Sunteți pe pagina 1din 7

1.

Nevoia de a se misca si a avea o buna postura-manifestari de dependenta:


-dificultate de deplasare-a se ridica,a se aseza ,a merge
-diminuarea sau absenta miscarii:-prezenta parezelor(mono ,para ,tetra pareze sau paralizii) si
a paraliziilor
-atonie muscular-scaderea fortei muscular
-atrofie muscular-diminuarea volumului muschiului ,a contractibilitatii sale
-hipertrofie musculara-marirea volumului muscular
-contractura musculara-contractie involuntara si permanenta a unuia sau a mai multor muschi
care determina o pozitie inadecvata
-ras sardonic(tetanus)-contractia muschilor masticatori determina trismus si rasul sardonic
-anchiloza-diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii
-crampa-contractie spasmodic involuntara si dureroasa a unuia sau a mai multor
muschi(molet,picior) cauzata de o pozitie incomoda,de compresiune a unui nerv sau de
deficitul de calciu
-escara de decubit-ulceratii ale pielii
-diminuarea interesului-tulburarile psihice pot determina lipsa interesului pentru
miscare,mentinerea timp indelungat a unei stari de imobilitate
2.Nevoia de a bea si a manca-surse de dificultate:
Surse de ordin fizic:
-alterarea mucoaselor cailor digestive si a peristaltismului intestinal
-alterarea parenchimului hepatic si a cailor biliare, obstructii, tumori si strangulari.Tubaj
nazo-gastric
-supraincarcare:intoxicatii alcoolice si abuz de medicamente
-dezechilibre metabolice, endocrine, neurologice si durerea
Surse de ordin psihologic:
-tulburari de gandire -anxietate -stress
-situatii de criza
Surse de ordin sociologic:
-foame
-malnutritie
-lipsa cunoasterii
-lipsa de cunostinte
-insuficienta cunoasterii de sine, a celorlalti si a mediului inconjurator
3.Nevoia de a elimina-manifestari de dependenta:
Manifestari de dependenta(diaree)
= numar mare in 24 h
frecventa
-3-6 scaune/zi in enterite si enterocolite
-20-30 scaune/zi in sindrom dizenteric
-80-100 de scaune/zi in holera
-scazuta, scaune moi in diaree
consistenta
-lichida, apoasa, dupa purgative saline
-marita in diareele gastrogene de natura alcohidrica
cantitatea
-scazuta, foarte redusa in dizenterie, 10-15g
-galben aurie, in diaree (in functie de viteza tranzitului intestinal, bilirubina
culoare
nu are timp sa se reduca, din cauza tranzitului intestinal accelerat
-verde, rosu, negru
-zeama de pepene sau supa de linte in febra tifoida
aspect
-zeama de orez in intoxicatii, lambliaza sau holera
= contractii dureroase si pasagere ale muschilor abdominali
crampe
= dureri cauzate de miscari peristaltice exagerate
colica
= durere la nivelul anusului si iritatia tegumentelor perianale
colica locala
-tegumente si mucoase uscate
semne de deshidratare
-oboseala, slabiciune
-greata si varsaturi

frecventa
orarul
cantitatea
consistenta
forma

crampe
meteorism
flatulenta
tenesme
fecalom
anorexie
cefalee
iritabilitate

Manifestari de dependenta(scaun)
-scaun la 2-4 zile
-suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor (ileus)
-pierderea orarului obisnuit a evacuarii
-redusa, in constipatie
-mare (cateva kg) in anomalii de dezvoltare a colonului (megadolicocolon)
-uscata, crescuta (chibale, coproliti)
-bile dure, de marimea maslinelor, in constipatia spastica
-masa fecaloida abundenta, in constipatia atona
-bile conglomerate, multiglobale, cand materiile fecale au stagnat mult in rect
=contractii dureroase, involuntare, pasagere, ale musculaturii abdominale
-acumulare de gaze in intestin datorita absortiei lor insuficiente, producerii in cantitati
exagerate, in urma unei alimentatii bogate in celuloza sau in urma aerofagiei
-eliminarea frecventa a gazelor din intestin
-senzatie dureroasa de defecare fara eliminare de materii fecale
-acumulare de materiii fecale in rect

