Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
682
Tema nr. 34
Chisturile de maxilar
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.
682
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
683
B.
C.
D.
E.
683
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
684
(pag. 725)
684
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
685
B.
C.
D.
E.
685
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
686
E. os ptat
(pag. 725)
S2134026. Sunt considerate odontogene urmtoarele chisturi, cu excepia (clasificarea OMF, 1990):
A. Chistul dentiger (folicular)
B. Chistul periodontal lateral
C. Chistul globulo-maxilar
D. Chistul gingival al sugarului
E. Keratochistul odontogen primordial
(pag. 714)
686
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
687
A.
B.
C.
D.
E.
687
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
688
S2234044. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la chistul radicular sunt false:
A. este cea mai frecventa categorie a chisturilor de maxilar
B. este un chist de dezvoltare
C. este foarte greu de diagnosticat
D. se poate infecta
E. initial are forma sferica
(pag. 721-722)
688
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
689
A.
B.
C.
D.
E.
689
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
690
690
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
691
A.
B.
C.
D.
E.
rar
frecvent
foarte frecvent
foarte rar
medie ca frecven
(pag. 718)
691
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
692
692
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
693
(pag. 719-720)
693
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
694
B.
C.
D.
E.
S1334083. Peretele chistului radicular este alcatuit din tesut conjunctiv reprezentat la exterior printr-un
plan de tesut:
A. Dens
B. Fibros
C. Subtire
D. Lax
694
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
695
S1434090. in perioada de latenta a unui chist radicular, in zona lui de evolutie, examenul clinic
695
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
696
evidentiaza:
A.
B.
C.
D.
E.
S1534095. Ce tipuri de incizie se folosesc in cazul curei radicale a unui chist de maxilar (Partsch II):
A. incizia Partsch;
B. incizia Pichler;
C. incizia"in romb";
D. incizia verticala;
E. incizia"in trapez".
(pag. 728)
696
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
697
D. abcesul mentonier;
E. chist salivar labial superior.
(pag. 720)
S1534099. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea unui chist se face cu:
A. biovitroceramica;
B. folii din titan;
C. spongie din creasta iliaca;
D. burei de fibrina;
E. ciment parodontal.
(pag. 730)
S1634101. Chistectomia:
A. operatia Partsch II
B. consta in suprimarea totala a membranei chistice
C. este indicata doar in chisturile maxilare odontogene
D. implica o atitudine terapeutica radicala fata de dintii implicati
E. este metoda de tratament de electie
(pag. 727)
697
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
698
S1634106. Marsupializarea:
A. metoda de tratament chirurgical denumita si chistostomie sau operatia Partsch I
B. consta in suprimarea unui perete al cavitatii chistice si transformarea intr-o cavitate anexa a cavitatii bucale
C. este indicata in chisturile supurate
D. este recomandata la pacienti cu stare generala alterata, care nu permite chistectomia
E. este o interventie chirurgicala ce consta in suprimarea totala a membranei chistice
(pag. 726)
698
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
699
S2134114. Din categoria chisturilor odontogene de origine inflamatorie fac parte (clasificarea Shear,
1983):
A. Chistul radicular
B. Chistul paradentar
C. Chistul gingival al adultului
D. Chistul rezidual
E. Chistul globulo-maxilar
(pag. 714)
699
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
700
(pag. 726)
700
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
701
B.
C.
D.
E.
S2234126. In clasificarea dupa OMS a chisturilor de maxilar,in categoria chisturilor de dezvoltare intra:
A. chistul gingival al sugarului
B. chistul globulo-maxilar
C. chistul lateral periodontal
D. chistul dermoid
E. chistul calcifiat odontogen
(pag. 714)
701
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
702
(pag. 715)
702
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
703
B.
C.
D.
E.
703
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
704
(pag. 718-719)
704
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
705
B.
C.
D.
E.
abcesul vestibular
furunculul nazal
chistul sebaceu
chistul salivar labial superior
(pag. 720)
705
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
706
(pag. 726)
706
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
707
B.
C.
D.
E.
lichid sero-citrin
aer
tesut moale
colesterina
(pag. 733)
S2234165. Epiteliul de origine neodontogena care constituie originea chisturilor maxilare provine din:
A. organul smaltului nedezvoltat
B. resturi ale canalului nazo-palatin
C. incluzii de epiteliu glandular salivar
D. resturile Malassez
E. resturi de epiteliu care acopera procesele embrionare
(pag. 713)
707
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
708
(pag. 714)
708
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
709
B.
C.
D.
E.
chistul nazo-labial
chistul periodontal lateral
chistul calcifiat odontogen
chistul globulo-maxilar
(pag. 718-720)
709
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
710
(pag. 720)
710
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
711
B.
C.
D.
E.
S2234188. Plombajul cavitatii ramase dupa extirparea chistului se poate face cu:
A. bureti hemostatici rezorbabili de fibrina
B. hetero si homotransplante osoase
C. material autopolimerizabil
D. hidroxilapatita
E. biovitroceramica
(pag. 730)
S2334193. Peretele chistului radicular este alctuit din esut conjunctiv reprezentat la exterior printr-un
plan de esut:
A. Dens
B. Fibros
C. Subire
D. Lax
711
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
712
712
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
713
A.
B.
C.
D.
E.
Displazia fibroas
Condromul
Chistul dermoid
Tumora cu mieloplaxe
Carcinomul adenoid chistic
(pag. 724)
S2634205. Pentru a preveni sau a trata disfuncia ocluzal la bolnavii parodontotici, se practic:
A. ajustarea prin lefuire a suprafeelor ocluzale
B. restaurri protetice
C. tratamentul proceselor carioase
D. tratamente ortodontice
E. imobilizri
(pag. 279)
713
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
714
S2634210. Ligaturile din srm de vipl, cupru, aur, folosite ca mijloace de imobilizare temporar, au
urmtoarele dezavantaje:
A. constituie un factor de retenie pentru detritusurile alimentare
B. necesit corectri periodice, activri, care sunt o surs potenial de rupere a srmei
C. se pot aplica numai la dinii laterali
D. executate incorect exercit traumatisme la nivelul prilor moi: buze, obraji, limb
E. pot aluneca spre cervical.
(pag. 299)
714
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
715
715
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
716
716
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
717
Tema nr. 35
Leziuni orale cu potenial de malignizare
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.
S1335002. Care dintre urmatoarele leziuni cu potential de malignizare este definita de PINDBORG
(1985) ca "o pata sau placa alba, nu mai mica de 5 mm diametru, care nu poate fi inlaturata prin
stergere si nu poate fi clasificata in nici o alta boala".
A. Lichenul plan
B. Eritroplazia
C. Leucoplazia
D. Lupusul eritematos
E. Candidoza orala
(pag. 819-826)
S1335003. Dupa O.M.S. singura leziune precanceroasa a mucoasei cavitatii orale este:
A. Leucoplazia
B. Eritroplazia
C. Lichenul plan
D. Lupusul eritematos
E. Papilomatoza florida
(pag. 818-825)
717
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
718
S1435010. Semnele de exteriorizare ale unor tumori maligne situate in spatiile profunde oro-maxilofaciale pot fi:
A. anestezia unor ramuri nervoase senzitive
B. paralizia unor ramuri nervoase motorii
C. odontalgia si mobilitatea dentara
D. trismusul
E. tota raspunsurile de mai sus
(pag. 835)
718
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
719
S1635018. Eritroplazia:
A. afecteaza cu preponderenta sexul feminin
B. leziunea se prezinta sub forma unor pete de culoare violacee
C. evolutia este de scurta durata
D. reactioneaza bine la tratament
E. histologic prezinta caracterele unui carcinom"in situ"
(pag. 818)
719
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
720
S1635021. Leucoplazia:
A. poate fi inlaturata prin stergere
B. apare ca o pata alba
C. are diametrul mai mic de 0,5cm
D. este localizata numai retrocomisural
E. evolutia bolii este de scurta durata
(pag. 819)
720
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
721
C. Autoimun
D. Neuro-distrofic
E. Uneori medicamentoas
(pag. 824)
S2235029. In eritroplazie diferenta de aspect fata de mucoasa bucala normala este data de:
A. lipsa structurii papilare
B. prezenta congestiei periferice in eritroplazie
C. lipsa stratului cornos la nivelul placii eritroplazice
D. lipsa hiperkeratozei la nivelul placii eritroplazice
E. prezenta hiperkeratozei la nivelul placii eritroplazice
(pag. 819)
721
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
722
S2235033. leucoplazia
A. apare ca o pata alba
B. are diametrul mai mic de 5 mm
C. poate fi inlaturata prin stergere
D. afecteaza preponderent sexul feminin
E. apare frecvent inainte de varsta de 40 de ani
(pag. 819, 820)
722
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
723
723
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
724
724
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
725
A.
B.
C.
D.
E.
725
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
726
S2235062. keratoacantomul
A. se prezinta ca un mic nodul prost delimitat
B. se prezinta ca un mic nodul bine delimitat
C. se prezinta ca un mic nodul cu modificari de culoare
D. se prezinta ca un mic nodul de consistenta elastica
E. e prezinta ca un mic nodul cu suprafata neregulata
(pag. 829)
726
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
727
A.
B.
C.
D.
E.
S2335067. Urmtorii ageni virali pot avea contribuie n etiopatogenia cancerului oral:
A. virusul Epstein-Barr
B. rhabdovirusul
C. virusul citomegalic
D. virusul herpes simplex
E. virusul Coxackies
(pag. 816)
S2335069. Dup O.M.S. singura leziune precanceroas a mucoasei cavitii orale este:
A. Leucoplazia
B. Eritroplazia
C. Lichenul plan
D. Lupusul eritematos
E. Papilomatoza florid
(pag. 824)
S2335070. Care dintre urmtoarele leziuni cu potenial de malignizare este definit de PINDBORG
(1985) ca "o pat sau plac alb, nu mai mic de 5 mm diametru, care nu poate fi nlturat prin
tergere i nu poate fi clasificat n nici o alt boal.
