Razboiul de 30 de ani

Rzboiul de Treizeci de Ani a durat din 1618 pn n 1648 i a fost un rzboi purtat sub pretext religios. Cauza
principal a fost lupta pentru hegemonie n Europa, n special ambiia Franei, condus de cardinalul Richelieu, de a se
profila pe plan european n detrimentul Sfntului Imperiu Roman de Neam German. Astfel, regatul Franei, prin subsidii
financiare i sprijin moral, a ncurajat i amplificat resentimentele antiimperiale ale principilor protestani germani.
Acetia, sub conducerea principelui elector Frederic al IV-lea al Palatinatului, au pus pe picioare, n anul 1608, Uniunea
Protestant, n sprijinul creia au intervenit militar, pe parcursul rzboiului,Frana, Olanda, Danemarca, Suedia - cu
regele Gustav Adolf i Transilvania. De partea cealalt, principele elector Maximilian I de Bavaria a organizat, n
anul 1609, coaliia intitulat Liga Catolic, proimperial.
CAUZELE RAZBOIULUI

n secolul al XVII, Germania se afla ntr-o perioad de decdere economic i divizare politic. Dup marile
descoperiri geografice, vestitele orae comerciale din zona Mrii Baltice i pierd independena economic
i se ruineaz.

Situaia ranilor se nrutete datorit creterii obligaiilor nobiliare.

Principii protestani, nsuindu-i pmnturile Bisericii Catolice, i-au consolidat puterea i tindeau s
devin independeni fa de mprat.

mpraii din dinastia de Habsburg urmreau s transforme Germania ntrun stat unitar, centralizat i s
converteasc, din nou, la catolicism ntreaga populaie
Rzboiul a fost declanat prin incidentul din Praga, cnd doi reprezentani ai mpratului i notarul acestora au fost
aruncai pe fereastr de strile cehe nemulumite. Aceasta a fost scnteia nceperii rzboiului care a urmat. Frederic al
V-lea ("Regele de o iarn"), cel care a fost ales de strile protestante de la Praga ca rege al Boemiei, n ciuda mpotrivirii
reprezentanilor imperiali (care au fost aruncai pe fereastr, dar au supravieuit), nu s-a putut menine dect pn n
anul 1620. n Btlia de la Muntele Alb armatele strilor protestante cehe, aflate sub conducerea lui Frederic al V-lea, au
fost nfrnte de trupele imperiale comandate de generalul Johann von Tilly i Wallenstein. Astfel, Frederic al V-lea a fost
nevoit s fug n Olanda, iar mpratul Ferdinand al II-lea i-a impus preteniile asupra coroanei Boemiei.
Bernhard von Sachsen-Weimar obine prima izbnd hotrtoare mpotriva armatei suedeze la Nrdlingen
Rzboiul s-a desfurat n cea mai mare parte pe teritoriul Sfntului Imperiu Roman provocnd pagube economice
imense. Localiti i bunuri materiale au fost distruse, foametea i epidemiile au dus la dispariia aproape total a
populaiei din regiunile implicate n rzboi. n sudul Germaniei numai o treime din populaie a supravieuit acestui rzboi
