Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS.. pag 1
PARTEA I
I.
Generalitati definitie, clasificare, date
epidemiologice. pag 3
II. Etiopatogenie cauze, mecanisme, anatomie
patologica. pag 4
III. Criterii de sustinere a diagnosticului
a) examenul clinic semne subiective si
obiective pag 10
b) invetigatii paraclinice examenul radiologic, probe de
laboratorpag 11
IV. Evolutie si prognostic.. pag 12
V. Tratament
1. tratament profilactic pag 12
2. tratament igieno-dietetic. pag 13
3. tratament medicamentos. pag 13
4. tratament ortopedico-chirurgical... pag 13
PARTEA a II-a : TRATAMENTUL RECUPERATOR BFT
1. principiile si obiectivele tratamentului BFT pag 14
2. tratamentul prin hidro-termoterapie (tehnica, efecte)
.. pag 16
3. tratamentul prin electroterapie (tehnica si efecte)
.. pag 19
4. tratamentul prin masaj
efectele fiziologice ale masajului... pag 21
descrierea anatomica a regiunii pag 23
tehnica masajului pag 24
mobilizarea articulatiilor (kinetoterapie). pag 25
1
GENERALITATI
II.
ETIOPATOGENIE CAUZE,
ANATOMIE PATOLOGICA
MECANISME,
Cauze :
a) Factorii mecanici (cadere, loviri) produc traumatisme prin obiecte
ascutite sau taioase.
b) Factorii fizici produc leziuni traumatice diverse : arsuri, degeraturi,
iradiere, electrocutare.
4
A.
1.
2.
3.
4.
B.
C.
D.
E.
Fracturile.
A. Fracturile gleznei (sau ale scoabei tibioperoniere) cuprind fracturile
maleolare si ale plafonului scoabei. In general, in aceasta categorie, ar intra
fracturile celor doua oase produse pe ultimii 8-10 centimetri distal. Aceste
fracturi se bucura de o atentie deosebita din partea ortopezilor nu numai
datorita frecventei lor ci si prin necesitatea de refacere anatomica perfecta a
interliniei articulare.
Clasificare:
1. In functie de solutia de continuitate:
a) incompleta fisuri cu fracturi in lemn verde la copil, infundari
ale oaselor craniului etc.
b) completa cu traiect transversal, cu traiect oblic, cu traiect
spiroid si cu traiect longitudinal.
2. In functie de fragmentele rezultate din fractura:
a) fara deplasare
b) cu deplasare prin : trantitie (cand un fragment este deplasat
inainte, inapoi, intern sau extern fata de celalalt fragment),
ascensiune (incalecarea, suprapunerea fragmentelor), rotatie sau
decalaj (un fragment este rotat in jurul axului sau longitudinal),
unghiulare, cu deplasare complexa.
8
Caracteristici:
Se produc concomitent si leziuni de parti moi sau plagi ale pielii,
contuzii, rupturi sau striviri musculare, contuzii si rupturi ale vaselor si
nervilor ce pot duce la pierderea segmentului de membru respectiv, leziuni
articulare prin actiunea traumatismului sau in fracturi cu traiect
intraarticular. Observatia a aratat ca ele se produc in cadrul traumatismelor
care prind piciorul in inversie (supinatie plus adductie) sau in eversie
(pronatie plus abductie). Aceste miscari se fac in articulatia subastragaliana
(supinatia pronatia) si mediotarsiana (adductia abductia). In timpul
traumatismului, contractia reflexa musculara rigidizeaza aceste articulatii
transformand piciorul intr-un monobloc, forta de impact transferandu-se
scoabei tibioperoniene, care cedeaza. Mai exista si posibilitatea fracturii prin
soc vertical. Exista o mare varietate a fracturilor gleznei care a dat loc la
diverse clasificari. Vom aminti principalele tipuri:
1. Fracturile
supramaleolare
(situate
deasupra
ligamentului tibioperonier inferior) sunt fracturi
extraarticulare. In aceste fracturi intra decolarile
epifizare, frecvente la copil si adolescent. La adult,
incidenta lor este mai ales intre 40 si 60 de ani.
2. Fracturile bimaleorale sunt definite ca fracturi ce
suprima stabilitatea laterala a articulatiei sau ca ca
fracturi ce fac instabila articulatia desi respecta cea mai
mare parte a plafonului tibial.