A. Lichenul plan
B. Eritroplazia
727
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
728
C. Leucoplazia
D. Lupusul eritematos
E. Candidoza oral
(pag. 818)
S2535071. Eritroplazia:
A. prezint o form hipertrofic i una hiperplazic
B. n combinaie cu lichenul plan oral realizeaz aa numita *leucoplazie ptat*
C. apare mai frecvent la nivelul bolii palatine
D. se difereniaz de carcinomul epidermoid prin pstrarea integritii membranei bazale.
E. OMS o consider singura leziune benign a mucoasei orale.
(pag. 819)
728
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
729
729
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
730
S1235084. Eritoplazia:
A. evolueaza cu regularitate spre malignizare
B. nu intotdeauna se malignizeaza
C. are ca etilogie consumul de tutun, alcool, predispozitie imunitara
D. debuteaza cu dureri sub forma de arsura
E. este asimptomatica
(pag. 818-819)
730
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
731
S1235092. Tumorile cu debut in spatiile profunde se exteriorizeaza mai intai prin urmatoarele semne
subiective:
A. glosodinia pentru tumorile limbii
B. hiperkeratoze combinate cu eroziuni sau ulceratii
C. trismus
D. disfagie pentru unele tumori faringiene
E. pete albe cu suprafata neregulata
(pag. 835)
S1335095. Care dintre urmatoarele forme de leucoplazie sunt cele mai expuse riscului de degenerare
maligna:
A. Patata
B. Eroziva
C. Verucoasa
D. Omogena
E. v
731
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
732
(pag. 821)
S1335096. Care dintre urmatorii factori sunt implicati in etiopatogenia cancerului oro-facial:
A. Tutunul si alcoolul concentrat
B. Agentii virali
C. Tulburari endocrine
D. Factori imunitari
E. Absenta igienei orale
(pag. 815-818)
S1335097. Care dintre urmatorii factori sunt incriminati in etiopatogenia lichenului plan oral:
A. Factori neuro-distrofici
B. Tulburari ale metabolismului glucidic
C. Efecte adverse medicamentoase
D. Factori imunologici
E. Fumatul
(pag. 822)
S1335100. Diagnosticul diferential al lichenului plan trebuie luate in considerare urmatoarele leziuni:
A. Lupusul eritematos oral
B. Leziunile luetice
C. Papilomatoza fluida
D. Leucoplazia
E. Eritroplazia
(pag. 823)
732
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
733
B.
C.
D.
E.
hipertrofica
atrofica
scleroasa
pigmentara
(pag. 819)
S1435107. Leziunile de debut ale cancerului oral la nivelul gingiei si crestei alveolare se pot manifesta
ca:
A. ulceratii
B. gingivita hiperplazica
C. epulis
D. nodul interstiial
E. fisuri in"foaie de carte"
(pag. 834)
733
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
734
E. gingivita.
(pag. 819)
734
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
735
A.
B.
C.
D.
E.
S1635117. Etiologioc, leucoplazia este corelatra cu actiunea unor iritatii locale pe fondul unei
predispozitii determinate de.
A. tulburari hormonale
B. diabetul
C. hipovitaminoza A
D. luesul
E. hipertensiunea arteriala
(pag. 820)
735
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
736
D. verzuie
E. cenusie
(pag. 820)
736
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
737
737
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
738
D. cu zone de hiperkeratoza
E. fara zone de hiperkeratoza
(pag. 819)
738
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
739
S2235143. la exereza prin tehnica micrografica Mohs a leziunilor de eritroplazie se recurge din
urmatoarele motive
A. leziunea este foarte bine delimitata
B. leziunea este rar multifocala
C. leziunea este intotdeauna superficiala
D. leziunea pare superficiala, existand dovezi de cancere spinocelulare minimal invazive adiacente
E. leziunea are margini vag delimitate
(pag. 819)
S2235144. leucoplazia
A. este o leucokeratoza a mucoasei orale
B. este o metaplazie epidermoida a mucoasei orale
C. este o keratoza cutaneo-mucoasa
D. este o afectiune autoimuna
E. este o afectiune hiperkeratozica
(pag. 819)
S2235145. predispozitia individuala in cadrul leucoplaziei este data de urmatorii factri generali
A. luesul
B. tulburarile hormonle
C. diabetul zaharat
D. hipovitaminoza A
E. bimetalismele
(pag. 820)
S2235147. prin efect caloric asupra mucoasei orale actioneaza urmatorii factori, determinand
leucoplazia
A. lucrarile protetice conjuncte incorect adaptate
739
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
740
B.
C.
D.
E.
S2235148. leucoplazia
A. este multa vreme asimptomatica
B. este sesizata ca o asperitate perceputa in contact cu limba
C. este descoperita intamplator la un examen stmtologic
D. determina senzatia de jena in masticatie
E. se prezinta sub forma unei pete de culoare rosie vie
(pag. 820)
S2235149. leucoplzia
A. se prezint sub forma unor placi albe sidefii
B. are o suprafata neteda
C. are o suprafata cu un aspect papilomatos
D. se prezinta cao retea cu rborizatii ca nervurile unei frunze de ferig
E. se prezinta sub form unui placard eritematos
(pag. 820)
740
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
741
(pag. 821)
741
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
742
B.
C.
D.
E.
742
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
743
(pag. 824)
743
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
744
B.
C.
D.
E.
744
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
745
E. leucoplazia
(pag. 826)
S2235181. Din punct de vedere histopatologic modificarile in keratozele actinice pot fi:
A. de tip atrofic
B. de tip hipertrofic
C. cu hiperkeratoza
D. cu parakeratoza
E. cu degenerescenta hidropica a stratului bazal
(pag. 826)
745
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
746
A.
B.
C.
D.
E.
746
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
747
E. Lupusul eritematos
(pag. 818)
S2335195. Care dintre urmtoarele forme de leucoplazie sunt cele mai expuse riscului de degenerare
malign:
A. ptat
B. eroziv
C. verucoas
D. omogen
E. nodular
(pag. 821)
S2335197. Diagnosticul diferenial al lichenului plan trebuie luate n considerare urmtoarele leziuni:
A. Lupusul eritematos oral
B. Leziunile luetice
C. Papilomatoza oral
D. Leucoplazia
E. Eritroplazia
(pag. 823)
747
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
748
S2335205. Care dintre urmtorii factori sunt incriminai n etiopatogenia lichenului plan oral:
A. Factori neuro-distrofici
B. Tulburri ale metabolismului glucidic
748
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
749
S2335206. Care dintre urmtorii factori sunt implicai n etiopatogenia cancerului oro-facial:
A. Tutunul i alcoolul concentrat
B. Agenii virali
C. Tulburri endocrine
D. Factori imunitari
E. Absena igienei orale
(pag. 815-816)
749
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
750
750
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
751
C. Laser
D. Chirurgie micrografica Mohs
E. Iradiere
(pag. 824)
751
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
752
Tema nr. 36
Metode chirurgicale ajuttoare tratamentului endodontic (chirurgia endodontic)
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.
752
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
753
B.
C.
D.
E.
753
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
754
(pag. 140)
S1536015. Dificultatile ce tin de factori fiziologici in rezectia apicala la molarii superiori sunt:
A. limitarea deschiderii gurii;
B. bride cicatriceale;
C. forma si volumul sinusului maxilar;
D. constituia si conformaia obrajilor;
E. afectiuni ale buzelor.
(pag. 157)
754
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
755
B.
C.
D.
E.
4-6 saptamani;
3-6 luni;
2-3- luni;
6-8 luni.
(pag. 155)
755
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
756
D. Strile febrile
E. Convalescena dup unele afeciuni acute
(pag. 145)
S2236031. In cazul unui focar periapical suprainfectat, dupa rezectia apicala se va efectua:
A. sutura stransa a plagii cu materiale resorbabile
B. sutura rara si plaga curatata
C. impregnarea suprafetei de rezectie cu nitrat de argint 30%
D. aplicarea in lpaga de iodoform si apoi sutura
E. aplicarea in plaga de streptomicina
(pag. 151)
756
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
757
S2236032. La rezectia apicala a molarilor, cand sinusul este departe de procesul apical se procedeaza
astfel:
A. se chiureteaza tesutul de granulatie, se rezeca apexul si se continua apoi chiuretajul
B. se sectioneaza apexul cu freza cilindrica, apoi se chiureteaza tesutul patologic
C. se chiureteaza tesutul patologic in totalitate si se pastreaza apexul
D. se rezeca apexul si se lasa plaga nesuturata
E. se chiureteaza energic peretii ososi pentru indepartarea integrala a tesuturilor
(pag. 158)
S2236033. La rezectia apicala a molarilor superiori, atunci cand sinusul maxilar se afla juxtaapical:
A. se indepatreaza tesutul de granulatie cu chiureta, apoi se rezeca apexul
B. nu se indeparteaza tesutul de granulatie in totalitate pentru a proteja sinusul maxilar
C. se procedeaza mai intai la sectionarea apexului, apoi se indeparteaza tesutul de granulatie si apexul cu
excavatorul
D. se indeparteaza tesutul de granulatie prin frezare la turatii mari
E. se rezeca doar portiunea vestibulara a apexului
(pag. 158)
S2236034. Sectionarea apexului in rezectia apicala este preferabil sa fie realizata cu:
A. dalta si ciocanul
B. freze cilindrice
C. pietre
D. discuri
E. laser
(pag. 148)
757
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
758
B.
C.
D.
E.
S2536040. Dificultile ce in de factorii fiziologici n cazul rezeciei apicale la molarii superiori se refer
la:
A. forma i volumul sinusului maxilar
B. limitarea deschiderii gurii
C. constituia i conformaia obrajilor
D. elasticitatea pielii
E. afeciuni ale buzelor.
(pag. 157)
758
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
759
D. lezarea accidentala a apexului unui dinte vecin, in cursul unei interventii chirurgicale;
E. in primele 2 luni de sarcina.
(pag. 143)
759
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
760
E. premolarul I superior
(pag. 160)
760
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
761
A.
B.
C.
D.
E.
761
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
762
762
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
763
A.
B.
C.
D.
E.
