabolice aparute ca
urmare a mostenirii genetice, a stilului de viata si alimentatie
). %ezintoxicare sau purificare $ Bolile apar ca urmare a unei intoxicari cu
produse metabolice reziduale iar simptomele bolilor semnifica lupta
organismului de a localiza aceste toxine si de a le ;nlatura. "e aceea,
organelor eliminatorii (pielea, rinichii, tubul digestiv, ficatul si vezica
biliara) li se atribuie o mare importanta ;n dietoterapie, dezintoxicarea
fac;ndu$se prin acestea.
&. -eAncarcarea $ dupa ce s$a facut terapia de dezintoxicare, organismul
trebuie re;ncarcat enrgetic si nutritv, pe cale respiratorie si printr$un
anumit fel de viata si alimentar.
In continuare sunt prezentate trei exemple de diete naturiste?
postul negru
dieta crudivora
dieta semicrudivora
)iete

3ezultatele cele mai puternice in dietoterapie se vor obtine prin adoptarea
uneia sau alteia din dietele naturiste >de forta>. "intre aceste regimuri$forte am
ales trei, pe care le prezint in ordinea gradului lor de dificultate?
%. ostul negru $ este fara doar si poate mi,locul cel mai eficient (desi
destul de dur pentru unii) de dezintoxicare. Postul negru presupune sa
nu consumam absolut nici un fel de aliment pe o durata de timp cuprinsa
de la )4 de ore pana la cateva zile. In postul negru destinat vindecarii
psoriazisului se recomanda in mod special sa se consume multa apa de
izvor sau, si mai bine, infuzii din plante dezintoxicante, al caror mod de
preparare il vom prezenta tot in acest articol. .ireste, postul negru cel
mai eficient este cel de mai multe zile, insa pentru o a,unare mai lunga
de trei zile este necesar acordul si supravegherea medicului. Pentru cei
care nu pot tine postul negru, considerandu$l prea dificil, este foarte
eficienta urmatoarea dieta.
). %ieta crudivora $ presupune sa nu consumam decat alimente netrecute
prin foc (nepreparate termic), o perioada de minimum & de zile. @or fi in
schimb consumate din belsug legume crude sub forma de salate, sucuri
sau ca atare, fructe crude, fulgi de cereale (grau, orz, ovaz), ulei presat
la rece, miere si polen de albine. -n loc special il vor ocupa in cadrul
acestei diete oleaginoasele? seminte de floarea$soarelui, dovleac si
susan nepra,ite, miezul de nuca, arahidele si alunele nepra,ite, care, pe
langa faptul ca aduc un surplus caloric foarte puternic, inlaturand
senzatia chinuitoare de foame, de care se plang la inceput multi dintre
pacientii care recurg la acest tratament, au si alte proprietati. *le sunt
foarte bogate in vitaminele * si ., care favorizeaza normalizarea
proceselor trofice la nivelul pielii.
"oua exemple de diete crudivore, cu un efect deosebit, sunt prezentate
in continuare?
o %ieta crudivora de refacere
Acest regim ofer: avanta,ul unui aport de principii alimentare,
glucide, proteine, lipide, vitamine, minerale, ;n stare natural:, fiind
usor asimilati de organism si cu uzur: minim: a acestuia. +e
practic: sub forme de cure de #$2 zile pe lun:. +e recomand: ;n
convalescenta bolilor acute, ;n boli consumptive (4B!, cancer),
surmena, fizic si intelectual, boli carentiale etc.
+e recomand: urm:toarea schem:?
$ 7ra ( $ gr<u ;ncoltit, )#$& ml suc crud de fructe sau
zarzavaturi, mere, struguri, pere, ardei gras, rosii, castraveti.
$ 7ra % $ o farfurie de salat: de zarzavaturi? morcov, telin:, rosii,
urzici, p:p:die, m:cris, andive, salat: verde, varz: etc., la care se
adaug: suc de l:m<ie, putin ulei si condimente naturale.
$ 7ra %& $ salat: de zarzavaturi la discretie, %$) ou: crude cu
albusul b:tut spum:, iaurt, br<nz: dulce de vac:, p<ine graham
sau neagr: bine coapt:.
$ 7ra %2 $ o can: cu lapte crud sau lapte vegetal si fructe uscate.
$ 7ra %1 $ fructe, p<ine graham sau neagr: cu miere, lapte.
$ =ntre mese se bea ceai aromatic (cimbrisor, m:ces, zmeur:,
fragi, mure), dup: necesit:ti.
o %ieta crudivora depurativa
*ste recomandat: mai ales prim:vara si vara, ea facilit<nd
eliminarea toxinelor si deseurilor din organism, reechilibr<nd
balanta vitaminic: si mineral: a organismului. +e practic: ;n scop
profilactic si curativ, ;n cure de &$2 zile pe lun:.
+chema unei zile de cur:?
$ 7ra ( $ )# ml suc de rosii sau telin:, fructe oleaginoase, p<ine
graham sau neagr: coapt: bine.
$ 7ra %) $ o farfurie cu salat: de urzici, p:p:die, cicoare, gr<usor,
cu suc de l:m<ie, ulei si condimente naturale sau morcov, andive,
telin:, castravete, ardei gras, sparanghel cu suc de rosii si
condimente, iaurt, p<ine graham sau neagr:.
$ 7ra %2 $ o farfurie cu salat: de fructe crude.
$ 7ra %1 $ )# ml suc de telin:.
&.
Pentru cei mai sensibili, dieta pur crudivora poate fi alternata cu dieta pe
care o voi descrie in continuare.
4. %ieta semicrudivora $ este modul de alimentare recomandat cu