Manifestari de dependenta(menstuatie)
-absenta menstruatiei lipsa completa a menstrelor
amenoree
-menstruatie dureroasa aparitia durerilor in timpul menstrei
dismenoree
-hemoragii neregulate, aciclice, survenite intre doua menstre succesive
metroragii
-hemoragii menstruale prelungite
menoragii
-intervale lungi intre menstre
oligomenoree
-intervale scurte intre menstre
polimenoree
-cantitate redusa
hipomenoree
-cantitate crescuta
hipermenoree
-de la cativa mn, cand pateaza lenjeria, pana la 200-400 ml
leucoree patologica
-secretie vaginala abundenta: 200-400 ml
hidroree
-alba, laptoasa, in leucoreea femeilor tinere
culoarea si aspectul
-galben-verzuie in gonococie
scurgerilor vaginale
-rosie-apoasa sau cafenie in tumori
-seroasa, mucoasa, purulenta, muco-purulenta
-continue sau sporadice, mai ales la oboseala
ritmul scurgerilor
Manifestari de dependenta(transpiratie)
-mai mult sau mai putin regulat
orar
-600-1000 ml/24 h, ajungand, in cazuri extreme, la 10 litri/24 h
cantitate
-generalizata cand temperatura mediului este crescuta semnificatie critica atmosferica
localizare
-localizata in palme si plante (boala Basedow, alcoolism cronic, rahitism, SIDA, tulburari
preclimax)
-hiperhidroza cantitate plantara crescuta, ce stagneaza interdigital si determina aparitia
de micoze si infectii
-puternic variaza in functie de alimentatie, temperatura ambientala, deprinderile igienice
miros
ale bolnavului

Frecventa

Orarul
Cantitatea

Continutul

Culoare

Mirosul

Forta de proiectie
Simptome ce
insotesc varsaturile
Culoarea

Mirosul

Consistenta
Forma

Aspectul

Manifestari de dependenta(varsaturi)
-ocazionale (intoxicatii alimentare sau boli infectioase acute)
-frecvente (stenoza pilorica)
-incoercibile (graviditate si boli psihice)
-matinale (gravide si alcoolici)
-postprandiale precoce (nevropati) sau tardive (ulcer si cancer gastric)
-mare, in stenoza pilorica (la alimentele consumate se adauga secretia exagerata a
glandelor gastrice si resturile ramase de la alimentatiile anterioare)
-mica (cativa zeci de ml)
-alimentare
-mucoase, apoase (etilici si gravide)
-fecaloide (ocluzii intestinale)
-biliare (colecistopatii)
-purulente (gastrite glegmonoase)
-sanguinolente
-sange pur (hematemeza)
-galben-verzuie (varsaturi biliare)
-rosie (hematemeza)
-galben murdara (ocluzii)
-bruna aspect de zat de cafea (cancer gastric)
-fetid, acru in hiperclorhidrii
-fecaloid (ileus)
-ranced (fermentatie gastrica)
-brusc, in jet, fara effort, fara legatura cu alimentatia, fara greata; varsatura in
hipertensiunea intracraniana
-dureri abdominal -deshidratare -greata -cefalee
Manifestari de dependent(sputa)
-rosie, sanguinolenta, aerata si spumoasa hemoptizie
-hemoptoica striata, cu sange
-ruginie (culoarea sucului de prune) pneumonie
-rosie-bruna cand sangele stagneaza in plamani
-rosie gelatinoasa, in cancerul pulmonar
-roz, in edemul pulmonar
-galben-verzuie, in supuratii pulmonare
-alba sau alba-cenusie in inflamatia bronsica si in astmul bronsic
-neagra, in infarctul pulmonar
-fetid in dilatatia bronsica, caverne tuberculoase
-fetiditate penetranta in gangrena pulmonara
-mirosul plamanului sau al paiului umed, in supuratii pulmonare
-spumoasa -aerata -gelatinoasa -vascoasa -lichida
-perlata, in astmul bronsic
-numulara, in caverne pulmonare
-mase grunjoase izolate in saliva
-mulaje bronsice
-mucus, in astmul bronsic, inflamatia bronhiilor
-purulent, in supuratiile pulmonare
-muco-purulent
-seros, in edemul pulmonar
-pseudo-membranos, in difteria laringiana

