Sunteți pe pagina 1din 3

Evolutia conceptului de ideal educativ

Conceptul de ideal educativ, asemanator altor concepte pedagogice,


asa cum este cel de educabilitate, a constituit o problema importanta,
chiar fundamentala a gandirii si practicii pedagogice de-a lungul
secolelor. El a.contribuit la dinamizarea teoriei si practicii educatiei,
proiectand un anumit model de personalitate umana ce trebuie sa-l
obtina educatia, raspunzand la intrebarea: care sa fie calitatile
personalitatii umane, ca finalitate a educatiei? Desigur, in proiectarea
modelului de personalitate umana un rol important l-au avut nivelul si
tendintele de dezvoltare ale societatii sub raport material si spiritual,
conceptia despre om si lume la un anumit moment istoric dat.
Pentru exemplificare, mentionam urmatoarele:
a) in Antichitate, idealul educativ era conceput conform conditiilor si
conceptiilor epocii din diverse parti si localitati ale lumii. in localitatea
Sparta din Grecia antica, idealul de educatie urmarea, indeosebi,
dezvoltarea fizica st militara a cetatenilor liberi, ideal izvorat din
necesitatea asigurarii fortei stapanilor de sclavi. Se considera un ideal
limitat, unidimensional. in Atena, idealul educativ urmarea o dezvoltare
relativ armonioasa a personalitatii, a ceea ce se numea Kalokagalhia"
(Kalos - frumos: agathon - bine), in sensul ca, pe langa o dezvoltare
fizica si militara, se urmarea si o dezvoltare a personalitatii pe plan
estetic si moral.
b) in Evul Mediu idealul educativ a cunoscut doua modele distincte,
corespunzator nazuintelor celor doua caste": clericii si feudalii laici.
Idealul educativ al clericilor concepea personalitatea ca rezultat al
insusirii celor 7 arte liberale: gramatica, retorica, dialectica, aritmetica,
geometria, astronomia si muzica. Desi, era o proiectie relativ
armonioasa a personalitatii se apreciaza ca amprenta religioasa isi
spunea cuvantul in formarea personalitatii. Idealul educativ al nobililor
laici concepea personalitatea ca rezultat al insusirii celor 7 virtuti (arte)
cavaleresti:
calaria, manuirea spadei, vanatoarea, inotul, sahul, cantul si recitarea
1

de versuri in acompaniament de lauta.


c) in timpul Renasterii (secolele XIV - XVI), ca urmare a dezvoltarii
stiintelor, idealul educativ concepea personalitatea in spiritul unui
homo universale" (omul care sa-.si insuseasca totul, ideal optimist, dar
imposibil de realizat). Frantois Rabclais sustinea ca omul trebuie sa
invete totul". Pe atunci cunoasterea era relativ mai putin dezvoltata si
intr-o anumita masura se putea concepe un astfel de ideal. Desi
progresist si optimist, acest ideal nu poate fi realizat, mai ales astazi,
cand cunoasterea umana a cunoscut o adevarata explozie"
informationala.
d) in epoca moderna (secolele XVII - XX) idealul educativ a cunoscut
anumite variante. Societatea moderna, care a inregistrat o dezvoltare, a
fortelor de productie, a diverselor domenii ale vietii materiale si
spirituale, necesita, in mod obiectiv, o dezvoltare mai complexa, relativ
armonioasa a personalitatii umane. Tendintele oscilau intre a forma o
personalitate relativ limitata, unilaterala, purtatoare a unor functii de
detaliu si o personalitate complexa, armonioasa, cu variate calitati si
deschideri, care sa-i ofere omului posibilitatea de a se adapta la
schimbari, la nou, cu capacitati creative. Aceasta, din urma, a invins in
epoca contemporana care este mai apropiata de cerintele reale. John
Locke - aprecia ca ideal educativ formarea unui om intelept, virtuos, a
gentlemanului, spre a deveni un om de afaceri activ, cu initiativa; Jan
Amos Comcnius - Komcnsky - aprecia, ca ideal educativ, formarea unui
om cu bune deprinderi; Jean Jacques Rousseau -sustinea ca ideal
educativ - invatarea mestesugului de a trai, formarea unui om sanatos,
cu o cultura solida, cu o meserie si cu calitati morale demne; Simion
Banuiti u - sustinea ca ideal educativ omul dezvoltat deplin, armonios;
I. H. Radulescu - sustinea ca educatia sa raspunda trebuintelor
materiale si spirituale ale omului prin stiinta, mestesuguri si altele.";
Marxismul a vorbit de idealul de dezvoltare multilaterala", dar
sustinand utopia egalitarismului, a egalizarii fortate a oamenilor si in
final a societatii, prin anularea competitiei reale a valorilor, cu
2

deturnarea sensului real al democratiei, si cu presiunea ideologica


autoritarista, a condus la formarea unor roboti si nu a unor oameni
competenti si liberi.
Experienta social-istorica a democratiei sustine aplicarea principiului
toti trebuie sa avem drepturi egale", dar nu toti putem sa fim egali".
Revolutia franceza, revolutie democratica, care a condus la Marea
Carta a drepturilor omului", a permis dezvoltarea si afirmarea
personalitatii umane integrale si complexe in cadrul unei competitii
reale a valorilor, fara sa presupuna egalitarism social.
In realitate: Exista diversitatea omenescului in cadrul infinitei diversitati
universale".
Declaratia universala a drepturilor omului (O.N.U. - 10 decembrie 1948)
sustine: Educatia trebuie sa urmareasca deplina dezvoltare a
personalitatii umane si intarirea respectului pentru drepturile omului si
pentru libertatile fundamentale. Ea trebuie sa furnizeze intelegerea,
toleranta, prietenia intre toate natiunile si toate gruparile sociale si
religioase".
Idealul educativ in societatea democratica al secolului XXI este necesar
sa conceapa un model de dezvoltare si manifestare deplina a
personalitatii, o personalitate complexa, integrala, multidimensionala,
armonioasa care sa ofere posibilitatea unei game largi de calitati de
ordin intelectual, moral, profesional, estetic si fizic, care sa se adapteze
la schimbari, mutatii si creativitate - cerute de progresul social,
stiintifico-tehnic, cultural si etic contemporan.