predilectie celor care se confrunta sau s$au confruntat cu psoriazisul,
fiind si mi,loc de vindecare si de consolidare a rezultatelor terapeutice.
*a poate fi adoptata pe perioade nelimitat de lungi, fiind mult mai
permisiva, admitandu$se si consumarea produselor lactate si oualor in
cantitati mici, cu conditia ca #I din hrana sa fie constituita din legume
si fructe crude. In primul rand, fiecare masa va incepe cu sucuri obtinute
casnic din legume cum ar fi telina, patrun,elul, ridichea, combinate (ca
ameliorator de gust) cu suc de mere sau morcov. Apoi, vor fi nelipsite de
la fiecare masa salatele de cruditati cu legume bogate in fibre? morcov,
varza, patrun,el, salata verde, spanac, ridiche, sfecla rosie. @a fi
consumata numai paine graham, uleiul rafinat va fi inlocuit pe cat posibil
cu cel presat la rece, faina alba va fi inlocuita cu cea integrala.
Masajul erotic
1.Masaj de relaxare-preludiu
2.Masaj erotic propriu-zis
Masajul erotic consta intr-o mutitudine de miscari lente, placute pe tot corpul in
prima faza sau in zonele puternic erogene in scopul obtinerii unei relaxari initale, a
creseterii si mentinerii unui nivel ridicat de placere si excitatie si , in ultima faza, de
obtinere a orgasmului exclusiv prin masaj. Nu trebuie sa fiti dezamagite: orgasmul
exclusiv prin masaj erotic este deosebit de putenic, mai puternic decit prin actul
sexual propriu-zis. In plus, puteti imbina dupa dorinta masajul erotic cu orice
credeti ca va provoca si va amplifica starea de placere generata de masajul erotic.
Masajul erotic nu constituie doar "altceva" pe plan erotic, ceva nou care creeza doar
variatie in viata sexuala si nimic mai mult. Masajul erotic poate imbunatati in mod
spectaculos performantele, trairile, satisfactiile si intensitatea actului sexual
propriu-zis.
Relaxarea partener-ei/ului
In principiu, masajul de relaxare are ca scop eliminarea stresului, grijilor zilnice,
inhibitiilor provocate de diverse prejudecati sexuale precum si de pregatire a
partenerei in vederea receptionarii masajului erotic in conditii optime de relaxare
totala.
ind sunteti pregatiti, partenera se intinde pe masa de masaj, de obicei cu fata in
jos, dezbracata complet sau la costum de baie, in caz ca momentan se simte se
simte jenata sa se dezbrace complet. !entru moment va asezati palmele pe spatele
partenerei si incercati sa vizualizati etapele urmatoare pentru a atinge un nivel
corespunzator al concentrarii exclusiv asupra masajului de relaxare, pentru inceput.
"poi executati un masaj de relaxare al spatelui, picioarelor si talpilor-este un masaj
ideal pentru eliminarea rapida a stresului si a oboselii fizice acumulate de-a lungul
zilei. #pre exemplu, masajul talpilor ajuta la eliminarea rapida a oboselii, chiar dupa
nopti nedormite-simplu si spectaculos. !rincipiile de baza ale masajului de relaxare
presupun un contact permanent ale miinilor dvs cu corpul partenerei, alternind
diferite procedee de masaj:mingiieri lente usoare sau mai puternice $efleuraj%,
presiuni pe tesutul muscular si rotirea acestuia in limita elesticitatii pielii $frictiuni%,
framintarea usoara sau profunda a sistemului muscular, presiuni, vibratii, etc.
Mai multe detalii gasiti in pagina de Masaj #uedez.
&upa masajul spatelui, partenera dvs se va intoarce pe spate, cu fata in sus. Masti
in continuare bratele, palmele si pieptul. "poi va indreptati palmele catre picioare,
mingind usor zona genitala in trecere dar fara atingeri puternice, bruste sau
insistente, care mai mult s-ar putea sa inhibe. 'erminati masajul picioarelor, al
talpilor apoi va intoarceti in zona genitala si masati sau mai precis mingiati incet
zona pubiana( daca partenera este pentru prima oara beneficiara masajului erotic
atunci este bine sa o priviti in ochi in timp ce o mingiiati si eventual sa-i cereti
permisiunea sa mergeti mai departe.
In momentul mingierilor lente din zona genitala si zona pubiana incepe deja sa se
dezvolte energia sexuala( partenera este relaxata, se simte eliberata de orice si
odata cu cresterea apetitului sexual apare si dorinta de a trece la activitati sexuale
mai explicite.
)na din insusirile principale ale practicantului de masaj erotic este de a simti nivelul
energiei sexuale si a nivelului de excitare a partenerei in vederea unei treceri
treptate de la masajul de relaxare la masajul erotic si in ultima faza la masajul
sexual.

Efectele Terapeutice Ale Bailor 1

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Efectele Terapeutice Ale Bailor 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Efectele terapeutice ale bailor

Baile reci si cele racoroase au un efect excitant asupra sistemului nervos si

S-ar putea să vă placă și