Pe baza mecanismului de producere, aceste fracturi se clasifica in :
a) fracturi prin pronatie rotatie externa
b) fracturi prin pronatie abductie
c) fracturi prin supinatie rotatie externa
d) fracturi prin supinatie adductie
Fiecare dintre aceste mecanisme desfasoara mai multe stadii in care
traumatismul rupe ligamente, produce smulgeri osoase, fractureza o maleola,
apoi si pe cealalta, deplaseaza sau nu capetele articulare.
3. Fracturile pilonului tibial
4. Fracturile mono maleolare considerate in general
beningne, ele determina totusi constant instabilitatea
piciorului prin ruptura ligamentara. Mecansimele de
producere sunt aceleasi ca la fracturile bimaleolare
(inversia, eversia).
9
10
V.
TRATAMENT :
1. tratament profilactic
2. tratament igieno-dietetic
3. tratament medicamentos
4. tratament ortopedico-chirurgical
Trebuie cunoscut faptul ca piciorul omului este astfel construit incat permite
deplasarea pe orice forma de relief, rezistenta ce se datoreaza musculaturii
puternice. Astfel mentinerea unei tinute normale a piciorului la copii,
incaltamintea comoda, gimnastica la adult si ciorapii constituie un factor
imprtant de mentinerea a sanatatii fiind excelent izolant contra frigului si a
umezelii. Daca toate aceste norme nu vor fi bine aplicate, atat inainte pentru
mentinerea sanatatii cat si dupa anumite traumatisme, dupa ce acestea au
fost tratate prin diverse metode, tratamentul va fi totdeauna in zadar si
ineficace indifernet cat de bine va fi aplicat.
3. Tratament medicamentos
Medicatia antiinflamatorie si antialgica, inclusiv infiltratiile cu
corticoizi si xilina 1%. Zonele principale ale infiltratiei sunt: sinus torsi
(intre astragal si calcaneu); tuberozitatea calcaneana; retromaleolar intern, in
loja nervului tibial; intermetatarsian.
4. Tratament ortopedico chirurgical
Metodele ortopedice sunt de multe ori necesare pentru ameliorarea durerii si
a permite statica si mersul. Acestea sunt : ghiata gipsata de mers, fasa
gipsata, bandaj elastic si diferite talonete si sustinatori plantari.
Interventia ortopedica corectoare se impune cand metodele
conservatoare nu dau rezultatele scontate. Tratamentul formelor usoare si
medii de entorsa, consta in : bandaj compresiv imediat; timp de 15-20 de
minute piciorul se introduce in apa cu gheata, se repeta la 3 6 ore timp de
2-3 zile; pozitie antidecliva; exercitii active cu maximum de amplitudine
(sunt deosebit de utile pentru rezorbtia edemului, prevenirea formarii
aderentelor si mentinerea tonusului muscular). Tratamentul si recuperarea
entorselor grave este de domeniul ortopediei si asistentei de recuperare
functionala. Se recomanda incaltaminte ortopedica corectoare, orteza,
reeducarea reflexelor proprioceptive in caz de instabilitate grava.
Tratamentul luxatiilor este ortopedic, reducerea in aparat gipsat timp
de 3-6 saptamani, cu schimbarea lui daca s-a largit, prin retractarea
edemului.
13
14
15
16
c)
d)
e)
f)
g)
18
20
21
chimice, metabolice sau energetice, care pot fi mai mult sau mai putin
stimulate sau incetinite prin mijloacele noastre.
Prin actiunea mecanica a manevrelor de masaj executate staruitor si
intr-un ritm viu, putem imbunatati proprietatile functionale ale muschilor,
facand sa creasca excitabilitatea conductibilitatea si contractilitatea lor.
Prin tensiuni si destinderi alternative putem dezvolta elasticitatea
muschilor, una dintre cele mai importante proprietati ale lor. Prin manevre
usoare executate intr-un ritm lent, putem obtine relaxarea muschilor
incordati sua obositi. Prin manevrele de presiune si stoarcere, activam
circulatia in vene si capilare, vasta retea vasculara care inconjoara si strabate
musculatura scheletica. Sub influenta acestor manevre de masaj se largesc
capilarele de rezerva, creste debitul sanguin local si se accelereaza curentul
de limfa. Masajul are influenta evidenta asupra muschilor atrofici si atoni
contracturati sau traumatizati.