S1636074. Accidentele intraoperatorii ale rezectiei dintilor superiori pot consta in:
A. deschiderea foselor nazale
B. lezarea pachetului vasculonervos mentonier
C. lezarea dintilor vecini
D. deschiderea sinusului maxilar
E. deschiderea canalului mandibular
(pag. 154-155)
763
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
764
764
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
765
S2136083. Contraindicaiile absolute (de ordin general) ale rezeciei apicale sunt:
A. Afeciunile cardiace decompensate
B. Primele dou luni i ultima lun de sarcin
C. Diabetul decompensat
D. Osteoporoza senil
E. Hemofilia
(pag. 154)
765
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
766
D. endomethasone
E. ciment iodoformat
(pag. 154)
766
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
767
S2236096. La examenul radiologic efectuat dupa rezectia apicala umbra reziduala Hammer are
urmatoarele semnificatii:
A. recidiva procesului periapical
B. are semnificatie patologica
C. e datorata unei osificari incomlpete
D. poate fi datorata lipsei de inchidere a orificiului de trepanatie in tablia vestibulara
E. are semnificatia unei acutizari a procesului periapical
(pag. 155)
767
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
768
768
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
769
S2236112. In timpul trepanarii osoase din chiuretajul periapical semnele exteriorizarii procesului pe
tabla osoasa vestibulara sunt:
A. zona de os dur, de culoare mai alba
B. proeminentele osoase
C. eroziuni osoase
D. zona de os moale
E. secretia purulenta abundenta
(pag. 141)
769
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
770
C. apicectomie
D. gingivectomie
E. amputatie radiculara
(pag. 142)
770
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
771
S2236122. Decolarea lamboului mucoperiostic pentru rezectia apicala a premolarilor inferiori se face:
A. dinspre mezial
B. dinspre distal
C. de sus in jos
D. cu impingerea formatiunilor vasculo-nervoase odata cu lamboul mucoperiostic
E. cu sectionarea pachetului nervos si sutura lui ulterioara
(pag. 158)
S2236124. Elementele anatomice care dau particularitate rezectiei apicale la premolarii inferiori sunt:
A. numarul radacinilor
B. angulatia regiunii radiculare apicale
C. grosimea tabliei osoase vestibulare
D. grosimea corticalei linguale
E. gaura mentoniera
(pag. 158)
S2236127. Constituie greseli de tehnica operatorie generatoare de esec in rezectia apicala urmatoarele:
A. efectuarea rezectiei apicale la bolanvi cu stare generala alterata
B. obturarea canalului radicular cu ciment si con de gutaperca
C. efectuarea rezectiei apicale in puseu acut
D. rezectia insuficienta a apexului
E. ramanerea pe loc a portiunii de radacina rezecata
(pag. 156)
771
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
772
772
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
773
S2336136. Tipul de incizie n amputarea rdcinii vestibulare la molarii superiori poate fi:
A. curb, plasat la 0,5 cm de marginea gingival
B. n L
C. n anvelop
D. trapezoidal
E. nici una dintre acestea
(pag. 159)
773
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
774
C. Acrilat autopolimerizabil
D. Glasionomer
E. Adhesor
(pag. 154)
S2336145. Dup separarea complet a rdcinilor molarilor inferiori extracia rdcinii bolnave se face
cu
A. Clete de molar de minte inferior
B. Clete de resturi radiculare
C. Clete de premolar inferior
D. Ciupitor de os
E. Elevatoare curbe
(pag. 161)
774
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
775
(pag. 140)
775
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
776
B.
C.
D.
E.
776
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
777
(pag. 142)
777
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
778
778
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
779
Tema nr. 37
Tratamentul chirurgical al parodontopatiilor marginale cronice
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.
S1237002. Dupa efectuarea chiuretajului parodontal, dupa suprimarea eventualelor mese iodoformate
se fac atingeri cu:
A. clorura de zinc 20%
B. clorura de zinc 10%
C. clorura de zinc 30%
D. acid citric 1%
E. acid citric 10%
(pag. 181)
S1237003. in cazul operatiei Neumann-Widman, in cazul interventiei segmentare, dupa incizie rezulta:
A. un lambou triunghiular
B. un lambou trapezoidal cu baza in santul vestibular
C. un lambou trapezoidal cu baza spre marginea gingiei
D. suprafaa neregulata
E. un lambou patrat
(pag. 186)
S1237004. in parodontopatii, unul din scopurile terapiei chirurgicale este de a crea si mentine o zona
de gingie fixa, keratinizata. Aceasta trebuie sa fie:
A. cat mai ingusta
B. de latime egala atat in zona frontala cat si laterala
C. nu are importanta latimea
D. lata de minimum 2 mm, mai lata frontal si mai ingusta lateral
E. lata de minimum 2 mm, mai lata lateral si mai ingusta frontal
(pag. 175)
779
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
780
S1337006. In tehnica operatiei cu lambou despicat, sectionarea mucoasei se va face oblic fata de axul
radacinilor sub un unghi de:
A. 10 grade
B. 5 grade
C. 2 grade
D. 12 grade
E. 7 grade
(pag. 188)
S1337009. Operatiile cu lambou sunt indicate in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre:
A. 2-5mm
B. 4-8 mm
C. 10 mm
D. 7-9 mm
E. 12 mm
(pag. 186)
S1537012. Membranele neresorbabile (Gore tex sau Latex) utilizate in osteoplastie se indeparteaza
chirurgical dupa:
A. 1-2 saptamani;
780
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
781
B.
C.
D.
E.
2-4 saptamani;
5-7 saptamani;
8-10 saptamani;
8-10 zile.
(pag. 194)
S1537013. Membranele utilizate in osteoplastie, care realizeaza o bariera intre epiteliu si tesutul
desmodontal, au urmatoarele grosimi:
A. 0,1 - 0,3 mm;
B. 0,2 - 0,5 mm;
C. 1 - 2 mm;
D. 6 -8 mm;
E. 3 -5 mm.
(pag. 194)
781
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
782
D. in recidivele postoperatorii
E. nici o varianta nu este corecta
(pag. 182)
782
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
783
(pag. 176)
S2137027. Incizia n dublu echer invers din cadrul interveniei parodontale cu lambou despicat
formeaz cu axul rdcinii un unghi de:
A. 1-3
B. 5
C. 10
D. 30
E. 45
(pag. 188)
783
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
784
B.
C.
D.
E.
48 de ore
10-20 de zile
5-7 zile
30 de zile
(pag. 185)
S2237033. In cadrul interventiei chirurgicale parodontale cu lambou despicat, incizia " in dublu echer
invers "formeaza cu axul radacinii un unghi de:
A. 30
B. 10
C. 1-3
D. 45
E. 5
(pag. 188)
S2237035. Incizia primara din cadrul gingivectomiei va fi incliata catre apex intr-un unghi de :
A. 10
B. 45
C. 30
D. 5
E. 60
(pag. 183)
S2237037. In cadrul operatiei Neuman-Widman, in cazul interventiei segmentare, dupa incizie rezulta :
A. Un lambou triunghiular
B. Un lambou trapezoidal cu baza in fundul de sant vestibular
C. Un lambou trapezoidal cu baza spre marginea gingiei
D. Un lambou patrat
784
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
785
E. Suprafata neregulata
(pag. 186)
S2237038. Dupa efectuarea chiuretajului gingival si suprimarea eventualelor mese iodoformate se face
controlul plagii la fiecare doua zile cu inlaturarea depozitelor moi si atingeri cu :
A. clorura de zinc 10 %
B. clorura de zinc 20 %
C. clorura de zinc 30 %
D. acid citric 1%
E. acid citric 10 %
(pag. 181)
S2237039. Dupa chiuretajul parodontal, bolnavii isi reiau periajul dentar din :
A. ziua urmatoare interventiei
B. a doua saptamana
C. ziua a sasea
D. ziua a treia
E. ziua a zecea
(pag. 181)
S2237040. Dupa chiuretajul parodontal, bolnavii isi reiau alimentatia normala incepand din ziua :
A. a sasea
B. a treia
C. a doua
D. a cincea
E. a saptea
(pag. 181)
S2237043. In parodontopatii , unul din scopurile terapiei chirurgicale este de a crea si mentine o zona
de gingie fixa , keratinizata. Aceasta trebuie sa fie :
A. cat mai ingusta
B. de latime egala atat in zona frontala cat si lateral
C. lata de minimum 2 mm , mai lata frontal si mai ingusta lateral
D. lata de minimum 2 mm , mai lata lateral si mai ingusta frontal
E. nu are importanta latimea
(pag. 175)
785
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
786
S2237044. Operatiile cu lambou sunt indicate in parodontopatiile marginale progresive cu pungi intre :
A. 2-5 mm
B. 3-4 mm
C. 4-8 mm
D. 6-10 mm
E. 7-9 mm
(pag. 186)
S2237048. Membranele utilizate in osteoplastie, care realizeaza o bariera intre epiteliu si tesutul
desmodontal, au urmatoarele grosimi :
A. 0,1-0,3 mm
B. 6-8 mm
C. 0,2-0,5 mm
D. 3-5 mm
E. 1-3 mm
(pag. 194)
786
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
787
B.
C.
D.
E.
5-7 luni
nu au nevoie sa fie indepartate
nici un raspuns nu este corect
1-2 saptamani
(pag. 194)
S2237052. Dupa chiuretajul gingival si indepartarea eventualelor cimenturi gingivale, daca se observa
o tendinta de proliferare a tesutului de granulatie , se pot face mici cauterizari chimice cu :
A. electrocauterul
B. clorura de zinc 20 %
C. clorura de zinc 30 %
D. o solutie saturata de acid tricloracetic
E. acid citric 10 %
(pag. 181)
787
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
788
E. o lun
(pag. 181)
788
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
789
S2637064. n cazul aspirrii unor fragmente dentare sau osoase n cursul extraciei se recurge la:
A. ex. radiologic al tractului gastrointestinal
B. diet bogat n fibre (spanac, fasole, varz)
C. medicaie care diminu reflexul faringian
D. tamponarea faringelui
E. administrarea de urgen a Dilauden-atropin i transportarea pacientului ntr-un serviciu de bronhologie
pentru extragerea corpului strin
(pag. 129)
789
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
790
S1237071. Dupa curatirea minutioasa a radacinilor si osului, pentru detoxifiere se poate aplica:
A. acid citric 1 %
B. acid citric 10 %
C. E.D.T.A.
D. clorura de zinc 30 %
E. clorura de zinc 10 %
(pag. 188)
790
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
791
D. frenoplastii
E. frenectomii
(pag. 179)
791
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
792
792
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
793
A. cazurile in care exista o atrofie verticala accentuata, cu prezenta de pungi osoase, numai in formele
localizate la un dinte
B. parodontopatiile marginale cu prezenta de neregularitati osoase in exces sau in minus, in care punga
gingivala fie ca este disproportionat de mare fata de lungimea radacinii, fie nu mai are suport osos
C. retractii parodontale mixte, cu sau fara prezenta de pungi gingivale
D. granuloamele apicale
E. parodontitele cronice difuz progresive
(pag. 186)
793
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
794
S1537099. in mod obisnuit se asociaza operatia cu lambou si gingivectomia sub urmatoarele forme:
A. gingivectomia la dintii laterali si operatii cu lambou la dintii frontali;
B. gingivectomie pe versantul palatinal si operatie cu lambou pe versantul vestibular;
C. gingivectomia la dintii frontali si operatie cu lambou la dintii laterali;
D. gingivectomie pe versantul vestibular si operaie cu lambou pe versantul palatinal;
E. cele doua interventii nu se pot asocia.
(pag. 189)
794
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
795
795
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
796
796
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
797
(pag. 186)
S2137120. Factorii etiologici ai parodontopatiei marginale cronice care pot fi influenai prin tratament
chirugical sunt:
797
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
798
A.