nimicitor, fiind necesar mai mult de un secol pentru refacerea pierderilor.
Cauze ale rzboiului
Rzboiul a nceput ca un conflict religios, de felul celor din Frana sau din rile de Jos, numai c a luat proporii
internaionale, ntinzndu-se din Danemarcapn n Transilvania. Aceasta a fost cu putin din dou motive. Pe de o
parte, calvinitii din Cehia, care nu vroiau s se lase condui de germani, formau un grup influent n politica i economia
rii lor. Pe de alt parte, a aprut problema Mrii Baltice.
n regiunea Balticii, puterea dominant, la nceputul secolului al XVII-lea, era Danemarca, de care Norvegia nu era nc
desprit. Suedia deinea Finlanda i Estonia. Cu fora ei militar, sub conducerea tnrului i viteazului rege Gustav
Adolf, a nchis, pentru o sut de ani, ieirea la mare a Rusiei. De asemenea, a redus posesiunile regatului polon de pe o
fie ntins a rmului baltic. Domnia lui Gustav Adolf (1611-1632) a avut drept consecin construirea unui stat
puternic, prin reforme legislative i militare, prin stimularea economiei i a culturii, prin dezvoltarea marinei comerciale.
Interese de nego n bazinul Balticii nu aveau numai statele germane din nord i oraele hanseatice
(Hamburg, Lbeck,Danzig - astzi Gdansk), ci i Anglia, Olanda, chiar Spania. Pentru bogiile ei - grne, pete, lemn,
minereu de fier i aram.
Desfurarea conflictelor
nceput n 1618, la Praga, prin aruncarea pe fereastr a doi dregtori imperiali, revolta Cehiei a fost nbuit de trupele
luiFerdinand al II-lea. Btlia de la Muntele Alb (1620)a fost urmat de o represiune sngeroas, de confiscarea averilor
nobilimii, de convertirea cu sila la catolicism. Urmrindu-i planurile de a slbi puterea
mpratului, Anglia, Olanda i Frana s-au strduit, cu bani i diplomaie, s provoace n nordul Germaniei, mai nti, o
intervenie danez (repede nvins), apoi, una suedez.
Gustav Adolf a murit n lupta de la Ltzen. Dar i dumanul su, Wallenstein, care-i formase o armat de mercenari,
va fi ucis din ordinul mpratului. Ca i Mihai Viteazul, Wallenstein a czut victim Habsburgilor, ostili oricrei politici
independente n zona pe care o dominau. Din 1635 intra n lupt i Frana, care-i avea ca adversari pe spanioli (att n
sud, ct i n nord, n Flandra). Ea trimitea trupe n Germania, dar i ajutoare bneti n Portugalia i Catalonia,
alimentnd, astfel, focare de revolt mpotriva Spaniei.
ncheierea rzboiului de 30 de ani
Rzboiului de 30 de ani i-a fost pus capt prin Pacea Westfalic. Acest document a marcat nceputul sistemului statal
european bazat pe state-naionale. Cu toate acestea Sfntul Imperiu Roman a continuat s existe (pn n 1806), ns cu
puteri mult slbite fa de perioada medieval
Urmrile rzboiului de Treizeci de Ani