Cantitatea

-sanguinolent, in edemul pulmonar, cancerul pulmonar, infarctul pulmonar


-50-100 ml/24 ore, in bronsita, pneumonii, TBC
--pana la 1000 ml/24 ore, in bronsiectazii, caverne TBC, gangrena pulmonara si edem
pulmonar
-vomica eliminarea unei cantitati masive de puroi sau exudat (in abces pulmonar,
chist hidatic)

3. Masurarea si notarea pulsului


Puls unda de soc prezenta la palparea arterelor comprimate pe suprafete rezistente;
Unda pulsatila (sub forma de miscari ritmice, de intensitate moderata) ia nastere ca
urmare a destinderii peretilor arteriali sincron cu sistolele ventriculare prin masa
sanguina evacuata din aorta si ventriculul stang.
Scop : evaluarea functiei cardiac , evaluarea sistemului circulator arterial.
Factori de evaluat : frecventa, ritmicitatea , amplitudinea , celeritatea , tensiunea.
1. Frecventa:
Reprezinta numarul pulsatiilor pe minut;
Variaza fiziologic in raport cu :
o Sexul, varsta, inaltimea , starea emotiva, efort fizic/psihic, pozitia adoptata
In raport cu varsta se disting urmatoarele valori ale frecventei pulsului:
o Nou-nascut copil-mic 100-140 b/min
o Adolescent 80-100 b/min
o Adult 60-80 b/min
o Varstnici peste 85 b/min
In pozitia decubit dorsal frecventa pulsului este mai scazuta decat in pozitie sezand;
Pozitia ortostatica are frecventa pulsului mai ridicata;
Individul inalt prezinta puls mai rar decat cel scund;
In timpul odihnei , somnului, frecventa pulsului scade;
Frecventa pulsului poate prezenta variatii fiziologice si patologice:
o Puls tahicardic puls accelerat
o Puls brahicardic puls scazut
Puls tahicardic tahicardia:
Numarul pulsatiilor pe minut depasesc valorile de 100-150-200
Fiziologic tahicardia se inregistreaza in urma
o Efortului fizic prelungit , starilor emotionale exacerbate, traumelor psihice ,
etc.
Patologic tahicardia se inregistreaza in urma:
o Afectiunilor cardiace (miocardita, colaps circulator) , dezechilibrului
hormonal;
o Pierderilor masive sanguine (hemoragii), accidentelor vasculare cerebrale;
o Hipertermiei evolutia ascendent a frecventei pulsului este paralele de obicei
cu cea a temperaturii (pulsul ,creste cu 10 b/min pentru un grad de
temperatura)
o Pulsul tahicardic inregistreaza puseuri paroxistice ce trebuiesc obligatoriu
notate in foaia de temperatura.
o

Puls brahicardic brahicardia:


Numarul pulsatiilor pe minut scade sub valoarea de 60-40
Brahicardia se inregistreaza in urma :
o Hipertensiunii intracraniene , hemoragie cerebrala , tumori cerebrale ,
meningite;
o Miocardite acute , intoxicatie cu tonicardiace (digitala), hipoxie cardiaca;
o Hipoxie cerebrala (deficit de oxigenare cerebrala cu pierdere de constienta si
crize convulsive)
2.Ritmicitatea
Reprezinta cursivitatea , regularitatea pulsatiilor si a pauzelor dintre ele ;
Pulsul poate fi : ritmic si aritmic .
Puls ritmic:
Undele pulsatile au intensitatea si pauzele dintre pulsatii egale;
Nu exista ritmicitate perfecta, fiziologic respiratia determinand frecventa
pulsului aritmie respiratorie
Fara catalogare patologica:
o In expiratie frecventa pulsului scade
o In inspiratie frecventa pulsului creste
Puls aritmic:
Undele pulsatile nu sunt uniforme , iar pauzele dintre pulsatii sunt
inegale;
Pentru a depista pulsul aritmic supraveghem si observam:
o Distanta de succesiune a pulsatiilor, volumul pulsatiilor;
o Intensitatea pulsatiilor , regularitatea de aparitie a aritmiei;
o Aritmia ocazionala (din cand in cand), aparitia spontana a
aritmiei.
3. Amplitudinea (volumul)
Depinde de locul unde masuram , pulsul fiind mai redus cu cat ne indepartam de inima
(ca de exemplu : volumul marit al pulsului radial fata de pulsul membrelor inferioarapedios)
Este determinata de masa sanguina evacuata in sistemul circulator arterial in timpul
unei sistole si depinde de:
o Integritatea functionala cardiaca;
o Tromboza/stenoza vaselor arteriale;
o Calibrul vaselor arteriale;
o Prezenta de cicatrici, tumori pe traiectul vaselor arteriale;
o Tahicardie (timp diastolic micsorat)
In caz de puls mic vom palpa bilateral pentru evaluare cmparativa (puls
simetric/asimetric)
4. Tensiunea
Este reprezentata prin puls dur sau puls moale determinat de gradul fortei de
contractie a inimii;
Valoarea tensiunii pulsului este data de valoarea fortei aplicate pentru
comprimarea arteriala si depinde de :
o Hipo/hipertrofia ventriculului stang care determina cresterea/scaderea
cantitatii sanguine impinsa in artere prin forta de contractie a inimii.
5. Celeritatea
Reprezinta rapiditatea de efectuare a undei pulsatile prin aparitie si disparitie:
o Puls tard