B.
C.
D.
E.
798
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
799
S2237128. Factorii etiologici ai parodontopatiei marginale cronice care pot fi influentati prin tratament
chirurgical sunt :
A. insertiile musculare vicioase
B. incluziile dentare
C. morfologia gingivala necorespunzatoare
D. morfologia coronara necorespunzatoare
E. eruptiile vicioase
(pag. 195-196)
799
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
800
800
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
801
801
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
802
(pag. 187)
S2237151. In terapia initiala din chirurgia parodontala, imobilizarea temporara a dintilor se poate face
cu :
A. cavitati aproximale preparate pe dinti vecini si unite prin stifturi parapulpare cimentate
B. sarme cimentate intr-un sant la nivelul fosetelor orale ale dintilor frontali
C. gutiera ocluzala
D. ligaturi de sarma " in 8"
E. sine vestibulare din acrilat
(pag. 177)
S2237152. Ca mijloace de imobilizare temporara, in terapia initiala din cadrul chirurgiei parodontale, se
802
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
803
pot utiliza :
A.
B.
C.
D.
E.
sinele vestibulare
ligaturi Ivy
ligaturi de sarma in "8"
sinele orale
sinele vestibulo-orale
(pag. 177)
803
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
804
804
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
805
805
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
806
D. au adancimi variabile
E. sunt caracterizate de cresteri in volum ale gingiei, cu modificarea insertiei epiteliale
(pag. 178)
806
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
807
S2237183. Tehnica operatiei cu " lambou plic " este indicata in urmatoarele cazuri :
A. procesul de liza parodontala este limitat la o portiune ingusta din apofiza alveolara
B. largirea zonei de mucoasa keratinizata
C. la un numar restrans de dinti (1-3)
D. cand se doreste o repozitionare in sens apical a lambourilor
E. in cazul insertiilor coronare ale frenurilor sau bridelor vestibulare
(pag. 189)
807
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
808
C. incizia orizontala se practica "in echer invers " cu bizoul orientat intern
D. se sectioneaza cu bisturiul longitudinal peretele pungii gingivale
E. incizia intereseaza peretele pungii gingivale pana la baza acesteia
(pag. 189)
808
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
809
(pag. 192)
809
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
810
B.
C.
D.
E.
S2337203. Factorii care favorizeaz formarea si retenia plcii dentare la nivelul parodoniului sunt:
A. tartrul supra si subgingival
B. obturaiile interproximale i de colet neadaptate corect
C. defectele marginale ale coroanelor acrilice sau metalice
D. ph-ul salivar
810
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
811
E. protezele si aparatele ortodontice neadaptate i/sau prost ntreinute din punct de vedere al igienei orale
(pag. 176)
811
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
812
A.
B.
C.
D.
E.
812
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
813
D. infraosoase
E. intrasoase
(pag. 178)
S2337218. Factorii care favorizeaz formarea si retenia plcii dentare la nivelul parodoniului sunt:
A. tartrul supra si subgingival
B. obturaiile interproximale i de colet neadaptate corect
C. defectele marginale ale coroanelor acrilice sau metalice
D. ph-ul salivar
E. protezele si aparatele ortodontice neadaptate i/sau prost ntreinute din punct de vedere al igienei orale
(pag. 176)
813
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
814
S2637227. ntre accidentele dentare care se pot produce n cursul extraciilor sunt:
A. mpingerea resturilor dentare n spaiile perimaxilare
B. luxaii ale dinilor vecini
C. smulgerea sau lezarea mugurilor dinilor permaneni
D. fractura dinilor vecini sau antagoniti
E. fractura coroanei sau rdcinii dintelui de extras
(pag. 121)
S2637228. Prin deraparea elevatoarelor sau aplicarea deficitar a cletelui se pot produce:
A. smulgerea sau lezarea mugurilor dinilor permaneni
B. fractura tuberozitii maxilare
C. mpingerea rdcinilor n sinus
D. luxaia mandibulaei
E. plgi gingivale liniare
(pag. 121-123-125)
814
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
815
S2837233. In tratamentul parodontopatiilor marginale cele mai frecvente metode chirurgicale utilizate
sunt:
A. Chiuretajul periapical
B. Gingivectomia
C. Operatia cu lambou
D. Gingivoplastia
E. Osteoplastia
(pag. 179)
815
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
816
S2937240. Gingivoplastia:
A. urmareste refacerea unei latimi si a unui contur gingival aproximativ normal;
B. se poate realiza cu lambou peticulat alunecat in sens lateral;
C. se poate efectua si prin gingivectomie;
D. se realizeaza si prin operatii cu deplasare apicala a lamboului;
E. se poate efectua cu grefa de mucoasa libera.
(pag. 190 - 191)
816
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
817
Tema nr. 38
Chirurgia protetica
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.
817
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
818
B.
C.
D.
E.
lambou in"L"
incizie orizontala vestibulara si orala
incizie Pichler
plastie in"Z"
(pag. 199)
S1338007. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt:
A. Scurte si subtiri
B. Deosebit de scurte
C. Hipertrofice, ingrosate
D. Elastice
E. Inserate pe creasta
(pag. 201)
S1338012. Torusurile mandibulare apar de obicei dupa a treia decada a vietii si pot avea dimensiuni
variabile
A. de la 2-3 pina la 18-20 mm
B. de la 3-7 pina la 18- 20 mm
C. de la 2-3 mm pina la 16-20 mm
D. nici una dintre acestea
818
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
819
E. de la 5 la 10 mm
(pag. 211)
S1538015. Dupa a III-a decada a vietii apar de regula urmatoarele formatiuni patologice:
A. hiperostoza tuberozitatilor;
B. crestele milohioidiene ascutite;
C. torusurile mandibulare;
D. torusurile palatine;
E. fibromatoza tuberozitara.
(pag. 211)
819
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
820
S1638019. Deformarile osoase prin proeminente in exces, care necesita interventii chirurgicale
proprotetice, sunt:
A. creasta alveolara neregulata
B. frenuri labiale ingrosate
C. frenuri linguale proeminente
D. creasta alveolara atrofiata pana la nivelul osului bazal
E. hiperplazii epitelio-conjunctive
(pag. 209)
S2138024. Protezarea dup plastiile cu adiie de cartilaj a crestelor osoase se poate face:
A. Imediat postoperator
B. La 10 zile postoperator
C. La o lun postoperator
D. La 6 luni postoperator
E. La 12 luni postoperator
(pag. 212)
820
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
821
C. Fibre musculare
D. Os cortical
E. Os medular
(pag. 208)
S2238026. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt:
A. hipertrofice, ingrosate
B. scurte si subtiri
C. scurte si groase
D. lungi
E. lungi si subtiri
(pag. 201)
S2238029. Protezarea, dupa plastiile de aditie a crestelor osoase utilizand cartilaj costal, se poate face :
A. imediat postoperator
B. la 8-9 zile postoperator
C. la o luna postoperator
D. la 6 luni postoperator
E. dupa 10 zile postoperator
(pag. 214)
821
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
822
822
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
823
S2238043. In atrofiile mandibulare moderate, dar cu un os suficient de lat , care nu permite totusi o
protezare corespunzatoare ,se indica :
A. asa zisul "transplant sandwich"
B. osteotomii orizontale
C. osteotomia transversala a ramului orizontal al mandibulei
D. grefe osoase "inlay"
E. osteotomia sagitala a ramului orizontal al mandibulei
(pag. 217)
823
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
824
E. plastii de aditie
(pag. 214)
S2238045. Apofizele genii hipertrofiate si crestele milohioidiene ascutite au drept caracteristici comune
:
A. proteza basculeaza in jurul proeminentei osoase
B. nu permit extensia protezei pe versantul lingual
C. zona este extrem de dureroasa
D. nu pot fi abordate chirurgical decat dupa examen radiologic prealabil
E. au drept substrat osos o zona bogata in tesut spongios
(pag. 213)
S2238046. Tratamentul chirurgical al hiperplaziilor epitelioconjunctive unice, putin intinse, consta in:
A. incizie-excizie in limite de siguranta oncologica
B. incizie in "bloc " cu mucoasa adiacenta formatiunii
C. incizie in "V" urmata de sutura in "Y"
D. excizie plastica urmata de acoperirea defectului cu grefe de piele Ollier-Tiersch
E. incizie in " felie de portocala "
(pag. 200)
S2238047. Dupa a treia decada a vietii apar de regula urmatoarele formatiuni patologice :
A. hiperostoza tuberozitatilor
B. torusurile mandibulare
C. torusurile palatine
D. fibromatoza tuberozitara
E. crestele milohioidiene ascutite
(pag. 211)
S2338050. Frenotomia este indicata cand frenurile labiale sau linguale sunt:
A. scurte si groase
B. lungi si subtiri
C. scurte si subtiri
D. lungi si groase
E. deosebit de scurte si subtiri
(pag. 201)
824
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
825
S2338051. Tehnica chirurgivala indicata in cazul bridelor subtiri si scurte cand tesuturile subiacente si
cele vecine sunt suple este:
A. sectionarea simpla, transversala a bridei
B. sectionarea mucoasei cu descoperirea fascicolului muscular
C. excizia plastica
D. plastia in Z
E. incizia in V
(pag. 204)
S2338052. In cazul plastiei santurilor periosoase prin metoda Kazanjian incizia in mucoasa mobila se
face la:
A. 1,5 cm
B. 1 cm
C. 2cm
D. 2,5 cm
E. 0,5 cm
(pag. 205)
S2338054. In cazul plastiei santurilor periosoase prin metoda Kazanjian cu fire trecute
circummandibular,acestea se mentin:
A. 7-10 zile
B. 8-10 zile
C. 7 zile
D. 14 zile
E. 7-14 zile
(pag. 205)
825
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
826
A.
B.
C.
D.
E.
826
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
827
827
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
828
(pag. 203)
828
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
829
B.
C.
D.