Masajul tendoanelor si al tecilor tendinoase se executa, practic, odata
cu masajul muschilor. Se folosesc indeosebi manevre cu efect circulator
(neteziri si frictiuni relaxante) si se trateaza astfel unele leziuni si tulburari
care trec nebagate in seama. Locul de insertie al tendoanelor pe os sau
periost poate fi sediul unor complexe leziuni si tulburari. Aceste insertii se
maseaza cu bagare de seama, prin manevre blande dar insistente. Tendoanele
si tecile tendinoase au un important rol static si dinamic. Masajul lor are
aceeasi importanta ca si masajul muschilor, iar uneori si mai mare. De acest
lucru ne dam seama cand la nivelul lor se produc tulburari traumatice,
inflamatii si alte procese de atrofie si de degenerescenta care necesita o
atentie deosebita si un tratament de lunga durata.
Masajul articulatiilor necesita o tehnica adpatata la forma si structura
definita a lor. Masajul actioneaza si la nutritie in tesuturile articulatiei (piele,
tesut conjunctiv, vase, nervi, tendoane si muschi) la intretinerea supletii si
rezistentei, conditii indispensabile pentru o buna functionare articulara.
Efectele circulatorii si trofice ale masajului articular, aplicat direct pe
capsula articulara, si pe ligamentele care o insotesc in exterior, se resimt si
asupra membranei sinoviale care o captuseste pe partea sa interna. Masajul
articular si activarea circulatiei in musculatura si tesuturile din jurul si de
deasupra articulatiei, contribuie la rezorbtia sau impregnarea in circulatia
generala a lichidelor seroase sau a sangelui revarsat in cavitatea articulara.
Prin masaj si gimnastica medicala, se previn si se combat: aderentele,
retractiile, cicatricile vicioase, depozitele patologice periarticulare si alte
urme ale accidentelor si bolilor articulare (traumatisme, reumatism, artrite si
artroze) care limiteaza miscarile normale.
22
24
25
26
5. TERAPIA OCUPATIONALA
27
NAMOLURI)
Apele oligominerale se impart in:
- Ape akratopege cu temperatura la izvor sub 20 o C.
- Ape akratoterme cu temperatura de peste 20 o C la izvor. Aceasta
categorie de ape minerale se utilizeaza cu predilectie in cura externa.
Mecanismele de actiune si efectele terapeutice sunt legate de factorul termic,
mecanic si de substantele absorbite transtegumentar. Se indica in afectiuni
posttraumatice ale aparatului locomotor.Statiuni principale: Baile Felix (47 o
C), Baile 1 Mai (42 o C), Vata de Jos (35-37 o C), Geoagiu (31-36 o C),
Moneasa (32 o C).
Apele alcalino teroase sunt cele ce contin cationi de calciu magneziu,
in combinatie cu anionul bicarbonic. Se indica in procesele de decalcifiere
(calusuri osoase incomplet consolidate, osteoperoze dupa imobilizari).
Namolurile Proprietati fizice:
- greutatea specifica (datorita continutului de minerale)
- hidropexia (capacitatea de retinere a apei)
- termopexia (conservarea calorica) proprietatea de a absorbi si de a
pastra caldura.
- Plasticitatea proprietatea de a se intinde si de a se mula pe suprafata
corpului
Tehnica de aplicare metoda ce amai utilizata este impachetarea si
consta in acoperirea partiala sau totala a bolnavului cu un strat de 2 - 2,5 cm
cu namol. Baile de namol se aplica la 36 40 o C, iar cataplasmele sunt
28
BIBLIOGRAFIE
DUMITRU, Dumitru
DINCULESCU, Traian
Balneokinoterapie
Ed. Medicala, 1963
MARCU, Vasile
Masaj si kinetoterapie
Ed. Sport-Turism, 1983
SBENGHE, Tudor
Kinetologie profilactica,
terapeutica si derecuperare
Ed. Medicala, 1987
SBENGHE, Tudor
Recuperarea medicala a
sechelelor posttraumatice ale
membrelor
Ed. Medicala, 1996
29