o Puls celer
Depinde de :
o Tromboza/stenoza vaselor arteriale;
o Elasticitatea vaselor arteriale (arterioscleroza vasculara determina puls
tard)
o Afectiuni cardiace (insuficienta aortica determina puls celer)

Masurarea pulsului (atitudini si interventii)


1. Pregatim materialele necesare:
o Ceas cu secundar/cronometru
o Pix/creion rosu pentru notarea grafica
2. Efectuam pregatirea psihica/fizica a pacientului:
o Efectuam masurarea pulsului numai dupa 10 min. de repaus;
o Bratul unde vom masura pulsul il mentinem sprijinit pentru relaxarea
muschilor antebratului;
o Ne spalam pe maini
o Reperam artera unde vom masura pulsul
o Locul de masurare a pulsului reprezinta artera ce poate fi palpata si
comprimata pe un plan osos :
o Artera radiala
o Artera humerala
o Artera femurala
o Artera carotida
o Artera temporala superficiala
o Artera pedioasa
o Pulsul este inregistrat grafic sau cifric pe monitoarele de supraveghere a
functiilor vitale avand semnal acustic sau vizual in caz de valori patologice;
o In mod practic si curent , pulsul este masurat palpatoriu la nivelul
arterei radiale
3. Metoda de lucru:
o Reperam santul radial situat in continuarea policelui pe extremitatea
distala a antebratului
o Fixam pulpa degetelor index median si inelar pe traiectul arterial , iar
policele imbraca antebratul;
o Comprimam artera pentru a percepe unda de soc;
o In caz de evaluare a starii peretilor arteriali mototolim zona de artera
comprimata sub degete;
o Senzatia perceputa la peretele arterial normal este de tubulatura elastica
o Senzatia de tubulatura rigida este cauzata de pierderea elasticitatii peretilor
arteriali;
o Undele pulsatile percepute sunt urmarite pe secundarul
ceasului/cronometrului timp de 1 minut.
o Valoarea pulsului este inscrisa grafic pe foaia de temperatura
o In mod obisnuit pulsul pacientului este monitorizat dimineata si seara
o Pulsul poate fi masurat de mai multe ori pe zi cu scop orientativ pentru
conduita terapeutica;
o La aparitia pulsului aritmic anuntam imediat medicul
o Efectuam palparea bilaterala cu scop comparativ
o Pulsul radial poate fi inregistrat cu fluctuatii sau nu poate fi reperat in
anomaliile de pozitionare anatomica a arterei radiale.

4. Notarea grafica :
o Graficul pulsului este notat cu culoare rosie
o Pe foaia de temperatura, ordonatele , reprezentand valorile de 60-80100-120-140-160 sunt hasurate mai intens
o Plecand de la acestea pe linie orizontala in plus reprezinta 4 pulsatii
o Punctul notat corespunde momentului zilei dimineata D, seara S, si
datei cand a fost evaluat pulsul notare pe abscisa;
o Pentru prima valoare a pulsului punctul notat va fi reprezentat printrun vector aplicat din compartimentul valorilor normale 60.
o Diagrama pulsului este obtinuta prin unirea punctelor ce reprezinta
valoarea actuala a pulsului cu punctul ce reprezinta valoarea
anterioara a pulsului.