E.
osteotomii cu osteoplastii
toate acestea
plastia sanurilor tuberozitare
plastia santurilor paralinguale
(pag. 214)
S1438079. Cresterea zonei de mucoasa fixa se poate realiza prin urmatoarele procedee:
A. plastia submucoasa a santurilor vestibulare
B. plastia santurilor periosoase
C. plastia de aditie cu materiale de substitutie osoasa
D. plastia santurilor paralinguale prin dezinsertia muschiului milohioidian
E. plastia santurilor paratuberozitare
(pag. 204)
S1438080. Deficientele osoase ale campului protetic edentat total care necesita interventii chirurgicale
proprotetice sunt:
A. atrofia oaselor maxilare
B. creste milohioidiene ascutite
C. hiperplazii epitelioconjunctive
D. apofize genii superioare hipertrofiate
E. ingustarea zonei de mucoasa fixa
(pag. 199-213)
829
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
830
S1438086. Plastia de aditie a crestei alveolare se poate face cu urmatoarele materiale aloplastice:
A. ceramohidroxilapatita
B. autotransplante osoase
C. autotransplante cartilaginoase
D. heterotransplante conservate
E. biovitroceramica
(pag. 214)
830
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
831
S1538090. In care din situatiile de mai jos este contraindicata o interventie chirurgicala proprotetica:
A. transplant de organe;
B. hemofilie;
C. valvulopatii;
D. terapie cu anticoagulante;
E. artrita reumatoida.
(pag. 198)
S1538092. in vederea protezarii unui camp edentat total aveti nevoie de urmatoarele conditii:
A. creste alveolare suficient de inalte,netede,acoperite de mucoasa cheratinizata, fara eroziuni;
B. eminente piriforme bine reprezentate si ferme;
C. creste milohioidiene insensibile la palpare si neproeminente;
D. bolta palatina adanca, larga, cu torus redus;
E. gauri mentoniere situate la distanta de coama crestei alveolare.
(pag. 198)
S1538094. Protezarea in conditii optime a unui camp protetic edentat total presupune existenta
urmatoarelor conditii locale:
A. perioada neprotezata a edentatiei sa fie suficient de lunga pentru o mai buna conformare a coamei crestei
alveolare;
B. tuberozitatile maxilare sa fie bine reliefate chiar cu fibromatozasau exostoza daca este necesar pentru
inaltimea crestei;
C. insertiile muschilor genioglosi, geniohioidieni, milohioidieni si buccinatori sa fie la distanta de creasta;
D. fibromucoasa gingivala cheratinizata sa ocupe o zona suficient de lata, intinsa, imobila,cu vascularizaie
buna, captusita cu un strat dermic cu reziliena normala;
E. limba sa aiba un volum normal.
(pag. 198)
831
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
832
S1638095. Deformarile substratului osos care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt:
A. creasta gingivala balanta
B. torusuri mandibulare mari
C. torusuri palatine voluminoase
D. fibromatoza tuberozitara
E. hiperostozele tuberozitatii
(pag. 210,211)
S2138101. Plastiile de adiie ale crestelor edentate n scop protetic se pot face cu:
A. Baghet de biovitroceramic
B. Cartilaj costal
832
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
833
S2238104. Plastia santurilor periosoase , metoda Kazanjian , este indicata in urmatoarele cazuri :
A. vestibulul este ocupat de procese cicatriciale scleroase posttraumatice
B. insertia mucoasei mobile se face pe creasta alveolara
C. insertia mucoasei mobile se face la distanta de creasta alveolara
D. santurile vestibulare sunt sterse
E. atrofia osoasa este foarte accentuata
(pag. 205)
833
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
834
S2238108. Plastiile de aditie ale crestelor edentate in scop protetic se pot face cu :
A. baghete de biovitroceramica
B. cartilaj costal
C. transplant osos de radius
D. bagheta de ceramohidroxilapatita
E. transplant de spongioasa tip " sandwich "
(pag. 214,217)
S2238110. Deficitul mucos ramas in urma exciziei de mucoasa subtire se poate reface prin :
A. plastie de aditie
B. tunelizare
C. mobilizarea fibromucoasei din apropiere
D. transplant de piele libera
E. adancire de sant
(pag. 199)
834
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
835
835
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
836
S2238124. Pentru a permite o protezare in conditii optime, campul protetic edentat total trebuie sa
indeplineasca urmatoarele cerinte :
A. bolta palatina sa fie suficient de mare , foarte adanca , cu torus redus
B. spina nazala anterioara sa nu fie proeminenta
C. frenurile labiale si linguale se fie lungi, suple , fixate la distanta de creasta
D. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte , netede, acoperite de mucoasa nekeratinizata
E. eminentele piriforme sa fie bine reprezentate si ferme
(pag. 198)
836
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
837
S2238128. Deficiente ale partilor moi care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt :
A. creasta gingivala balanta
B. hiperostoza tuberozitara
C. torusurile palatine
D. hipertrofia fibromucoasei palatine
E. hiperplaziile epitelioconjunctive
(pag. 199)
S2238132. Interventiile chirurgicale proprotetice care se practica in cazul ingustarii zonei de mucoasa
fixa sunt :
A. plastia santurilor periosoase (metoda Kazanjian)
B. plastia santurilor perituberozitare (metoda Traunner)
C. plastia santurilor paralinguale (operatia Celesnik)
D. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (metoda Clark)
E. plastia submucoasa a santurilor vestibulare (operatia Obwegeser)
(pag. 204)
837
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
838
(pag. 203)
838
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
839
B.
C.
D.
E.
os autolog
os heterolog
cartilaj autolog
biovitroceramica
(pag. 214)
S2238142. Deformarile substratului osos care necesita interventii chirurgicale proprotetice sunt :
A. creasta gingivala balanta
B. fibromatoza tuberozitara
C. torusuri palatine voluminoase
D. hiperostozele tuberozitare
E. crestele milohioidiene ascutite
(pag. 210-211)
839
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
840
840
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
841
A.
B.
C.
D.
E.
S2238157. In atrofiile accentuate maxilare de tip centripet ,in care maxilarul ramane disproportionat de
mic fata de mandibula ,se practica:
A. osteotomii sagitale
B. grefe osoase "inlay"
C. osteotomii ale platoului palatoalveolar, cu coborarea si avansarea acestuia
D. osteotomii de tip Le Fort I
E. asa zisul "transplant sandwich"
(pag. 217)
841
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
842
C. fire circumferentiale
D. blocaj intermaxilar rigid
E. tractiune intercraniomaxilara
(pag. 209)
S2238160. Plastia de aditie a crestei alveolare se poate face cu urmatoarele materiale aloplastice:
A. ceramohidroxilapatita
B. heterotransplante conservate
C. autotransplante osoase
D. biovitroceramica
E. autotransplante cartilaginoase
(pag. 214)
S2238161. In care din situatiile de mai jos este contraindicata o interventie chirurgicala proprotetica :
A. transplant de organe
B. hemofilie
C. valvulopatii
D. terapie cu anticoagulante
E. artrita reumatoida
(pag. 198)
S2238163. Deformarile osoase prin proeminente in exces, care necesita interventii chirurgicale
proprotetice , sunt :
A. creasta gingivala balanta
B. creasta alveolara neregulata
C. hiperplazii epitelioconjunctive
D. fibromatoza tuberozitara
E. creasta alveolara subtire
(pag. 209)
S2238164. Protezarea in conditii optime a unui camp protetic edentat total presupune existenta
urmatoarelor conditii locale:
A. limba sa aiba un volum normal
B. perioada neproteazata a edentatiei sa fie suficient de lunga pentru o mai buna conformare a coamei
crestei alveolare
C. tuberozitatile maxilare sa fie bine reliefate chiar cu fibromatoza sau exostoza, daca este necesar pentru
inaltarea crestei
D. insertiile muschilor genioglosi, geniohioidieni, milohioidieni si buccinatori sa fie la distanta de creasta
E. fibromucoasa gingivala cheratinizata sa ocupe o zona suficient de lata, intinsa, imobila, cu vascularizatie
buna, captusita cu un strat dermic cu rezilienta normala
(pag. 198)
842
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
843
B.
C.
D.
E.
S2238166. Inaltarea crestelor alveolare prin plastie de aditie utilizeaza ceramohidroxilapatita sub forma
de :
A. granule
B. pulbere
C. bagheta
D. nu se utilizeaza ceramohidroxilapatita
E. comprimate
(pag. 214)
S2338170. Care dintre urmatoarele afectiuni reprezinta contraindicatii loco-regionale ale interventiilor
proprotetice:
A. nevralgia de trigemen
B. sindrom Sjogren
C. displazii fibroase
D. osteopetroze
E. algii faciale tipice
(pag. 198)
843
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
844
S2338173. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la plastiile de aditie sunt adevarate:
A. interventia se face sub anestezie loco-regionala, in patru timpi
B. autotransplantul se recolteaza din blocul cartilaginos costal
C. plaga mucoasa se sutureaza in doua planuri
D. cartilajul se despica in doua jumatati
E. plaga toracica se sutureaza in trei planuri
(pag. 214)
S2338174. Care sunt cauzele cele mai frecvente care conduc la eliminarea autotransplantului introdus
juxtaosos subgingival:
A. procesele supurative secundare
B. forma autotransplantului
C. decubitusurile interne ale mucoasei
D. afectiuni sistemice
E. adancirea santurilor vestibulare pe cale endobucala
(pag. 216)
S2338175. Care sunt motivele pentru care s-a propus inaltarea crestei alveolare de la o tuberozitate la
alta prin grefele osoase inlay:
A. existenta unui surplus de mucoasa
B. structura mai spongioasa a maxilarului
C. resorbtia de tip centripet a maxilarului
D. dimensiunea redusa in sens vestibulo-oral
E. irigatia mai bogata
(pag. 217)
844
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
845
(pag. 198)
S2338178. Care sunt caracteristicile mucoasei ce rezulta dupa extractiile traumatizante,cu denudari
extinse ale osului:
A. subtire
B. intinsa
C. aderenta de os
D. necaptusita cu un strat sufficient de tesut dermic de amortizare
E. bine vascularizata
(pag. 198)
S2338181. Care din urmatoarele semen si simptome deosebesc torusurile palatine de formatiunile de
tip tumoral:
A. situarea lor mediana
B. nedureroase spontan sau la presiune
C. evolutie relativ scurta
D. mucoasa acoperitoare de aspect normal
E. tulburari de deglutitie
(pag. 211)
845
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
846
846
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
847
S2838194. Deficiente ale partilor moi care necesita interventii chirurgicale proprotetice:
A. Mucoasa subtire
B. Creasta gingivala balanta
C. Fibromatoza tuberozitara
D. Creasta alveolara neregulata
E. Hiperplaziile epitelioconjunctive
(pag. 198)
847
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
848
S2938199. Pentru a permite o protezare in conditii optime, campul protetic trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
A. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte, netede, acoperita de mucoasa keratinizata, fara
eroziuni;
B. crestele alveolare edentate sa fie suficient de inalte, netede, acoperite de mucoasa keratinizata, cu
eroziuni;
C. bolta palatina sa fie suficient de mare, moderat de adanca cu torus redus;
D. limba sa aiba un volum normal;
E. gaurile mentoniere sa fie situate la distanta de coama crestei alveolare.
(pag. 198)
S2938200. Frenoplastia:
A. este indicata in cazurile in care frenurile linguale sau labiale sunt deosebit de scurte;
B. este indicata in cazurile in care frenurile linguale sau labiale sunt lungi;
C. se efectueaza sub anestezie loco-regionala prin infiltratie;
D. este contraindicata anestezia tronculara;
E. este indicata cand frenotomia simpla nu realizeaza o eliberare suficienta a buzei sau a limbii si nici
adancirea santurilor periosoase reespective.