n Germania, formarea naiunii a ntrziat fa de alte pri ale apusului Europei, deoarece existau vreo 400-500 de state
mari i mici, adeseori foarte mici. Aceast frmiare politic a fost statornicit de ctre pcile din Westfalia, prin care
rzboiul a luat sfrit n 1648. A fost slbit autoritatea Imperiului asupra micilor state care, nc din Evul Mediu, aveau
tradiii i instituii proprii. Dinastia din care de dou sute de ani se alegeau mpraii, Habsburgii, fiind mpiedicat s dea
Germaniei forma unei monarhii absolute, a manifestat aceast tendin numai n Austria i n celelalte provincii unde
domnea direct. De atunci, a nceput s se despart istoria austriac de cea a Germaniei, unde protestanii au primit
libertatea religioas pentru care luptaser. n schimb, acolo unde Habsburgii erau stpni, s-a impus catolicismul cel mai
intolerant.
Opera distrugtoare a rzboiului a adus Germaniei ndelungate suferine i i-a schimbat, parial, harta politic. A asigurat
cultelor protestante libertatea pe care Habsburgii le-o refuzau, dar a stors de vlag ara i a creat trei poli de concentrare
a forelor pentru viitor: Austria, Bavaria i Brandenburg-Prusia.
In Franta secolului al XVII lea in timpul rzboiului de 30 de ani sa realizat un nou mod de guvernare monarhia
absoluta.Cardinalul Richelieu stringe toata puterea in mina regelui obligind nobilimea sa se supun
RZBOIUL DE 30 DE ANI
Debuteaz n Germania ca un rzboi civil ntre nobilimea catolic n frunte cu mpratul i principii protestani
Prin implicarea altor state rzboiul devine european
Tabra mpratului-era sprijinit de Spania i Biserica Catolic
Principii protestani-erau sprijinii de Danemarca, Suedia i Frana, care cutau s mpiedice formarea unui stat german
puternic
DESFURAREA RZBOIULUI
FAZA CEH (1618-1620)
-Nobilimea ceh refuz s l recunoasc pe mpratul Ferdinand al II-lea, rege al Cehiei i l aleg pe principele protestant
german Frederic al V-lea.care era si sef ala Uniiunii Evanghelice.
-Conflictual a izbucnit la Praga prin aruncarea pe fereastr a doi funcionari imperiali.
-Rscoala nobilimii cehe este nfrnt de armata imperial n btlia de la Muntele Alb (1620).
- Cehia este transformat n provincie a imperiului.
-Averile nobilimii protestante sunt confiscate i mprite catolicilor.
-limba ceh este nlocuit cu limba german.
Prima etapa: (boemiana) a inceput la Praga (1618), prin revolta protestantilor din Boemia impotriva ocuparii tronului
de catre arhiducele Ferdinand si a administratiei imperiale austriece care simulta atacuri impotriva bisericilor
protestante din tara. Cehii ajung pana sub zidurile Vienei avadnd in frunte pe aliatul Gabriel Bethlen (Transilvania).
Incurajata de lipsa de sprijin a puterilor Europene, austriecii ii inving pe cehi la Muntele Alb (1620).
FAZA DANEZ (1625-1629)
Danemarca i Suedia doreau extinderea teritorial n nordul Europei i n zona Mrii Baltice.
-Anglia, Olanda, Frana sprijin cu bani i diplomaie o intervenie militar danez n Germania.
-Intervenia danez a fost repede nfrnt de ctre trupele imperiale
Cea de-a 2-a faza a razb. (daneza) a inceput cand Cristian al IV-lea al Danemarcei si norvegiei a intervenit in conflict pt asi proteja posesiunile din imperiu si pt a nu-I lasa rivalului suedez, regele Gustav Adolf, calitatea de unic protector al
statelor germane protestante. Armata daneza este infranta de nisthe mercenari
FAZA SUEDEZ (1631-1635)
-n timpul domniei regelui Gustav Adolf (1611-1632), Suedia devine mare putere n zona Mrii Baltice.
-Armata suedez(o armat disciplinat, format din rani liberi) intervine n Germania.
-1632-Btlia de la Lutzen, suedezii obin victoria, dar Gustav Adolf moare n lupt.
Faza a 3-a (1630-1635) ii are in prim plan pe suedezi ingrijorati de planurile de hegemonie in zona Balticii
ale habsburgilor si de succesele militare ale acestora. In pofida unor victorii obtinute la inceputul campaniei
militare, regele Gustav Adolf moare in lupta dusa impotriva lui Wallenstein. Pana in acel moment Franta pastrase o
atitudine rezervata fata de conflict, rolul prevalent jucandu-l diplomatia cardinalului Richelieu. Despre Franta acestei
perioade se spunea ca duce o politica catolica in interior si o alta, protestanta si musulmana, in exterior. Marele Proiect
planul francez de contraata care a hegemoniei universale a Casei de Austria si de reaimpartire a continentului
fusese conceput de pe vremea lui Henric al IV-lea. anul 1635, francezii au incercat sa-si loveasca adversarii indirect, prin
sustinerea statelor germane protestante, prin incercarea de inlaturare a lui Wallenstein, prin medierea conflictelor dintre
Suedia, Polonia si Danemarca. Dupa infrangerea Suediei, Franta nu mai avea o alta solutie in afara celei
militare,declansand astfel faza a 4 (1635-1648).
Aliata cu Suedia, declara razb. Spaniei in 1635, ocupa Alsacia, se confrunta cu inamicii pe 3 fronturi (Olanda, Rin si
Saxonia). Inceputul razb. nu a fost chiar asa favorabil Frantei dar armata suedeza s-a revansat in anul infrangerii suferite
in anul 1643. Spania fiind in defensiva pe toate fronturile. Victoria de la Racoi, din 1643 a pus capat suprematiei.
FAZA FRANCEZ (1635-1648)
-nc de la nceputul rzboiului, Frana a ncheiat o alian cu Anglia, Olanda i Danemarca mpotriva Habsburgilor.
-1635 Frana intervine n rzboi, dup mai multe lupte armatele imperiale sunt nfrnte. mpratul cere pace.