(pag. 202)
848
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
849
849
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
850
Tema nr. 39
Incluzia dentar
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.
S1239003. in odontectomia molarului trei inferior, incizia se poate prelungi pe marginea gingivala pana
la molarul unu si apoi coboara oblic in vestibul, acest tip de incizie avand urmatoarele dezavantaje:
A. nu ofera o vizibilitate suficienta
B. rezulta un lambou triunghiular, se lucreaza greu
C. traumatismul este exagerat
D. favorizeaza fractura de unghi mandibular
E. favorizeaza aparitia unui hematom in spatiul mort anterior
(pag. 267)
850
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
851
A.
B.
C.
D.
E.
caninii superiori
incisivii laterali superiori
premolarii unu inferiori
molarii doi temporari inferiori
incisivii mandibulari
(pag. 260)
S1339009. Dupa Pell si Grey realizeaza o clasificare a milarului de minte inferior an care clasa a II
cuprinde:
A. molar de minte inferior cu miametru mezio-distal al coroanei comple liber
B. molar de minte inferioracoperit complet de ramul ascendent mandiobular
C. molar de minte inferior unde jumatatea distala a coroanei este acoperita de margine anterioara a ramului
ascendemnt mandiobular
D. molar de minte inferior usor sub nivelul planului ocuzal al molarului de 12 ani
E. molar de minte inferior cu fata ocluzala sub linia cervicala a molarului de 12 ani
(pag. 269)
S1339010. La dintii permanenti, incluzia dentara se constata cel mai frecvent la:
A. caninii superiori
B. molari de minte inferiori
C. canini inferiori
D. molari de minte superiori
E. premolari inferiori
(pag. 259)
S1539012. Conditiile necesare pentru a institui redresarea chirurgical-ortodontica a unui canin inclus
sunt:
A. profunzimea incluziei osoase sa fie mica sau medie;
851
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
852
B.
C.
D.
E.
S1539014. Inciziile practicate pentru descoperirea molarului 3 superior inclus pot fi:
A. incizie curba cu concavitatea in sus;
B. incizie in"L";
C. incizie in"baioneta";
D. incizie trapezoidala;
E. incizie orizontala.
(pag. 279)
852
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
853
S2139021. Care dintre factorii legai de structurile de vecintate sunt implicai n etiologia incluziei
dentare:
A. Disostoza cleido-cranian
B. Germen dentar situat profund
C. Dini supranumerari
D. Poziie transversal n os
E. Odontoame satelite
(pag. 259-260)
S2139022. Clasificarea formelor clinice ale incluziei molarului trei superior (dup Archer) se face pe
baza urmtoarelor criterii:
A. Morfologia rdcinilor
B. Densitatea osului nconjurtor
C. Natura esutului acoperitor
D. Dimensiunea sacului folicular
E. Axul longitudinal de erupie
(pag. 278)
S2139023. n ce situaii se produce mai frecvent fractura tablei osoase interne n odontectomia
molarului de minte inferior:
A. Aplicarea elevatorului n spaiul parodontal lingual
B. Folosirea elevatorului Lecluse
C. Coroana molarului trei complet acoperit de ramul mandibular
D. Molarul trei n incluzie transversal
E. Rdcini curbate spre lingual
(pag. 275)
S2139024. Pe locul doi n ceea ce privete frecvena incluziei dinilor permaneni se afl:
A. Molarii de minte superiori
B. Caninii superiori
C. Premolarii superiori
D. Caninii inferiori
E. Premolarii inferiori
853
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
854
(pag. 259)
S2139025. Traciunea caninului superior inclus dup descoperirea chirurgical a acestuia se face:
A. Imediat postoperator
B. La 48-72 de ore postoperator
C. La 10-15 zile postoperator
D. La o lun postoperator
E. La 6 luni postoperator
(pag. 290)
S2239027. Dupa Mead incizia pentru odontectomia caninului superior se face astfel:
A. incizie marginala la nivelul festonului gingival, mergind de la primul premolar de partea incluziei pina la
primul molar de partea opusa
B. la nivelul festonului gingival , pornind de la al doilea premolar de partea incluziei pina la spatiul interdentar
intre caninul si lateralul de partea opusa, asociind la extremitati doua contra incizii
C. de a lungul festonului gingival, care se opreste la marginea papilei, apoi se prelungeste in bolta pe linia
mediana
D. incizie festonata sau curba uniforma la nivelul coletului dintilor hemiarcadei respective, la distanta de 2mm
de marginea gingivala
E. incizie marginala la nivelul festonului gingival, mergind de la primul molar de partea incluziei pina la primul
molar de partea opusa
(pag. 284)
854
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
855
S2239034. Dintre cauzele generale ale incluziei dentare pe primul loc se afla:
A. Rahitismul
B. Insuficienta tiroidiana
C. Factori dismetabolici
D. Factori genetici
E. Hipovitaminozele C si D
(pag. 259)
S2239035. In clasa II, dupa Pell si Gregory,spatiul dintre fata distala a molarului 2 si marginea
anterioara a ramului ascendent este:
A. egal sau mai mare decit diametrul meziodistal al molarului de minte
B. mai mic decit diametrul meziodistal al molarului de minte
C. redus, molarul de minte se gaseste in ramul ascendent mandibular
D. redus, molarul de minte fiind situat vestibular
E. redus, molarul de minte fiind situat lingual
(pag. 262)
855
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
856
S2239039. In odontectomia molarului de minte inferior dintele inclus poate fi impins accidental spre:
A. loja submandibulara
B. loja infratemporala
C. loja maseterina
D. genian
E. spatiul parafaringian
(pag. 276)
856
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
857
857
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
858
S2339050. Pell i Gregory realizeaz o clasificare a formelor clinice de incluzie ale molarului de minte
inferior n care clasa a II cuprinde:
A. situaia n care spaiul dintre faa distal a molarului 2 i marginea anterioar a ramului ascendent este mai
mic dect diamtrul mezio-distal al molarului de minte
B. molar de minte inferior unde jumtatea distal a coroanei este acoperit de marginea anterioar a ramului
ascendent mandibular
C. molar de minte inferior uor sub nivelul planului ocuzal al molarului de 12 ani
D. molar de minte inferior cu faa ocluzal sub linia cervical a molarului de 12 ani
E. molar de minte inferior cu faa ocluzal deasupra liniei cervicale a molarului de 12 ani
(pag. 262)
S2539052. Cauze care in de esuturile i structurile din vecintate n incluzia dentar sunt:
A. disostoza cleidocranian
B. germen dentar situat prea profund n os
C. malformaii radiculare: rdcini curbate
D. rdcini deformate cu odontoame satelite
E. radiaii ionizante administrate n regiunea maxilarelor n scop terapeutic.
(pag. 260)
S2639055. Pentru restabilirea permeabilitatii la pacientii cu asfixie mecanica pozitia bolnavului va fi:
A. n decubit lateral cu capul ridicat
B. n decubit lateral cu capul n pozitie decliva
C. pe spate
D. pe burta
E. n pozitie semiseznda
(pag. 511)
S2639056. Escoriatia
A. consta dintr-o leziune de continuitate interesnd numai epidermul
858
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
859
B.
C.
D.
E.
S2839058. In cazul fracturii mandibulei in timpul extractiei molarilor de minte inferiori se procedeaza
astfel:
A. Se extrage dintele si apoi se imobilizeaza mandibula
B. Se fixeaza bine mandibula si se extrage dintele, urmat de imobilizare
C. Se imobilizeaza mandibula cu atela si tractiune intermaxilara si se amana extractia
D. Se imobilizeaza mandibula cu ligaturi de sarma si se continua extractia
E. Se imobilizeaza fractura de mandibula si se renunta la extractie
(pag. 276)
859
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
860
S1239064. Printre accidentele intraoperatorii ale odontectomiei molarului de minte maxilar se numara
si:
A. patrunderea in canalul mandibular
B. fracturarea radacinilor molarului inclus
C. impingerea dintelui in spatiul infratemporal
D. fractura tuberozitaii maxilarului
E. deschiderea sinusului maxilar
(pag. 281 - 282)
860
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
861
C. axul de eruptie
D. raporturile molarului inclus cu sinusul maxilar
E. nici una dintre acestea
(pag. 278)
S1339069. In functie de datele examenului clinic si radiologic caninii superiori inclusi pot fi extrasi pe
cale:
A. palatinala
B. vestibulara
C. vestibulo-palatinala
D. tehnica Witzel
E. nici una dintre acestea
(pag. 283)
S1339072. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face urmatoarele incizii:
A. Incizie curba cu concavitatea in jos
B. Curba cu concavitatea in sus
C. in T
D. in L
E. in baioneta
(pag. 279)
861
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
862
(pag. 265)
S1339075. Tipurile de incizie practicate pentru odontectomia caninilor pe cale vestibulara sunt:
A. trapezoidala
B. curba vestibulara cu concavitatea in sus
C. Pichler
D. in L
E. toate acestea
(pag. 286)
S1439076. Cauzele locale ale incluziei dentare, care tin de tesuturile si structurile din vecinatate, sunt
A. lipsa de spatiu, datorita caderii precoce a dintelui temporar corespunzator, cu mezializarea si distalizarea
dintilor vecini
B. prezenta unor dinti previa(dinti supranumerari in calea eruptiei dintilor permanenti)
C. prezenta unor formatiuni tumorale tumorale in calea dintelui ce urmeaza sa erupa
D. igiena orala deficitara
E. traumatismele accidentale
(pag. 260)
S1439078. In cazul odontectomiei molarului de minte inferior, extractia de necesitate a molarului doi
este indicata in urmatoarele situatii
A. cand intraoperator a fost luxat molarul doi, iar septul osos intyerdentar este foarte subtire sau lipseste,
facand imposibila imobilizarea ulterioara a dintelui
B. cand sacrificiul osos pentru degajarea molarului de minte ar trebui sa fie deosebit de intins, existand riscul
compromiterii rezistentei mandibulei si al producerii unei fracturi
C. cand molarul doi prezinta un proces carios profund, chiar daca acesta poate fi rezolvat conservator
D. cand coroana molarului de minte inclus se afla sub radacinile molarului doi
E. cand coroana molarului de minte este situata profund, la mai putin de 1cm de radacina distala a molarului
doi
(pag. 273)
S1439079. In timpul manoperelor de trepanare a osului si de luxatie a caninului inclus pot surveni o
serie de accidente, precum
A. luxatia dintilor vecini
B. deschiderea foselor nazale
C. deschiderea sinusului maxilar
D. fracturarea apexului dintilor vecini
E. lezarea nervului palatin mare
(pag. 288-289)
S1439080. In timpul odontectomiei molarului de minte inferior pot surveni o serie de accidente, printre
care se numara si
A. fracturarea radacinii molarului de minte inclus
B. luxatia molarului doi
C. deschiderea canalului mandibular
862
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
863
S1539086. Care dintre afectiunile generale enumerate pot fi incriminate in etiopatogenia incluziei
dentare?
A. insuficienta tiroidiana;
B. sarcoidoza;
C. rahitismul;
863
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
864
D. sifilisul;
E. hipovitaminoza C.
(pag. 259)
S1539089. intre complicatiile mecanice determinate de catre un canin inclus se pot enumera:
A. laterodeviatie mentoniera;
B. leziuni de decubit la edentati;
C. devitalizari ale dintilor vecini;
D. resorbtii radiculare;
E. deplasari sau rotari ale antagonistilor.
(pag. 260)
S1539091. Pentru ca dezincluzia molarului 3 inferior sa fie eficienta sunt necesare urmatoarele conditii:
A. directia coroanei sa fie verticala sau usor oblica;
B. coroana si radacina bine conformate;
C. partile moi jugale inserate la distanta de creasta alveolara;
D. coroana este inclusa in regiunea procesului alveolar;
E. molarul 2 sa fie prezent pe arcada,integru.
(pag. 265)
S1539092. Precizati care dintre afectiunile locale amintite mai jos poate determina ramanerea unui
dinte in incluzie:
A. dintii supranumerari;
B. micrognatia;
C. hiperplazia gingivala juvenila;
D. chisturile de maxilar;
E. persistenta dintelui temporar.
864
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
865
(pag. 260)
865
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
866
B.
C.
D.
E.
S2139102. Complicaiile tumorale ale incluziei molarului de minte inferior constau n apariia:
A. Chisturilor foliculare
B. Chisturilor de erupie
C. Keratochisturilor
D. Ameloblastomului
E. Odontomului
(pag. 261)
S2139104. Extracia de necestiate a molarului de 12 ani n odontectomia molarului trei inferior este
indicat n urmtoarele situaii:
A. Coroana molarului trei este n contact direct cu rdcina distal a molarului doi
B. Molarul doi prezint gangren pulpar, iar molarul trei nu are contact cu rdcinile acestuia
C. Molarul trei este inclus strict submucos
D. Coroana molarului trei este situat sub rdcinile molarului doi
E. Molarul doi a fost luxat accidental, septul dintre acesta i molarul trei fiind gros
(pag. 272-273)
S2139105. n evoluia postoperatorie dup extracia chirurgical a caninilor superiori pot aprea:
A. Edemul buzei superioare dup abordul pe cale palatinal
B. Dificulti de fonaie dup abordul pe cale palatinal
C. Procese septice dup abordul pe cale mixt
D. Edem n buz de tapir
866
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
867
E. Dificulti de alimentaie
(pag. 289)
S2139106. n odontectomia molarului trei superior se pot practica urmtoarele tipuri de incizii:
A. n baionet
B. n trapez
C. Curb cu concavitatea n jos
D. Curb cu concavitatea n sus
E. n T
(pag. 279)
S2239108. In incluziile vestibulare ale molarului de minte superior se practica urmatoarele tipuri de
incizii:
A. incizia in Y
B. incizia in V
C. incizia in T
D. incizia curba cu concavitatea in jos
E. incizia curba cu concavitatea in sus
(pag. 279)
867
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
868
S2239115. In cursul odontectomiei molarului de minte superior pot sa apara urmatoarele accidente:
A. smulgerea tuberozitatii
B. fracturarea radacinilor molarului inclus
C. impingerea molarului inclus in fosa nazala
D. deschiderea sinusului maxilar
E. impingerea unei radacini in spatiu retrotuberozitar infratemporal
(pag. 281 282)
S2239117. Cauzele locale din incluzia dentara care tin de structurile si tesuturile din vecinatate sunt:
A. Germen dentar situat profund in os
B. Tulburari de dezvoltare ale maxilarelor
C. Malformatii coronare
D. Lipsa de spatiu datorita caderii precoce a dintelui temporar
E. Radiatiile ionizante, administrate pe regiunea maxilarelor in scop terapeutic
(pag. 260)
S2239118. Cauze care tin de tesuturile si structurile din vecinatate in incluzia dentara sunt:
A. malformatii radiculare
B. traumatisme accidentale sau interventii chirurgicale
C. dinti supranumerari
868
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
869
S2239121. Dintre cauzele locale ale incluziei dentare, in legatura cu dintele insusi, fac parte:
A. germen dentar situat prea profund in os
B. malformatii radiculare
C. germen dentar deformat
D. malformatii coronare
E. odontoame satelite
(pag. 260)
869
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
870
S2239129. Examenul radiografic efectuat in incidenta mandibulara defilata este indispensabil in cazul
incluziei molarului de minte inferior deoarece:
A. localizeaza cu precizie dintele in os
B. precizeaza profunzimea la care se afla dintele inclus, in raport cu tabla osoasa vestibulara si cea linguala
C. stabileste numarul radacinilor
D. stabileste raporturile dintelui cu elementele importante din vecinatate
E. precizeaza starea dintilor din vecinatatea molarului inclus
(pag. 266)
S2239130. In cazul odontectomiei molarului de minte inferior, extractia de necesitate a molarului 2 este
indicata in urmatoarele situatii:
A. cind coroana molarului de minte este situata profund, in contact cu radacina distala a molarului 2
B. cind coroana molarului inclus se gaseste situata deasupra radacinilor molarului 2
C. cind intraoperator a fost luxat molarul 2, iar septul osos este subtire
D. cind septul osos interdentar este complet resorbit
E. cind nu se poate folosii elevatorul limba de crap
(pag. 272)
870
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
871
B.
C.
D.
E.
fractura mandibulei
fracturarea molarului 2
parestezii
hipoestezii
(pag. 274 276)
S2239132. Archer clasifica formele clinice ale incluziei molarului de minte superior dupa:
A. raporturile cu coroana molarului 2
B. raporturile cu planul de ocluzie
C. profunzimea incluziei
D. directia axului longitudinal
E. raporturile cu sinusul maxilar
(pag. 278
279)
S2239133. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face urmatoarele incizii:
A. incizie in V
B. incizie in T
C. incizie curba cu concavitatea in jos
D. incizie juxtagingivala
E. curba cu concavitatea in sus
(pag. 279)
S2239134. Pentru odontectomia caninilor pe cale vestibulara tipurile de incizie practicate sunt:
A. incizie in L
B. incizie pe linia mediana a palatului dur
C. Pichler
D. trapezoidala
E. curba vestibulara cu concavitatea in sus
(pag. 286)
871
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
872
(pag. 260)
S2239142. Care dintre urmatoarele afectiuni pot determina ramanerea unui dinte in incluzie:
A. persistenta dintelui temporar
B. chistul rezidual
C. chistul maxilar
D. hiperplazia gingivala juvenila
E. dinti supranumerari
(pag. 260)
S2239144. In urma odontectomiei molarului de minte inferior pot sa apara urmatoarele accidente:
A. lezarea nervului mandibular
872
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
873
B.
C.
D.
E.
hematom retrotuberozitar
fractura mandibulei
deschiderea sinusului maxilar
lezarea dintelui vecin
(pag. 280)
S2239146. Este indicat sa se efectueze odontectomia molarului de mintte inferior in urmatoarele cazuri:
A. cind se poate folosi elevatorul limba de crap
B. cind molarul de minte este acoperit de o lama osoasa subtire
C. cind pacientul nu prezinta trismus
D. cind nu exista sanse de eruptie normala pe arcada
E. in incluziile ectopice
(pag. 265)
S2239150. Pentru a se putea efectua redresarea chirurgical ortodontica a unui canin inclus sunt
necesare urmatoarele conditii:
A. pe arcada exista spatiu invederea alinierii normale a caninului
B. coroana dintelui este la nivelul apexului incisivului lateral
C. axul dintelui este orizontal si incluzia este superficiala
D. radacina poate sa fie usor curba
873
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
874
S2239154. Cauzele locale ale incluziei dentare in legatura cu germenul dentar sunt:
A. anomalii radiculare
B. lipsa spatiului pe arcada
C. persistenta dintelui temporar
D. germen dentar situat profund in os
E. germen dentar deformat
(pag. 260)
874
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
875
A.
B.
C.
D.
E.
trapezoidale
triunghiulare
in baioneta
Pichler
Weber
(pag. 267)
S2239158. In timpul odontectomiei molarului de minte inferior pot surveni o serie de accidente, printre
care:
A. deschiderea sinusului maxilar
B. fracturarea radacinilor molarului 2
C. luxatia molarului 2
D. impingerea radacinilor fracturate in canalul mandibular
E. fracturarea tuberozitatii maxilare
(pag. 276)
875
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
876
D. leziuni de decubit
E. pericoronarit congestiv
(pag. 260)
S2339164. Winter clasific incluziile molarului de minte dup direcia axului longitudinal al acestuia n
A. Verticale
B. Orizontale
C. Meziale
D. Meziovestibulare
E. Distale
(pag. 263)
S2339168. n incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face urmtoarele incizii
A. Incizie curb cu concavitatea n jos
B. Curb cu concavitatea n sus
C. n L
D. n T
E. Trapezoidal
(pag. 279)
S2339169. n funcie de datele examenului clinic i radiologic caninii superiori inclui pot fi extrai pe
cale:
A. palatinal
B. vestibular
C. tehnica Witzel
D. vestibulo-palatinal
E. nici una dintre acestea
(pag. 283)
876
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
877
S2339170. Tipurile de incizie practicate pentru odontectomia caninilor pe cale vestibular sunt:
A. trapezoidal
B. curb vestibular cu concavitatea n sus
C. n L
D. Pichler
E. toate acestea
(pag. 286)
S2339173. Cauzele locale ale incluziei dentare n legtur cu germenul dentar sunt:
A. germen dentar deformat situat transversal fa de direcia de erupie
B. malformaii radiculare
C. germen dentar situat prea profund n os
D. malformaii coronare
E. nici unul dintre acestea
(pag. 260)
S2639176. Seromul:
A. este un revarsat limfatic traumatic
B. este o acumulare de snge extravazat
C. are un aspect vscos, galbui
877
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
878
S2639178. Complicatiile generale infectioase posttraumatice ale partilor moi pot fi:
A. turbarea
B. limforweticuloza benigna de inoculare
C. tetanosul
D. toxoplasmoza
E. rubeola
(pag. 523)
S2639182. Echimoza
A. e un infiltrat sangvin n cantitate mica
B. e un infiltrat n straturile dermoepidermice
C. e un infiltrat n epiderm
D. se produce prin ruperea vaselor capilare
E. initial are culoare galben-verzuie
(pag. 498)
878
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
879
S2839185. Cauzele locale ale incluziei dentare care tin de tesuturile si structurile innvecinate sunt:
A. Persistenta peste limita normala adintelui temporar
B. Lipsa de spatiu
C. Prezenta unor dinti supranumerari
D. Germen dentar situat prea profund in os
E. Tulburari de dezvoltare a maxilarelor
(pag. 260)
S2839189. Examenul radiologic este indispensabil in odotectomia molarilor de minte inferiori deoarece:
879
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
880
A.