Dimensiunea religioasa
Putem spune ca la baza acestui razboi a stat modalitatea diferita de interpretare a pacii de la Augsbourg 1555.Atat catolici
cat si protestanti isi aveau propria lor versiune de interpretare .Marea noutate pe care care o adduce Pacea de la Westfalia
este primirea de catre calvini a aceloras detrpturi de care se bucurau si luteranii.Acum libertatea religiasa trebuia
inteleasa in conformitare cu una din dispozitiile esentiale alle tratatului , care acorda principelui dreptul de a alege
confesiunea care ii convenea si de a organiza biserica cum dorea.in fiecare stat exista o singura biserica dupa cum exista
doar un singur principe.In general in statele ereditare era o singura confesiune cea catolica de regula, dar exitau si allele
protestante..
Cea mai complicate problema era cea a secularizari averilor bisericesti facute de principii protestanti.O astfel de
secularizare nu era dorita de catolici,protestani nici nu doreau sa discute despre o redistribuire a averilor.Tratatul de la
OSNABRUCK a incercat sa gaseasca o solutie in acest sens.Dta de referinta pt rez acesatei probleme a fost hot. La 1 ian
1624.Principii protestanti care inainte deaceasta data au detinut bunuri ce apartineau biserici puteau sa le pastreze.iar
secularizarile dupa acesta data treb restituite.
1648 TRATATELE DE PACE DIN WESTFALIA
Documente care marcheaza sfarsitul sangerosului Razboi de 30 de ani care a agitat Europa in perioada
1618 1648, aceste tratate au fost semnate in urma desfasurarii a doua congrese, in orasele Osnabrck si Mnster
din Westfalia (Germania). Tratativele de la Mnster vizau statele europene catolice, iar cele de la Osnabrck pe cele
protestante.
La discutiile, care s-au prelungit pe durata a sase ani (1642 1648), au participat ambasadorii statelor implicate in
conflict si peste 550 de delegati, sub supravegherea nuntiului papal Fabio Chigi. Tratatul de la Mnster a fost incheiat
intre Franta si Imperiul Romano-German, iar cel de la Osnabrck intre Suedia si Imperiul Romano-German. Printre
prevederile acestora se numarau: recunoasterea drepturilor Frantei asupra episcopatelor Metz, Toul si Verdun si
asupra Alsaciei, extinderea considerabila a posesiunilor suedeze in dauna Germaniei, reconfirmarea principiului
egalitatii religioase (cuius regio, ejus religio).
Imperiul Romano-German (Habsburgic), infrant, este nevoit sa cedeze in fata suprematiei continentale a Frantei.
Totodata, este divizat in 343 de state. De aici inainte, Austria isi va asuma propria politica europeana. Pacea din
Westfalia a reprezentat prima intalnire diplomatica la nivel european (primul congres european), cu aceasta ocazie
fiind consacrate principiile echilibrului politic, al ratiunii de stat si al dreptului popoarelor.
Dimensiune politica post-westfalic
Tratatele din Westfalia, semnate n 1648, au pus capt Rzboiului de Treizeci de Ani. Ele au consacrat, pentru mai multe
secole, un sistem internaional, care organiza influena i dominaia ierarhizat a puterilor europene. Se vorbete despre
un sistem westfalian pentru a caracteriza aceast ordine diplomatic. Ca orice tratat internaional, ele au sancionat un
raport de fore ntre state care ncearc s l stabilizeze n avantajul lor.
PACEA DE LA WESTFALIA 1648
Prevederi
-Imperiul Romano-German este nfrnt.
-mpratul este obligat s recunoasc libertatea cultului protestant.
-n Germania se menine frmiarea politic.
-Se pun bazele regatului Prusiei.
-Frana primea episcopatele Metz, Verdun i o parte din Alsacia.
-Spania pierdea supremaia n Europa n favoare Franei.
-Este recunoscut independena Olandei.
Prin pacea de la Westfalia s-a stabilit un nou raport de fore i o noua hart politic a Europei
Uramari
-Suedia obine, n anul 1648: oraul Stettin cu regiunea nconjurtoare; oraul Wismar; de asemenea,
episcopatulBremen i Werden.
-Danemarca nu obine teritoriile pretinse.
-Austria cedeaz Franei Sundgau.
-Nu s-a reuit o hegemonie catolic n imperiu.
-Frana, prin uneltirile cardinalului Richelieu, care a fost mpotriva ncheierii pcii, devine cea mai influent i
puternic ar din vestul Europei.
-Statele germane nu aveau ieire la mare, fiind excluse din comerul maritim, ceea ce a cauzat, n viitor, lipsa
coloniilor germane, i constituia un dezavantaj dezastruos pentru o perioad de 150 de ani n piaa de desfacere,
surs de materii prime, frnnd dezvoltarea economic a acestor state, n comparaie cu puterile maritime ale acelei
epoci (Olanda, Anglia i Frana).