B.
C.
D.
E.
S2839192. In incluzia molarilor de minte superiori sunt indicate urmatoarele tipuri de incizii:
A. Curba cu concavitatea in sus
B. Curba cu concavitatea in jos
C. Trapezoidala
D. In "T
E. InY
(pag. 279)
880
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
881
D. in clasa a II-a sunt grupati molarii pentru a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa, sectionarea
la colet a molarului inclus si separarea radacinilor;
E. in clasa a II-a sunt grupati molarii a caror extractie se va recurge la trepanarea osoasa si o sectionare a
molarului inclus.
(pag. 263)
S2939197. In incluziile vestibulare ale molarilor de minte superiori se pot face diferite incizii:
A. incizia in "T;
B. incizia curba cu concavitatea in sus;
C. incizia curba cu concavitatea in jos;
D. incizia "in V;
E. incizia curba cu convexitatea in jos;
(pag. 279)
881
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
882
Tema nr. 40
Patologia articulaiei temporo-mandibulare
BIBLIOGRAFIE:
2. C. Burlibaa - Chirurgie oral i maxilo-facial, Ed.medical, Bucureti, 1999.
S1540004. Diagnosticul radiologic al artritelor acute nespecifice are drept elemente caracteristice:
A. aplatizarea capului condilian;
B. prezenta osteofitelor;
C. pozitia discului articular;
D. erodarea conturului condilului ;
E. morfologia discului articular.
(pag. 1185)
S1540005. in etiologia constrictiei de mandibula cel mai frecvent intalnite sunt constrictiile de cauza:
A. cutaneo-mucoasa;
B. musculara;
C. periarticulara;
D. cutaneomucoasa si musculara;
E. periarticulara si musculara cicatriceala.
(pag. 1202)
S1540006. intre tumorile benigne care se pot localiza la nivelul articulatiei temporo-mandibulare se
numarar:
882
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
883
A.
B.
C.
D.
E.
fibromixomul;
fibromul osifiant;
hemangiomul;
fibromul desmoplastic;
displazia fibroasa.
(pag. 1211)
S2140012. Despre reducerea manual a luxaiilor posterioare ale articulaiei temporo-mandibulare sunt
adevrate urmtoarele afirmaii:
A. Se aplic policii pe feele ocluzale ale molarilor inferiori
B. Se exercit o presiune n jos
C. Se exercit o traciune posterioar
883
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
884
884
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
885
(pag. 1183)
885
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
886
S2240025. cele mai bune imagini ale articulatiei temporomandibulare se obtin cu ajutorul
A. ortopantomografiei
B. radiografiei de articulatie temporo mandibulara cu gura deschisa si inchisa
C. artrografia
D. Ct
E. RMN
(pag. 1189)
S2240027. discopexia
A. consta in excizia si sutura micilor perforatiii ale discului
B. are ca scop scurtarea ligamentului temporo-mandibular lateral
C. are ca scop xpansiunea ligamentului temporo-mandibular lateral
D. consta in rezectia eminentei artiulare doar in inaltime
E. consta in fixarea marginii posterioare a discului la polul postero-lateral al condilului
(pag. 1194)
886
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
887
S2240033. semnele si simptomele prezente la pacienti cu luxatie mandibulara posterioara, fara fractura
peretelui anterior al conductului auditiv sunt:
A. gura inchisa
B. gura intredeschisa
C. condilul mandibular se palpeaza in conductul auditiv extern
D. otoragie
E. surditate
(pag. 1201)
887
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
888
888
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
889
D. osteomul mandibular
E. condrosarcomul
(pag. 1211)
889
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
890
890
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
891
S2640060. Cel mai frecvent tip de leziune la nivelul dintilor frontali este:
A. fractura coronara necomplicata
B. fractura coronara cu deschiderea camerei pulpare
C. fractura radiculara
D. extruzia
E. intruzia
(pag. 704)
891
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
892
S1240065. Care sunt elementele clinice care orienteza diagnosticul capsulitei si sinovitei:
A. anamneza
B. localizarea bilaterala
C. inocluzia molara
D. localizarea unilaterala
E. datele de laborator, care confirma cresterea cantitatii de acid uric in serul sangvin
(pag. 1183)
S1240069. Diagnosticul diferential intre luxatiile unilaterale si fracturile gatului condilului se face pe
892
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
893
S1240071. Hiperplazia unilaterala sau bilaterala a condilului mandibular este o afectiune congenitala
care se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. este insotita de o crestere in exces a mandibulei
B. este asociata cu o hipodezvoltare accentuata a mandibulei
C. tulburari de ocluzie
D. relaiile de ocluzie eugnate
E. radiografic condilii mandibulari sunt mult deformati
(pag. 1210)
893
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
894
C. artrite reumatoide
D. artrite infectioase
E. artrite ulcerative
(pag. 1184)
894
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
895
(pag. 1198)
895
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
896
B.
C.
D.
E.
S1540091. La nivelul articulatiei temporomandibulare se pot localiza o serie de tumori maligne precum:
A. limfosarcomul;
B. fibrosarcomul;
C. condrosarcomul;
D. sarcomul sinovial;
E. reticulosarcomul.
(pag. 1211)
S1540093. Luxatiile posterioare fara fractura peretelui anterior al conductului auditiv extern se
manifesta prin:
A. incisivii inferiori retrudati;
B. gura intredeschisa;
C. stergerea reliefului mentonier;
D. gonionul este in contact cu marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian;
E. surditate.
(pag. 1201)
896
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
897
897
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
898
S1640101. Diagnosticul diferential in caz de luxatii unilaterale ale articulatiei temporo mandibulare se
face cu:
A. fracturile gatului condilului
B. paraliziile faciale
C. contractura spastica a muschilor masticatori
D. fracturile angulare ale mandibulei
E. contuzia articulatiei temporo mandibulare
(pag. 1199)
898
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
899
899
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
900
S2140114. Prin artroscopie, n tratamentul artritelor degenerative de tip artrozic, se pot realiza:
A. Netezirea suprafeelor articulare
B. Prelevri biopsice
C. Irigarea articulaiei
D. Extracia unor fragmente intraarticulare
E. Extracia discului articular (meniscectomie)
(pag. 1190)
900
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
901
S2240125. triada simptomatica din artritele acute nespecifice este alcatuita din:
A. dureri
B. inocluzia molara pe partea afectata
C. spasme musculare
D. limitarea miscarilor mandibulei
E. semne de inflamatie acuta
(pag. 1185)
901
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
902
(pag. 1185)
902
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
903
B.
C.
D.
E.
903
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
904
(pag. 1197)
904
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
905
B.
C.
D.
E.
S2240150. conditiile anatomo-functionale sau patologice care favorizeaza luxatiile recidivante sunt:
A. cavitatea glenoida adanca
B. condil temporal cu panta posterioara abrupta
C. deformatia discului
D. capsula si ligamente periarticulare laxe
E. atrofia maseterului dupa poliomielita
(pag. 1202)
905
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
906
D. cauzele cutaneo-mucoase
E. ereditatea
(pag. 1202)
906
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
907
907
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
908
D. alungirea treptata a mandibulei dupa corticotomie subperiostala, doar la varste peste 15 ani
E. alungirea treptata a mandibulei dupa corticotomie subperiostala, la varste intre 4ani -12,14 ani
(pag. 1210)
908
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
909
S2240175. care sunt elementele clinice care orienteaza diagnosticul capsulitei si sinovitei
A. anamneza
B. localizarea bilaterala
C. inocluzia molara
D. localizarea unilaterala
E. datele de laborator, care confirma cresterea cantitatii de caid uric in serul sangin
(pag. 1183)
S2240176. diagnosticul diferential intre luxatiile unilaterale si fracturile gatului condilului se face pe
baza urmatoarelor semne clinice si simptome
A. durerea este mai puternica in cazul fracturii
B. durearea este mai puternica in cazul luxatiei unilaterale
C. inchiderea gurii este imposibila in cazul fracturii
D. mentonul este deviat de partea bolnava in cazul fracturii
E. mentonul este deviat de partea sanatoasa in cazul fracturii
(pag. 1199)
909
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
910
S2340181. n luxaiile unilaterale ale articulaiei temporomandibulare diagnostic diferenial se face cu:
A. fracturile gtului condilului
B. paraliziile faciale
C. contractur spastic a muchilor masticatori
D. trismus
E. sinovite
(pag. 1199)
910
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
911
S2340188. n artritele acute nespecifice germenii patogeni pot ptrunde n articulaie pe urmtoarele
ci:
A. direct
B. din vecintate
C. nervoas
D. limfatic
E. hematogen
(pag. 1185)
S2340191. n luxaiile recidivante autoreductibile pe lng semnele specifice bolnavii mai pot prezenta
A. semne neurologice
B. semne sinusale
911
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
912
C. semne auriculare
D. semne viscerale
E. semne salivare
(pag. 1189)
912
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
913
S2640200. Leziunile traumatice ale dintilor temporari pot determina la nivelul dintilor permanenti:
A. hipoplazia smaltului
B. hipercalcifierea smaltului
C. hipocalcifiera smaltului
D. deplasarea mugurilor dintilor permanenti
E. niciuna
(pag. 702)
913
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
914
914
www.rezidentiat2004.ro
Rezidentiat 2004
915
915
www.rezidentiat2004.ro